r ull t o ctf $ll t;ufl

le nsupl.0

0o0s toi. ocli

lri

i sunt rozorvote editurii,

Preamhul

Aellosn: enlea Gr.ivi{e i, nr. 132

'! B lql, Soctorl,
Bucuregti

Volunrul al ll-lea al lucrdrii Mecanica Fluidelor cu FLUENT este dedicat

tttrttlOlflr'li 5i reprezentdrii curgerilor fluidelor vAscoase in bifurca!ii, cu

[slofon; 02L402.94.76

in particular a studiului gi modeldrii curgerii

nltrr6olul llrin vase de dimensiuni medii 9i mari'
SeOpUl central al acestei lucriri este dq pfur""tu intr.uh mod atraAiv
"
qrl nCCeSibil studenlilor ce urmeazd cursuri de specialitate in domeniul
ItCntOelluanricii ;i/sau mecanicii fluidblor corporale [la'nivel de lic6nlh sau
mnstgyat) principalele metode de itudiu 9i investigaliiilumerice ale,curgerilor
Onngvlne, Procedurile se exemplificd prin aplicalii spbcifice in ingineria
nteclicalf,l curgerea in bifurcalia cdrbtidi 9i artera corohariani dinamica
bltVasi,modblarea cur[erii in vase ltenozatelstentatg
flulclnlui in configura
npllenptt ln biodinamica fluidelor,

,llotgriorsn CIP a Bibliotecii

Na{ionale

Rominiei

h{oen*icn ,uitrelor cu f,'LuENT /DianaBroboan',

Tiberiu Muntean,
_ 5 vol.
l,qllN

lrtrtt*llu ll[,lon, - Bucuregti : politehnica pr"rr,

2005

973-7838_06_8

lll{0lt0ANrl, umr.la
IrI

vor' ?' : rvlecanica fluideror cu FLUENT.

"c#i"
Apricafii in dinamica
doro* r Diananrouffi
iolrrrr Bdran,

**
- ISBN 978-606-s15 _261_8

oll

*""

corneri.u Bdlan.

_ 20

lii

l, llfilnn, Cdtalin Mihai

L Dfilnn, Comeliu

i32

I
I

.',,,..]

Trebuie menlionat c[ prezenta carte este o continu3re I voJumului

pu$icat la editura Pofitehnic4 Press in anul :2905' in pr,imul volum s-au
pfozentat solufiile, fundamentale ale mecanicii fluidelor iricomplesibile
pgwtoniene, in particular a sistdmului de ecualii Navier-Stokes, oblinute atAt
aualitic cAt gi numeric. in manualul precedent s-au ticut referiri directe la
modul de accesareia'.comenzilorrdih'codul FLUENT gi s-au realizat numeroase
exemplificdri ale metodologiei de oblinere gi reprezentare a soluliilor
numericecor.espunz[toareproblemeianalizate,
Exemplele ahhlizate ln prezenta lucrare, nu urriiArqsc familiarizarea
studentulqi cu,programul FLUENT 9i nici fixarea cunogtinlelor fundarqentale
de mecanic4 fluidelor. Cazqrile ttatate; in vplurnul II sur.rt aplicalii numerice ale

mecanicii fluidelor in medicind gi pun in evidenfi importanla CFD

(Computational Fluid Dynamics) ca procedurd pentru investigalii practice
intr-un {omeniu actual de mare importanfi: ingineria medicald 9i clinici.
dactor: Daniela DAWD
perta: Adriana BUTMALaI
n de tipar: 10.03.2011

ISBN: 973-7838-06-s
Vol. 2. - 20tt - ISBN: 97g-606515-261_8

Un studiu complet al curgerilor sangvine reale este dificil de realizat.

Sdngele este un fluid complex in care se manifesti toate caracteristicile

reologice ,ale acestei categorii de materiale: viScoielasticitate [dependenfa

tensiJnii din fluid de irtoria migcdrii), pseudo-plasticitate [viscozitate
dependentl de viteza de def'orrnalie); 6ei6m.gelritate; tixotropie fdependenga
in tirnp a proprietililor de material). Curgerile sangvine sunt nepermanente 9i
se realizeazii in configUralii 3D bbnrpticate,ldomeniul de curgerd'fiind de multe

ori variabil in timp (vasele de sAnge fiind deformabile). in general, curgerea

tvtst

;t"r

t uGct t Lt
J

telc lar

ell IL a E N,l,

ltreamltul

sangel*i se consiclcrf, ranrinarh, fnsfi

sunt 5i zone (ve'tricurur stang, aorta)
rn
0flr0 migcarea este turbulenta, o simurare
numericd r' care toate
earacteris[icile menfio'ate sd fie implementate
coresounra,o. nu este inci
realizabild, putrine centre
;tiinfifice din lume avand tu;.;;;* potenlialul de
a efectua modeldri CFD apropiate
cazurilor reale.
in lucrare simuririle numerice sunt
efectuate cu fluide newtoniene
sau
ncwronian generalizate in condifli izoterme,
domeniile a" .rrg"."
fixe (tn majoritatea cazurilor configuragiile
";;;;il;
sunt 3ot; ;; ;;;*,?";;;,.rr"."
aplicapii care trateazi curgere" g"r,ro-"rorugi#,-in ';;i; '.;;;;i ";i;;
cleformabil (corespunzitor unui domeniu
,o"rt"i ." ;; i]j#;.#;
curgeriiJ' Fluidele forosite in simurdri
,un, ,"aii .ontinu"-oro;;;";,;;,;;r;
pi incompresibile, densitatea masicd
p fiind .onrr"rr,a irr;;;"Jil;;i-*]f,;
s-a pus accentur pe obginerea unor
sorulii ,,"gionrr"-"i"lo,",n"r"i de
ecuatii
Navier-Stokes [migcare laminard),
Oa, se pr"rinte U,
in artera coronari.

."r",1"r#; ffi;:T

Bineingeres, materialul

conlinut in volumul II are' un. pronunfat

caracter didactic gi formativ; exemplele
investigate ,unt inra o etapi
indispensabild in procesur de obgineru
a sotu;iito?;6;; adevdrat ut'e
pentru sirnularea gi modelarea curgerilor
r"nr;,oa O";;", ,;;r;il:;
vederea optimizirii protocoalelor pre_operatoiii.
Menlionim c5 toate sorufiire numerice prezentate
sunt obfinute de
autorii lucririi, articolere gi cdr!ile citate
fiind ,"n,nutut" in not" de subsor Ia
paginile respective. Excepfie face
capitolur" 1, in care se revdd succint

conceptere fundamentare de mecanica

fluidelor, unde bibliografia este

Ia final.

trecuti

capitorul 2 este dedicat modeldrii reologice

a sangerui gi a impricafi'or
pe care diferite relalii constitutive
le pot avea asupra calcurelor nurn".i."
ip,
configuralii comprexe. Av6nd in vedere
dific'rtatea cuplirii unor rn_odere
visco-erastice cu un program numeric
IFLUENT-uI nu d""uortat pani in
prezent un cod specializat pe aceste
"
aplicafii), prezentarea
i"
calibrarea unui model newtonian g"nu."tir"i

".* **i,
tin purai.u-#n'oou,u, carreau_

Yasuda) pentru datere experimentale

obfinute au

uu,o.i'.-"'

^^"

capitorur 3 este dedicat simurdrii

unor probleme de dinamicd locard,
importante pentru inferegerea;i analiza
curger'or ,n ;il;;ilcomprexe;
[i) stabilizarea profirurui de vitezi ra intrarea in conductd,
[iiJ simurarea
curgerilor secundare,
[iii) curgerea la schimbdri brugte a" ar*.r,Jg;;-*,

gnnllzn dlnanrieii ln vccinfrl;atca puncfului elo dcsprinderc, Acccntul sc

ll11u p0 cnleulul cfortului de frecare la perete pi a cloterminirrii cinematicii ht

tlvl

'tutrttlO Unele acesta este nul- Este aplicalia cea mai inrportantfi ln
Ittrttttttllnnmlca vasclor medii 9i mari.
ln Capltolul 4 se investigheaz6. curgerea laminard lntr-o bifurcafie, ln
gi a stentului'
lll'{}!40nllil bylrass-ului, a stenozei
Cnpitolele 5 gi 6 analizeazd, curgerile in configuralii similare arterei
l,Hf(ll,lflo 5l arterei coronariene stAngi (ambele fiind afectate de stenoze)' in
t,Fl'rul Stuellului arterei carotide se fac comparalii intre soluliile numerice
ttlt!lttttto 5l vizualizirile curgerilor reale realizate in laboratorul REOROM'
{ittt,14OfOn ln artera coronari este investigatd exclusiv numeric. Se modeleazd
rftttttl COnfiguralii spaliale ale bifurcaliei trunchiului principal, curgerile
dtlflll'rnlJo fiind permanente sau/;i pulsatorii. Investigaliile sunt axate pe
llrtltIllrOn influenlei gradului de stenozare asupra spectrului curgerii in zona
ItllitleLrl:lci analizate gi a repartiliei debitului.
Capitolul 7 este dedicat oblinerii unei solulii nurrr.-erice a migcdrii
lltrklUlul lntr-un domeniu cu pereli deformabili, aplicalia fiind direcfionati
tllllro glmularea curgerii gastro-esofagiene'
Rezultatele prezentate in Mecanica Fluidelor cu FLUEllf

- volumul II

au

I'Oel pargial oblinute in cadrul contractelor de cercetare [CARDIOCOMP,

NANQINT, ENDONERD, 3DDTI) derulate in perioads 2005'2010 in cadrul
grUpqlui REOROM - Departamentul de Bloinginerie 9i Biotehnologie (DBB),

Unlversitatea Politehnica Bucuregti.

Cu aceasti ocazie, autorii aduc mullumili absolvenlilor masteratului
Cle Inginerie Medicali si Clinicd din cadrul .DBB pentm consultanla de
Specialitate acordatdl meflic fenisa Elena Minculescu qi m'edic Nic Claudiu
Dt'dgotoiu.

in timiiul

redactirii manuscrisului' airtgrii' au benefioiat de

'ale celor doi referenfi:

recomanddrile valoroaiej gi obserValiile perlipente
Prof, dr. ing. Alexandru Morega (directorul Departamentului de Bioinginerie gi
Biotehnologie din UPBJ 9i dr. ingi Tiberiu Birbat [director Virtual ING,
Specialist in codul numeric FLUENT 9i expert consultant P,entru grupul
REOROM), cirora le aducem pe aceastS cale mullurniri pentru munca depus6.
Bucuregti, 201-1

Autorii

1, Elemente de cinematica 9i

dinamica

fluidelor

prin { timpul
4o<to1t'ln
vnrlnllll (#sf ),tountimpintermediarfixat, f,otimpuldereferinli,
prezenti a corpului B' iar 14 o
t'ulll'l0clnlfi, Kt rePrezihti configuralia
16 definegte configuralia de referin![
t'ttnflgUrapia neprecizati; daci = 6o'
Itt

cele ce urmeazl,

prin t

se va nota timpul curent,

{lrfll,lnllt)ipentru(=t6,Ktotlprezinticonfiguraliaintermediard'v'Fig'1'1"'Fie
[1'1)
X=X (X, 6o);[ = )f;1X;e;

tl
x=X[X,r)ix= Ij!=txtet '
respectiv
material X in configuralia de referin!6,
p0rllllle spaliale
e.;;*l"i
"1"
de costdonatd materiald, iar x de
!n eorrflguragi" pr"rJniii x pou.ta numele
:

CAOrclonatdspafiald,aplicaliaXsirnbolizAndPlocesulcinematicconsiderat'

spectrul curgerii dezvoltate intr-o bifurca(ie, in prezenfa stenozei

(solufie sta{ionari 3D, Re 400).
=

x. in fiecare
Figura 1.1 Configuragiile cqrpului'f ti qtt"^t;llcinem4tic
qi xeD(t)'
n i" o.upu 4orneniul spagial D, cu XeF

oaltiposibilitatedereprezentareestede4consideraconfiguralia
pozilia spagiala a punctului
prezent[ configuralie de referinfi gi de a exprima

M ecanica

T2

Elemente

fluidelor cu FLU ENT

fl.

13

e clne'mnt;lca gt tltn!'n'* ftuiddq'

!.i

material la timpul trecut, S < t, relativ la pozilia spaliale ocupati de acela9i

punct la timpul prezent t,
xr() =Xt(x,

cl

t1'3)

.oparticulddeftutdestedefinitldeunvoluminfinitezimaldefluid

clinjurulpunctuluimateriall'.caracterizatdeaceleagiproprietili
ma..or.opice

ca cele ale

mediului fluid'

;
I

Prin defini;ie,

v[x, r)

=ft*,8, )t*ra(x,r)=#

xt(x, g1*,

(7.4)

Iinie de curent

reprezinti cAmpul vitezei, respectiv al acceleraliei in domeniul D, la timpul

prezent t.Viteza gi acceleralia fiind mirirni vectorile, ele sunt caracterizate in
referenlialul spalial de trei componente, mirimi scalare dependente de spaliu

Sz

- iesire

pi [imp, de exemplu:

v(x, f)

=ll-1uiei=viei

[1.s)
(sunrare dupi indicele ,,mut"), unde componentele ?r; sunt funclii continue de
spaliu gi timpul t
Vitza Si accelerapia sunt mdrimile cinematice reprezentative pentru
Inifcarea fluidelor. Stabilirea cdmpului de vitezd (accelerafie) tn domeniul
Spalial ocupat de. fluid, "respeitiv determinarea distribuliei de vitezd
(accelerapie) tntr-un fluid aJlat in miscare reprezintd scopul final aI calculelor

St -

Sr - intrare

care trece debitul

Figura 1'2 Tubul de curent prin

matematice.

in descrierea procesului deformaliei gi migcirii unui fluid,

se folosesc

urmitoarele noliuni:
- linia care unegte toate punctele spafiale prin care a trecut punctul
nratbrial in migcarea I poarti denumirea d,e traiectorie (X este fix 9i timpul f,
variabil);
- linia tangenti in fiecare punct spalial la vectorul vitezi din acel punct
SO nume$te Iinie de curent [timpul f, este fix gi X este variabil; linia de curent
este linie de cAmp pentru vectorul vitezi); linia de curent este deci implicit
clefinitd de relalia vxdx = 0 [dx fiind elementul infinitezimal tangent la curbi);,
totalitatea liniilor de curent definegte spectrul curgerii in domeniul ocupat de

csl;e

fluicl;
care uneste la un moment dat punctele rnateriale ce au trecut in
tlnrpul mipcdrii prin aceeagi coordonatd materiald X se numegte linie trqsoare
(coorclonata material5 gi timpul f, sunt fixe, X fiind variabil);

- linia

o suprafa[d de curent este o suprafali formati de infdgurdtoarea

liniilor cle curent ce se sprijini pe o linie curbd simpld care nu este linic de
eurent, Dacfi linia curbd este inchisd gi simpld, suprafala ele curcnt c{ovino utt
trilr rla ".tnonl:. errrrrn0nt:n lnLoralh a lr:bului clo curent fllnel nofinLfi Ctt Sr

lateral

o particuld de fluid

Q'

tl: tt

afl5 Ia un

Este importan!'de rernarcat cd

in acel -tub de
de curent'ua ramane.pe *ti:-1:tjlt^trii
tub
intr-un
dat
moment
a tu,bfui de curent este "impenetrabil["'
eurcnt, deoarece ,"p;;t"t"l;;erat[
nu poate

paiticula din interior

linia de tt"u* pe care se afll
lntersectaliniade.u,"n,."uuaflSpesuprafalatubului[evident,dorrlliniide

fQspectiv

eurent nu se pot intersecta)'

Prindefinigie,debitrrtrvolurniccarestribateosuprafagisdearieAdin
cAnrPul curgerii este
Ir.6)
Q=

I,

v'ndA, .u V'=f,

Deoarece v r
fluidului prin suprafala respectivd'
elolineSte vitezamedie a
este nul'
pti" t*p*f"t" laterali a unui tub de curent
,9r, e{cbitul transferat

pe

Pentruexemplificare'seconsiderageometriaplanidinFig't'3;fluidul
prin orificiul B
Vo prin irificiul A 9i iese
lntlrfl cu viteza medie constantil
ffaiectofiilo
tn. rigurra snn[ reprezontate
(eonsiclerat o. u.*.ui ,ri***iun*1,
conflguralia
(pentru
in ng,i,4esrc rrasat
paf|;iculctor penrru

il;:;i;/s,

ellrrFlg,l.3)spcctrutzurgortt,lneloufiValoflcllforil;ealevl[czciVo,

LA

tllom9nl:e cll alnalnlilQa

M o canlca tluldelor cu FLU E N T'

rql

cllllel'?llctr

z#, #*ffi

ieSire

ffi-ffi]
D-* W,.W 'zH H-ml
Tyt .avz au".+% 29bd'cs r
,lxs ' 0x1 |xs ' 0x2

fu.

.**i.**'."-r;ffi*ff

*"

ffi

-.-F'--m1+*:'d

tFrllt!fitlv

|vr * |ttz

lvs-l

(1,10)

ail- anl
" -" zlox., oxz
I au" 0v" ouz |uz

n*

LAx. lxs 0u*

ixs

ol

cAmp
ilrct'lv[tn tuateriald [subgtanliala) a unui

iriL:s!!iil;i!,i,'

TF3<;',##rll:j

p eite un oPerator definit

Prin

relrrl lrt:

y=ry
dril

'fr-$7-"n9ry4
;:.. ai:--......".i*:***-:K---i*
- intrare

|vr
l'"-u"'
lxz, lxt d*- a*l
!lUz-9L o ari uttl

f'I o
"
I

ld':iffiij

t1,e)

sradEv.

(1,11)

Figura 1.3 Traiectoriile particulelor intr-o geometrie planX gi simetricd,

(curgere permanentS, solulie 2D stalionardl.

Vo = 0.01

m/s
a) Vo = 0'01m/s

Mirimea ce caracterizeazi din punct de vedere cinematic migcarea

unui fluid este gradientul vitezei. intr-un sistem ortonormat cartezian, forma
matriciald a gradientului vitezei este
fovt

f,;=gradv=

0u

s.

0ur1

la* d-- a*l

au) a,)l
*=l# a-t a*f
La_,

ovz
Arr"

(1.7)

a..1.l

A-.J

Descompunerea

:*l!+r.')+
definegte.

|(r-,:)=D

* o,

tensorul simetric vitezd de deformalie

antisimetric vdrtej [spin), O = -Or,

Reprezentdrile matriciale ale tensorilor D gi O sun!

[18)

D = I)r

gi

b) Ve = 1P7t

tensorul

';,
Figura 1,4 Spectrul curgerii [distribufia ltlt]t=":,**t^T::0.,t1,:"1?tie
plana tl slmetnca' v' rrg' r'rJ'
viiezei Vs (cuigere permanentd, geometrie

de mdrimea

L6

M e'canica

Elemente de cinematica

fluidelor cu FLU E N T

Relalia [1.11) permite calculqrea variafiilor in timp ale mirimilor

fizice atagate domeniului material B, in funclie de varialia cAmpurilor
corespunzitoare definite in domeniul spalial D' Derivata materiald se obgine
prin sumarea derivatei locale OglOt[variafia in timp a proprietifii) cu
derivata convectivi gradcpv (varialia propriet5lii datoriti transportului
acesteia in domeniul spapial).
De exemplu, acceleralia [1.4)z se definegte prin

(t.L2)

^=fr+Lv=fr+(w)v

relalia fiind echivalenti cu formula,

Avt

fl=:-r-aradv2+rotvXv
at,j

[1.13)

in (1.12) primul termen definegte acceleralia localS iar cel de-al doilea termen
clefinegte acceleralia convectivd. in [1.13) vectorul rotv poartd, numele de
vorticitate. Prin definilie vectorul vdrtej este

(1.t4)
urnde lall reprezinti viteza locali de rotalie a unei particule de fluidr. De
remarcat ci intr-o curgere plani vArtejul are o singuri componentd, normali
migcirii.
Prin definifie, circula{ia vitezei pe o curbi c inchisd are expresia

la planul

vdx

[1,1s)
in cazul in care cAmpul de viteze are circulalia identie'nul5 pe orice
curbi simpld din domeniul curgerii, acesta va purta numele de cAmp lamelar.
Folosind formula lui Stokes in [1.15), rezulth cd un cAmp de vitezelamelar este
irotagional,

ratv:

(L.16) /

acesta fiind intotde auna

C6mpul scalar

(L.t:7)

astfel definit poarti numele de potenlialul scalar al vitezei.

Raportul dintre rotalia gi deformalia locali, este cuantificat prin

numirului de vArtej,

valoarea

lrotvl
"u lol
lDl ,l2.Jr4'

suficintl) Pentru existenla unui vortex fvArtei' rnacqgscopic) in ;curgere fiind

Wo>L.

r/l

Prin definigie helicitatea este sbalarul oblinut prin produsul dintre

vitezd gi vorticitatea,

,irl

i
[1.1e)
h = v.'rotv,
rnigciriler3D'
l:
CIantitate diferith de zero numai in
''
O migcare izoiord:este b migcirre in care volumul oficdrei :partiCule
fluide rimAne constant in timp, iar migcarea permanentd este definitd prin

" -0,
At

Ao

(1.20)

Deci, intr-o miscare permanentd. derivatele temporale locale ale tuturor

ntdrimilor suht'ideni, nui" iar fntr-un proc9s izoc.or fluidul este izodens,
respectiv incornpresibil (ionform prineipi.Ttlui conservdrii masei).

demonstra c[ intr-o migcare izpcbri gi perrnanente trD = 0

(Urma tensorului D, trDt, reprezintd suma termenilor de pe diagonala
principald a tensorului DJ, respectiv

diw=

O,

ln acest caz cAmful de viteze v fiina solendidal, gi

implicit migcarea iZocord.

in reprezentarea dati de Cauchy, tensiunea t are o dependenpi liniarb

Iu ftrncgie de normala n din punctuL x aflat pe suprafala $ respectiv
(L.22)

ln care T = Tr poarte denumirea de tensorul [simetric) tensiune

Cauchy,

tlependent exclusiv de pozilia spafial5 x'

otenlial

gradQ.

'i7

Se poate

u = lrotv
2

p: f

;i dinamica fluidelor

(1,18)

Pentru o migcare irotalionald Wo = 0 iar pentru o suprafala solidt'r tn rapnus, la

eare fluidnl vAscos aderd (v = 0), Wo = L, condilia noeosnttl (elnr ntr 5i

orice punct spalial x ce aparline unei suprafage din interiorul

flgiclului sau de pe frontiera acestuia, tensiunea t se poate descompune unic
hrtr.o tensiune normald o 9i o tensiune tangenliali t la suprafafi, v, Fig. 1'5.

in

Definilia fluidului implicd faptul cd tensiunea t intr'un fluid aflat ln

l.epaqs are numai componente normale de compresiune, prezenla eforturilor
rrormale elongalionale sau a eforturilor tangenliale determinAnd existenla
lllqi proces cle mipcare sau cle clefornra[:ie- Deci teusorul tensiune lntr"un fluid
ln stare

c{o

repans csto utl tensor sfede,

Mecanica fluidelor cu FLUENT

t8

[rool

r ol,
Ltoll

ro=-pr=-plo

:L.23)

fiind egale
toate direcliile din fluid sunt direclii principale, valorile sale proprii
caz presiunea
gi independente de direcfie, 01 = 02 = 03 = - p, p definind in acest
hidrostatici fdependenta de densitatea p pentru fluidele compresibile).
i"----

19

Elemente rle clnomal;lea Sl cllnamlca fluidelor

'

Studiulmigcirilorsimpleareoimportanlideosebitdpentrustabilirea
futrc}iilor$iconstantelordematerialcedefinesccomportamerrtulfluiduluidin
dintre 1E gi deformalia corpului se
ptrnct de vedere reologic, Legdtura
-"i;;;;" p,ourta denumirea de reiafig constitutivd' Relatia
real\zeaz1prinrr.o
studiat prin constantele de material
eonstitutive inaluia,luf]1"""h''"'"t"riulul
ln
Ia timpul pie-zent f fiind determinat,
ee lc includ", t"nro;'"*i.u-t""riune
D
extt'uiv de, tenqorut vitezi de deformalie
enzul fluidetpr 'neinetnivit'
' , ,'
enlculat Ia timpul pre39n,!i
,'

,'

[1.28)

TE= Qolt QtD*

I
I

I
I
I

lui D' v' [1'9)'

p, [f = 0, 1, 2) sunt funclii de invarianlii
un] caz qarticular al fluidului
Fluidul newtonian [pur vAscosl b:bte
atn Cr;iu) sunt liniari in b- astrel' un fluid
Reiner-Rivlin in 'r"r.iJ*t-"ii
de. fulcliile, constitutivel
.
tlvwLonian compresibi!: 'ste 1-lcfrizat
lui D' qr=2no' Qz*0'
(p0=qvtrD, l, = trn-lefinegte nrimu,l invatiant 4l
(coeficient,t-"= *"'"tial ce sc
nncle 4, reprezinta. uiiu",it'u*"lvolumrc4
de
i" ;;;i neizocoiel iar a6 rqprezinti coeficientul
nranifest5. nurrtai
"1i.-4r"utui,
clo
coeficienti fiind dependenli numai
"m6ii r;iilt" rii spgr<eui 3yt, +2:40= 0, ceea ee
r,mperaure Cs. ,oiiiil
'

ttnele

I
I
I

i
!

i
i
!
I

Figura 1.5. Descompunerea tensiunii t in componentele normalx o

9i tangengiald

t.

in general, tensorul tensiune Cauchy se pune sub forma

T-To+1E,

It"t tf, tltl

TE - pl+ T, TE = lt'r, tt, tE l,

lL.24)
(1.2s)

Itf= t,.. 6rl

lififfi;"

t" =

It"t tf,

oI

['l' ";

-?']

definit;;;';"t"i

TE=znoD,:"r

4o

'
.
',
ea p
[densipat

constitutlvi| i

Po

coTrst') este

(L'29)

-|vz gL +9t21
ax2' Axr |xs ' 0x1l'

6ut

| '-#'
l*.#
'

zfr #.#l

0v2

du3

o'^
,
l9L
,Ur"+ 6; a*- a.,

to lvt

(1,,3

linut cont de [1'21)'

compatibil
;;il;""ri"" newtonian d"rinit prin [1.29) nu poate fi

,n*p

o)

a*, I

uncle s-a

(L.26)

(1,27)

.l^]

rE =

simpli relalie

l'osPectiv

pentru miscarea viscometricd, respectiv

=
rr
" [':'

tlri;

ffiffi;;t;nereaconclilieitrrE;0)'.
Un fluid ,"iiAnio" intcornpres;lbil

reprezinti extra-tensiunea (conlribufia migcirii corpului fluid la starea de

tensiuneJ iar p este presiunea [componentd normali de compregiune,
variabili liberd in ecualia de migcare)'
in cazul miscdrilor simple, tensorul extra-tensiune are urmltoarele
expresll:

QzD,z.

decfll; ctt un

o migcare izocord'
au viteze solenoidal, respectiv cu

tensorul extra'tensiutte
cazul migcfiriior solenoidale [izocore),
definit prin relaiia constil"utivfi'
p.ntru fluidele newl;anietlo generalizateest;
[t'31)
1n

in

unelo

q(/)

2r1(t)D

eslre ftrne$ln elo vlncn"rltnto'

o luncfie. ny

.'lt "t::'1

:l-,1:tftil:

M e cani c a fluid

elor cu FLU E N T

menlionat ci al treilea invariant al lui'D,

izocord,.

detD , este identic nul intr-o rnigcare

intr-o migcare viscometricd [in particular de forfecare simpl5),

tzin

efortul de forfecare [tensiunea) o =

nQ)

cu

i,

funcliao=o(i)fiindcurbadecurgere.Principalelemodelenewtoniene
generalizate[1'31)auurm5toarelefuncliideviscozitate,v.Tab'1.:.

vis c azitate

no

tt('i,)

Putere

- Bingham
HerschelBulkley,
Casson

= mi/n-l

q$')=ool"i*na
n(i) = oo/i'r
n6,) =

- indlce

-os
rlb -

Yasuda

rlO

rl*
4*

1.,"

- uiscozitatea

P=Po=

(ecuag.ia O'
rincipiul conservdrtii impulsului
\E'!lil-

(1.i)"]- "

este

(rcclusi, de cele ,"ui

(1,34')

sPecifich
(7'L2-t'13) iar b semnificd forla masic5
g)'
ori' la acceleralia gravitalionall

"r"lt"

3. P rin cipiul cbnserv drii energiai

pi= Q-divq*

oo

]ggl(r)

constantd material

; Tto = linq(o'l
7 - ttmp iaracteristic
g

= [1 +

+ K(l- az)(ti')2 rlo

1"+(1- a2)(7i,)2

uci,) =

cdnstanti,
pentru un fluid incompresibil densitate" -*"t]:i,":t"
diw 0' v''(1'21J'
=
iinrronr,tl"33) tjind echivalenti cu

energiei
ilo_rilto.uth a principiului conservSrii

Casson

"l

- constant" material

a=2-modetrCarrequ

a el-1,l"f -Parametru
Oldroyd

dt'

forrna
Llncle acceleralia a are

de curgere

Q;)

q(i.=nfu
-

(t'33)

o)os
o)oo'

'b-

nO')

masei (ecuapia de continuitate)

p[a-b) =-gradP+drvTE'

Brag de curgere
iiscozitatea Btngham

Papanastasiou

Carreau-

a mecanicii mediilor

lL+odiw=0;

Expresia maternaticd

onstcintd

mi/n-1

Gloo+,ln"i')

- consistenld;

a* =

Cross

axiomatice

Obs.

Viscozitate

n(i') =

L. Princ,ipiul conservdrii

2. P

generalizate'
Tabelul 1'1 Modele reologice pentru fluide newtoniene

Newtonian

Trei principii de bazd clefiuesc stt'uctura

fluidelor'
continue, implicit 9i a mecanicii

(L26), funclia de viscozitate devine

(L'32)

Model

21"

Element:e clo clttomat;lea 5t cllnamtea I'luidela.r

cinematic

1- timp de relaxare
rc - parametrury!4l1

Pr,

este

tr.35)

n"'
notalii : n cdldura'p "itrila.ll'1il11t::;
.t"'rn q!.
s-cru ruruJrL
llllqe
unac u-lu
"t*l*"i"ie
^: toll)uluii 6.,energiainterndspecificd,
prin suprata!"
fluxul de cilduri primit
.
!: -!y *:-^x$ii corpului
ae aisipasie asobiati miecdrii ^^rnrr'ri
(1.
(r,36 )

iliffi; "d;;;;;;il.rin
qt=*pdiw+tr[tED)
urmitoarel:':''i'll
ln'rod ;ffi;: ;; i;:;il Jn'ot' ""
.:::'. :TT]::;:-;"t1
specirici la presiune constantr iar
##;'A;;:"'"*:i*'i
[t"
" :1t-1lra
de conductibilitate termicl)'
k eoefilientul

EcuapiademiscareNavier.Stokesestedenumireaasociatdprincipiulul
conservsriiirnpulsutuitt.s4)aplicatunuifluidnewtonian'AvAndlnvederec|t
guli. ain ,,plicagiile tehnice (apa, aerul, uleiurile naturale)
sole mai lntalnite

suntomogenelanivelmacrosc0pic$irespecl;acuobundaproximaiiemoclolul
ale acestor fluide au loc la viteze
g'nsr;lt*tiv o.*toniuo, i*i"nun u*ooso ,ripchri
-i
e., m u,r,:
ry:I,*
il,
**: i.1*1, * lm:fll il J"n ff ffi l3 ffi :r ;'.:-'?i$
^r

:ff

mitcare izocord [fluid incompresibil), in care coeficientul de viscozitate Oo

este considerat fintr-o primd aproximalie) constant, independent de
temperaturd.

Ecualia Navier-Stokes , pentru un fluid incompresibil se obline

introducAnd relalia constitutivi (L29) in ecuagia de migcare (L.34), unde se
line cont de ecualia de continuitate [1.33) in forma (L.zL).
Rezultd expresiq vectoriali a ecualiei Navier-Stokes

plk* (w)v] :

pb- sradp*

(L.37)

4sAv

echivalenti cu

pk* gr"a(t) +

rorvx'rr]

pb

gradp

qsrot(rotv)

(1.38)

respectiv, prin aplicarea,,rotorului" relatiei (L.37),

ol#* rotaxv]:

I'tgtilt0ctlvo (a6a-numita condilie de adereqti la,peretele ce

th,r

ntlgenle),

Dln punct de vedele matemallc, studiql soluliilor generale

gradd.tvv fcu dlW

l'ltttl t:oarcle forme adimensionalq:

Vv=0,

ur

}ui

1vt

}vi\

6,'a ur 6A+ ut an)

. 0p / 1'ut }'ur l'vi\
= pbt- arr+ rlr\a*r, * U*Z"aE)

ne

(snffi +

n" =
(1.40)

,r =

(i= L,2,3'),

pe

lun 4vn 0u"

=--:+=--:+:j:0.
dttr dxz dxz

u,,42)

\10 .vl=

BrQ

Le

(1,4,3)

^v,
(1,44)

F,,

lpltlg prin d s-a definit mirimea adimensionall d. = a/as, as reprezentAttCl

fenomenului studiat'
VftlOnt'Ca (,,scara") caracteristicd mhrimii ,,4", asociati
lff (l,zl,B)-(f ,44) s-au introdus urmitorii parametri adimensionali:

continuitate capdti formele

llui

'

nelsnff,+ (vflvl = ne(r'rb -,, EuiP)+

=0)si

rotgradg :0.
.intr-un sistem cartezian, ecualia Navier-Stokes'gi ecualia de

P\U ',

9i

fsx()lvflfea unor curgeri Navier-Stokes fac obiectlrl tratatelor clasice de

g, LO, 12, L3, t4, tS)'
lllH{:nn lcn fl uidelor, fL, 2, 3,
PCntru detalii asupra cinematicii gi dinamicii fluidelor se pot consulta
fnltllolale respective din manualele 17, !1, 1'61, iar o' introducere ln
lpt'lnttellnamica fluidelor se prezintl in lucrarea l5'p,2211'
Pentru un flutd newtonlan Si incompresibil ecualia de continuitate,
H|il[l:l0 cle migcare (L37),'.respectiv principiul"conservirii energiei, caphtf,

(1.3e)
AU/Z +

lirniteazi domeniul

Navier-Stokes este prezentat in lucrdrile fundamentale

ltFll,tl(r1lilIc ale ecualiei
lllrttu !n flnalul acestui capitol 14,6,8,131'
Qllinerea soluliilor analitice exacte ti expunerea procedurilor pentru

It

rtsno'

unde s-au folosit identitifile: dtuD

23

Elemente de cinernatica ;i diaamigq flUid:etror

Mecanica fluidelor cu FLUENT

22

(L.4L)

Sistemul de ecualii Navier-Stokes este un sistem cu derivate parfiale

parabolic, neliniar (datoritd acceleraliei convective), de ordinul doi [ordinul
maxim de derivare este doi), ale cirui necunoscute sunt cele trei componente
ale vitezei (vt,vr,ze) gi presiunea p.
Rezolvarea concretd a sistemului de ecualii [1.40)-(1,41) se realizeazi

prin impunerea unor condilii ini[iale Si la limitd corespmtr,dlunlu, Este

inrpor[ant cle remarcati cd llnldul newt:onlan uderd ln suprffi/n golfuft{, dcci

ff(Reynotd.s)i

Sh

#(Strouhal\
(r,4,5)

#(Froude);

ryY

(p6clett);

,,

= #(Brtnkman)t
definili in [1.45) poartd 9i denurnirea elc

Parametrii adimensionali
ltull,rcre caracteristice procesului dinamic studiat, Din punct de vedere fiZle
energiile Speeifice
0e0Sl;e numere reprezintd raportul dintre forpele, respectiv
pfozcnte in ecualiile de echilibru. De exemplu, numirul Reynolds reprozlntl
topottul dintre forfa de inerlie convectivd pi forla de frecare vAseoaslt

strouhal este raportul clintrr

|ff " m= #, iar nnrnfrrul
i.:::f l1'l1l::11 1T::il:11lli::::l:::Y,:,:::'""::n fli'l:'li:l*l: l::ll; l

n0

24

Mecanica fluidelor cu FLUENT

Elemente de cinematica;i dinamica fluidelor

ale ecualiei Navier-stokes pentru configuralia curgerii prezentate

in Fig. 1.3.
Fluidele de lucru sunt diferitg ulei gi apd, dar curgerile
au loc Ia acelagi nrrmdr
Reynolds. Migcarea prezentatd se realizeazd cu sh 0
= ,i Fr = 0, numerele Euler
fiind insi diferite. Se prestrpune ci migcarea este domin",a
a" forfele de
inerfie 9i de cele de frecare vAscoase, numdrul Reynolds fiind
in acest caz
unicul parametru caracteristic al migcdrii. AceSt lucru este
demonstrat prin
rezultatele simulirii numerice prezentate in Fig. 1,6; speqtrele
de curgere sunt
practic identice, cu t-oate diferenlele de material gi
cinematice impuse.

ulei:

r7o

= l-.06

Pa.s,

p=889 kg/ms,

Vo

= 1 m/s

Itllqttu'l st;abild Si unic deterrninu'td de ecua,tiile Navier-Stakes, numdrul

l{eyttolels este mai mic decAt v-a!,o41-e.a sa, critici, Reo.. ihtr-o curgere izotermd,
lltillllu un fluid cunoscut gi o configirralie a curgerii dati (condifii la limith
t'lltl{lHCtlt0), ln care forlele de inerfie 9i cele vAscoase sunt dominante, valoarea

lllUnfifului Reynolds critic reprezintd cel mai important parametru al curgerii.

lJptt[ru Re > Re., migcarea igi pierde stabilitatea iar la numere Reynolds mari,
J{n se lleqr, migcarea devine tirbuJentd, sistemul de ecua}ii Navier'Stokes
npllllltl flt,lecvat pentru modelarea corespunzitoare a procesului dinamic.
ln pr"r"^ta iucrare" se trqteazd numai miscdri , Iamiharel Ni
lghtufnle ale fluidelor newtoniene ;i newtoniene generalizate,
'

;r

r ,

,i

l,

UMUt

l,

ffot'lrer R,, Intdgrgtion'' dei ei'qu:atio,ns du mo;iement' d.'iLni fluide visqueux

lneompressibl4 in llandbuch der iPhysik, vol:,VIJ:I/2, Ed: Flugge, Springer,.Berlin,

l,

elrurchill

j1*

4,

1963.
,l

985,

,.' ,

S.W., Trscous f,lowq the pra:'ctital wse of theory, Buflerworths, tondor,r,

r'

ri

.rtl

:.

'

0onstantinescu ,,V. N., DinaTnica flaid"e.tbi:vdscaa:se

Acnclemiei, Bucuregti, 1987.

llolas C,, Manley O., Rosa R., Temam

k,

tn regim laminar,

Ed.

Navier-stokes equations and

Lurbulence,Cambridge Univ. Press, New York, 2001.

apai?lo:

1-.0

mPa.s,

ll,l{utterK.,FIuid,undTher,rnodynaihlik.Springer,Berl'intIeidelberg,2003.
fl' Incob C., Introd:uction mathdmatique Q' la mdqanique d,Bs fluids,!d. Acaderniej"

= 1000 kg/mr, Vo = 0.000ggg m/s

'1,
ll,
U,
lll,
I l,
lA,
l;1,
14,,

15,

Flgura 1,6 spectrul curgerii la acelagi numir Reynolds pentru

r.rrei gi a;rd, Diferenlele
romafca.te.
precidere in zona centraldJ sunt datorate valorllor
rllferite ale
-(cu Simr'rlfirile consiclerd aclerenfa
nttnttlt'ultti Er"rler.
fluicruiriivhsco* jr^pi,,iotu,

lntr"'o tlllflare llennanentd, aceelernlln k:cnlfi nsln

v, lrlg, 1,,3,
nl,!l,n frronrn*r nandrar.x

6,

Bucuresti, L959.
lonescu D., Introducere in mecqnici Tiidinr;nA. Tehnic5, Bucuregti, 2005.
Lrulclau L. D., LifschizE.M., Mdcanique desfluids, MIR, Moscou ,Lg7'1..
Lnnglois W.E., Slow viscous flow, Macmillan, New York, 1964.
Oroveanu T., Mecanica fluidelor vdscoase, Ed. Academiei, Bucuregti, 1967.
theorlt, computation, and numerical
Pozrikidis C., Fluid dynamics
slmulation, Kluwer Acadernic Publ;, Boston, 200i.
Sclrlichting H., Gersten K., Boundary layer thsory,8th Edition; Springer, Beilin
I'leidelberg New Yor( 2000,
Serrin 1., Mathematical principles of classical fluid mechanics, in Handbuch der
Physik, vol. VIII/1, Ed. Flugge, Springer, Berlin, 1959.
$hermanF.,Viscousflow,,McGruiw-Hill, NewYork
Truesdell C', Raiagopal K.R., An introduction to the mechanics of fluids;,
llirl<hiiuser, Boston, 2000,
Zierep f., Biihler K., Mecanica fluidelor,in HUTTE - manualul inginerului, E120l:1L81, Ed, Tehnicd, Bucuregti,

199A.",r,,:.

L995,

27

Ilemodinamicd

mici de deformafie, 'i' < 1' lL/sl, RBCs au tendinla de agregare

Illtttl gfgnllzalic ln structuri [rulouri) ce conferd mai multfl elasticitate 9i
Vlil'tl,Jlttlto sAngelui, in vase de sAnge cu diametre mari ;i la viteze de
particule singulare
dUfrttttttt[;le llclicate, 1z > 100 5-r, celulele rogii se considerf,
dlttl'lhultc ln cAmpul curgerii, fdrf, sd se aglomereze in structuri, astfel ch
llnrtlC!lnLoa este aproape absentS, iar viscozitatea sAngelui scade considerabil
pfltt itllnlOrca celulelor la liniile de curent, in aceste condifii, viscozitatea
d,OVltrt l)t'nctlc constantd iar sAngele un fluid newtonian.z
ln eAzql vaselor sanguine'mari [d > 2.5 mm), sAngele este definit de un
pseudo-plastice, in care
l6l11lt{tl,Ltlment reologic similar fluidelor vAscoase
capilarelor
9i a vaselor mici, in
Olgilf:ltnUOn nlt are un rol relevant. Cu eXceptia
lca
qn fluid newtonian
iffftt*fitl toate aplicaliile sAngele este modelat
gbnO"rnltfnt (v, Tab, 1.1, Cap.1). in anumite zone ale curgerii (v6rteiuri,.pulct:
ilp rtar[rrrl'o], unde reologia sangelui este semnificativ modificatS local 9i
iau in considerare modele cu
M1;Offlg rlO eloformalie sunt mici [y < 0.1 5-r1 se
viscoelastice'
diblfllf f f ltO neomeogend a viscozitilii sau rela,tii constitutivo
ln eOncluzie, se consideri cd soluliile de tip Navier - Stokes, in care
yllprfllnl,Arr cste dependentd atAt de viteza de deformagie specificd cAt 9i de
Inllllllll pnrillnetri structurali [de ex. hematocritula), sunt suficient de precise
pll1tt,1 fl6sederea realistd a curgerii sAngelui in vase de dirnensiuni medii ;i
Ln vlteze

2. Hemodinamicd
Curgerea fluidelor corporale in bifurcalii este o aplicalie dezvoltatd cu
precidere pentru simularea dinamicii sangvine in vasele medii [0.5 mm <
d <2.5mm) ;i mari [d ]2.5mm), d find diametrul vasului. in aceste
configurafii, studiile hemodinamice au ca scop investigarea curgerii sAngelui
ln anevrisme gi in vecindtatea stenozei, respectiv modeleazi dinamica
sangvind asociati intervenfiilo r de bypass gi de montare a stenturilor.
Din punct de vedere reologic sangele este un fluid viscoelastic
eomplex: plasma (lichid pufin vAscos gi cu elasticitate scizutd) este incErcati
cu eritrocite, RBCs [Red Blood Cells) - particule deformabile cu dimensiunea
earacteristici de B /rn, in concentralie volumicd de aproxim ativ 420/o

[denumiti hematocrit), si alte celule aproape rigide (leucocite, trombocite), in

concentralie volu,mici mai rnici de Lo/o.
curgerea sangelui are loc in vase ale cdror dimensiuni variazd de ra
d = S ltn [capilare) la d = 40 mm (artere gi vene mari), numerele Reynolds
caracteristice fiind cuprinse in dorneniul Ree (10'a + 6000). pentru diametre
ale lumenului cuprinse intre 0.05 mm gi 0.5 mm; deformalia gi distribulia
local5 a celulelor rogii influenleazd remarcabil proprietdfile reologice ale
sAngelui, considerat la aceasti scari spaliald ca un fluid viscoelastic cu
structurd ihterni. Pentru dimensiuni mai mici de 50 w reprezentarea
sAngelui ca un mediu continuu omogen nu mai este valabili, modelul adoptat
fiind cel de fluid multi-component neomogen, respectiv particule deformabile

runtl,

rYglonwnrnplr I(.K, et at. (1998J The flow. of blood in tuhes: theo,ry and experiments'
Moclt, Rcsearch Commun. 25, 257 -262.

et al. [2009J Rheological models for blood, in Cardiovascular

and sirnulation o the iirculatory system, edit by' Luca
modeling
llltithOmatics

Itrrlirirtgorr A,M.

aflate in suspensie.l

llrl'ntaggia L. et al., SPringer.

xPeutru o introducere in hemodinamici

;i hemoreologie este indicatii parcurgerea
unor tratate generale dedicate acestor subiecte, de exemplu:
Thiriet M. (2008J Biology and mechanics of blood ltows, vol. I&il, Springer.
*** Ilemodynamical
flows: modeling, analysis and simulations, (2008J, Edit. By Galdi
G.P., et al., Birkhduser.
se recomandd consultarea unor tratate gi,lucriri de sintezd specifice, de exemplu:
Caro C,G, et al, (1978) The mechanics of circulation, Oxford Univ. press.

Futtg Y,C, (1992) Biomechanics: mechanical properties of living tissues, Springer

Golclsnritlr I'I,L, (2001) Flow-induced interactions in the circulation lnt Advancos in the
flow ancl rheology of non-Newtonian fluids Rheology series B, Anrstorclnm:

,,. " Pl

*u,f,.I,^?9

i!: \:,63 :

lt-lttOntaela

'

D, (l-978) Rheology

of

concentra-ted disperse qtstems:

model of non

Nawl:onian shear viscosi1t in steady flows. Rheol. Acta t7 , 632'642'

in aceasti lucrare viscozitatea sAngelui este reprezentati de relalia:

\= \p(I*q(i,)H)-z

hematocritul
Und6 4?, este'r'iscozitatea plasmei (presupus lichid newtonianJ, H este
valoarea normali) iar E(i') este o funclie constitutivd dependentd de
Vltaza localfr de deformatie (ce conline un numdr de constante de materialJ,

lllz

0,'IZ

Un alt nrodel este prczcntat

Pi analizat ln lucrareal
lJtnek s,w,, Berger s,A. (20091 The fficts o! hematocr"it

on arterial flow,

phenontenoloflcul sktely o! t:he haalt;h rlsk ltnltlleat;lon,s, Cltcm. llng, $cl' 64' 47A1."
4706,

28

Studiile numerice efectuate in aceste ,configurafii s-au dezvoltat in

principal pe patru direcfii: [i) modelarea curgerii in vase sangvine afec-tate de
stenoze,: [ii) simulareA curgerii in vase cu stenturi, (iiD studierea
hemodinamicii locale in prezenla bypass-ului, [iv) circulalia in zona afectati
de anevrism. Simuldrile urmiresc calculul parametrilor hemodinamici
macroscopici relevanli pentru aplicaliile medicale, cum ar fi varialia efortului
de frecare la peretele vasului sau delimitarea zonelor de recirculare.+

in ultima perioadd de timp, s-au publicat numeroase studii privitoare

la modelarea comportamentului hematiilor in vase capilare gi interacfiunea
dintre RBCs gi plasmi. Aceste investigafii nu fac obiectul simulirilor numerice
pe care le vom prezenta in capitolele urmdtoare, insd se recomandd cititorilor
parcurgerea unor astfel de lucriri. Sunt aplicalii complexe de CFD, in care
simularea fenomenelor de curgere utilizAnd modele continue [solufii ale
ecualiei Navier-Stokes sau a relaliei Cauchy, completate cu relalii constitutive
pentru fluide viscoelastice) sdnt corelate cu modeldrile discrete, care permit
reconstruclia virtuali [in timp real) a geometriei (membraneiJ hematiilor,
supuse unui proces de deformafie.s in lucririle menlionate se prezintd gi

4Berger S.A., Jou L-D. [2000) Flows in stenotic vessels. Annu, Rev. Fluid, Mech. 32, 347

382.
Duraiswamy N,, et al. (2007) Stented artery flow patterns and their effects on the artery
wall, Annu. Rev. Fluid Mech. 2007. 39:357-82.
Humphrey f,D., Taylor C.A. [2008) Intracranial and abdominal aortic aneurysms:
similqrities, dffirences, and need for a new class ,of co:rnplusqtisral models, Annu.
Rev. Biomed. Eng. 10, 22L-246.
Francis Loth et al. [2008) Blood flow in end-to-side anastomoses, Annu. Rev. Fluid
Mech.40, 367-393.
Yamaguchi R. [1999) FIow structure and variation of wall shear stress in asymmetrical
qrteriql b r q n ch. ). Fluids Structures L3, 429 - 442.
5

29

Henodinamiqd

Mecanica fluidelor cu FLU EN T

ltlet,rtt,llttlOa clintre doud [sau mai mu$e), celule roqii [cu pe,refi deformabili

l[il I'l1,;l'Jl),

,,

'

'

in amdnunte, precizim ci simuldrile numerice se folosesc

.[rqspectiv !-esuturi) a
fl litllltlll nloclelarea curgerilor in relele ',iimfatice
rnodelele curgerilor
adoptd:
|ltUltlfl0f lnterstifiale.o in astfel de cazuri; se
Simul5rile, realizate la
Vdg,g6gtt tn medii poroase, asociate cu ecualia,difuziei.
ttullltrtt! ROynolds foarte mici, Re << 1, permit obginerea unor valoroase
a medicamentelor ln
ItIDSUltilt0 cnlitative in privinla difuziei lichidelor ;i
Se Pqate pune in eviilenld influenla pe care o
||OfUtlrfl 6l ZOne tumorale. Astfel,
hemodinarnici st.u.turu domeniului de curgere'
lfn nf5ff prO
-|n parametrilor
Fig, 2,1. se prezinti spectrul cuigerii fsolu,tie permanent[ 2D pentru
r0) in junil unor particule de difeiite forme 9i
flUltl ttowtonian, in limita Rb -+
ciderii de
Smnlgmgnte spafiale. Simulirile', P\ln in eviden!5 mod,ifigarea
debit translatat, datoriti schimbdrii formei
FfCIHitlllu, pcntru acelagi
in domeniul curgerii' Menliondm cd in
lnnrlh'ttlolor'gi a dispunerii acestora
a
innle CnZUrlle s-a impu,s cbndigia de:ade, renld a flu-idului la perelii canalului 9i
lrflri1 n intra

pnrtlcttlolor solide'

ItCvenind asupra viscozitilii sAngelui, trebuie menlionat cH

gbl$fntlnnl"ea sa exprimentali ir.nplicd, dificultdli majorb datoritd atflt
iFilflll0l fetromenului de coagulalg il Prez^enl,el,oxigenului,.cAt 9i a variafiilor
'F'tg' 22 se^ prezinti funcfiile de
F$nll)(t,rl$l0t tntre diferitelelprobe t"state. ih
eu
Vlrt,ii,tlfnta, U = nj)v. (1.32), pehtru patruprobe de sAnge, ih cornpozi[ie
folosind
un
25oC
de
90tl{r hOparinh, Testele s'au efbctuat la temperatura
lgnliltlh,u Paar-Physica 300, configuralib con-placd [in acest caz, scAderea clc
datorit[ prezen1;ei
ilf mltnfUlUril compenseazi scideiea de viscozitate
hapnrlttol)'

Boryszko K,, et al. (2003) Dynamical clustering of red blood cells in capillary vessels, J.

Mol. Model9,L6-33.
Pozrikidis C. (2005) Axisymmetric motion of a file of red blood cells through capillaries,
Phys. Fluids 17, 031503,
Hosseini S,M., Feng J, (2009) A particle-based model for the transport of erythrocytes in
capillaries, Chem. Eng, Sci.64, 4488-4497.
Vlahovsl<a P,M., Podgorski T., Misbah C. (2009) Vesicles and red blaocl calls ltt flow:
From lndivldual dynamics to rheology, C. R, Physiquo 1"0, 775-789,
fllrnlnr' l'r \il/nlanr" t/tl Elrnlr A farrrrrr D f9n'l fi\ I|nd hlnnil nnll illal,tnlhtrl'lan ln alnrnllliarl

P,, Patel K, (1995) A mathematical model of flow through

fi ph a tt c s, M edical Eng, & Physi csl 7, Lg tI'^L40'

oltotlrly N,
ly

the termlnal

al, (2000) Nuierical slmulation af bload flow and interstltlal fluid pressur.o
Acta Mech,
1tr ser/irl t;urior microcirctilal:lon basecl ott l:umor.iltduced angiogenesis,

f lrnh

e ,, et;

$1n,23, 477'4'83,
,t,ai-C,S,
ci al, (2005) T'ranslent; Intarst;lt;tnl flutrl
rl nllverv, ehom, llnn, $cl, 60, 4,80B-482'I'

tlaw /n blnln l,il,rto,irr

Eflbet; on drug

104

Probs
Poi
P1:
P2:
P3:
P4:

*F- -o* -o-

aJ

-v-$-

10c

-M-

-r- -r- -r-

6'
(!

10'

*o

,o'

.o

>

10-'

1o''?

10i
1o'

9x10'3

b)

8x10'3

6
(L.
.,

7x10'3

5
o

6
(E

o
10"

tr

(E

oxlot

Qt

sxto3

fio

o
o
o

=o
tu

4xl 03

:10'

1ff

3x10
103

Viteza de fodecare [1/s]

ale sAn$blui p.entlu probete analizate (a), tn

9-" vibcozitate
ft) se
prezinti detaliul.din (a), cu prezenfa fenomenului de hjsterezis 1ce evid'engiad;fit
dependenga:de timp;" proprietate a fluidelor visco-elastice, cAt si.un posibif .uru.i*
tixttropicj. Se remarci comportamentul pseudoplastic al.ang"t;i, u"riugi" viscozithgt

Figura 2.2 F*l:Ft].:

rFigura 2.1 Spectrul curgerii intr-un canal in care se afli dispuse un numir de L5
corpuri rigide [Re' + 0). Cdderi]e de presidne calculate fpentru acelagi debit
transportat) au urrndtoarele valorii aJ 40 kPa, b) 47 kPa, c)-45 kPa. Cregierea de
presiune in cazul-b se datoreazi modificdrii lungimii corpurilor fcercurile fiind
transformate in elipseJ, in cazul-c cregterea de presiune este generati de un
aranjament "dezordonat" al cercurilor.

cu cre$terea vitezei de forfecare. De asemenea, sunt puse in &idengd

lntre viscgzitdflile Probelor.

Oii"."ni.["i#i

Hemodinamicd

Ivlecanica fluidelor cu FLUENT

32

fenrarcat, ci in unele configuralii*este necesari folosirea modelelor

de secliune sau de direclie a
$Ufltttlnn|;O, ln special in zone cu moldificeri'brugte
DO

Aga cum s-a menfionat, sAngele are o reologie complexd. Caracterul de

fluid pseudoplastic (shear thinning) este dominant dar se manifesti

gi

ttll'liHl'll elltt vasele foarte mari,[aorti, vena porti)'

existenla unui prag de curgere [efortul tangenlial rs, aga numitulyield sfress),
v. Fig. 2.3,\a care se poate asocia gi un comportament tixotropic [v. Fig' 2'2.b)'z

F
'

101

_{pq*4.
''4

(L

1n"

1no

.A

'l'e

-a(5

,fr

'H ,o'

e^,*4.

0)

o)

10'$N

0.005 Pa ' s

modelul Carreau

o
o
o

g.n

([

eiperinientale ,
il
Is = l-,3.1 Pa ' s, 4- =

7=106s,n=0'2

{b\

'l

Date

10''

trl

10.':

10"
103

10"2 ioi

1oo 101

102

10" 1a'', 1o'1 1oo 1o'r ,rc?

Viteza de forfecare

103
103

l[1

is].

.i

Viteza de forfecare [1/s]

.-/'

Figura 2,3 Curba de curgere gi funclia de viscozitatepentru sAnge, probele P1-P3 din
Fig.2.2.a.

Din datele prezentate in Fig. 2.2.a se exclud probele P1 gi P4, in final

oblinAdu-se curba de viscozitate din Fig. 2.3, care se poate modela folosind
relalia Carreau, v. Fig. 2.4,respectiv Tab. 1.1-.

modelul Carreau
illfnttfn 2,4, Curba de viscozitate a sAngelui: valori experimentale 9i
din Tab' 1'1)' Se
Carreau
relaliei
asociate
sunt
iriii,,ifi'nrnmr lconstantele de materiai
de Ia infinit'
viscozitatea
zerq
viscozittea
intre
mare
9i
[4oJ
mtlrrltt,tt o variaiie foarte,
o
primd
aproximalie
in
poate
considera
se
mari
medii
vase
in
9i
fn';ilii crirg".ir"r
:
4*'
Vlrt'll'/,lt[t0 constantd pentru sAnge, respectiv q

'

ale acestuia
ROologia sAngelui gi caiacter izarea celulelor componente
al cercetflrii
sector
pl'czent studiate in cadrul aplicaliilor Lab-ol-a-chip8,

lUnt ln
in domeniul mailargal micro-fluidiciie.
qi
iftinttttgi oflat in plind dezvoltare inclus

Acest capitol nu a avut scopul unei investigalii reologice 7 sAngelui, ci

de a prezenta o proceduri pentru gisirea funcliei de viscozitate

care

modeleazi cAt mai bine caracterul pseudoplastic al acestuia. Modelul de fluid

newtonian generalizat [de tipul Carreau) este folosit cu success in simularea
numerici a curgerilor sangvine din vasele medii gi mari. in unele cazuri, Ia
numere Reynolds Re > 1-00 gi pentru viteze de forfecare mari, ir > 100 I/?,
modelul newtonian (no = 4.5 * 0.5 mPa.s) este suficient,

w.

(2010J Lab'on'a'chip!
ll1,1nl !,Q,,I(ouzani A.2,, Duan
Mlerosyst.Technol,, D0l 10, 1007/s00542'010'LL41"6'
P,M,, Poclgorsl<i T,, Misbah C, (2009J Vesicles ond
Vlnlrovslca
" 'llow:ltrom
ff

06s;iiiii,M,,

component view,

!u!

blood cells irt

naiviAtA dynamlcs ta rhoology, C, R. PhysiqueL0'775'789,

fto"eJ,l, (2009) Apart;tcle4taioelmoeleltor"t;het;ransportof oryt;hracyt;esltt

eaplllarles, Cham, En6, $clc, 64', 4488'4497,

3. Dinamica

fluidelor ln hifurca{ii

zoro la perots, ltlnchl;oles, hr firnelle cle cazul analizat, oxistd 9i

(de oxonrplu presir'rni Ia
llprilbllltatea inrpunerii unor conellgll la linritil cliferite
llltl,itfo gi iegire, viteze de alunocare pe anumite porliuni ale peretelui otc,),
Ittgfl neestca trebuie sd fie suficiente $i bine puse lwell posed) din punct cle

Vllrt,lLr

Modelarea gi reprezentarea curgerii fluideror in bifurcalii este

o
aplicalie im-portantd in dinamica fluidelor vascoase, in particular
in analiza
hemodinamicii vaselor sangvine mari. Bifurcaliile din realitate
sunt de cele
mai multe ori prezente in geometrii 3D complicate, care necesitd
un numir
mare de elelmente gi tehnici speciale de contruclie a mesh-ului
in preprocesorul GAMBIT. Soluliile numerice permit calculul
mdrimilor cinematice
gi dinamice, atat la nivel global (debite la intrare/iegireJ
cat gi local, in zonele
de interes [varialia eforturilor, distribuliile traiectoriilor
in zonele de aparilie
a vArtejurilor).
in Fig' 3.1- se prezinti o bifurcalie 3D simetrici, cu o ramurd principard
gi doud ramuri secundare.
iegire

Vlrtl0lc lnal"ematic.

0 primi problemi intAlniti in modelarea hidrodinamicii vaselor mafi

de bifurca]io
trlHlc nnaliza dezvoltdrii (s,tabilizirii] profilului de vitezd amonte
esto
lli $,8, vol. I). Este important si determinirn daci distribugia.de vitezi
rflmplgt dezvoltati [ln particular, in cazul migcirii laminare, dacd viteza are

un profil parabolic uni.directional) ta intrarea in bifurcalia propriu-zisd [zon6

este preze4tat cazul intr5rii fluidului cn
f lenUnritd nodulbtfufcaliei), in Fig. 3.2

VI|OZI constant5 intr-o condrrctd eirculari dreapti

;flngelui intr-un vas sa'ngvin de secgiune circulari).

[de exemplu, intrarea

Q21

intrare -

IESIRE 2
Q1

Qn

Flgura 3.2 Dezvoltarea profilului de vitezd la intrarea in vas. in cazul unei conducte
Itfinit de lungi pentru t'" -i", -"a" 1"1R"1 "rt" lungilnea de stabllizar,e, distribulia clo
Vlteze rimAn"e iarabolicd. in acest cai, amonte d9 ppdul bifurca{iei dlstribulia este

c)

parabolic stabil5.

Figura 3.1 Reprezentarea curgerii pbrmahente intr-o bifurcalie

simetricd (Re = 50):
+

Qp = Qz-- liniile de curent principale si secundare pentru

il.-0;
:-0:'_l 9:::|)"Qn
ooua connguralii
diferite; distribuliile de presiune pe planul mediin
[c), 9i pe peretele
bifurcaliei (d) pentru cazul b).,

condiliile la limiti impuse sunt'de cele mai multe ori viteze (debite)
de intrare
constante [sau variabile, respectiv periodice), presiunea
cunoscuti la iesire.si

"'
^.

Dacd este lndeplinitd condigia L, <Lory (unde trr4 este lungimea

nrdsuratd de la intrargS in vas pAn'i la nodul bifurcalie) atllnci str:ctura
curgerii in zona bifurcaliei [respectiv vArtejurile formate in vecindtatea
punctului de bifurcafie) este exclusiv dependentd de geometria to1fe, nu ll.f e.
condipiite imiuse li intrare in domeniul curgetii' Daci tr" 2 Ltttrf [deci profilttl
de vitezd nu este stabilizat la intrare

in bi,furcafie), probabilitatea

ca pierderea

M ecanica

Io

fluidelor cu FLU E NT

D in a

ItillllUltllrll curgerii sd apard la un Rumir Reynolds mai scdzut cre$te. in Fig. 3.3
!lluzlnttl rezultatele sirnuldrilor 3D efectuate pentru o conducti cilindrici la
llu 90, cu L/d = 200mm/20mm = 10.
gn

in i c a l,ui d e I o.r

in b ifu r c a li i

37

$lnrulhrile s-au efectuat folosind 3 tipurl de mesh-uni, caracteristicile

80iltllln fllncl prezentate in Fig. 3'zli

"

Goometria secliunii

Fete

Noduri

1732535

'595764

Mixte
576000

173!$00

57976L

Mixte

4327200

7447401

Celulelnumf,r

Distribu{ia de viteze, co.mponenta Vx

:

Distribulia de presiune

Distribu{ia de viteze, componenta

Vy

0.0030
0.0029

0.009

0.0028
0.0027

t'l

0.008

0.0026

rL
U)

a
=

0-0025

o.0024

0.0023

(E

Ls=0.17m

o.oo22

0.0021

0.007

0.0020

',]'i'

o.ooo

0.0019

t ---

0.0017.

o.o0

o.o5

o.1o

0.15

o.oo o.os o.1o

o.2io

x - perete [m]

Efortul de frecare la perete - WSS

'

"

t$t 'll'+t''i'*fr
';:;tt.'';;,.y

0.005

'] i: ;i';''i "' '

Ls ="0:17 m

0.0018

'"""1',1[fii,i:+

,,'r

b.1s

0.2q

'

1440000

x - cdordonata [m]

Mirimea vitezei in axa conductei

Figura 3.3 Distribulia de vitezi la intrarea intr-o conductd circulari (vitezd constante
la intrare-Vo = 0,0045 m/s, diametrul-d= 20mm,lungimea *t=200 mm, Re= 90);
simulare 3D, mesh-ul conline 576,000 celule de calcul, v. Fig, 8,4,b,

,'

iilii

'

Fl,fiuru [l,4, ealacteristicile tipurilor clo uroslt (soctriuni porpendiculare pe

axa

0sn6,llgl0l) folositc ln calculul numeric al cut'gorll lnt:r-o coneluctfi circularfi, v, [ig, 3,3,
locllrtttllo plnno reprczcntate ln flgurll sunt rcltt'ocluso oehielistant ln lungul axei
Fnntluctol, gonor{lnel o goomotrlo 3D eamel;erlznl;|l clo nn numlh clo colulo (volumo clo
onlnrl) u0n0et0t0lnuro ola prln [c|;clo 6l noelurllo ro]clol il$tfcl fornat0,

de
Aga cum se poate observa clin [ig, 3,3 pentt'tt fr > 1,, ntat profilul
vitezl [respectiv viteza maximd in axa conductei), cAt 9i efortul de frecare la
peretele conductei IWSS - WaII Shear.Sfress), rdmAn constante. De asemenea,

pentru trn profil de viteze uni-direcfional stabilizat v*(r), 72 = yz * 22,

componentele de viteze v, $i uz [care genereazd curgerea secundard,
respectiv curgerea intr-un plan normal la direclia de curgere principali 0x)
devin nule. Din pdcate, in majoritatea cazurilor intAlnite in practica medicald
geometriile vaselor gi bifurcagiilor sunt complicate, cu noduri de bifurcalie
Ipropiate. in consecin!5, chiar dacd numerele Reynolds corespund domeniului
migcirii laminaie, este pulin probabil ca distribulia de viteza si fie
"stabilizati" la in-trare in secliunile de interes. Exceplii fac vasele de sange
foarte mici, respectiv capilare, unde numdrul Reynolds este sub-unitar,
'9i in configuralii
curgerea pistrAndu-gi in acest caz struqtura laminari

lru apar
CIur.gerlle socundnro eloflnite nntsrlor

rrrillunu

cre eursere

lltllllfll lil il'Io(lulsilrett

ilil ;;;i nnnltznt)'

I 1Ti,:*1:lPil:3i1ff:ff".:';.
t*
hrtr-un cot
prezontnL

Fis'

ciricular,
este curseren
ill1ill[l;ffi;ri'i';ic
,,dominant6"
liern'di'amica regelelor sangvine' curgorile

in
il,5r eonflgurapie
fluidului ce apare aval de cot, tn iurul axei
rotalia
cu
tH0unelilre sunt asociate

coincide cu axa de simetrie a conductei

tlnll'll;e cle curgerea frincip*a 1ce
helicitilii urmiresc in acest caz topologia
t,*rll0), Distribugiile rrirti.ita$i 9ia

llttlllor

ele

curent secundare' v' Fig' 3'5'

ln Fig' 3'6 este

brusc5 a directiei
sirnutratd curgerea 3D la schimb".l"^l

cle

secgiuil;;;;;;'" imodi-fica1ei:t'ty']f:nd determinatd

curgerilor
;; t;'-":"" ":*:' :1t:.1 :i ::,t ;"ff nea
n'0z0r1ia un ei sten oz;;
10)'
ffiffi;;;*d.";" lt"u-"t" Revnolds medii gimari [Ra>

tlo ettrsere si a
r

geometrice comPlexe'

W.
@.

curgerea

tk##
ar
PrinciPali

curgerea
secundard

--7-

+l\

-\.d)

cH curbl la Re = 100 (unghiul cotului

mm); aJ traiectorii $i distribulia de
de
20
este
conductei
diametrul
a" 90o si
"rL
pr"ri"r" - ,our!"r"u principali; b) reprezentarea. curgerii secundare aval de cou
ij aiririU"fi" liniilor ae vArtel constant; d) distribulia liniilor de helicitate constantS.

---frffiilF]fi

Xffi

..ir";,f

aval de stendzd

,ffi

9i aistriffia

prez+fa stenozei, sttttt

",i"1'::'#il;'}l#or"'"r';"*);;"p;;;;eucurgortt
de frecaqe ia peretdie' stenozei;

"-f""urii

Mecanlea J'luldelor cu FLU

40

tiN'f

Tipurile de curgere menlionate se pot exemplifica urmirind

hemodinamica arterei aorte, v. Fig, 3.7. Diametrul normal al aortei este in jur
de 30 mm, vitezele medii ale sAngelui la ie9ire din ventriculul stAng sunt in
intervalui 0.25 < V. < 0.75 [m/s] [acestea fiind pulsatorii periodice urmAnd
ciclul sistolf, - diastolil, ceea ce corespunde unei curgeri medii tranzitorii spre
turbulente [2000 < Re < 6000)r' AnalizAnd prima bifurcalie [trunchiul brahiocefalic, din care se desprihde artera'carotidd dreaptd) se pot identifica cir
ugurinld: [i) zona de intrare tX) 9i tii) nodul bifurcaliei dintre carotida dreapti

esl;o Oaractol'izatti [qt

Dinamiea fluiclelor hr %ona bifurrcaliilor
tlolrrlnatfi)cleaparigiapiclezvoltaroav{rto|urilor,sepotformaas[fCIln$n

llluilltclozonedeseparare(recirculare)alecurgerii,domeniiSpa}ialc
aparl.e a traiectoriilor' fala de curgerea
tnellvtdualizate printr-o distribulie
3'9 se prezinth sirnulf,rilc
Pentru geometria din Fig' 3'B' in Fig'
lll'lncipald,

lltullcriceintr-unprofildeconductl3DtipT,intrarea2fiindtrrclrisfl
3'6)'
similard cu cea prezentatl in Fig'
fuconlrtri" calitativ
zond de interes

9i artera subclaviculard dreaptd.

Intlrare

Vr-#

b)

a)

Fluid

Fluid 2

B
F"

.ii

-'i
+-

Intrare 2 (Perete)

!2(V2=0J

- dimensiunea caracteristicd

^i

rjiir;-:.r

$lllB'fbtdso8f*l'ftofn

"f'l .apalizati' Lungimea deJa' intrare pAnd ln zona

Flgura 3.8 Geometria simetricd tip
J. *u-r"-p-""t.u stabilizarea distribuliei clc
do interes [marcatd,in #;G;;tsuii.i!o.
vlteze (L = 250 mm)'

0t1{708? tJ*lr{W.fqi6$ear*t.a}3r{

,Figura 3.7 Geometria arterei aorte: a) vizualizare angiograficd, b) schema

cirlulaliei in carja aorticl [imagini preluate din site.ul lyww..fatq-search.cot4,
adnotirile aPalin autorilor).

Aorta descendentd., zona [2), se afli pozilionati dupa cotul fcfrja)

aortic[5), zoni in care se dezvoltd curgerile secundare' Curgerile sangvine
asociate unor vase cu geometrie similard [respectiv, arterele carotide 9i
coronare) se vor analizain capitolele urmitoare'
t,

inacestcazdimensiuneacaracteristicdabifurcalieiesteB=$Amn"|
pe planutr median' asociat curgeri
Spectrul liniilor der-iurent reprez:1ltat
Fie' 3'9' in aceea9i figurl
nurnere Rtyno_lds, se prezintb
slalionare la diferite

]n

cstearetategistructuramlgcbrilorsecundareiinsec'iuneaA-A,avaldl
separare completi
inchisd definegte ct:,;pndde
bifurcafie. VArtejul ai"t il*;
Fig' 3'L0' L
similar cu niis-caiea 2D
numai la nurnerele Reynolds mici, caz
1u
50) vArteiul are o structuri 3D, zona cl
numere Reynolds rn"iii gi,muri [Re >

la *T".I"1
;;;il;'astfa: for*"ie fiind ',,conectati"
investigalie cel tnt
,".r"ru ,, zonele Je vartel reprezinti domeniul de ingineria practle
p-rincipali' Stuclir

rCaro C.G,, Pedley T.J,, Schroter RC. Seed W.A. (1978) The mechanics of the circulqtion,
Oxford Univ. Press.
Goldsmith H.L. (1999) Flow-induced interactions in the circulati\n, inAdvanced in the
flow and rheology of non-Newtoniah fluids, Elsevier; pp.L-62'

9i
rnajord pentru
important in n"moairramici,'cu relevanll
unt
calculeazh
se
cAmpului de viteze
medicali. Pebazasoluliilor numerice ale

42

Mecanica fluidelor cu FLUENT

Dinamica fluidelor tn

dintre parametrii definitorii pentru caracterizarea hemodinamicii vaselor de

sAnge - efbrtul de frecare la perete [WSS).

rlffilf

va*e. zond de separare

Po-1o.
(

A.A

rcalii

+3

O simulare a curgerii stalianarg 2D in gegmetria din'Fig, 3.8, cu

25 mm, este prezenfath in Fig;,3.tr0. inlr'o migcare plani'perr,manente,
vffrtejurile formate,in vecindtatea bifurrcaliilqr,delirnitea-zi zonele de sepayar'e
tllc curgerii, particulele aflate in zona de separare r5mAnAnd in permanenld
lzolate de curggqeir principald, indiferent'ile valoarea numdrului Reynolds.
Itttr-o g"o-etrie "T" 3D, v. Fig. 3.11 [B = 25 mm si h = 2 mm), vArtejurile sunt
ttt general "deschise", existAnd in permanen!5 un schimb de substanld intre
'lOua de recirculare gi cuigerea principald, daci numdrul Reynolds depigegte o
vnloare critici. Peste acesti valoare, chiar gi in cazul unor geometrii de tip
Ilole.Shaw fin care .grosiinea dome,niului de curgere este cu mult mai mici
flCeflt celelalte doui dimensiuni spaliale caracte4istice) zonele de separare se
ll'ilnsformd in zone de recircula.". D" remarcat ci zonele de recirculare sunt
lllfll reduse din pu4ct d,e vedere spalial, cdrnparativ cu zQ,nele de separare
B*

rl0respunzdtoare cazuril

or 2D.

'

Detaliul Vortex

r, - zon6, de,sdparare :

Vortex 2
(lurgorea principialS

zond de separare -

vartej - zond de recirculare

flgum 3.9 Zona de separare a curgerii (formarea vArtejului) gi structum curgerilor

ln sec{iune A-A [dreaptaJ, in func{ie de numirul Reynolds, Slmultlrile gn

secunclare

snnt stafionare, mesh-ul avffnd un numir de 300,000 elemonto totrnodrolo.hlbrlde.

illgttrn 3,10 Localizarea celor doud vArtejuri (vortex-uriJ, respectiv zone de separare,
ln fioometrla T"pland. Mesh"ul de calcul are 2555L noduri (25500 celule) curgerea
Bttt 8talrlonarfi, l?e = 100; V'r = 4'm/s, P=1000#,40*lPa's, B=25mm,
I{o e-

N,
llo

11t' nr'tnn llr,Iddrf

Mecanica fluidelor cu

42

FLU!!!

lnblfuf

3'8' cu
2D ln geometria din Fig'
simulare a curgerii stjaflonare
Fig' 3'10' intr-o.mi.1car1ot-llu o"t*anente'
25mm, este prezeniata ln

dintreparametriidefinitoriipentrucaracterizareahemodinamiciivaselorde
perete [WSS)'
,ang" - efortul de frecare la

B*
Vflrleiurileformateinu".inat"teabifurcaliilqrdelimiteaz6'zone|edeseparare
permanenli
aflate in zln^a de
particulele
curgerii,
nlo
infifrgf de valoarea numirului Reynolds'
sunt
lzolate de curgefea principald'
mm gi tr ; 2 mm)''varteiurile
1'T" 5;;;';i* ;'11 [B '= 25
guornetrie
irrtre
lntr'o
i" p"rm"n"n!i un schimb de substanli
o
tn general "d"'chi'"ji"exit*fr
depige$te
i"tlp"ra' daca'numdrul Reynolds
y,oua de recirculare
de tip
l*"Jtaiv"lo"r"' tt"atgi iir cazul-il-"1'?""*etrii
Vflloare criticd'
*-1]
cu
aolnu"ttilut de curgere este
llelo'Shaw 1i" tut"':g';-*''i:;;"
zongle de separare se
s'F{iale caracte{istice)
sunt
tloeAt celelatte doualiiil"n'iuni
tU
recirculare'rDe renarcat
de
zone
in
::-l:ltl""recirculare
tt'nnsformi
cu zonele de separare
pur,io,l A-"'*au." spa.tiat; gomparatw'
ain,
reduse
llrni
2D'
0oresPunzltoare cazurilor

':l"ol"

tiTT.i:ltt

;tt"";;;;f
"""

Ttt

lt:i

rl

Detaliul Vor-ter 1
: Zorli de S.eparare

'

Vortex 2
zond de seParare -

(lut'gcrea PrinciPali

ili';tJ,f;h?#Tiffi
figuraS,gZonadeseparareacurgeriifformareavArteiuluiJgistructuracttrgerilor
irevnolcls' $lmuldrilc 3D
secnnclare

ln secliune

fi:f,iil;pd' $ i;;;$ ;; nu*irut tet'noelrnlo'llbrlels'

u,inu*6. au e06,d"0o.iemente

sunt st;afionar., ,r,.rn"iuuai,,4

stagionarh, Re

'nt,
rr0 - qJ.

"il,::l".lfil';ill$llil(1f; iTil"ilihf i'&"1'JJ::i.[i:'J'l[i?

='ino,

Vn''4

ttt/s' p*1000ffi',,o=lPa's'B=25mm'

Mecanica fluidelor cu FLUENT

Revenind la simularea 2D din Fig. 3.10, aceasti configuralie perrnite o

analizd calitativd a fenomenului de separare a curgerii . gi o investigalie
numericd a varialiei mirimilor dinamice (eforturilor) la perete.
in Fig. 3.12 se reprezintd analiza vortex-ului 1 din Fig..3.10. Astfel, pe
baza soluliei numerice oblinute, se traseazi distiibuliile de viteze gi presiuni,
respectiv spectrul liniilor de ,curent. Toate aceste grafice' pun in eviden!4
punctul de separare [notat cu A), prin localizarea ciruia se delimiteazi
vArtejul, deci gi zona de separare a curgerii. Localizarea pe perete a punctelor
A IWSS = 0) ;i C (0p / dx = 0) este prezentatd in Fig. 3.1-3.
AvAnd in Vedere ci releaua de calcul (grid'ptl) folositi [folosit) este rard
[rar), diferenta cantitativi dintre solu{iile nurnerice segregated gi coupled este
mare, calitativ insd soluliile sunt similare' Reamintim cA solverul segregated
rezolvd,, printr-o procedurd iterativd, ecualiile de mi;care Navier-Stokes
separat de ecualia de continuitate. Solverul coupled rezolvd simultan, la fiecare
itera{ie, sistemul format de ecualiile Navier-Stokes gi ecua}ia de continuitatez.
Solu{iile oblinute prin procedura segregated sunt, pentru acelagi criterig de
convergen!5, mai pulin precise fali de soluliile coupled, timpul de calcul fiind
insd rnult redus. Diferenlele cantitative intre cele doud solvere se reduc
considerabil dacd relelele de calcul sunt dese gi criteriile de convergenld mici.

Distribu{ia

de

lnamic a fluid elo r tn b ifur c agii

viteze

4;5

:y["q:"_i_",,e-q.I::"liP.?li*

i*.:

lsn!

"

tu-.

is?,

A -'punct de s'bparare (WSS = 0)

Spectrul liniilo-r de curent

zond de seParare

'

V=0

vAftei (vortex)

Spectrul presiunilor (linii izobareJ

(aderen{fiJ

p=p".=constant

Distribufia de viteze

h=2mm
P-=

constant

Figura 3.1L Localizarea celor doud vArtejuri, respectiv zone de recirculare, in

Pu*'hr
snectrul
geometria 3D; curgere stafionard, V. = 0.25 mf s, Re = 1,000, Re =
no
"l
curgerii, b) distribulia de viteze in planul median, aval de nodul bifurca!:io (36000
celule hexaedrale gi 42619 de noduri).

ifffiura 3.12 Caracterizarea cinematici 9i dinamicd a vArtejului l din Fig.3.t0, Po

I1ji.ot.l. care limiteazd vArtejul (gi unde viteza fluidului este nul5, fiind impusfi
igncllgla cle aderengb) existi doud puncte critice: punctul A (purlct de separare/critic
gilre ;lelimiteazi vAitejul/zona cle $eparare, punct -ln caro WSS = 0J ti punctul C
pcr cotespulclo
fpUlctul ln care prosiunea la porete este maximfi). ln figupfr izobara
vulofii presiunil punctttltti

cle

scpararc A, pcl< ps),

46

M eca nica

fluidelor cu F LU E N T

(5

&

g
(s

(o
q)

a
a
=

18000

---;

0.06

0.07

o.o8

o
o)
r:

. .i 16000
o.o9

o.10

x - Perete lml

Figura 3.13 Distribuliile in lungul peretelui, v.Fig.3.L2, a efortului de frecare (WS!l 9i

a presiunii, pentru solulia segregated, respectiv coupled. Punctele critice a $i C
corespund efortului de frecare nul, respectiv madmului de presiune.

Este evident cd scopul principal al calculelor hidrodinamice asociate

bifurcaliilor este de a stabili spectrul curgerii gi distribulia eforturilor in
domeniul analizat, implicit de a determina distribulia efortului de frecare la
perete gi de a delimita zonele de separare/recirculare din curgere. Variafiile
eforturilor la peretele vasului sangvin, in special localizarea punctului de
separare [critic), aldturi de distribuliile de viteze gi presiuni din domeniul
curgerii, reprezintd principalele informalii de naturd hemodinamicd necesare
stabilirii celei mai indicate proceduri medicale, aferente protocolului medical

corespunzitor afecliunii investigate.

Aplicalii ale modelirii curgerii in bifurcalii se prezinti in capitolele
urmitoare, unde se studiazi hemodinamica asociatd bypass-ului, arterei
carotide gi a arterelor coronare,
in acest capitol se analizeazfi ln continuare hidrodinamica bifuicaliilor
intAlnite in micro-fluidicd. Micro-fluiclica este un domeniu actual cu aplicalii
multiple in analiza comportamentulul dinamic al biofluidelor gi al dezvoltirii

lu)llOr aplicafii de tipul Lab-on-a'cltiptl, Micro-fludica este un clomeniu al

tllnnmicii fluidelor in care geometria curgerii are dimensiunea caracteristicfi
ltlfidle cuprinsd in intervalul 1"0 pm-1 mm. Modelul folosit pentru
l,flpl.Ozentarea fluidelor in microfluidicd este cel de mediu continqu,
t,OpfoZentdrile cinematice gi dinamice prezentate in Cap' 1" fiind valabile* ln
1gli$oCinfd, un prim pas in rnodelarea fenornenelor de curgere in micro-fludicd
flnfllfercnt de caracteristicile reologice a]e,fluidului studiat) este oblinerea
tUlgl solulii Navier-Stokes, migcirile la aceste sciri spafiale gi la vitezele
t,lll'ilctetistice asociate dinamicii locale fiind laminare gi izocore.
Geometriile de tip "T" sau "Y" se folosesc cel mai des in microfluidicfi
l)ilntlu transportul, gi amestecul diferililor constituenli [fluide omogene sau
Fig. 3.1-4 unde doui lichide
i)ttllfazice). Un astfel de caz este analizat in
Itnlscibile, cu proprietili diferite, intrd.in bifurcalia 2D din Fig' 3.8' Simularea
pl'geesului nestagionar este fdcutd pentru varianta pland a geometriei "T",
dllu[:iile prezentate fiind oblinute cu rnetoda VOF - Volume Of Fluid [accesibilh
Itt coclul FLUENT). Datoriti diferengei intre numerele Reynolds caracteristice
{lUIOr doui ramuri, curgerea devine in final asimetricd, vArtejul fiind prezent
llllmai ln fluidul mai pulin vAscos [unde numirul Reynolds este mai mareJ.
Pentru o curgere pland stalionard perfect simetricd, in Fig. 3.L5 se
pfgzinte spectrul curgei'ii ;i al presiunii in vecinitatea nodului, precum ti
tllsLlibulia de presiune gi eforturi de frecare la perete' Rezultatele obpinute
Hlnt calitativ similare celor din Fig. 3.L2. in punctele de separare, dispuse
BlRtOtric, efortul de frecare la perete este nul, tnaximum de presiune fiincl
lltenliZat in acest cazin punctul de simetrie "0", care este punct de separafe
c0lllun celor doud vArtejuri.
Cazurile 2D analizatein Fig. 3.L2 gi Fig, 3.15 sunt importante din punct
do vedere didactic deoarece pun in evidenli cAteva dintre cele mai importante
eilracteristici ale curgerilor cu vArtej din vecinitatea bifurcafiei, unde curgerea
ltrlncipald igi modificfi direclia de curgere: [i) aparilia zonelor de separare alc
grlrgerii, [ii) evidenlierea la perete, a punctelor critice unde efortul de frecare
6gtc nul (punctul de separare), respectiv presiunea este maximi (v. problema

tlosprinderii stratului limitd 55,7 din vol, I).

rr$tonc I-1,A., Strooclt A,D,, Ajdari A, (2004,) Englneering flows in srnall dovlces:
ntlcroflr,ticltcs toward a Lab'on'a'clt lp, Annu, Rov, Fluicl Mceh, 36, Stlt- 411'
Bruus I'1, (20 AB)'lheoretteul mlcroflulellcs, Oxforc.l Uttlv, Pross, Ncw'York,

4gq4!ll]!l{s

At0B

""-,*"_*J*__s
-{"r;.i+iT#ruo;':' I
,

r';ii';9ffi55ry1n;

,g:o,'

136500

800
135000

F
tL

q00
4oo

tsasoo

zob

(0

a
U)
,oo B
-200

R.

oL

ts+ooo

tsssoo

D.

-600 '
-g0o

.o.gt?, o,oro o.dos

oldfr-oios-o.rito

o.ci1o

Flgura 3'15 c3rger"" 5tut1qna1d simetrici in bituicalia plaSrd tipiT

ffluid newtonian,
a) spec.trele iiniilo, de cureni st-ale prestuil
trui".iorii.
1:9,
:.19.911":.Fls.
gi pozilionarea simetrici a punctelor de separare A, 0, -B la perete,
vllrtejurilor
e) distribuliile la perete ale presiunii gi eftrtului tangengiil de frecare, dJ detaliu cu

;t

If
Figura 3'14 Evolugia curgerii in,zona interfefei dintre
doud fluide imiscibile (profil
plan "T", solulie 2D-Navier-Stokes, metoda VOn
*ii."r" r.p*."r*ial.

Diferenla majord dintre vartejurile formate in geometriile

2D gi cere
din geometriile 3D este transformarea zonei de separare
fzona inchisd de
vArtejul 2D) in zoni de recircurare tn configuralia 3D, pentru
Re ) Rerr.La
numere Reynolds mici, Re l Rerr, zonele se separare pot
exista ji in
geometriile 3D, dar in configuralii geometrice speciale.
in general, vartejurile
sunt insd deschise; din acest motiv denumim domeniile
spagiare respective
zone de recirculare, in ambele canJri, prezenla vartejurilor
induce, pe rangi
existenla punctului de separare la perete - A
wSS
[unde
= 0), o distribulie
spaliald particularS a izobarei corespunzitoare punctului
de separare A,
p = pcr= constant, v. Fig. 3.16.

distribugia efortutui de frecire gi localizarea

Perete.

, ,

',"

."

punctior'd"

r"p;;;;; (wsS = 0J la

calitative dintre. vartejul i" ,onngor"ar", ,p

;i cel din
r.'-."nalizeazd pentru n .urgrr" ir.i-"-ttir.ca!ie tip ,,y,,,
1onfiB11!i1.
lOy. Fig. 3.17.
geometria Y-1,
Geometria ,,y', are aplicalii multiple in microfluidic5, fiind folositi cu preciddre in realizarea amestecului fazelor lichide
sau pentru:investigafii asupra piocgsului de difuzie/arnestes
y-Z
fgeometria
din Fig.3.18J.
in cazul investigat in bifurcafia y-1 curgerea este blocati pe una dintre
ramuri, analiza fiind focalizatd pe structura primului vartej format in ramura
-' ^:^
oife,re, {r,t6ile

lnchisS, v. Fig.

3.19.

'

M e c anic

i0

fluid elor c.u F LU E N T

iriqmi

ca

51

fluid elor tn b tfurc agii

vArtej 3D
-

vArtej 2D
" zoni de separare

zoni

de

recircuiare

Flgura 3.18 Geometria de curger e "Y-2" 9i mesh-ul folosit in simulSrile numerice ale
pt'ocesului de difuzie/amestec a fluidelor A ;i B. Ca4lul are secliuhe aproape pXtrati:
0,38x0.36 mm, unghiul:ilintre cele doud ramuri'simetribe fiind d9 750 fplanul normal
Otugerii confinand-z40 pelule de calcul cu dimensiunea 30 pm/20 pmJ.

Flgura 3.16 Delimitarea aval de bifurcalia "T", v. Fig. 3.10 9i Fig. 3'1"1, a vArtejului 9i a
lZObarei corespunzdtoare punctului,de'separare A pentru geometria 2D (aJ 5i
gggmetria 3D, reprezentare pe planul median [b). Se remarci aria mai mare a zonei de
ICpatu.u fagi de cea u ron"i de recircu'lare (vArtejul 3D cuprinde un dorneniu spalial
mai mic decAtvArte;ul 2D).
zone de interes

Flgura 3,17 Geometria de curgere "Y-L" 9i mesh-ul folosit in simulfirile nunterice.

nnalnl prin carc are loc curgerea are secliune pdtratd * 0,7xA.7 mlll, Un-6hlul diqtrg
colo cloull ramuri $imetrice fiind cte 750, in sirnr.rldri viteza la in[rnro ln lttfurenSle (VoJ
0sll0

6ltstanttl, presluttca rolativfr la iegirc clin rantura lnchlst{ lllncl Zeftt,

IllgUra 3,19, Cr.rrgerea stalionari

in micro-bifurcalia din Fig,

3.L7:

a) vizualizare

tllfActfi a curgerii, b) moclelare 2D, c) structura spafiaH a vArtejului 3D, dJ vArtejul 3D

- l'0111'0zentarca traiectorillor clin planul meclian (reprezentirile spectrelor de curgere
tlln neeasl;h figurfi corospuncl clomonlului 60 < l?e < 120)'

53

Mecanica fluidelor cu FLU ENT

Dinamisa fl;t4idelo\,tn btfuf calii,

Simul5rile numerice din Fig. 3.19 evidenliazd foarte clar diferenlele

dintre vArtejul 2D [inchis in zona de separare) ;i vArtejul deschis 3D [zona de
recirculare). Pe rarnura inchisd se formeaza in realitate o serie de vArtejuri'
bine individualizate, schimbul de masi intre zona de recirculare 9i curgerea
principali fiind prezentnumai in simularea 3D, v. Fig. 3.20.

eonectate la crlrgerea principalH, Aga,pum s-a pregizat anteri .r, in simuldrile

?D, virtejurile se dezvoltd cu prgcddere in zone de separare, bine delimitate de

52

in Fig. 3.22 se prezintd spectrul

corespunzitoare
pentru
simuldri
in
conflguraJii'2D,
doud
liniilor de curent
unor domenii diferite ale nurndrului Reynolds. De asemeni, se reprezintd
efortul de fre.care la peretele canalului [in valoare absolutd), 'astfel incAt
punctele de desprin'tlerei fcare' delirniteaz5 zona de separare in care se
elezvolti vArtejul) s'e pun clar in evidenlf (v. Fig. 3.12 giiFig: 3.,1a1,
eurgerea principalS. Pentru bifurcalia Y-l-,

10-8, -'a--'0.00143
1oo
J

0.136,

-{*

0.255

0it

lot'

Figura 3.20 Structura vArtejurilor in ramura inchisi corespunzitoare unei viteze

medii la intrare Vo = 0.X2 m/s, fluidul folosit este apa: p=t000#, tlo-IPa'si
a) simulare pland, b) simulare in configuralie 3D.

,10*,

Or

.1,0n

5
E

1o-

E . 10-u

caracterizate de numere Reynolds foarte mici,

Re << 1, primul vArtej este deplasat semnificativ in interiorul ramurii inchise,
v. Fig 3.2L,maiapropiat de.bifurcalie fiind vartejul oblinut in configuralia2D.

in cazul curgerilor

a
U)

10"

lolu
1o:e

I 0'o
10-'

.L

'

0.0000

0,0005 0.0010 0.0015

0.0020

0,0026

x - linia peretelui [m]

..:
/gt

Figura 3,21 Structura curgerii in ramura inchisi corespunzitoare unei viteze medii
lalntrareVo = 0.1 mm/s (Re.0.tJ, aJ vizualizare directd, b) simularein configuralie
2D, cJ simulare 3D (reprezentare plan median).

Flgura 3.22 Reprezentarea punctelor de desprindere, Dr Si Dz, ce delimiteazi vArtejul

lnehis in geometria 2D asociati bifurcaliei Y"1. La numere Reynolds foarte mlci
vflrtojul este lmpins spre interiorul ramurii blocate, in timp ce la numere Reynolcls

hodii 5i mari vArtejul se formeazd imediat dupi bifurcafie, primul punct clo
tlosplindere (D1J corespunzAnd muchioi geometriei, Punctele critice Dr ti Dz se pun ln
Ovldenth ln reprezentarea efortului de frecare la perete 'WSS (ltt moclul),

Analiza vArtejurilor, respectiv determinarea pune t0l0r erlticc de

desprinclere, este clificil de realiz"at,tn confiaut"lql*,13*"qJt.t:1"1"|1111j:tt')1,.:i

Scopnl sirnulfirilor numcricc prozentate a fost de a pune

11 1:

t:

lt:l : :11'li:

tlIlIlT

? :'-:

P-

ln

evidenl:li

:,ltl xT:i tT:'t,::.: 3i1y:1i$ : it}i

l Til

Meeanleu thtldelor

54,

. .

m [tl'UEN'l

bun[ aproximalie curgerea observatfl experimental lntr'o bifurca$ic reald. Se

poate afirma ci in domeniul laminar, mai precis in intervalul 1" < Re < 200,
simulirile numerice s-au confirmat prin vizualizdri experimentale ale
traiectoriilor particulelor fluide.
Dacd rezultatele testelor numerice sunt corespunzitoare calitativ gi

cantitativ, codul numeric ie poate folosi pentru simuldri ale curgerii in

geometrii mai complexe, in care se urmiregte fde exemplu) stabilirea
influenlei unui parametru geometric asupra mirimilor hidrodinamice.
un astfel de exerciliu se prezinti in Fig. 3.23 unde s-a studiat modul in
care mirimea bifurcaliei [distan{a xa) influenfeazi, pe lAngi structura
vArtejului dezvoltat in ramura inchisd, valoarea maximd a efortului la peretele
canalului din imediata vecindtate a punctului 0 [originea axei 0x).

IttCgporea

",

,aYY'!

!!!:::!::::r::-'-----'

gnei
oricf,rui strtclitt numgrlc clocltent rnoclolfirli sau opLillli%frril

ttll'gOri complexCI.
a
l' micro-fluidicd, o curgere cle mare interes practic este amostecarea
prezint[
sau Y, in cele ce urmeazA se
tlrttrft fluide lntr-o bifurcalie lip f
ce are loc ln regim nestafionar' Investigatia
HltUUlarea unui astfel du proc"s
calitativi/cantitativd a simultrilor
llllitfire$te in principal t.rtur"u 9i validarea
y-2 prezentate in Fig. 3.1"8'
ale hidrodinamicii microbifurcaliei

',moriceSimulirileefectuatesuntrealizatecuogeometrie-2Dcereproducc
de calcul folosite fiind voF
enlllntiv geometria bifurcaliei reali, metoda
."arr plunur+. Vitezaledie de curgere la intrarea tn celo
fluidul folosit- fiind. api [viscozitate
d6ufi ramuri este de Vo = 1..2 rm/s,
lichide sunt
densitate 1000 kg/ma) pe ambele ramuri [cele dou5

ffi.*J;i1"
;";p;;,

ilOllsiderate faze imiscibile, fir-1 tenslune

interfacialiJ

" . I. ,
Primarnigcareana|izeaz|evoluliainterfegeldinmomentttl
pan5 la stabilizarea acesteia
lntroducerii celor doui lichide in bifurcalig

menlinute constahte)' .,. ."

,
irunatfitf" la limite fiind
inFig'3.24seprezintd,comparativ,vizualizirilerealizateingeometria
r,eald[v.Fig.3.18)girezultatelenumericecorespunzdtolrejLichidulintrodtts
difuziei
p0 ramura B este marcat in experiment cu flu'or'q:t?"irl:":menul

srtbstanleidecontrastfiindi,,".",.cazrreglijats.'Simulsrilenumerice
a interfefei, rez_ri1ta.::l: oblinute fiincl
roprezinte corecr evot4ia .ititutiua

A care ocupd itlll"] bifurcafia)' Din

renrarcabile (fazau,muterta, intrS in,faza
insi foarte exact
punct de vedlre cantitativ; simul[rile numericei nurrespecti
f"no*en'lui real in plncrpal dato'rita folosirii aproximf,rii

;;;;;;;il"Ie

;
"
ZDageometrleireale:
.
.' .
acelea$i
Al dbilea proces dinamic studiaza evolulia interfelei dintre
procesutl
o
f
3.25^ La momentul =
liuide; anpa Jpri*a intilrii ferzei 8,11, Fig,,
c{inamic este

Figura 3.23 Reprezentarea curgerii intr-o bifurcatie 3D pentru trei mirimi ale
diitanlei xa; valoarea absolutd a vitezei gi valorile maxime ale efortulu^i la perete
(inregistrat in punctul "0"), respectiv traiectoriile particulelor in zona bifurcaliei. In
ioate simuldrile valoarea vitezei medii la intrare este Vo = 0.003 m/s, fluidul de lucru
fiind apa.

in finalul acestui capitol trebuie si remarcim importanla deosebitd pe

care o are validarea simulirilor numerice prin experimente controlate in
condilii cAt mai apropiate de realitate. Validarea experimentald a soluliilor
CFD pentru configuralii test este o condilie ce trebuie lndepliniti inainte de

stationar,'.o."rprrnritoi'migcirii din rlg. 3'24

la

timpul t = L0 s'

betwean
aBilan, p., Mircules.u, ,C', Cdlin, A' t2008) Modelling of interfaces
ancl
Hydrodynamics
t".Ygtl*
method'
VOF
the
iimiscitt" fluids wlth
Rfplications, Eurostampa Publ', T.irnjS9ar1' ef: 1.91 ?iL
".'r" *o*1:9.".1yl::l '1.111'T",i;:,iili

,r";;il;;ii'ilil#';,;;;?.'*i;u;#!
;;i;;;; ; ; ;

ii' i[i,

!'

no

"n

ek, rn curs de

ubli

ca

re in chem'

En

g' s ci'

56

l4ecanlca

flulrlelor

n_ll4llctllltltlglor

cu ttLUENT

ftt_b|in'eailt

i"

57

imagihi experirnentale (stAnga) $i,SimulSri numerice alg

lichide imiscibile, ce se deplaseazd, cu aceeagi vitezli
doui
geometriei interfelei dintre
sunt cei experimentili; inifial in bifurcatie se
inregistragi
Timpii
microbifurcagie.
frr
afld faza A (lichidul nernarcat,'culoare inchisiJ. Vizualizirile au fost realizate la
Figura 3.24 Succesiunu

N,U. Singapore sub

conducerea profesorului Thorsten Wohland,.

Mecanica fluidelor cu FLUENT

5B

flrlidului in ramura B [fluidul marcat) 9i se

vizualizeazil evolulia interfefei, bifurcalia fiind acum alimentati numai prin
ramura A fcu aceegi vitezdmedie de intrare Vo = L.2 mm/s).
Imaginile experimentale gi rezultatele numerice sunt reprezentate in
Fig, 3.25 [gi in acest caz timpii marcali sunt cei din realitate). Rezultatele
simuldrii sunt aproape perfecte din punct de vedere calitatiU chiar dacd in
curgerea reald fenomenul de difuzie este prezent.
Putem afirma cd modelul propus reprezinti corect din punct de vedere
calitativ, hidrodinamica fluidelor imiscibile newtoniene. Simuldrile numerice
sunt validate prin experimente realizate in micro-geometrii complexe, ceea ce
conferd procedurii numerice un grad ridicat de credibilitate gi generalitate.
Evident, modificarea geometriilor determini modificdri in hidrodinamica
locali, deci gi a evoluliei interfefei. Se pot astfel implementa proceduri virtuale
de simulare gi optirnizare a curgerii in configuralia dorith.
Modelarea gi studiul hidrodinamicii bifurcaliilor este una dintre cele
mai importante probleme din domeniul CFD, in particular in aplicagii legate
de simularea dinamicii sangvine in vase medii 9i mari.
Parametrii hemodinamici cei mai importanli pentru analiza 9i
caracterizarea vaselor de sAnge sunt: (i) varialia efortului de frecare la perete,
(ii) distribulia punctelor de stagnare [critice) la perete, [iii) existenla zonelor
Se opregte brusc intrarea

de separare ale curgerii, respectiv de recirculare.

Aceste mdrimi se pot determina pe cale numerici prin folosirea unor

coduri comerciale nurnerice speciitlizate (FLUENT, COMSOL, CFX), nu inainte
lnsd de validarea [calitativd gi cantitativi) a unor exemple de curgere "test",
prin tehnici de vizualizare (streaklinevisualization,PlV, LDV). De asemenea, o

analizd completi a erorilor gi aproximdrilor nurn-erice este absolut necesari

pentru stabilirea domeniului de valabilitate a modelului matematic folosit.
in acest capitol s-a prezentat succint procedura de modelare numericd
a curgerilor newtoniene in bifurcalii 2D 9i 3D. S-a urmirit cu precidere

evidenlierea prin simulare numerici a apariliei zonelor de separare 9i

recirculare ale curgerii, respectiv modalitilile de localizare a punctelor critice
la peretele solid"

Aceste reprezentiri se vor regisi in capitolele urmfitoflre, cledicate

nrodeldrii unor curgeri reale din vase sangvinel
L, hemodinanrica configura$iei cu bypassi

2,

cut'Borca ln arlrera caroticlf,;

Dinarnica fluidel.or in bifurcaQii

59

60

Xlecanica fluidelor cu FLUENT

4- Dinamica

ftuidelor

fln vase sangvine

mari

Modelareagireprezentareacurgeriifluidelorinbifurcagiiconstituieo
tlplloa}iedeosebitdeimportantiinhemodinamicavaselorsangvinemari,in
implantare de grefe,
;;Iril." intervenliil" ohi.,r.gi.ut e d.e stent-are gii bypass.
rOspectiv de realizare a anast'ot4ozelorr'

din
principale ale cercetirilor medicale actuale
unul dintre ,rofr'.it"
cauz-elor reapariliei stenozelor 9i
tlotnenitrl mengionat dbt" d"pirt"."a
in lonele de implant ale stent'urilor sau de
tttoclificdrii celulelor "r,aot"ti"te

filcetuareaanastomozelo.[a$alnurrtitulfenqmenNIH,,,Neo.Intimal
llylterPlasia").
sunt urmitoarele:
Concluziile ultimeior studii publicate

[i) influenla

grt0nt-uluiasupra,curgeriiesterelevantllnapropiereapereteluivasului'
atAt de geometria
induse r,"iroainu-icii locale fiind dependente
inilial[ [nhturali) a peretelui vasului; [ii) in acest
'l'clificdrile
rlten[ului, cat s,i de geometria
interaeliunea stent - hemodinamici lil0lnent nu este cunoscuti suiicient
curserii [respectiv a
;;;i;;;i*, ;eci nu se poate preciza dacl'rnodificarea
tangenlial de frecare la
dinamigi^asocialir-de,exemplq,gfortul
pnrametrilor

porcte-waII'shearsfress,wss)prinintrorihlcereastenl-{1ies'teprincipala
sctrimbarea geometriei. clin vecinltatea
cilu2fi a restenozirit';nr.rtututr'(iiil
importante tre.+Sfinamlcii vasului
otl*[t*;-;i;t ;";;'; toairi'a'i
endotelial, ceea ce poate
;;,U;i";;" precidere asupra eforiurilor la peletele
noilor stenoze'
realizat in cazul vaselof
studiile experiment ale in,vivo sunt difiiil,de
chirul,gcale, din acestnotiv cercet6rile
ilgullra cdrora r-"" ";;;;;;,'i.rt"rv"nlll
S0focalizeazdpesirnul.areanumericlacurgeriloringeornetriilerezultateln
,"r, modificdrii s,ecliunilor de curgere. Modelarea

(:oncluce la formarea

i,.r,

,*or"r,iu.ito,
Itonrodinamiciivaselorrnariaficutprogleseremarcabileinultimiiani'
nplicaliilecFDdinacestdomeniudeveninddeosebitdecomplexegifoarl;e
chirurgicale reale'
oprupir* de modelarea cazurilor 9i intervenliilor

interfafi stabildr

=_F

1BergerS,A,,}ouL.D.[2000JFlowsiltstenol;icvessels'Annu.Rev,Fluid.Mech.32,347-

Figura3.2Ssuccesiuneclelnrnglnloxp0ilmontalepisimuliriluSefcealeinterfelei
fazei A in faza B' respectiv
clintre clor,rd licSicle i*ittifrff,il?o prriztnta pcnctrarea
Fig' 3'24)'

.".iitii^ i"i.r.f.l.i (tintpuil.

O'eororlpunz{lnci*ltinrei imagini din

sbz,
artery flow
Moreno M,R,, Moore J, (2007) stented
Du'niswarny N,, schoephoerslerrt,T,,
39 357 '382'
Mech'
Fluid
Rev'
'
p\l;terns and their iffects on l:lte artcry will'Aniu'
Blood flow in end'to-side anastonloses'
p,F,, 'd;;;i;iry lLS.
F,, Fischer
l,0rlr
"""nnnu.

IIOOB)

nev, Fluicl Mech' 40,367-303'

63

Dinamica fluldelor tn vase sahgvine mari

Mecantca Jluidelor cu FLUENT

62

Simuldrile numerice sunt direclionate cu predilecfie pe urmatoarele

direclii de studiu: [iJ formarea vArtejurilor in vecinatatea stentului/bypassului gi calculul efortului de frecare la peretele vasului in zona afectata,
v. Cap. 3; (ii) influenla relaliei constitutive a sAngelui asupra structurii curgerii
la interfala endoteliu-stent2, v. Cap. 2; [iii) studiul interacliunii stent/grefd -

ffiesh/griddat) la modificarea condiliilOr de intrare ,este,o i4dicalie ci solverul

nlcs gi-a atins lirnita,de aplicabilitate.
l

perete endotelials.

acest capitol se prezintd simularea curgerii intr-o bifurcagie 3D

alcdtuiti din 4 sectoare circulare dispuse plan, v' Fig' 4'1. Curgerea este
analizati in ramura principald [diametrul D = 27'5 mm), rarrqile secundare
(Ir, Iz gi Is) avAnd diametrul d = L2.5 rnm.in toate simulirile efectuate ramura
Iz este inchisi, iar ramura Ig este activf in cazul modelfirii curgerii cu bypass'
De asemenea, se investigheaze cui'gerea in prezenla unui stent montat pe
)
ramura principali, respectiv a unei stenoze, v' detaliul din Fig' 4'1
Testele experimentale gi simularile numerice cu fluid newtonian s-au

in

p=z

"#

-.rni.,

.{i

;Zona

investigati
(stent)

Vizualizare -Re= 1,50

efectuat la diferite numere Reynolds,

Re

= PD'
Tlo
a2

[4.1)

fiind vitezarnedie de
intrare in ramura superioarl Ir a bifurcaliei sau in ramura Is' Fluidul folosit
atat in experienle c6t qi in simulSri este apa [densitate P = 1000 kg/ms 9i

unde Z

= #rreste

viteza medie in ramura principali,

viscozitate rlo = LmPa's) '

in cazul simul5rilor cu modelul Carreau [v. Tab. 1.1) se vor preciza
valorile constantelor gi mirimea vitezei la intrarea in bifurcafie, respectiv
valoare lui 7i. Din studiile experimentale ;i analizele numerice ale soluliilor
oblinute a rezultat ci migcarea i9i pdstreazd' caracterul laminar pentru
Re 1250. Se observd ci peste aceastd valoare a numirului Reynolds soluliile
numerice oblinute ct solver-ul laminar i9i pierd dependenga calitativi de
valoarea vitezei impuse la intrare fsigur, existi varialii ale valorii numirului
Reynolds critic in funclie de mirimea relelei de calcul, insi comportamentul
solutiei este calitativ identic). Independenla soluliei numerice (pentru un
zBenard N., perrault R, Coisne D,, Computational approach to estimating the effertl o{
blood properties on changes in intra-stent flow, Annals of BiorneCl, Dng., 2006,

34(8):t256-t277.

slfiousis n,n., Gasser Ch,, llolzapfel G,A,, / numerical maclll t0 6l;Ltdy l;lta lnl;aracl;ion of
vascular stents with humai atheroscleral:ic leslons, Annnlg Rlotttod' 11n6,, 2007,
ots/4 4 \.

4 fJEFT_d

oe6

D=27.S'rnm

nr, elemente;
403.603 celule mixte
109 17 96 fefe paff ulatoro
nr. nodurir
304.307

in acest capilol'
ele prc"siune
.qtt",liliq
s
lmpusfi
la
capllLfilnel
0,2
nt,
L
pdneipalCI
cslro
ramurci
i,tiiglnrea
prccls/on),
(double
iuiri[fun ,oru, Soluj;ttle numgriee l]rczorlrnto sunL 3D sta[:lonarc
rrrr.nontn rtn trrr,rrnrnn lir hl0rrrnnt,ln frrr.lrr r.nrnttt,llo qocltlrr:larol fllnd COilStnntO,
iilsurn 4,,1 Geonetriile folositc pellru slmulilrile prezontate

Mecanica fluidelor cu FLUENT

Dinamtca fluidelor tn vase sangvine, mari

Valoarea criteriultri de convergenli este impusi la 10-10, atat pentru

ecualia de continuitate, cAt gi pentru Componentele vitezei. Metoda de
obginere a soluliei este segregate, schema de interpolare folositi fiind QUICK

$o rernarci pozifionarea diferite in lungul peretelui a punctului A fali de

pullctul unde presiunea atihge un maxim relativ [v. Cap, 3J.' .,
in Fig. 4.3 ;i Fig. 4.4;sunt reprezentate spectlele cungerli in prezenfa
stentului, ata.t" pentru un fluid newtonian, cAt gi un fluid Carf,eal:

64

[Quadric Upwind InterP olation)'

in Fig. 4.2 se prezinti curgerea principald .si curgerile secundare in

65

bifurcalia normald [intrarea Ir) corespunzitoare numirului Re = 200, De

asemenea, se pun in evidenli distribuliile la perete ale efortului de frecare,
componenta in lungul peretelui [WSSx) 9i a presiunii'

Flgura 4,3 Curgere4 principali,in plan median gi culgerile secundare la Re = 150 ln

'cu stent (b); fluid newtonian, migcare
IJcometria normali (a) qi in geomeiiia
jiorrnanent;,

6'

Curgere principald

0,014
0,0'12
0,010
0,008
0,006

E
o,ooz
fr
@ 0.000
O,Oo+

-o,ooz
-0,004
-0,006
-0.008
0.00 0,02 0,04 0,06 0,08 0,1 0 0,1 2 0,14 0,16 0,1 8 0,20

Linie perete[m]

o,bz o,o+ o,oo'o,oao,t0 0,12 0,14 0.16 o,

Linie perete lml

Figura 4,2 Curgerea principalS in plan median gi curgerile secundare in geometria

noimald (v. Fig. 4.1J, Solugia numerici este obpinutd pentru o mi$earo pormanentx,
fluid newtonian, Ra = 200, in grafic se reprezinti distribullllc ofortulttl elo ficcare
IWSSx) 9i a presiunii ln lungul porotelui, hr voclntlmfCIil pune tultll de
separare/clesprinclore A (v, Fig, 3'121'

Flgurn 4,4 Curyerea principalfi gi curgerile sccunclare ln geometria cu stent pcntru

Vr " 0,025 nr/s (corespunzfrtor acoluia$l clebit ca ln Fig' 4.3); fluid Carrenul
I cr '103,6 s, tt ' 0,1.8, 4o = 1.3 Pa' s, 4*r 0,005 Pa's, miSealca pormanentfi,

Dtnamtca fitttrlelor tn

Mecanica fluidelor cu FLUENT

66

67

vrye:lnryy:larl

Simuldrilertumericeprezentatedescriucomplethidrodinamicamigcdrii
directe ale traiectoriilor'
analizate, confirmati calitativ prin vizualizari

Calculelepermitoblinereavariagilortensiunilorlaperetegi'o:lz-1::i
precisaapunctuluicritic[undeefortuldefrecarese.anuleazi)pentrutoate

cu stenozi sau cu stent'

configuraliile de interes: geometrie normalfl'
S}nt Suge::ive 9i perrrrit o
Reprezentdrile grafice ale soluliilor numerice
a fenomenului investigat,
analizh ln detaliu lcalitative gi cantitativi)
Re =
zdtoarecondiliilor de intrare din Fig' 4'2lla
I]18. ,1.5 - 4,.9 (curgeri corespun
calculelor hidrodinamice cu studiile
IB0), Sc oblin astfel premisele corellrii
intervenliilor chirurgicale specifice 9i analizei
mOellenle, ln veclerea optimizlrii
p0s ll'oPef atorii de caz'
nu iau in considerafie trei
Trobule lnsd remarcat ci soluliile oblinute
locali: ti) deformabilitatea
fonontona lmporliante pentru hemodinamica

pcratolrrl,(l!)rrcorrrogenitateafluiduluiinvecinitateazoneidestagnare,
itttl o*pnt,onnsn!;a migeHrii'
^ y ---^,:-^+x
Relovnn$nflspoetelormenlionatetrebuieinsianalizatidelacaz|acaz,

elOonrceOlnrplenronfareasimultaniatuturorproprietililorqiefectelor
molllil0nn|;ogenercaziinroclelecomplexe,dificilderezolvatnumeric.

Detaliul A

efortui tangengial WSSx la Perete

PRESIUNEA

MAXIMA

peretele bifurcaliei normale [aJ qi stentate [b)'

Figura 4.5 Distribugiile de presiune la

Simuldri3D,fluidnewtonian,Re=150'Zoneledepresiunemaximilaperetesunt
marcate,

ffioi*tlldifr-lolt

'gots ^oot 'o'oou

"

''oqu

stentati 9i distribulia componentei efortultti

Flgula 4..6 Spectrul curgerii ln bifurca$ia
in planul median' traiectoriilc
rlilfrecare la perere ws[;T;'l;;;ltl;;il;;'".1#;tiht;,
critice tip
9i NoD
puncteior
rlln vecinhtatea peroteiurt,'tn'l"iu*i'tn oxisrtcnto

f/

(clotnltul
ttfnmfiriinl, respectiv NOD

l1)'

Mecanica

68

a)

fluidelor

Xvaloditv: *B.0Ol

Einamica fluidelor' tn vase ;angvine mari

cu FLUENT

-0

ilffi:
.0.0005 0

0"oo1

0.0005

a)

0.001

bl

b)

c)

c)

Figura 4.7 Spectrul curgerii tn plan median 9i distribulia componentei de vitezd v* in

plinul median pentru bifurca.tia normal5 (a), bifurcalia cu stenozfr (b) 6i bifurcalia
stentatd (c), (Re = 150),

69

Illgurn 4.8 Spectrul curgerii ln plan mcclian gi distlibulia componentei de vitezlt vy ltt
plnnul modian pentru bifurcalia normnl|l (a), bilurcalia cu stenozfi (b) gi bifulcnl;ln
illontntH (c), (lte " 150). Mfir'imca componcn[el clo vitozf, vy estg cu uu ot'clin elo
mfirlmc mai mlcd elseal vx (v, Flg, a,7),

trilceantca

70

Dlnnnttctr/lttldalu, fir vrco

flulclelar m FLU E N'l'

sqyy@ rya\!

7L

puncte critico, de efort tangential

Hxlskl posibilitatea apnl'llrlol mnl nlultlor
Is, v, Fig' zl,tL,
,j01.0,
Fe peretele optls inLrtrlrlt

c)

zona stentati fsau stenozatd) efortul

tangenlial la perete are varia$i majore,

in

inregistrAndu-se ;i vaiori foarte scizute.

Valori minime ale efortului

de

frecare la perete [zone marcdte)

Figura 4.9 Distribulia efortului tangenlial de frecare la peretele infeiio.r al bifurcaliei

principale [reprezentare pe planul ireaianl' a) caz norma-I, b) bifurcalie cu s-tenozi,
ale efortului
.1 Uifur."gi" .u rt"nt. in cirui bifurcagiei cu stent se observd mari varialii
este aproape
c4re.frecarea
in
(de
stagnare)
zone
unor
gi
exiStenla
perete
la
a" fr"."."
nula (marcate pe figurdJ. Acelagi fenomen se remarci ;i in vecindtatea stenozei.

cu bypass [grefSJ Ia Re = 1"00:

Flgura 4,10 Distribulia traiectoriilor in geometria
curgeri secu.ndare (pozilionarea
n) distribulia traiectoiilo;;iliin""t1 te?iun; b)
n este in sranga u*"i'duii,n"tiie a grefeiJ; fluid newtonian'

iy-ffiil;;"rpri"J"*

ittlgcare 3D Permanenti'

Curgerea

in Vecindtated punctutui de impact fstagnare) corespunzdtor

configuraliei cu bypass [debitul intri prin Is, ramurile lr 9i Iz fiind inchise) este
prezentatd in Figurile 4.10 - 4.14. Curgerea genereazd structuri complexe de
varte;uri 3D in vasul principal 9i migcdri secundare bine conturate, la numere
Reynolds medii gi mari, Re > 50 [v. Fig. 4.10). in acest domeniu de curgere

t6

mo"
Dtnnntlea,finltlslor tn u-lqe sglryIn:
Mecanica fluidelor cu FLUENT

72

13*

-E- normal
-^- bypass
(0

&
X

o.oo

fi

;6t,,&-q6T;id-dit
oifo.ba

o,bo o,be o,to

1_inle

o,

fi

'

0,12 o'14 0'16

pelete [ml

curgerii principali;L::tliillil*l
4.tz Distribuliile 14 pu'"'"' in lungul direcliei
g"o'iut'i" tt' bypass in clzrf r11crt
flrecare [wsSx) ;i u p."'it'lii;n*"
o11i* G-n 'ar" tra' inchisi)' simulhrile 3D
[lnlrare lg inchisdJ #ffi;lliulu
'

Flgura

Re = 1-00' v' Fig' 4'11-'

,iolionut"', sunt realizate la
vbcinitatea punctului critic A a
in Fig' 4.1-3 se analizeazd-curgerel in

Figura4.llstructuracurgeriiinplanmeditinlaRe=10;iRe=100;configuraliecu
bypass, miscare n..rn"nl,,1ititliq
posibiritatea apariliei a doui sau mai rnulte
""i',a
vdrteiuri create). in cazurile
puncte de separate (in funcgie de nymdrul de
prin blypass - I:' ramurile Ir $i
debitul iniri in conducta princpali numai

flX,ffi#HH";ffi;;-*iJ

*y.':lltJ,l-:lll::3;::t::::{::lill"ilil:

reprezentate
Iz fiind inchise.

Distribuliilecalculatealeefortuluidefrecare;ipresiuniilaperete,
sunt reprezentate in
pentru Re = 100 [intrare normali 9i intrare cu bypass)'
sunt remarcfite,llat din punct de
Fig.A.LZ.Cum este deagteptat mgdiiicarile

ci,introducerea grefei Va av:a

vedere calitativ cat 9i cantitativ. Este evident

implicaliimajoreinhidrodinamicalocald,deciinaintedeintervenlia
constructive'
diferitelor variante
chirurgicali sunt indicate modellri cFD ale
folosirea celei mai
astfel incat si se poatd optimiza actul operatoriu fprin
indicate solulii constructive de anastomoz5+)'

ffiufuuonaImodeIsofaruertaI!Iownnrlnlnosl;femsport,
lonrrrre notcs, CISM Uclitto,

unuifluidtipCarreau'Diferenlelenu.suntmalorefalSdecazulnewtoniandin
viscozit5lii 406
numdrul R9Vnold1. cot":Oll:-U:"t
fig, 4.L0, avhnd in vedere ci
ordin de mrrime valorii curserii newtoniene'
;?;

;;;;;lia

Investigaliileprezentateinacest.capitolseincadreaz5in.domeniulcFD,

ettaplicagiiinuioainamicigiirrsirnularqacurgerilordeintereschirurgical.
AvAndinvedere.ap,"p"i*arileviscoelastice(nenewtonieneJalesAngeluinrt
in vasele- sangvile mari [datoritft
au
eunt importante in curgerilece
loc
Vll;czelormarideforfecare),caracterulpulsatoriualcurgeriinefiindlnnrulfe
cu o bunfi
newton-iene stalionare reproduc
soluliile''
relevant,
enzuri
vasefor medii 9i mari esLe cloel
nproximalie cazurile

rlale.

Hemodinamica

tlomeniulCFDcelmaiactivinbioinginerie,cuperspectiveconcreteln
din acest domeniu se axeflzll
Direcliiie urirour.
dozvoltarea tehnicii medicale.

poimplementareamodelelorturbulenteincalculhemodinamic,lnspocln)
3D complicate' unde valoarea
g0ncl acesta se proceseazi in geometrii
reclusf,'
niunarutui Reynolds critic este

F-

!-f

l]l
=

Q
a)

U
!?

@
@

()
U'

(,

'9

t{
ts

()

U
tJ1

c)

o
rd

.9 ,d
taP
,

@G)

oQ
/+ :*
E.4

ca

oG

f-

c.) h

UE
Q)a
9d
<(6
*
*4

o
lt

-u

o 6
.6

N o

)G

oo

.:

Fa
rn

o5:

sR=
oiSQ

+- 5tE= cl

tr

F'( ?i F
=
(6 .='44:=
H i:
r:
E
--a.E.E=.#

=6<=-=

v- E e F
-EE i6;EhE
d'i! P 5

e I'a
oE
H
N:- KJ
9 e
;i=.*

*b.F
t*

I
E E ': E
FE.f;
E:95Erd
(6)c6
'U i'i ol

!q

a HE

)<g! q

F"fF
E -,
= E H XE
aE=
H
Eo'I
b E ?;
Ea E '=
sI E & !H t.F'E
iE
!:

f;$E

E =XE5'"
b.N? *,-

CJ

(6

H <i

X e

E;E - 3E E E
u
.Eo.P
R 3'
'9.3
:=eOE
c: ti q.4
v
Lm.6

E
FeE

to,'

-^'O

v!.-v4

c6

(n'r&o
,!qA
dH eF.Z'a
h =.; N

ar.-:-

(cu1

..P l:A
3 H''
E*;. .!* EslE
E
EEE
EH*
q fl
Xio.
X
iL;=.hP(Jhnti
O.=

O
:tr*Lp

c6;-k
''1'r!IE
:>.-=av-;-

',Sg.ESd

E^=gg E'qaee

sRE '=.EgEE'i

ggtE

;E; HEi#H
sE gESJE; E:i;T
EEs
F,Ea.figs ssEEE
i+ e[+H;E ;Fos;
Eag tFE:i's H;+tg
iEg E,[;FEEg fft;:S
EilEltEtg+iaE?E
;frE I{E3,f,iE E;i9i
I+3 EEHEgIEXE'E

Eft #EE;g::s EE.EE

sai, ;tqa;E ;=;8fi

*;rgf E':?;EE; IsdE

}jEi

iEryil E.HEE;E
H.gETST EE.Hg
Fsgi

74

Mo canlea

fl u lcl elor

cu FLU E N T

5.

Studiul numerfe nl curgsrii sangvine tn

artera carofide
Gurgerilor ln
in prezentul capitol se studiazd dinamica 9i structura
a

de prezenla stenozelor 9i
gcometrii similare arterelor qarqtide._caracterizate
cu precidere detepminarea zonelor de vartei,
ltunturilor. Se urm6re-ste
lSr"Uilt."" flistribu.tiei eforturilor de frecare 9i cle
f6spectiv recirculare,

plesiunelapereliivasuluigidelirnitargaquprafelelorcupotentialcle
unor noi
in particular de aparilie a
dezvoltare a unor rnodificlri endolelialei
0cluzii sau

stenoze.i

"

'

Menliondrncisimulsrilepreze4tatein.capitoleleurmitoarestln[
din reieaua
realg' insd
"decupate"
Icalizate pe ggometrii similane, ,qelor
cle
geometria
din
ie;ire4
i;.i""r".irla, conditia l; limitl lrnpus[ la
la i4lare,fiind irnpus debitul [respectiv
ealcul este pr"rillrr"u'relativi'nula,

;ilffi.

Yitezamedie).

incazulmodificiriigeometrieiinilia]ga..vaEului.ilgYi:deoafecliune

ihduc schimbirl relevante ln

pntorogi.a ,[aterosclbioz6, s"tenozl, ocluziil, se
0'6 6-

o,02

.L

6'

o,oo

0,4

U)

(E
(D

'6

=
o

t'o,oz
0,2

-0,04

TL

0,0
0,04

0,05 0,06 0,07

0,08

0,09

0,10

Linie pqrete [m]

Figura 4.13 structura curgerii in bifurcalia cu bypass: a) curgeri secundare,

b) distribugia traiectoriilor in plan median, cJ distribugia efortului de frecare gi a
presiunii Ia perete in vecinrtatea punctului de separare A; simuliri 3D, viteza de
intrare,in bypass V = 0.037 m/s,. model Carreau: 2 = L03.6 s; n = 0.L8; ry6 = L3 Pa.s;
ry*= 0.005 Pa's.

Bineinfeles,

campul curgerii.
i;;;i;"f."."r", p.resiuniJ din direct.
afectat' O:c.1
;tt*t; transportat este
::
zolei

[debitul)
funclionarea

celulelor/le'suturilor/organelor din vecindt3tea

ftive'
llfnfchirurgicale
este cle n
unul din ,.oprrri:t" principale ale unei intervenlii
iniliali [nornrali) prin remodelarefl
readuce debitul de sange la parametrii
geometrieia de,

-0,06
-0,08

elistribuliamdrimllorcinematice'[viteza;ui'"1.d.:.a{iri}ie)gidinamice
fluxul

[i) implantul

-3i l'::tt menlioni'rm:

de operalii bypass.;i [iii) intervenlia clc

curger.l n1tt"" metodgle t:1".

d'e

steit,[if

efectuarea

a pldgii aterosclerotice' numiti endarterectomie' tnta,urur"

-i"r."aair"
clt
prezente au ca scop relevanla modific5rilor induse
pe
car(
':ald asupra hemodinamicii locale' prin influenla
intervenlia chlrugll
respectiv asrrp.i ditttibugiei celulelot
aceasta o are, asupraain"rni.ii curgerii,
topolo8lo
ffit-ri,1;;;;4"" endotetiului. int consecinfi,,cunoagterea
in annllzi
rnajord
."rr.rriu. ;;t-i; *""metriile vasculare are o importanld diametre lreelll
5
hernodinamice asociate vaselor 6u

calitativi
mari.

"

p.o.rr.tr

76

Mecanica

fluidelor

vasculari tipici pentru studiul dinamicii intr-o bifurcalie

arteriald este schilati in Fig. 5.1. Aici este reprezentati artera carotidi supusi
unei intervenlii de remodelare, prin implementarea unui stent, pentru
aducerea vascularizirii la parametrii norr.nali [afectafi de prezenfa
aterosclerozei/stenozeiJ. Procedura chirurgicali de irnplementare a unui stent
intr-o zond a aparatului circulator implicd importante schimbiri locale in
structura curgerii. Modelarea curgerii post-operatorii devine astfel o condigie
obligatorie pentru analiza cazuistici gi urmirirea evoluliei pacientului.
Principala cauzd. de formare a stenozelor o reprezintd pldgile
aterosclerotice, acestea formAndu-se numai pe artere. Formaliuni
aterosclerotice se intAlnesc cu precidere in zpna bifurcaliilor sau in regiuni
unde vasul sangvin are curburd mare. in domeniile spaliale menlionate se
formeazd zone de recirculare (caracterizate de prezenla vArtejuriJ care induc
schimbdri in mirimea gi in varialia efortului tangenlial de la suprafala
endoteliald.
Zonele cele mai predispuse din sistemul circulator arterial Ia aparilia
aterosblerozei se regisesc la [f nivelul arterelor coronare, [ii) arterei renale,
fiif arterei femurale sau [iv) la bifurcafiile arterelor carotide.
O geometrie

Figura 5.1 Geometria stentului gi pozilionarea acestuia in bifurcalia arterei carotidel.

Bifurcafiile de la nivelul arterelor carotide au o predilecfie aparte la

aparilia bolii datoriti existenlei sinusului carotidian, aceasti configuralie
geometrici favorizAnd aparilia unei zone mult mai accentuate de recirculare a
curgerii gi de dezvoltare a vArtejurilor. La nivelul sinusului carotidian sunt
prezenli baroreceptorii fresoonsabili. de reglarea presiunii arterialeJ gi
chemoreceptorii [responsabili de misurarea nivelului de Oz din sAngeJ,
tDuraiswamy N,, Schoophoorster R,T,, Moreno M,R,, Mooro
I,Il, [2007J Stontacl artery
flow patt;erns ancl tthoir fficts on the flrl:ery wnll, Annn, Rov, Illrtlrl Moch,39, S57.

77

Studiul numeric al)cwrgerii sangvine [nqrt.era carotidd

cu FLU ENT

Flg, 5.2, celule care au

hemodinamice.

un rol direct in
'

lnoqitorizaleh condiliilor

't'
deosebitd a funcfiondrii arterei
eitrotide gi incidenla ridlcatd a prezenfei stenozei pe acest vasl i--n Acest capitol
0Ste studiati curgerea in bifurcalia acestei artere, in configuraiie normali 9i
Stenozatfl. Studiile numerice tip CFD urmdresc stabilirea noilor zone de vArtej
peretele vazului, comparativ cu valorile
fil varialia distribuliei eforturilor la
eOrespunzitoare structurii inifiale de curgere; Cu precddefe; se urmere$te
AvAnd

in vedere importanfa clinicd

.a"f in care prez.enya'stehozlloii

gi a

xentiilur induce modificiri ale dinamicii

crtrgerii din vecindtatea peretelui vasului sangvin.

validarea calculelor numerice [cel pulin din punct de

Vgclere calitativ) se face prin compararea spectrelor de curgere oblinute
oxllerimental cu cele rezultate prin modelare numerici Oiilii" comparativeflntitativd nu este"inpd p-e deplin posibili datoritd imposibilitdgii efectudrii
Bineingeles,

corelate cu mdsurdtori on-line a eforturilor la perete'

in vivo,
utror vizuali zdri
f,i.
I
l

Sinus

'caiotidian

Flgura 5.2 Distribulia baroreceptoiilor la nive.lul sinusului carotidiangi

aorteiz,

Geometria test este prezentate in Fig. 5.3, similard celei din Fig, 5,1",'
111Cle parametrul de intrare este rndrimea vitezei medii 7, corespunzfl[Oare

l'0lllurii

1o'

5,1 Reconstrucgia

arterei carotlde

Calculttl numeric are relevatl|:fi pcntrll aplicaliile practice dacfi

corls[ruIclia geometriei virluale refleel;lt cAt ntai ficlel realitatea, in pre%enl:

Iulecanica

76

o geornetrie vasculara

fluidelor

,srurlirrt nun?0r16

cu FLUENT

tipici pentru studiul dinamicii intr-o bifurcalie

supusd
arterial5 este schilati in Fig. 5.1. Aici este reprezentati artera carotidi
unei intervenlii de remodelare, prin .implementarea unui stent, pentru
aducerea vascularizdrii la parametrii normali (afectafi de prezenfa
a unui stent
aterosclerozei/stenozeiJ. Procedura chirurgicald de iqrPlernentare
intr-o zond a aparatului circulator implici importante schimbiri locale in
condilie
structura curgerii. Modelarea curgerii post-operatorii devine astfel o
p aci entului'
obli gatorie p entru analizacazuistici 9i urmdrirea evolugiei
reprezintd pldgile
o
Principala cauzd de formare a stenozelor
aterostlerotice, acestea formandu-se numai pe artere. Formaliuni
in regiuni
aterosclerotice se intAlnesc cu precidere in zona bifurcagiilor sau
se
unde vasul sangvin are curburi mare. in domeniile spafiale menlionate
induc
care
formeazi zone de recirculare [caracterizate de prdzenla vartejuri)
schimbdri in mirimea s,i in varialia efortului tangenlial de la suprafala
endotelialS.

al curfitlrll ttiltl{lyla

lllg, 5,,2, celule carc fltl

tlll r0l

flalW:ilt o!!!

ellroct

ln

77

monitorizarea condiliilor

httltloclinamice'
I

Avandinvedereinrpor[an}aclinicddeosebit[afunclionf,riiarterei
in acest capitol
ridicatf, a prezeniei stenozei pe acest vas'

Lll'0lllclc ai incidenla

gHt0studiaticurgereainbifurcaliaacesteiartere'inconfiguqalienormalapi
vartei
tip cFD urmdresc stabilirea noilor zone de
fil0l10zata, studiile numerice

flvnriaiiadistribufiei"fo*uttto'.la'peretelevasutrui'comparativcuvalorile
curgere' Cu precddere' se urmAre$te
llirrorp*ra,oare structurii in4rale'de
a steniulini lnduce modificiri ale dinamicii
Ittorlnl ln care p*"rur,f io"l noziln, si

peretelui vasului sangvin'

t'ni'6crii din vecinitatea
pulin din punct cle
Bineinleles, u"Ui"t"" calculglor numerlce .[cel
prin .ompararea spectrelor. d3 curgere oblinute
voclorc calitiv) se face

0*pet'imentalcucefe"uut'utugrinmrenumerici'Analizacomparativ'
a"pti' posibill datoritl imposibilitdlii efectudrii
ijolltrltariva nu este i;;"
misirrito i on-I[ne zi eforturilor la peret*'
,uiui:uir""rt zdri invivo, corelate cu

Zonele cele mai predispuse din sistemul circulator arterial la aparilia

renale,
aterosclerozei se regdsesc la [i) nivelul arterelor coronare, [ii) arterei
arterei femurale sau [iv) la bifurcafiile arterelor carotide.

Sinus

caxotidian

[iif

Sinus

carotidian

FlguraS.2Distribuliabaroreceptorilorlanivelulsinusuluicarotidiangiaaortelz.

carotider'
Figura 5.1 Geometria stentului 9i'pozifionarea acestuia in bifurcalia arterei

Bifurcaliile de la nivelul arterelor carotide au o predileclie aparte la

aparilia bolii datoriti existenlei sinusului carotidian, aceastd configuralie
a
glornetricd favorizAnd aparilia unei zone mult mai accentuate de recirculare
sunt
carotidian
curgerii gi de dezvoltare a vartejurilor. La nivelul sinusului
preleng baroreceptorii [responsabili de r'bSla1e1 .p1"t:""t] arterialq) :i
.h"ror"."ptorii [responsabili de misurarea nivelului de oz din sange),

tulclc

GeometriatestesteprezentatxinFig'5'3,similardceleidinFig'5't',
medii 7, corespunzatoflre
parametrul de intrare este rnirimea vitezei

l'tllllUrii

B,

Io.

I Reconstruclia arterei carotide

aplicaliile practice clasil
Calculul numeric are relevanld pentru
in prezen[
virtuale reflectl cAt mai fidel realitatea.

collstruc$ia geometriei
rDuraiswamy N., Schoephoerster R.T,, Moreno M.R., Moore I'E' (2007) Stented artery
- -fI;;
patterni and tieir fficts on the artery wall, Annu, Rev' Fluid Mech'39, 357382.

tllneltr I. (Ig7 6) Fizlologie, Eclirura Didacticir gi Peclagogicd, Bucure$ti,

78

Ihecanica

fluidelor

St,urlltlnurrl0116fl

cu FLUENT

vasculare complexe' cum

existi diferite tehnici de reproducere a geometriilor

arfiecografelecomputerizatesautomografelecuemisiedeelectroni'Prin
pot realiza r,econstructii 3D pentru
aceste tehnici de imagistici medicall se
insi reconstruclia capilarelor 9i a
vasele sangvine de dimensiuni mari 9i medii,
precizig.
detaliilor din zonele bifurcaliei nu are aceeagi

lcurl/drll$'tltWu!,.-41:UWS!!!

79

ulOil,olientareafaseictllrrlrrtprlnclpnlelo"ttl[rasunetesevamodificaconl;inuut
sectorialfl a
closcriinclu-se o geometrie
iounttignt:fi
,unn
baleiazi
se
tncAt
otil;fsl
ecografice tip phased'array
vizual - urliri-o,iutl geon;euy,sistemele
rtflmpnlui
lUnt folosite in special in

cardiologie'

r
:rstrucliilor BD
referd la folosirea recot
Un procedeu de actualitate se
lor ln
;;" ecografele computerizate 9i folosirea
l,0nllzate .u to-ogruiJl;"
numerice
g.o*riii uon.r"1", de-lu,cru, folo,srtp,.ulterior in studii
a.
Htltl 0xperimentale'

l{6l10farea

in

1 ".

-'
a fost de a
prezentul studiu, unu-l,,din' soopurile principale
t;:l'lt'l" gD ott"i artere carotide' plec^ncl

ttttplcrnenta o

p'ot"ati'al;;

"
tlolaogeomeffie"ot*it'''eai5'Ivletodgludut"::"-io*:letomograficdsatt
prelulri in totalitate a seometriilor
nr:ografici nu oferi

#";;;t;tt**i

vlT,ualizate, aar asle;; n"'lUtfit*"a

rletul medical, v' Fig' 5"4' ''1
'

,', '

"r:l
untri'ptudiu anatomiq relevant
J

pentru

Artera carotida

geometria curgerll'
Figura 5.3 Cat'acteristicile generale cu privire la

ex{erila

'

A.rteta carotida

intcina

Reconstrucliaimaginilor3Dincazultomografieicomputerizatese

Aiteiqcprotida".

rea|izeazdprin.aptareadeimaginiplanesuccesive,ceulteriorsuntasamb]ate
spalial.

coiTtufia

Metodadevizualizarecuajutorulecografelorcornputerizates-a

cu timpul, necesitatea de a
utilizat inilial ca mod de achizilie statici a imaginii.
ttt':Tt .1":"t". l"
obgine imagini in timp real a dus la conceperea .d"
doui tipuri de
dezvoltat
s-au
ultrasunete care si realizeze acest lucru' Astfel
sisteme liniare de
proceduri in timp real(feal-time).Pede o parte se'utilizeazl
mici sunt agezali paralel
traductori llinear-array); unde numerogi ffaductori
traductori sunt activali
unul fagi de celdlalt. in moduilinear-array, doar cA1iva
traductori adilionali' pe o
la un moment dat. Prin activarea succesivi a unor
aflali in cealalt{ parrc
parte a regiunii investigate 9i dezactivarea trhductolilor
a zonei respective. ln consecinli,
a regiunii investigate, se va obginu o baleiere
rapide de raze inguste,
ffin"" investigati va fi expusd, unei succesiuni
in timp real folosegte un
paralele, de ultrasunete. un al doilea mod de achizilie
tip de sistem, traductorii
sistem de traductori numit phased-array. in acest
unul fald de cel6lalt' in acest
sunt activali prin circuite cu defazdri temporale,

ale arterei carotides'

'
Figura 5.4 Modele anat'omice 9i vizualizdri

de falir a fosl
tului folosit in cadrul studiului
ReconstrucliamodeJ
KecoIIsLIuL!'rd .
rr--"-^r.rr^inr.arrnr
stAn6l
carotidei
analizei
a'L' unui set d" giografii la nivelul

pebaza
edLd
l'*illlza[a
I0nlizate pe
plagi aterosclerotici'
o
de
nfectata

T1it" - ob]inute
oirrr.nr.tl rohrlcl
tehttlel
-,-!:-^..+^ cu
^,, aiutorul
Imagini
,, nia ri E
'uttt
5'5'

J".on.."r.jnainte ei post-stentare, v' Fig'

carotird[ a fost realizati foloslnt
Reconstruclia modelului de arter[
,l ^ l^i Frrnnn I'l
bifuren$l
numai partea de
imagine
din
extrastr'
|]Oft-ul ilffi;iil#,'i'nu
n^n
nflor
^ CAD ofer
cea externi. Acest Program
rlcscrisi de carotida interni 9i

:iffi#Jff;;.;;

[1

www'nvcardiology'com
www,aclam,com, respectiv

Mecanica

80

fluidelor

cu FLUEI{T

posibilitatea folosirii unor funclii de utilizator specializate ln trasarea de

geometrii cilindrice cu arii:s'ecfionate de diferite forme si dimensiuni
[a;a-numita

sw e bp

lfunction), v, Fig, 5'6'

Studiul nwmeric a.I,curg erii'sangvine tn arteya cdratidd

81

FLUENT, geombtria constmitt ln

INVENTOR a necesilAt o postrprocqsare in soft;ul GA'l\{BlT Astfe!, dorneniul de
lucru este exportat in format.SATdin programul CAD 9i irnpor-tat prin formatul
ASCII \nGAMBIT. Peniru o mai bund reconstrucfie gi o discreitizare uniformd

ln vederea efectudrii simuldrilor in

ln cAt mai rnulte zone ale domeniului de lucfu,,geornefriile ,au,fgpt impirlite tn

nrici volume de lucru ;i importate separat in GAMBIT, v' Fig. 5'7'

Figura 5,7 Importarea,volumelor de lucru in GAM|IT

Figura 5.5 Angiografii la nivelul arterei carotide: a) in prezenla stenozei, 9i b) in

prerenla stentului [imagine post-intervenlie).

Si reconStruc,tia

domeniului'

in GAMBIT discretizarea domeniilor s-a realizat cu ajutorul schemelor

cle tip Cooper, ce conlin qlemente de tip he4aedrale [in volumele cilindrice) 9i
tlOtraedrale fin volumdl c"b conline bifurcalia), v. Fig. 5.8. Un al doilea tip cle
mcsh utilizat este de tip boUndary layei, folosit pentru o mai buni simulare a
ellrgerii in imediata vecinitate a peletelui funde etorturile de frecare 6i
gradienlii de vitezi au valori mari).

Figura 5.6 Reconstruclia arterei carotide folosind codul CAD INVENTOR'

Irluurn

5.CI

Dlsclotl'afirgn dononhrlul do lucru,

82

Mecanica

fluidelor

Sru cl/rr

cu FLU ENT

n u rrr

orh

n1e

t I I

{,

rl I

m n y!ry_lllUY:y

83

A 4.!

in funcfie

de formele geometrice ale carotidelor (v, S 5,2), dorreniile

discretizate diferd prin numir de noduri, respectiv tipuri de elemente,
detalierea lor realizAndu-se in Tabelul 5.1.
Tabelul 5.1. Caracteristicile domeniului discretizat.
TIPUL

NUMARULTOTAL

ELEMENTE

ELEMENTE

GEOMETRIEI

DE ELEMENTE

HEXAEDRALE

TETRAEDRALE

s70.+83

48L.947

88.536

593.477

487.2r2

L06.265

CAROTIDA

NORMALA
CAR,OTIDA

STENOZATA

3OOlO

CAROTIDA
STENOZATA

60OlO

CAROTIDA
STENOZATAgOO/O

CAROTI DA CU

STENT 1
CAROTIDA CU
STENT 2
CAROTIDA CU
STENT 3

=ot0nnt

CIOMETRIE

dr= fl9 mnt

NORMALA

dz=a6mm
d3r"x= A75mm

OEOMET'RII

STENOZATE

585.912

4BB.2B9

97.623

601.027

492.474

108.553

L.343.467

872.902

470.559

924.395

43.695

491.700

L.47'5.965

862.269

613.696

d,t =

5.2 Geometrii investigate; gradele de stenozare studiate

''r'
Cum s-a precizat ;i anterior, zona'predispusd stenozdrii fformirii
plScii aterosclerotice) in bifurcaliile carotidiene se afld la nivelul sinusului
carotidian. Prezenla stentului induce influenle . semnificative asupra
baroreceptorilor avAnd ca efect modificarea local5 a presiunii arteriale, in
special la schimbdri brugte ale poziliei corpului [resimfitd de pacient printr-o
hipotensiune severd, care determini sciderea fluxului sangvin cerebral).
Realizarea ingustdrilbr,locale a fost efectuati prin modificarea ariilor
secliunilor din zona sinusului carotidian, npile configuralii luAnd forme
asimetrice asemdndtoare celor fiziologice.
Din varietatea de geometrii astfel obginute, cazurile de studiu pentru
carotidele cu stenozd sunt reprezentate de 3 bifurcafii, in funclie de gradul de
stenozare (30o/o, 60%o respectiv 900/o din aria inifiali), v. Fig. 5.9. Stenozele,
prin modul de formare gi dezvoltare la nivelul vaselor arteriale, prezintl un
nivel de risc ridicat atunci cAnd gradul de obturare al lumenului este mai mare
de 700/0. Din acest motiv a fost aleasd pentru studiul numeric gi experimental
;i o configuralie cu gradul de stenozare de90o/o.

30%o'da.o

tl;=6070'ds'"*
dr,=900/o'ds."*

lflErrra 5,9 Dimensiunile .bifurcaliilcir investigate

ln sirnularile

numerice asociat'

trr[o'ui.u'otidenorrnaie9istenozate'.,,',
Vlzualizdrile exPerin tentale au fost'iealizate in geometrii transparente
numerice, v' Fig' 5'1"0'
Htllelir, similare celor virtuale foloSite in rnodglirile

cllt

Flgura 5.10 Geometrii realizate din sticlX pentru vizualizdrile experimentalc'

cazul configuraliilor cu stent, investigaliile se realizeazfr exclUSl

matorialc b|
flOlosind simulirile numerice. Stenturile reale sunt realizate din
e0mpatibile (acceptate de corpul uman); au forma unor structuri metAli(
v, Fig, 5.1, ce menlin artera deschisd la o dimensiune doritfr, lp tim

in

[plaie),

tuauu

tr

rcu l't u 1il0 tor 0u F L a E N,l'

fn arl;Brq ceu'ol;lcld

stentul se acoperfi cu un strat de celure endoteriare,

suprarhJ:a interioard a
vasului sangvin redevenind netedi. in moderarea
de fapd prezenla stenturui
este simulati prin interseclia geometriei
iniliale cu o structurd geometricd tip
"grilaj", al cdrui diametru interior este
modificat pentru a simura evorugia
peretelui endotelial post-implant, v. Fig.5.1
1

eomportanrentul ellnnntle rr:zultat prin asocioroa deformaliei vasuluri

tlu ml$carea nepernlanentll snb pl'osiune a sAngelui este foarte dificil ele
l'fillt'oclus atAt experimental cAt gi numeric, necesitAnd capacitdfi de calcul care
tlopllSesc dotdrile existento,
in simuldnile numerice din acest capitol se urmiregte exclusiv punerea
a modificdrilor induse hemodinamicii locale [distribufii de viteze,
ovidenld
lrt
lopnrti$ii de eforturi la, perete), prin modificarea geometriei bifurcaliei
ltill'otide [prezenla 'stenozelor sau stenturilor). Astfel, investiga!iile
0xperimentale gi 'numeriCe slau refectuat in geometrii rigide, curgerea fiincl

i
tlottsideratistafionar5.' I
Menlionim cd atAt simulirile numerice cAt gi vizualizhrile
oxllorimentale sunt realizate cu apd ffluid newtonian) in condilii izotermo,
;

ttumdrul Reynolds caracteristic fiind:

Re

P?Y

t5,1)

40

unde 7 este viteza

rn"i*

de intrare in ramrira principal5

diametrul laintrarea in carotida comund, \o =

/ a bifurcafiei, D este

rnPa.s reprezinth viscozitatea

Figura 5'11 Amplasarea stentului la.nivelui

bifurceigiei carotide. simularea diferitelor
stadii de acoperire a stentului cu.cerure

fluidului iar:p = 1000 kg/6n: este densitatea fluidului{cgnsiderate constante),

Vizualizlrileiexperimentale s-au efectuat la doui nurnere Reynolds:
l?e = 330 respectiv R, ='900, iar simulirile numerice la Re = 900,
Toate simulirile sunt realizate'fblosind solverul laminar - permanent,
unde s-a folosit un iriteniu de convdrgerrli de 16-ro, atAt pentru componentole

5.3 Definirea problemei gi condifiile Ia

cle

dediscretizareadomeniilordelu,crrr|"",."n"."'"Jt""i*"Li*.,
";il;i,d;;;.".,1; ilT;ijii, "ruo."

modurui

limitd
Arterere sunt vase erastice cu perelii grogi
prin care sangele este
transportat intermitent la fiecare sistold v"ntriculare.
Datoriti structurii

perelilor endoteliali gi vaso-motricitdfii active,

arterere de;in un rol important
in cadrul mecanismelor hemodinamice,

Arterele sunt inchise

la

extremitatea proximard

de valvurere

semilunare gi Ia cea distald de tonusul

arteriolar. La fiecare sistori, curgerea

sub presiune in arterele mari genereazi

un vorum a" ,ang. ."re depdgegte
capacitatea acestora in stare de reraxare, generand
astfel deformalia perefiror.
in diastoli presiunea din interiorul arterellor
mari scade gi perefii arteriali, pe
baza energiei acumurate anterior, revin la
dimensiunile de repaus,
comprimand sangere care este transmis spre
arteriore, Elasticitatea perelilor
arterelor mari contribuie astfel la transformarea
pulsaliilor intermitente de
presiune intr-un flux cvasi-continuu la
nivelul arteriolelor.

vitezS, cAt gi pentru ecuafia de continuitate.

Refe.iitbr la bondiliile la limitd ce au insolit simuldrile numerice,

acestea implicd: [rl folosirea condiliei de aderenli la perete, (ii) a unui profil
constant al vitezei irnpirs la ih'trar,ea in ramura piincipalh,a bifurcaliei (intraro
localizatd suficient de departe pentru asigurarea unui profil complet dezvoltat
al vitezei jin zona de bifurcaliel, precum gi [iii) existehla unei presiuui
constante la cele doud iegiri, respectiv p = po [presiune atmosferici).
n,

.,

,l

5,4 Procesul de formare a stenozei. Solulii numerice

Prezenla stenozei induce modificarea zonelor de recirculare a

sAngelui, amonte gi aval de ingtrstarea artbrei; v. Fig. 5.1-2-5.L5, ceea c0
determini schimbarea 'calitativd gi cantitativh a'distfibuliei eforturilor la
^t;

peretele, arterei arechte. Perturbarea hemodlnamicii locale induce efecto

negative atAt la nivelul stiucturii endoteliale,' cAt gi in funcfionaren
receptorilor iflagi in sinusul carotidian.

Mecanica

86

Studiul nutneric al' curgerii

fluidelorcu FLUENT

Figura 5.12 Hemodinarnica curgerii normale in artera carotidd. Vizualizdri

experimentale: aJ Re - 330, b) Re = 900; cJ distribulia profilurilor de viteze in
curgerea principali gi dJ distribulia traiectoriilor in curgerea principali

gi

in 4ona de

recirculare.

Schimbarea valorii efortului tangenlial la nivelul endoteliului duce la o

scedere semnificativd a oxidului nitric din compozilia chimicd a peretelui

arterial (trebuie amintit aici faptul cd oxidul nitric este rinul din cei mai
puternici vaso-dilatatori ai organismului). in aiest: mod structura fizico'
chimici a endoteliului suferi o primi schimbare majori in zonele de
recirculare, favorizAndu-se trecerea unor formaliuni macro.moleculare
[monocitele) din sAnge sub intima peretelui arterial. Aici monocitele sunt
supuse unor reaclii de oxidare, prin care acestea se transformd in celule
macrofage. Celulele macrofage manifesti o afinitate in asimilarea fosfolipidelor, formaliuni care in cele din urmi le transformi pe acestea in celule
spumoase. Astfel apare sub-endotelial placa de aterom, structurd alcituitd din
celule spumoase gi cristale de colesterol. in acest stadiu al afec$iunii placa

ateroscleroticd nu afecteazd semnificativ lumenul [zona dc 0tlrg0r0) vasului

sangvill, tnsfr se iniliazi procesul de formare a stcllozoi, l'CIpl'ozontnt pt'in cloud
fenomcne clistincte: (i) migrarea colulclor spumCIntlo tl11r0 oncloteliu,
llll nrollfornren si eroaron tesulului ltbros subonel0l:ol.[nl"

sangv,

ine tn qnteTq cqrotidld

87

Figura 5,tr3 Hemodinamica cutgerii in arteia carotidi cu grad de stenozare de 30%.

Vlzualiziri experimentalei a) Re 1 3,30, b) fe = 900; c) distribugia profilurilor de viteze
ln curgerea piincipalS ;i d) distribulia traiectoriilbr in curgerea principalS 9i in zona
de recirculare. La acest grad de stenozare nu. se rbmarci modificdri hemodinamice
lllrportante (v. Fig. 5.12).

ln acest stadiu celulele spumoase incep sd necrozeze, proces ce se manifestfi

l)rin moartea celulelor spumoase gi prin aparilia secreliei de interferon gama
(substanli a organismului dot4td cu propriet5li antlvirale, anticanceroase 5i
)nodulatoare ale funcfiei imunitare). Interferonul gama este responsabil de
iltacarea celulelor fibroase din stratul de tesut fibros ;i de eliminarea
eOlagenului din structura acestuia. Procesul duce la o rupturd a peretelui
ettdotelial, fenomen care declangeazi un alt proces de acumulare, de data
ileeasta a trombocitelor in zona afectatd, generAnd astfel cregterea stenozei ln
lnteriorul lumenului, Trombocitele sunt menlinute intr-un tromb cu aiutorul
flbrinei, trombul devenind periculos ln monrentul tn care o parte din el se

ln domeniul curgerii, fornt&nclu-se astfel embolul, Structura astfel

formati se deplaseazf, sub aelluncn forgelor hiclrodinamice ln interiorul
elosprinde

Inmenului, obturAncl clivcrse rilmlflengll elln slsl;onrul vascular 6i provoeflnd

nstfol lnfarcliul,

BB

Mecanica

fluidelor

Studiul numeric

cu FLUENT

ol, 6urg

erii sq4gving,tn arterq carotidld

89

utt grad de peste- 70%o sunt bon'siderdte pericuioase, cu-factor inijlo. de risc,
necesitdnd o intervenliq chirgrgicali imediat5,'

,.,i

Figura 5.14 Hemodinamica curgerii in artera carotidd cu grad de stenozare de 60,Vo:

Yiiualizdri experimentale: aJ Re = 330, b) Re = 900; c) distribugia profilurilor de viteze
in curgeiea principald gi dJ distribufid traiectoriilor in curgerea principal5 gi in zona
de recirculare.

Din simul5rile numerice se pot observa zonele de recirculare, domenii

spaliale in care hemodinamica locald favorizeazd, evolulia aterosclerozei in
stenoze. Un grad de stenozare mai mare de 60Vo [v. Fig. 5.14. gi 5.15) impune
schimbdri majore in structura curgerii locale din zona bifurcafiei. Astfel, zona
de recirculare (vArtejul) este deplasatd aval de locul inilial fformatd imediat

dupd bifurcafie, v. Fig. 5.12), motiv pentru care modificarea structurii

peretelui este extinsd in zone inilial neafectate de stenozS.

Pentru cazul de stenozare de 90%o [Fig. 5.15.) se evidenliazd

la peretele opus al arterei gi o crestere
semnificativi a gradientului de vitezd, fapt ce supune perefii vasului la
eforturi suplimentare, Forlele [eforturile) hidrodinamice conduc astfel Ia
desprinderea trombului format ln zona afectatfi, Din accst m0tiv stenozele cu
deplasarea zonei de recirculare

-'

l''1 ""1'l
Illgura 5.15 Hemodinar4ica culgerii in artera carotidi cu grad de stenozare de 900/0,
Vlzualiziri experimentaler a) Rd = 330, bJ Re = 900; c) distfibulia profilurilor de vitozo
lll curgerea principalS gi d) distriti.ufia traiectorii'lor in curgerea principali gi ln zonn
tlc recirculare.

Daci punerea in eviden!5 a curgerilor secundare gi a zonelor

clc

I'ecirculare se poate vizualiza direct, parametrii dinamici cantitativi sunt greu

ele mdsurat gi cuantificali in lipsa calculelor numerice. AnalizAnd distribufiia cle
presiuni [v, Fig. 5"16) pe pere]ii vasului arterial se poate stabili valoarea critlefl
fl stenozei care determini o creStere semnificativd a tensiunii normale la
p0rete"

90

Studiul numeric,al ctfigeril sangvlne tn ar,tera carotidd

Mecanica fluidelor cu FLUENT

9L

Figura 5,16 Distribufia gradienlilor de presiune pe peretele bifurcafieipentru:

aJlifurcalia normal5 gi bifurcaliile stenozate cu gradele de stenozare de; b) 30%0,
c) 600/o, respectiv d) 90o/o (Re = 900J.

Oblinerea spectrului distribuliei eforturilor tangenliale la perete este

o modalitate de a pune in evidenle zonele unde aieros cleroz,a se poate instala.
ln zonele cu efort"tangenlial zero (WSS = 0) (vl Fig.,5.17), curgdrea st-agneazd
gi componentele macromoleculare din sAngg treq sub , intima stratu'lui
endotelial al peretelui, iniliind astfel procesul degenerativ ce'duce la aparilia
stenozei fexplicat anterior).
Aceste reprezentdri grafice sunt realizate prin suprapunerea factivAnd
opliunea overlays din rneniul scene description) distribuliilor (ftIled) efortului

tangenlial la perete, prin introducerea directd de citre utilizator a valorilor

dorite (dupd dezactivarea opliunii auto range din meniul contours)' Prin
aceea$i procedurd de post-procesare au fost obginute 9i distribuliile de
presiune din Fig, 5.16,

Itlgura 5.17 Distribufla efortului tangenfial la perete (linia de efort tangenlial nul,
WSS = 0, este marcatd) pentru: g) bifurcafla normald gi bifurca{iile stenozate cu
gradele de stenozare de !J 30,%0, c) 60.Vo,reSpectiv d) 90%q (Re = 900)
'

6,5 Curgerea

in preze4la unui stent

Un alt scop al.abtualului s,tudiu il reprezinti investigalia curgerii lu

Zona remodelatd d bifurcaliei dupd implantarea unui stent. Tradigional Ia
nivelul arterei carqtide se intAlnesc doud proceduri de remodelare a
gcometriei: (f printr-o operalie de indepdrtare a pldcii de aterosclerozfi
llumitd endarterectomie sau (ii) introducerea unui stent.
Endarterectomia caratidiani este o intervenlie chirurgicali ce const{
Itt clescoperirea chirurgicali a arterei carotide, seclionarea sa, scoaterea plf,cii
cle a[erom gi lnchiderea sa prin $utllrtl clireetfi sau cu ajutorul unui petec de
litaterial sintetic sau venos, 0 illtlt 0plilunc e$te sLentarea carotidiand
(Flg, 5,tB a), procedurfi clcs folosll;tth praetlen nleclicalfl acmalA,

/
92

Studiul numeric aI curgeyii sangvine tn artere carotidd

Mecanica fluidelor cu FLUENT

93

Figura 5,18 Amplasarea stentului in zona afectatS de stenozS, reprezentare preluati

din soft-ul ADAM4 (a), respectiv geometria creati in codul CAD INVENTOR (b).

Geometriile virtuale de lucru au fost realizate, ca gi in cazurile

precedente, in codul INVENTOR procedurile de reconstrucfie, discretizare 9i
rezolvare numericl fiind aceleagi cu cele prezentate in paragraful precedent.
Analizarea rezultatelor oblinute in urma simuldrilor numerice pune in
evidenfd imbundtilirea parametrilor hemodinamici ce caracterizeazd
curgerile stentate, fafd de curgerile stenozate. Astfel, un prim rezultat ce
trebuie remarcat il reprezinti faptul cd.zona de recirculare a dispdrut sau a
fost redusi semnificativ [chiar gi in comparalie cu geometria normali), v. Fig.
5,19. a-b. Odatd cu implantarea stentului se inregistreazi micgorarea
gradienli'lor de presiune [Fig. 5.19.c), zonele unde efortul de frecare la perete
are varialii mari fiind aproape in totalitate eliminate [Fig. 5.18.d)
SL poate deci afirma ci angioplastia caroti*clei fca procedeu de
stentare) reprezinti o varianti de readucere a parametrilor hemodinamici la
valorile normale de curgere.
in Fig. 5.20 se prezinti influenla pe care o are gradul de acoperire al
stentului cu celule endoteliale asupra valorilor distribuliei efortului tangenlial

Figura 5tL9 Predicgii n^umerice in prezenga'l $tentuldi la ,Re = 900; reprezentarea

distribugiilor: aJ vitezei in lungul curgerii, b) liniilor de curent in curgerea principalh,
eJ

presiunilor

,si

dJ eforturiloy tangen'fiale. r*u; la peretele bifurcafiei.

la perete.

Flgura S,20 Distribulia eforlurllor tnngonglnlo ln poretolc bifurcntriei cu stout, ln

funcXie clc graelul ele acoporlro nl st0Rtuhrl cil cOhrlO 0nd0tCIllnle, a-b) sl;ent n0aeoperlt
do eelulc onelotollalCI, e'cl) stont neoporltleu colttl0 0nd0tollnlo'

94

Mecanlca tlulclclor cu

fLUllNT

6, Modelarea curgetrffl tn

artere coronare

5.6 Concluzii

in studiile numerice din acest capitol s-a urmirit exclusiv punerea in

evidenld a modificirilor induse hemodinamicii locale [distribufii de viteze,
repartilii de eforturi la perete), prin modificarea geometriei bifurcaliei
carotide [in prezenla stenozelor sau stenturilor). Astfel, investigaliile
experimentale gi numerice s-au efectuat in geometrii rigide, iar curgerea a fost
consideratd stalionard.
Reconstruclia virtuali a arterelor carotide s-a realizat folosind soft-ul
INVENTOR, geometriile fiind apoi importate in GAMBIT unde a avut loc

discretizarea domeniilor de lucru. Simuldrile au fost realizate cu ajutorul

codului FLUENT, care rezolvd ecualia Navier;Stokes gi cea de continuitate
pentru un fluid newtonian incompresibil [migcare laminard).
Din simulSrile numerice se pot observa zonele de recirculare, domenii
spaliale in care hemodinamica locali faiorizeazd evolutia 'aterosclerozei in
stenoze. Se observi cum un grad de stenozare mai mare e 600/o [v. Fig. 5.14.
9i 5.15J determind schimbiri majore in structura curgerii locale din zona
bifurcaliei.
Un alt scop al actualului studiu l-a reprezentat investigalia curgerii in
zgna remodelatd a bifUrcaliei dupd implantarea unui stent. Prin montarea
stentului se observd micgordri ale gradienlilor de presiune, zonele unde,
efortul de frecare la perete are varialii mari fiind aproape in totalitate
eliminate. in concluzie, se poate afirma ci angioplastia carotidei [ca un
procedeu de stentare) reprezinti o varianti de readucere a parametrilor
hemodinamici la valorile normale de cirgere, intervenlia chirurgicali fiind
minimd.

$,X,lntroducere
Boala coronariand ischemici face parte dintr-un grup de afec$iuni
fenomen getlelal;
vilseulare sistemice ce au ca mecanism comun ateroscleroza,
Evoluiia bolii
pt'111 depunerea de fracfiuni lipidice la nivelul peretelui arterial.
progresivfl A
itste marcati de aparilia pldcilor de aterorn' 9i de stenozarea
;"
I
'
Vilselor arteriale col'dnare [v' Cap' 5)'
Tehnicile imagiitice vasiuiaie dezvoltate in ultimul deceniu permll:
precHdere n
0Viclenlierea si caracteilziarea ct precizie a acestor leziuni [cu
$[enozelorJ, care se dezvpltS ile preferinld in zona bifurcaliilor vaselollocalizate ln
SAngvine. La nivelul circulaliei coronariene, aceste zone sunt
lr.cimea proximali a artqrelor epicaidice cu diametrul rnai mare de 2 mm, la
[ivelul bifurcatiilor 5i pe pirlile interne ale segmentelon cqrbate' In Fig' 6'1' sc
tlrezinti sistemul arteiial cor:onariani cu trn detaliu'al unei zone predispuse Ia
npari;ia stenozei - prima bifurcalie a arterei corofiare stAngi [trunchiul ACS)
cl
Clomeniul spagial;supus analizpi in acest capito!. in,pre,zent, este cunoscut
modificlrile hemodinarnice,trocale pot induce.'evolufii anormale la nivelu,
de monocitc
feretelui vas-ului sangvin: disfunclie endoteliald;'flepunerea
,r.gr"."u p errneabilitifi'i peretelui p "ttttu diverse micromolecule, mi grarea Cll
parti.rrl" in peretEle vasului,: p]I:l]{.tT"^ celulelor rnusculare netecl(
Vasculare,.formarea de microernbolii'[detalii as'upra hemo'dinamicii arterelOt
coronare gi aplicaliile CFD se gisesc inliteratura citatir)'
LiteratUra medicalf de specialitatez conline numeroase date despfr
hemodinqmica arterelor coronArer insd in.rirdio'ritate4 cazurilor studiilo sr
limiteazi la cuantificarea mdrimii. stenoze]or cciro4ariene 9i eficicn$i
intervenliei de stentare. Principalul parametru hemodinamic cantitativ luat it
i

rFormagia L,, euarteroni A, Vene?jani A. (editorsJ [2009) Cq.rdiovasc:ulqr mathemal;lc'

vof. 1; Spring"x-ty'sllagr Milano__
'i.S, "nitufiffe
M.B. (2010) C,omputationai,l cardiovaslttlA
Guccione J.M., Ihsab
ew
York.
N
mechanics,SPiinger,
Zamir M. ( 2 0 0 5i Thi physics of ca ronary blo 6 d Tow,Springer, London'
,lflttut S. iZOOSi Corinary hear.t dibease in clinical praqtrce; Splinger,,London.
Pavqne P" fiorareetti M., DoWe D.A, [2009) CT evalaatiqn oJ coronary artery dlseas
Springer, Milano

96

M eca nica

fluidelor

cu FLU E N T

considerare este cdderea de presiune pe zona stenozat-i, aga-numitul gradient

de presiune trans-stenotic.
Avand in vedere datele existente, pentru modelarea curgerii sangelui

in zona coronari s-au considerat urmitoarele valori medii:

o debitul sangvin la intrarea in trunchiul ACS - Q = Z.S ml/s.
o diametrul rnediu al arterei - d = 3,5 mm.
o densitatea sAngelui - p = 1050 kg/mt.
o viscozitatea sdngelui- 4o= 4 mpa.s.
o viteza medie V- = 4Q/ndz = 0. 26 ry/s, ceea ce corespunde unui
numdr Reynolds de aproximativ 240.')

'

'

Nlaclalaroa eurgzrll tn artere coronare

l'ospectiv ACx (v, Fig, 6.1), De asemenea, se analizeazh influenla

Gfll'acteristicilor reologice ale fluidului transportat, respectiv mirimea
VlScozitdgii zero asociati unui model Carreau de reprezentare a sAngelUi,
$ltnuldrile au lec i4 .regirn stalionar gi nestalionar, in acest ultim caz
ItupunAndu-se ca profil de iRtrare un sernnal oscitatoriu periodic al vitezei
medii. Calculele numerice se realizeii."foloqind doui domenii spalialo
l'opfezentative'pentru bifurcalia studiatd [G1, respectiv G2), similare clin
ltttuct de vedere.ge,ornetric' cu datele :.aodtomice gi angiografice publicate hr
lllcrature, v. Fig. 6.2,;. Scara spaliald folositd i'n recohstruclia bifurcaliei in preGAMBIT este de aproximativ 5:1, numerele Reynolds caracteristice
1)t ocesorul
ftlnd in intervalul Re e [L00,800].

Imagine angiograficd a primei bifurcafii a

arterei coronare stAngi

intrqre

Artera
Coronari
StAngd
Artera
Coronari

Dreapti

97

Detaliu
Artera.
Circumflexd

Artera interventricularh
anterioare

Figura 6.1 Sistemul arterial coronar, Domeniul analizat in simulirile numerice este
bifurcalia dintre artera coronari stanga (ACS), artera circumflexd IACxJ gi artera
stAngd descendenti [LAO)s.

6.2 construcfia geometriilor gi caracteristicile regelei de calcul

''

Scopul calculelor numerice prezentate in continuare este d,e a

determina, prin studiul comparativ al soluliilor numerice pentru diferite
configuralii, influenla modidcdrilor, induse de prezenla stenozelor gi a
stenturilor asupra unor narametri hemodinamici [spectrul curgerii,
distribuliile de eforturi la perete, ciderea de presiune), in vecindtatea
bifurcaliei dintre trunchiului principal al ACS gi cele doud ramuri: LAD,
3curze

N., Rothman M.T. (editors) (2001) coronary artery st;enl;l,tgt a anso.oriented

approach, Martin Dunitz Ltd., London,
Chen S'J', Schafer D.,Three-dimensional corona4y vlutallral/nn,cnlellnln;4y,thoe llnles,
com

Flgura 6.2. Geornetria trunbhiului principal al ACS, cu ramu,rile LAD 9i ACx. Domottlttl
goometriile folositb fiind poziFa ceptrului
o lmagine real5 orblinuti prin prelucrarea

birfucafiei, v. Fig. 6,3, Solttfiile n

nii angiograficea,z).

3D Navier-Stokes se obgin pentru cele

stenozei gi dupd plasarea stentuluti, A;a ci"rtn'{e poate observa din Fig, 6.$,
pontru geometria GZ se stusllnzf, lnlluonyn p0 care o au asupra hemodinamicli
locale atat mirimea stenozol (eu ellnntott'ul mluirn cle curgere de 2 mm, 4,uum,
I mm), cat $i tipul de stent implnnlnf felropt gl eu pragJ.

M ecanica fluidelor cu FLU ENT

9B

Rz = 100 mm

$tent
Q20mm

504517
celule
[:e [raedrale
1,032541-

fe!e

trlunghiulare
Rr = 200 mm

Geometria

Gtr

de
Figura 6.3 Reprezentarea din GAMBIT, pentru geometriile G1 9i G2, a zonei
de
sectoare
a
doud
prin
interseclia
sL
obgine
Bifurcalia
stenozei.
bilurcalie, in prlzenla
in
prezentate
sunt
1".f .s:pfanaie. Uesh-urile corespunzitout" ."lot doud geometrii
fig, 6.4 ,ii Fig. 6.5 (pentru cazurile normil, stenozat 9i stentat)'

Normali
459456
.celule

tetraedrale
939616
fele
triunghiulare.

87256 noduri

Stenozi 8 mm
!77066
celule

tetraedrale
965220
fe!e

'triunghiulare

90360 noduri

96751
noduri

geometriei
*tacteristicile mesh-urilor
fil;'*
'
stefitului)'
a
detalii cu zona stenozei 'si
l:|llozentate
I'
l

GL
I

p.entru cazurile studiate (sttnl

100

Mecanica

fluidelor

cu FLUENT

Ivl

ln
Stenoz{
2mm
1049615 celule

tetrahedrale
2160470 fege
triunghiulare
2O642O noduri

Stent drept
653201 celule

otllku'eu

tntt'l

ftlrll ltt tu'toro

larvnlre

cazul folosh,ll nOd0lulul carreau

101

so va studia

influen$a
dinamici al

eOOficientului viscozil;lt!:ll 46 nstqlrfl parametrilor cinematici $i

cul'gerii,
Curgerea nestalionarfi este pulsatorie cu perioada de 1 s gi urmfireqte
eillitativ profilul de flux sangvin inregistrat experimental la intrare ln ACS'

Scopul calculelor numerice este de a obline pentru cazurile analizato

'[distributia
gpcctrul cuigerii
traiectoriilor) in zona ,bifurcafiei 9i de a calcula
de frecare) la perelii vaselor sangvine po
(llstribufiile eforturilor

[presiune ;i
pune
df.ecpia A-C-B, v.,Fig. 6.6. Rezultatele astfel obginute au capacitatea de a
in eVidengd diferenlele dintre geometriile normale, stenozate 9i stentate, atAt
tlltt punct de vedere calitativ [evidenlierea zortelor de recirculare aval cle
blfurcalie), cAt gi captitati'/ [ptiri yalorile eforturiior calculate la perete 9i
cllstribugia debitelor pe ramurile bifurcalieiJ. Ambele categorii de informalii
gUrt definitorii pentm analiza hemodinamicd asociati protocolului clO
oValuare cazuistici a pacienlil'or investigafi.

tetrahedrale
1337511 fege

Geometria G1

triunghiulare

Geometria G2

124864noduri

Stent cu prag
1"053314 celule

tetrahedrale
2769970 fele
triungh'iulare
208121 noduri

Figura 6.5 Caracteristicile mesh-urilor geometriei G2 pentru cazurile studiate; sunt

Flgura 6.6 Geometriile folosite in. simuldri ;i liniile Ia perete pe care se roprczlntlt
of6.turit" [localizate pe extradostrltoruh-ri, punctele ACB delimitAnd linia pe supla{h5n
torului), .r, fig. 6.3 (iunt,rnarcate p9 desen zonele unde se amplaseazd stenOZa 5l
Stcntul).

prezentate detalii cu zona stenozei (3 coirfiguragiiJ gi a stentului [2 configurafiiJ.

in toate simulSrile, la intrarea in trunchiul ACS este impusi condilia de

vitezl constante fstalionard sau pulsatorie), iar la cele doui iegiri condilia de
presiune relativi puli. Fluidul folosit in sirnuliri este incompresibil, mirimea
vitezei medii de intrare fiind astfel aleasi incdt solufiile newtoniene
permanente si corespundi unor numere Reynolds inultiplu de 100.

Reprezentarea soluliilor se face'in funclie de numdrul ReynOlelS

earacteristic, respectiv in funclie de rnirimea yitezei de intrare pentru flulelcle
earreau, in paragrafele urmitoare se vor analiza comparativ diferen$ole
tnregistrate intre rezultate, comeiltariile fiind ata$ate fiecdrei figuri ln parte'
Observagiile gi remarcile finale asupra acestui studiu numeric $(
prezinti ln ultimul paragraf al capitolului,

:----'-

Ivlodalataa Ettt'ttlrllttt cu"tare

Mecanica fluidelor cu FLU ENT

t02

eatonare

103

6.3 Solulii numerice stalionare pentru fluidul newtonian

Soluliile newtoniene stalionare pentru geometria G1 in configuraliile:
(i) normali, [ii) stenozati gi [iii) stentatd s-au oblinut la numerele Reynolds:
100, 200, 400 ;i 800 [Fig. 6'7 ' 6'9)' Se observi influbnla pe care o are
mirimea numirului Reynolds asupra dezvoltdrii vArtejului la intrare in artera
ACx [Fig. 6.7 gi Fig. 6.9), respectiv a vdrteiului aval de stenozd [Fig. 6.8J,
in Fig. O.tO ," prezintd comparativ spectrele curgerii in zona bifurcaliei ;i
distribugia debitelor pe ramuri, pentru cele trei configuralii' l'a Re = 200 9i
Re

= 400.

Fig. 6.11 sunt prezentate distribugiile efortului de frecare la perete

(wss), corespunzdtoare direcliei ACS + LAD, pentru Re = 400. A9a cum era de

in

a$teptat, efbrtul de frecare cregte semnificativ (datoritd cregterii vitezei de

cleformafie specificd) in zona stenozatd. Interesante sunt rezultatele
comparative dintre cazul normal gi cel cu stent. Datoriti prezenlei stent-ului,

chiar daci nu existd un salt de diametru al vasului sangvini valorile WSS

calculate la peretele LAD prezintd oscilagii mdrite fald dercazul normal. Aceste
varialii sunt generate datoriti rnodificirii curburii arterei prin implantul
stentului freprezentat in acest caz printr-un cilindru drept). Distribuliile
traiectoriilor in geometria GZ pentru curgerea stalionari a fluidului
newtonian, la numerele Reynolds: L00, 200, 400 9i 800, sunt reprezentate in
urmdtoarele configuragii:Fig.6,L2 fnormald, stenozd B mm), Fig,6.13 [stenozd
4 mm gi stenozi 2 mmJ, Fig. 6.14 [st'bnt normal gi stent cu prag). se remarci o
diferenli minord intre spectrele curgerii inregistrate \a Re = 400 9i Re = 800
[tendinli observati gi la geometria G1), fenomen ce poate fi generat de doi
factori: L) in domeniul laminar, 400 < Re < Re,,, nu existd diferenle calitative

intre spectrele curgerii; 2) modelul laminar igi atinge limita de valabilitate,

deci migcarea devine turbulenti ln zona bifurcaliei. Din picate, nu avem la
dispozilie pentru configuragiile analizate vizualiziri care .si confirme una
dintre cele doud ipoteze.
in Fig. 6.15 se reprezinti pentru toate cazurile analizate distribuliile la
perete a eforturilor de frecare gi de presiune. in graficele respective
diferenlele cantitative, sunt evidente in funclie de numirul Reynolds' Se
remarce aparilia zonelor de presiune relativd negativd in cazul stenozelor,
asociate cu existenia vArtejurilor aval de acestea. Din p[icato, eur$0lilc inverse
nu se pot observa direct din distribulia efortului do froenro ln poroto, care este
reprezentat ln valoare absolutfi (geonretria llniol A'fl'D'lt'll pu Gtu'o s0 face
reDfczontarea oforttlrilor nu arc o ecuall0 eull0sctttll' v, lrlg, 6,1fi]'

geometria G1' pentru fluidul newtonian' ln

Flgura 6.7 Distribu[ia traiectoriilor tn "l.onriguruliu nbrmali, solulii stalionare)' se
*,tnir,ii,riiiuynorar
firnctie

cle

valoarea

rc*rirch clezvoltalca

artera ACx (clomeniul marcat)'

v{1,[0Juhri ln zona cle intr"ari ln

104

M ecanica

STENOZA

fluid elor cu FLU E N T

Vedere seneral5

Ivlotlohrua eurgerii tn artere coronare

Detaliu aval de stenoza

Vedere eenerali

STENT

Re = 100

Ile = 100

Re =2OO

Re

Detaliu la bifurcatie

=2AO

Re =

400

Ile = 400

Re =

800

Re =

Figura 6.8 Distribulia traiectoriilor in geometria G1, pen[ru flulclql llcwt]gnian, in

funclie de numirul Reynolds (configurafie cu stonozfi; solul:ll $tfllil0R0r0), z6na de
vartej aval de stenozi este localizatd cu preciderc p0 lntrnclollril nrloigl LAlt,

105

800

Flgura 6.9 Distribulia traiectoriilor in geometria G1, pentru fluidul newtonian, ln

funclie

cle

numdrul Roynolcls (configurafie cu stent, solulii stalionarel,

Re=2OO

107

Modelarea cuvgerii tn ,artere cqronare

Ir(ecanica fluidelor cu FLUENT

L06

Re = 4OO
.,

Dire4ie

'A

p"."t" *S*

,"'l
NORMALA

Normali

W&rffi

3 "*1
a,a,

Jiluf$it,r,

.l

)t\

I1

ll

ilffi,Uiil'11 I

-0,10

b.05

-0.05

0,10

Dircctie perete lml

010
0,08

STENOZA

;g

Stenozi

-1

0.06

0104

STENT

Stent

t
i

Figura 6.10 Detalii ale traiectoriilor, pentru fluidul newtonian, in vecinitatea

G1J; comparatie intre cele 3 configurafii (solufii stafionare). Se
remarch modificar"" semnificativi indusi de prezenla stenozei asupra structurii
curgerii gi vArtejului la intrarea in artera ACx. Distribuliile debitelor intre cele doui
ramuri este ln principal influenlatd de prezenla stenozei pe I;AD. Prezenla stentului 9i

bifurcaliei fgeometria

mirimea numirului Reynolds nu induc modificdri semnificative

clebitelor, fafi de geometria normalX,

ln

repartilia

Figura 6,11 Distribuga traiectoriilor gi a efortului de frecare la perete (WSS valoare

ln geometria Gt; comparalie intre cele 3

nbsoluti) pentru fluidul newtonian,

configurapii (normald, stenozatfi 9i stentntiiJ, solulii stafionare la Re = 400'

l,rl ecanica

108

Modelarea cuig erii in qrtere,aoronare

fluidelor cu F LU E NT

.STENOZA4mm
NORMALA

STENOZABmm

109

STENOZA2 mm

Re = 100
Re =100

Re =

200

Re=2OO

Re=400"
Re =4OO

Re = BOO'

fte = 800

Figura 6.12 Distribulia traiectoriilor in funcgie de numirul Reynolds, pentru fluidul

nowtonian, in geometria G2; comparafie intre circulafia normald gi cea cu stenozd de 8
mm (solulii stafionare). Se remarci diferenge calitative minore intre simulXrile
ofectuate la Re = 400 gi Re = 800. De asemenea, se prezintfi valorile debitelor
transportate pe cele trei ramuri, v, Tab. 6.L.

Figura 6.13 Distribulia traiectoriilor in fun'-cfie de: nurndrul Relrnolds, pentru fluiclttl
newtonian, in geornetria G2; comparagie intre circulafia cu stenoze de 4 mm, respectiv
2 mm [solufii stafionare). Se remarci devierea curgerii principale aval de sten0zfi
cfitre extradosul arterei LAD, Evident, varrcjul aval de stenozd devine cu atAt mai
important,cu cAt diametrul stenozei este mai mic (gradul de stenozare este mai
marelJ, in aceste simuldri nu se romarcfi modifichri calitative semnificative pontru
Re > 200, in Tabelul 6.1 se prezlntf, eltsn'lbupia elebitelor pe cele trei ramuri de artero,
respectiv valorile raportuhtl Qz / Qu

LL0

Mecanica

fluidelor

cu FLUENT

Tabelul 6.1 Raportul debitelor intre arterele ACx ;i LAD (Qr/Qt) pentru cazurile
prezentate in Fig, 6.tZ gi Fig. 6.13. Se observi' cregterea raportului cu valoarea
numirului Reynolds gi cu mirirea gradului de stenozare (semnificativ!).
Re/G2
100

Normal5

Stenozi Bmm

Stenoz! 4mm

Stehoza 2mm

0.2304

0:42'J.0

r.t873

5.9395

204
400

0.2508

0.4751

7.3377

7,2966

0.2735

0.5253

r.4317

7.5627

800

o.2909

0.s486

7.4398

7.6357

STENT

simplu

ooBl

Hri,lNowlonhur

'ffi

alh l t
t ry"*"**-

g"m

. lld 100
a [( 200
". tlc 400
tcB00

6'
s,
p
o

o
E

0.02

oo'] :
i

0.00

STENT cu

.0.0, 0.00 0102

unla,

0.04

0.05

plte Iml

al

:.

t
! ri.ro
* o,os
o.1s

.'l

I'lllia

Re=2OO
tza

lluid l{ewtoniad

:n

na -ooz o.c0 0.02 0 04 0.06

Linia - pgrbqe

0 08

.
.

ttu,too
,tu B()o

-I ^

l,hlo.Nrold [ln]

oza

o*,u *"i,ronon

rrn

"
'.
.

g os

R?1ii0

nqa0o
Rc400

-2'
-4"

'oh,l "0,'or o,iro o,dz o,o't 0.06

lilnlll . Iorotc lrnl

''

--**,1
o#

0.4
,e

i0,lw-*A*"h6,",#1 [lilt(l N0wt0llln

e.i
! Mkronro Putunnonlo
!r
61
| ,. ,ldl00
'
200
4..
-,-**i
,

R!8do

0.6

newtonian, in geometria G2; comparalie fiitre circulalia cu stolltl filnU)|il $l Btont cu

prag (solufii stalionareJ, Nu se remarci diferonle $omnlfle6ltlvCI nlo apotttrulul eurgcrii
lntre aceste doui configuralii,

0'0fl

lml

R' t,0

Figura 6.14 Distribulia traiectoriilor in funcfie de numirul Rcynolds, p0n$u fluidul

{)6

.,trrloo
ruroo

****

\f'f
c
B
tlI
.i
.. 1 Fluld Newronluu
't 11 Mtscarc n"tmancnm I
"1 r"r
-a!----;--_-:ffr
' -nrc -o.b+ -o.uz o,oo 0,02 0.04 0,00
0'0tl

0.0
-o

04

oi%
.r'l
-r) ^

3,1

t'{

lnl

'.] -..-.-"

013

.l

02

Pb)ttt

0
"

q**_*..,-l

-l

l]
,l

:l
'1
z.l

z"

Re = 800

'j

t.."--.
"o.o+ -urrz 0.00

0^90

' ,lsl.00
^ n0200
/tf4ot)
'.lrartoo

r1**-_-.
i*__
E
\ _,/*"^*\
no]---.:-_br'
[
lA
,"
,r'

o.zri

Re = 4OO

0.00

rrur,ttl"*,onion

I ili(.are
""--'nerh3benh
r |:l F^*-\-"*^--s1
I
e2l
ir
Ll
?l

0.2

004 0.06

tinia'pereto lml

0,2$

r.800.

-oire -ob+ -obz o.oo 0.02

II

i,rill

ffff1

,o.o+

nrae

Re = 100

ltnrrlNowtorton
Mlscilrc Pcrlulflclllu

o,oB

' .oo+ .irirz"

/1r

llo4r)0
rrf 000

,,
o,6o

'

I
o,irz

' o,o'l

l,llll " Idr{lo lllll

rr,iro

o,ix

tL2

Mecanica

fluidelor

cu FLU ENT

0.r 0

?
3

o-08

0.06

no+

0.02

0.00

-0,04 .0,02 0,00 0.02 0.04 0.06

0,08

Lltia - perute [nt

0.12

*%***--

0.:1.0

0,08

0.06

^
'
"

Re20B

fe4oo
Ie 800

-r-WSSlPal

-A*

o.o,r

1.5

Presiunea lPal

0,25

o'o?
0.20

(6

-0,04 -0.02 0.00 0.02 0.04 0.06

l,lnia _Ferete lnl

0.on

-0,06 .0.04 .0,02 0.00 0.02 0.04 0.06 0.0a

5o
L

Llnla-perolc [m]

Figura 6.15 Distribuliile stalionare ale efortului de frecare fvalori absoluteJ'gi

presiunii la perete, v. F19,.6.6 [geometria G2, fluid newtonian, configurafii: normald,
stenozi B mm, stenozi 4 rn-m, stenozd 2 mm, stent simplu gi stent cu prag), solufii
gtafionare. Se remarcd diferenfe calitative importante intre rezultatele
corespunzitoare celor doui tipuri de stenturi.
Pentru fiecare caz simulat se poate face o analizlin detaliu a curgerii,
inclusiv localizarea punctelor de desprindere gi existenla unor posibile curgeri
inverse, v. Fig. 6.16. Rezultatele acestor modeliri permit stabilirea influenlei
gradului de stenozare asupra curgerii gi a repartigiei debitelor pe ramurile
bifurcafiei, v. Tab. 6.1. De asemenea, se poate investiga modul in care prezenla

stentului influenleazd spectrul curgerii gi induce diferenle fali de cazul

normal. Pebaza analizelor simuldrilor numerice se pot stabili atAt proceduri
de optimizare a alegerii stentului, cAt gi protocoale medicale care clefinesc
etapele gi tehnicile asociate intervenliei de implant,

6
-oo.r

r.o

1.0

0,15

il

0,10

-o"(d
(d
CJ

'0.05

U.5

0.s

q
0)
!

n.nn

rll

o.o

'

-o,s

!i

')

-0.06 -0.04 -0.02 0 00 0.02 r p'p4 ' 0.06

0.08

Linia - Perete [m]

Figura 6.16 ,structilra cUrgerii stalionare in cazul stenozei de 4 mm, Re = 400 Clln
fi[, A.fS.,,Zo;na'vdrtejului-marcant gi localizarea corespunzdtoare punctultti clo
deiprindere se situeazb pe intradosul arterei ;i nu pe linia folositi pentfg
renrezentarea valorilor absolute .ale WSS-ului 9i pre5iunii la perete (9i |n zona D SO

gar"ft" un vArtej, insb acesta este dezvoitat,intr-un domeniu spafial mult mai reclus),
irebuie rhenlionat cd o'construclie geometricd precisi a liniilor ce aparlin perc[,ll0r
domeniilor dD spag-iale fpe care sh reprezentdrn mdrimile dinamice de interos)
necesiti un timp de lucru considerabil'

Mecanica fluidelor cu FLIIE NT

X4,

6,4, Solugii num,erice stationare pentru

Modelqf

fluidul Carreau

Qg,

curg erii in artere. co'ronare

CARREAUI

CARREAUII

115

CAR,REAU

III

simuliri ale curgerii in geometriile G1 gi G2 se pot realiza cu FLUENT

gi pentru fluide newtoniene generalizate, cazurile prezentate in acest paragraf

fiind obginute pentru modelul Carreau, v.Fig. 6.17.

ta

uonuer,R

STENOZA

ro't
l

o
6

#N

.2 t0''
STENT
10,1

ro'' 1o't 1oo

Viteza de deformatie

1ot

/ frecventa [1/s]

Figura 6.17 Funcpia de viscozitate pentru un fluid Carreau cu urmdtorii parametrii:

-Carreau
4* = 0.001 Pa.s, 2 = l-00 s, respectiv Carreau Il [40= 0.01 pa.sJ,
II
(?o= 0.L Pa.s) gi Carreau III (40= 1Pa.s),40 fiind viicOzitatea in limita'vitezei de
deformapie/frecvenfi zero.

in Fig. 6.18 se reprezintd spectrul curgerii pentru .cele 3 modele

Carreau din Fig. 6.17. Diferenfele inregistrate sunt calitativ nesemnificative
datoritd viscozitilii sensibil ridicate, care impune un numdr Reynolds local

scdzut [valoarea maximi a numirului Reynolds este ,Re.," = ZO0,

l* = 0.001 Pa.s a viscozitifii).
Repartilia debitelor pe ramuri este prezentati in Tab. 6.2. odatd cu
cre$terea viscozitdfii, cregte gi debitul transportat prin artera ACx (Qr)
corespunzitoare valorii

comparativ cu debitul prin artera LAD [0t, cu exceplia geometriei stenozate

gi a fluidului Carreau III, pentru toate cazurile simulate
Qz/Qt< L
Distribufia eforturilor de frecare ;i presiunea pe linia peretelui
evidentiazd influenla mdrimii viscozitdfii asupra valorilor trrtroglslr.ate, v. Fig,

6,19' din punct de vedere calitativ nefiincl lnsti obtlorvfl[0 ellfereple

lcmarcabile lntre cazurile investigate,

Figura 6.18 Distribulia traiectoriilor pentru 3 ,modele Carreau, geometria

GL1

comparafid intre cele 3 configurafii (normald, stehozat5 gi stentatiJ, solufii stalionale

fcoreppun4itoare vitezel,medii la intiare - 7e = 0.01 m/s). La acesti vitezh de intrare

corespunde

(respectiv

Re =, 200 pentru cazrlrile simulate cg fluidul newtonian

?o

= 0.0-01 Fd's). Re,partifi.a debitelor intre ramuri, Qo = 3.13 8/s

fdebitul rnalic la lntrare), ps,t:,prezentatX in Tab: 6,2.

Tabelul 6.2 Raportul debitelor ihtre arterel'e ACx si LAD (Qz/Qi) pentru cazurilo
prezentate in- FiS, 6.18. Se observl cre$terea rap-ortului cu cregterea viscozitdfii.

Il

Carreau III

Configura;ie

Carreau I

ndrmali

o.47

0.t47

0.74

stenozd

0.77

0.83

1"28

stent

0.416

0.47

0.74

Carreau

tL6

M ecanica

cw FLII E N

fluidelor

O.l.i

I '
] ,
J .

o,o3]

Grxedil I
Carreau

:Ca!t?ar

ll
lll

.0.06 .0.04 -0,02 0,00 0.02 0.04 0,06

Linia " isrcte [m]

Linie - prete

0"14

0.05

-g o:o+.1
$t

qi;-'a

tL7

Modelarea curgerii in artere coronare

"0.06 -0.04 -l'.02 0;00 0.02; Oi04 0.06 0.08

-0.06 -0,04 "0:0? 0.00 0.02 0.04 S.06 0,08

0.08

'

Linis - perere lml

lml

. Linia - perete

iflj

'

lt

3.5

'ag

o.lo

o.oo

2.O

o.oe

r.s

o.o+

I.o

"E

0;1

,0.04 .0.02 0.00 0.02 0.04 0.06

0,08

.0.06 -0.04 "0.02 0.00 0.0? 0.04 0.06 0.08

tinl. - p.&tc [m]

t"tria

)za
r. Model Lbrrcau
4 h
', Mis.are purmsnenta
, V = 0.01$,/s
ste

o.2o
o-19

0.10

o.cr

perete

4.o

Yt*

= o'01

m/t

. Corrca! I
, Catxnn ll
. Grreau lll

2.0

E
q.o
0.5
0.0

.0-04 "0.02

0.00 0.o! 0.04 0.06

"0.s

0.08

Linia - percfe lml

l5 u.r.,

i.i ]u-*"__
4.5 I

4,0.1
I
3,5

r.s]--*-*--'

-e,^J--.+4_--_{.
;.;l;*

Il1
.1.0i-.".ry,-::-.u,r

"0,04.

.0,02 0,00 0,02 0,04 0.06

l,l0lil, pcroto [n)l

0,08

llxia. percte lnt

0t00

"0.06 ,0.04 -0.02 0;00 0.o2, 0;04 0.06

U[ln

0,00

- perets {ln]

Figura 6.19 Dis-tribugiile staiionare la peretela ,efortului de frecare gi a presiunii

p""nt.u cele 3 modele t"rrearr, geometrii G2 in configuralii: normala, sienoid I tttt'tt,
stenoze 4 mm, stenozd 2 mm, stent simplu $i stent cu prag. Se remarcd variatille
punctuale mari ale eforturilor de frecare inregistrate la configuralia stentului cu pl'ag
gi salturile de presiune la grade mari de stenozare (stenoza de 4 mm gi stenoza clc

0.08

parctc lml

Model Carreau
r"riscare permanenra [v,,*

g ;:l
3:':1
'E

0.02 0.04 0.06

2 mmJ.

-0.04 "0.02 0.00 0.02 0.04 0.06

l,itria

'

-0t04 ':0.0? 0.()0

lnl

Model Carreari
Miscare permanenta

:.5
3.0

gro

3
3

"

****t

6,5 Solulii numerice nestatiqnare

=

0.0rmr]

'
:

'
'
'

carreau I

crtr(asll

lll

Cnrrcro

, lr-*.***
@
l)

.0.00 ,0,04 ,0,03 0,00 0,{tn 0,i14 uito'-"ibu

l,lfih,l,uU0lllll

Soluliile numerice pentru curgerea nestalionari s-au oblinut exclllsiv

pentru geometria G2. Semnalul periodic impus la intrarea in bifurcatie Gste
reprezentat in Fig. 6,20, numirul Reynolds maxim (corespunzitor vitezei clo
m/s la l; = 0,62 s) fiind Re'.u* = 5gg.
intrare Vo
=0.025
Profilul vitezei cle intrare a fost stabilit pe baza mdsurfitorilor
experimentale publicate fu lil;oratura cle specialitate, acesta fiind oblinllt prin
suprapunerea a 5 semnale slnusolclnlo gl cosinnsoidale (cornponente alc unei
serii Fourier), Semnalul astfol rocon*itltull cstc introdus sub forma unui Tflbcl

118

Mecanica

(Puls.tab)
c on

fluidelor

cu FLUENT

ca dati de intrare prin

selectarea

d itio ns I n I et/Vel o city.

Moclolaraa cw,gerii tn ertere coronare

opfiunii

Boundary

astfeli metoda SIMPLEC pentru pressure-velocity coupling, respectiv rirs

1rder l)pwind pentru impuls si standard pentru presiune (aceste opfiuni s-er

timnfui

ales pentnu

0.025.i

fl
al

E
E,

Aa^+

,i

al

.;

E o.ots:i

6
.;c
$
N

*.5o

I+
/il

r.i

,{I
.I /lt
IT
i4

0.010 .i

ii

0.005

al

0.000

0,0

0.2

0.4

0.6

de calc,ut),

firrritarel
solufiile numerice sunt salvate prin opliune write/Autosave lafiecarr
0.1 s. in Fig. 6.21 sunt reprezentate spectrele de curgere pentru fluiclu
newtonian la f = 0.5 s 9i t = .1 s. Evideni diferenlele ."litutiro" qi cantitativc
sunt majore, avand in vedere ci la timpul de 1 s vitezaimpusi la intrare are
e
valoare apropiatd de zero, fiind de a$teptat inregistrarea unei curgeri inversc
Ia debite de intrare foarte mici in cazul stenozelor.
,.']

,l

o.o2o

1"1.8

o.g

1.0

Timp [s]

Figura 6.20 Semnalul periodic impus Ia intrarea

in bifurcafie (perioada de

1 s).

in Fig' 6'22 ;iFig, 6,23:sunt prJzent4te variafiile distribuliilor efortuluj

de frecare gi presiunii Ia perete fsimilar cu Fig. 6.15) de-a lungul a doud cicluli,
In cazul bifurcafiei normale (Fig. 6.22) rezultatele sunt practic perioclice,
solugiile u1r-ne{ind sernnalul impui taiht re in bifurcalie.
'R5spunzul in ,cazul geometfiei cu stEnozd este insd diferit,
cn
precddere pentru distribulia efortului de frecare in zona stenozatd gi aval
cle
aceasta [v. Fig. 6.23).

se cite5te mesh-ui exportat din GAMBIT

fsau se citegte \n cazstafionar);
se cite;te figierul ASCII
fscris inti-un format notepad ce are
.i"nJ ce confine
un tabel cu profilul de viteze dorit: File/Ready'profile/velocity-input-puls.tab;
"*t"nri"
se scrie in FLUENT comanda:> file/read-transient-table
velocity-input-puls.tab;
Se

Se

alege solverul: Define/Models/Solvery'Unsteady;

pun condifiile Ia rimiti, ra intrare selectandu-se
opfiunea

uomerum

]hcmirl iradiaro;lsp..iesl ppM

] Uuupbu"ql

unS

<input-viteza

viteza>>

, nllsti jbud eNplicalii ale acestiri rezultat: [i),modiricirile de secfiune

induc schimbdri calitative in structur:a,nEstatibnari a miscirii, r6spunsul
sistemului nefiind in totalitate periodic, chiar dacd semnalul de intrare so
menfine periodic [condigiile la iegire rdmanahd conjtante),
[iiJ propagarea fn
timp a erorilgr humerice genereazb alterarea progresivd a cahtelii rezultatelot
[aga-numitul fenomen de difuzie numericaj,'(iil) f"olo.sirea unei schenre cle
interpolare l,eadecvate pentru carcurul o"qt4i;"i., .".p;;
;enffu calculul
termenului convectiv.
',t

celelalte condilii la limitd, pentru iegirile 1 gi 2,

riman neschimbate,

respectiv presiunea relativi zero. Solverul folosit

este',t)nsteedy second order,,
iar pasul de timp impus este de 0.1 ms, eroarea pentru comporlcrtere
de

vitezl' 9i ecualia de continuitate fiind de L0's, schemele

lluntorleo folosite
pentru obpinerea solufiei se serecteazd prin
opliunea sorva/Eonlt,ols/sorution

,.i

'

120

M ecanica

fliidelor

t=0.5s

cu FLU EN

Mod:elqrea, curg erii tn artere..corQnare

L21,

t=,trs

NORMAT,A

-0:09 -0.06 ,0.o4 .o.02 o-00 0.02 0.04

0.06

Linia:pefere [m],

STENOZ^[

8mm
,
:,Q2,

Figura 6.22 Efortul de frecare (valoare absolutl) gi presiunea relativi; geometria

(configuragie normald), solulie nestalionari periodici (v. Fig. 6. 20).

G2

Analiza curgerii, mai ales din punct de vedere cantitativ, este

completata de repartilia debiteloi pe. ramurile bifurcafiei, v. Tab, 6.3, ln
prezenga stenozei fvarianta B), variagia periodicd a vitezei de intrare poate

STENOZA

4mm

genera apdrilia unei curgeri inverse, daci condiliile la iegire

cu presiunea relativd nuld (v. datele marcate din Tab. 6.3).
STENOZA

2 mrn
Qr

sre

menfin impuse

Tabelul 6.3 Repartilia debitelor pentru configuralia normalS (caz A) 9i stenozd cle
4 mrn (caz B), solufii nestafionare, fluid newtonian. Cifrele marcate indic5 existenla
unei curgeri iny"fte pe t"tnu." respectivi (LAD in acest caz), semnul "+" semnificAn(l
intrarea in geometrie a unei cantitdli de fluid [existenfa unei curgeri inverse pc
ramura respectiviJ.
Debit [kg/s]

STENT

simplu

0.5s

1s

1.5s

2s

0.005335

8.882 e-05,

0.00542

9,61"6 e-05

- 0,004089

- 7.84 e-05

- 0.004156

- 8,59221 e"05

Iegire 2

- 0.0072464

-1,036 e-05

0.00!264

- 1.02385 o-05

Intrare

0,005335

8,882 e-05

0,00542

9,6L6 e-05

Intrare

A
STENT
cu prag

Iegire

Qt

Figura 6.21 Distribulia traiectoriilor pentru fluid newtonian, geometria G2; solulii
nostalionare la f = 0.5 s gi f = L s (viteza medie este pcriocllctlla lntrare, v, Fig,6,20),
Se remarcd aparitia vArtejurilor ln geometriile cu stcnozo frl stoltt cu prag la tinrpul
f * L s (asociato unor curgeli inverse pentru stol10z0l0 do 4,ntnt $l 2 nrnr, v, Tab, 6,3J.

Iepire

" 0,003568

,r,0.0002452

- 0,003343

+ 0.0004493

, Icgiro

" 0,0017(168

.0,0001134,0

.0,002077

.0,0005455

L22

Mecanica

fluidelor

Modelaria.a curyerii th qrtere corqnai.e

cu FLU E N T

Cazul B din Tab. '6.3, v. Fig' 6,2,4, este,analizat

Lzi

in cqntinuare in detalit

traieitoriilor reprezentate in Fig. 6i25 pun in evidenld dinanric

curgerii fluidului in zona stenqzei, undg curgerea inversi apare la finaltt
ciclului impus vitezei fdebituluiJ de intrar:e, pentru t> 0.82s, v. Tab, 6.4,
Spectrdle

0.08

E
o.
;!l

0.06

(s

a
o

.L

o.o+

E
o

0.02

IE$IRE

1-

- P= A

t-2s
-0.06 -0.04 -0.02- 0.00 0.02
,

0.04

0.05

IE$IRE2 -P=

Linia - perete [m]

Figura 6:24 Traiectoriile ,coresptlnzdtoare geomeiriei G2 pentru fluidul newtonla

fsienozi 4 mmJ, solulie nestalion;re periodic-5 la t = 7 s 9i t:2 s [v. Tab. 6.3, caug),
ambele cazuri se gbline o curgere inversl pq arterele LAD 9i ACS (parfial, ln Z6t

g6.

-10

(!

peretelui aflat in contact cu LAD).

li

I .c

Solugiile oblinute pentru migcare pulsatorie sunt calitativ acceptabll

-0.06 -0.04 -0.02 0.00 0.02 0.04 0.06

0.08

Linia - perete [m]

Figura 6,23 Eforttrl de frecare (valoare absolutiJ ;i presiunea relativX pentru un fluid
newtonian, geometria G2, cazul B din Tab. 6.3 (cugere in prezenla stenozei de 4 mmJ,
solulie nestalionari periodicl (v. Fig. 6. 20). A;a cum se observd, zona stenozate
flocalizat5 intre punctele B gi C, v. Fig. 6,1-6J induce modificdri calitative $i cantitative
majore in distribufiile in timp a eforturilor la perete. Se remarctl: (l) cliferenle
semnificative in varialia spafialX a WSS la t= 0.32 s gi t = 1,32 s (nu pl tn dlstllbugia de
presiuni care se menfine periodicdJ, (ii) in toate cazurlle lCIpr0ze]Rts]t0 eul'Botllc se
realizeazd,la presiuni mai mici decAt presiunea atmosforletl (vltlonru lntpualt ln ccle

doui ieSiriJ,

chiar dacf, distribt4iile de presiuni oblinute [corespunzitor condifiilor

limiti impuse, {espectiv presiupile relative zero la cele doud ie9iri) nu sul
intotdeauna realiste lEig: 6.26,Fig" 6.27 gi Tab. 6.5). Astfel, urmirind variafii
de presiune inregistrate in domeniul anaiizat, la t = 0'57 s si t = 0.67 s, t
observi diferenge fninore in valorile debitelor transportate pe ramqri, lnl
valori total modificate ale presiunii lnregistrate la intrare, Din acest illOtiv,
au repetat investigaliile numerice folosind alte scheme de interpolafel
opliunea S olve/Controls/ Solution accesarea metodei de interpola re Q(J I CI{
loc de First 1rder tl1tWiltd, rcspcctiv \n Pressure-VelociQt coupltng metocla FIS
a lnlociut metoda SIIIIPLE(:, v, Anoxa A,
Variaiiile pro$ltlnll enleulnta ln intrare ln geometrie este prezentatNl
Fig, 6,2B pentru celc clonfi solu|:ll, Dlfarongelo lntre cele doufi solu$ii tltllllerl
I

L24

M ecanic

fluidelor

cu FLU E N T

Modeldrea curg erii tn qrter,e corp,nare

T2

nu sunt semnificative; nici in distributia debitelor

nici in variatia
vqrrq'Lrq
^ po
rv ramuri,
^qr'qrr' ^'vr'r
presiuniilaintrareaingeometrie.
in arnbele cazuri se remarcd aparifia zonei de depresiuni,
fe (0'65 s, l-.35 s), gi conservarea periodicitdfii variafiei
de presiune Ia intrare.
Nu se observd insi asocierea curgerii inverse
cu existenga depresiunii la
intrare [unde, prin condipiile ra lirnit* se impune
intotdeauna un debit
pozitivJ' Trebui precizat ci ra timpii
de carcul menfionali s_au inr6gistrat
curgeri inverse in celulele aflate in vqcinitatea
ie;irilor ftoate simuldrile s_au

efectuat in lipsa acceleraliei gravitafionale).

Tabelul 6.4 Repartifia debitelor instantanee,

pentru cazur din Fig. 6.24,
p
corespunzatoare 'semnarului de intrare periodic ts/sJ;,
din Fig. 6.20, curgerile inverse
(marcate) sunt inregistrate pe artera LAD pentru
0.g2 s < t < 1.35 s (iegirea LJ.
0,32 s

O.;67 s

0.82 s

0.87 s

O.92 s

O.97 s

1.07 s

Figurai6.25 Traiectoriile ih geometria

Intrare

0.435

6.86

1,.27

0.405

0.019

0.003

0.087

inversi pa ramura LAD se ob;ine la f = 0.87 s gi f = 0.92

Iegire

-0.289

o.o2

o.zaa

0.302

0.2,47

-0.425

-03a7

-0,305

-0.334

Iegire 2

-0.146

-4.46

-0,583

-2,40

-0.695

Tabelul 6'5 variafia in tinip, pentru semnarui pulsatoriu

Ia intrare din Fig. 6.20 gi
geometria prezentatd in Fig. 6.2s, a repartigiei
;;;ffi;-"i"'i*lq
pe ramurile
bifurcafiei gi_a presiunii cJlcurate ru i"ir".".
se remarcd m"ngin-uruu calitative a
repartiliei debiteror pe cele trei ramuri ta schimtarea
;;;,#;il;;;;;;
finregistrati intre 0.57 s si 0.67 sJ.
0.47 s

0.57 s

O.67 s

O.77 s

Q-intrare

0.422

7.03

6.86

2.87

Q-ie;ire

-0.282

-4.67

-4.46

-1.68

Q-iegire 2

-0.139

-2.35

-2.40

1.18

44.4

2t.6

-21.a

-38.6

p-intrare
lPal

G2 pentru lfluiaui newtoiiian (stenozi 4 mpr

solufie nesta,tionare'core$prlnz5,toare semnalului de intrare din Fig. 6.20. curgore

Timn

s.

Traiectorii

lzobare
.

*-,4::
,,

,'v'*"\
2!.6Pa
-*f
1gr
,$1,i, ''i',li' i '

O.57 s

'\

\o'oou

\
,ni'

0.0 Pa

O.67 s

Figura 6'?6 spectrul eurgorll 6l lzobnrole eorcspunzitoare geomotriei G2 pent;r

fluidnl newtonian (suonoztl 4, mrn), solul;ll nostnllorrare (v, Tab, 6,8, caz B gi rab, 6,8,
Se rolnarch aparilla cleprcslttttll ln lntrrnto, I'hrtl modlficarca romarcabilh a clnematle
rnlSclirll (roprozotltatd ln ncosl

cnid

du trtrtklct{)l'll), v, Flg,6,2T,

726

Mecanica

fluidelor

Modelayea'curg grii tn artere qarenqre:

cu FLU ENT

15
0.4

o
d
o

,!

10

J!

0.3

Rezultatele nu difer5 major palitati% chiar rdacd numqrele"Reynolds locale sunl;

rnai rnici in cazul rfluidului Carreau [a cdruf viscozitate este mil mare).

i^\
0

0.2

-5

rd

acelea$i). De exernplu, ln Fig. 6.29 sunt prezentate, comparativ; spectrele de

curgere la t = L s pentru fluidul newtonian [v. Fig. 6.24) gi fluidul Carreau IIL

ffi

20

r27

o.o

-20

"0.06 -0.04 -0.02

-0,06 -0.04 .0,02 0.00. 0.02 0.04 0.06 0.08

0.00 0.o2 0.o4 0.06

0.08

Linia - perete [m:l

Linia - p6iete [m]

Figura 6.27 Varialia eforturilor la perete in regiunea A-C-B pentru cazurile prezentate

in Fig. 6.26. Eforturile de frecare (in valoare absolutS) prezinti modificiri minore

la

timpii reprezentali (mi$carea pdstrAnd aceeagi direcfie pe toate ramurile), variafia de

presiune calculatd fiind insi total diferiti, aceasta indicAnd existenla depresiunii ln
zona respectivd la t = 0.67 s.

-@-

Viteza - INPUT

soluue 1

-4-,solutie

Diferenlele inregistrate intre cele 3 rnoflele Cu.r""u sunt puse ln

evidenli in Fig, 6.30, unde se prezint5 spectrele,'de curgere Ia t = 1s pentru

50
45
40
35
30

Piesiune intrare - OUTPUT

2

stenozade4mrn.,

25-

20ff
1s;
10h

;,

o.o1s

sc)

0.010

sb
oE
-sE
-10

tr

'15 .a

-20 g
-25 tu
0.005

0.000

-30
-35

-40
-45

0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 t.0 !.L 1.2 7.3 L.4 7.5

Figura 6.29 Speptrul curgerii la t ='J. s (solufii nestqfionarg, re[inr pulsatoriuJ pentru;
a) fluidul pewtonian (qo, = L rnPa's), b) fluid Carrgau ItrI (v; Fig. 6.17). Rezultatele sunl:
similare deoareee vitezele de deformalie in vecir.ritatea peretelui au valori mari
(i > 100 s-1J, deci diferenlele intre numerele Reynolds locale calculate pentru celc
cloul fluide in zona menlionatl nu depdgesc un ordin de mirime.

L,6

Timp [s]

Figura 6.28 Yariayia merilor de intrane - INPUT (viteza medie constantd, mirlmg
impusiJ gi de iegire - OUTPUT [presiunea, mirime calculatiJ in secfiunea de intrar0lnbifurcalia analizatl, v. Fig. 6.24. Solulia L corespunde schemei de interpolare
Order IJpwind iar Solulia 2 corespunde schemei QUICK. Difgrengele inregistrato ln
cele doud solulii sunt minore.

in paralel cu simuldrile newtoniene s-au efectuat gi calcule cn

fnrranrr nr.azahl'41'rr nnl'rrrinr fcat'rrtrnlttl rla irrl'r'nrn ci rnrrrllI'llla ln lnclr"n

6,6

Concluzii

:t'

'

:r,

in acest cabitol s-a prezentat o analizd CFb aprofundate a curgerii lntr.o

bifurcagie 3D coronari. S.ari oblinut solufii'perrnanente gi nestalionare flle
flttidelor newtonierre gi Carreau pentru 4ouS geometrii de bazi. Fiocare
Eeometrie a fost apoi investigatd pentru configuralii normale, stenozate gi
$tentate. Solugiile'astfel obginute permit calculul eforturilor la peretele vaselor
Silttgvine, precum gi obginerea spectrelor de curgere gi a repartifiei dehitelor
p0 ramurile biftrrcaliei analizate. Toate aceste informalii au o impor[an$fi
nnjora in caracterizarea curgerii gi evidenlierea diferenfelor, din punct Clc
Voelere hemodinamic, intre geometria normali gi geometriile afectate de
gtlcnoze sau de prezenla stenturilor,
Efortul depus pentru efeetuarea calculelor a fost considerabil pi s-n
l'ofllizat pe durata unei jumfitfiti cle an, AvAncl ln vedere ci simulHrile numerico
llu an fost coroborate cu stuclll 0xporlmOntalc (cleci nu sullt confiilmate) se
l)uno problema dacA rezultatclo oltflttuto, prln calitnte 6i implicagiile pe caro le
gorlercazfi asupra actului modlefll, Jttutlllefr mullca closffl,SuratA, La aceasl;fr
Ittl:r"nlrnr.o rlu so rrRnl'o rln rrrr r"fienltr!t lnvldlnl'. It'r'rnlnrtnrrl'nrnn nnlnrrlalnl fl.lll tn

t28

Mecanica fluidelor cu FLU ENT

protocoalele medicale este inci la inceput, deci nu putem avea o confirmare

directd a procedurilor numerice prezentate.
Investigaliile ;i analizele dovedesc insd cI tehnica CFD a devenit
indispensabild efectudrii unor studii medicale aprofundate;i este o problemd
de timp ca ea sd-si giseasci aplicalii concrete gi uzuale in bioinginerie gi
hemodinamicd, respectiv in proiectarea intervenliilor operatorii la nivelul
vaselor sangvine.

Carreau

7. Modelarea hidrodinamicd a fenomenului

de reflUX gastro-esofagian
in cadrgl

acestrri,icapitol ie,

prezinti rezultatble parliale obginute ltr

piima etapH a pnoiectuluiilValoarea endomicroscbpiei'corrfocale TASER 6i a

cu,lrnagnificafie, in banda ingustil (NBI), in diagnosticul boltt
"rraoroofi"i
de feflux gastroesofagian nonerozive : ENDONERD; CElr dr ca obiectiV
principal modelarea hidrodinamici.a fenonrenului de reflux gastro"esofagian
misurat e in vivoin cadrul
9i .ooel"."rTcalibrarea solufiilor'numerice iit'datele
"Transplant
Hepatic Fundeni
lnstitutului, Clinic de Boli 'Digestive Sl
.

' "l' ,I ,.;

T.lintroduceie.'Prezenttra,g",rrcialil' ,'

[coordonatorrllproieautui)r',,.: ;:.

'

Qz =

-t.21sls

Carreau Qr = +I.tZ g/s

II

Carreau

III

'

Qz= -0.974 g/s

Figura 6.30 Traiectoriile in zona bifurcaliei pentru modelele Carreau I, II 9i III

(geometrie G2, configuralie cu stenozi de 2 mm, solulie nestalionarfi la f = L s). in
toate simulirile pe ramura LAD apare curgerea inversi, debitul 0r fiinclpozitiv,

,'r

"

.i

i. , Din pUilct ,de vedere hidiodinaniic,' fenomehul de reflux se poate

reprezenta ca ,ro, rnigcare nepermanent5, ,rnulti-fazicd, c9 1e loc intr'Un
domeniu complex, deformabil. Curgerea este generati de doi factOri;
[i) diferenla de presiune dintre stomac gi esofag; (ii) migcarea peristaltici a

perelilor lcelqi ;doua o. fganer,Conrectare4 stomacului ;i elofaeului se realizeazfi

prin intermediul sfincterului esofagian inferior [LES), vecinitatea acestuia
reprezentAn dzonacare este supusd modelarii in prezentul capitol.
'
Din punct de vedere mecanic, LES este o valvd unidireclionald ln
funclionarea normald gi bidireclionalS in cazul accidentelor [vomd) sau al
afecfiurrilor, de tipril Cnnn [reflyx gastro'qsqfagian). Evolulia fenomenului
este prezentatatn Fig. z.t.
'
Din ,i2unct de vedel.e clinic, pararnettii rnisurabili care au relevanltl
pqntru studiul hidrodinamic sunt: [i] piesl'unea intra-esofagianl [lEP) ln zona
LES - respectiV l(p ,,[v. Fig, 7,1); tii) valoarea pH.ului misurat in esofag
al pH-ului fiind conpiderat pH <, 4]. Diferenla de presiune Ap
[domeniul critic
'rnirimba
dinamici cea mai imPgltantd, pe baza cdreia se facO
ieprezintd
simularea numericd a procesului de reflux. Valoarea pH-ului (asociatd clirec0
cu prezenfa GERnlr poate avea relevanfi prin asocierea cu colelall;O

rPatti M,, Arcerito M, , TantbUrlnlA,, Dlenor U,, Feo C,, Safadi 8,, Fisichella P,, Way L,
(2000) Eflect of laBarascople tunrlapllcut;lon an gastroesgqlaqggl retlux dlsease"
inaucarl iesptt^al;orSr ssnn!,[}ml,f , finotroIntosl;lnal Surgery 4(2),143'1'49.

130

Mecanica fluidelor cu FLU EN T

proprietdfi ale fluidului (bolului alimentar) transferat intre stomac esofag,

ai
respectiv densitatea

;i viscozitatea

acestuia.

Relalia de echilibru local intre diferenla de presiune gi tensiunea

elastici din lesutul muscular al LES asigurd functionarea normald a
sfincterului. Pentru;o.. funcfionare normali, presiunea manometricF^ (p^)
inregistrati la inchid.erea LES se situeazd in intervalul p,ne (15, 35) mmHg
respectiv prn e (2ao;p,4666)Pa (1 mmHg z 133.4 pa),, valoare ce este indusd
de tensiunea musculari a sfincterului?Trcs. Valori ale presiunii in afara acestui
interval,, hipo-presiune LES (p^ . 15 .mmHg) sau hiper-presiune LES
[p' > 35 mmHg), indici disfunclii ale sfincterului ce pot conduce la aparilia
boliirde reflux, fiind asociat6 in anumite condigii gi cu afecliunea Barrettr.

M o d el ar e s

h I el r a cl

lna ntic d

feno m enului

d o r efl ux g a sl:r o - e s

ofag

ia

1.3

Neglijarea afecfiunii GER genereazd. In majoritatea cazurilor aparil:ie

complicafiilor, tratamentul ulterior' implicAnd folosirea unor tchttic:
chirurgicale specificer [i) implementarea unor dispozitive pentru reglarea
funcfion[rii LES; [iiJ,mqntarea stent-urilor pe esofags; [iii) efectuarea de by'
pass-uri gastriceo.
Mdsurarea presiunii intra-esofagiene flEP) gi a pH-ului sunt determinilr
experimbntale fundamentale pentru stabilirea ;i diagnosticarea corectfi
fenomenului de1;reflqlgSstric [GER). Re-f.ftr1ul este inregistrat cAnd gradientut
de 'p4esiurle dintre stornac 'gi gsofag, Ap, nu este echilibrat de tensiunet
generatA in LES, aceaste rnirirne fiirrd de reguli considerati egalh cu
presiunea mdsurati la inchiderea LES in tlmpul ingurgitdriiz, pm.
Bineinlelesr GER. este un,proces dinamic complex in care hidrodinamict
bolulul alirnentar din stornac este completat5r de migcarea peristalticH t
perefilor' LES gi. a esofagului, starea de tensiune, deformalie gi relaxart
musculard a LES 'fiind facto,rii determinanfi in aparilia refluxului gastro
esofagian.a

Din punct de vedere aL calculului hidrodinamic, valorile presiunilo:

Lp,;i:pm sunt,mdrimi de ihtrare fundarnentale, in lipsa cdrora nu se pot oblint
rezultate cantitative;'relevalrte; gipul{rile fiind limitate numai la descrieroi
calitativd a fenomenului de reflux.

Misurarea exactd in vivo a mdrimilor Ap gi pm este insi practi

imposibili, deoardce ar implica existenla unei instalalii complexe c*tr(
afecteazd, funclionarea normali a organismului.
sRepici A., Rando G, (2OAB), Exp;andable si,tents for malig4apt dltsphagia. T ech.
Gastrointestinal Endoscopy 10, 175-183.

Figura 7.1. Evolugia fenomenului de refluxa.

2Biancani P., Zabinski M.P., Behar
pressure, tension, andfoice of closure of the
J. lg7s)
human lower esophageal sphincter and esophagus. f. Clinical Investigation 56,'476-

483.

K. R. Haylett K.R. (2000) oesophageal motility: A study of the transport mechanism of

the oesophagus using fluoromanometry, nonlinear analysis and oesophageal
modelling. PhD thesis. University of Manchester
3R, Madanick R., N. Shaheen N. (2007)
Is Intestinal Metaplasia at the Gast;raosophageal
Junction Really Barrett's Esophagus? Current GERD Report sj", 1,87 *LtlB,
rCanadian Digestive Health Foundation GERD * Oastroesophn1gofl|
IltJfhlx Dlscase,
0akville - Canada, www,CDI-lF,ca

osmith S., fdwaidd C., Goodman G.'(Igg7) Symptomatic and clinicql improvement ft
morbidly obeie patients wlth gastroesophageal reflux diseasd following Roux"olt.
gastric bypasp.O-besity Surgery 7, +79-484.
zStanciu C., Hoare R,C., Bennett I.R. (1977) .Correlqtion behween manometric ancl 1!l
tests for gastro-oesophageal reflux. GUT 18, 536-540.
de Vries' D., van Herwaarden M., Smout A., Samsom M. [2008J Gastroesoplmgae
pressure gradients in gastroesophageal reflux disease: relations with hiatal hernlt
body rnass index, and esophogeal acid exposure, American J, Gastroenterolog,
103(6), L349-I364,
Liang H,, Chen f,D,Z, (2005) lssossntcnf o! Lhe esophageal pressure in gastroeslplmglc
reflux disease by tiho local rl{yasslan Annals Biorned. Eng, 33(6J, 847-853'
sltayler I{.R., Vales P,, Mce loy R, (U 007) A sltnplo model ol'oesophageal peristalsis usln,
c ellul a r autorm a tu, U n v oro I ty n l' M n n ch ns lor' ruUlu,ulegleugJilst
I

1.32

M e canica t'luid

elor cu F LU IIN'I'

chiar dacd in prezent se folosesc sonde (catetoro) cle misurd

Moelaluroa liltlroellnantlcd

4.
cu

cliametre mici gi deosebit de sensibile, intervenlia locald afecteazd geometria

normald LES, fenomenul de reflux fiind astfel iqfluenpat.
in aceste condifii, o diagnosticare coreiti a afecliunii.se bazeazd pe

tttonitorizarea continuS

a presiunii

esofagiene. Forma acestor unde de

presiune, defazajul lor gi mdrimea amplitudinii sunt indicalii calitative care

clcfinesc funclionarea LES, gi implicit se pot, corela cu GER. prelucrarea
somnalului inregistrat de sondele de presiune poate,genera astfel informafii
valoroase in stabilirea diagnqsticului. Di exemplu, Haylettz.z propune trasarea
ln fiecare punct monitorizat i'curbei parametrice p'(pJ, respectiv dependenla
clerivatei temporale a presiunii in funclie de presiune [timpul fiind in acest caz
pilrametrul). Aceste reprezentdri definesc sistemul dinamic analizat atAt din
pullct de vedere calitativ, cAt gi cantitativ. Forma curbelor parametrice poate
eloveni astfel o "emblemd" a funcfiondrii [dinamicii) esofagului, in particular a
tES, gi in acelagi timp o indicafie a prezenfei fenomenului GER.

Folosirea exclusivi a mdsurdtorilor de presiune este'insuficienti insd

pcntru un studiu complet gi realist al ftrnclionirii LES, mai ales ci obtinerea
clatelor expenirnentale nu se face printr-o procedurd invazivi. in u."ut,"nr,

monitorizarea experimentald

a presiunii trebuie si fie corelati atAt cu

;i cu simuldrile numerice ale fenomenului

procedeele imagistice invazive, cAt

de GER.

7.2 Modelarea numerici

fenomenului de reflux gastro-esofagian

Modelarea numerici a hidrodinamicii ;i funcgiondrii LES implicd

urmitoarele etape: [i) construirea geometriei ddmeniului, (iiJ discretizarea
domeniului, [iii) rezolvarea, cuplati daci este posibil, a ecuafiilor de curgere gi
a ecualiilor ce descriu deformaliile elastice ale esofagului.
Din punct de vedere al calculului numeric, patru sunt dificultdlile
majore pentru modelarea fenomenului real de reflux in zona LES:
1. domeniul de migcare nu este fix in timp, spaliul curgerii fiind
deformabil;
2.
J.

ecualiile

de

curgere sunt cuplate

cu ecualiile ce

descriu
comportamentul elastic al peretelui esofagului;
curgerea este in realitate bifazicd [lichid - gaz), lichidul avAnd un
compOrtament reologic cornplex;

fenomenului de retlux gastro"esofctglcut

133

concli$lilo rcale Ia Iimith sunt dificil de oblinut experimental fiind

practic necunoscute,

Simulirile prezentate in continuare nu permit rezolvarea simultani a

acestor probleme, insd soluliile oblinute au relevanfd pentru modelarea GER
gi pot aduce inforriragii,valoroase in analiza hidrodinamicii locale LES,
Modelarea numeric5 [in geornetrie 2D) a transportului bolului alimentar
in zona LES si determinarea eforturilor normale gi tangenliale la perete, luAnd
in considerare deformarea esofagului, sunt prezentate in cAteva lucrdri de
referintd.s Coroborafeir intr-un singur model de calcul 3D [pe baza teoriei
elaticitilii - deformagii finiteJ a anatorniei gi fiziologiei sfincterului, in vederea
determinirii presiunii induse de contr-acfia musculari a acestuia frespectiv
TrEs gi pm), necesiti un volum, mare de calcul,,in literatura de specialitate
studiile dedicate unor astfel de simuldri fiind intr-un numdr redus.10
Lucrarea ,luirMcMahon et al;s, este un exemplu in care tehnica
expefimentali este folositd pentru oblinerea datelor ini!iale necesare
calculului numerlp cFD. Pe baza datelor FLIPr;fFunctional Lurnen Imaging
Probe) se obline o trasare destul de pibcisi a geometriei reale in zona LES. De
tasemenea, sonda permite misurarea presiunii in doud puncte [amonte gi aval
de gfinptirJ, ceba ce dh posibilitatea detdrrnindrii ciderii de presiune Ap,
Calculelb din'lucrarea menlionatd sunt e{ectuate pentru un fluid de lucru
omogen (,ana), curgerea realizAndu-se sub o diferenfd de presiune de 98L Pa
[= 7 mmHg). Chiar dacd simuldrile efectuate sunt 2D fmigcare permanentd,
domeniul nedeformabil, model turbulent k-e), rezultatele [v. Fig. 7.2) oferd
informalii relevante pentru studiul fenomenului de reflux. in acest caz, se
observi asimetria curentului de fluid in zona esofagului [aval de LESJ,
fenomen confirmat de realitate. Din punctul nostru de vedere, detectarea,
simularea gi reprezentarea corectd a fenomenului de reflux sunt legate cle
formularea unui'protocol care si cuprindi atat efectuarea de mdsurf,tori in
uivo [geometrie, presiune, pH), ft Si simulSri numerice CFD. in cele ce
eMcMahon B., Odie K., Moloney K., Gregersen H. (2007) Computation of
flow through
the o e sophag og astric j uncfion,World J, Gastroenterology 1 3 (9), 1 3 60- 1 3 64.
Yang W., Fung T,C., Chian I(,S,, Chong C,l{. (2007) Finite element simulation af food
transport through the esophageal body, World J, Gastroenterology 13(9J, 13521359.
loYassi R,, Cheng L,K,, Rajagopal V,, Nnsh M,P,, Wlnclsor
J,A., Pullan A,l, (2009) Modeling
of the mechanical tunctlott o! l;ha hunan gastrleslphageal junction using an
anatomically realistic thrso.cllmanslonul moelol, f , Blonroch. tl:Z, i"60q-L6}g,

Meeilnlea flulclolor au t'LU ENT

It4o clel eu'aa

hltlt' otl lnunlcd

fanornonulul

d e r ofl ux g as

tro " csafng lent

urmeazd se prezintd un prinr model axial-simetric pe baza cfiruia

se pot;
efectua simul5ri numerice are fenomenului de reflux gastric gi
calcularea
distribuliei eforturilor hidrodinamice Ia peretele esofagului.
aJ

b)

I;*:

Detaliul b.

ffi

0.76

#* 0.n:

1iil.65

:ifl.59

:,,

** tl.:*

'-$: {1.49

E. qK

{1.43

ft
c

l!$i,{).BB

s&

|ll:il$23

j#' 0.12

'lt.z7 .

lii {r.16

6f

ZonaIl

rr.:"r

ll**

frnesh deforrnabil)

Figura 7.2 Discretizarea sto{naculuie gi a regiunii LES[a); calculul

distribugiei de

vitezee in zona LES [b).

7.3 curgerea axial-simetrici cu mesh deformabil (dinamic)

Modelul propus pentru simularea hidrodinamicii asoclatd refluxului
in
zona LES se bazeaz6, pe folosirea unei geometrii axial-simetrice
,"^ui
deformabil, v' Fig. 7.3. Esofagul gi stomacul sunt considerate tuburi.rigide,

Axi Perete
Figura 7.3 Geornetria folositi in simularea niimericd a hidrodinamicii LES, Distar
[raza minim5,,a sfincteruluiJ. se,modificd in timp conform unei funclii impuse,

iar
sfincterul [pozifionat intre esofag gi stomac) este reprezentat de
un perete
curb deformabil. Detaliur mesh-ului in zona derormabile
;.r
;r;;;;
"r," Hrez'|vrrrLqL
Fig.7'4,ei in Tab. 7.L (comparativ, mesh-ul di;";i;;;;iil;.

'

sfincter

Tabelul 7.1 baracteristici ale mesh-urui static, respectir4 dinamic.

Celule
'PItrate
Triunghiulare
Fe!

Noduri

Mesh static
4604
3000
1,604

8637
4032

Mesh dinamic

s494
3000
2+94
9969
4476

scopul principal al acestui model este de a obline soru;ii numerice

credibile_pentru mi;caqea generati inir-un domeniu deformabil, prin
aplicarea
la capetele domeniului a unei diferenle constante de presiune.
se consideri ci
migcarea peristaltica a LES [reali zata prindeformarea p"."tutuij
,"r."rirr;
componentd definitorie in stabilirea corectd a hidrodinamicii
fenomenului de"
reflux, in relafie directd cu mdrimea
;i varialia eforturilor induse la peretele

esofagului.

Q-

Perete mobil' - LES

Distanta h - variabili

Figura 7r4 Discretizarea (mesh,ul) geornetrii din Fig, /.3. Punctele fixe A 5i E, pon
o valoare a cotei /r impuse, sunt unite printr-Un arc de'cerc.
Calculele sunt efectuate folosind solverul laminar (solufie Naviof-S[O

subrutina Dynamic Mesh), fluidul de lucru este aer [consiclcrnf

736

M ecanica

Maclalaroa hltlradlnamtoil

fluidelor cu FLU E N T

incompresibil), iar diferenla de presiune intre intrare gi iegire este menlinutfi

constantd (Lp = pt - po = 7 Pa, nurnirul Reynolds maxim atins in simuldri fiind
aproximativ 20001. Rezultatele obflnute folosind mesh-ul deformabil sunt
comparate, pentru aceleagi condilii la limitS gi aceeagi geometrie [aceeagi
valoare a cotei h), cu solufiile numerice corespunzdtoare unui mesh static
[migcare laminari, nepermanenta, mdrimile raportate la timpul t = 0.1- s).
in acest exernplu s-a impus o deplasare a peretelui mobil
corespunzdtoare relaliei: h(t)
: 1 * B0.r [mm], unde timpul f variazd in
domeniul fe[0,0.05J ms. calculele urmiresc punerea in evidenld a
diferenlelor ce apar in spectrul curgerii ;i in distribulia eforturilor la perete,
intre geometria cu mesh deformabil gi cea cu mesh rigid. comparaliile se
efectueazd la timpii t = 0, 10 ms, 30 ms gi 50 ms, respectiv ht = I mm,
hz= 7.8 mm, ft3 = 3.4 mm gi h4 = 5 mm.
Etapele de iniliere a calculelor numerice efectuate se prezintd succint
in continuare.
Pentru mesh-ul static se alege solverul Ilnsteady 2nd-)rder Implicit
=
Condifiile la limiti impuse sunt; aderenli la perefi, presiunea de intrare:

pintrare

= 1 Pa; controlul soluliei gi impunerea preciziei de calcul:

5.

Se

fenomenului de ref'lux gasvo'esoIag\an

alege SOIVERUL (ln acest caz Ilnsteady, T st'Order Impltcttlt

Define/Models/Solver

J F creen{aues Ccll Bascd

il G creen4nuss Node Eosed
l j;'n, :lu$ilsis.qu:nrDs C!tll.Bn-$4ii

6.
7.

alege materialul din baza de date a FLUENT-ului; in acest caz

materialul este aerul: Define/Materials
Se introduce, cu aiutorul UDF'ului (Ilser Dffied Function), programul
Se

scris in limb qiul C pentru perete;mobil-sfincter

i;rpo

E.*t;;*

o"*"rp* i i

euyr-*"5--; i I

Momdntunlo.5 l
|
*t

ti:
t!

v
Le_sllg

\ 9.s-ofl

au.-jlqg

Fuh.rion,
Fundicn

Hook!.,,

-'llt

'

kcuteod Demind."

ox

I ru I Fmoml rcar"o I

roo

pasul de timp ales este de 0.0001 s, num5rul maxim de itera{ii

impus pepas de timp fiind de 200.

,1

Etape pentru oblinerea solutiilor cu mesh dinamic

citegte mesh-ul exportat din GAMBIT (Modelul este ZD axial simetric) ; File/Read/case/
Se verifici mesh-ul in FLUENT: Grid/Check
Pentru informafii cu privire la refeaua de calcul (numir de olcrnente,
felul lor, noduri, zone): Grid/lnfo/Size
se transformi in sI dimensiunile geometriei, dacfi oil fl rosl c0tte trultfi ln
alte unitdfi. de misurd: Grid/Scale
Se

2.
3.

1i

In continuare este prezentat programul utilizatl

#include "udf.h"
#include "dynamesh-tools,h"
#define ymm 0.001
#define
#define
#define
#define

dk 0.08
a 0.05
b 0,08
capr 0,01

DEFIN E*GRID-M OTION(sfl nctor,clont0 I n,tl t,tl nro,tltlnto)

I
I
'

! eg4gca: . q
tnk,prEkd,..
comPiled
Manaqe,,,

i!

138

M e canica

fluidelor cu FLU E N T

Modolaraa hlril'otllnamlcd

fenomenului de reflux gastra-esofaglan

lH'irri*;i'iiiiriJii;;iil!ffiiUfr

;ii'irir' :rlEflflI

face-t f;
Thread *tf = DT_THREAD(dIJ;

int n;

Node *v;
real x, ymc, capa, xprim;
sET_DEFORMrNG_THREAD_FLAG(THREAD_T0 (tf)J

begin_f_loop(f,tfJ

{
i-node-loopfftf;nJ

{
v = F*NODE(f,trnJ;

if [No
{

D E_PoS_N EED_UP

DATE [vJ

9.

NODE_PoS_UPDATED(vJ;

Se

pu4celelalte coniti{ii la liinitft 'Defi?te/Boundary Conditions/

Se

x=NODE_X(vJi t

selecteazi fiecare elenient.'de la:Zone-si aDoi se apasi pe Set

xprim=x-0.5*[a+bJ;

ymc = )rmm +dk*time;

capa = 4*[capr-yrncJ/ ((a-b] *(a-b)J;
NODE-Y(vJ = capa*xprim*xprim+yrnc

)
)
Update-Face-Metrics (f,tf)

'I

end-f-loop[f,tfJ

8. Se selecteazi opfiunea de Dpamic Mesh gi se aleg

parametrii

corespunzitori metodelor Smoothing gi Remeshing):

efin e Dy n a mi c M esh/ P ar am

te

rs

10"

Se

ale$ parametrii gi schemele pentru cgntrolul solufiei

/ ntr o l,/S o lutio n s

S alvle C o

,p.{'l

o,d I irhFl nilhLl u!+ |

tkdil

n4ecanica

140

fluidelor cu FLUENT

Iirlacl

alnrofl htrlt'orllnnntte(t

gastY9sylhgjffilenornenutut de rellux

14,'t

Debifoletranspoltatelatirrrpiimenlionaliprinsecliuniledecontrol

de
ale sfincterului ,uni prezentate in Tab, 7.L. Clderile
corespunzStoare zonelor delimitate
sunt date inTab.T '2'

in Fig' 7'3 [stomac

sfincter

presiunCI

- esofag)

3 secliuni de-control din zona

Tabelul 7.tr Repartiliil d"bitetor,0 [kg/s] prin cele
de controlJ'
i#.i"i.rri*Fis:'"; a.t;;;r "-; i'ai.X rupi"r cd deb*ul iese din volumul

-O.726 e:-05

11. Se ini{ializeazd problema: Solve/Initalize/Initialize

4.17 e-05

' presiune inregistrate in secliunile

Tabelul 7.2 Vatialia in timp a domeniilor de
Prgsiunea [Pa]

t [ms]'i

0.o
12. Se aleg criteriul gi precizia de convergenti:
1,0

30

Esbfag

0,0 +0,26

Sfincter

0.26+0.7

Stomac

0.7+1

Esofag

0.0+0,14

Sfincter

0.14+0.9

Stomac

0.9+1

Esofag

0.0+0.22

Sfincter

0.22+O.84

Stomac

0.84+1

Esofag

0.0+0.27

Sfincter.

0.27+O.79

Stomac

0,79+'J"

50

13.
14.

salveazi cazul: File/Write/Cas

Se salveazi autornat cazurile gi datele (pentru cazurile unsteady):
File/Write/Autosave/

clc

Se

15. Se incep calculele: Solve/Iterate

s-0 vlzttnllzeazi
rezultatele (viteze, presiuni, eforturi de frecnro otc,) eu flfutorul
op{iunilor DisPIaY gi PIot.

16. Dupa terminarea calculelor gi aiungerea la convergonldr

inFig.7.5;iFig.7'6seprezintddistribuliadepresiuni'respeetiv'

mesh'ul defor'rnbl
traiectoriilo., oo*p"ro:rru p"ntt" rnesh-ul static [fix) 9i
special in spectrul traiectoriilo
i;;;;t. ilferenlele sunt remarcabile, lnamonteingusLd (cnr
de
.irespectlv al topologiei vArtejurilor),
'o.!^
se regAsesc $l i
.or"rpund" sfincterulii). Diferengele din spectrul curgerii
de eforturi la peretele esofagului'
diferengele inregistrate intre distribuliile

1.42

Mo rlalen"ou hltlrorl lncnnlcd

Mecanica fluidelor cu FLU E N'l'

lenomenului de ref'lux g ast:ro- esolag lan

In Fig. 7.7 gi Fig. 7.8 sunt prezentate rezultatele numericc pentru

distribuliile de presiune, respectiv eforturi tangenliale, pentru cele doui
mesh-uri folosite.

Dinamic

Analiza comparativd a rezultatelor evidenliazi diferenle semnificative

intre distribuliile eforturilor pentru un mesh fix gi unul deformabil. Dinamica
sfincterului este. deci determinanti in stabilirea distribuliilor de eforturi la
peretele esofagului, deci gi a proceselor inflamatorii ce au loc in urma
refl uxului gastro-esofagian.

Figura 7.6 Distribuliile traiectoriilor corespunzitoare diferitelor

clislant

(v. Fig, 7.3J, pentru un mesh fix fstatic) gi solulia pentru mesh-ul dinamic. Sol,
corespunzdtoare mesh-ului static sunL obginute cu solverul nepermanent la tlt

Figura 7.5 Distribuliile liniilor izobare corespunzitoare diferitelor clistange /r

(v. Fig. 7.3), pentru un mesh fix (staticJ gi solulia pentru mosh"ul doformabil
fdinamic). Solugiile corespunzitoare mesh-ului static sullt 0bl:lnut0 eu solverul
nepermanent la timpul t = 0.L

s.

t= 0.1 s,

Moc

1,44

anlc a f'ltttd eI o r c u I{,

U{ry!

L * . -*Mesh Dinamlc

1.0"j

I
i'
0.s_i

-.-

. -Meshstatic

,.

0.02

','lI

?
g1

o
h

n*i

o
o.z,l
!

0)

rg). -0.02

d
6

X -0.04

..r.r::r:iii:iilll,;:"**-*il

o'oi
i

-0.2

0.00

q)

'1

oilo

"(d

\i

(.)

"zoRal, I zqnall
'
0'04 0.0s 0'06 0'07 0'08
o:ti:
o.bz
o,ol
Perets fmlnl

L
(6
o .0:06
0)

.E
()

-0'08

zonal i
0.02 0.d4

.0.10

1.0

0.8

0.4

6
o

o.2

lI

,0.06

Perete [1nJ

0.6

zona

0.0

E
6"

,a.2

?-

-0.4
-0.6

0,00

0.01

0.02 0,03 0.04

Perete

0'05

H -o.ot-

lrnlnl

o.

's
.E

1.0

ko

0,0

dinamic),

zona

*{

t'*ftd

r;r

ffiT;''

,l

-o.o5

0,04
zona

ll

o.bz o.b: o,b+ o'irs 0'06 o'07

zona

III

Il

0.06

0.10

0.lz

Perete [rn]
o'og

peretele sfincterului 9i a .esofagului [mesh

Figura 7.7 Distribuliile de presiune pe
mesh-ul dinamic la timpii de 10 ms' 30'ms
pentru
.or",pt'n'itoare

;i

-0.03

u5

-0.4

gi 50 ms.

0.03 s []r,= 3.4 mm)

O.qS s th = 5.0 mmJ

E.-o,o+

-0.2

static

* r-

o',
L

0_?

-0.6

-". -- o.ol s(h = 1,8 mm)

-'-

OJ

0.6
0.4

-0.02

"x
6

0.8

A.
d.
U

0.00 -

ut'
fre915- axial la perete pe cele doufr
Figura 7.8 Distribufiile etortulul^{e
dinamic'
mesh-ul
pentru
50 ms

corespunzdto"".

rr*prti'iri .tt0 ;;

si

Xfiecanica

146

fluidelor cu FLUENT

ANEXA

7,4 Concluzii
s-a modelat o componentd importanti
gastro-esofagian
reprezentati de curgerea in prezenla dilatirii
reflux
sfincterului dintre stomac gi esofag. Migcarea nestalionard analizati este
caracterizati de condilii la limita constante [respectiv, presiunile la intrare 9i
iegire din domeniul migcdriiJ, domeniul de migcare fiind dependent de timp.
Simularea numerici sebazeaz6. pe subrutina Dynamic Mesh, migcarea
fiind considerati axial-simetricd, laminard, izocord gi izotermi' Analiza a
urmerit cu precddere punerea in evidenld a diferenlei distribuliilor de eforturi
[presiuni ;i eforturi de frecare) la pereli, intre cazul unui mesh fix 9i unul
elcformabil fin ambele simuliri s-a folosit solverul nestalionar)'
intre cele doud cazuri se remarci diferenle majore atAt calitative, cAt gi
cantitative. Datoriti aportului de debit in domeniul deforrnabil, debitul
translatat spre esofag este mai mic, in consecinli'numirul Reynolds este mai
nric deci curgerea este lipsitd de vArtejuri. Corespunzitor, diferenlele
calitative dintre distribuliile de presiune sunt majore, irt cazul mesh-ului static
tnregistrAndu-se depresiune in zona ingustatd. Eforturile de frecare fpe
clireclia axiali) diferi mai ales cantitativ, in cazul mesh-ului deformabil
mdrimea acestuia fiind in zona sfincterului la. jumdtate fa15 de valorile
!
oblinute pentru mesh:ul fix.
Evident, rezultatele nu reprezint5 un model realist pentru curgerea
clintre stomac gi esofag, cu atat mai mult pentru reprezentarea fenomenului de
reflux gastro-esofagian. Prezentele simulSri numerice confin insi o
componentd definitorie a procesului dinamic considerat, respectiv curgerea
lntr-un domeniu deformabil. Aceasti etapi este deosebit de importanti in
stabilirea unei proceduri complete de calcul al fenomenului fizic investigat, in
Care datele experimentale [monito rizate in vivo) si fie direct implementate'
Din punct de vedere al calculului numeric, urmdtoarea 'etapi este
construclia unei geometrii 3D cAt mai apropiate de rgalitate, stabilirea zonelor
cu mesh-deformabil gi evaluarea timpului de calcul necesar pentru obginerea
unei solugii corespunzitoare [calibratd folosind datele achizilionate in vivo)'

in acest capitol

a fenomenului de

notiuni introductive
Preprocesorgl GAMBIT 9i codul FTUENT -

GAMBIT

- realizarea geometriei
- generare mesh-uri 2Dl3D

Mesh 2D sau 3D

Geometria
sau mesh-ul

^Alte

soft-uri CAD/CAE

Mesh Pe granile

9i/sau

14

volum

TGRID

'mesh

2D

triunghiular

- mesh 3D tetraedral
- mesh 2D sau 3D hibrid

CAD specializat pentru

Preproceqorul GAMBtrT este prograpul

i
GeomCItria2Dffi;nllz0tilprinaSamblareaelomenuclor
.-,-l -t - -^ '.*^r r..l
cle corpurl'

plnlir, vglume, grtrpuri

clefi'irc tn programr ptuitio, iriif r' nifrrntul'o

14,8

Mecaniaa tlutdelor cu FLAIINT

?D Ccil

ffi

Triangle

linii

ffi
M
W
v.lrlll,on

Ttj{t[

AN

puncte

Anexh

Metoda volumelor finite (FVM) este

v1\

euadrilareral

r#
l{--12

Tetrahedron

Hsahedron

wsffi

volume

PrisrdWedge

grupuri de
corpuri'

Tipuri

p'Iarnid

polyhedron

de celule 2D gi 3D

flltjLllf-*:i !l
;ru4ry[--

il M{rvo

x&,

0llortrllilll

fl'ttanrloto ;

no|locl J

nohro
Scate

0ollllftutit ilys,
l

Fiir.
.

rY{I$r$i,
J

metodd numorici pentrur

newtoniene sau newtonian generalizate. De asemenea, codul are

irnplementdte metodd de solugionare a,qur,ger"ilol'mtrltifazice [de exemplu
.rnetodaVOF), a curgerilor compresibile ;ilsau in prezeXla reacliilor chimice, a

!
l

rezolvarea ecuafiilor cu derivate parliale (eliptice, parabolice sau hiperbolice),

Similar cu metoda difefenlelor finite sau metoda elen:rentului finit, ln FVM
valorile funcliilor necunosbule:sunt calgulate in puncte spaliale, nodurile de
grid-ulJ fiind de aceastd datd localizate in centrul
calcul [ce
"l.5tuiur.
volumului de control ("volum finit"J. Geometria de calcul discretizatd tn
GAMtsIT este aladtuitd prin asarnblalea uhor relele, de astfel de volume
[domenii), punctele (nodurile) care definesc geometric suprafefele/volumele
nefiind identice cu nddurile de calcul. ln rnetoda volLmelor finite ecualiile de
transport (mas5, impUls,,eneigieJ se scriu sub formi integral5 pe domeniul de
calcul (reprezentat de fiecare volum finit in parte). Integralele de volum gi
integralele de suprafagd rezultate sirnt aproximate.numeric (integralele de
suprafa!5 fiind evaluate ca fluxuri prin suprafelele de control ce definesc
volurnul ,finrQ, singurul punct in care vallorile funcfiilor necunoscute sunt
calculate fiind nbdtrl behtral: Ddbarece fluxul, care intri intr-un volum dat este
identic cq cel care iese din celulele [votumelbl aaiacerite, FVM este consideratd
o metoda conservativdr.
Ecualiile de transport utilizate in codul FLUENT pentru simularea
numeripd a fnomenele;rde cutggre su4!: gqua{rfl de continuitate, ecualia de
migcare fNavier-Stokes, caz particular) ;i ecualia conservirii energiei. Aceste
relagii de transport se pot completa cu termeni sursd sau se pot cupla cu alte
ecualii de tip reacfie-difuziez. Softul FLUENT realizeazd,simuliri in configurafii
2D gi.3D ale rnigcdiilor.Fgrirranenlg sap neperman,ente, pentru fluide

3D Cell Types

suprafete
plane

1,49

curgerilor turbulbnte,gi a celor neizoterrne.

turxilftlfrt0qtmotry

'

&!xl

lcmontcle geometrice
pot copia, translata, roti.

,1

Realizarea mesh-ului se
face pe muchii, fefe, volume
sau in stratul

Stabilirea tipurilor
de

limite

limiti
rVersteeg H.K., Malalasekera

W, (1995) Att

lnl;roduct:ilt1

to computational fluid

dynamics. The finite volunte mal;hld, Longntnn $clcntlllc&Technical, [ssex, England,

Ferziger J,H., Peric M, (1999J ClnlpLttul;l(ntal motlrccl lor fluld dynamics, Springor,

Berlin.

Chung T.f , (2 0 03 J C omputa tlonal flnlcl elynnnt I w, Cautb rtclgc Unlv, Pross,
2*'r1* FLUENT 6.3 Doc, (2006) Fluont lncorpornlorl, l,ol')finon, Now lJampshiro.

1S0

Mecanlca fluldelar nt pLA ENT

lSt

Anexd

Exemplificarea unui caz rulat in FLUENT

Modek

1'
2,

50llenu
Multiphdse,,,

se deschide FLUENT-ur in configuralia

doriti (2d,2ddp,3d sau 3ddp);
Se citegte mesh_ul exportat
Ain CelAetf: File/Read/Case

Enngy.,

!isrou:,u
Ridibridn,,,

;.{pe.ie
.

Ei+rete bha*.,.
Solidikatipn &:1r,{elting-

Chebki

Checki

Check

Checl

Se

4.

se acceseazd comandaGridflnfo/s:ize
pentru aavea inforrnafii despre
numdrul de eremenre, ferul lor in cate
zone este
9i

verificd mesh-ul: Gridy'Check

Grid/lnfo/Zones

t*oi.r,ii,""1*.rr,

se transformd dimensiunile geometriei

in sI [{hca ea a fost constrtriti i
in GAMBIT in alte unitdli de misuri):
Grid/Scale

in cazul rnodeldrii purgerilor

polifazicq'se accerqgzi opliunea Multiphase

Model [in care se alege naetoda de calcul, nurndrul de faze etc)

6,

Se alege

solverul: Define/Models/Solver

rtJtLt.rlvtat

7,

bLI

I'Luulv l.

AuBxll

Se alege nroclclul de viscozitate

Pentru curgere ramrinarir?
eJine/Moders/vrscous iar pentru
curgere
*urbule'ti se arege unur dinlnoa.r"[
pr"r.ntate rn continuare; penrru
flttid

ideal Inviscidse alege,

set...

copy...i c19""1

HqlP

(Moving
Perelii geometriei pot fi ficgi lstatianary WaII) saumobili
WalI)
B.

zE

*'5ffi|fft::":1:"j"-::.":'"ju"
se
clefineste un nou materiar. pentru

bazai" 0,,"

FluENr-urui, rie

,";;;,il,J"

illirl'Xi"ll

6enralizate se acceseazd opfiunea viscosiitygi

rerafia imprementatd in
sau UDF-ur (nser Definen
care s-a definit moderul

#lf-t

,*tiirin

de relaxare pentru solufie.

i-0. Se fixeazaschemele de rezolvare gi factorii

Itnpunerea condifiilor la limitd

pentru intrarg iegire, nuiaut
de lucru,
perefi: Define/Boundary
Conditions/

11. SeinilializeazS.problemagisealegecriteriuldeconvergenli[precizia
recomandi > 10-s)
by default implementati in FLUENT este de 1g-e ; se

155

Anoxfi

llttll 6l planc suplimentare pe care sd se

reprezinte solttylllo obllttute $e accoseazd comanda Suffice t
Surface / Lin e/ Rak e sau Sutface / Plane

13, Dacfi

sCI

d0l'0$t0 er'ont'cn do

L2' se incepe calculul propriu-zis

prin coman da:solve/lterate
Pasul de timp se poate
alege:

fix [Fixed)
adaptiv (Adaptive)
variabil (Variable)
nr^.-:_-_
lvrflrrffrea
unui pas de timp se fixeazd
in funclie atat de valoarea
earacteristic asociat fenomenurui
timpurui
tranzient.unru"ua, .],
reJ:etei de carcur, respectiv
l, ,riun.r," de pasul
ares sd fie
o p"'inu*
o"'o ,e;;;;;;ga'di,t"ns"
dintre

;:ff';::fiTi:l,:|il:

.'

re.i;;;-;r"ro. fu;;;i;"';;,

l-4.

Pentru vizualizarea rezultatelor [post-procesare) se

folosesc

comenzile: Dtsplay,/Contours/Prbssuie, VeIocity,...Dtsplay/Vectors

Display /Fathlines ... Plot/Velocitlt/

il

"rn""
defaurt-tnterlor:016
ddFault-idteriori0ll
derault-tnterior:hol
'defaur!-interior
. tesirerl
la5iae-2
Ferete-1-aual
perete-1-rtontq
pofot.-st.nDza

x+{::i*11.

..

pal

rrtrid-i
flutd-stend2a

5hdr1 cohductldo iones,

r4adlng 'I:\cordnar_de pe deskr

!one.

;,'*i:

d$elsiionxY.pld

':-

:.,:::)1::

y;

;;;,;;11;11

1;,,

Odtions
1']7'

ll?
I

NodrvaluGs

Pditiqnbnxaxi;.

]-- Es!:ri"i* i,n''a'$$*

ll:

Wilrrq

Fire

lesire-z
lnt,arc
llnlc-nErete-tolal

rl

p-1

Lbod Flle...

at'z

ro'*.1-,ilt$|*l lulrr

156

Mecanica fluidelor cu FLUENT

15. Verificanea ecualiei de continuitate [se verifici daci debitul rnasic de

la intrare este egal cu cel de la iegireJ; Report/Flux/Mass FIow Rqte

Daci se doregte reprezentarea unor funclii rezultate din combinalia mirimilor

calculate by-default se acceseazi comand a Define/custom Field Function
Calculator.