Cursaru Nicoleta-Laura

Vădanu Roxana-Alexandra
Grupa 1445
UN MODEL ELECTROCINETIC AL STIMULĂRII CARDIACE EXTRACUTANATE
1. Optimizarea (calculul R optim)
S-a realizat aplicând tensiunea în diferite poziții pe torace astfel încât raportul
F= Jmiocard/Jtorace să fie maxim, pentru a asigura trecerea unui curent mai mare de 70 mA prin
miocard. Este necesară trecerea unui curent mai mare de acest prag pentru ca tratamentul să
fie eficient, cu șanse mai mari de reușită.
Tensiunea aplicată are formula (1+N)/20, unde N=9.

Tabel 1: Determinare poziție optimă a electrodului

Fig.1: Grafic raport F în funcție de indicele măsurătorii

1
Cursaru Nicoleta-Laura
Vădanu Roxana-Alexandra
Grupa 1445
După efectuarea măsurătorilor, se poate observa că raportul F are valoarea maximă de
1.65 în poziția corespunzătoare zonei 58 a toracelui.
2. Efectuarea măsurătorilor pentru poziția optimă
 Potențialul electric

Fig. 2: Potențialul electric pe zona toracelui văzut cu comanda Contour

Se observă o valoare maximă a potențialului electric în jurul electrodului asupra căruia
s-a aplicat potențialul, iar minimă în jurul electrodului reprezentând groundul.
 Densitate de curent

2
Cursaru Nicoleta-Laura
Vădanu Roxana-Alexandra
Grupa 1445
Fig. 3: Densitatea de curent pe zona toracelui văzută cu comenzile Streamline și Arrow
Liniile de curent pornesc de la electrodul pozitiv și se închid în ground. Se observă o
sensul tensiunii și al curentului asociat.
Cele două măsurători reprezintă o verificare calitativă.
3. Test de acuratețe (bilanțul curenților)

Acest test se bazează pe rafinarea rețelei de discretizare în așa fel încât să se obțină
rezultate cât mai precise. Pentru valoarea de 74665 s-a folosit opțiunea programului Comsol
de mesh adaptativ. Acest mesh ia în considerare condițiile puse pe subdomeniu și face
rafinarea doar la interfețele în care condițiile sunt diferite. Mesh-ul se adaptează în funcție de
soluția respectivă.
Este importantă utilizarea acestei opțiuni de mesh optim, deoarece o rețea mai fină
presupune rezultate mai precise, însă presupune, de asemenea, și resurse mai multe din partea
calculatorului. Deci este important să utilizăm o rețea cu un număr optim de elemente pentru a
lucra eficient.
Acest test este o verificare numerică, cantitativă.

Tabel 2: Bilanțul curenților în funcție de nr. de elemente al rețelei de discretizare

Fig. 4: Grafic al numărului de elemente al rețelei în funcție de ΔI

3
Cursaru Nicoleta-Laura
Vădanu Roxana-Alexandra
Grupa 1445
Se observă obținerea unor rezultate mult mai precise la utilizarea mesh-ului adaptativ,
cu ΔI având valoarea minimă.