FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALA

Lucrare de laborator nr. 4

Ablatia tumorala
Modelarea Proceselor Biomedicale

Realizat de:
Andreea Craciun

Lucia Vasile

Numarul: 6

1. Introducere
1.1. Generaliati
1.2. Ablatia tumorala
2. Scopul lucrarii
3. Modelul experimental
4. Analizare zultatelor
5. Concluzii
6. Bibliografie

1. Notiuni de
1.1.

fectele termice ale curentilor de inalta frecventa sunt folosite in chirurgie pentru
taierea tesuturilor, pentru cauterizarea unor formatiuni anormale sau pentru
coagulare in vederea opririi sangerarii. Principiul electrochirurgiei consta in
aplicarea unor electrozi, prin tesutul care trebuie preluat. Exista diferite moduri de a
realiza cauterizari locale sau coagulari.
Aparatul de electrochirurgie se mai numeste si bisturiu electronic deoarece indeplineste
functia bisturiului clasic, dar ale si facilitati de taiere, coagulare, cauterizare sau uscare. In
cadrul lucrarii se va studia in special functia de distrugere si anume a straturilor tumorale
1.2.

blatia tumorala este o metoda chirurgicala minim invaziva pentru a trata tumorile
canceroase. Sunt folosite sonde speciale pentru a "arde" sau "ingheta" tumorile,
fara a fi nevoie de o interventie chirurgicala. Tomografia computerizata (CT), cu
ultrasunete (US) sau imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) sunt folosite pentru a
ghida si a pozitiona acul sondei in tumora. Acest lucru necesita numai o mica gaura, de
obicei, mai putin de 3 mm, prin care se introduce sonda.
Noile modalitati terapeutice utilizabile in tratamentul tumorilor hepatice nerezecabile
ofera atat sansa unei imbunatatiri a calitatii vietii acestor pacienti cat si sansa radicalitatii
daca leziunile au fost distruse in intregime. Evident ca aceste terapii nu exclud
chimioterapia in toate variantele ei, cele doua metode in asociere crescand supravietuirea.
Ablatia prin radiofrecventa pare sa fie una dintre cele mai utile metode in tratamentul
tumorilor hepatice nerezecabile (fara sa depinda de tipul de vascularizatie al acestora). De
asemenea cazurile cu recidiva tumorala la nivelul ficatului pot fi
supuse din nou terapiei in situ avand din nou intentia de
radicalitate. In cazul tumorilor dezvoltate pe ciroza
(hepatocarcinom) este extrem de utila utilizarea radiofrecventei,
realizand ablatia la nivelul marginii de rejectie (chiar mai extinsa
decat o realizeaza chirurgia), precum si hemostaza si bilistaza,
reducand astfel complicatiile care survin mai frecvent la acesti
pacienti. Unii autori recomanda ablatia cu radiofrecventa ca
terapie de prima intentie in tumorile hepatice.

2. Scopul lucrarii

n timp ce originalul model prezenta o incalzire RF (cu curenti AC), COMSOL

Multiphysics aproximeaz energia cu curenti DC. Aceasta procedura medicala elimina
tesutul tumoral prin incalzire peste 45 C - 50 C.

Procedand astfel, este necesara o sursa de caldur

locala, pe care medicii o pot crea prin introducerea
unei sonde mici. Sonda este confectionata dintr-un
trocar (tija principala) si patru brate de electrozi asa
cum se arata in Figura 1. Trocarul este izolat electric
cu exceptia zonei aproape de bratele de electrozi. Un
curent electric prin sonda creeaza un camp electric in
tesut. Campul este mai puternic in imediata
vecinatate a sondei si genereaza incalzire rezistiva,
care domina in jurul arme de electrozi a sondei din
cauza campului electric puternic.

Figure 1 - Modelul lucrarii practice

3. Modelul experimental
In cadrul lucrarii se va modela un proiect 3D ->
Heat Transfer -> Bioheat -> Transient Analyses.
Se va adauga ulterior si elemenul de
Conductive
Media
DC
din
COMSOL
Multiphysics -> Electromagnetics.
Pentru inceput, se adauga constantele ce vor fi
utilizate in cadrul proiectului nostru, dupa cum
se observa si in figura 2 alaturata:
O metoda simpla de adaugare este prin import
in cadrul modelului nostru a fisierului .txt
care va contine aceste date.
Se va incepe contruirea modelului fizic in Draw
-> Workplane Settings si se vor seta primele
Figure 2 - Constantele utilizate

coordonate intr-un plan x-y la z=0.06.

Se vor incepe contruirea efectiva a elementelor
in 2D, urmand a fi transpuse ulterior in 3D si
anume:

Cerc cu raza 9.144e-4, centrat

Obiecte de raza variata, centrata dupa
cum urmeaza:
o Raza -> 2.667e-4 cu x -> -5e-4 si
y -> 0
o Raza identica, insa la x-> 5e-4 si
y -> 0
o Idem, cu x -> 0 si y -> -5e-4
o Idem cu x-> 0 si y -> 5e-4
Inca un element de Raza -> 5e-3, cu x -> 2.6-2 si y -> 0
Figure 3 - Trocar cu electrozi

Aplicam mai apoi Extrude cercului C1 si Move, pentru a

putea alinia elemente final in vederea realizarii unui
model corect.
Aplicam apoi revolve celor 4 cercuri, la unghiuri si
grade diferite, pentru conturarea electrozilor de la
capatul trocarului.

Figure 4 - Elemente inainte de aliniere

prin MOVE

In continuare vom aplica functia Suppress prin Options -> Suppress -> Supress Boundaries
si selectam elementele 34, 47, 58, 59, 62, 63 in acest caz. In prima instanta, ne intereseaza o
proiectie de perspectiva astfel incat sa putem observa elementele.
Ne intereseaza de asemenea sa
modelam si ecuatia utilizata
(Bioheat Equation) in vederea
preluarii penru fiecare subdomeniu
a setarilor si a tuturor elementelor
corespunzatoare dupa cum se
observa in figura 5.

Figure 5 - Proprietati subdomeniu

Ne intereseaza de asemenea si conditiile la limita (boundary) si anume diferenta intre

elemente cu temperatura T0=T_b in elementele 1-4, 34, 47, 58, 59, 62, 63 si respectiv
elemente de protectie asupra acestui element (termal insulation) pentru elementul 20.
Acest lucru se realizeaza din Boundary Settings.

In mod similar se va proceda si pentru

modelul 2, Conductive Media DC.
Mai
apoi
ne
intereseaza
rafinarea
parametrilor de mesh, ceea ce ne va putea
imbunatati vizualizarea datelor finale si in
consecinta, a rezultatului. Acest lucru se
poate realiza prin modificarea parametrilor
de Element growth rate.

Inainte de vizualizarea rezultatului, se va seta si timpul (ne intereseaza vizualizare in

elemente si puncte prestabilite, nu aleator).
Vizualizarea graficelor se poate observa in tabelul urmator.

Figure 6 Campul de temperatura

Figure 8 Campul de temperatura la 60 s si liniile de flux

orientate spre vasul de sange

Figure 10 - Graficul evolutiei temperaturii in punctul 17

Figure 7 Vizualizarea regiunii care atins temperatura de

50 C dupa aproximativ 8 minute

Figure 9 - Liniile de flux orientate catre vasul de sange

realizat mai mic in acest caz (putem considera vase capilare
foarte mici)

Figure 11 - Variatia temperaturii in varful antenei in

punctul 43

Figure 12 - Variatia temperaturii dupa 8 minute

Figura numarul 12 prezinta variatia temperaturii la opt minute dupa inceperea simularii.
Obs. Din graficele obtinute in figurile 10 si 11 observam ca se ating temperature in jurul a
90oC.

4. Analiza rezultatelor
Vom analiza mai apoi problema de curgere Navier-Stokes, problema de
curent continuu si problema de transfer de temperatura in regim
tranzitoriu.
Vizualizam in cele ce urmeaza urmatoarele:

Figure 13 Variatia timpului in puctul apropiat electrozilor

prin functia mod(t,1)

Figure 14 Campul de presiune la t=480

Se alege simbolic punctul 43, dar acest

comportament se regaseste in intreg continutul
vasului sangvin. Se sugereaza regimul pulsatoriu
prin dependenta functiei amp(timp).

Figure 16 Debitul
Figure 15 Campul de viteze

Se observa prin vizualizarea profilului de viteze ca se

respecta modelul curgerii Poiseuille.

Se observa ca nu s-a ajuns inca la curgere

periodica.

Figure 17 Densitatea de curent orientata spre vasul de sange

Figure 18 Variatia temperaturii medie la iesire

Figure 19 Suprafata izoterma cu valoarea de 38 C

Figure 20 Variatia temperaturii la 38, 40 si respectiv 41 C

Mai sus sunt reprezentate suprafetele izoterme cu temperaturi diferite, alese in vederea observarii
diferentelor impactului termic asupra vasului. Sunt reprezentate cu albastru puctele cu temperatura de
38 oC, cu galben cele de 40 oC si cu rosu cele de 41 oC. Odata cu cresterea temperaturii, scade aria
suprafetei.
Se realizeaza difuzia caldurii. Se observa ca valoarea de 42oC este optima pentru necrozarea tesuturilor
tumorale. O temperature mai mare (de exemplu 60 oC) cere un artificiu tehnic: antena ar trebui sa
contina canale pentru spalaturi ale tesutului carbonizat. Concluzionam ca temperatura obtinuta variaza
in fuctie de aplicatie si poate fi reglata prin controlul curentului electric, realizandu-se o legatura intre
cele trei problem enuntate anterior. Temperatura aplicata (strans legata de suprafata cu puncte
izoterme) si timpul de mentinere a acesteia in tesutul biologic sunt invers proportionale. Astfel o
temperature ridicata trebuie mentinuta un timp mai scurt pentru rezultate bune iar o temperature mai
scazuta va difuza avand in vedere problema de curgere sangvina si nu vom putea distruge selectiv
tesutul vizat. Trebuie totusi sa cautam cea mai scazuta temperatura care ne poate oferi rezultatele
dorite fara a folosi temperaturi care nu pot fi suportate de corpul uman.

5. Concluzii
Ablatia prin radiofrecventa utilizeaza curenti de inalta
frecventa care se transforma in caldura in tesuturi, distructia
fiind astfel nespecifica. Pentru a produce necroza tisulara
completa trebuie atinsa o temperatura de peste 40C in
intreaga leziune pentru cel putin 30 secunde . Pana la 50C se
produce denaturarea proteinelor, intre 50 si 100C se produce coagularea proteinelor, iar
peste 100C se produce carbonizarea acestora. Folosind constantele si ipoteza de lucru
enuntata mai sus putem obtine rezultatele dorite. Exista vase de sange in zona studiata care
au capacitatea de a disipa caldura de la locul in care se aplica acest stimul, fapt
inconvenient si pentru care se doreste aplicarea unor temperature mari pe durate scurte.

6.

Electronica medicala - RustemPopa, MATRIX

ROM Bucuresti, 2006
Aparate electronicemedicale -T.D. Gligor, A.
Pelicec, O.Bartos, V. Goian, editura Dacia Cluj-Napoca, 1988
Laborator MPB, nr. 4