Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Inginerie Medicala

PROIECT PRELUCRARE SEMNALE

BIOMEDICALE
Prelucrarea semnalului EEG in timpul operatiilor aritmetice simple

24 APRILIE 2019
AUTORI: FILIP GEORGE - STEFAN SI CAPRARU ADRIANA-RALUCA
Contents
Introducere : ................................................ 2
Metode de filtrare a semnalului : ................ 3
Rezultate : ................................................... 3
Concluzii : ................................................... 6
Anexa : ....................................................... 7
Bibliografie ................................................. 9
Introducere :
 Informatii teoretice
Electroencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea, in timp, a activitatii electrice cerebrale.
Captarea se face prin intermediul unor electrozi asezati pe scalp, cuplati la un aparat
numit electroencefalograf.
Activitatea cerebrala se bazeaza pe conexiunile si comunicarea dintre neuroni, ce se realizeaza
prin transmiterea unor mici semnale electrice, denumite impulsuri electrice. Acestea creeaza
potentiale electrice care sunt receptionate de electrozi amplasati pe scalp, iar traseele inregistrate
pe electroencefalograma reprezinta variatia diferentelor de potential dintre perechile de electrozi
selectate de examinator.Reprezentata grafic, activitatea electrica cerebrala se inscrie prin anumite
succesiuni de unde sinusoidale sau ascutite, sincrone sau asincrone, ritmice sau aparent aleatorii,
ce permit caracterizarea traseului ca fiind fiziologic (normal) sau cu modificari lezionale ori
iritative (patologic). (I)
 Descrierea datelor
Semnalul ales in vederea realizarii prelucrarii este un semnal de tip EEG , inregistrat in timpul
efectuarii de catre subiect a unor operatii aritmetice simple.
Semnalul a fost descarcat cu ajutorul platformei PhysioNet ,din baza de date PhysioBank
ATM – EEG During Mental Arithmetic Tasks (eegmat). (II)
Subiectul a fost supus relizarii unor operatii de aritmetica , inregistrandu-se astfel activitatea
cerebrala cu ajutorul EEG,la o frecventa de 500 Hz, pe o durata de 60 de secunde , cu un interval
de esantionare de 0.002 secunde.
Fisierul pe care se vor realiza prelucrarile este alcatuit din 21 de semnale . Iar pentru realizarea
operatiilor de filtrare a acestuia in vederea eliminarii zgomotelor si artefactelor se va alege un
singur semnal din cele 21.
Zgomotele cunoscute si sub numele de artefacte reprezinta frecvente de semnal nedorite care
sunt introduse in semnalul initial in urma masuratorii sau a unor factori externi care intefereaza
cu masuratoarea . (III)
Astfel in continuare se vor studia divese metode de filtrare si ‘curatare’ a semnalului pentru o
mai buna interpretare medicala a acestuia .

 Caracteristicile semnalului :
1. Frecventa de esantionare : 500 Hz
2. Durata de esantionare : 60 secunde
3. Interval de esantionare : 0.002 secunde
4. Frecventa semnalului util : (500 Hz/0.002 secunde =) 0.250Hz

 Descrierea problemei :
Eliminarea zgomotelor (artefactelor) din semnalul original . Cu ajutorul filtrelor vom elimina
frecventele de 50 Hz (care desi exista la nivelul semnalului , vor fi adaugate de catre noi iar mai
apoi eliminate prin procesul de filtrare ).
Metode de filtrare a semnalului :

 Filtru stopband (sau banda stop )

In vederea eliminarii zgomotelor s-a utilizat un filtru de tip banda stop, care a oprit trecerea
frecventelor adaugate de noi semnalului .
Filtrul stop-banda permite trecerea tuturor frecventelor ce se afla peste sau sub un anumit
domeniu / banda de frecvente determinat de elementele sale componente.
Un filtru cu raspuns finit la impuls (FIR) este un sistem discret liniar şi invariant în timp a
carui iesire este data de suma ponderata a unui numar finit de intrari intirziate. Filtrele FIR sint
nerecursive (spre deosebire de filtrele IIR); prin urmare nu necesita bucle de reactie (feedback) în
calculul lor . (IV) (V)

Rezultate :
 Reprezentarea in timp(s):

Figure 1.Reprezentarea celor 3 semnale in functie de timp

Prin reprezentarea in timp se pot observa cele trei semnale. Semnalul initial , semnalul caruia i-
am adaugat zgomot la frecventa de 50 Hz , precum si semnalul final obtinut in urma eliminarii
frecventei nedorite.
  Reprezentarea in frecventa(Hz):

Figure 2.Reprezentarea celor 3 semnal in functie de frecventa

Au fost reprezentate din nou cele 3 semnale : cel original , cel contaminat, precum si cel final
obtinut in urma eliminarii zgomotului; Insa, de aceasta data, ele sunt reprezentate in functie de
frecventa semnalului si nu a timpului ca mai sus. Se poate obeserva cum semnalul filtrat are un
aspect mai clar fata de celelalte doua semnale reprezentate , avand perioade si amplitudini mai
bine definite.

 Caracteristicile semnalului
1. In frecventa: - vom avea modulul si faza semnalului :
 Figure 3.Modulul reprezentat in frecventa

Figure 4.Faza reprezentata in frecventa

Cele doua caracteristici in frecventa (modulul si faza) se utilizeaza pentru ilustrarea
modului de functionare a filtrului . Mai exact acestea se folosesc pentru obtinerea
 reprezentarii grafice a fenomenului de filtrare ( se poate obesrva foarte clar cum filtrul
nostru stopband a oprit trecerea zgomotului adaugat si a tuturor semnalelor cu aceeasi
frecventa ca si zgomotul )

2. In timp :- functia pondere:

Figure 5.Functia pondere reprezentata in timp

Functia podere reprezinta raspunsul in timp la un impuls Dirac , si este utilizat pentru a
obtine semnalul final printr-o operatie de convolutie a acesteia impreuna cu semnalul
initial . (VI)

Concluzii :
Problema expusa a fost rezolvata cu ajutorul unui filtru banda stop cu raspuns finit la impuls .
Acesta a eliminat zgomotul introdus precum si zgomotele cu aceeasi frecventa ca si cel introdus
de noi in semnalul initial ( frecventa zgomot introdus : 50 Hz) .
 Efectul filtrului FIR, aplicat asupra semnalului la intrare, este ca nu lasa sa treaca frecventele
egale cu limita impusa de filtru (50 Hz) astfel ca la iesire vom avea semnalul EEG nealterat de
zgomote sau artefacte.
Posibile aplicatii :
 Eliminarea zgomotelor din semnalele medicale obtinute de la pacienti . Prin filtrare sunt
eliminate zgomotele si prin urmare semnalele devin mai usor de interpretat si utilizat de
catre cadrele medicale
 Eliminarea zgomotelor din semnalele ECG de pe dispozitive portabile . Astfel prin
eliminarea zgomotelor semnalelor ECG achizitionate , care au amplitudini scazute; se vor
putea detecta caracteristicile semnalului (identificarea undei P ,estimarea intervalului QT
, detectarea ischemică și nonischemică din modificările ST) ceea ce va duce la o
diagnosticare cat mai rapida a pacientului. (VII)

Anexa :

load ( 'E:\facultate\PSB\PROIECT\Subject00_1_edfm.mat')
save semnal1.mat
plot(val(1,:))
ylabel('amplitudine')
xlabel('timp')
title ('semnal eeg')
eeg=val(1,:);
a=1;
b=fir1(34,0.1,'low');
r=filter(b,1,y)
plot(eeg);
xlabel('timp [s]')
ylabel('Amplitudine')
title('semnal_eeg')
Fr=500;
T=1/Fr;
L=length(eeg)
timp=(0:L-1)*T;
plot(timp,eeg)
y=eeg+1000*sin(2*pi*50*t);
freqz(y);
semnal=filter(b,a,y);
figure,
subplot (3,1,1),plot (timp,eeg),title('Semnal EEG initial'),xlabel('timp [s]'), ylabel('Amplitudine');
subplot (3,1,2),plot(t,y),title('Semnal EEG cu zgomot'),xlabel('timp [s]'), ylabel('Amplitudine');
subplot (3,1,3),plot(t,semnal),title('Semnal EEG filtrat'),xlabel('timp [s]'), ylabel('Amplitudine');

Y=fft(eeg);
L=length(eeg)
P2=abs(Y/L);
P1=P2(1:L/2+1)
P1(2:end-1)=2*P1(2:end-1);
f=Fr*(0:(L/2))/L;
figure,
subplot (3,1,1),plot(f,P1),title('Reprezentarea in frecventa a semnalului
original'),xlabel('F[Hz]'),ylabel('semnal_eeg');

Y=fft(y);
L=length(eeg)
P2=abs(Y/L);
P1=P2(1:L/2+1)
P1(2:end-1)=2*P1(2:end-1);
f=Fr*(0:(L/2))/L;
subplot (3,1,2),plot(f,P1),title('Reprezentarea in frecventa a semnalului cu
zgomot'),xlabel('F[Hz]'),ylabel('semnal_eeg');

Y=fft(r);
L=length(eeg)
P2=abs(Y/L);
P1=P2(1:L/2+1)
P1(2:end-1)=2*P1(2:end-1);
f=Fr*(0:(L/2))/L;
subplot (3,1,3),plot(f,P1),title('Reprezentarea in frecventa a semnalului
filtrat'),xlabel('F[Hz]'),ylabel('semnal_eeg');

b=fir1(34,0.1,'low');
Fs=150;
figure
[H,T]=impz(b,1,100,Fs);
stem(T, H);
title('Functia pondere')
xlabel('timp [s]')
figure

[H, F]=freqz(b,1,1024,Fs);
plot(F, abs(H));
title('Caracterizarea in frecventa')
xlabel ('frecventa [Hz]')
figure
plot(F, H);
axis([0 100 -1 1])
xlabel ('frecventa [Hz]')

Bibliografie
(I). http://www.cdt-babes.ro/articole/electroencefalograma-eeg.php

(II). https://physionet.org/physiobank/database/#waveform

(III). https://www.utcluj.ro/media/documents/2015/TEZA_HABILITARE.pdf

(IV). http://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/Filtru-stopbanda938.php
(V). http://discipline.elcom.pub.ro/sdpst/FIR.pdf

(VI). https://mail.uaic.ro/~ftufescu/Traductoare_dinamic.pdf

(VII). https://upb.ro/wp-content/uploads/2017/11/REZUMAT_TEZA-_EN.pdf