Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1 GENERALITATI Spectroscopia in domeniul infrarosu (IR) este cea mai potrivita metoda de identificare a prezentei gruparilor functionale polare din structura moleculelor compusilor organici. Domeniul infrarou (IR) al spectrului undelor electromagnetice conine radiaii cu lungimi de und cuprinse ntre 0.8 i 1000m. Domeniul amintit, poate fi divizat la rndul su n trei subdomenii: apropiat (NIR): 12500 4000 cm-1 IR propriu-zis (uzual): 4000 400 cm-1 IR ndeprtat (FIR): 400 50 cm-1
1.2. PRINCIPII SI REGULI DE SELECTIE Radiatia IR caracterizata de numere de unda mai mici de 100 cm-1 poate fi absorbita de moleculele compusilor organici si convertita in energie moleculara de rotatie. Aceasta absorbtie este cuantificata, ceea ce determina inregistrarea unui spectru de rotatie moleculara format din linii discrete. Radiatia IR din domeniul 10.000-100 cm-1 poate fi de asemenea absorbita de moleculele compusilor organici, conducand la modificari ale starilor de vibratie moleculara. Desi aceasta
1
unde: h este constanta lui Plank v este numarul cuantic de vibratie cu valori intregi pozitive (0, 1, 2, 3n) este frecventa de oscilatie data de relatia :
unde: m1, m2 masele atomice Relatia matematica arata proportionalitatea directa dintre frecventa de vibratie si constanta de forta a legaturii precum si proportionalitatea inversa a frecventei de oscilatie cu masele atomilor legati; astfel, legaturile multiple fiind caracterizate de valori mai mari ale constantelor de forta, au frecvente de oscilatie mai mari in timp ce legaturile formate din atomi mai grei au frecvente de oscilatie mai mici. Spectrul IR se reprezinta ca intensitate a benzilor de absorbtie in functie de numarul de unda (frecventa , sau lungimea de unda ) a radiatiei electromagnetice absorbite. Intensitatile benzilor pot fi exprimate fie ca transmitanta (T), fie ca absorbanta (A). Transmitanta este raportul dintre puterea radiatiei transmise printr-o proba si puterea radiatiei incidente pe proba. T = I/Io A = log(1/T). Unde: Io este intensitatea radiatiei incidente I este intensitatea radiatiei emergente Pentru a avea loc absorbtia radiatiei IR vectorul electric al luminii trebuie sa interactioneze cu momentul de dipol al moleculei (campul electric alternativ produs de modificarea distributiei de sarcina care acompaniaza vibratia respectiva, cupleaza vibratia moleculei cu campul electric oscilant al radiatiei electromagnetice). Oregula de selectie arata ca produc benzi de absorbtie in domeniul IR numai acele vibratii care presupun o modificare a momentului de dipol al moleculei. In consecinta, nu se vor inregistra benzi de absorbtie datorate vibratiilor simetrice fata de centrul de simetrie al moleculei - aceste vibratii sunt inactive IR. Intensitatea benzii de absorbtie se raporteaza de obicei in termeni
3
Fig.1.1 Schema de principiu a spectrometrului IR clasic si a Spectrometrului FTIR Spectrometrul IR clasic este un aparat in care radiatia electromagnetica furnizata de o sursa (de exemplu sursa Globar carbura de siliciu incandescenta) este ramificata in doua fascicule: un fascicul de referinta si unul care trece prin proba. Rolul acestui spectrometru cu dublu fascicul este de a masura diferenta intensitatilor celor doua fascicule pentru fiecare lungime de unda in parte. Cele doua fascicule sunt reflectate de un "separator" (chopper) format dintr-o oglinda rotitoare. Atunci cand chopper-ul se roteste de 10 ori pe secunda, fasciculul care trece prin proba si fasciculul referinta sunt reflectate alternativ pe reteaua de difractie a monocromatorului.
4
Numarul teoretic al frecventelor fundamentale nu este intotdeauna observat intr-un spectru IR datorita posibilitatii aparitiei unor benzi suplimentare cum ar fi: benzi armonice (care apar ca multipli intregi ai frecventelor fundamentale) si benzi de combinare (care apar la valori reprezentand suma sau diferenta a doua vibratii). Exista si situatii in care numarul de benzi observat este mai redus decat cel al vibratiilor normale datorita unor: - frecvente fundamentale care cad in afara domeniului de masura. - benzi datorate unor vibratii fundamentale, care au o intensitate prea slaba pentru a putea fi observate (datorita lipsei modificarilor momentului de dipol in decursul acestora). - vibratii fundamentale cu frecvente apropiate astfel incat benzile corespunzatoare se suprapun.
Fig. 1.3. Principalele zone de atribuiri structurale in spectrele IR Spectrele IR nu pot furniza informatii privind structura detaliata a hidrocarburilor, dar sunt instrumente utile pentru identificarea tipului de hibridizare al atomilor de carbon din legaturile C-H, precum si a prezentei legaturilor multiple omogene din structura hidrocarburilor nesaturate si aromatice. Tabelul 1.1. Pozitiile principalelor benzi de absorbtie din spectrul IR al alcanilor.
Grupare functionala
-CH3, -CH2-, >CH-CH2-CH3 izo-propil -CH(CH3)2 tert-butil -C(CH3)3
Tip de vibratie
Observatii *
Tip de vibratie
Observatii
Vibratie de alungire
2 benzi
2 benzi
Observatii
Vibratie de alungire
Vibratie de alungire
3300(s)
Tabelul 1.4. Pozitiile principalelor benzi de absorbtie din spectrul IR al hidrocarburilor aromatice continand nuclee benzenice
12
Tip de vibratie
Vibratie de alungire
Observatii
2-3 benzi mai intensa in derivati cu conjugare cea mai intensa dintre acestea poate fi acoperita in prezenta substituentilor alchil 2 benzi in benzen monosubstituit o banda in disubstituit 3 benzi in disubstituit o banda in disubstituit benzen 1,2-
benzen
1,3-
benzen
1,4-
Tabelul1.5. Pozitiile principalelor benzi de absorbtie din spectrul IR al derivatilor functionali cu functiuni monovalente
13
Grupare functionala
-O-H
Tip de vibratie
alungire deformare alungire
Observatii
C-O
apa de cristalizare molecule de alcool neasociate prin legaturi de hidrogen banda larga, molecule de alcool asociate prin legaturi de hidrogen in alcooli primari
1000-1120 in alcooli secundari 1050-1150 in alcooli tertiari 1120-1200 in fenoli 1150-1250 in epoxizi 1250 2 benzi in eteri nesimetrici 1070-1150 2 benzi in esteri (OC-O-C) -S-H Vibratie alungire de 1050-1330 2550-2600(w) 600-700(w) Vibratie alungire de 1040-1060(s) 1310-1350(s) 1120-1160(s) 3300-3500(m) 1500-1650(w) 1250-1280(s) in tioeteri in sulfoxizi (R2S=O) 2 benzi cuplate vibrational in sulfone (R2SO2) 2 benzi in amine primare intensitate foarte slaba numai in arilamine putin influentata de legaturi de hidrogen
C-S
>S=O
N-H
C-N
14
in R-NO2 2 benzi vibratie simetrica si asimetrica in nitrozoderivati (R-N=O) N-oxizi aromatici N-oxizi alifatici in derivati fluorurati alifatici in derivati fluorurati aromatici
de
C-F
C-Cl C-Br C-I
de
Tabelul 1.6. Pozitiile principalelor benzi de absorbtie din spectrele IR ale derivatilor functionali continand functiuni divalente.
15
Tip de vibratie
alungire deformare
Observatii
in aldehide saturate in aldehide aromatice in aldehide ,-nesaturate in aldehide ,,,-nesaturate in cetone saturate in cetone aromatice in cetone ,-nesaturate in cetone ,, ','-nesaturate sau diarilcetone alungire asimetrica in s-trans 1,2dicetone in s-cis 1,2-dicetone in chinone caracteristica cetonelor -metilate in >C=N-H insotita de NH=33003400 in sisteme >C=N-C=C-
>C=N-
alungire
1640-1690(w) 1630-1660(w)
>C=S
alungire
1050-1250(s)
Tabelul 1.7. Pozitiile principalelor benzi de absorbtie din spectrele IR ale derivatilor functionali continand functiuni trivalente.
16
Observatii
4
banda larga, O-H asociat prin legaturi de hidrogen
C=O din acizi carboxilici aromatici C=O din halogenati acizi carboxilici -
alungire
1300-1420(s) 1550-1610(s) 1735-1750(s) 1725-1750(s) 1750-1800(s) 1745-1770(s) 1100-1300(s) 2500-3200(w) 1650(s) 1630(s) 1050-1300(s) 1800-1850(s) 1740-1790(s) 1050-1300(s) 3
C-O C=O 2 benzi, alungire simetrica si asimetrica C=O din esteri saturati C=O din esteri ,-nesaturati C=O din esteri vinilici C=O din esteri -halogenati C-O din esteri doua benzi O-H asociat prin legaturi de H C=O din -cetoesteri enolizati C=C din -cetoesteri enolizati C-O din -cetoesteri enolizati C=O, 2 benzi separate prin aprox. 65 cm-1 C-O, una sau 2 benzi 4
alungire
alungire
17
Alungire Deformare
3400-3460(m) 1670-1700(s)
Alungire
2550-2600(w) 1720(s)
Alungire
1665-1720(s)
Alungire Deformare
-C=N
Alungire
Tabelul 1.8 . Pozitiile principalelor benzi de absorbtie din spectrele IR ale unor derivati functionali continand functiuni tetravalente.
Grupare functionala Tip de vibratie Pozitia benzii [cm-1] (intensitate*) 18 Observatii
1.6. EXEMPLE DE SPECTRE IR Spectrul IR al acidului 4-metil-3,5-dinitrobenzoic obtinut prin nitrarea acidului p-toluic este redat in figura 1.4.
Fig. 1.4. Spectrul IR al acidului 4-metil-3,5-dinitrobenzoic in stare solida. Prezenta gruparilor functionale din structura moleculara a acidului 4-metil3,5-dinitrobenzoic poate fi atribuita pe baza existentei urmatoarelor benzi de absorbtie: - 2400-3100 cm-1 vibratie de alungire a legaturii O-H asociata prin legaturi de hidrogen - 1688 cm-1 vibratie de alungire a legaturii C=O - 1618 cm-1 vibratii de alungire a legaturilor C=C din inelul benzenic - 1421 cm-1 vibratie de deformare a legaturii O-H-
19
Fig. 1.6. Spectrul IR al besilatului de amlodipina- spectru folosit pentru calcularea dizolvarii intr-un anumit interval de timp
21
22
23