Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Spectrometria de absorbie n IR
Spectroscopia in domeniul infrarosu (IR) este cea mai potrivita metoda de identificare a prezentei gruparilor functionale polare din structura moleculelor compusilor organici.
Domeniul infrarou (IR) al spectrului undelor electromagnetice conine radiaii cu lungimi de und cuprinse ntre .! i " r%ndul su n trei subdomenii&
' apropiat ((IR)& ")* ' IR ndeprtat (.IR)& ,
+,
cm-" +, cm-"
+ * cm-"
Domeniul mediu se mai numete i IR fundamental. /cesta este cel mai bogat n informaii i cel mai accesibil e0perimental. 1n vorbirea obinuit este domeniul IR care servete n mod curent at%t pentru analiza c2imic c%t i pentru recunoaterea calitativ a combinaiilor anorganice$ organice sau naturale dar i n determinri de structur c2imic. Domeniul IR apropiat$ destul de srac n benzi de absorbie specifice anumitor legturi$ are o importan mare tocmai n aplicaii cantitative ale lic2idelor. Domeniul IR ndeprtat este nc n studiu. Radiaia IR poate fi definita ca acea radiaie electromagnetica situata in vecinatatea radiaiei din domeniul vizibil.
/bsorbia n IR se datorete interaciunilor dintre radiaia electromagnetic incident i anume componenta electric a acesteia$ cu dipolii electrici ai unei molecule. Se admite astzi c energia radiaiilor IR provoac o amplificare a energiei de vibraie a moleculelor datorit faptului c dipolul corespunztor legturii oscileaz cu o frecven apropiat cu cea a componentei electrice amintite. /mintim c ntr-o molecul$ n mod natural$ atomii componeni e0ecut micri de vibraie de-a lungul legturii n timp ce molecula se rotete. 3 intensificare a micrii de vibraie duce la o alungire i simultan$ la o slbire a legturii dar i la o intensificare a micrii de rotaie. 1n acest fel se e0plic de ce$ n absena oricrui dipol permanent$ nu apare nici
8e ordonata spectrului IR este notata de obicei transmisia procentuala (9 :)$ mai rar absorbtia procentuala (/ :)$ marimi definite prin urmatoarele relatii& in care IoI luminos final;
3
intensitatea intensitatea
flu0ului flu0ului
luminos initial;
<olecula iradiata cu radiatii IR absoarbe numai anumite cuante (la anumite lungimi de unda). 8rin absorbtie de energie$ legatura isi mareste nivelul energetic vibrational$ in final rezultand anumite ma0ime de absorbtie. <a0imele de absorbtie IR se manifesta in spectru ca benzi.
.iecare ma0im spectral este asociat unei vibratii a unei anumite legaturi din molecula probei.
Tipuri de vibratii
3 legatura dintr-o molecula poate avea doua tipuri de miscare de vibratie si anume&
-
intrucat are loc de-a lungul a0ei legaturii + pot fi simetrice cand atomii de 2idrogen
/naliza prin spectrometrie de absobie n IR se poate aplica pentru gaze$ lic2ide sau solide. =azele se introduc n nite celule speciale unde proba se introduce cu precauiile necesare (cltire$ evacuarea gazului precedent$ vidare) sau prin diluare n aer. >ungimea acestor celule de gaz este mrit prin refle0ii repetate (cu oglinzi) a4ung%ndu-se la *-) m n spaii de .*m.
>ic2idele pot fi studiate ca atare sau sub form de soluii. Dac sunt prea volatile$ lic2idele se pot analiza pun%nd o pictur ntre dou discuri$ perfect lefuite$ confecionate din cristale de (a5l$ care ulterior se preseaz una de alta i se prind ntr-o ram nainte de introducerea n spectrometru. Soluiile cu concentraii ntre . *-" : se introduc n celule de grosimi ."-"mm care se introduc ca atare n spectrofotomerul IR. 7vident solvenii trebuie s fie an2idrii$ puri i transpareni n IR pentru domeniul de interes. Solvenii preferai pentru diluii sunt 55l,$ 5?5l@.
absoarbe doar n trei benzi cunoscute. Se mai pot utiliza emulsii n ABr cristalin la o diluie de ": ("mg substan la CCmg ABr). 8astila transparent obinut dup mcinare i presare se fi0eaz ntr-o ram potrivit i se introduce n aparat n faa fascicolului IR.
Dac se pune problema analizei prin specrofotometrie IR a unui amestec de mai muli componeni$ cunosc%ndu-se dinainte spectrul de absorbie individual al acestora$ se poate realiza aceast determinare utiliz%nd legea >ambert- Beer (Cand lumina strabate o substanta sau solutia ei, radiatiile de lungimi de unda diferite sunt absorbite in proportie diferita). 1n conformitate cu legea amintit$ dac componentele nu interacioneaz unele cu altele$ se poate admite aditivitatea absorbanelor adic& absorbana unei substane aflate n amestec cu alta este aceeai cu cea care ar avea-o substana dac ar fi singur n celul. Datorit numrului mare de linii metoda este aplicabil i n domeniul IR$ n special pentru amestecuri de gaze.
8rimele instrumente comerciale pentru domeniul IR au aprut nc din anii "C, . Diversitatea e0traordinar de aparate utilizate astzi n cele mai diferite domenii se poate mprii n trei categorii&
>
monocromatoare bazate pe difracie i interferen) i care pot fi prevzute cu dou canale sau monocanal (cu sau fr c2opper).
>
n celul a ntregului domeniu spectral i care sesizeaz interferometric liniile caracteristice de absorbie. /ceste instrumente$ datorit unei rezoluii mai bune i a rapiditii$ datorate cuplrii cu calculatorul$ n ultimul timp au devenit preferate.
70ist la ora actual o diversitate de metode de analiz bazate pe spectrele IR. /stfel e0ist spectrometre bazate pe dispersie dup lungimea de und$ sau bazate pe transformata .ourier$ diverse analizoare industriale simple$ nedispersive - ultimele specializate doar pe anumite combinaii c2imice - precum i spectrometre de proces care fac analize$ n mod continuu$ pe anumite linii te2nologice de gaze sau lic2ide. 1n fine$ e0ist spectrometre IR portabile care permit analiza unor poluani ai mediului.
/ceasta metoda spectrala este folosita si in caracterizarea$ controlul si cercetarea medicamentelor. In determinarea stabilitatii medicamentelor este necesara cuplarea acestei metode cu alte metode de analiza$ in scopul cresterii gradului lor de selectivitate.
Dalabilitatea testului in IR este influentat in mare masura de puritatea produsului. Se impune e0tractia sau separarea principiilor active din amestecuri. 8oate c2iar ca metoda sa fie folosita la decelarea unor impuritati prin aparitia unor benzi suplimentare fata de compusul pur. <etoda are aplicatii mai largi in determinarea structurilor dar mai putin in studii de stabilitate a substantelor. /ceasta metoda este folosita ca test pentru identificarea substantelor active si a e0cipierntilor inainte de a fi utilizate pentru prepararea medicamentelor.
Identificarea unei substante pe baza spectrului sau IR este o c2estiune de selectie a benzilor de absorbtie si de comparare cu datele de referinta e0istente in bibliotecile de spectre. 8entru e0emplificare$ in tabelul de mai sus sunt prezentate principalele moduri de vibratie in spectrele IR pentru cele mai importante clase de combinatii si in functie de gruparile caracteristice pe care le contin. De multe ori insa benzile caracteristice unor grupe de atomi sunt afectate de restul moleculei$ fapt ce necesita realizarea unor corelatii intre pozitiile ma0imelor de absorbtie si prezenta unor grupari functionale organice in moleculele substantelor analizate. In literatura de specialitate se regasesc detaliate etapele specifice de inregistrare a spectrelor in functie de starea fizica a probelor$ modalitatile de realizare a spectrelor fiind si ele in functie de starea de agregare a probei (metoda de transmisie se utilizeaza
9
pentru probele lic2ide diluate$ metoda prin refrefle0ie se utilizeaza pentru probele solide$ etc.) In figurile de mai 4os$ sunt prezentate spectrele IR pentru cateva substante farmaceutice
11