CURS- NOTIUNI DE ANALIZA MEDICAMENTULUI

Spectrometria IR in analiza si
controlul medicamentului

INTRODUCERE
Infrarosul (IR) analitic grupeaza metode de identificare si
dozare (nedistructive) bazate pe absorbtia sau reflexia de
catre proba a radiatiilor electromagnetice cuprinse intre
0,78 m (780 nm) si 1000 m (1 mm) fiind subdivizat in
IR apropiat, IR mijlociu si IR indepartat.
Regiunea fundamentala situata intre 2,5 si 15 m este
regiunea care furnizeaza cele mai multe informatii privind
structura moleculara, majoritatea spectrometrelor fiind
limitate la masuratori in aceasta regiune.
Spectrele de absorbtie in IR sunt spectre de vibratie ale
moleculelor. Atomii situati la cele doua extremitati ale
unei legaturi sunt supusi unei miscari de vibratie.

INTRODUCERE- continuare

Prin absorbtie de energie, legatura chimica isi

creste nivelul energetic vibrational. Moleculele
probei vor absorbi energii din radiatia IR numai la
anumite lungimi de unda dand nastere in spectrul
IR unor maxime de absorbtie.
La lungimile de unda la care nu se absoarbe
energie, inregistratorul spectrometrului va inscrie
linia zero a spectrului.
Maximele de absorbtie in IR se manifesta in
spectru ca benzi (si nu ca linii) deoarece orice
modificare energetica vibrationala este insotita
de regula de modificari energetice rotationale si
din acest motiv spectrele in IR se mai numesc si
spectre de vibratie rotatie ale moleculelor.

INTRODUCERE- continuare
Fiecare maxim spectral este asociat unei vibratii
corespunzatoare unei anumite legaturi din
molecula probei, insa trebuie mentionat ca orice
vibratie a moleculei da nastere unui maxim de
absorbtie
intrucat
regulile
de
selectie
fundamentale ale mecanicii cuantice arata ca un
maxim
apare
numai
daca
vibratia
corespunzatoare
produce
o
modificare
a
distributiei de sarcina (a marimii sau directiei
momentului de dipol).

INTRODUCERE- continuare
In absenta momentului de dipol permanent, cum
este cazul moleculelor simetrice, nu apar benzi de
absorbtie in IR. Legatura din acetilena nesubstituita
nu se manifesta in IR. In aceste cazuri se spune ca
legatura este transparenta in IR mediu sau inactiva.
Vibratiile pe care le executa o molecula in
ansamblu, cu pastrarea imobila a centrului sau de
gravitatie, se numesc vibratii normale sau
fundamentale.

INTRODUCERE- continuare

Cresterea numarului de benzi fata de numarul

teoretic se datoreaza:
1) armonicelor
2) benzilor de combinare
3) rezonantelor Fermi
Armonicele- bezi de intensitate mica care apar la
un numar de unda dublu fata de banda
fundamentala.
Benzile de combinare- benzi de intensitate mica
care apar la numere de unda egale cu suma sau
diferenta numerelor de unda a doua vibratii
fundamentale.

INTRODUCERE- continuare
Rezonanta Fermi- reprezinta scindarea unei bezi
fundamentale atunci cand in imediata ei apropiere
se gaseste o armonica sau o banda de combinare.
Scaderea numarului real de benzi fata de cel
teoretic se datoreaza:
1) vibratiilor care nu produc modificari ale
momentului de dipol al moleculei
2) vibratiilor degenerate care dau benzi la acelasi
numar de unda
3) vibratiilor situate in afara domeniului IR uzual

INTRODUCERE- continuare
Frecventele de grup
Unele grupe de atomi, in special gruparile
functionale din chimia organica, prezinta in IR
benzi de absorbtie caracteristice, intense, situate
la frecvente bine determinate numite frecvente
de grup sau caracteristice.
Grupele functionale se comporta ca si cum ar fi
izolate de restul moleculei desi aceasta
influenteaza intr-o masura mica pozitia benzilor
de grup. Aceste mici deplasari sunt frecvent
utilizate in studiul structurii compusilor organici.
Intensitatea foarte mare uneori a benzilor de grup
este rezultatul polaritatii crescute a gruparilor
functionale respective.

ASPECTE TEHNICE ALE SPECTROMETRIEI IN

IR
In IR aparatura utilizata se subimparte in:
1) spectrometre cu transformata Fourier
2) analizoare specializate
3) spectrometre de tip dispersiv- pentru
apropiat

IR

Spectrometru cu transformare Fourier

Radiatiile provenite de la o sursa lovesc o interfata
constituita dintr-un film semitransparent de
germaniu depus pe o lama de KBr. Acest dispozitiv
permite generarea a doua fascicule, unul dirijat
spre o oglinda fixa, celalalt spre o oglinda mobila
care permite modificarea distantei fata de
interfata. Cele doua fascicule recombinate pe
aceeasi directie traverseaza proba inainte de a
ajunge la detectorul care masoara intensitatea
luminoasa globala.

Surse si detectori in IR

A. Surse luminoase
In IR sursele se prezinta fie sub forma unor
filamente groase, fie sub forma unor batoane
subtiri cu lungimea de 3-4 cm formate dintr-un
amestec de oxid de zirconiu si pamanturi rare
incalzite de o rezistenta interioara sau de o bara de
carbura de siliciu.
Aceste surse alimentate la o tensiune joasa, ajung
la 1500C si, in conditiile lipsei unui invelis
protector, ele disipa o putere de ordinul sutelor de
watt, emitand intr-un domeniu larg cuprins intre
vizibil si IR termic.

Surse si detectori in IR

B. Materiale optice
Materialele optice utilizate in mod obisnuit in vizibil
sau in IR apropiat sunt in IR mediu opace.
Prismele monocromatoarelor aparatelor secventiale
utilizate in trecut erau confectionate din clorura de
sodiu sau bromura de potasiu si au fost inlocuite in
aparatele moderne de retele metalice a caror
suprafata asigura reflexia luminoasa.
Pentru peretii celulelor sau ferestrelor detectorilor se
aleg materiale cristalizate sau amorfe fiecare
acoperind o anumita plaja spectrala.

Surse si detectori in IR
C. Detectori
In functie de tipul de aplicatie sau aparat se
utilizeaza ca detectori termistori, termocupluri
sau alte dispozitive asociate.

ANALIZA CALITATIVA IN IR

Identificarea compusilor se poate realiza cu

ajutorul spectrotecilor generale sau a celor
speciale propuse de societati sau edituri.
Pentru realizarea comparatiilor, spectrele
arhivate trebuie sa fie obtinute plecand de la
compusi aflati in aceeasi stare fizica cu cei
supusi identificarii.
Analiza calitativa consta in compararea
matematica a spectrului compusului
necunoscut cu toate cele care formeaza
spectroteca considerata in vederea stabilirii
unui clasament al spectrelor cele mai
asemanatoare.

Analiza calitativa in IR
Analistul trebuie sa examineze cu atentie
rezultatele si in cazul schimbarii algoritmului de
comparare acestea nu trebuie sa difere.
In lipsa unor spectre de referinta, interpretarea
spectrelor in IR urmareste punerea in evidenta a
unor grupari functionale, asocieri prin legaturi de
hidrogen inter si intramoleculare, configuratii
sterice, etc.

Analiza cantitativa in IR
Precizia cu care se masoara absorbanta si
posibilitatile de repliere a spectrelor constituie
avantaje ale analizei cantitative in IR.
Metoda este frecvent utilizata, pe de o parte
datorita faptului ca in IR mediu gasirea intr-un
spectru al unui amestec a benzilor caracteristice
compusului dozat este relativ usoara, iar, pe de alta
parte, exista la dispozitie metode statistice de
prelucrare a datelor.

Analiza cantitativa in IR mediu

In cazul probelor solide, aceste sunt dispersate in

interiorul unui disc de KBr carora li se adauga un
standard intern in cantitati egale atat pentru
standard cat si pentru proba.
Pentru lichide determinarea absorbantei se face
in cuve cu parcurs optic mic pentru a minimaliza
absorbtia proprie solventului in cazul in care
solventul nu este transparent in acest domeniu.

Analiza cantitativa in IR apropiat

Aceasta metoda utilizeaza domeniul spectral situat
intre 800 si 2700 nm. Benzile observate in acest
domeniu sunt date nu numai de tranzitiile electronice
ci si de benzile de vibratie de tipul armonicelor si
bezilor de combinare.
Benzile armonice sunt mai putin intense decat cele
corespunzatoare vibratiilor fundamentale si de aceea
se lucreaza in cuve cu parcursul optic de 1 cm si pe
probe nediluate.
Chiar daca metodele de dozare in IR apropiat nu sunt
sensibile, intotdeauna ele sunt usor de utilizat.