METODE DE ORGANOFILIZARE A

SILICATILOR STRATIFICATI

1 . Metoda ce implica reactia de schimb cationic (RSC)

. Metoda formarii legaturilor de hidrogen

nN

. Metoda schimbului ionic si a formarii legaturilor de hidrogen

WwW

4. Metoda formarii compusilor de tip chelat cu gruparile amido-acide

Metoda ce implica reactia de silanizare (cuplare)

wn

6. Metoda ce implica dubla organofilizare prin reactia de schimb cationic si reactia de silanizare

7. Reactia in faza solida

8. Modificarea silicatilor stratificati utilizand metoda "Layer by layer

9. Strategii de modificare a silicatilor stratificati cu polimeri (compusi macromoleculari)

1. REACTIA DE SCHIMB CATIONIC (RSC)

= Argila (Silicat stratificat)

Argila hidrofila Argila hidrofoba

——————————————————————) eS SE]

@ e@ @
Ss [Eom

@ © e ©
Ee ae

=cation anorganic
@ = cation organic hidrofob Argila compatibila cu ingredientul
activ hidrofob
Incompatibila cu ingredientele active hidrofobe
 1. REACTIA DE SCHIMB CATIONIC (RSC)

= Argila (Silicat stratificat)

Argila hidrofila Argila hidrofoba

a Se
@006666669 e e@eee0e0 e080
eae Aaa > ae
60660906606 €0606006 008
ee |

@ =cation anorganic
@ = cation organic hidrofob Argila compatibila cu ingredientul
activ hidrofob
Incompatibila cu ingredientele active hidrofobe

w
1. REACTIA DE SCHIMB CATIONIC (RSC)

1. tipul silicatului stratificat

2. mediul de gonflare

3. timpul de gonflare a gazdei anorganice

4. capacitatea de schimb cationic

5. densitatea de sarcina a silicatului stratificat

6. tipul agentului de organofilizare

7. concentratia agentului de organofilizare

8. temperatura la care are loc schimbul cationic

9.durata reactiei de schimb cationic

 1. REACTIA DE SCHIMB CATIONIC (RSC)

1. TIPUL SUBSTANTEI ACTIVE

CATIONICA NEUTRA ANIONICA

Hcl

DOX*HCI

Solubil in apa
10 mg/ml sm oe
5

1.REACTIA DE SCHIMB CATIONIC (RSC)

1. MONTMORILLONIT-SUBSTANTA ACTIVA Transformarea in sare

Op sg
Owen C99, ig HO
nk sl 5-FU Zz out PLLA

|
8

pHe66 —
Qo (CAP-MMT

CAP-CAPECITABINA *“"" °°
XELODA (2 cent antitumoral) . _
HQ ogy Microcompozite
ot 5 caron Administrare orala
om "NS" fete Texan
oT 5 | of
ohh

= 30 Ey
oO # nol j
Ag ww: 3° pH=7.4
CHg
PLLA-POLI-L-Lactida SS Se Ses Activate
Go to Settir
Composites Science and Technology, 2014, 90, 193-201 -
 1.REACTIA DE SCHIMB CATIONIC (RSC)

2. MONTMORILLONIT-SUBSTANTA ACTIVA Influenta ph-ului

PK = 6.1 PKs= 8.7 ane ime!
oas - aes

3
i 6
oP : pa
ME ae,
oP 3
o (a -
<=
60 minutes

=f et | Negati 3
=o Pozitiv \ seal i : ss
Bo
3 40
seartany
Zwitterion
7
one
—
3 304 ¥ °50 260 270 280 290 300 310

5 10.1G) bacrenmiorean
a 20; } z t |

tremens ran einen

f wavelength (nm)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 «(11
Dispersion pH

= * .
O° oO

F ou | valoarea pH-ului
——— ; .
Oo W ; *timpul de contact
wi A j
. . £ — Geoderma 151 (2009) 68-76
Ciprofloxacin | .
Applied Clay Science 87 (2014) 129-135

1.REACTIA DE SCHIMB CATIONIC (RSC)

3, MONTMORILLONIT PREORGANOFILIZAT-MEDICAMENT
!"teractii hicrofobe
Subst.activa-MMT preorganofilizat
Denumire Structura chimic& Raport | Masa HIB" Etape:
comerciala PO/EO | moleculara 1.Preorganofilizarea MMT
2.Intercalarea substantei
active
g/mol

XTJ 507 CH, —{0CH; CH, [0CH; —CH(CH5)] NE, 29/6 | 2000 2.8

B-100 9
CoH wt Pt OCH, 7——CH(CH5
'H( CH. 3,5 NH, | | 1000 <]

—, +
* WMT-B100-5FU tara p> PD. pro octet

“as 4 6 e e

nat
-
+
(po Bigot —ori = 6
° 100 200 300 400 soo 600 aHy CHg
Time (min)

Encyclopedia of Biomedical Polymers and Polymeric Biomaterials DOI: 10.108 1/E-EBPP- 120049946
 1.REACTIA DE SCHIMB CATIONIC (RSC)
3. MONTMORILLONIT PREORGANOFILIZAT-MEDICAMENT !"teractii hidrofobe
Subst.activa-MMT preorganofilizat

HaN—CH—CH)~(-OCHy- CH —)x- NH 100

3 CH 80
Daso (x=2.6) «Pot ibuprofen
Daoo (x=5.6) a)
Dzooo (x=33.1) % in
°o 4 3 Dig MT Ruproton
H. o ee
CH CH eo y mm 20 / Na-MMT/Ibuprofen
fre O)-a-amee ot yout .
3 dn,
Ibuprofen Theophylline

xs
3
3
Figure 6 In vitro release of (a) ibuprofen from Na-MMT/ oO
ibuprofen, D2;>-MMT/ibuprofen, Dsoo-MMT /ibuprofen, a
D2o90-MMT/ibuprofen at pH 7.4 and (b) yllline i
from Dzg-MMT/theophylline at pH 7.4.
0 20 40 60 80 100 Activate
Time (hr)

J.Appl. Polym, Sci., 2012, 125 (S1), E157-166

LUNGIMEA CATENEI AGENTULUI DE

COMPATIBILIZARE

H,N—CH—CH)—<-
OCH; CH — x- NH,
ba, Pee =
Dan (x22
Dsoo (x=5.6)
ee D:x-MMT/Ibuprofen Deo-MMT/Ibuprofen

Dzooo (x=33.1) apt buprote

7 6 8 i 2 a 16 18 2022 aa2 TS 8 0 ia i446 18 20 22 sas
26 (degree) 26 (degree)

AY Distanta Medicament ¢ ee SU
modificat interplanara | incapsulat — =e
CN os or peste
S Theophylline
MMT-D230 14.7 9.59 os
MMT-D400 16.3 7.73 —— ne A
MMT-D200 18.4 1.68 28 (degree) 20 (degree)

MMT-Na 9.3 5.5

Activa
Go to Se

J.Appl. Polym. Sci., 2012, 125 (S1), E157-166 10

 1.REACTIA DE SCHIMB CATIONIC (RSC)

4. MONTMORILLONIT-PROTEINA-medicament (ALBUMINA )

BSA

*Instabilitatea si degradarea proteinelor-

medicament in mediul acid al stomacului a
_ Perle Alginat (A), Alginat-MMIT (1%)-(B)

ADMINISTRARE ORALA

Alginatul de Na _— sensibil la schimbarile de

pH
Cumulative release (4)

Material hibrid: ALGINAT —-Na + MMT _——?

A-fluid gastric simulat

B-fluid intestinal simulat Minutes

Reactive & Functional Polymers 73, 2013, 1420-1425 11

1.REACTIA DE SCHIMB CATIONIC (RSC)

4. MONTMORILLONIT-PROTEINA-medicament (ALBUMINA )
30 100
A B

254 ao J

z% 20 4
z9
4 B 60)
2 2
wo> 154 =o z
%
3
s3 40-4
vi
oE10 | 65
r 20 71
54 —=— 0% MMT 0% MMT
—— 0.5% MMT) —O- 0.5% MMT!
— 1% MMT —e 1% MMT
. —O— 2% MMT —O— 2% MMT
: t T 0 T T T T T
Oo 50 100 150 200 0 100 200 300 400 500 600
Minutes Minutes
A-fluid gastric simulat
B-fluid intestinal simulat

Reactive & Functional Polymers 73, 2013, 1420-1425 12

 FACTORI CE INFLUENTEAZA INTERCALAREA

1. Natura SS

1.Capacitatea de schimb cationic (CEC)

2.Densitatea de sarcina

Activai
Go to Se

13

CAPACITATEA DE SCHIMB CATIONIC (CEC)

CEC reprezinta capacitatea argilelor de a schimba ioni

-determina cantitatea maxima de cationi prezenta intre straturile

argilei

-controleaza spatiul disponibil difuziei moleculelor de

polimer

Activate
Go to Settir

14
 CEC-ul ARGILEI

CEC-ul argilei

aN
< 94 echiv/g > 94 echiv/g

structura exfoliata structura intercalata

DENSITATEA DE SARCINA

_ CEC
S

A. Argila cu densitate de sarcina scazuta eRe6 os at ae:

Eee) - BM CH (CH), NH,*-FH

Intensitatea relativa

Nitin ap|
\ CH,(CH,),.NH,'-Mon.
(0.86)

CH (CH))
, NH,” Hect.
(0.66)

densitate de sarcina

0 4 8 12 16 20
2 theta

16
 DENSITATEA DE SARCINA

-ionii de alchilamoniu cu aceeasi lungime dar cu densitati diferite

| [H3;N(CH,),NHs] ** si [H3N(CH2),NH3]*
Distante interlamelare diferite

[H3N(CH2),NHs] ** «~—____ Distanta interlamelara scazuta

17

TIMPUL DE GONFLARE

Timp de contact al SS cu Spatiu bazal

matricea polimera (A)
(min)
0 21,2

5 33,8

180 34

360 34

720 34

1080 34

1440 34,7 Acti

Go to
Knformatii suplimentare curs 6

Metode de organofilziarea silicatilor stratificatl (slide 2)

1. Metoda ce implica reactia de echimb cationic (RSC)
2. Metoda formar legaturilor de hidrogen
3. Metoda schimbului tonic sia formari legaturilor de tidrogen
4. Metoda formarn compusilor de tip chelat cu gruparile amido-acide
5, Mletoda ce implica reactia de silanizare (cuplare)
6. Metoda ce implica dubla organofilzare prin reactia de schirnb cationic si reactia de
silanizare
7. Feeactia in faza solida

8, Modificarea silicatilor stratificati utilizand metoda "Layer by layer

9. Strateci de modificare a silicatilor stratificati cu polimeri Ccompusi macromolecular)

1. Reacha de schimb cationic (RSC) (slide 3)

Rat are la bara proprietates

MIMT de a schimba cation anorganici cu alli catiom cu care

intra in contact.

Aceasta metoda presupune patcurgerea tai tultor etane:

1. gonflarea argilel Cmediul cel mai comun de gonflare este apay: in aceasta etapa are loc o
predigtantare a straturilor silicatulai (ex: gonflarea in apa a MM(T/caplinit la lucrarile de
laborator 1, 2, 3)
2. firegatirea cationulai organic Ccationul organic poate fi chiar substanta active sau un agent
de preorganofilizare) (Ex: tratarea acidulu, L glutaric cu acid clorhidric, lucrare de la borator
laizd
a) golubilizarca agentului de organofilizare
b) protonarea
si solubilizarea — etapa ce depinde
de tipul agentulul de modificare
3. Reactia de schimb cationic (mediul de schimb cationic ales functie de pitul agentului de

Organofilizare, exernplu de medin de schimb cationic: asa sau apa ca si cosolwent

(cam in care
argila se gonfleaza in apa distilata iar agentul de organofilizare este solubilizat in solvent
organic jar in momentul in care se amesteca cele doua componente va fi necesar de un exces
de solvent organic deoarece argil ava devein in final hidrofobay)
4. Spalarea (pento. indepartarea excesulul de compus organic, exista si teste pent

identificarea indepartarii cationilor, exemplu: pentna werificarea indepartarii ionilor de Cl se

tealizeaza Lestarea cu azotat de argint formandu-se astfel clorura de argint, care este un
precipitat alb)
5. Urcare (se poate realiza prin uscare
la temperature camerei,la 50 °C sau prin linfilizare)
6. Caracterizarea
(in vederea determinarii gradului
de organofilizare)

Reactia de schimb cationic poate fi realizata atat cu subtente hidrofobe cat ai cu substante
hidrofile

Factori
ce influenteaza reactia de schimbh cationic: slide 4
Tipul substantet active Chidrofila‘hidrofoba: cationica‘anionica)
Tipul sil . if (cationica/anionica: fl filizat; CEC:

densitate de sarcina)
Medtul de reactive (solvent‘cosolvent)
Parametrh reacties de schimb cationic (pH, temperature, concentratia de substanta
activaiexistent agentilor de organofilizare: tirpul de gonflare
si timpul reactiel de
achumb cationic)

Tipul substantei active: slide 5

Niajoritatea substantelor active sunt solubile in apa insa substante active precum
Corticasteroizii, antitumorale, hormone sunt partil solubili sau total insolubili in apa.
3 posibilitati de modificare a sohabilitatii:
Exista
in sare a substantel active
1. Transformarea

2. Incapsularea in forma insolubila (interactii hideofobe silicat preatganofilizat

substanta activa)
in silicat utilizand solvent/cosobrent
3. Intercalarea

In wederea intercalarii substantei active in silicatul stratificat sunt necesare informati despre
electronegativitates
acesteia: poate fi cationica, amonica sau neutral. Infuncte
de acest.

1. Transformarea
in sare a subsiantel active. slide 6
In cagulin care 9 substanta active este insolubila in apa, dar preginta
un character acid sau
basic, aceasta poate fi transformata in sare (solubila in apa)
 Fz: Doxorubicina se trateaza cu acid clorhidric
Fx: Capecitabina este un prodrug al 5 fluorouracilulul 5 Fluorouracilul este un medicament

Mai putin toxic

Preginta o biodisponibilitate mai mare decat a 3 fluorouracilului prin administrare
Oralafintravenous

Concentratia de 5 fluorouracil eliberata de prodrug este de cateva orl mai mare in

tumosre
decat in camul administrarii 5 fluorouracilului intravenos
Degavantare:
Doza relative ridicata, de dova ori pe a, deoarece prezinta o viteza de eliberare rapida
Acest degavantal se poate rezolwa prin realizarea unui sistem cu eliberare controlata
(intercalarea XELODAin Montmorionit de sodiu.) Montmorillontul de Na s-a
dowedit a fi un silicat sigur din studile preclinice, biochimice si histologice. Reactia de
schimb cationic dintre gruparile arnino si ionii de sodliu (Si-C-Nat) existenti in silicat
gta la baza intercalarii eubstantei active in gazda anorganica. pH =6.6
este esential
penny ignizarea gruparilor amino din CAP. Procesul de intercalare a CAP este in
principal controlat pon mecanismul de schimb cationic datorita interactiilor
columbiene
dintre gruparie amino din CAP si ign de sodiu pregenti in galeria MIMT-
ului. Slide 6

Un alt exermplu de influenta a pH-ului este incapuslarea Ciprofloxacinula in montmorilorut:

slide 7
Adsorbtia ciproflozacinului in silicatul stratificat este influentata semmnificativ de valoarea ph.
ult mediulai
de contact. Aceasta influenta adsorbtie-pH este diferita in functie de tipul
substantel active si tipul argilei, Valoare pH-ului poate influenta atat transformerea substantel

negativapomitivea a garde. at
De exemplu in cazul ciproflozacinului are lac o crestere a adsorbtiel substante active pe
thasura ce creste valoarea pH-ului intre 1 si 7.4. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca
ciproflozacioul este incarcat pogitiy la un Ph mai mare de 6, permintand astfel adsorbtia pe
 suprafata mcarcata negativ a mineralului,

La un pH mai mare de 8.7 se inregistreaza o scadere a adsorbtiel ciproflozacinului deoarece

acesta trece intr-o forma mononegativa determinand astfel o respingere de catre suprafata

O adsorbtie semnificativa a subs active s-a inregistrat la un pH de 7.4 cand substanta activa se

afla in forma zwitterionica, forma ce determina o adsorbtie pe suprafata argilel .

Un alt parametru ce influenteaza incapsularea substante: active intre straturile argile, in cazul
ciprofloxacin este timpul de contact. Astfel cu cat se mentine mai mult timp in contact
ciproflozacinul si WIMT-ul se incapsuleaza o cantitate mai mare de substanta activa (slide 7)

Slide $
In cazulin care nu se doresteo transformarea SA in forma de sare se ubbeearza metoda
bazata pei ile hidtofobe cu silicati Slizati

se pot folosi agenti de preorganofilizare cu indice hidrofiltudrofob (HLB) diferit. Astfel la un

HLBG <1 argila este mai hidrofoba si poate incapsula o cantitate mai mare de 5 fluorouracil
(antitumoral cu solubiitate scazuta in apa)

Slide 9, 10
Un alt parametm ce influenteaza incapsulare subtstnatei active intre straturile argilelor este
masa moleculara si implicit lungirmea catenel. Cormparatie intre D230, D400 si D2000: O
catena lunga a agentula de preorganofitmzare duce la o cistantare mat mare a straturior
argileor si implicit o meapsulare eficienta a substantet actrva insa la o lungime a catenet prea
mare (D2000) dest distanta mtre straturi este mult mai mare, agertul de preorganofilizare va
Ocupa aproape toata galeria argilei si subsntata activa nu wa mai avea suficient spatia liber
pentru a fi incapsulata.
De asemenea daca am utiliza substante active diferite (ibuprofen si tepfilina) o cantitate mai
mare de substanta activa se va incapsula in cazul ibuprofenulu, deoarece acesta are a
structura chimica ce permite prierea moleculei si obtinerea une dimensium a moleculei mai
tmici decat in cazul teofiline.
 Slide 11

Algmatul un polimer util in dezvoltarea unor sisteme de imcapsulare si ebberare a

protemelor destinate moedmla acid Algmatul este sensihil la schimbanle de pH, acesta
inregistrand o contractie, o micsorare a porilor gelului format in conditii acide si astfel difucia

. . .

Un dezavanta; al alginatuli este reprezentat de eficienta scamuta de incapsulare a

tedicamentului deoarece medicarmentul este eliberat rapid in tinpul prepararii gelului si
datorita dizclvari rapide a alginatul in mein bagic ce determina o eliberare rapida a
aAcestiia in intestin, unde
se inregistreaza un mediu bazic.

Introducerea
MIMIT in alginat determina

Prin wareirea concentratie de MMT in material hibrid se observa o scadere in eliberarea

substante active din acesta odata cu cresterea concentratie: de MIT (slide 12)

In cazul materialeor hibride incarcalarea este influentata de urmatori factori: slide 15

Capacitatea de shirnb cation
Utitzarea une argile cu un CEC mare duce la obtin (slide 14, 1S}rea unet structuri exfoliate a
materialulu hibrid pa cand prin folosirea une argile cu CEC mai mic se obtine o structura
intercalat.
Densitatea de sarcina
In cazul utilizarii unei argile cu o densitate de sarcina mare se obtine o structura intercalata iar
la utilizaca une argile cu o densitate de sarcina scazuta se obtine o strictura exfoliata (slide
16,17)
Timpul de gonflare

Timpul de gonflare induce predistantarea argile mamte de realizarea reactia de schimnb

cationic. Acesta predistanteaza straturile argie: sermmmnificativ in primele 5-30 mim apoi distanta
dintre straturi ramane constanta indiferent de timpul de gonflare (slide 13)
 Curs saptamana /

2. METODA FORMARII LEGATURILOR DE

HIDROGEN
MMT-PEG Proprietati

1. Structura chimica: |O _H PEG sau PEO Compusi neutri (PEG)

H O J
n
Pastrarea caracteristicilor
electrostatice
2. Aplicatii ———— . . .
a.Sisteme cu eliberare controlata a medicamentelor
b.Modificari chimice ale macromolec. biologice
c.Bioconjugate
d.Aditivi in cosmetica
3. Metode de obtinere MMT-PEG:
a. Intercalarea din solutie (solventi polari)
b. Intercalarea din topitura
c. Intercalarea asistata de ultrasunete

4. Mecanisme de interactie: MMT-PEG

J. Phys Chem A, 2011, 115, 7484-7493 »

 2. METODA FORMARII LEGATURILOR DE
HIDROGEN
MMT-PEG Proprietati

4. Mecanisme de interactie: MMT-PEG

a. formarea legaturilor de hidrogen
(a)

sso YER
@ :H,0

SMA SAAtPEG =e 0000

XRD Basal spacing
= 181A
ays

iin
b. Intercalarea in MMT preorganofilizat (interactii hidrofobe)

Activate

Thermochimica Acta 566 (2013) 24~ 35 Applied Surface Science 276 (2013) 502-511 3

3. METODA SCHIMBULUI CATIONIC (RSC) SI

LEGATURILOR DE HIDROGEN
Agenti modificatori

@) CH, cH,
Zz H,NCHCH,(OCH,CH),NE, + 21 nolccuy tox
POP-D400, x-5-6, Mw-400 aes
cH, © cH, cH,
—~ a xbncnocn.dn fundieny Evabuensocaten, NH,

m0 Amidoamines (2=2, 3 and 4)

(3) POP400-SA
(&) a) Pop400-Aa @) POP2000 (amide H-bonding and POP
(amide/Na* interaction) (@OP-hydrophobic effect) hydrophobic effect)

Activate
Go to Settil

Colloids Surf. A, 2007, 302, 162-167 «

 4. METODA FORMARII COMPUSILOR DE TIP CHELAT CU
GRUPARI AMIDO-ACIDE
Mecanism de intercalare a SS diferit de cel conventional (RSC) !!!

Agenti de organofilizare: specii neutre

Cationii SS sunt mentinuti !!!
oO

HN NH . ee
¥ x0 | Amidoacizi |
NH:
7 dl Si-O
SI
; 6 | |
HN Nm J sav = OHO"
Ko Ce SF
NH; X HO
|
NH
we
Ho
aa Nu Na nn
fa) ; of Ro o wo OH

0 — ww

OH
a 0 0
Come) HO
oy the W
oO oOo oO Activate
Go to Settir

Macromol Rapid Commun 2004;25:508-12 5s

4. METODA FORMARII COMPUSILOR DE TIP CHELAT CU

ACIZI CARBOXILICI

stearic acid =

2, @ @ ¢

CH,(CH,)nCOONa MMT-Na*t——_> doai =1.5 nm

n= 10 laureat MMT-Ca?* 5
n=16 stearat doo1 =4.3 nm
Activate

2005, 26, 0 0 Set

Macromolecular Rapid Comunn.,
1841-1845.
Metoda, foxmani legaturi de hirogen,
Aceasta metoda seaplica in cazul in care dorm intercalarea unor compusi hidrofil ce contin
grupan OH
Polietilen glicotul,
oumit si polietlen oxid (PEO) este un polimer solubil in apa, ce fre parte
din Clasa surfactantilor nelonici, caracterizal prin stabilitate chimica, termuica,
biodegradabiitate, hiorompatibilitate, necoroziy si obtinut
la un pret scazut.
Datorita acestor proprietati avantajoase, PEG-ul este utiliza in numeroase doment precum:
Sisteme cu cliberare controlata, modificarea chimica a macromoleculelor biologice, gbtinerea
sistermelor bioconiugate ce implica utilizarea proteinelor si lipidelor, aditivi in cosmetic: lant,
agent de digpersie
si emulgator.
PEG-ul, polimer sintetic, poate fi gbtinut intr-o gama larga de mase moleculare (4010-20000
g/mol).
MOdificarea MMT cu surfactant neionici precum PEG-ul repreminta o metoda avantaioasa de
organofilizare deoarece
WIMT organofilizat poate interactiona
ulterior atat cu subtsntele
anorganice
cat si cu cele organice, extingzandu-se domeniul
de aplicati.
mistermul binar PEG-MIMT include urmatoarele interact:

1) intercalarea PEG-ului in galena MIMIT-ulut prin intermediul legatunilor de hydrogen dintre

gtuparea etilenoxid st suprafata siicatulai MMT organofiizat asttel, preninta capacitate de
adsorbtie ridicata, atabilitate tenmica
ai chimica ridicata. Intercalarea PEG-ulut in MMT se
poaterealiza prin
3 metode:
AQ intercalarea din solute utiizand solvent polar.

Ph intercalares din topitura

Cl intercalarea
in absenta solventului asistata
de ullrasunete
Metoda ce implica organofilearea MIMIT cu PEG in topitura, in prezenta ultrasunetelor
repreginta o noua ruta de intercalare
a MMT. Un astfel de MMT organofilizat
poate fi utilizat
ca glagent de transport
a medicamentelor in aplicatule farmaceutice,
aditnn m domeniul

Cosmeticelor.
In cazul incapeularit une substante active intr-un MMT organofilizat cu PEG, aceasta se

active se pozitionearza doar pe suprafata argilel.

 Avantajul organofilizani apeland la aceasta metoda consta in usurinta procesului, este o
metoda prietenoasa mediului. In industra sistemelor cu eliberare controlata se utilizeaza PEG
cumasa moleculara de 1500 g/mol si 4000 g/mol.
|
3. Metoda Reactiei
de schumb cationic sia formar legatuilor de hydrogen
Aceasta metoda se utilizeaza cand in structuraagentului de modificare exista grupari
functionale care permit formarea legaturilor de hydrogen sia reactiilor de schimb cationic.

legaturi amidice utilizate la legaturile de hydrogen

RCS leg amidica

- leg de H

Un alt exemplu
este utilizarea acizilor carhoxilici:
HOOC-(CH2)}¥-COOH
Y=4_- acid adipic
Y=8_- acid sebacic

Amida protonata
In acest cazare loc protonarea gruparilor amino si se formeaza
centri activi.
Amida protonate + MMT
In acest caz:

- Are loc formarea legaturilor de hydrogen datorita gruparii Si-OH de ne suprafata

 - Are loc reactia de schimb cationic datorita interactiel cu gruparea amoniu
- Are loc o dubla organofilizare: a suorafetei sia galeriei

de:
 4. Metoda formarit compusilor
de tip chelat
Foon ae
ogee ‘aii a silicatil ifcati cu difesti sem cptac scapes

acide
- Cation din galerie sunt implicate in formarea de complexi
Ohi - aia an eral earater a di ial aa areca rees
seachid ichitii ‘eobidsidic aif del apenas eerie

Aceasta metoda de organofilizare a silicatilor stratificati este adecvata silicatilor stratificati ce

 Curs saptamana 9+10

Activate
Go to Sett

5. METODE CE IMPLICA REACTIA DE SILANIZARE bia

x OH
Ips + HO

xX OH

R ; ; R
i
HO—Si—OH R
HO—Si— 0H HO—Si 0H HO—Si—OH | b
| | | HO—Si-OH ys. HO—Si_OH
OH OH OH __ >» | H !
OH OH OH “HO 9 0
i __|__
 6. METODA DUBLE! ORGANOFILIZARI
(RSC + Reactia de silanizare)

SIL.
oO
Es S— (CH)
s- 0— NT +HO—CHY*™” = —— Si-(CH)3- 0- CBG CHa 0 CH

6 [os si on
| |
0. x 0, °
; : il
St (CHD)
O- CHS so le —> so (CH))3- 0-CHy- fo — Comme
0° 0
Se °. OH
—si— —

7. REACTIA IN FAZA SOLIDA

Lichide
ionice

Raport masic gazda anorganica-agent modificator de 10:1 pana la

1:2

SS pre-tratat_ | <—— interactiile hidrofobe —> | Agent de organofilizare

Agent de organofilizare: naftalina, fenantren, antracen, acrilamidei,

n-alchilaminelor, 2,2'-bispiridinei
Avantaj: metoda promitatoare de organofilizare a SS

Applied Clay Science , 2008, 42, 8-24

 8. MODIFICAREA SS UTILIZAND METODA
"Layer by layer"
Principiul metodei:

Na* Na* Na*Na* Na*

AY AY AY OB a | Etapa I: depunere cationi organici

Na* Na* Na* Na ‘Na*

A At At At At

Etapa II: depunere anioni organici

-Interactiile electrostatice
-Legaturi de hidrogen
-Legaturi covalente

MODIFICAREA SS UTILIZAND METODA

"Layer by layer"

A. Compusi macromoleculari

* Anionici *Cationici

1. Acidul poliacrilic
1. Chitosanul

mith COOH

2. Alginatul de Na
OH
OH o= OH
no « 9S HO a <0" Oo"
oon m

3. Acid hialuronic
OH OH
Oo

- - O- 0.
iets
HO 9, -

OH NH
ty

o
 8. MODIFICAREA SS UTILIZAND METODA
"Layer by layer"

CHI (0.2 mg/mL) ,

orPDAG (2mm) — LaPonite (0.1 wit)

(GS) = (P1/PAA/GS/PAA), (GS) = (P1/PAA/GSIPAA),

(Lap)= (CHI or PDAC/Lap)
rn
re hy pe

"Peptetal {Tl Activat

Go to Set

8. MODIFICAREA SS UTILIZAND METODA

"Layer by layer"

A-haloisit nemodificat, B si C ale HNT acoperit cu polietilenimine si acid poliacrilic

Ox_OH
N
n
H n
9. Strategii de modificare a silicatilor stratificati cu
polimeri (compusi macromoleculari)

1. Metoda solutiei

2. intercalarea in topitura

3. polimerizarea "in situ. <————_ Cea mai atractiva metoda !!!

/ interactii fizice polimer-SS

Metoda
Grefarea polimerului

Grefarea chimica

Grefarea macroinitiatorului/ ——
macromerului Go to Sett

9. Strategii de modificare a silicatilor stratificati cu

polimeri (compusi macromoleculari)

-Sinteza din topiturad

Ul Zr
Silicat stratificat organofilizat_ — Matrice termoplasta Intercalare

-Sinteza din solutie

Silicat stratificat _ Polimer solvatat

organofilizat
solvat Intercalarea Evaporare
Activate
Go to Set
 9. Strategii de modificare a silicatilor stratificati cu
polimeri (compusi macromoleculari)
-Polimerizarea in situ

me &material stratificat

Intercalare Intercalare
Polimer Solutie precursor

Coprecipitare

polimerizare in situu
————

9. Strategii de modificare a silicatilor stratificati cu

polimeri (compusi macromoleculari)
 Metodele de grefare a lanturilor polimerice "la" ("to") sau "de la" ("from")
suprafata silicatilor stratificati

Metoda polimerizarii "la"

AL

it
a
0>
o

Pee Wee sh

Intercalarea silicatului stratificat cu doua tipuri de saruri cuaternare de

alchil amioniu
ee —

— %,
|
sf

U|

Metoda polimerizarii "la"

CHg
CH, 2 a! + ° i
| 0 —_+ ee
a0

i \ wt/
6 iCz Eas
Ci2Has Wt by Eos

iL CH
—
+c) — cane cry—t_ “Cite o CH

joo Fo
°
I °
LO pe CHy a | cHHy’
CH
1
(a CHy—C—
oP CH
cH,
CH:
I
co.
CH;

CyL Fas OnE

12 Has Ck125 JG=° G=0 o=0
\
Be |
<—
te
CyHhs
me
C12 Has /
\
St N&e
—_—oN

Polimerizarea monomerilor la suprafata silicatului stratificat

Polimerizarea "de la" suprafata silicatului

CN

BA i]

CH yO
N=N.

H hon $ Be
CN

DCC/DMAP | DMF

CN
6 oO
Be CH) N= LI tin
Oo
CN

THF | N(CH);

Peas
| Oo.
Se
t f tan ae
° in |
Br Br

Obtinerea unui initiator bi-cationic

9. Strategii de modificare a silicatilor stratificati cu

polimeri (compusi macromoleculari)

J. Obtinerea agentului de transfer de catend (CTA) -

CoHs Ex: Polimerizarea MMA

honors — oer as
Hs “Hs
Br
2. Intercalaree silicatu lui de cdtre CTA

fs
BB B&B + cH cH—cH—sH
LH
MMT-M

& =Nat
 9. Strategii de modificare a silicatilor stratificati cu
polimeri (compusi macromoleculari)

3. Polimerizarea metilmetacrilatului (MMA) in prezenta MMT modificat

70°C Monomer
AIBN ——= 2R° ———> ww
*

*
SH oot Pa, (==
3¥ out = ory
=)
(Han 5,
WW r ny
+ anew +
CHs~ | ~caHs bso + owwH + CH; | ~ cH; cay,
” |
SH
CH u |
st
ss) == =)

(==
= =)
3
bins catts, |Ce CoH, Monomer
. Nid > ACE
Calls Cals cht —_- , can
oS
Goss ===)

Activate!
Go to Settin

9. Strategii de modificare a silicatilor stratificati cu

polimeri (compusi macromoleculari)
Polimerizarea indusa termic

Agenti de intercalare a MMT

CH;
ON NL lt
o NE crt | ar
CH. + ee |
><) (i)
' a a Be $e : Bie‘ onnereiv
6 (i oH, OHO s
Aye Cth Ve MMT
CH, +
OH =
° CH3 S=Na Actilat debutil | 140°C
fro Ne CH; }
mm CHg
‘Nanocompozit POLIMER-MMT
cH, cu structura exfoliat’
CH ly
+l oO. N—CH;
CHa o |
day n n CH,
a =) Br
Br
Iv

C2Hs
CoH, iP
ct a
Qths—.
ot
|
GH; a n H:
2Hs Activate
Br
Boe
10 to Sett
. n=2,3
Br v
 9. Strategii de modificare a silicatilor stratificati cu
polimeri (compusi macromoleculari)
Tehnica ATRP-Atom Transfer Radical Polymerization

Componente:

1.Monomer

2.Initiator (halogenuri )

3.Catalizator (Metale tranzitionale)

4.Solventi: Toluen, dioxan, cloriform etc

5.Ligand: derivati de bipiridina/poliamine liniare metilolat total

Activate
Go to Set

9. Strategii de modificare a silicatilor stratificati cu

polimeri (compusi macromoleculari)
Tehnica ATRP

Etapele ATRP

1. Initierea

R-Cl +L,M,°,. ———>

_—__ R* +L,M,%-cl

2.R* + CH=CH, —-+ R-CH,-CH,*

R-CH,-CH,* = + LmMtn+1-Cl ——+ R-CH,-CH>—-c]__ x: LmMtn

Activat
Go to Se
9. Strategii de modificare a silicatilor stratificati cu
polimeri (compusi macromoleculari)
Polimerizarea radicalica cu transfer de atom
(ATRP-"Atom Transfer Radical Polymerization")

vs
oO

coe )y —NH— (CH )2—NH, CH;

;
CH;
;
CH;—0—Si— (CH); —-NH—{CH,),—NH}

om
Si
qSim °
/ ou
GD ms s——y

CH
O
[ H|
| N

CH,-O— $b NH
O
| Br
/ UW

|
CH;

9. Strategii de modificare a silicatilor stratificati cu

polimeri (compusi macromoleculari)

Polimerizarea radicalica cu transfer de atom

(ATRP-"Atom Transfer Radical Polymerization")

O—CH; —CH3
HO. OH |
Nat Na’ Nat + CH;—CH,;—9O—Si— (CHy);—NH}
HO OH
O—CH)—CH3
MMT-Na | APTES

HO ‘ OH
R—Si. SiR O CH;
Oe OT °
Nat oat Nat® ° + Bre — CH;
“aie eei CER
bo OH

ATRP
CuBr
HO OH es
PS—x RSL Si—R
=
0-0
Na’ Nat Nat ?
pox RL) a O00 si 81° XPS
to OH
Ps-MMT

R=-(CH;);—NHp
°
CH,
oy
X= —07 ~C—CEa
CH,
* Metoda ATRP combinaté cu polimerizarea cu deschidere de ciclu (ROP )

Na’ Na’ Na’ Na

b a | polihidroxietilmetacrilat (PHEMA)
| uae toes -

poli(L-lactida) PLLA
cH,
anda [orate f- —(CH,),— 0H
 Informatii suplimentare curs saptamana 9+10

5. Metoda ce implica reactii de silanizare.

Etane:
a) Alegerea agentului de silanizare

Grupare hidrolizabila

Grupare organofila

APTES — aminopropiltrietoxisilan

b) Transformarea
agentulu de silanizare imtr-o forma reactiva prin hidrolza gruparilor

In cadrul acestel elape se gbtin legatun silanol

-OCH3: grupare metoxt

-OC2HS: gripare etos
I a. ificati cu le bidroxil

c) Punerea
in contact a agentulul de silanizare hidrolizat cu silicatul stratificat gonflat. in apa:
- ge Wor forma legatur, covalente
- 26 ¥a obtine un silicat stratificat cu suprafata puternic modificata
- daca -R are o tendinta de hidrofilie, agentul de silanizare poate fi intercalat. intre

- mecanismul principal este Acela de modificare a suprafetet

6. Metoda dublei filizari

- prima etapa consta in reactia de schimb cationic

-a doua etapa consta in reactia de silanizare a silicatului stratificat.
 7. Metoda reactiel in faza solida
- se fealizeara incapsulare substantel active in stlicatul stratificat prin mojarare
- Se poate folosi sio moara cu bile

- deocamdata este practicata numad la nivelul de cercetare

Ublizind acest’ mietodd s-a reustt o intercalare a acrilamidel, n-alchilamimelor, 2,2'-
bispiridinel Tn montmorilonitul pretratat cu igni de alchilamonu. Ulterior, prin diferite metode
todificate ce au la bazd reactia in fara solid’, silicatii stratificati au fost intercalati a de
Octadeciaming, alcool (butanol, hexanol, octanol), aldehide sau alti compusi polan,
De asemenes naftalina, antracenul au fost intercalate in montmorilonitul
pretratat. cu ion de
alchilamoniu, ublizaind metoda reactiel in fara solidd ce are la haa interactile hidroafobe
dintre mmontmorilonitul modificat cu ion de alchilamoniu si compusi aromatici Metada
Presupune togjararea montmorlomtulu, pretratat cu iom cuaternarn de alchilamonu cu

antracen/fenantren, la temperatura cameret, hilizend Wn fahork masie, GRz05 enorganice-aeent

modificator de 10:1 pand la 1:2. Lungimes ionile
modifica reactivitates.
Aceasta metoda se remarca printr-o sene de avantajle si anume ugurinta de operare,
comparatiy.
cu metoda conventionala, posihilitatea de a utiliza compusi care nu sunt acresihil,
sub forma de solute, absenta solventuha organic.

8. Modificarea silicatului stratificat utilizand metoda layer by layer (Lb)

Agasta metoda implica depunerea mat multor stratun de polielectrolii incarcalt diferit,
ulilizand solutti dilate sau dispersii pe un support solid.
Aceasta metoda se hazeaza in principal pe interact clectrostatice, dar sip e formarea
legaturilor de hydrogen si interactii covalente. Tehnica Ll este clasificata ca find una din
cele mai utilizate metode de obtinere a filmelor subtiri multifncoae, cu o gama larga de
aplicati in obtinerea suprafetelor superhidrofobe, senzori chimici si a membranelor
penmeabile, sistermelor cu eliberare a medicamentelor si biomoleculelor, material fotowvaoltaice,
; .

In functie de tipul substratului, tehnica LBL poate conduce la obtinerea unor filme, capsule
sau tuburi. In categoria speciilor adsorbite pot fi inclasi polielectrolitii, nanoparticulele,
argilele, proteinele si enzirnele.
Alat argilele incarcate negatrve (IMIMT cat si cele incarcate poztie, (LDH) pot fi fologite ca

substrat solid pentru depunerea polielectrolitilor,

Factor ice influenteaza tehmca Lbl:
 Concentratia de polimer cationic

Timpul de adsorptive
Cantitatea de gilicat stratificat
pH

Tebnica LbL. reprezinta o metoda relativ simapla, user de aplicat, ce presupune

adsorbtia allernanta a polimerilor incarcall diferit, metoda deogebtt de importanta pentry

Filme depuse pe dispogitive implantabile care sa comtina si un ingredientJingredienti

farmacentic( activi care sa previna posihilele infect asociate implantelor
Infectiile asociate implanturilor presupune parcurgerea unui protocol de tratament
laboriog
gi costisitor:
Lesplantarea dispozitimalu, medical
2. tratamental
cu antibiotic timp def saptamani

eve oL.acestor posik infect asociate antulud. repreminta 0

altemativa convenabila. Introducerea unui cispozitiv implantabil a carl suprafata este
acoperita de un film miultistrat ce contine un medicament reprezinia o varlanta de a dezvolta

o metoda ce previne aparitia unei posibile inferti asociala cu aceste tipuni de dispozit ve

Acoperirea suprafetel implantului cu un strat multicomponent ce contine antibiotic s-a

dowedit a fi eficient
in scaderea infectiilor post-operatori.
Obtinerea unui film multistratificat prin metoda layer by layer Intamping anumite
dificultaty:

1. difuzia interstraturilor, fenomen ce conduce la amestecarea sau achimbarca

componentelor filmului in timpul asamblari
O metoda de blocare a difuzied straturilor presupune introducerea unor stratun de
blocare de tip nanocompogit (polimer-oxid de grafend, polimer-siicat stratificat). Aceasta
metoda
este avantaioasa insa precinta unele limitari in domeniul eliberaris mericamentelor si
aplicatilor din ingineria tiswlara Gatorita incormpatihilitati dpdy al chimismului dintre
medicamente si chimisrmul legaturii covalente 21 noile nanomateriale care sunt in curs de
cercetare privind toxicitatea.
 © astfel de platformnd de
eliberare a tnedicatnentelor presupune elberarea rapida a acestor antihiotice incapsulate in
poimele zile, urmata deo eliberare controlata timp de mai multe saptamani a medicamentelor.
Avantaje:
- stadea So de complicatii locale - eroziuni prin stabilizarea poritiel disporitivelor de tesutul
subiacent si prewentia migrarii acestora sau de prevenire a reactiet de strangere si mulare a
tesutului dermic direct pe dispozitiy ceea ce favorizeara eroziunea
-prevenirea infectilor prin eltberarea lenta a substantelor antirmicrobiene si antibiotic locale
intt-o concentratie satisfacatoare unui tratament local
- scaderea cheltuielilor pentru tratamentul cormplicatiillor
-scaderea spitalizarilor si suferintelor pacientilor prin imbunatatirea QoL si a reinserarii rapide
in societate si familie si prin imbunatatirea profilului psihologic reactive al acestor pacienti si
asa afectat de boala primara si de existent dispozitimilui implantat

Un exemplia de organofilizare a silicatilor stratificati Chaloisit) cu polimeri utiizand

tehnica LBL.

Dintre aventaele ce caracterizeard metoda LBL se poate enumera pret competi s

simplitatea metode, Aceasta metodd nu implich react complexe, metoda presupunand
utilizares unui substrat solid pe care se depun alternativ straturi de polimer (polielectrolity)
incarcatt pomitiv si megatiy. Speci incarcate diferit sunt favorabile acestei metode, insa nu
repreinmta un criteria pentru aceasta metoda).
Aceasta tehnica nu este specifica doar fortelor electrostatice. Straturile (filmele subtirt)
formate sunt mentinute stratificat $1 prim alte imteractn necovalente (legatun de tndrogen,
interact’ hidrofote).
 Privita ca o metoda specifica stracturilor de tip proteme, modificarea pH-uhu une
solutu poate regla taria legaturilar dintre straturi. Schirmbarea pH-ulai solutie: va determina o
incarcare, Ceea ce este avantajos pentru astfel de sisteme in care interactiile electrostatice sunt
Inate in considerare

%. Strateci de modificare a silicatilor stratificati cu. polimen (compusi

macromolecular)
Metodele de intercalare a silicatilor stratificati cu compusii macromoleculari pot fi clasificate
in tral mari categorii in functie de materife prime utilizate si tehricile de procesare. Metoda
solutiel, intercalarea din topttura 31 polumertzarea "in situ" sunt cele mat reprezentative
mietode utilzate la intercalarea polimerilor in silicatn str atificatt.
Utiizarea sobventilor toxici, difuzia lenta a polimeritor in silicat sunt doar cateva din
dezavantajele primelor doud metode.
Politnerizarea in "situ", considerata flind cea mai atractiva metoda, include o serie de metode
de polimerizare precum polimertzarea cu deschidere de cicle (ROP Ring apenig
polymerization), polimerizarca nulicalici conmtrofawi | =(CRP-Controlled = radical
polymerization), poltmerizarea radicaficd Bberi conventionala, polimerizarca catianicd,
polimerizarea anionicé.
Metodele de modificare a silicatlor stratificati cu polimeri pot fi clasificate si dupa
modalitatea de formare a lantuhu polimeric. Modificarea suprafetei siicatlor cu compusi
macromoleculari (polimeri) se poate realiza prin dowd rute principale: adsorptia fizicad st
grefarea chimmicad a polimerilor pe suprafata argilet.
sinteza din tapitura consta in amestecarea polimerula termoplastic aflat in stare topita cu
argila organofilizata in wederea optimizirii interactilor polimner-silicat stratificat. Catenele
polimere sunt intercalate intre straturile individuale ale silicatului stratificat.
Aceasta metodd presupune existenta unui sobvent (apa, cloroform, toluen, xilen,
dimetilformamida, acetontnl) in care argila organofilata se gonfleaza tar polmeru se
dizolva. Entropia casgtigata prin indepartarea moleculelor de solvent permite catenelor
polimerice sa difuzeze intre straturde argilet, Dupa evaporarea solventului, se formeazd un
nanocompozit intercala. Aceastd strategie poate fi utilizata la sinteza nanocormpozitelor epoxi-
stheati insa cantitatea mare de solvent necesara reprezinta un mare dezavantay.
Principalul avantay al acestel metode este acela ca ofera posibilitatea sinteze
nanocompozitelor intercalate pe baza de polimeri cu polaritate mica. Aceastd metoda de
 sinteza a nanocormporzitelor este dificil de aplicat la scara industrial datorita utilizarii unei
cantitati ridicate de solventi.
Politnerizarea in situ. este prima metoda utilizata la sinteza nanocompozitelor polirmer-silicati
stratificati (poliarmda 6-montmorilonit organo filizat.
In prezent, aceasta metoda este una dintre cele mai utitzate metode in wederea
obtinerh de nanocompozite pe bazd de matrice termoreactiv.
Aceasta metoda presupune parcurgerea mai multor elape si anum:
Prima eiagdi presupune gonflarea cu monomer a silicatului organofilizat Aceasta

etapa necesita o arurnita perioada de timp ce depinde de polaritatea moleculelor de monomer,

de natura modificatoruhu siiicatului precum si de termperatura la care are loc gonflarea.
A dowa etapa implica mitierea reactia. In cazul matricilor termoreactive precum
raginile epoxidice, poliesterice nesaturate adaugarea agentului de reticulare initiaza procesul
de reticulare, Aceasta metoda de sintezd este asemanatoare cu metoda sintezei din solutie cu
mentiunea ca rolul solventulai este preluat de solutia monomerului polar. De indata ce argila
organofilata este gonflata de monomer, se adauga agentul de reticulare, avand loc procesul
de exfoliere In acord cu mumeroase studu se pare ca forla ce mduce exfolerea ar fi
polimerizarea monomerului in galeria argilei.
Argilele datorita energie: de suprafata ridicata atrag numeroase molecule polare de
monomer in galerie. Reactile de polimerizare au loc intre straturile silicatului micsorand
astfel polaritatea moleculelor intercalate. De asemenea existd o serie de factori foarte
importanti care influenteaza procesul de exfoliere.
Cheia acestei metode consté in posibilitatea diryari polimerizirii in galeria silicatului
Cintre straturile siicatice) diminudnd astfel ponderea reactilor ce pot avea loc in afara
galerie.
Metodele de modificare a siicatilor stratificati cu polimeri pot fi clasificate si dupa
modalitatea de formare a lantuhu polimeric. Modificarea suprafeter siicatilor cu compusi
macromoleculari (polimeri) se poate reala prin douvd mite principale: adsorptia si grefarea
chimica a polimertor pe suprafata arailei

tia fizics preqinta avantaiul mentinerii nealterate a structurii argilel, ined legsturi slabe
stabilite intre gazda anorganica si agentul modificator (polimerul) reprezinta
un dezavantal
potential
Metoda grefari polimerului (metoda legari covalente) pe suprafats silcatu
stratificat reprezinta o alternativa de imbundtatire a interactiei intre cel dot component.
Wetods grefari cuprinde dows mite de modificare a suprafttel silicatilor stratificali. Prima
metoda de grefare implica o simgura clapa de grefare, in care polimerul reactonears cu

Stuparile reactive existente ne suprafats gazdel anorganice Dezavantajul principal al acestel

metode geste reprezentat de densitate de grefare scazuts deoarece primele catene polimerice
woluminoase grefate
de ailicat defayorizeaza difuzia altor molecule polimerice.
In vederea marin densilata
de grefare s-a introdus metoda grefani ce implica legarea
covalent a macromerilor sau a initistorilor (macroinitatorilor) de suprafata silicatului,
uimata de activarea in vederea formari compuswlui macromolecular.

Utilizand metoda adsorptiel si/sau metoda grefari s-au obtinut combinati hibride de
tip silica stratificati-polimer meignici (Cpolivinilpirolidona), polimer anionici
si cationict
(palietileninaine, a: . . . _— ; =

Mletodele de grefare a lanturilor polimerice "Ia" ("to") sau "de Ja" ("from") suprafata
silicatilor stratificati reprezintd variante avantajoase de organofilizare a acestor agent
nanostructurati.
Metoda polimerizarit ‘‘la" suprafata silicatului presupune existenta unui ion de amoniu
cu substituent ce contin grupari podimerizadife (acrilice‘metacrilice) ce pot reactiona cu

monomeri extern, in prezenta unui initiator printr-un mecanism de polimerizare radicalica

liberd.
Fz: Silicatul este tratat cu doud tipuri de saruri cuaternare de alchil amioniu, o sare ce
contine arupari polimerimabile si.o sare cu substituenti inerti ce are rolul de a se intercala intre
cation organici cu grupari polimerizabile vecine si astfel este posibila o reducere a reactor
de terminare posibile.
Modificarea silicatului prin imobilizarea unor compusi ce au functi de imitiator sau monomer
asigura oun medi propice pentru polimerizarea ulterioara a monomerilor la suprafata
silcatulu.
Polimnerizarea "de la" suprafata silicatuli s-a dowedit a fi mai eficienta in vederea grefarii
unet concentrati ridicate de lantur’ polimerice. Eficienta grefarn silicatulm utizand aceste
metode este influentata de o serie de parametri precum tipul imbtatorula imobilizat in silicat.
Polimerizarea "de la" suprafata silicatului
Aceasta metoda presupune modificarea intr-o prima etapa a silicatuli cu un cation organic cu
rol de initiator, urmata de polimerizarea monomerulua Cex: laurilmetacriat).
In cazul utilizirii unuai astfel de sistem s-au inregistrat conversii scizute ale monorerului. 0
explicatie posibila a randamentulu scazut de polumermare poate fi data de faptul ca radicaln
obtinuti in urma scindarit initiatorului nu au aceeasi mobilitate ca in cazal celor din solutie.
 Acest lucru poate conduce la recormbinarea radicalilor inairte ca acestia sd reactioneze cu
moleculele de monomer.
Silicatii modifica cu lanturi polimerice pot fi considerati aditivi functionali avarrtajosi
in comparatie cu cei arganofilizatt cu saruri cuaternare de amoniu.

Polimerizares radicalica libera conventional reprezinta cea mai utilizata metoda de

; a polimerilor in silicati ificati, imindu-se printr-o aplicail pentru

0 gam larga de monomeri sio simplicitate ridicata.

Ua de _ icalicd liher’ ional utilizat’ 1a j

polimetiimetacrilatuly (PIMA), utilizend montmorilonit de andin in calitate de gazda

structura 1 1 sa obtimut 0 potinerizare a butlaciltat’ cu o conwersie

de 60%. In acest sistem
nu s-a identificat o grefare a polimerului de silicat, lucra ce a fost explicat prin reactia mult
mat rapids a radicalului tert-butosd cu monomerul
fata de imobilzarea acestuia
de silicat.
Polimerizarea radicalica vie care implicd utiizarea unor catalizatori din clasa metalelor
tranzitonalehalogenurilor de cupra este cunoscuta sub numele de podimmerizare radicalica cz
wansfer de daiom. Aceasta tehnicd de polimerizare permite obtmerea unor polimeri

Calelizatorulut repremnta o dificullate a acest proceden, catalizatorul reaidual conducdnd la

Oo Colorare puternica a polimeruha obtinut,
Pana in prezent s-au testat numeroase metode de indepartare a catalzatorula rezidual din
polimerul obtinut. Cele mai importante metode de purificare dezvoltate includ extractia
catalizatorului in solventi adecwati, adsorptia catalizatorului pe rasini schimrmbatoare de ion,
filtrarea solutiel polimerice utilizdnd coloane cu silicagel Dezavantajele acestor metode
includ costurile ridicate, tmposibilitatea de a transpune tehnologia la scard industriald,
dificultatea dea separa catalizatorii in cazul polimerilor ce interactioneaza cu acestia.
O metoda avantajoasa de a solutiona aceste dezavantaje presupune utilizarea unor
catalizatori heterogeni ce contin metale tranzitionale depuse pe suporturi solide anorganice.
milicaju stratificali a caror suprafata a fost organofilizata cu agenti din clasa cormpusgilor
organosilamec: reprezinta un exemplu de suportun solide anorganice eficiente pentru
depunerea metalelor tranzitionale. Cormpusii organosilanici pot fi utilizati ca agenti liganzi in
tehnica ATRP deoarece favorizeazd adsorptia fizicd a catalizatorula pe suprafata acestuia.
Tipul ligandului utilizat are un rol important in metoda ATRP datorita implicarii sale
in formarea complezula cu halagenura metalica.
Metoda de grefare a lanturilor de polistiren pe suprafata montmorilonituhy implica o etapa de
modificare a suprafetei montmorilonitulu in vederea obtinerii de grupari amino pe suprafata
acestuia printr-o reactie de condensare dintre gruparile silanol si agentul aminopropil
trietoxizilan.
Montmordontul modificat cu grupari amino (MIMIT-NH2) este tratat cu bromura de 2-
bromo-2metipropionil in vederea obtinerii unui ititiator utilizat in tehnica polimertzarii
radicalice cu transfer de atom (ATRP), in wederea grefarii pe suprafata montmorilonituhi
preorganofilzat a unor lantun polistiremce de tip perie.
Datorita structurn unice ce combina o suprafata tidrofila cu grupari terminale de tip
polimer hidrofob (polistiren), acesti silicati organofilizati pot fi utilizat in calitate de agenti de
stabilizare la polimerizarea in suspensie de tip Pieckering a stirenului. In comparatie cu
ermulsia clasica, in care sunt utilzati surfactanti pentru stabilizare, ernulsia Pickering implica
o stabilizare de catre particule. Similar cu moleculele surfactantilor, particulele solide dupa
dispersie in sistermul heterogen au tendinta de a se localiza la interfata dintre cele dowd medi
netniscibile (apa-ulet) determinand o micsorare a energiei interfaciale. Un astfel de sistem
coloidal poate avea aplicatii importante intr-o varielate de domeni precum adeznn diluabili
Clapa, wopsele, catalizatori pentru diverse react chirrace.
Aceasta metodd combinata ce are la baza metoda polimertzarn ATRP si metoda polimerizarn
cu deschidere de cicli permite grefarea silicatilor stratificati cu diferite tipurt de polimeri.
Un exemplu de grefarea a suprafetei silicatior stratificati cu polihidroxietilmetacrilat
CPHEINLA) si politL-lactida) PLLA utilizind aceasta metoda combimata.
Aceasta metoda de generare in situ a catenel polimere pe suprafata silicatulu presupune
parcurgerea mai multor etape. [ntr-o primed etard initiatorul ATRP, reprezentat de o sare
cuaternara de alchil amoniu modificata, este intercalat in silicatul stratificat utilizind o reactie
de schimb cationic.
eiicatul stratificat modificat se trateaza cu hidrometiimetacrilat (HEMA) in prezenta
Cubr si 2,2'-Dipiridina in vederea obbneru unor lantun de politidrometiimetacrilat (PHENLA)
care ulterior sunt implicate in polimertzarea cu deschidere de cicla a L-lactide: (LLA).
Datorita conformeatiel speciale, aceasta cormbinatie de polireri de pe suprafata silicatului
poate conduce la obtinerea unor nanocompozite cu structura exfoliata.
Structura nanocompozitului final este influentata sermruficatiy de lungimea catenet
polimeruiai (PLLA’. Cresterea lungimii catene polirmerului favorizeazd forrmmarea structurilor
exfoliate.
 Curs Saptamana 11

METODE DE EVIDENTIEREA ORGANOFILIZARII SILICATILOR STRATIFICATI

1. Difractia de raze X (XRD)

2. Microscopia electronica de transmisie (TEM)

3. Spectroscopia de fotoelectroni de raze X (XPS)

4. Analiza termogravimetrica (TGA)

5. Spectroscopia FTIR

6. Calorimetria diferentiala de baleiaj (DSC)

 METODE DE EVIDENTIEREA ORGANOFILIZARII SILICATILOR STRATIFICATI

1. Difractia de raze X (XRD)

Soot
x
Intensity (a.u.)

Fig. 4.3. Curbele XRD ale unor montmorilonitiinainte si dupa organofilizare

z 4 6 8 10 12 14

CloisiteNa
2 Claisite 308
Intensity (@.u.)

Fig. 4.2. Curbele XRD pentru un montmorilonit nemodificat (CloisiteNa) si

montmorilonit intercalatde o sare cuaternara de alchilamoniu(Cloisite 30B)

28 (degree)

METODE DE EVIDENTIEREA ORGANOFILIZARII SILICATILOR STRATIFICATI

Microscopia electronica de transmisie (TEM)

Fig. 4.4. Imaginea TEM a unui montmorilonit organofilizat cu o sare PLGA-MMT-B100-5FU

cuaternare de alchil amoniu (Cloisite 20 A)

Drug delivery systems, Encyclopedia of Biomedical Polymers and Polymeric Biomaterials, DOI: 10.108/E-EBPP-120049946
 METODE DE EVIDENTIEREA ORGANOFILIZARII SILICATILOR STRATIFICATI

Spectroscopia de fotoelectroni de raze X (XPS)

‘CH, —CH, —OH
H3C—NtT
HCH, —OH
XPS Intensity (a.u.)

Cloisite 30 B

Binding Energy (eV)

H
| +
WeSC HT
HT
XPS Intensity (a.u.)

qs
‘Cloisite 93.

1300 1200 1100 1000 900 00 7m 600 50 0) amt

Binding Energy (eV)

Spectrele XPS ale montmorilonitilor organofilizati cu

diferite saruri cuaternare de alchilamoniu

METODE DE EVIDENTIERE A ORGANOFILIZARII SILICATILOR STRATIFICATI

Analiza termogravimetrica (TGA)

a

= 90 1—#—Coiste 0A
5 0 2—©—Choiste 10 A
2 wo 3—4—Choiste 15A
e 02-4 4—V—Nanofil 2
es 5—®—Nanoft 5
a0) 6
zo

60 ° $
20 220 420 620 5 0.15
Temperature (°C) 5
06 5 ; i§ 0.10

e 0.05
S04
me - ow
32 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600
02 Temperature (°C)
5 4
- ge Fig. 4.7. Curbele DTG ale montmorilonitilor comericiali organofilizati cu diferite
ay . sdrani cuaternare de alchil amoniu
40 240 440 640
Temperature (°C)
Fig. 4.6. Curbele TG (a) si DTG (b) ale montmorilonitului nemodificat (1) si ale
montmorilonitilor organofilizati: Cloisite 30 B (2), Cloisite 93 A (3)
 METODE DE EVIDENTIERE A ORGANOFILIZARII SILICATILOR STRATIFICATI

Spectroscopia FTIR
Absorbance (a.u.)

—_—_
1

——
1

VA
y 3
=e hE ;

T
SS T T T T T T T T
4000 «3800 «3000 200 2000 s«1780)«= 1800) 1280) 1000 780 500
Wavenumbers cm!

Fig. 4.8. Spectrele FTIR ale 1-montmorilonitului nemodificat (CloisiteNa),

2- Cloisite 30 B, 3-Cloisite 93. A

METODE DE EVIDENTIEREA ORGANOFILIZARII SILICATILOR STRATIFICATI

Calorimetria diferentiala de baleiaj (DSC)

+ +
RY NH, CH2—_ CH— CH) —R—CH)— CH— CHi—NH sR!
|
OH OH

R= wt So

R! = CH; —{OCH) —€H)], OCH) —€H(CH;)]—

Fig. 4.9. Structura agentului de organofilizare (DGEBF-XTJ 505) din clasa aductilorepoxi-amina
 METODE DE EVIDENTIEREA ORGANOFILIZARII SILICATILOR STRATIFICATI

1—— DGEBF/D230
DGEBF/CLDGEBF-XTJ 505/D230
10
2
ag
a8

07
Debit de caldura (mJ/s}

06
a5

a4
03
a2

o4
117 °€
-04
-0.2 427°C —*
T T T T T T T T T T
40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240
Temperatura (C)

Fig. 4.10. Curbele DSC inregistrate in regim dinamicale sistemelor DGEBF/Jeffamine D230
si DGEBF/Montmoarilonit modificat cu DGEBF-XTJ 505 (CI-DGEBF-XTJ 505)/JeffamineD230.
Informatit suplimentare curs saptamana 11

A 4-a etapain cadrul organoflizari silcatilor stratficati este:

Principalele metodele de ewidentiere a organofilizarii siicatilor stratficati sunt:

1. Difractia de raze 2 CARD)

Microscopia electromca de transmisie (TEM)

oh

Spectroscopia de fotoelectron: de raze X (XPS)

Analiza termogravimetrica (TGA)

te

Spectroscopia FTIR.
bn

Calorimetria diferentiala de baleiay (DSC)

Tm

1. Difractia de raze X (XRD)

Difracha de raze X (XRD) reprezinta o tehmica principal de caracterzare a silicatlor
organofilizah, tehmica ce fiurmzeaza informati importante prrand distamfa imferbazald (d001)

(cistanta dintre doua straturt consecutrve) a siicatulu stratficat organofilizat, informatie ce

poate explca imtercalarea 1 onentarea cattionulu orgamc in siicat’ Pon montorzarea

potifiel, aliuvii si a intensitapfii peak-urdor corespunzdteare reflectrlor bazale, poate fi

demonstrata intercalarea cationulu orgamc in silicat, precum 31 identificarea structuru finale

(exfoliaté susan mtercalaté) amaterialului hibrid format.

Tn urma procesului de organofilizare a silicatilor stratificati pot rezulta trei tipurt de structuri:

(lj-structara de tip “compezif eclasie’, in care cahonul orgamc (mic molecular sau
macromolecular) nu intercaleazd straturle, acesta fimd acumult la suprafata silcatula
daterta interactulor dintre gruparile funchonale existente in structura agentula de modificare
si silicat

(2)-siructurd infercalaid, tn care straturle sthcatuhm sunt distantate daterta imtercalaru

acestora de c&tre cationul organic

(3)-structura exfoliaid ce mplica dispersia individuala a stratunilor silhcatulu.
 (2) stractura intercalate — peak-ul coresunzator distantei interbazale (interplanare) doo se
deplaseaz spre valori mai a
mici ale unghiuli29, aceasta deplasare indica cresterea distantei
dintre straturile silicatului, uneori peak-ul isi poate modifica si forma cee ace indica faptul ca
exista un amestec intre structura intercalate si neintercalata
structura intercalate

] 1 ir ili if

‘ 2-silicat modificat (organofilizat)

(3) stractura exfoliata: in cazul acestei structure peak-ul corespurgator

distantei dooinu exists,
lucna ce indica existent unui material amorf
2. Microscopia electronica de transmisie.
Microscopia electronica de transmisie (TEM) reprezinta otehnicd importanta de caracterizare
a materialelor hibtide de tip polumer-silicati stratificali, find folosita pentru a confirma
rezultatele obtinute utilizind analiza SRD.
In slide este prezentat un exemplu de imagine TENT a unui montmorilonit
organofilizat cu o sare cuaternard de alchil amonia (Cloisite 20 A).
Aga cum se poate observa, silicatu stratificati apar in imaginde TEM sub forma unor linn
paralele, inchise la culoare, orientate in principal intro sigura directie. In acest caz
morntmorioritul modificat (Cloisite 20 Al igi mentine estructura stratificata dupa intercalarea
cationulu organic intre straturi, formandu-se o structura intercalata,
In cazul imaging TEM PLO.A-MMT-B100-3FU se observa o dezordine a straturilor de
silicat stratificat. Aceasta onentare dezordonata indica o structura exfoliata a silicatuhu
stratificat.

3. Specirescopia de fotoelecironi cu raze &

Analiza SPS (S-Ray Photoelectron Spectroscopy) este o tehricd de caracterizare
utila in vederea evidentierli organofilizarii silicatilor stratificati. Spre deasebire de analiza
SED, aceasta tehnuicd este recomandata pente studierea modificaru suprafetei silicatilor
in
uima adsoarphier moleculelor orgarice sau interactulor ce ar putea avea loc intre agentul
modificator si centri activi existenti
pe suprafata silicatulu (legaturile silanolice) Cadancimea
de analiza a suprafetei 50-70 Av. In slide sunt prezentate doud exemple de spectre XPS ale
uror montimoriloriti organofilizati cu doud saruri cuaternare de alchilamoriu (Cloisite 93 A,
Cloisite 30 B).
Rezultatele analize: SPS ale montmorioritilor neorganofilizati indicd prezenta
elementelor Si, Al si O dar si prezenta cationilor existenti in galeria silicatului sau cei
implicat in substitutile iomorfe existente in tetraedri de Oi si octaedrii de Al.
In cazul silcatior modficati analiza ZPS indica aparitia fractilor organice pe
suprafata silicatului stratificat, prin aparitia unor semnale noi atribuite Cls siNls.
Organofilizarea montmordonitului cu sdérurile cuaternare are loc preponderent prin
mecanismul ce implica reactia de schimb cationic (demonstrat prin analiza SRD), dar este
posibidd si o acumulare a agentulu de organofilizare la suprafata silicatula datorita
interactiile stabilite intre silicat si cational orgaruc.
4, Analiza termogravimetrica (TGA)

Alaturi de tehnicile de caractermare “RD, TEM si XPS, analiza termogravimetrica s-a

dovedit a fio tehricd de caracterizare adecwata silicatilor stratificati organo filizati.

Analiza termogravimetrica este util in vederea determunara continutului de compus
organic existent in silicatul modificat (intercalat intre straturile silicatului sau adsorhit pe
suprafata acestuta).
In slide sunt prezentate rezultatele analizel termogravimetrice inregistrate atét pentru un
montmoriont netratat CCloisite Ma} cat si pentru montmoriloniti organofilizati cu dowd tipuri
de saruri cuaternare de alchil arnoniu (Cloisite 30B, Cloisite 93 A}.
Analizand curbele TG si DTG ale montmorionitilor se pot observa diferente semificative
intre argila netratata (CloisiteNa) si argilele organofilizate (Cloisite 30 B, Cloisite 93 A}. In

cazal argilel nemodificate (Cloistte Nai se inregistreazd o pierdere masica la temperaturi

scazute datorata eliminari ape de hidratare existenta intre straturie silicatului. De asermenea,
tot in cazul siicatuha nemodificat se detecteaza o pierdere masica la temperaturi ridicate

asociata procesulut de dehidroxiare Analiza termogravimetricd a montmorionitilor

todificati indica o termostabilitate diferita prin aparitia pierderii masice in intervalul 200-
450 °C, atribuita descompuneriti agentului de compatibiizare existent in silicat (compus
organic). Curbele DTG ewidentiazd mecamsme difertte de degradare ale agentilor de
compatibilizare.

Pe [ngs determinarea continutului de compus organic intercalat in silicat, analiza

termogravimetrica este deosebtt de importanta in vederea determinari termostabilitati
agentului de organofilizare, parametru deosebit de important in vederea recomandérii
domentulu deapheatu al argilelor organo filizate.

5. Analiza FTIR
Prezenta agentului de organofilizare in argila modificata, posibilele interactu dintre

argild si agentul modificator pot fi evidentiate utilizind Spectroscopia FTIR. In slide sunt
prezentate spectrele FTIR ale uni montmorilonit nemodificat (CloisiteNa) 1 ale
montmorionitilor modificati cu dowd tipuri de saruri cuaternare de alchil amoniu (Cloisite 93
A, Cloisite 30 Bi.
In spectrul FTIR al montmorilomtul nemodificat s-au identificat urmaétoarele peak-uri
caracteristice: 3631, 3444 cm-1 Catribuite vibratie: de intindere a gruparilor hidrosd}, 1049
 cm-l atribuit wibratiel de intindere a legaturi 51-0, 325 atribuit wibratiilor de deformare oi-
O-Al 31464 corespunzator whratulor de deformare alegaturn 91-01-51.
Analizind spectrele FTIR ale montrmorionitior organofilizati se pot identifica noi
peak-uri in domeniul 2900-2850 cm-l, respectiy 1469 cm-1, corespunzitoare vibratiilor de
intindere si deformare ale legdturilor C-H existente in lanturile agentilor de organofilizare.
Prezettta acestor peak-uri noi demonstrezd organofilizarea silicatului stratificat.

6. Calorimetria diferentiala de baleiaj (DSC)

pilicatii stratificati organofilizati cu anumite arupari functionale s-au dovedit a avea

activilate catahticd asupra anumutor procese de polmermzare sau reticulare. De exemplu,
sruparile amino prezente in structura agentilor de organofilizare ai montmorilonitului au o
actiune catalttica asupra procesula de homopolmerizare/reticulare a compugilor epoxidici,
favorizind astfel obtinerea unor structuri de trp nanocompozite exfoliate.
Calorimetria diferentiald de baleiay (DSC) este o tehnicd de caracterizare adecvata
ewidentiert, actiuni catalitice a silicatilor organofilizati modificali cu anumilfi agenti de
organo filizare asupra hormopolimerizarivreticularit raginior epoxidice.
De exempla, montmorilortul modificat cu un cation organic din clasa aductilor epoxi-amuina
(reactie shde} prezinta o actrtate cataltlicd asupra reachier de reticulare a ragimm epomdice de
tip dighcidil eterul bisfenolului F CDGEBP) in prezenta agentului de reticulare JeffarnineD 230
Aga cum se observa din slide grafic, peak-ul exoterm atribuit procesului de reticulare a raginil,
epomidice este deplasat spre yalori mai mici de temperatura in precenta silicatul mocificat,
lucra Ce indicd sxistenta unui sistem cu reactivitete mai ndicata.
Efectul catalitic al
te des flizat asupra i de a rasinii va

difera in fanctie de agentul de compatibilizare ales.

 Curs saptamana 12

NANOMATERIALE CU APLICATII BIOMEDICALE

TIPURI DE BIOMATERIALE CE AU LA BAZA SILICATI STRATIFICATI

1. Biomateriale ce contin doar silicatii stratificati -gazda anorganica pentru

incapsularea ingredientului activ

2. Bionanocompozite polimer-silicati stratificat (Filme, Adezivi transdermici,

sisteme peridontale, hidrogeluri)

Composites /clay-polymers

Se
Aplicatiile principale ale bionanocompozitelor
LAS. Rodrigues et al./ Colloids and Surfaces B: Biointerfaces 103 (2013) 642-651 2
NANOMATERIALE CU APLICATI BIOMEDICALE

APLICATIILE BIOMEDICALE ALE SILICATILOR STRATIFICATI

IN PRODUSE COSMETICE

1. Creme solare

2. Pasta de dinti

3. Creme, pudre

4. Emulsii

5. Sare de baie

6. Deodorante

NANOMATERIALE CU APLICATIT BIOMEDICALE

APLICATIILE SILICATILOR STRATIFICATI IN INDUSTRIA FARMACEUTICA

INGREDIENTI ACTIVI

1. Forme farmaceutice cu administrare ORALA

1. AGENTIANTIACIZI
Neutralizarea
-Cauza aciditatii gastrice Absorbtia
-Remedierea aciditatii crescute
-Mecanismele de actiune a mineralelor-antiacizi MMT
-Tipuri de silicati utilizati
———__ Caolin
-Reactia de neutralizare a HCL de catre LDH LDH

Mg,Al,CO3(OH),,*4H,O +18H*—+ 6Mg? +2 Al** +CO, +21H,0

-Tipuri de produse pe baza de argile ——> Tablete, Suspensii

NANOMATERIALE CU APLICATIT BIOMEDICALE

APLICATIILE SILICATILOR STRATIFICATI IN INDUSTRIA FARMACEUTICA

INGREDIENTI ACTIVI

1. Forme farmaceutice cu administrare ORALA

2. PROTECTORI GASTROINTESTINALI

-Poprietatile unei argile pentru a fi utilizat ca protector gastrointestinal

-Exemple de minerale
-Modalitatea de actiune a mineralelor
-Forma farmaceutica
-Etapele parcurse de protectorul gastrointestinal

NANOMATERIALE CU APLICATIL BIOMEDICALE

APLICATIILE SILICATILOR STRATIFICATI IN INDUSTRIA FARMACEUTICA

INGREDIENTI ACTIVI

1. Forme farmaceutice cu administrare ORALA

3. ANTIDIAREICE

-Simptome si cauze ale diareei

-Tratarea diareei
-Mecanismul de actiune al medicamentelor
-Proprietatile mineralelor-agenti antidiareici. Activarea argilelor
-Exemple de minerale
-Etapele
NANOMATERIALE CU APLICATI BIOMEDICALE

APLICATIILE SILICATILOR STRATIFICATI IN INDUSTRIA FARMACEUTICA

INGREDIENTI ACTIVI

1. Forme farmaceutice cu administrare ORALA

4, LAXATIVE
-Modalitatea de actiune a laxativelor orale
-Tipuri de argile
-Proprietatile mineralelor-agenti antidiareici.
-Forme farmaceutice
-Etapele

NANOMATERIALE CU APLICATIT BIOMEDICALE

APLICATIILE SILICATILOR STRATIFICATI IN INDUSTRIA FARMACEUTICA

INGREDIENTI ACTIVI

2. Forme farmaceutice cu administrare PARENTERALA-Topical administration

5. PROTECTORI DERMATOLOGICI
-Mecanismul de actiune al medicamentelor
-Proprietatile mineralelor
-Exemple de minerale
-Etapele
NANOMATERIALE CU APLICATII BIOMEDICALE

APLICATIILE SILICATILOR STRATIFICATI IN INDUSTRIA FARMACEUTICA

INGREDIENTI ACTIVI

2. Forme farmaceutice cu administrare PARENTERALA-Administrare topica

7. AGENTI ANTI-INFLAMATORI sau ANESTEZICI LOCALI

-Modalitatea de actiune a laxativelor orale
-Tipuri de argile
-Proprietatile mineralelor-agenti antidiareici.
-Forme farmaceutice
-Etapele

NANOMATERITALE CU APLICATI BIOMEDICALE

ROLUL SILICATILOR IN SISTEMELE CU ELIBERARE CONTROLATA A MEDICAMENTELOR

1. Mareste solubilitatea
2. Mareste biodisponibilitatea
3. Modifica viteza de eliberare a ingredientului farmaceutic activ (modifica
profilul de eliberare al medicamentului)
1. Mareste stabilitatea termica
2. Mareste permeatia pielii
3. Reduces the ulceration damage
4. Argilele maresc protectia medicamentului in tractul gastrointestinal unde
apar variatii puternice ale pH-ului
8. Argilele organofilizate (Cloisite 10 A, Cloisite 20 A) intarzie difuzia
medicamentului si modifica comportamentul de dizolvare
9. Argilele imbunatatesc proprietatilor mecanice ale filmelor polimerice
10. Prezenta argilei reduce efectele secundare, toxice ale medicamentelor
11 Imbunatatirea penetrarii medicamentelor antimicotice in tratamentul
afectiunilor unghiilor (adezivi transdermici)

Scaderea absorbtiei ingredientului activ 10

 Informatii suplimentare.
curs sapiamana 12

Mineralele sunt utiizate in produsele cosmetice precurm creme de protectie solara, pasta de
dinti, creme,
pudre, eraulsii, saruri de baie, deodorante

Micsorarea HCl din stomac.

se poate realiza prin acministrarea orala a comprimatelor
antiacide non-sistemice.
Wineralele pot fi utilizate ca antiacial prin doua mecanisme neutralizarea acidulu gastric st
adgorbtia ionilor H* ne suprafats acestora, conducand la descoropuneres minerally.

Un antacid eficient, creste pH-ul cu 3-4 unital, cauzand disparitia aciditaty bere. Atuncy
cand pH-ul fluidului gastric depageste valoarea 7 poate sa apara fenomenul de acid redonnd

Bei, care Sniele RAGA &sunt stimulate

in vederea stabiliry, aciditatii: normale.

Reactia de neutralizare a HCl de catre hidrotalcite:

Meg ACOIOM, *4H,O +18H'——=6Mg~ +2Al” +CO,+21H,0

Ua at mccani de niclnace @ anit clic conta alent ae spat

tuineraluluy
a cationul H+. Montmonlonitul poate a a prin aces anism. Produsi de
reactie
unt silica gel, cationi interstratificall
a1 mimeralulu.
Colinul nu este utilzat deoarece
are o capacitate de schimb cationic gcazuta
si prin urmare o
Capacitate scazuta de neutralizare acida.

Tipusi de produse pe baza. de argile

Wineralele
ce actioneaza ca antlacizi
sunt administrate sub forma de tablete, suspensi sau

pulbere.
Modalitatea
de actiune.
~Tabletele
in faza de eliberare se dezintegreaza
si mineralul actioneaza ca ingredient activ,
Faga de derintegrare are loc in stomac sau in cavilatea orala in functie de tipul forme,
—

farmaceutice
Corala sau tablete bucale), aceasta faza nu_are loc atunci cand mineralul se
atininisireaza
ca suspersi¢ sa pulbere.
-Faza de dizolvare (disolutie) este considerata faza de actiune terapeutica, iar faza de difuzie,
absorbtie
si distributie are loc doar pentru metabolism.
Produsii de reactie formati, eliberati in timpul procesului terapeutic (metabolitii) sunt: Ca**,
Mig 2+, Al?*: silica Sel cand Se wl MIT

duodenale. Prin5 impiedicares contactulu dintre encimaele gasinice si celulele rmucoasel,

mocoasa protejaza celulele de un proces degenerativ.
Pe thasuma ce ; ; i ge tH . itica a

engimelor gastrice creste, lucru ce necesita introducerea

unor minerale cu capacitate de agenti
absorbant.
Pentra a fi eficienti, muineralele trebuie sa prezinte o suprafata specifica mare, capacitate de

absorbtie ridicata si bincompatibilitate.

Hidrosizil metalici, si argilele din clasa smectitelor (caolinit, smectite) pot fi utilizate ca
protector,
Mineralele adera la membrana mucossei gastrice. intestinal: 21 determina o mucsorare a
ifitatiilor si secretici gastrice, capteaza gazele, toxinele, bactertile si chiar virusu.

Modalitatea
de actinne.
~pregenta argilelor determina o crestere a viecozitati si stabilitati mucusului gastric aio
icalleeta deradant dicssalanclon din rucus

‘prin. logatea componentelor mucoasei, stectitele pot inhina complet efectele de distrugere
saan de pepsin (eam)

Forma farmaceutica
-protectorii gastrointestinal sunt administrati oral sub forma de tablete, suspensii sau pulberi
Etapele parcurse, de protectorul gastrointestinal

1. Degintesrarea tablete: ce implica difugia ingredientul spre peretele gastric sau

intestinal unde efectul terapeutic este exercitat
 2. Fazele de absorbie si distributie au loc pentru metabobti, cu sxceptia silica gelului ai
Al?
3. Eliminarea are loc in principal prin fecale
4. Cu seceptia caglinului care este stabil in mediu acid, toate mineralele utilizate ca
protector gastr oir iestir ral se wor diz obra, eliherand Mz, Al BL sili icagel.

Diareea este o stare patologica cronica caracterizata prin cresterea fluichtati materilor fecale
si evacuarea frecventa a acestora Diareaa poate fi cauzata de o infectie bacteriana,
intoxication, alergi sau absorbtia intestinala defective

Tratarea,
Tratares implica eliminarea cauzei
prin utilizarea, unor antidiarerice
Mejoritatea medicamentelor impotriva diareel actioneaza prin reducerea cantitati de lichid
ce
ajunge
in colon. rin intestinul subtire
. Mineralele indeparteaza apa in exces si compactizeara
fecalele siin plus antidiareicele pot adsorbi gazele in exces din tractul digestiv
Mineralele utilizate trebuie sa aiba suprafata specifica mare si capacitate de absorbtie ridicata,
ga fie biocommatibile. Pentru ale mari capacitatea de absorbtie inainte de ublizare argilele
sunt “actrvate” prin mealzire sau tratament acid.

Exemple
de minerale
icorskitele, sepiol tele ( Jonitul) suat utilizate
ca antidiare!

ETAPE

Dezintesrares tabletelor
Dizolvarea
(argilele se degradeava partial in mediul
acid al stomaculu, cu exceptia
caclinuha, gelul gilicatic obtinut pregintao capacitate de absorbtie ridicata a1
‘buie ta actiunea antidiare

Absorbtia (metabolitilor cu exceptia gelului silicatic

ai Al 3+)
Distributis Cmetabobtilor cu eeceptia gelub silicatic st Al 3+
Metabolism (Mg 2+, Al 2+, Ca 2+, gelului silicatic)
Excretia (prin rinicht; Ca 2+, Mg 2+, si prin fecale)
Utilizarea acestor antidiareice nu este recomandata pe termen lung deorece apare
discul de calculi silicatici renali (renal silica calculi-pietre
la rinichi)

Laxativele orale prezinia ingrediente care induc defecatia sau evacuarea intestinulu inainte de
Uh examen radiologic, endoscopic sau operatic. Laxativele actione 1 in
plus aceste minerale prezinta o solubilitate ridicata in ate sau in acid clorhidtc.
Brucitele, magnezitele sunt catewa exemple de argile utilzate
Joni de Sad Si magaedls Senile aclunte LetaQeea Bon GbesleteA.Jo Sokeatul Shure &

considerabila @ yotumulu continutului din intestin care stimulesza activitatea promulsativa a

muschiuha intestinal

Acest efect este continual siin colon-rectum, producand fecale lictude.

nitensitatea activitati laxative depinde de solubilitatea mmineralului, concentratia cationului in

lichidul intestinal, wteza de absorbtie cationica si presiunea osmotica pe care o exercita.

Forme farmaceutice
-administrare orala-soluti, sau granule dizolvabile
Etapele parcurse
de mineral
l. Adtrtustrarea orala sub forma de solute

2. Dizolvarea in mediy acid al stomacului

3. Transportul cationilor prin fluidul stomacului pana |e intestin unde are loc actumes
terapenutica
4. Elminarea (ionu
de magneziu si sulfat de soviu sunt climinati prin fecale, inga 15 -20
Yo trec prin peretele mtestmului, mtra in plasma sangvina (blood plasma) si sunt elimunah prin
tirichi, prin transpiratie, saliva (Nat), si bile duct (5042-3, de agemenea se pote obtine si
CO2 care este eliminat prin buccal conduit.

Asa cut gugereaza si denumirea acestor produse, protectorii dermatologic’ sunt créme,
unguente
sau pulben care protejaza pielea de agent externi si ocazional de transpiratie.
NMineralele cu capacitate de absorbtie fidicata sunt utilizati ca protector dermatologic.

Mineralele din clasa smectitelor (montmorilonit), caolinit, talc sunt recomandate.

Aceste minerale pot sa adere la suprafsta pielii si formeaza un film care asigura o protectie
mmpotriva agentilor faci si chimict exten Filmul abgoarbe trangpil pielu
si de acera
mentine un medin mai put umed care este nefavorabil crestertt bactertilor—de aceea putem
apune ca_aceste argile au un efect antiseptic ugor. Mineralele precum smectitele, caractertzate
prin capacitate de absorbhie
nidicata pot dizolva, absorbi Loxinele, bactenile.
Alata timp, cat aceste preparate sunt sub forma de créme, unguente
sau pulber, acestea
actioneazs prin difuzia prin meriul semifluid pana la atingerea picli Celelalte procese
 (dezintegrarea, dizolvarea, absorbtia, distributia, metabolizares, eliminarea) nu au loc in Gamal
acestor minerale deoarece nu sunt absorbite prin piele si de aceea nu dan efecte secundare

Inflamatia este o reactie

a organismului impotriva intatilor
sau. agentilor infectiosi Inflamatia
poate provoca durere, umflare, inrosirea, rigiditstea si incalzirea in zona afectata.
Atunci cand mflamarea este produsa de entorse sau intinder, musculare, durerea agociata

deoarece caldura poate fi considersta un agent Lerapeutic,

Aceste actiuni terapeutice pot fi imbunatatite prin utilizarea mineralelor cu proprietati
adsorbante si de retinere a caldurii. Caolinul este un exemplu de argila utilizata in aceasta

Forma farmaceutica: este ulilizat ca o Comprese in wederea reducent inflamaticl. In acest, cary
nu se discuta de etapele de dezintegrare, dizolvare, difumie, absorbtie, distributie, metabolizare
si elimi