Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Biotehnologii Specializarea: Biotehnologii industriale

Proiectarea Instalatiilor

Obtinerea Penicilinei G

Coordonator : Prof.univ.dr.Ovidiu Popa

Studenti : Bordianu Mirela Irimia Anca Pintilie Mihaela Stavre Alina

CUPRINS

1.Domenii de utilizare si proprietatile produsului......................................................................3 1.1.Domenii de utilizare...................................................................................................................3 1.2.Proprietatile produ ului..............................................................................................................! . Descrierea procesului tehnologic..............................................................................................! 2.1. Pre"atirea mediului.................................................................................................................1# 2.2. Sterilizarea..............................................................................................................................12 2.3. $ermentatia.............................................................................................................................13 2.!.$iltrarea olutiilor native..........................................................................................................1% 2.&. Separarea i purificarea penicilinelor......................................................................................1% 2.'. ()tractia i ree)tractia.............................................................................................................1* 2.%.Di tilarea azeotropa.................................................................................................................2# 2.*.+ carea.....................................................................................................................................21 3.Materii prime" intermediare si au#iliare................................................................................ $.%inetica reactiei de &iosinteza..................................................................................................3! '.Bilantul de materiale.................................................................................................................$(

)&tinerea *enicilinei +
1. Domenii de utilizare i proprieta ile produsului Dintre penicilinele de ,io intez-. /n practica medical- au fo t introdu e penicilina 0. u, form- de -ruri de pora iu. odiu au cu amine. 1.1 Domenii de utilizare Potrivit tati ticilor. anual e produc cca. 2'### tone penicilina 0 la nivel mondial. Domeniile de utilizare ale ace teia unt urmatoarele: 1 1 1 1 utilizare /n terapeutic-: 132 o, inerea de acid '1aminopenicilanic: '&2 o, inerea de acid %1de o)icefalo oranic i al i intermediari: 2#2 alimenta ie: 22 32.3#4

5n cazul utiliz-rii terapeutice a penicilinei 0. acea ta prezint- o to)icitate c-zut-. fiind activ- impotriva a"en ilot pato"eni de tipul ,acililor "ram pozitivi. a cocilor "ram pozitiv i ne"ativ. fiind recomandat- /n an"ine treptococice. erizipel. antra). difterie. carlatin-. pneumonie treptococic-. otite. inuzite. ifili . ,lenora"ie. Dea emenea e te utilizat- /n profila)ia

antitetanic- i cea a infec iilor prin mu c-turi de animale. 6u e te utilizat- /n cazul infec iilor cu a"en ilor pato"eni ecretori de penicilinaz- 3 tafilococii 7de pital74 care unt rezi ten i la ac iunea anti,ioticului. Penicilina <Penicilina 0 0 odica7 e prezinta cu formula ,ruta: 81'91*O!62S. ma a moleculara M m :33! moli;". In comert la noi in tara Anti&iotice S.A. e "a e te u, denumirile

i <Penicilina 0 pota ica7 produ e fa,ricate de S.%.

32S.&=.'=413.31dimetill1%1o)o1'1321fenilacetamido41!1thia111aza1,iciclo>3.2.#?heptan121 car,o)ilat 1. *ropriet, ile produsului Propriet i fizice Penicilina 0 e prezint- u, forma unei u, tan e al,e. cri taline. olu,ile in ap- i olven i or"anici. in olu,il- /n eter. cloroform. uleiuri "ra e. parafin-. p.t.:*#@8 Miro la,. caracteri tic. "u t amar. u, tan - hi"ro copic-.

Propriet i chimice . Penicilinene unt in ta,ile /n prezen a acizilor. alcalilor. o)idan ilor. alcoolilor. metalelor "rele i la temperaturi ridicate. Penicilina i i pierde propriet- ile in olu ii cu p9 acid mai mic de & au ,azic mai mare de *. In olu ii apoa e prezint- p9: &.&1%.&. Prezint- trei atomi de car,on a imetrici 38 3 . 8 & .8 % 4. fiind optic activ- cu A D 2 # B2!1@ Produ ul ini ial rezultat prin hidroliza nucleofil3prezen a C1 lactamazelor. a penicilinazelor trecDnd /n acid peniloic. ac. peniciloic ac. peniloic au a ionilor metalici4 a penicilinei e te acidul

peniciloic. ,iolo"ic inactiv. ace ta prin acidulare pierde o molecul- de 8O 2

Su, aciunea clorurii mercurice. acidul peniloic e de"radeaz- la aldehid- penilic- i penicil amin-.

Penicilinele reacioneaz- nucleofil cu hidro)iamina formDnd acizi hidro)iaminici:

In reacia cu alcooli a penicilinelor e formeaz- e teri:

In prezenta de alchilamine. penicilinele formeaza alchilamide.

In mediu acid. penicilinele 314 izomerizeaza la acid penicilinic 31#4. printr1un mecani m implicand tructura de tranzitie o)azolonica3114. Daca concentratia acidului e te mare atunci tructura o)azolonica trece in acid penicilinic 3124 care izomerizeaza rapid fie in acid penilic 31#4. fie in acid peniciloic324. functie de p91ul mediului. Ea o valoare mai mare a p91ului. acidul penicilinic trece in aldehida penilica 3&4 i penicilamina 3'4.

Proprietai biologice Penicilina 0 e prezintu, form- de -ruri de odiu au pota iu fiind activta,ilirea relaiei dintre ,acterio tatic i ,actericid fa- de ,acili i coci "rampozitivi. 31.*'4 5n tudiul aciunii ,iolo"ice a anti,ioticelor e urm-rete tructura chimic- a medicamentului i aciunea a farmacolo"ic- pe de o parte. iar pe de alta e caut- determinarea naturii i a tructurii chimice a receptorilor i modul de interaciune /ntre receptor i medicament. De e)emplu. cuno cDndu1 e aciunea ane tezic- a cocainei 1a intetizat novocaina care e te mai ieftin- i mai acce i,il-. Propriet-ile ,iolo"ice a penicilinei unt date de tructura chimic-. propriet-ile fizice i chimice. conformaia paial-. natura interaciunilor cu receptorul. viteza de meta,olizare. 31.2&4 Penicilinele au ca mecani m de aciune. impiedicarea form-rii peretelui celular. prin le"area tran ver al- a lanurilor aparinDnd unui polimer peptido"licanic. format dintr1un lan de unit-i 61acetil"lucozamin-1acid 61acetilmuramic. cu lanuri de pentapeptid-1enta"licin-. ataate perpendicular. Ee"-tura dintre "licina terminal- a penta"licinei i D1alanin- o realizeaztran peptidaza mem,ranar-. Penicilinele e cupleaz- cu tran peptidaza. o ,locheaz-. imiedicDnd a tfel formarea le"-turilor tran ver ale . care a i"ur- e)i tena peretelui ,acterian. 8elulele micro,iene. lip ite de perete. unt e)pu e ten iunilor o motice i mor. Bacteriile care nu au perete celular nu unt en i,ile la aciunea penicilinelor. Penicilinele pot aciona a upra funciei enzimatice a proteinelor. ducDnd la autoliza unora dintre ,acterii. au la inhi,area creterii. 33. !!4 Admini trarea penicilinei e face intramu cular. intraveno au intrarahidian. la intervale de ' ore. (liminarea e produce pe cale renal-. /n form- nemodificat-.

. Descrierea procesului tehnologic

Proce ul tehnolo"ic de o,inere a penicilinei 0 e realizeaz- prin procedeul di continuu de fermentaie /n profunzime care prezint- o erie de avantaFe precum:

pericolul de infectare a mediilor de cultur- e te redu

randament ridicat

proce ul e te omo"en

co turi de inve tiie redu e

9idrati de car,on ()tract de porum, Saruri nutritive Aer ne teril

Pre"atire mediu de cultura

A,ur. & a.t.a. Penicillium crysogenum Sterilizare m.c. 8onden Sterilizare aer

A". anti pumant Acid fenilacetic

$ermentatie

$iltrare

Ma a celulara Acetat de ,util Sol. dil. 9 2 SO ! =ee)tractie $aza apoa a ()tractie

Sol.6a8O 3 Di tilare azeotropa Butanol Solventi reziduali

G89 3 8l 3 ,utanol

$iltrare. palare pe

+ care

Pe n

ic 0 ilin a

Descrierea procesului tehnic adoptat. Hehnolo"ia de o,tinere a Penicilinei 0 cuprinde urmatoarele faze: 1.Pre"atirea mediilor de cultura 2.Sterilizarea mediilor de cultura i a aerului 3.$ermentatia ,iochimica !.$iltrarea olutiilor native 5.Separarea si purificarea penicilinelor 2.1.Pregatirea mediilor Mediul de cultura reprezinta substratul nutritiv care contine comple)ul de u, tante folosite pentru cresterea si multiplicarea microorganismelor in conditii artificiale . Pre"atirea mediului con ta in dizolvarea in apa a componentilor ace tuia conform retetei pentru fiecare faza a proce ului de fermentatie. Mediul de cultura tre,uie a contina hidrati de car,on:. aruri minerale. ur e de azot ora"nic i anor"anic. precur ori i apa. Deoarece terilizarea mediului de cultura de face cu a,ur direct. cantitatea de apa ce e adau"a la prepararea mediului de cultura e te mai mica cu o cantitate e"ala cu cea a a,urului care conden eaza in timpul terilizarii. %omponenii mediului de cultura pe -aze de -ermentaie: Mediul de cultur- va cuprinde urm-toarele ur e de car,on: lactoza i "lucoza. Glucoza. au de)troza. reprezint- o e)celent- ur - de car,on i ener"ie. utilizat- pentru producerea de anti,iotic. 5n pecial e folo ete pentru timularea creterii micro,iene. /n poate "enera i efecte nedorite. de tipul inhi,iiei de u, trat.indezira,ile la producerea de meta,olii ecundari. cum unt penicilinele.

Lactoza. dizaharid reduc-tor 3 ! I C I D I "alactozido I D I "lucoz- 4. e folo e te /n tare purnumai pentru ,io inteza anti,iotecelor. /n mod deo e,it la o,inerea penicilinei.

Surse de azot 6ece arul de azot pentru mediul de cultur- e te a i"urat de ur ele or"anice naturale au intetice i din ur ele anor"anice. Jiteza de cretere a microor"ani melor atin"e valori ridicate numai dac- mediul conine ur e or"anice de azot. Pentru culturile indu triale folo ite la o,inerea de penicilina 0. nece arul de azot e te a i"urat de e)tractul de porum, i f-ina de oia. Ace te ur e naturale unt ,o"ate /n proteine i aminoacizi. coninDnd i acizi nucleic. vitamine. oli"oelemente. lipide. zaharuri. compui cu ulf i fo for. Prezena ionului amoniu /n mediile nece are fermentaiilor indu triale favorizeazmeta,olizarea proteinelor. dar i formarea de produ e din cate"oria anti,ioticelor. >&.''? S,ruri minerale 5n ,io intez-. -rurile minerale unt compui folo ii drept ur e de: 1 elemente con titutive ale produ elor: 6a2SO!. KnSO!. MnSO!. tio ulfat de odiuL 1 elemente con titutive ale ,ioma elor: 8a8O3. M92PO!. 69!6O3L 1 modificatori ai pre iunii o motice i ai permea,ilit-ii mem,ranelor celulare: 8a8O3L 1 a"eni de comple)are i de precipitare: ionul ulfat SO!21 3 6a2 SO!. M" SO!. M92SO! 4.

*recursori Precur orii unt compui or"anici au ano"anici. care atunci cDnd unt ad-u"ai /n mediul de cultur- intervin ca molecule intermediare /n ,io intez- au diriFeaz- ,io inteza c-tre o anumit- direcie.

Acidul -enilacetic diriFeaz- proce ul de ,io intez- c-tre o,inerea de penicilin- 0. folo ind ca microor"ani m produc-tor Penicillium Chrysogenum. A tfel e favorizeaz- atin"erea unor randamente ridicate de ,io intez-. Prin activitatea lor. e)trem de eficient-. /n proce ele de ,io intez-. precur orii unt con iderai componente ce nu lip e c din mediile de cultur-. iar pentru a evita efectele inhi,itorii acetia e vor ad-u"a treptat. meninDndu1 e o concentraie con tant-. 2.2. Sterilizarea e te proce ul prin care are loc di tru"erea microor"ani melor pato"ene inchi e. o,iecte etc. Sterilizarea chimici mediilor de cultura e poate realize prin metode mecanice3filtrare. centrifu"are. flotatie. electro tatic4. pe cale termica. cu a"enti au cu unde electroma"netice. S1a ale ca po i,ilitate de implu terilizare a mediului de cultura din indu tria de ,io inteza. terilizarea cu a,ur. Procedeul de terilizare cu a,ur e te foarte i permite o,tinerea unui "rad inalt de terilitate. Sterilizarea continua a mediilor de cultura la 1 (.1 '/% Pentru terilizarea unor cantitati mari de medii de cultura e recomanda utilizarea proce elor continue de terilizare care prezinta o erie de avantaFe: o con ervarea mai ,una a proprietatilor nutritive ale mediului o control uperior al calitatii o utilizarea rationala a con umului de a,ur o eficacitate i productivitate porita o control automat =ealizarea in conditii optime a proce ului impune un control al mediului i a va cozitatii ace tuia. Pentru cultura e folo e c in talatii indu triale care lucraza la 12#112&@8. Sterilizarea aerului. Proce ele indu triale de fermentatie aero,e '#112# m 3 aer;m 3 mediu de cultura. In unt aproape in totalitate proce e i in marea lor maForitate a eptice. 6ece arul de aer teril variaza intre terilizarea ace tor de,ite mari de aer pumarii terilizarea continua a mediilor de au apato"ene din au indepartarea patii

u, tante. preparate.

apar dificultati "enerate. pe de o parte de varietatea microo"ani melor prezente i de rezi tenta lor la temperaturi u cate dimen iunilor ace tora. Pentru sterilizarea aerului au fo t propu e urmatoarele metode: 1 1 1 1 terilizare termica terilizare cu raze ionizante au untra1violete terilizarea cu a"enti chimici terilizarea prin filtrare terilizarea prin filtrare e pot folo i urmatoarele materiale i pe de alta de limitele lar"i ale

Pentru filtrante:

1 fi,re de ticla cu diametru intre & i 1* N 1 nitrat de celuloza pentru filtru cu mem,rana 1 teflon cu o rezi tenta termica mare33##@84 i caracter hidrofo, 1 poliamida 2.3.Fermentatia. ( te faza fundamentala a proce ului de ,io inteza i e realizeaza in trei etape: 1 1 1 A tfel. inoculator intermediar re"im in inoculator e petrece proce ul de aclimatizare a Penicillium

Ace te etape core pund unor faze de dezvoltare a microor"ani melor. crysogenum la noile conditii de dezvoltare. in intermediar incepe cre terea e)ponentiala a numarului de microor"ani me. iar in re"im e termina proce ul de cre tere a microor"ani melor i de formare a penicilinei. Acumularea unor cantitati mari de ma a moleculara face ca volumele fermentatoarelor. in care are loc proce ul. a crea ca in raport zecimal. (ficacitatea proce ului de ,io inteza e te determinata de conformatia "enetica a tulpinei. Hulpina utilizata e te P. Crysogenum Q17 fo t ridicata foarte mult prin proce e de mutatie. O a carei potenta a tulpina ,una e

caracterizeaza prin capacitatea mare de inmultire. utilizare rapida a azotului i a precur orului. lip a pi"mentilor in ,ioma a i miceliu fi,ro . Proce ul de fermentatie cuprinde trei -aze di tincte: 1 1 1 faza de cre tere faza de producere faza autolitica e caracterizeaza prin acumularea de ma a miceliana i

Faza de crestere

utilizarea inten iva a componentelor mediului de cultura. 0lucoza e te a imilata foarte rapid atat pentru formarea ma ei celulare. cat i pentru formarea ener"iei nece are. 8erintele de o)i"en unt ma)ime in acea ta perioada. iar activitatea e caracterizeaza prin incetinirea re piratorie. volumul de 8O 2 de"aFat e te mare. Faza de producere a penicilinelor cre terii miceliului fie datorita epuizarii con tituentilor u or a imila,ili. fie altor conditii e)i tente cum ar fi caderea con umului de o)i"en. mentinerea p91 ului la '.*1%.& i acumularea de penicilina. In acea ta faza lactoza e te folo ita lent de catre miceliu i furnizeaza ener"ia nece ara proce elor de ,io inteza au pentru formarea con tituentilor celulari. Faza autolitica core punde tadiului in care microo"ani mele e epuizeaza ca urmare a activitatii meta,olice prelun"ite. iar ur ele de car,on din mediu unt con umate. 8ontinutul de azot al miceliului de cre te con idera,il i incepe proce ul de autoliza al ace tuia cu eli,ereare de amoniac i cre terea p91 ului pe te *. Producerea penicilinelor inceteaza prelun"irea fermentatiei pana la aparitia autolizei. Din datele e)i tente in literatura "radul de ionizare a arurilor. Pentru faza de cre tere a ma ei celulare p0.ul optim e te de !.&1&.#. iar pentru faza de producere a penicilinelor e te de %.#1%.&. Prin urmare. proce ul va tre,ui condu intre cele doua etape in re"im diferit. 6u e recomanda depa irea p91ului de %.& deoarece incepe proce ul de autoliza in otit de e poate e poate tra"e concluzia ca p91ul afecteaza vitezele reactiilor enzimatice. permea,ilitatea mem,ranelor celulare i i apare un proce de hidroliza alcalina a penicilinelor formate. In practica indu triala nu e te permi a

de"radarea penicilinelor formate. Mentinerea p91ului la valoarea % in ultima parte a ciclului de fermentatie a i"ura valori ridicate pentru vitezele de re piratie i ela,orare de peniciline. =e"imul optim de temperatura e te de 2&@8 cu o toleranta de un "rad. iar nece arul de aer. deoarece e te un proce aero,. e te de 111.& l aer;l mediu ) min.. la o turatie a a"itatorului elicoidal de 11#11!# rot;min. Jiteza de dizolvare a o)i"enului cre te cu turatia a"itatorului. dar ace ta nu poate depa i anumite limite deoarece ,ioma ei. ( te nece ar a e mentioneze ca ,ioma a unei molecule a a de comple)e. nece ita un flu) de ener"ie din e)terior. proce ul fiind endoterm. Prin urmare. ,io inteza penicilinelor e poate realiza numai daca e de fa oara imultan i proce ele de o)idare ale hidratilor de car,on care con tituie ur a principala de ener"ie. O)idarea lenta a lactozei eli,ereaza o ener"ie ce depa e te cu ''OP;l mediu de cultura ener"ia nece ara ,io inteza in an am,lu e te e)oterm. Jiteza de utilizare a hidratilor de car,on e in crie in urmatoarea chema: "lucoza acid lactic lactozaL fapt care confirma ca in faza de cre tere a microor"ani melor e con uma "lucoza. iar in faza de producere a penicilinelor e con uma lactoza. Introducerea fructozei au lactozei in locul "lucozei are ca efect caderea ,ru ca a vitezei de cre tere a ma ei celulare. Sur ele de azot unt nece are pentru formarea "rupelor aminice i o,tinerea acizilor aminici. Se utilizeaza azot mineral din aruri de amoniu i azot or"anic furnizat de aminoacizii i peptidele din e)tractul de porum,. Prezenta u, tantelor minerale e te vitala in poce ul de cre tere deoarece i teme enzimatice i PO B pentru ele afecteaza direct permea,ilitatea mem,ranei au intra in i temele enzimatice. A tfel M9 2 PO ! ofera M 3 1 entru activarea unor fo forilare. 6ece arul de u, tante minerale pentru fazele de cre tere a ma ei celulare i ela,orarii de peniciline pentru P.crysogenum Q1%! e te urmatorul: i temului L din acea ta cauza proce ul de e aFun"e la deteriorarea mecanica a

(lement

Jalori e)primate in 8re terea ciupercii Pota iu !# Ma"neziu * $o for *# $ier #.2 Sulf %#

m";l mediu Producerea penicilinei !# * 2## % 1##

DiriFarea proce ului de ,io inteza pre o,tinerea Penicilinei 0 e face cu aFutorul unei catena laterala u, tante care e te in"lo,ata in i poarta numele de precur or. e

Ace ta e te acidul -enilacetic . Precur orul mai mari de #;11#;22 microor"ani me. Proce ul de formare a

adau"a in portiuni deoarece in concentratii unt to)ici pentru penicilinelor terilitatii de

fiind a eptic. terilizarea aparatelor e face cu a,ur la 12#112&@8. iar mentinerea in timpul proce ului e te a i"urata

uprapre iunea creata prin ,ar,otarea aerului teril nece ar ,io intezei. Proce ul de fermentatie e realizeaza in fermentatoare cilindrice verticale contruite din otel ino)ida,il. !inamica procesului de fermentatie a penicilinelor 8ontrolul proce ului de fermentatie e realizeaza prin determinarea i a con umului de zahar. e con idera terminat atunci

terilitatii mediului. a "radului de determinare morfolo"ica a ciupercii. a p91 ului mediului. a activitatii lichidului de cultura Pro,ele e iau la interval de !1' ore. iar proce ul

cand continutul de zahar al ,ioma ei aFun"e la #.21#.'2. iar concentratia olutiei ramane aproape con tanta intre doua determinari. Parametrii proce ului de fermentatie ,iochimica a penicilinei:

(tapa fermentatie Inoculator Intermediar =e"im

de H >@8?

A"itarea

De,it aer mediu min? 1.# 111.2 #.'11

Pre iunea ) >ata? 1.211.3 1.211.3 1.211.3

Durata >h? 3#1!# 2#1!# S#112#

>=ot;min? >l;l

2'R1 2%# 2'R1 1%# 2'R1 12#

8oncentratia penicilinelor in

olutia nativa la terminarea proce ului de

fermentatie e te cuprin a intre &21'2. Jaloarea e)acta depinde de potenta u ei folo ite i de conditiile de realizare a proce ului de fermentatie. 2. .Filtrarea solutiilor nati!e $iltrarea lichidelor care contin ma a celulara cu caracter fi,ro e te o unt a

operatie relativ u oara. deoarece miceliul nu colmateaza materialul filtrant i e de prinde u or de pe ace ta. Pentru ace te lichide. la nivel indu trial recomandate filtre rotative cu vid. $iltrele ofera o po i,ilitatea palarii miceliului pe filtru. pentru produ elor utile i nu nece ita operatii manuale. $iltrul rotativ cu vid. denumit filtru celular Oliver. poate fi con truit din otel1car,on. otel ino)ida,il. otel captu it cu cauciuc a"re iv al lichidelor upu e filtrarii. 2.".Se#ararea si #uri$icarea #enicilinelor Separarea penicilinelor prin e)tractie fizica rerezinta in"urul procedeu de eparare cu aplica,ilitate indu triala. 8oncentratia finala a penicilinei in lichidele de fermentatie e te de 31'2. in functie de tulpina utilizata. Datorita dilutiei foarte mari. e te nece ara concentrarea olutiei prin e)tractii repetate a penicilinelor cu olventi. $lu)ul "eneral al epararii penicilinelor cuprinde urmatoarele etape: au teflon. din diferite aliaFe. Ale"erea materialului de con tructie e te determinata de caracterul recuperarea avan ata uprafata mare de filtrare.

1 filtrarea lichidului de fermentatie in copul epararii ,ioma ei 1 e)tractia penicilinelor din filtru cu mai multe tadii. in functie de conc a in olutie 1 ree)tractia penicilinelor din car,onat de odiu 1 cri talizarea i purificarea. 2.%. &'tracia i ree'tracia ()tracia reprezint- operaia de eparare a componenilor unui ame tec lichid au olid pe ,aza diferenei de olu,ilitate a ace tora /ntr1unul au mai muli olveni. Dac- ame tecul upu epar-rii e te lichid. operaia e te de e)tracie lichid1lichid. iar pentru olid. e)tracie olid1lichid. Atunci cDnd proce ul are loc prin intermediul operaiilor fizice. e)tracia e te fizic-. iar atunci cDnd intervin reacii chimice. e)tracia e te reactiv-. Jiteza e)traciei depinde de 3 factori: aria interfacial- de contact dintre cele 2 faze lichide. fora motrice a tra nferului de ma - al olutului /ntre oluia iniial- i olvent. coeficienii de tran fer de ma - ai olutului /n fiecare faz-. Produ ele de ,io intez- e "- e c /n lichidul de fermentaie /n concentraii redu e 3#.&1 *24. fiind /n "eneral. compui la,ile chimic i termic. 5n plu . /n lichidele de fermentaie e "- e c numeroi compui ecundari. unii cu caracteri itici fizico1chimice a em-n-toare cu ale produ elor utile. de aceea epararea i purificarea produ elor de ,io intez- unt operaii dificile. ce implic- etape complicate. ()tracia fizic- reprezint- pDn- /n prezent in"urul procedeu de eparare indu trial al penicilinei 0. 8oncentraia final- a penicilinei 0 /n lichidele de fermentaie e te cuprin - /ntre 3 i ' 2. /n funcie de tulpina utilizat-. Datorit- diluiei foarte mari e te nece ar- concentrarea oluiei prin e)tracie i ree)tracie. Penicilinele pot fi e)tra e fie din oluia apoa - rezultat- /n urma filtr-rii ,ioma ei. fie direct din lichidul de fermentaie. $lu)ul "eneral al epar-rii penicilinelor de ,io intez- e te alc-tuit din ! etape: 1. filtrarea lichidului de fermentaie cu aFutorul filtrelor rotative cu vid. /n copul epar-rii ,ioma ei de lichidul care conine penicilineleL olventul or"anic cu o olutie de olvent or"anic in doua au

2.

e)tracia penicilinelor din filtrat cu un olvent or"anic /n dou- au mai multe tadii. -n funcie de concentraia lor /n oluieL

3.

ree)tracia penicilinelor din olventul or"anic cu o oluie de car,onat de odiu au de pota iuL

!.

cri talizarea i purificarea. /n funcie de tipul de penicilin-. upu e)traciei fizice. lichidul de

1#tracia penicilinei 0 folo ete ca mediu

fermentaie filtrate. iar ca olvent acetatul de &util la p9 cu valoarea 2. ()tracia penicilinei 0 /n acetat de ,util decur"e cu randamente ma)ime numai /n condiile /n care ace t anti,iotic e va "- i /n oluia apoa - upu - e)traciei /n formnedi ociat-. Ace ta deoarece acetatul de ,util e te un olvent nepolar au cu polaritate redu -. Din analiza proce ului de e)tractive fizica a penicilinei 0 cu acetat de ,util 1a con tat ca: 1 /n olvent unt e)tra e numai molecule de penicilina nedi ociat1 /ntre molecule de penicilina-. /n condtiile /n care e realizeaz- e)tracia. nu are loc formarea unor a ociaii 1 /n acetatul de ,util penicilina 0 nu di ociazSchema de operaii pentru epararea penicilinelor prin e)tracie e te prezentat- /n chema urm-toare:

Pentru e)tracia penicilinei 0

e piral num-r

folo ete e#tractorul Podbielnia(.Ace ta e te con truit dintr:o foaie metalic- /nf-urat- /n /n Furul unui ar,ore care e rotete cu 2###1 &###rpm..=otorul are forma unei pirale cu un varia,il de pire3 '133 pire4 a c-ror eciune formeaz- canale paralele.

1. an am,lu rotor Ba) 2. carca 3. la"-re !. curea de tranmi ie &. foaie metalic- piralat- perforat'. conducte de di tri,uTie a fazelor %. conduct- pentru lichidele de cur-Tare *. UtuTuri de alimentare Ui evacuare 2.).*istilarea azeotro#+ 5n prezent pentru epararea -rurilor penicilinei 0 din oluia apoa - rezultat- de la ree)tracia /n car,on de 6aM. e folo ete procedeul antren-rii azeotrope a apei cu ,utanol. la p-lare Ui

vid. a tfel /ncat. odat- cu /ndep-rtarea apei are loc cri talizarea -rii re pective. apoi. ace ta e filtreaz- i e pal- cu ,utanol i cloroform. +tilizarea ,utanolului. dei prezint- avantaFul unui timp relativ curt al fazei de cri talizare i al unei olu,ilitai relativ ,une a impuritatilor are o erie de inconveniente cum ar fi: 1 conduce la pierderi mari de ,utanol. datorita olu,ilitatii ridicate a ace tuia in apa3%.!&24. precum i datorita olu,ilitatii mari a apei in ,utanol 32#.&24L ace t a pect determina i cheltuilei porite cu recuperarea olventului. 1 1 po i,ilitatea de"radarii termice a penicilinei. datorita temperaturii nece are evaporarii ame tecului ,utanol1apa po i,ilitatea de"radarii chimice a penicilinei in ,utanol.

.!.Uscarea + carea e te o operatie prin care material cu aFutorul ener"iei termice. Penicilina 0 precipitata e filtreaza pe filtrul 6uce i e u uca in u cator dulap la 3&1!&@8 u, vid de 1##122& mm9". timp de 1'12# ore. e indeparteaza umiditatea dintr1un

3. Materii prime" 2ntermediare" Au#iliare. Microor"ani mul producator Speciile de muce"aiuri producatoare de anti,iotice unt: Penicillium i "spergillus# in pecial anti,iotice C1lactamice. Mediul de cultura are in componenta urmatorii con tituenti: 1. 3actoza 0eneralit-i: $ormul- ,rut-: 812922O11 Ma - molecular-: 3'#.3# ";mol Prezinta o u oara olu,ilitate in apa i e te in olu,il- /n alcool etilic. eter etilic i cloroform. Kerul i materialele au)iliare folo ite la fa,ricarea lactozei tre,uie - core pund- documentelor telenice normative ale produ elor re pective i - re pecte di poziiile le"ale anitare i anitar I veterinare /n vi"oare.

8ondiii tehnice de calitate: 8ondiii de admi i,ilitate Hipul Eactoz- rafinatEactoz- telenic8alitatea I 8alitatea a II1a pul,ere cri talinal,al,- 1 "al,en"al,enla, dulcea". f-r- miro tr-in incolor. limpede "al,en de chi . 0al,en la, tul,ure

Denumirea caracteri ticii A pect 8uloare 0u t i miro A pectul oluiei apoa e

Puterea rotaiei pecifice >A?2#2# Pierderi prin u care: 1la 13#@8. 2. ma). 1la 1##@8. 2. ma). Aciditatea e)primat- a acidului lactic. 2. ma). 8loruri. 2. ma). Sulfai 3SO!4. 2. ma). 8alciu Metale "rele 3P,4 Ar en. 2. ma). $ier

B&2 V B&3

B&1 V B&2

B!% V B&1

&.& 1 #.#& #.##! #.##2 lip - /n condiiile determin-rii lip - /n condiiile determin-rii #.#1 lip - /n condiiile determin-rii

1 #.! #.#% 1 1 1 1 1 1

1 2 1 1 1 1 1 1 1

. 1#tractul de porum& 8onditii tehnice de calitate 8on tituienti ";1##" e)tract de porum, Su, tanta u cata 8enu a 6 total Kahar total 3e)primat ca "lucoza4 Acid lactic Aciditate3ml ol 6aO9 #.16;1##"4 e)tract de porum, $e P 8a Kn M SO2 Sedimente olide 2 !'1!S.' *.#!11#.%3 3.3313.'% !.##1!.%# #.%!1!.3S 11.'11S.3 #.##S1#.#2 1.&11.S #.#21#.% #.#&1#.#12 2.#12.& #.#2 3*.!1&2.S

0eneralitati. Proprietati fizice.

1 A pect: lichid cremo de culoare "al,en inchi 1 Miro : caracteri tic unei fermentatii lactice 1 Sedimentare dupa 2! ore intr1un cilindru de 1## ml de 1##2 1 A pect micro copic: in frontiu colorat prezinta o ma a ,acteriana tipica ,acililor lactic. in proportie de pe te S#2 1 Su, tanta u cata: minim &#2 1 p9: 3.&1! 1 8ontinutul in acid lactic: minim 2#" la 1##" u, tanta u cata 1 Kahar total: ma)im 2.&2 3. Faina de soia 0eneralitati: Proteine Materii "ra e Metionina 8i teina Eizina 8alciu Sodiu Pota iu Ma"neziu Sulf $o for !2 2 3.& 2 #.&! 2 1.1 2 2.! 2 #.2 2 #.2*% 2 1.% 2 #.21 2 #.32 2 #.' 2

$aina de oia e te o ur a de azot naturala. ,o"ata in proteine. aminoacizi continand i acizi nucleici. vitamine. oli"oelemente. lipide. zaharuri. compu i cu ulf i fo for dupa cum urmeaz-: $. +lucoza Generaliti$ O,iect i domeniu de aplicare: Prezentul tandard e refer- la "lucoza o,inut- din cartofi i din porum,. de tinatpentru con um i copuri indu triale. Hipuri de "lu)oza: 1"lucoz- lichid1"lucoz- olid-: 1 aromatizat1 nearomatizat0lucoza aromatizat- poate fi fa,ricat- cu diferite adao uri: e ene. aromatizani i colorani alimentari avizai din punct de vedere anitar. miez de nuc-. miez de floarea1 oarelui etc.. conform acordului /ntre produc-tor i ,eneficiar. S4 133'5.6

1%irop de glucoz: oluie apoa -. concentrat- i purificat- de zaharuri nutritive. o,inute din amidon de cartofi i de porum,. 1Glucoz solid: ma - de zaharuri nutritive. o,inut- prin hidroliz- avan at- a amidonului de cartofi i de porum,. 8ondiii tehnice de calitate: Pentru "lucoza de cartofi i de porum,. materiile prime i au)iliare tre,uie - core pundtandardelor i normelor anitare /n vi"oare

Propriet-i or"anoleptice: 8ondiii de admi i,ilitate Hip de "lucozEichidSolidAromatizat6earomatizatEichid vD co Ma - olid-. u, form- de 8uloare Incolor pDnla "al,en ta,lete 8rem pDn- la "al,en au pecificcolorantului Miro Eip ad-u"at 8aracteri tic aromei 0u t 8orpuri tr-ine Dulce pecific Eip ad-u"ate Dulcea". uor am-rui Eip 8rem pDn- la "al,en S= 133&S11 Ma - olid-

8aracteri tici

Metodde verificare

A pect

Propriet-i fizico I chimice: 8ondiii de admi i,ilitate Hip de "lucozEichidSolidAromatizat- 6earomatizat2# 21 2## 1 1.& 1

8aracteri itici +miditate. 2 ma). =B+. ma). ml iod 8uloare oluie #.1 n;1## ml. ma) Den itate 2#;2#@8. ";ml. min Indice de refracie la 2#@8 Aciditate. "rade. ma). Acizi minerali li,eri. 2 p9. la o oluie 2# ";1## ml 8oninut de 1/n produ SO2 ml;1## " ma). 8oninut .u.. 2. ma). neal,it 1/n produ al,it de cenu-

Metod- de verificare S= 133&S12 S= 133&S13

1.!2 1.!S 2.& Eip !.&...&.& ! !# #.'

1 1 2.*

S= 133&S1! S= 133&S1& S= 133&S1' S= 133&S1% S= 11#112 S= (6 11*&

1& 1 S= 11#12

conductometric-. raportat- la S= 133&S1* 8oninut de de)troz- raportat la .u.. 3D(4. 2 au 32...!S min. %& S= 133&S1S au S= ISO &3%%

'. %a%)3" %ar&onatul de calciu

S7AS 1(!3.68

Prezentul tandard e refera la car,onatul de calciu precipitat. tehinic. o,tinut prin tratarea olutiei de var cu ,io)id de car,on.Produ ul e prepara u, forma de pul,ere microcri talina. $ormula chimica:8a8O3

Ma a moleculara relativa: 1##.#S ";mol 8ar,onatul de calciu precipitat. tehnic e livreaza in patru tipuri: 1 tipul I de tinat. in pecial. la fa,ricarea pa tei de dintiL 1 tipul A de tinat. in pecial. indu triei de produ e co metice. indu triei de anti,iotice i indu triei electrotehniceL 1 tipul B de tinat. in pecial. indu triei de material pla tic i indu triei cauciuculuiL 1 tipul 8 pentru alte utilizariL 8onditii tehnice de calitate a car,onatului de calciu Hipul 0rad de al,. 2min $inite: 1re t pe ita cu te atura de arma ##'3 SHAS 1#%%1'%. 2ma) 1re t pe ita cu te atura e arma ##S SHAS 1#%%1'%. 2ma) Den itate in "ramada in tare ta ata. ";cm3. ma) 8ifra de edimentare. cm3. min +miditate. 2 ma) Su, tante in olu,ile in acid clorhidric. 2ma) O)izi de fier i de aluminiu 3$e2O3BAl2O34. 2ma) 8ar,onat de calciu 38a8O34.2 min Alcalinitate>8a3O942?. 2 ma) Eimite de p9 la un adao de 1W3#cm3 acid clorhidric n3capacitate de tamponare4 p91ul u pen iei 22 in apa. ma) p91ul u pen iei 1#2 in apa. ma) 8upru38u4. 2ma) Man"an3Mn4. 2ma) Ar en #.#& #.!& S& #.! #.1 #.& #.& #.!& S1 #.! #.2 #.& #.& #.!& S# #.' #.2 #.& S*.& #.1# 1 1 1 #.##1 #.##3 1 1 #.!% S# #.' #.2 #.& S% #.1& 1 1 1 1 1 1 #.1 1.# 1.# 1 I S% A S2 B S2 8 1

SS SS #.##* #.##* &.&W.'.# *.& S #.##1 #.##3 1 S.& 1# #.##1 #.##3 1

8. Fos-at monopotasic 0eneralitati:

S.7.A.S 1($56.68

Prezentul tandard e refera la fo fatul monopota ic tehnic utilizat. /n principal. in mediu de cultura la fa,ricarea anti,ioticelor. $ormula chimica: M92PO! Ma a moleculara: 13'.#S ";mol 8ondiii tehnice de calitate A pect i culoare +miditate . 2. ma). $o fat monopota ic 3M92PO!4. 2. min. 8loruri 38l4. 2. ma). $ier 3$e4. 2. ma). Metale "rele 3P,4. 2. ma). Su, tane in olu,ile /n ap-. 2. ma). O, ervaii: 1 8aracteri ticile din ta,el. cu e)ceptia umiditatii. e refera la fo fatul monopota ic u cat la 1#& R 2@8 1 8u acordul ,eneficiarilor produ ul e poate livra i cu ma). #.#& 2 fier. 8ri tale al,e #.3 S' #.2& #.##3 #.#1 #.&

6. Sul-at de sodiu 0eneral itai

S.7.A.S 1 8.!$

Prezentul tandard e refera la ulfatul de odiu. anhidru. tehnic. intre,uintat in indu tria de medicamente. $ormula chimic-: 6a2SO! Ma a moleculara relativ-: 1!2.#!! ";mol 8alit-i Sulfatul de odiu. anhidru. tehnic e livreaz- /n trei calitai: calitatea I I produ ecundar la ,-ile de filare. de la o,inerea fi,relor artificialeL

calitatea II I o,inut prin tratarea fo fo"ip ului rezidual cu od- calcinat- 36a 28O34. urmatprin u carea produ ului prin atomizare. 1 calitatea III I produ ulfuric. 8ondiii tehnice de calitate 8alitatea A pect 8uloare Sulfat de odiu 36a2SO!4. 2. ma). +miditate. 2. ma). Su, tane in olu,ile /n ap-. 2. ma). Acid ulfuric li,er392SO!4 8lorur- de odiu 36a8l4. 2. ma). $ier 3$e4. 2. ma). Acizi or"anici 398OO6a4 Den itate /n tare neta at- O";dm3 O, ervaie: 1 toate valorile din ta,el. e)ceptDnd umiditatea i den itatea /n tare neta at-. unt raportate la produ ul u cat la 1#& R 2@8. I praf nea"lomera,il Al, SS #.3 #.3 Eip #.1 #.##1 lip #.%...1.&& II praf nea"lomera,il al, S%.& #.1 #.3 lip 1.2 #.##1 1 #.!...#.% III praf a"lomera,il Al, cenuiu S% #.& #.& 2. ma). 1.# 1.2 #.#3 2. ma). 1.& 1.2'...1.3# ecundar din fa,ricaia acidului formic din formiat de odiu i acid

!. Sul-at de zinc 0eneralitati :

S.7.A.S. 386.!(

Prezentul tandard e refera la ufatul de zinc tehnic cri talizat. "ranulat i lichid. Sulfatul de zinc tehnic cri talizat i "ranulat e livreaza in 3 calitati: 1 calitatea I 1 calitatea II 1 calitatea III

Sulfatul de zinc tehnic lichid e livreaza in 2 calitati: 1 calitatea I 1 calitatea II $ormula chimica: KnSO! Ma a moleculara: 1'1 ";mol Ea data apro,arii tandardului. ulfatul de zinc tehnic "ranulat i lichid e importa. 8onditii tehinice de calitate a ulfatului de zinc tehnic cri talizat. calitatea I: 8alitatea A pect 8uloare Kinc3Kn4 2min. Su, tante in olu,ile in apa. 2ma). $ier3$e4. 2ma) 8upru38u4. 2ma) Acid ulfuric li,er392SO!4. 2ma) Ar en 8loruri. 2ma) Al,a 22.& #.#& #.#3& #.##& #.1 Eip a #.2 I II cri tale mici al,a au al,1"al,ui 22.1 #.1 #.& 1 #.& 1 1 al,1"al,uie1cenu ie 21.' #.& 1.# 1 1 1 1 III

O, ervatii: 1 pentru indu tria chimico1farmaceutica e va folo i ulfat de zinc tehnic cri talin. calitatea I.

5. Azotat de amoniu 0eneralitai

S.7.A.S. $'(.3(

Standardul cu nr. !&#13# e refera la azotatul de amoniu tehnic. "ranulat o,inut prin neutralizarea acidului azotic cu amoniac utilizat la fa,ricarea e)plozivilor i /n alte copuri indu triale. $ormula chimica: 69!6O3 Ma a molecular- relativ-: *#.#! ";mol Azotatul de amoniu tehnic "ranulat. e livreaz- /n dou- tipuri: tip I I folo it la fa,ricarea e)plozivilorL tip II I folo it /n alte copuri indu triale.

8ondiii tehnice de calitate Hip A pect 8uloare 0ranulaie: "ranule /ntre 1...3 mm. 2. min. "ranule u, 1 i pe te 3 mm. 2. ma). +miditate. 2. ma). Aciditate li,er- 396O34. 2. ma). Azotat de amoniu. 2. min. Azotat de ma"neziu. 2. min. Azotat total. 2. min. =eziduu de calcinare. 2. ma). O, ervaie: - coninutul de azotat de amoniu, azotat de magneziu, azot total i aciditatea liber sunt raportate la produsul uscat. Precur or in o,tinerea Penicilinei 0: Acidul -enilacetic. I 0ranule nea"lomera,ile al, II "ranule nea"lomera,ile al,1roz

S&

S&

& #.2 #.#2 S*.* #.2 3!.' #.2

& #.3 #.#2 SS.! 1 3!.* 1

0eneralitati : $ormula chimica: 8'9&8928OO9 Ma a moleculara: 13'.1& ";mol Proprietati fizice : 1 pul,ere al,a. al,a1"al,uie 1 punctul de topire la %%1%*.&@8. 1 temperatura de fier,ere: 2'&@8. 1 den itate 1.#*1 ";cm3 . 1 olu,ilitate moderata in apa 1 ta,il in conditii normale.

De criere "enerala i aplicatii: Acidul fenilacetic e prezinta u, forma de cri tale al,e. cu un miro neplacut. caracteri tic. olu,il in alcool i eter. (l erve te ca in"redient in parfumuri oferind un miro a emanator mierii. Se "a e te in concentratie mica in unii alcaloizi i hormoni din plante. Acidul fenilacetic u, tituit in pozitie alfa i e terii acidului fenilacetic unt folo iti in medicina. de a emenea acidul fenilacetic e te folo it ca precur or in o,tinerea penicilinei 0. In comert e "a e te u, forma de pudra "al,uie de puritate minim SS2 i umiditate ma)ima 12. livrat in aci de 2&O". "gent antispumant$ Ulei de -loarea soarelui tehnic 0eneralit-i: Standardul cu numarul 2%1#1%# oarelui. +leiul tehnic de floarea oarelui e livreaz- /n dou- calit-i: e refer- la uleiul tehnic o,inut din eminele de floarea S7AS 61(.6(

1calitatea I. o,inut- prin pre are au e)tracie cu olveni i prelucrare ulterioar-L 1calitatea II. o,inut- prin pre are au e)tracie cu olveni.

Propriet-i fizice i chimice: 8alitatea A pect. la '#@8 I Eimpede f-rimpurit-i Den itate relativ- la 2#@8 Indice de refracie la 2#@8 8uloare de iod. m" I; 1## cm3 ma). Impurit-i in olu,ile /n eter etilic. 2 ma). +miditate i materii volatile. 2 ma). Indice de aciditate. m" MO9;" ma). Su, tane or"anice ne aponificate. 2 ma). Indice de iod. " I;1##" min. 8enu-. 2 ma). Indice de aponificare. m" MO9;" Su, tane mucila"inoa e Punct de inflama,ilitate 3PenOi1Marten 4. @c min. O, ervatii: la uleiul rafinat de floarea oarelui tip A. im,uteliat pe linii fara u care. e admite un continut de apa i u, tante volatile de ma) #.1&2 indicele de pero)id pentru uleiul de tinat pa trarii indelun"ate e ta,ile te prin intele"ere intre parti II Metode de analiz-

SHAS 1!&;11'%

mecanice #.S1!...#.S2% 1.!%1#...1.!%'# 2# 1 #.1 1 #.2 1 2 12 1.2 1.2 11S...13& #.#& 1 1*'...1S* lip 1 1'& 13&

SHAS 1!&;31'% SHAS 1!&;!1'% SHAS 1!&;21'% SHAS 1!&;111'% SHAS 1!&;1#1'% cap 1 SHAS 1!&;1'1'% cap 1 SHAS 1!&;1&1'% SHAS 1!&;1S1'% cap 1 SHAS 1!&;131'% SHAS 1!&;1%1'% SHAS 1*1%# SHAS 1!&;'1'% cap 1

Acetat de 9.&util 0eneralitati:

S.7.A.S 5($.!5

Standardul cu numarul S#!1*S e refera la acetatul de n I ,util tehnic o,tinut prin e terificarea acidului acetic cu alcool n I ,utilic au prin tran e terificarea acetatului de metil. $ormula chimica: 8938O2389243893 Ma a moleculara relativa: 11'.1' ";mol Acetatul de n I ,util tehnic e te un produ inflama,il. avand punctul de inflama,ilitate de cca. 2*@8. Acetatul de nI,util tehnic e livreaz- /n trei tipuri. funcie de continutul de e ter i anume: tipul S* tipul S2 tipul 88

8ondiii tehnice de calitate Denumirea caracteri ticii A pect 8uloare . m" M28r2O%; l. ma). Miro Den itate relativa. d2#2# Di tilare 3la pre iunea de 1#13.2 m,ar4X: interval de di tilare. @8... /n intervalul de di tilare di tila. 2 vol.. min... Acetat de nI,util. 2. min. Aciditate 3acid acetic4. 2. ma). =eziduu la evaporare. 2. ma). Ap- . 2. ma). X 1#13.2 m,ar : %'# mm 9" O, ervaie: 1 tipul S* de tinat indu triei de anti,iotice tre,uie - ai,- intervalul de di tilare 123...12%@8. S& S*.# #.#1 #.#1 #.2 S& S2.# #.#3 #.#2 #.3& S& **.# #.#3 #.#2 #.& 12#...12% 11'...12* 113...13# 8ondiii de admi i,ilitate Hipul S* S2 ** Eichid limpede. far- u, tane /n u pen ie 1' caracteri tic #.*%*...#.** #.*%2...#.**# #.*'*...#.*%! !

Acid sul-uric tehnic. 0eneralitati: $ormula chimica:92SO! Ma a moleculara: S*.#* ";mol

S.7.A.S 56.!(

Dupa contiuntul de acid ulfuric monohidrat. acidul ulfuric fehnic e livreaza in ! tipuri: 1tipul S* 1tipul S' 1tipul S2 1tipul %3 8onditiile tehnice de calitate a acidului ulfuric Hipul A pect 8uloare Den itate ";cm3. min Acid ulfuric monohridat392SO!4. 2 ma) Dio)id de ulf3SO24. 2 ma) $ier3$e4. 2 ma) =eziduu la calcinare. 2 ma) Ar en3A 4. 2 ma) %loro-orm 0eneralitati: $ormula chimica:988l3 Ma a moleculara: 11S.3* ";mol 8loroformul e livreaza in urmatoarele tipuri i calitati: 1tipul A. ta,ilizat cu #.'W12 alcool etilic a, olute. utilizat in indu tria de medicamente: 1calitatea I 1calitatea II 1 tipul B. ne ta,ilizat tehnic utilizat ca olvent S' S2 %3 lichid nicio . limpede au opale cent 8onform SHAS S!*21%! 1.*3' 1.*3& 1.*21 1.'3! S* #.1 #.#2 #.1 #.##1 S' S2 %3 1 1 1 1 S*

#.1 #.1 #.#2 #.#2 #.1& #.1& #.##1 #.##1 S.7.A.S. 33(8.!

8onditii tehnice de calitate Denumirea caracteri ticii A pect Miro 0u t Den itatea relativa 8loroform. 2min Di tilare: 1punct initial de fier,ere. #8. min 1punct final de fier,ere. #8. ma) 1intre punctual initial i final de fier,ere di tilata. 2vol. min S% S' S! =eziduu la evaporare. 2 ma) #.##2 #.##2 #.#1& 8lor li,er 1 8loruri38l4. 2 ma) #.###* #.###* 1 Aciditate 1 Su, tante or"anice traine 1 1&m" l;1##cm3 Su, tante volatile traine 1 1 Apa 1 O, ervatii: 8loroformul e te "reu olu,il in apa. mi co,il in orice proportie cu alcoolul etilic a, olute. eterul etilic. ,enzina i maForitatea uleiurilor.( te neinflama,il. Hipul A 3 ta,ilizat4 B3ne ta,ilizat4 calitate I calitatea II lichid limpede. incolor. volatil 8aracteri tic dulcea". arzator 1.!%311.!*# 1.!%311.!S# S*.# S%.# 1 &S '2 &% '3 &% '3

$. %inetica reactiilor de &iosinteza

Prin metoda cinetica. e face tudiul mecani mului reactiilor enzimatice. a proce elor meta,olice i a vitezei de tran formare a u, tratului /n produ . Acea ta metoda e te in"ura modalitate de tudiu a proce elor enzimatice. deoarece numarul enzimelor pure eparate pDna /n prezent e te relativ redu . Jiteza de fermentatie e te definita prin variatia momentana a concentratiei produ ului. a inten itatii re piratiei au a concentratiei ma ei celulare. Jiteza volumetrica e te definita prin cantitatea de produ o,tinuta. cantitatea de u, trat utilizata. con umul de o)i"en au cantitatea de celule o,tinute pe unitatea de volum de mediu de cultura i /n unitatea de timp.

A1 viteza de utilizare a o)i"enului. ";l.h

B1 viteza de cretere a ma ei celulare. ";l.h

81 viteza de con um a zaharurilor. ";l.h

D1 viteza de producere a penicilinei. ";l.h

$i". Jitezele volumetrice la fermentatia penicilinei Jiteza pecifica e definete prin raportul dintre viteza volumetrica i den itatea ,acteriana. fiind e)primata /n "rame produ o,tinut /n unitatea de timp i pe "ram de ma a celulara.

A1 viteza de producere a penicilinei. ";".h

B1 viteza de utilizare a o)i"enului. ";".h

81 viteza de con um a zaharurilor. ";".h

$i".Jitezele pecifice la fermentatia penicilinei

'. Bilantul de materiale

P% : &#S. * M"; arFa Penicilina 0 de puritate *#2.

=andamentele pecifice pentru fiecare etapa in parte: filtrare *#2 e)tractie S!2 di tilare azeotropa S!2 filtrare B palare S&2 u care S*2
S* = &#S.* 1##

m &%

m &% = &2#.2 O" penicilina 0

m !"

S& = &2#.2 1##

m !" = &!%.&% O" penicilina 0 S! m' = &!%.&% 1## m ' = &*2.&2 O" penicilina 0 S! m& = &*2.&2 m & = '1S.% O" penicilina 0 1## *# m &'() = '1S.% 1## m &'() = %%!.'2 O" penicilina 0
g = #.&S222
Pf = &#S.*#! = *'#.%2+g ; sar*a #.&S22

*roductivitatea microorganismului pentru penicilina e te de *#### +.I.;ml iar activitatea tandard e te de 1'%# +.I.;ml. 1 m" WWWWWWW.1'%#+.I.;ml Y m"WWWWWWW..*#### +.I.;ml Y : !%. S#!1 m";ml : !%.S# +g ; m 3 * : productia microorganismului ,u = volum util

*: ; :< * : $6"5( +g ; m 3

,u =

Pf P

*'#.%22 = 1%.S'm 3 !%.S#

,u = 1%.S'm 3 aer;minut

11nece arul de aer pentru etapa de fermentare: 1E aer;1E mediu;minut 1# 3 m 3 mediuWWWWWW.. 1# 3 m 3 aer;minut
1%.S'm 3 mediuWWWWWW..)

Y: 1%.S' m 3 aer;minut 1 minutWWWWW.. 1%.S' m 3 aer

tf

:1!#h X'# : *!## minWWWWW.Z

y= *!## 1%.S' = 1&#*'!m 3 ; min 1

) aer = ,aer aer

aer = #

-# P# - P

-# = 2%3 / - = 2S* / P =1atm P# =3.&atm

i# = 1.2S3+g ; m 3 2%3 3.& = 1.2S3 = 1.2S3 #.S1' 3.& = !.1!+g ; m 3 2S* 1

) aer = 1&#*'! !.1! = '22&%'.S'+g ; sar*a 3 & 34

) mdc = ,u

[ : den itatea apei la temperature de 2&\8

,u =1%.S' :] ) mdc = 1%.S' SS%.#! :] ) mdc = 1%S1!.*3+g ; sar*a 3$14

11 inoculul reprezinta 1#2 din ma a mediului de cultura :]

) inocul = 1# 1%S1!.*3 = 1%S1.!*+g ; sar*a 3$24 1##

$1 : 1%S1!. *3 O"; arFa $2 : 1%S1.!* O"; arFa $3 : '22&%'. S' O"; arFa $3 : $% 11 ,ioma a: C . = 2# g S.+.;l ) mdc
1L = 1# 3 ) mdc WWWWWW.2#" ,ioma a 1%.S' = 1# 3 ) mdc WWWWW.)

1%.S' 2# = 3&S.2 O" ,ioma a 3$&4 1# 3 11apa evaporate: 1 O" aer trecut prin mediu de cultura preia #.#1 O" apa .=

1 O" aer WWWWWWWWWWW#.#1 O" apa '22&%'.S' O" aerWWWWWWW.z z: '22&.%' O" apa 3$'4 $1B$2B$3 : $!B$&B$'B$% $3 : $% :] $1 B $2 : $! B $&B $' $! : $1 B $2 I $&1 $' $! : 1%S1!. *3 B 1%S1. !* I 3&S.2 I '22&.%'

$! : 1312.3& M. intrate $1 : 1%S1!.*3 $2 : 1%S1.!* $3 : '22&%'. S' HOHAE '!22*3. 2% M.ie ite $! : 13121.3& $& : 3&S.2 $' : '22&. %' $% : '22&%'. S' '!22*3. 2S

$! : lichid de fermentare :] Y1 : %%!. '2 O" penicilina 0 $& : ,ioma a :] Y2 : 22 $' : apa evaporate :] Y3 : 12

Eichid de fermentatie 3$!4 $IEH=A=( Bioma a 3$&4

Precipitat 3$*4

$iltrat 3$S4

$! B $& : $* B $S 11 precipitatul retine 2#2 din $!

2# & ! + && = && + & ! + &S 1## 2# 1312.3& + 3&S.2 = 3&S.2 + 13121.3& + & S 1##

13!*#.&& : 2S*3.!% B $S $S : 1#!S%.#* :] y1 = '1S.% O" penicilina 0 M.intrate M.ie ite $! : 13121.3& $* : 2S*3.!% $& : 3&S.2 $S : 1#!S%.#* HOHAE 13!*#.&& 13!*#.&&

$iltrat 3$S4 ()tract 3$124

Acetat de ,util 3$1#4

(YH=A8HI( =afinat 3$134

Acid ulfuric 3$114

Acetat de ,util : filtrate : 1: 3 :] ) "0 = 4eactia chimica = e#tractie 2X3%2 '1S.% S* Y

) & 1#!S%.#* = = 3!SS.#2+g ; sar*a 3 3

2 PC11/ + 2 2 %1! 2 PC11/ + / 2 %1!

2X33! ^

1%! K

Y : *1.'3 O" 2 2 %1! ; sar*a ^ : &&'.! O" PC1123sar*a K : 1!!.S2 O" / 2 %1! ; sar*a 11 $ermentatia are loc la p9 : '.% ()tractia are loc la p9 : 2
p2 = !.% :] adau"are acid ulfuric :.]

p2 = lo" 2 + => !.% = lo" 2 + => 2 + = 1# !% => 2 + = 1.SS& 1# & 2 + ; mol

[ ]

[ ]

[ ]

[ ]

1 mol 2 2 %1! WWWWWWWWWW.. 2 2 + a moli 2 2 %1! WWWWWWWWW. 1.SS& 1# & 2 +

a= 1.SS& X 1# & 2 + 1.SS& X 1# & = = #.SS%& X 1# & + 2 22

a = S.S%& X 1# ' moli ; litru2 2 %1! , filtrat = )

filtrat

1#!S%.#* = 1#.&2 X 1# 3 l SS%.#!

1 l filtrateWWWWWWWWW S.S%& X1# ' moli2 2 %1! 1#&2# l filtrateWWWWWWW moli2 2 %1! $12 : !#1#.%! O"; arFa
mrafinat = #.#2 X m "0 + m / 2 %1! + mapadinacid + m Pen.nee.trasa + m filtrat m pen.e.trasa
m rafinat :#.#2 X 3!SS.#2 B 1!!.S2 B1S&S.12 B 3!.*% B 1#!S%.#* I '1S.%:12#*'.2%

$13 : 12#*'. 2% O"; arFa M.intrate $S : 1#!S%.#* $1# : 3!SS.#2 $11 : 2#!#. %& 1'#3'. *& M.ie ite $12 : !#1#.%! $13 : 12#*'.2% 1'#S%.#1

HOHAE

%ristalizare. Distilare azeotropa.

Precipitat Sol.car,onat DISHIEA=( AK(OH=OPA BuO9 BuO9 Azeotrop

_ : #.S!2 1 compozitia azeotropului apa:,utanol e te de 32:'* 32 O" 92O.............................'* O" BuO9 M ol car,onat1c............................)G M ol car,onat 1 c : 1S33.*%12 I &*2.%#23 : 13&1.1'*S )G : 2*%1.233S O"; arFa BuO9 ) : )G X1.2 : 3!!&.!*#% O" BuO9; arFa BuO9I : BuO9e) B P0necri talizata : )G X #.2 B c X#.#' : '#S.2#** O"; arFa MP0necri t : c X #.S! : &*2.%#23 X #.S! : &!%.%!#1 O"; arFa Mazeotrop : M92O 1
ol de car,onat

B MBuO9 : !222.!#*2 O"; arFa O"; arFa 1S33.*%12 3&*2.%#23 4 3!!&.!*#% '365"3'1 Marimi ie ite Penicilina 0 Precipitat Azeotrop BuO9I 7)7A3 !222.!#*2 '#S.2#** '365"3'16 O"; arFa &!%.%!#1

Marimi intrate Solutie car,onat 3Pen. 04

2 3

BuO9 7)7A3

Filtrare

BuO9

Precipitat

C2Cl 3
Precipitat

$IEH=A=(

BuO9

C2Cl 3

_ : #.S& 1 cri talele e pala pe filtru cu BuO9 i 898l3 in raport de 1:& fata de ma a pecipitatului MBuO9 : M898l3 : Mpp;& : 1#S.&!*2 O"; arFa

MBuO9 IG : BuO9I B d I Mpp : &%*.%%** O"; arFa Marimi intrate Penicilina 0 pp BuO9 898l3 BuO9I 7)7A3 O"; arFa &!%.%!#1 1#S.&!*2 1#S.&!*2 '#S.2#** 1368"($'3 Marimi ie ite Precipitat BuO9 898l3 BuO9IG 7)7A3 O"; arFa &%*.1%#1 3e:&2#.3&34 1#S.&!*2 1#S.&!*2 &%*.%%** 1368"(3$5

1 2 3 !