ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

CENTRUL DE STUDII Ştefan cel Mare şi Sfânt

RĂDĂUȚI, JUD. SUCEAVA

PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR
PROFESIONALE – NIVEL 5
Calificarea profesională: asistent medical de farmacie

Profesor îndrumător: Absolvent:

farmacist Popa Narcisa Coroliuc (Prelipcean) Ramona
Gabriela
FARMACOTERAPIA ASTMULUI
BRONȘIC
I.Astmul bronșic în contextul bolilor pulmonare.

I.1.Argument.

Astmul bronșic este o afecțiune clinică cunoscută încă de acum

1000 de ani.Denumirea provine de la grcescul ,,astmos,, , care înseamnă a
gâfâi. Prin anii 1500 , a fost împărțit o formă de astm pulmonar bronșic și o
formă de astm cronic.
În zilele noastre s-au făcut progrese mari în idntificarea etiologiilor
astmului bronșic, în fiziopatologie, imunologie clinică și medicația acestuia.
I.2.Definiție
Asmtul bronșic este o afecțiune cronică a căilor respiratorii ce nu poate fi tratată
definitiv , dar poate fi controlată și ameliorată.Sindromul este caracterizat prin crize de
dispnee bradipneică de top respirator care apar după contactul cu substanțe sau diferiți
stimuli la persoane cu o anumită predispoziție constituțională. Asmaticii reacționează
exagerat la unele substanțe iritante iar bronhiile lor se îngustează spasmodic , care duce
la producerea de secreții abundentă și inflamarea mucoaselor.
I.3.Noțiuni de semiologie ale afecțiunilor bronșice.

 Principalele tulburări funcționale care sunt provocate de astmul bronșic

sunt:
 a)dispneea , care reprezintă dificultatea de a respira. Bolnavul simte o așa
numită sete de aer.
 b)durerea toracică, în diferite feluri.
 c)tusea, care poate apărea reflex sau voluntar, expulzând violent aerul și în
unele cazuri corpi străini din căile respiratorii. Poate fi :
 Uscată în :
-bronșită acută, cronică.
-faza incipientă a bronșitelor acute sau a tuberculozei
pulmonare.
 Umedă în:
-supurații bronhice sau pulmonare.
-pneumonii.
 d)expectorația este procesul de eliminare a secrețiilor formate în căile
respiratorii având mai multe caractere de urmărit: cantitatea secrețiilor,
culoarea, miros.
 Diagnosticul astmului bronșic diferențiat se face prin tusea convulsivă ,
mucoviscidoza, bronșita acută și pătrunderea de corpi straini în căile
respiratorii. Diagnosticul cu certitudine pune baza unor teste diferențiate ale
funcției pulmonare.
Pe lângă factorul alergic, un rol de mare importanță ,îl au factorii
nonalergici , cum ar fi : fumul de țigară , ceața , noxele din atmosferă, aerul
rece, etc.
Criza astmatică poate să dureze de la câteva secunde până la câteva ore.
Factorii declanșatori sunt: suprasolicitarea, frigul , infecțiile căilor respiratorii
superioare , noxele din atmosferă , alergenii și medicamentele.
Diagnosticul se realizează pe baza anamnazei , examenul clinic, a
istoricului sugestiv, testelor alergologice,spirometriei( testelor pentru
specificarea funcției pulmonare) .Ușor de diagnosticat sunt pacienții tineri,
nefumători , care prezintă crize tipice de sufocare însoțite de șuierături
specifice în piept și expectorație albă, lipicioasă.La pacienții mai în vârstă și mai
ales la cei fumători , se resimte o oboseală mai mare în timpul efortului sau
crize de tuse , decât crize de sufocare.
O măsură foarte importantă a crizei astmatice este evitarea factorilor
declanșatori , des întâlniți : praful , animalele de casă, sporii de mucegai ,
parfumurile, dizolvanții chimici , acarienii ,etc.
 II.Farmacoterapia astmului bronșic.

II.1.Clase de medicamente.

Astmul bronșic este o afecțiune care trebuie tratată permanent , nu

doar în timpul crizelor. Tratamentul corect poate preveni apariția altor
crize. Tratamentul este realizat în funcție de severitatea bolii , după aceste
criterii se prescriu medicamentele și dozele .
Astmul nu este o boală vindecabilă , dar este ușor de tratat ,
astmaticul ajungând să ducă o viață normală , respectând tratamentul
indicat. Orice asmatic ar trebui să știe că există medicamente utile ca
tratament cronic ( de fond) și alte medicamente utile doar în criză
(tratament de salvare).
 Medicația folosită în afecțiunea
astmului bronșic se împarte în două categorii:
Medicamente care inhibă contracția
musculaturii netede bronșice:
Medicația de ameliorare rapidă sau de
salvare ( β2 –agoniștii, anticolinergiecle și
metilxantinele);
Agenții care previn și /sau inhibă
inflamația sau ,,medicația de control pe termen
lung ,.(glucocorticoizii , inhibitorii de
leucotriene , agenții stabizatori ai mastocitelor).
În funcție de acțiunea asupra receptorilor adrenergici , se pot
grupa în următoarele trei categorii:
1.Adrenergice selective ( beta 2).
Salbutamol ,
Fenoterol,
Salmeterol.
2.Adrenergice beta – neselective ( cu acțiune atât pe
beta1 cât și pe beta 2)
Izoprenalina,
3. Adrenergice alfa și beta.
Adrenalină,
Efedrină .
 Glucocortizoizi inhalatori (GCI)
-indicați în cazurile severe de astm și mai ales la cei care nu răspund
bronhodilatatoarelor.
-BECLOMETAZONA DIPRPOIONAT (Becloforte aerosoli ,Beclomet ,
Aldecin Inhaler , Clenil).
-FLUTICAZONA ( Flexotide inhaler).
-TRIAMICINOLON ACETONID (Azmacort inhaler).
-FLUNISOLID (Bromilide ) aerosoli.
-BUDESONIDUM ( Pulmicort turbuhaler , Budesomid forte - , aerosoli ,
pulberi pentru inhalații) , Budair).
-MOMETAZONA (Asmnex Twisthaler ) pulbere pentru inhalare.
-CICLESONID (Alveso) – aerosoli.
 Medicația antiinflamatoare

 Glucocorticoizi
 Modificării leucotrienelor
 Inhibitorii degranulării mastocitare (stabilizatorii
membranei mastocitare)
 Anti Ig-E
 Antihistaminice H1 de generație nouă
ANTIHISTAMINICILE H1 de generație nouă
În prezent utilizarea chimică este de peste 45 de antihistaminice.
Reprezintă cea mai mare clasă de medicamente utilizate în
tratamentul afecțiunilor alergice.
Antihistaminicile sunt clasificate în șase grupuri:
Etanolamine
Etilenoliamine
Alkilamine
Piperazine
Piperidine
Fenotiazine
II.2.Substanțe inovatoare versus terapia clasică în
tratarea astmului bronșic.
CLENIL JET
BECLOCORT FORTE AEROSOL
PULMICORT TURBUHALER
RELVER ELLIPTA
FUROATUL DE FLUTICAZONĂ
AVAMYS
TAMALIS
TEVAGYL
III. Concluzii

În ultimii ani , astmul bronșic este o afecțiune tot mai des

întâlnită și mai ales la copii , cu un început precoce , circca 30%
dintre cazuri se manifestă simptomatic sub vârsta de un an , iar 50%
dintre cazuri sub doi ani iar la 5 ani se ajunge la un procent de 80%.
Această afecțiune este greu de depistat deoarece
simptomele sale pot duce în eroare unii pacienți care consideră că
tusea , strănutul , respirația dificilă pot fi semnele unei răceli.
Astmul bronșic este o afecțiune , care , la momentul
actual nu poate fi tratată , însă poate fi controlată și crizele
astmatice pot fi ușor prevenite datorită evoluției medicamentoase.
Vă mulțumesc pentru
atenția acordată !