TREMATODE - FASCIOLOZA (galbeaza, ocnita, anemie verminoasa, oi gusate) - Fasciola hepatica din fam

Fasciolidae

Definitie
Trematodoza ce afecteaza in special rumegatoarele, mai frecv ovinele, det de parazitismul:
 in parenchimul hepatic a formelor tinere  forma acuta
 in can biliare a formelor adulte  forma cronica

Fasciola hepatica
Forma tanara  PARENCHIM HEPATIC  fr. acuta Forma adulta  CAN BILIARE  fr. cronica
Dgn: NU COPRO Dgn:
- semne clinice: - ex coproparazitologic
- ex anatomopat : Hmegalie, trasee hemoragice - semne clinice:
pe supraf ficat (migrarea fr tinere) - ex mofopatologic: Hmegalie, ficat cu
consistent crescuta, la sect se aude un scartait
caract (cutit trecut prin nisip), se sect ficatul
in mai multe bucati, se preseaza bucatile, se
pun in evidenta fasciolele)

Ciclul biologic
Se realizeaza prin oua, fiind de tip dixen. GI = gasteropod (melc), GD = rumegator (oaie)
Epidemiologie
a) Surse de contaminare
- Animale bolnave care elim oua, care rezista in mediu 2-3 luni, distruse mai rapid in cond de uscaciune.
- GI - limneidele care asigura mentinerea si viabilitatea cercarilor de la un an la altul.
- Metacercarii, rezistenti, se pot mentine si peste iarna sub un strat de zapada si in fanurile din adapost.
Distrusi de insilozare, fermentatie.
b) Infestarea gazdelor
- De obicei la pasune, cu posibilitatea infestarii in sez rece cu fan cu metacercari.
- Contaminare transplacentara.
c) Receptivitate
Cea mai mare receptivitate: ovinele, apoi bovine si caprine. Mai sensibil tineretul si anim cu stare precara de
intretinere.
d) Dinamica si evol bolii
In sez estival, la pasune se realiz infestarea, boala debuteaza in sez rece, existand particularitati: evol clinica a
bolii si in sez cald, mai ales in anii ploiosi, care favorizeaza dezv GI.
Fascioloza este prezenta in zonele fasciolagene (soluri argilo-calcaroase ce favorizeaza dezv masiva a GI), unde
se intalnesc si evolutiile acute si supraacute.

Tabloul clinic este dependent de gradul de infestare si receptivitatea gazdei (stare de intretinere)
- la ovine sunt intalnite 3 forme evolutive: supraacuta, acuta si cronica
- la bovine apare forma cronica, rareori acuta cu tulburari generale, anemie, abatere, slabire, tulburari digestive,
avorturi
- la caprine apare forma cronica =>anemie, ascita
- la cabaline apare forma cronica(rar) => stare proasta de intretinere, colici, subicter

Diagnosticul fasciolozei
- ancheta epidemiologica: zone fasciolagene; anii ploiosi
- tablou clinic
- confirmare: ex coproscopic – forma cronica
Ex necropsic – forma acuta si supraacuta
Diag serologic – immunodiagnostic

:::::::CESTODOZE:::::::
- stadiul adult se dezv in tubul digestiv, la marea majoritate a speciilor in intestinul subtire  cestodozele
imaginale
- stadiile larvare se realizeaza in GI reprezentate de nevertebrate sau vertebrate  metacestodoze(cestodoze
larvare)

Cestodele se impart in 2 ordine: Cyclophylidea si Pseudophylidea

:::::Cestodozele carnivorelor:::::
Etiologie:
Ord Cyclophylidea
Fam Taeniidae (teniile)
tenii mari: 0.75 -3 m
T. hydatigena,
T. pisiformis,
T. ovis,
T. taeniaeformis - toate produc cisticercoze;
T. multiceps (Multiceps multiceps),
M. serialis - produc cenuroze
tenii mici:
Echinococcus granulosus 3-6 mm
E. multilocularis

Fam Dillepididae
Dipillidium caninum 20-80 cm

Ord. Pseudophylidea
Fam. Diphilobotridae
Diphilobotrium latum 6-12 m

Ciclul biologic:
Se realizeaza cu participarea GI specifice.
1) Cyclophylidaee
Fam Taeniidae
GI = vertebrate in corpul carora se dezv formele larvare veziculare
T. hydatigena - GI rumegatoare si suine - cisticercus taenuicolis (pe seroase)
T. pisiformis - GI leporide - cisticercus pisiformis pe seroase
T. ovis - GI ovine - cisticercus ovis in musculatura
T. taeniaeformis - GI rozatoare - cisticercus fasciolaris pe ficat
M. multiceps - GI rumegatoare - coenurus cerebralis in SNC
M. serialis - GI leporide - coenurus serialis in tes conj subcutanat
E. granulosus - GI ierbivore, mai ales rumegatoare, omnivore - echinococcus granulosus larvae (chist hidatic
unilocular) in ficat, pulmoni si alte org interne
E. multilocularis - GI rozatoare si alte specii inclusiv omul - chist multilocular (tip alveococcus)

Fam Dilepididae
GI = nevertebrate: puricele (Ctenocephalides) si paduchele (Trichodectes) cainelui in corpul carora se dezv o
larva cisticercoida = cryptocistis trichodectes

2) Pseudophylidaee
Diphilobotrium latum
GI1 = crustacei acvatici in corpul carora se dez larva procercoida
GI2 = pesti in corpul carora se dezv larva plerocercoida (icrele de stiuca)

Ingerarea GI sau a organelor provenite de la GI cu formele larvare infestante va determina eliberarea

embrioscolecsilor care se fixeaza pe peretele intestinal al carnivorelor si incepe procesul de strobilizare a.i. in
35-45 zile cestodul adult este complet format.

Epidemiologie:
- Elemente infestante = oua.
- La dipilidium proglotele se elimina si-n afara scaunului.
- Proglotele lui echinococcus sunt foarte friabile si adesea se sparg chiar in intestinul gazdei asa incat si la
echinococcus se elimina ouale prin fecale.
- Ingerarea G.I. cu elementul infestant.
- Receptivitatea mai mare la animalele tinere unde si efectele mai mari.

Tablou morfo-clinic:
Leziuni usoare la nivelul intestinului, obisnuit enterite catarale cronice, rareori ulceratii(dipilidium) si
obstructii, volvulus in infestatii masive.
Clinic obisnuit infestatiile la animalele adulte sunt asimptomatice, subclinice; manifestari clinice
predominant digestive, rareori cu tulburari si tulburari generale la tineret, la care se poate constata o diaree
pasagera, eventual balonament abdominal cu sensibilitate la palpare, uneori posibil coprostaza, infestatiile masive
insotite de slabire, anemie, aparitia distrofiilor.
In cazul infestatiilor cu dipilidium prurit anal datorita faptului ca proglotele ovigere ale acestuia se elimina
in afara scaunului, adera de tegumentul sau perii din regiunea perianala; semn clinic de sanius.

Diagnosticul:
- Semne clinice – prurit anal – dipilidoza, anemie – difilobotrioza
- Examen M si µ al fecalelor – tenioze
- Examen anatomopatologic – se desface intestinul si se pun in evid parazitii - tenioza

Tratament:
Praziquantel 5mg/kcorp
Niclosamid 50-100mg/kcorp 150 mg la echinococcus si chiar pana la 200mg/kcorp pentru diphilidium
Bunamidina 50-100mg/kcorp.
Benzimidazoli: albendazol 10mg/kg; mebendazol 20mg/kg; oxibendazol; fenbendazol7.5-10mg; nitroscanat
(lopatol) 50mg/kcorp
Preparate compuse: drotal, cestal, milbemax

METACESTODOZE

Boli parazitare prod de cestode in special din Fam Taeniidae (prin ingerare de oua / proglote).
- teniile adulte paraziteaza IS la carnivore
- formele larvare se localizeaza in muschi, seroase, creier, organe  metacestodoze
3 tipuri de metacestodoze:
 Cisticercoze = prod de larve de tip cisticercus - m.m.(monochistic, monocefalic)
 Cenuroze = prod de larve de tip cenur - m.p.(monochistic, policephalic)
 Echinocochoze = prod de larve p.p.(polichistic, policephalic)
ECHINOCOCOZELE (Hidatidoza, boala chistului hidatic) FICAT, RINICHI, SPLINA, PULMON, CORD, CANAL
MEDULAR OASE LUNGI
- produsa prin dezvoltarea lui Echinococcus granulosus larvae (EGL), care este forma larvara a teniei
Echinococcus de la caine.
- Parazit la om + suine + rumegatoare

Structura veziculei = hidatidei = chistului hidatic

 Exterior = membrana de protectie – 1-2 mm, cu structura elastic, lamelara. La sectionare se rasuceste
in fr de cornet
 Interior = membrane proligera – produce elementele germinative: vezicule proligere, protoscolecsi,
vezicule fiice
 vezicule proligere: rotunde, contin in interior embrioscolecsi/protoscolecsi, sunt prinse de membrane
proligera cu pediculi, se pot desprinde, si cad in zona decliva a chistului constituind nisipul hidatic
(format din protoscolecsi)
 protoscolecsi, cu aspect ovoidal, 180/120 µ, au ventuze, constituie nisipul hidatic
 vezicule fiice – asem cu vezic mama, pot fi endo si exogene
Diagnostic se pune dupa moartea animalului  se obs hidatidele la nivelul organelor interne

METACESTODOZE CESTODOZE
 Forma larvara Forma adulta
CISTICERCOZE
cisticercus pisiformis – IEPURE – cisticercoza seroasa T. pisiformis - CAINE
cisticercus taenuicolis – SUINE+RUMEGATOARE - cisticercoza T. hydatigena - CAINE
seroasa
cisticercus celullosis – SUINE – cisticercoza musculara T. sollium - OM
cisticercus bovis – BOVINE - cisticercoza musculara T. saginatta - OM
CENUROZE
coenurus cerebralis – OVINE+CAPRINE – cenuroza T. multiceps - CAINE
ECHINOCOCOZE
echinococcus granulosum larvae – OM+SUINE+RUMEGATOARE E. granulosum - CAINE
- echinococoza

Exemplu:
cisticercus celullosis – SUINE – cisticercoza musculara T. sollium - OM

consum carne infectata

ingerare oua/proglote

TRICHINELOZA

Zoonoza parazitara produsa de specii de nematode din genul Trichinella: T. spiralis.

Infestatiile cu trichinela la animale sunt de regula oligosimptomatice, dar la om evol sunt grave, uneori cu
sfarsit letal.
Etiologie
 T. spiralis, T. britovi (vulpe, carnivore, mistret, cal, om),
 Paraziteaza in intest subt
Cycle
 Monoxen, autoheteroxen (adultii paraziteaza in int subtire iar larvele in musc striata a aceleiasi
gazde).
 Dupa acuplare masculii mor
 Patrund in circulatia limfatica si sangvina se raspandesc in tot organismul.
 Se vor dezvolta numai cele care ajung in musculat striata.
 Densitatea maxima a larvelor in circulatie este dupa aprox o sapt de la infestare.
 Larvele care ajung in musculat se dezvolta, patrund in fibra musc striata pe care nu o distrug ci se
transforma in celula doica.
 Larva se spiraleaza.
 In jurul ei se form chistul- chistul trichinelic- forma ovala, cu o singura larva spiralata rar mai
multe.
 Chistul este dispus in lungul fibrei musculare.
 Musculatura de electie este cea intens functionala: pilieri, maseteri, linguali, intercostali.
 Viabilitatea chistului pana la 2 ani - in chisturile incomplet calcificate poate dura chiar toata durata
de viata a anim.
Epidemiologie:
 Surse: - animale infestate care contin chisturi in musculatura: carnivore, omnivore, cabaline.
 Contaminarea: - pe cale digestiva prin ingerarea musculaturii cu chisturi sau prin consum de
organe cu larve nespiralate.
- Favorizata de canibalism, necrofagie, coprofagie.
- Este posibila transmiterea transplacentara daca femelele se infesteaza in
timpul gestatiei.
 Foarte mare rezistenta a chisturilor in musculatura, in carnea refrigerata.
 La om prin consum de preparate insuficient tratate termic sau deloc.

 Evolutie:
 -Obisnuit boala nu prezinta o dinamica vizibila dar prezinta varfuri ale infestatiei legate de perioade ale
consumului de carne.
- Boala prezinta caracter de focalitate unde nu se iau masuri de combatere, favorizata de populatiile de
rozatoare
Tablou morfo-clinic:
 Evolutie oligosimptomatica, asimptomatica la animale.
 Semne in infestatiile experimentale.
Evolutie clinica in 2 faze: -intestinala si -musculara
A) intestinala: apare la 3-5 zile p. I: sindrom enteric, la om poate fi chiar dizenteriform. La animale-
diaree, inapetenta.
La om - greturi, voma, edeme ( boala capului mare), febra, prostratie.
Leziuni: local -enterita catarala, rar hemoragica sau ulcerativa.

B) musculara (determina necrobioza, miozite, miodistrofii, afectarea activitatii musculare): tulburari

locale: greutate in deglutitie, tulb motorii, mers rigid, dureri, edeme, dureri reumatoide sau
pseudoreumatoide la om, leucocitoza, eozinofilie marcanta.
Leziunile sunt greu vizibile cu ochiul liber, in infestatii masive musculatura capata aspect cenusiu, iar
in infestatii vechi pot fi observate puncte mici albicioase in fibra musculara.
Diagnostic
o pe baza eozinofiliei crescute alarmant
o La om chisturile sunt viabile 24 de ani.
o La anim - in viata dificil de stabilit.
o Se pot folosi ex serologice, RFC, Elisa, intradermo-reactia.
Cert - se face dupa sacrificarea animalului, examen obligatoriu al carcaselor in abator.
Metode de diagnostic: -ex trichineloscopic
- digestia artificiala
Tratament:
 Cele mai eficiente sunt benzimidazolii, avermectinele. 20 mg/kg
 Eficiente asupra adultilor care sunt mai greu de depistat, nu sunt eficiente asupra chisturilor.
 Orice tratament administrat chiar si in reprize indelungate nu garanteaza distrugerea tuturor
larvelor inchistate.
Profilaxia
- este de baza in controlul trichinelozei: masuri de deratizare in ferme, strangerea si distrugerea cadavrelor de
rozatoare, dezinsectie, diminuarea nr de caini si pisici, combaterea vagabondajului, examenul trichineloscopic
obligatoriu in abatoare.
- Confiscarea si prelucrarea adecvata a cadavrelor, a deseurilor, confiscarea si prelucrarea adecvata si
distrugerea carnii infestate.
- Nu se distrug larvele prin congelare, saramurare, refrigerare.

DIROFILARIOZA

Biohelmintoza intalnita in special la canide, determinata de parazitismul speciilor din genul Dirofilaria, care
sunt transmise de tantar (Culicidae).
D. immitis det filarioza cardio-pulmonara, D. repens (acutiuscula) det filarioza cutanata.
Etiologie
D. immitis: gura simpla, extremit post spiralata la mascul, cu 2 spiculi, aripi caudale
o Femela este vivipara
o Adultii paraziteaza in cordul drept si artera pulmonara, mai ales la canide (caine, vulpe, lup),
dar si la pisica.
D. repens (acutiuscula): in tes conj subcutanat, frecvent in zonele laterale ale corpului, dar si in cordonul
testicular.
Cycle
o Dixen, GI = tantari, care ingera microfilariile in mom hranirii.
o Larvele infestante revin in trompa tantarului si in mom hranirii sunt inoculate, timp de 70 zile se
dezv in tes conj sau musculatura, realizand cele 2 naparliri, apoi pe cale sanguina ajung in
cordul drept unde in 3-4 luni devin adulti capabili de reproducere.

Epidemiologie
 o Surse de infestatie: animalele infestate, mai ales cele salbatice (coiotul prezinta forme latente ale
bolii).
o Rezervor important: tantarii, desi infestarea masiva a tantarilor le poate fi fatala (obisnuit tantarii
au pana in 10 microfilarii).
o Infestarea obisnuit transcutanata, prin intepatura de tantar. Posibil transmitere transplacentara.
o Receptivitate: canidele: cainele, vulpea, apoi celelate.
o Femelele sunt mai receptive decat masculii (66% receptivitatea la femele, 38% la masculi).
o Receptivitate mai mare la animalele de peste 18 luni decat la cele tinere.
o Raspandire: in zonele cu multa umiditate unde se dezvolta tantarii.
Leziuni
o La niv cordului si in pulmon.
o Cord - dilatatia ventriculului drept, caracterizand o endocardita si miocardita dreapta.
o Pulmon - leziuni tromboembolice cu infarctizari, congestii pulmonare, eventual
bronhopneumonie, cu fibrozarea interstitiului pulmonar.
o In celelalte organe se intalnesc leziuni variate de la congestii pana la hemoragii punctiforme
(ficat, rinichi).
Tablou clinic
o Tablou clinic polimorf: evolutie stearsa la inceputul bolii, agravandu-se pe parcurs. Simptomele
sunt incadrate in 3 sindroame: insuficienta cardiaca, nervos, cutanat care pot coevolua sau se
pot manifesta separat.
o Sindromul de insuficienta cardiaca la inceput evol ca o insuficienta compensata, cu dispnee la
efort si tahicardie, dar dupa 4-6 luni se instituie insuficienta decompensata cu dilatatie cardiaca,
staza sanguina si congestii in organe. In faza avansata: ascita, hidrotorax, edeme. La ascultatie:
sufluri mitrale si tricuspidiene.
o Boala debuteaza cu aparitia unor papule eritematoase, horipilatie, ulterior noduli cutanati
duri, frecvent in zona capului, baza urechilor, urmat de depilatii. Animalele prezinta anemie
avansata, slabire, abatere, tulburari nervoase, apoi de vedere, hematurie, sfarsit letal.
Exista cazuri in care moartea poate surveni subit consecutiv rupturii auriculului drept sau a emboliei
cefalice.
Dirofilarioza subcutanata poate avea 2 forme clinice: dermatita nodulara granulomatosa cu tendinta de
ulcerare, si o dermatita exudativa. Nu apar tulburari cadiace si nervoase.
Diagnostic
o Suspicionat in zonele in care boala evolueaza pe baza tabloului clinic. Confirmare prin examenul
hematologic: sange periferic recoltat seara.
o Examenul picaturii proaspete, examenul frotiului colorat, examenul sangelui hemolizat (met
Knott).
o Imunodiagnostic.
o Examen necropsic - helminti in cordul drept, uneori sub forma de ghem si in artera pulmonara.
Profilaxie
 Dezinsectie.
 Chimiopreventie: avermectine (0,1-0,2 mg/kg), produse specifice administrate PO (Heartgard,
Cardomec), dietilcarbamazina
 Imunoprofilaxie, dar vaccinul nu exclude preventia.

CAPUSELE IXODIDAE

Sunt artropode parazite temporar, ectoparaziti hematomagi, cu rol f important in transmiterea diferitelor
boli: febra Q, rujet, bruceloza etc. Au o mare longevitate pe sol.
Fam. Ixodidae:
 Genul PROSTRIATA
 METASTRIATA
Etiologie
 Fam. Ixodidae cu corp globulos la acarienii hraniti, de culoare brun-roscat-cenusie cu scut dorsal
dur | hard thicks |
 Prezinta un dimorfism sexual marcant, masculii fiind mai mici decat femelele
 Dupa forma si lungimea gnathosomei se deosebesc: capuse brevirostre ( rostrum scurt si patrat) si
longirostre ( lung si dreptunghiular)
 Au 4 perechi de picioare
 Nimfa are aspectul unei femele dar este mai mica
  Cautarea femelelor de catre masculi se realizeaza sub influenta feromonilor eliberati de femele
prin glandele floveale
o Exceptie de la limfhematofagia capuselor sunt unii masculi ( majoritatea ai Ixodidelor) care nu se
hranesc
o Dupa hranire dimensiunile femelei se pot dubla, iar greutatea se poate inzeci
 Larvele, nimfele si femelele nu iau in cursul existentei lor decat un singur pranz sanguin
 Exista trei tipuri de capuse:
a) Monotrope- larvele, nimfele si ad se hranesc de pe aceeasi gazda ( ex, Boophilus bovis,
Rhipicephalus sanguineus, Hyalomma)
b) Ditrope- larvele si nimfele se hranesc de pe animale mici, in timp ce ad se hranes doar de pe
animale mari ( maj Hyalomma si Rhipicephalus)
c) Telotrope- larvele si nimfele se hranesc pe orice vertebrata terestra, iar ad de pe animale mari
( Ixodidae)
Cycle
o In fct de nr de gazde necesare realizarii acestor stadii, se diferentiaza 3 cicluri:
a) Trifazic: fiecare stadiu coboara de pe animal, naparleste, urmatorul stadiu cautand un alt animal
pentru a se hrani | Ixodes |
b) Difazic: metamorfozarea larvei de pe corpul gazdei, coborand de pe ea in stadiul de nimfa, dupa
hranire, unde naparleste si se transforma in ad si necesita un alt animal | Rhipicephalus si
Hyalomma|
c) Monofazic: toate cele trei stadii plus naparlirile au loc pe aceeasi gazda, pe sol ajungand numai ad |
Boophilus si Hyalomma|
o Femela se hraneste cu sange timp de mai multe zile, apoi se desprinde si cade pe sol, pentru a
realiza ponta
Combaterea
- Debarasarea capuselor de pe animale
- Asanarea pasunilor
- Folosirea carbamatilor, OP, OCl si avermectinelor
- Neguvon 2% , Carbaryl 5%, DDT, Lindan
- Amenajarea si intretinerea pasunilor prin ditrugerea denivelarilor si a maracinisilor care favorizeaza
microclimate umede, benefice nenorocitelor
- Utilizarea de plante nocive pt capuse: graminee africane, leguminoase americane
- Rotatia pasunilor pt a nu permite dezv lor pe animale
- Imprastierea ixocidelor pe pasuni
- Gainile, care culeg de dimineata femelele satule de sange
- Sterilizarea masculilor spp de capuse
- Animale rezistente la atacul ixodidelor, s-au obtinut zebre rezistente

DEMODICOZE

Dermatite parazitare, det de acarieni din genul Demodex, boala caracterizata prin depilatie, eruptie
scvamoasa, pustuloasa, intalnita la caini, pisici, oi, capre, vaci, cal, om etc
Fam. Demodecidae include acarieni cu corpul vermiform
Ca loc de electie, paraziteaza in foliculii pilosi, in gld sebacee/sudoripare
Cycle
 Monoxen
 Toate std se dezv pe gazda
 Acuplarea are loc pe suprafata pielii, urmata de moartea masculului
 Femelele fecundate patrund in folicul, unde depun oua in forma de lamaie, din care eclozioneaza larve
hexapode --> protonimfe-->deutonimfe--> ad
 Odata realizata ponta femela este eliminata odata cu sebumul si moare la suprafata pielii

A. Demodicoza canina
 Demodex canis
 Surse: caini parazitati
 Contaminare: cutanata
 Receptivitate: in fct de rasa (par scurt), sex (masculi), varsta (tineret), stare de intretinere, deficienta
imunitara
 Act mecanica: Se hranesc pe baza foliculului pilos
 Act antigenica
 Act inoculatoare: foliculul se rupe--> bacterii
 Doua forme evolutive:
a) Simpla/ uscata: eritem in zona capului/ membre; melanoza, tulb de keratogeneza; seboree,
depilatii; | demo. numulara| | alopecie difuza|
b) Complicata/ supurativa | piodemodicoza|: piele edematiata, seboreica, foliculita supurativa,
bact( S. aureus, Pseudomonas etc), depilatii, puroi sangv, cruste groase, unctoase, animal trist,
abatut, anorexic, slabit, “caine batran”, miros respingator; este posibil si exitus dat uremiei
 Diag pe baza epi, raclajului prof
 Tratament cu neguvon, amitraz, avermectine + spalarea pielii cu sampon medicinal + antimicotice,
antibio, vitamine, imunostimulatoare

B. Demodicoza felina
 D. cati
 Leziuni pe buza inf si unghiul ext al ochiului, depilatii auriculare
C. Demodicoza bovina
 D. bovis
 Dermatita nodulara apruriginoasa
 Zona axilara, gat, jaret etc
D. Demodicoza caprinelor
 D. caprae
 Localiz in gld sebacee