Parazitologie 3

I. Hemoflagelate
1. Trypanosoma cruzi
II. Sporozoare:
2. Coccidii
3. Toxoplasma gondii
1. TRYPANOSOMA CRUZI
forma stercoralia
TRIPANOSOMIAZA AMERICANĂ –
BOALA CHAGAS
 Distribuție geografică
• Pe continentul
american
-35° latitudine N
-39 °latitudine S
 Ciclul biologic
I. Gazda nevertebrată II. Gazda vertebrată
- Insectă vector, hematofagă - omul, alte vertebrate
la ambele sexe (PLOȘNIȚA)

Triatoma infectans
Triatoma dimidiata
 Morfologie
I. Stadiul EPIMASTIGOT
- în intestinul g.n.
II. Stadiul METATRYPOMASTIGOT GAZDA NEVERTEBRATĂ
-în fecalele g.n.

III. Stadiul TRYPOMASTIGOT

-extracelular, în sângele g.v.
IV. Stadiul AMASTIGOT neflagelat
GAZDA VERTEBRATĂ
-intracelular în țesuturile g.v.
(sistemul monocito-macrofagic si
celule musculare striate)
 Morfologia T. Cruzii – comparație
EPIMASTIGOT METATRYPOMASTIGOT TRYPOMASTIGOT AMASTIGOT

FORMA alungită alungită alungită rotundă

Inserție posterioară anterioară anterioară

flagel

Lungime scurt scurt lung

fragel
Trypomastigot T. cruzii
Epimastigot Trypomastigot
Amastigoti in tesut cardiac “Cuib” de amastigoti
 Ciclu
1.Vectorul, preia de la gazda 4.Metatrypomastigotele pătrund în
vertebrată în timpul prânzului celulele de la locul înțepăturii
formele circulante insectei/ la nivelul mucoaselor și
(trypomastigote) de T.cruzii. se transformă în amastigote.
2.Trypomastigotele, ajunse în 5.Intracelular (mai ales la nivelul
stomacul vectorului se multiplică sistemului reticuloendotelial),
de 2-3 ori, tranformându-se în amastigotele se multiplică, se
epimastigote. transformă în tripomastigote,
3.Epimastigotele, ajunse în fecalele lizează celula și pătrund în
vectorului se transformă în circulație, diseminând în intreg
metatrypomastigote. Vectorul își corpul.
depune fecalele pe tegumente și 6.Tripomastigotele, după 5-6 zile de
mucoase în timpul prânzului. circulație în torentul sanguin, se
ancorează în mușchii striați,
transformându-se în amastigote.
 Transmitere
• Vectorială, de tip contaminativ, doarece
formele infectante pt om
(metatrypomastigotele) sunt eliminate prin
fecalele vectorului.
• Pe cale sanguină
• Pe cale congenitală
 Fiziopatologie
Nu are variație antigenică.
Intră în sânge ca trypomastigot, este captat de macrofage, unde se
transformă în amastigot și se multiplică. Ulterior, se transformă
în tripomastigote, care lisează macrofagul. Tripomastigotele
diseminează pe care sanguină, infectând alte celule, precum:
- mușchii scheletici
- mușchii netezi
- cord
- plex mienteric
- Țesut excitoconducător nodal

In momentul lizarii macrofagului se declanseaza raspuns imun.

 Clinic
Incubație: 10-20zile
Debut: insiduos
Semne de acompaniament:
- Semne conjunctivale (30-40%)
= SEMNUL ROMANA = edem
bipalpebral unilateral,
conjunctivită unilateral,
adenopatie preauriculară,
cervicală, satelită
- Semne cutanate = CHAGON =
șancrul de inoculare, necrotic
- Febră (prezenta intotdeauna)
CHAGON
 TRYPANOSOMIAZA AMERICANĂ – FAZA
ACUTĂ
Deces 10%
- Stare febrila infectioasa(corespunzatoare
parazitemiei)
- stare generală alterată
- Semne cardiace : tulturări de ritm majore – asistole
- Meningoencefalită
- Hepatosplenomegalie
- Adenopatie
- +/- tulburări digestive și respiratorii
 TRYPANOSOMIAZA AMERICANĂ – FAZA
INTERMEDIARĂ NEDETERMINATĂ
Latență asimptomatică pana la 20 ani.
Este perioada in care parazitul intracelular
distruge din aproape în aproape suficiente
celule pentru a apărea manifestările de fază
cronică
 TRYPANOSOMIAZA AMERICANĂ – FAZA
CRONICĂ
După 15-20 de ani de la debut
Este datorată localizării intracelulare a amastigotelor
și asocierii cu fenomene autoimune, ce duc la
distrugerea plexurilor nervoase intrinseci ale
cordului și sistemului digestiv, rezultând în:
- MIOCARDITĂ CHAGASIANĂ CRONICĂ – tulburări de
ritm și conducere – insuficiență cardiacă
- MEGALII VISCERALE (MEGAESOFAG, MEGACOLON)
 Diagnosticul parazitologic în boala Chagas
În faza acută
pp = sânge
Hematiile se
1. Examenul unei picături de sânge lizează, rămân
între lamă și lamelă – paraziți doar leucocite
extracelulari care deplasează și paraziți, care 3 picături de
elementele sanguine apoi se substanță
centifughează. hemolitică
2. Frotiu colorat Giemsa – Astfel, rămân (saponinâ 2%)/
identificarea detaliilor de doar paraziții, ml sânge
structură ale parazitilor care pot fi
utilizați pt ex.
3. Leucoconcentrat – concentrarea 2ml ser fiziologic
Direct sau
paraziților în sânge colorație
Giemsa
1 ml sânge
Pe frotiul colorat Giemsa si pe leucoconcentrat vedem:

Trypomastigote extracelulare Amastigote intracelulare

 Diagnosticul
parazitologic în
boala Chagas
În faza cronică
pp= produs bioptic din
porțiunile dilatate
(intestin, inima) sau
material necroptic

NB: se vor gasi doar forme

amastigote în fibrele
musculare
Xenodiagnostic în boala Chagas

Diagnosticul imunologic în
boala Chagas

Ac anti Trypanosoma cruzii în

serul pacientului
- Truse ELISA; WB
 II. Clasa Sporozoare
• Paraziti intracelulari cu multiplicare:
 Sexuata: sporogonie: gameti => celula ou
= rezultatul multiplicarii sexuate se
numeste oochist (in interiorul sau exista
paraziti sub forma de sporozoiti)
 Asexuata: schizogonie rezultata prin
diviziune; rezultatul multiplicarii =
merozoit / cistozoit/ brandizoit
Pt sporozoarele ce necesita mai multe
gazde, numim:
• GD = gazda definitiva cea la care se
inmulteste sexuat
• GI = gazda intermediara – parazitul se
inmulteste asexuat
 2. Toxoplasma gondii
• Produce toxoplasmoza = zoonoza oportunista
cosmopolita, frecventa;

• La imunocompetenti ramane in forma latenta

• Imunodeprimati, nou-nascuti si gravide da
forma grava a bolii.
 Gazde
1. Gazda definitiva = pisica (in epiteliul
intestinal)
2. Gazada intermediara: orice organism cu
sange cald:
• Om
• Pasari se inmulteste asexuat in
orice celula nucleata
• mamifere
 Morfologie
1. Trofozoit
• Aspect de corn/feliuta
de mandarina
• 1 nucleu
• Complex apical cu care
patrunde in celula gazda
• In gazda intermediara
2. Chist tisular
• O aglomerare de
bradizoiti/merozoiti
• Intalnita in ochi, creier
si muschi la GI
3. Oochist
• 2 sporochisti
• Fiecare sporochist
contine 4 sporozoiti
• Forma sferica
• Forma intalnita la GD
(pisica)
Ciclu biologic:
GD elimina chisti/trofozoiti/sporozoiti in fecale
(pisica isi linge blanita unde poate avea toxoplasme)

GI ingera toxoplasmele

Mucoasa intestinala
(multiplicare in macrofagele intestinale)

Intra in circulatie care le poarta la viscere

Inmultire asexuata intracelulara

Chisti tisulari

Spargere chisti => trofozoiti

Ingerare de GD (carne cu chisti tisulari)

Multiplicare sexuata in epiteliul intestinal al GD

Eliberare de oochisti in mediu

 Stadiile infectiei la imuno+
1. acut: din momentul ingestiei pana cand apar Ac

2. Subacut: Ac anti-Toxoplasma ce o forteaza sa intre in orice celula

nucleata => chisturi tisulare
• Ig E
Ordinea aparitiei
• Ig A
• Ig M
• Ig G (10 zile)

3. Cronic: exista Ac, deci nu are loc o noua parazitemie, chisturile

ramanand in organele cu imunitate scazuta (creier – cel. imune
nu strabat BHE si ochi), celelalte chisturi sunt sparte prin
patrunderea celulelor imune la nivelul tesutului
• La femeia gravida se produce infectia numai
atunci cand nu exista Ac si Toxoplasmele trec
placenta.
• Daca exista Ac, acestia trec placenta, conferind
imunitate
 Manifestari clinice
a) IMUNOCOMPETENTI:
Forme:
 Inaparente: serologie pozitiva, dar asimptomatici
 Acuta benigna:
• Ganglionar:
• adenopatie cervicala(+axilara+inghinala)
• Ganglioni nedurerosi, tumefiati(umflati), fara semne
celsiene (tumor, rubor, calor, dolor, functiolesa)
• Evolutie de +1 an
• Febra/subfebra
• Fatigabilitate marcata
• astenie
• Cutanata:
• Eruptie cutanata si palmo-plantara
• Apare urticaria in parazitemie
• Eruptii maculo-papulare plantare
• Determinari oculare: de tip uveita
b) IMUNODEPRIMATI:
 Primoinfectia se produce pe fond de
imunodepresie severa (transplant de organ)
• Boala generalizata, multiviscerala
(pulmonara, cardiaca, hepatica)
• Febrila
• Severa
Reactivarea unei infectii vechi (chistii din
ochi/creier) in urma unei imunodeficiente
Infectie cu HIV: Alte cauze(chemioterapie,
• Reactivarea chistilor din tratament cu corticoizi)
creier => encefalita • Reactivarea chistilor
oculari/retinieni cu leziuni
toxoplasmica/abces
oculare
cerebral
• Apare corioretinita (necroza
• HIV prefera LT CD4, retiniana + inflamatia corneei)
celulele din piele si unele • Retina hiperemica cu vase
nevroglii(ultimele putand dilatate
avea toxoplasma)=> • Pete negre = regiuni necrozate
nevroglia este presata de (parazitii infecteaza alte
suprainfectia cu HIV sa se celule)
lizeze, eliberand chistii • Se vindeca cu cicatrizare
c) CONGENITALA (30% din sarcini)
- Gravitatea leziunilor in functie de varsta sarcinii in momentul
infectiei
• Grave in 1/3 din sarcina: sanse mici sa treaca
placenta
• Usoare/benigne: sanse mari sa treaza placenta
 Grava:
• Avort spontan
• Malformatii cerebrale: triada SABIN
• Microcefalie/hidrocefalie
(impreuna sau separat)
• Calcifieri cerebrale (cu crize
comitiale si/sau retard psihomotor)
• Corioretinita => microftalmie
 Benigna – decelabila la nastere prin:
• Microftalmie
• Corioretinita
• Strabism
• Usoare calcifieri cerebrale

 Lenta: copil aparent normal cu Ac anti-

Toxoplasma (trebuie urmarit in primul an de viata)
 Profilaxie
• Primoinfectia: la bolnavii de SIDA, gravide, persoanele cu
transplant:
• Evitarea contactului cu pisicile
• Evitarea consumului de carne cruda
• Evitarea consumului de fructe/legume nespalate
• Congenitala:
• Gravide: monitorizare serolofica lunara (Ac anti-Toxoplasma)
• NN din mame Tox+ -> verificare sange din cordon
ombilical/culturi de placenta
• Imuno-: monitorizare serologica
• Surprinderea seroconversiei(reactivare)
Diagnostic
1. Imunologic
2. Parazitologic
3. molecular
 1. Diagnosticul imunologic
Truse ELISA si WB pt toate tipurile de Ac anti-Tox:
• Ac de faza acuta: Ig E, Ig A, Ig M
• Ac de faza cronica: Ig G
Din prezenta/absenta
unor clase de Ac se
poate stabili relativ
momentul infectiei
La gravide se poate folosi testul de aviditate al Ig G
anti-Tox care poate da indicii asupra momentului
primei infectii, mai veche sau mai noua de 12-18
saptamani (inainte/dupa fecundatia kinder-ului)
• Testul are la baza specificitatea Ig G-ului fata de
Ag: cu cat infectia este mai veche, cu atat
complexul Ag-Ac se desface mai greu => in
functie de durata desfacerii complexului se
stabileste cand a avut loc infectia.
• Ac de faza acuta nu traverseaza placenta,
protejand doar mama de reinfectie => mama
nu este protejata pe sarcina actuala
• Ac de faza cronica traverseaza placenta,
protejand mama si fatul, chiar daca apare o
noua infectie in timpul sarcinii actuale
Gravidele trebuiesc monitorizate serologic lunar
pe toata perioada sarcinii pentru Ac anti-Tox
 Neinfectata: risca sa se infecteze: se informeaza
pacienta asupra riscurilor si se lasa decizia la
pacienta
 Infectata: cresterea Ac de la o examinare la alta
Sarcina=imunosupresie => se pot REACTIVA
chistii !!!
NN cu malformatii/fara malformatii din mame Tox-
pozitive:- se face indentificarea Ac anti-Tox (in functie de
bugetul parintilor):
• Venit scazut: determinarea in dinamica a Ig G anti-Tox:
1. La nastere din sangele de cordon ombilical
(IgG=50UI => nu da informatii pretioase deoarece
pot fi IgGuri materne ce au traversat placenta)
2. La 3 luni:
 IgG = 4-5UI => kinderul nu e infectat
 IgG=75UI => kinder cu Toxoplasmoza congenitala
• Venit crescut: determinarea Ac anti-Tox prin
metode WB sau ELISA in primele zile:
 Nivele scazute de Ac de faza acuta (A,
E,M) => kinder cu toxoplasmoza
congenitala (pentru ca Ac de faza acuta
nu traverseaza placenta, iar bebe nu isi
poate sintetiza singurel decat in cantitati
foarte mici; iar Ac de faza cronica pot fi
materne)
 2. Diagnostic parazitologic
Mai dificil de realizat datorita localizarii inaccesibile a
parazitilor/chistilor
Indicatii:
• Gravida la care s-a demonstrat prin teste imunologice ca s-a
infectat cu Toxoplasma pentru prima data pe acea sarcina
=> stabileste daca parazitul a trecut de la mama la fat
- Recoltarea lichidului amniotic (riscuri mari)
• Bolnavul de SIDA cunoscut cu infectie cu Tox in antecedente
=> evaluarea riscului reactivarii chistilor din creier
- Recoltare LCR
Cu pp recoltat se fac:

1. Frotiu colorat Giemsa

2. Insamantare unor medii de cultura celulara cu
fibroblasti => daca au Toxoplasma gondii vor
aparea chisturi tisulare in celulele din cultura
3. Inocularea intraperitoneala la soareci => 4 zile
=> sacrificarea animalului(chiar daca nu are
simptomatologie) si se fac amprente de ficat/splina
unde se pot gasi chisturi tisulare de Toxoplasma
gondii

Amprenta de splina de soricel

Cryptosporidium parvum

Criptosporidioza – zoonoza
cosmopolita ce afecteaza mai
frecvent bolnavii de SIDA.
 Morfologie
1. Trofozoit:
• Mic, iesit din celula
• Situat in varful celulei
gazda- in “marginea in
perie” a enterocitelor,
submembranar si
extracitoplasmatic,
formand vacuola
parazitofora
2. oochist:
• In celula gazda
• Rotund
• Prezinta 4 sporozoiti de 2
tipuri:
1. Imaturi 20% cu perete
subtire ce se sparge,
generand autoinfectia la
nivel intestinal
2. Maturi: perete gros,
rezistent, cu
pentalamele (???)
 Surse
• Omul
• Animalele tinere de ferma
 Transmitere si populatie la risc
- Transmitere digestiva prin alimente/apa
contaminate
- Risc de infectie crescut:
• Turistii imuno+ ce fac agroturism
• Copii imuno-
• Imuno- (fac infectie si de la un singur oochist)
• Personalul medical in contact cu
imunodeprimatii
• Lucratorii cu animale(fermierii)
Ciclu biologic:
LA ACEEASI GAZDA / gazde diferite
Oochistii sunt eliminati prin fecale in mediul ext

Inghititi de alta gazda

Eliberarea trofozoitului din oochist

Se asaza in vacuola parazitofora

(in regiunea microvilara)

Schizogonie => merozoiti ce sparg celula parazitata,

Trofozoitul ajungand in lumenul digestiv de unde infecteaza alte
enterocite

Sporogonie => chisti

• Matur: eliminat prin fecale in mediul exterior
• Imatur: elibereaza sporozoitii in lumen =>
AUTOINFECTIE
 Manifestari clinice
1. Imunocompetenti: raman in
intestinul subtire
 Forma asimptomatica
 Forma banala – gastroenterita
autolimitanta (se vindeca de la sine)
• Diaree 3-10 scaune/zi,
lichidiana, nonsanguinolenta,
fara mucus, culoare brun-
verzuie
• Dureri abdominale
• Greturi; rar varsaturi
2. Imunodeprimatii: in SIDA inaugurala apare infectia
grava
• Diaree holeriforma: pierderi de 10-12L de lichid/zi
• Se poate localiza pe toata intinderea TD (esofag-
>rect)
• Migreaza in :
› caile biliare =>angiocolita
› in vezica biliara=>colangita
› Cai respiratorii=> pneumonii interstitiale
 Profilaxie
• Individuala:
 Igiena riguroasa
 Evitarea contactului cu animalele de
tara/ferma
• Comunitara:
 Evitarea eliminarii dejectelor in apa
( clorinarea este INeficienta; ozonizarea
are efect)
 Diagnostic in cryptosporidioza
1. Parazitologic:
PP=materii fecale
• Este inutil un examen cp obisnuit=> nu se observa nimic
• Se profita ca oochistii au peretele acid-aclcool
rezistent (PAAR) => se foloseste coloratia Ziehl-
Neelsen modificata de Heuriksen si Pohlentz
Oochisti:
• Mici
• Rotunzi
• Rosii
• Fond albastru
2. Imunologic:
• ELISA Evidentierea
coproantigenelor anti-
• imunocromatografia Cryptosporidium
 Izospora belli

Izosporoza – boala specific umana,

oportunista
Frecventa in SUA si tarile tropicale, dar exista
si in Europa
 Morfologie
Oochist cu multiplicare sexuata
• Mare (20-30 microni)
• Ovoidal
• Forme:
• Imatur: o celula ou are 2
sporochisti nesegmentati;
- Se elimina prin fecale
• Matur: in sporochisti se
individualizeaza 4
sporozoiti
- Maturizare in mediul
extern la cateva ore
dupa eliminare
 Transmitere
• Digestiva prin apa/alimente contaminate cu
fecale umane ce contin oochisti maturi
(maturizare in mediul ext la cateva h dupa
eliminare)
• O singura gazda
• Inmultire sexuata si asexuata in jejun si ileon
 Manifestari clinice
1. Imunocompetenti: forme:
 Asimptomatica
 Forma ce mimeaza o enterocolita benigna, autolimitanta, lenta –
instalare in 2 sapt-2luni
• Febra
• Astenie
• Greturi + varsaturi
• Dureri abdominale
• Meteorism
• Diaree
• Ameliorare treptata si vindecare spontana
• Se elimina sporochisti in faza de stare, urmata de regresia semnelor
clinice
2. Imunodeprimati (bolnavii de SIDA)
- Pusee de diaree trenanta(prelungita)
- Malabsorbtie (lezarea mucoasei intestinale)
- Scaune muco-sanguinolente
- Scadere in greutate
- CD4 sub 100/mm
 Profilaxie
Individuala:
• Intreruperea ciclului fecal-oral
• Igiena alimentara
• Tratamentul si controlul simptomaticilor
Colectiva:
• Control parazitologic al muncitorilor din
alimentatie publica
• Amplasarea surselor de apa departe de latrine
• Nefolosirea fecalelor umane ca ingrasamant
 Diagnosticul in izosporoza
1. Parazitologic:
PP=material fecal sau lichid duodenal din care
facem:
• Examen microscopic direct (evidentirea
oochistilor)
• Ziehl-Neelsen modificat (dg de certitudine)

Nu se face diagnostic imunologic deoarece nu

exista truse speciale (infectii rare)
Oochisti:
• ovalari
• mari
• rosii pe fond
albastru-verzui