UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 1

Disciplina Parazitologie

CURS 3 (I) + LUCRARE PRACTICĂ 3 (I)

SPOROZOARE
CURS
Conf. dr. Lidia LAZAR – Șef disciplină Parazitologie

Generalitati
 Protozoare (paraziti unicelulari)
 Fara organe de locomotie (morfologic distincte)
 Inmultire bifazica: se poate desfasura complet la aceeasi gazda sau necesita gazde diferite
1. Schizogonia (inmultire asexuata)
2. Sporogonia (inmultire sexuata)
 Zoonoze (majoritar, cu rezervor animal)
 Oportuniste (evolutie severa/letala in imunodeficienta)
Sporozoare de interes medical
1. COCCIDIA
a) Ciclul de viata complet la aceeasi gazda: in epiteliul intestinal (digestive)
 Cryptosporidium parvum / hominis
 Cystoisospora belli
 Cyclospora cayetanensis
 *Pneumocystis carinii/jiroveci: in pneumocite (respirator)- transfug *- (inmultire de tip parazitar, genom fungic)
b) Ciclul de viata la gazde diferite
 Toxoplasma gondii
 Plasmodium (Haemosporidii): P.vivax, P.ovale, P.malariae, P.falciparum, P.knowlesi
 Sarcocystis spp.
2. PIROPLASMA
 Babesia divergens/microti
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 2
Disciplina Parazitologie

Ciclul general de viata (ontogenia parazitara)

1. Exchistarea: oochist (forma de rezistenta)--------sporozoiti (forma patogena)
2. Schizogonia (merogonia): inmultire asexuata (sciziparitate) sporozoiti-----merozoiti si schizonti
3. Gametogonia: sporozoiti nonmultiplicativi cu valente sexuale: microgamet (mascul)/ Macrogamet (femela)
4. Fertilizare: fuzionare micro si macrogamete----------zygot (ou)
5. Sporogonia: zygot--------sporozoiti
6. Formarea peretelui (in jurul sporozoitilor): oochist (forma de rezistenta )

Ultrastructura generala
Organite proprii, cu rol in locomotie specifica, de patrundere intracelulara , submembranal, de tip glisare/alunecare
 Proces conoid : structura miofibrilara
 Rhoptrii: duct circulator intracitoplasmatic (pentru microneme)
 Microneme (enzime specifice)
 Apicomplast: organela proprie tip chloroplast-like, cu rol incomplet elucidat

SPOROZOAR TISULAR
Toxoplasma gondii
Toxoplasmoza
Generalitati
 Coccidie cu inmultire la doua gazde: sporogonia (inmultirea sexuata) la pisica (feline) = gazda definitive si schizogonia (inmultirea asexuata)
la om/mamifere/pasari = gazde intermediare
 Obligatoriu intracellular
 Rezervor animal, caracter zoonotic
 Oportunist
 Biodiversitate redusa: 3 genotipuri, cea mai frecventa in Europa este tulpina II (TgMS2), care se reactiveaza cel mai usor.

Forme biologice parazitare specifice

 La gazda intermediara, inclusiv Om:
1. Tahizoit (Endozoit): sporozoit cu rata multiplicativa crescuta. Poate invada orice celula nucleata
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 3
Disciplina Parazitologie

2. Bradizoit (Cystozoit;Chist tisular): sporozoit cu rata multiplicativă joasa. Prezent la nivel tisular: musculatura somatica, nevroglie,
hepatocit, vilozitati coriale, celule retiniene, etc.
 La gazda definitiva (pisica-felinele), ciclul de viata sexuat se desfasoara la nivelul intestinului subtire, niciodata la gazda intermediara:
3. Oochistul, eliminat cu materiile fecale. Aceasta forma biologica nu apare niciodata la gazda intermediara.
 Ultrastructural, organite proprii pentru locomotia de tip glisare/alunecare submembranala (Fig.1):
 Proces conoid
 Rhoptrii
 Toxoneme (microneme)
 Apicomplast

Fig.1 Diagrama - Organe locomotorii la Toxoplasma gondii

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 4
Disciplina Parazitologie

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)

 Schizogonia la om – ciclul incomplet (nu poate completa cu sporogonia; Fig. 2)
a) Ciclul lung (21-30 zile): OOchist (fecale de pisica)----Digestiv (vegetale nespalate/mana murdara) ----------Exchistare intraluminala------
Sporozoitii liberi in intestin, trec prin peretele intestinal in circulatia generala---------Fagocitati de macrofage---- Blocheaza fuziunea fago-
zom+ lizozom------Multiplicare in macrofag = Tahizoit/Endozoit/Pseudochist;
 Boala este in stadiul acut.
La organismul imunocompetent: imunitatea eficienta (predominant, celulara) ❶Izoleaza parazitul la nivel tisular (muschi striat, microglie,
retina) producand prin neo-colagenogeneza de tip II un perete delimitativ periparazitar; ❷ Comuta rata de inmultire parazitara in forma
bazala= bradizoit/cystozoit/chist tisular.
 Corespunde stadiului cronic al bolii.
La organismal imunodeprimat (predominant, imunodepresia celulara), neo-colagenogeneza diminua, peretele chistului tisular dispare, iar rata
metabolica promultiplicativa creste= bradizoitul se comuta in tahizoit.
 Corespunde stadiului reactivat al bolii
b) Ciclul scurt: bradizoit/chist tisular (10-12 zile) (din carne/derivate incomplet prelucrata termic, de la animale in stadiu cronic de boala)
-------digestiv-----------urmeaza aceeasi evolutie ca la ciclul lung. Intrucat nu mai este nevoie de exchistare, aparitia tahizoitilor este mai rap-
ida.

Fig.2 Ciclul de viata (ontogenia) Toxoplasma gondii-

diagramă Lazar L.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 5
Disciplina Parazitologie

Patogenie
 Formele biologice parazitare la T.gondii prezinta 2 categorii principale antigenice, unele distincte (tahizoit/bradizoit), altele comune (toate
formele biologice ale T.gondii):
a) Antigenele majore membranale recunosc receptorii pancelulari universali sialo-gangliozidici (SAG1/SAG2/SAG2b/QuilA, etc)
b) Factorii solubili secretori-excretori (toxofilina; p24) cu rol patogenic partial descifrat
 Tahizoit: SAG1(p30), SAG2 (p22), toxofilina
 Bradizoit: SAG2b, SAG3, QuilA
 Antigen comun (tahizoit & bradizoit): p24
Boala - Toxoplasmoza
1. Forma acuta (dobandita); 85% din cazuri este asimptomatica; incubatie de 7-21 zile, cu stare pseudogripala/mononucleozo-like, lim-
fadenita periferica (grupe ganglionare suprainghinale, mai frecvent, latero-cervicale, nuchale, axilare posterioare) sau sindrom adenos-
plenomegalic, exantem papulos /purpuric, leucopenia cu limfomonocitoza;
2. Forma congenitala: gravitatea bolii depinde de momentul infectarii gravidei
In trimestrul I gestational, riscul embrio-fetal este mic (25%), forma clinica fetala este grava
In trimestrul III gestational, riscul fetal este mare (65%), forma clinica fetala este usoara
 Teoria Sabin: toxoplasmoza congenitala apare doar in cursul primoinfectiei cu T.gondii (Ac anti T.gondii de clasa IgM pozitivi), em-
brio-fetopatia este grava (avort spontan, sarcina oprita in evolutie, moarte intrauterina, malformatie congenitala severa)
 Teoria Remington-Sargent: toxoplasmoza congenitala poate apare si prin reactivare parazitara, in cursul stadiului cronic (Ac anti T.-
gondii de clasa IgG cu kinetica ascendenta), embrio-fetopatia este “benigna”, compatibila cu viata.

Manifestarile clinice din cursul toxoplasmozei congenitale:

 Arteriopatie deciduala
 Malformatii SNC (compatibile sau nu cu viata): calcificari cerebrale, hidrocefalie/microcefalie, dismorfisme corticale, retard psiho-
motor
 Malformatii oculare: retino-coroidita, micro-oftalmie, papilita Janssen/nevrita optica, atrofie optica, cataracta congenitala, nistagmus,
glaucom congenital, cecitate
Toxoplasmoza congenitala prin reactivarea bradizoitilor (in orice moment al sarcinii)
 Forme clinice “usoare” disfunctionale
 Hipoacuzie/Surditate
 Epilepsie-petit mal/Convulsii
 Sindroame mioclonice/ticuri/stereotipii
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 6
Disciplina Parazitologie

 Autism (30%)
 Schizofrenie
 Psihoze bipolare
 Sindrom hiperkinetic si deficit de atentie
3. Toxoplasmoza la imunodeficitari
Apare cel mai frecvent prin reactivarea bardizoitilor si, rar ca primoinfectie
 Encefalita, infarcte si abcese cerebrale (vezi LP- caz 1)
 Retino-coroidita multifocala, nevrita optica, panuveita, cecitate (vezi LP- caz 2)
 Pneumonie
 Hepatita
 Diseminata plurivisceral

Epidemiologie
 Parazit ubicvitar: seroprevalenta variabila (10-92%) -dupa tara si obiceiuri culinare
 Rezervor si surse de parazit:
 Felinele-gazde definitive (oochist): vegetale/apa contaminate/mana murdara contact pisica
 Mamifere si pasari-gazde intermediare (bradizoiti/chisturi tisulare): carne/derivate/lactate
 Omul-gazda intermediara (bradizoiti/chisturi tisulare): transplant de organe, transplacentar, transfuzii de sange si masa leucocitara

Profilaxie
 Igiena alimentara (spalare maini, vegetale), prelucrare termica a carnii si laptelui (parazit distrus la 55° C, 30minute sau la -6° C, 24 ore)
 Echipament de protectie si igiena in abatoare, macelarii, unitati de lactate, bucatarii
 Evitarea contactului cu pisica/excremente (gravide/imunodeficitari): felinele excreta in primele 3 saptamani de viata 10 milioane oochisti/zi
 Interzicerea accesului pisicilor in locurile de joaca pentru copii
 Monitorizare sero-epidemiologica pe grupe de risc: gravide, bolnavi HIV, receptori postransplant, oncologie, etc.
 Vaccinare (la pisici); tulpini neformatoare de oochisti (in cercetare)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 7
Disciplina Parazitologie

SPOROZOARE DIGESTIVE
1. Cryptosporidium hominis-parvum
Cryptosporidioza
Cadru nosologic general si magnitudinea bolii
 Sporozoar intestinal (jejun-ileon)
 Inmultire completa la aceeasi gazda (schizogonia si sporogonia)
 Specific omului (Cryptosporidium hominis) si zoonotic (Cryptosporidium parvum)
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Rol in securitatea alimentara si hidrica
 Bioterorism

Parazitul
 Genom cu 8 cromozomi, 2 genotipuri de interes medical (genotip 1 sau H specific omului si genotip 2 sau C - caracter zoonotic)
 Oochistul nu are autofluorescenta, masoara in diametru 4-6 µm, poseda 4 sporozoiti si un perete( 80% pentalamelar, responsabil de heteroin-
fectii si 20% bilamelar, cu rol in autoinfectii).
 Pretinde coloratii specifice (elective) pentru evidentiere-col. Ziehl-Neelsen modificata Hendricksen-Pohlentz
 Remarcabila, rezistenta in mediu.

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)

Fig. 3 Ciclul de viata la Cryptosporidium

spp - diagrama Lazar L.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 8
Disciplina Parazitologie

 12-14 ore la nivel jejuno-ileal, la imunodeficitari poate fi intilnit si in epiteliul biliar/pancreatic/respirator

 Respecta stadiile biologice generale comune sporozoarelor (Fig.3).

Boala - Cryptosporidioza
 Incubatie variabila intre 2-14 zile, evolueaza ca o gastroenterita acuta, cu scaune apoase , mucoidale, fara sange (diaree de tip secretor),
autolimitata la 7-10 zile la imunocompetenti si cronica, pseudoholeriforma de peste 2 luni , uneori pana la exitus, la imunodeficitari.

Forme clinic-evolutive in cryptosporidioza:

1. Imunocompetenti
 Asimptomatic (purtator)-10%
 Diaree autolimitata la 7-10 zile -85%
 Diaree persistenta, fara complicatii-5%
2. Imunodeficitari
 Usoara , cu 2- 3 scaune diareice/zi (3%)
 Diaree cronica, peste 2 luni, cu deshidratare, anorexie, scadere ponderala (70 % in asociere comorbiditate HIV)
 Fulminanta, cu 5-10 scaune/zi sau pierderi de fluide de 10 litri/zi, deshidratare severa, acidoza metabolic (8-10%)-imunodeficitari
HIV si neoplazici
 Extradigestiva: biliara (colecistita, colangite sclerozante, etc), pancreatica (pancreatite acute) si bronho-pulmonara (bronsite, bronho-
pneumonii)-6-10 %
Epidemiologie
 Cosmopolit
 Transmitere: digestiva (fecal-orala): alimente, apa de retea, artropode (ca vectori mecanici), interuman prin echipamente/mediu institutional-
izat (nosocomial), ape recreationale-piscine, bazine , lacuri, aquaparcuri
 Doza minima infectanta (ID50) este de 10 oochisti
 Evolutie: endemica (in colectivitati de copii sub varsta de 3 ani), epidemica (epidemii hidrice, in crese/gradinite) si sporadica (crescatori de
animale, bolnavi imunodeficitari, turisti)
 Autoinfectie endogena (oochistii cu perete bilamelar)
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Rezervor animal-Cryptosporidium parvum (40 specii de animale), caracter zoonotic
 Refractar la chimioterapice si dezinfectante uzuale
 Parteneriate patogenice cu alti paraziti (Giardia lamblia; Cystoisospora belli; Microsporidii, etc.)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 9
Disciplina Parazitologie

Profilaxie si Control
 Igiena alimentara, personala si de defecatie riguroase
 Igiena institutionala (spitale, crese, gradinite, geriatrie, ferme de animale, locuri publice, ape recreationale
 Supravegherea GPS-GIS a deplasarii turmelor de animale (bovine/ovine) si a surselor de apa
 Campanii de informare si educatie medicala a populatiei
 Filtrarea apei (site tip Milipor de 1-2 µm), ozonare, fierbere (min 3 minute).

2. Cystoisospora belli ≡ Isospora belli

Cystoisosporoza / Isosporoza
Cadru general si magnitudinea bolii
 Sporozoar intestinal (jejun-ileon)
 Inmultire completa la aceeasi gazda (schizogonia si sporogonia)
 Specific omului
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Rol in securitatea alimentara si hidrica
 Bioterorism (rol minor)
 Nomenclatura disputata, redenumit Cystoisospora belli in loc de Isospora belli (2016)
Parazitul
 Oochistul este excretat imatur, sporularea se face extern in 24 ore in climat tropical si in 3-5 zile in cel temperat.
 Oochistul matur masoara 25-30 µm lungime/12-15 µm latime, forma elipsoidala, asimetrie terminala la unul din capete, 2 sporochisti de 9-
11 µm fiecare si cate 4 sporozoiti semilunari si prezinta o autofluorescenta nespecifica.
 Detaliile morfologice sunt evidentiabile in coloratia Ziehl-Neelsen modificata Hendricksen-Pohlentz

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)

 12-14 ore la nivel jejuno-ileal, la imunodeficitari poate fi intilnit si in epiteliul biliar/colon
 Distruge timpuriu, in cursul ontogeniei sale, marginea” in perie” enterocitara si induce aparitia unui infiltrate inflamator eozinofilic in lamina
proprie.
 Respecta stadiile biologice generale comune sporozoarelor.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 10
Disciplina Parazitologie

Boala Cystoisosporoza-Isosporoza
 Incubatie de 9-10 zile, evolueaza ca o enterita cu diaree mucoidala, afebrila, cu transformare rapida in steatoree, dar autolimitata la
imunocompetenti (10-12 zile) si cronica, cu steatoree precoce, durabila, malabsorbtie severa, deshidratare modesta , tendinta la recidive si
deces la imunodeficitari.
 Raspunde la tratamentul cu antibiotic, dar cu recidive frecvente (max 120 zile)

Epidemiologie
 Cosmopolit, predomina in zonele calde (tropicale/subtropicale)-America de Sud si Africa
 Specific omului
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Transmitere digestiva (risc alimentar si hidric) si interumana (nosocomial-pediatrie, geriatrie)
 Asocieri patogenice frecvente cu Cryptosporidium spp , Microsporidii, Cyclospora cayetanensis.

Profilaxie si Control
 Similare cu cele de la Cryptosporidium spp.

SPOROZOAR TRANSFUG PULMONAR

Pneumocystis carinii-jiroveci
Pneumocystoza
Cadru nosologic general si magnitudinea bolii
 Microorganism alveolo-pulmonar, taxonomic, transfug: morfobiologic asimilat sporozoarelor, iar genetic inrudit cu fungi, din familia
Archiascomycetes.
 Rezervor animal, caracter zoonotic la specia Pneumocystis carinii
 Rezervor strict uman, antroponotic, specia Pneumocystis jiroveci
 Capacitate oportunista exceptionala

Parazitul-forme morfologice de viata

 Trofozoit: 1,5-2 µm, polimorf (rotund, oval, piriform), cu filopodii (pseudopode-like digitiforme) pentru nutritia din surfactantul alveolar
 Chist imatur (prechist): 2-5µm, perete unilamelar, 1-2 sporozoiti, denumiti ascospori
 Chist matur: 8-10 µm, perete trilamelar, 8 ascospori elongati
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 11
Disciplina Parazitologie

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)

 Pneumocystis spp are o ontogenie incomplet elucidata, dar cu numeroase similitudini cu reproducerea sporozoarelor, ambele faze –asexuata
(schizogonia) si sexuata (sporogonia) fiind prezente la aceeasi gazda, in epiteliul alveolar.

Fig. 4 Ontogenia la Pneumocystis spp -

diagrama Lazar L.

Patogenie si Imunitate
 Aderare de receptori pneumocitari de tip I (antigen major de suprafata MSG 95 kDa si antigen minor 35-45 kDa), biomarker de perete
specific (beta-glucan)
 Consum selectiv de fosfolipide si proteine lubrefiante din surfactantul alveolar (filopodii)
 Aparare asigurata prin cooperare intercelulara: macrofage alveolare, celule dendritice, limfocit Th1 si NK, cu productie de cytokine IL8, IL6,
IL10 al caror raport este vital in neutralizarea parazitului.
 Imunitatea umorala nu este protectiva.

Boala - Pneumocystoza sau Pneumonia interstitial plasmocitara (PIP) sau Pneumonia “in fagure de miere”
 Incubatie necunoscuta (2-6 saptamani)

Forme clinice de boala

1. Forma epidemica a copilului malnutrit, prematur, polispitalizat, institutionalizat in orfelinate
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 12
Disciplina Parazitologie

 Afebrila
 Dispnee, tahipnee , tuse uscata, cianoza
 Apnee episodica, convulsii
 Prognostic vital bun (60% supravietuire)
 Complicatii: fibroza pulmonara, disfunctii ventilatorii mixte
2. Forma sporadic a adultului: imunodeficitar prin co-infectii HIV, neoplazii, transplant de organe
 Hiperpirexie (39-40°C)
 Dispnee, tahipnee, tuse uscata, cianoza severa
 Diseminare pluriviscerala (glob ocular, maduva hematogena, splina, etc.)
 Prognostic vital dependent de nr limfocite T CD4 (>200/m3)

Epidemiologie
 Cosmopolit, rar in Africa
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Rezervor strict uman (purtatori asimptomatici)- Pneumocystis jiroveci
 Rezervor animal (rozatoare)- caracter zoonotic- Pneumocystis carinii
 Transmitere: 1. Aerogen; 2. Congenital (Transplacentar)

Profilaxie si Control
 Igiena riguroasa a colectivitatilor de copii , maternitati, neonatologie
 Carantina stricta (la aparitia de cazuri de boala)
 Monitorizare limfocitara : raportul CD4/CD8 pentru bolnavii HIV +, raportul IL6/IL10 pentru toti imunodeficitarii
 Monitorizare IL8 la toti imunodeficitarii
 Chimioprofilaxie a la longue (Cotrimoxazole)-in scheme flexibile, adaptate la status-ul imunitar al bolnavului.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 13
Disciplina Parazitologie

LUCRARE PRACTICĂ (LP)

Asist.univ. dr. Ionela NEAGOE

SPOROZOAR TISULAR
Toxoplasma gondii

Diagnostic infecție cu Toxoplasma gondii (TOXOPLASMOZĂ)

 Diagnostic diferențial (DD)
a) Limfadenopatia toxoplasmică = DD față de alte afecțiuni de etiologie infecțioasă (infecții parazitare - boala kala-azar,
trypanosomioză, filarioze limfatice cu Wuchereria bancrofti, Brugia malayi, filarioze subcutane de genul onchocercozei, toxocaroză;
infecții bacteriene - boala ghearelor de pisică, sifilis, tularemie, tuberculoză, sarcoidoză; infecții virale - infecție HIV, mononucleoza
infecțioasă, infectie cu citomegalovirus -CMV; sau non-infectioasa (neoplasme: boala Hodgkin și alte limfoame, leucemie, carcinom
metastazic; lupus eritematos diseminat);
b) Pneumonia toxoplasmică = DD față de pneumonia cu Pneumocystis spp.; tuberculoză; aspergiloză.
c) Neurotoxoplasmoza (NT) = DD la pacienții cu SIDA în special față de limfomul primar al SNC-ului dar și leucoencefalopatia
progresivă și infectiile oportuniste de genul encefalopatiei cu Herpex simplex -HSV, meningitei cu Cryptococcus neoformans.
d) Toxoplasmoza congenitală (TC) = DD față de infecțiile virale cu transmitere transplacentară: rubeolă, infecția cu CMV, parvovirus
B19; dar și afecțiuni non-infecțioase de genul eritroblastozei fetale
e) Toxoplasmoză oculară (TO) = DD față de: corioretinita asociată altor infecții parazitare - toxocaroză, oncocercoză, cisticercoză;
infecțiilor virale - HIV, CMV, HSV; infecțiilor fungice - histoplasmoză, endoflatmie cantidozică; infecțiilor bacteriene - sifilis, boala
Lyme, tuberculoză; neuropatii optice infectioase și non-infecțioase; afecțiuni ale polului anterior de etiologie microbiană.

 Stadii de diagnostic (SD) potențial detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 1, 11, 12)
 Tahizoit (Th) – distruge celulele nucleate = stadiu patogen (S.P)  Toxoplasmoza; [Th poate fi și stadiu infecțios (S.I) pentru om];
 Bradizoit (B) – ansamblul de bradizoiți din celulele nucleate (musculatură, SNC, etc) = Chist tisular; [B poate fi și S.I pentru om-vezi
curs].

 Grupele de risc în infecția cu Toxoplasma gondii:

1. Gravide
2. Nou-născuți si copii proveniți din mame cu infecție confirmată sau suspiciune de primoinfecție în cursul sarcinii
3. Imunodeficitari
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 14
Disciplina Parazitologie

1. Diagnostic Toxoplasmoză la gravide.

 Investigațiile serologice abordate de rutină, sunt obligatorii și pot avea ca scop: screening-ul, detectarea cât mai precoce a unei potențiale
infecții toxoplasmice și evaluarea riscului de transmitere transplacentară (acest risc putând exista mai ales în cazul unei primoinfecții
toxoplasmice dobândite în cursul oricăruia dintre cele trei trimestre ale sarcinii), (vezi curs; vezi Fig. 5).
 Detecția imunologică a anticorpilor specifici de tip IgM poate defini cu acuratețe o infecție toxoplasmică acută/ subacută cu risc - în
condițiile depistării și a anticorpilor specifici de tip IgG, (Fig. 5).
 Semnalarea doar a anticorpilor specifici IgG sugerează o infectie cronică. Acest rezultat de regulă exclude riscul de transmitere congenitală
în circumstanțele în care gravida prezintă o imunocompetență stabilă.

Fig.5. Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Toxoplasmoză la gravidele imunocompetente în raport cu rezultatele investigațiilor
serologice aplicate de rutină (adaptare după Neagoe Ionela) [* ambele categori de anticorpi -negativi = necesitatea unei consilieri medicale privind măsurile de profilaxie (vezi curs);
** Indexul de aviditate IgG facilitează diferențieri între o infecție recentă și una veche; confirmarea unei infecții dobândite recent in cursul sarcinii = impune luarea unei decizii terapeutice în
raport cu vârsta sarcinii; ***Diagnosticarea prenatală a unei T. C. prin PCR = tratament anti-parazitar și monitorizare copil la nastere. T.g. (Toxoplasma gondii); S.S. (Ser sangvin); L.A (Lichid
amniotic); ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay); US 3D (ultrasonografie tridimensionala – vezi și Fig. 8); ADN (acid deoxiribonucleic); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR
(Real-Time polymerase chain reaction)]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 15
Disciplina Parazitologie

2. Diagnostic Toxoplasmoză la nou-născuți si copii proveniți din mame cu infecție confirmată sau suspiciune de primoinfectie în cursul sarcinii.
 La naștere, investigațiile serologice, recomandabil combinate cu cele de detecția a ADN-ului parazitar, urmăresc demostrarea sau excluderea
unei potențiale toxoplasmoze dobândite congenital (T.C) și sunt asociate unor evaluări clinice și examinări imagistice. Nedectarea
anticorpilor specifici de fază acută cât și determinarea provenienței anticorpilor specifici IgG impune măsuri de monitorizare imunologică.
(Fig.6).

Fig. 6 Conduita de diagnostic paraclinic postnatal în suspiciunea de Toxoplasmoză la n-n și copiii cu mame T.g seropozitive
(adaptare după Neagoe Ionela) [* Confirmarea unor rezulate imunologice pozitive semnalate la naștere trebuie să se realizeze și pe sângele copilului. T.g. (Toxoplasma
gondii); S.S. (Ser sangvin copil); c. (copil); m. (mamă) ; n-n (nou-născut); z. (zile); Sg. C.O (Sânge din cordonul ombilical); ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay);
ADN (acid deoxiribonucleic); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); ISAGA (immunosorbent agglutination assay); WB
(Western Blot)]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 16
Disciplina Parazitologie

3. Diagnostic Toxoplasmoză la imunodeficitari (ID HIV+, pacienți cu transplant de organ sau maduvă osoasă)
 Diagnosticul infecției toxoplasmice la aceasta categorie de risc, (Fig.7), este dificil întrucât: imagistica (deși este extrem de utilă în
diagnosticul diferențial) nu este absolută, serologia este limitată în raport cu gradul de afectare imună iar diagnosticul definitiv bazat de
obicei de demostrarea prezenței parazitului în țesuturi (Fig.11) nu se practică de rutină deoarece obținerea unei probe adecvate implică
proceduri de recoltare invazive și o expertiză tehnică importantă.

Fig.7 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Toxoplasmoză la imunodeficitari cu manifestări cerebrale / oculare (adaptare după Neagoe
Ionela) [S.S (Ser sangvin); F.O (fluide oculare – vezi și Fig. 9); LCR (lichid cefalo-rahidian) ; Ly (limfocite); CT (Tomografie Computerizata); IRM (imagistica prin rezonanța magnetică- vezi
si Fig. 10); ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay); WB (Western Blot); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); ADN ( acidul
dezoxiribonucleic)]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 17
Disciplina Parazitologie

Fig.12 Examen microscopic exudat

peritoneal (colorație Giemsa)- tahizoiți.
Fig. 8 Cazuri hidrocefalie - T.C. Cultură în vivo la șoricei de laborator.
US 3D prenatal – acumulare LCR în ventriculii laterali;
Evaluare clinică nou-născut

Fig. 9 Fundoscopie - T.O.

Corioretinită toxoplasmică pacient ID HIV+
+.

Fig. 11 Examen
histopatologic -
țesut cerebral
recoltat necroptic
(colorație H&E) -
caz de NT ID cu
transplant de maduvă
Fig. 10 IRM cerebral - NT pacient ID HIV+. osoasă
Leziuni multiple nodulare sau cu accentuare (foto Ioniță C. et al,
2004)
inelară - aspect în cocardă
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 18
Disciplina Parazitologie

SPOROZOARE DIGESTIVE
1. Cryptosporidium hominis-parvum
2. Cystoisospora belli ≡ Isospora belli

Diagnostic infecție cu Cryptosporidium hominis-parvum. (CRYPTOSPORIDIOZĂ)

Diagnostic infecție cu Cystoisospora / Isospora belli. (CYSTOISOSPOROZĂ-ISOSPOROZĂ)
 Diagnostic diferențial (DD)
a) Cryptosporidioză = DD față de alte afecțiuni intestinale de etiologie infecțioasă (parazitoze - giardioză, cystoisosporoză,
cyclosporoză, microsporidioze; gastroenterite bacteriene - shigelloză, salmoneloză, infecții cu Escherichia coli, Campylobacter spp;
gastroenterite virale)
b) Cystoisosporoza = DD față de afecțiuni asociate tractului digestiv de etiologie infecțioasă (amoebiază, giardioză, cryptosporidoză,
cyclosporoză, microsporidioze, ascaridioză, enterobioză, strongiloidoză; shigelloză, salmoneloză, infecții cu Escherichia coli;
enteroinfecții virale)

 Stadii de diagnostic (SD) detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 13, 14, 16, 17, 18, 19)
 Oochist imatur (Oo. i) = poate participa la afectarea mucoasei intestinului subțire  Cryptosoporidioză / Isosporoză;
 Oochist matur (Oo. m) = S.I pentru om

Fig. 13. Morfologie - Oochist

matur de Cryptosporidium
spp. (Alfaj)
Oochisti imaturi Oochist matur

Fig. 14. Schemă - morfologie oochisti imaturi și maturi de Cystoisospora belli

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 19
Disciplina Parazitologie

 Diagnosticul paraclinic în Cryptosporidioză și Cystoisosporoză se bazeaza de rutină pe demostrarea prezenței oochiștilor prin examenul
microscopic al materiilor fecale (Fig. 16, 17, 19).
 În infectiile minore cu Cryptosporidium spp, diagnosticul prin metodologia standard (examen CPZ) poate fi dificil. În aceste condiții se
recomandă investigatii suplimentare de confirmare (Fig. 15).

Fig.15 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Cryptosporidioză și Cystoisosporoza (adaptare după Neagoe Ionela)
[* examenul CPZ include în mod special frotiul din materii fecale -colorația Ziehl-Neelsen modificată; **recoltare CD vezi Lp2, partea I, giardioza; *** alt examen imagistic
vezi Lp2, partea I, giardioza; M.F (Materii fecale); CD (Conținut duodenal); Ț.I (țesut intestinal – vezi și Fig. 18); IC (imunocompetenți); ID (imunodeficitari); ICT (test rapid
imunocromatografic); IF (test imunofluorescență directă); ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase
chain reaction); ADN ( acidul dezoxiribonucleic); EDI (endoscopie digestiva inferioară)]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 20
Disciplina Parazitologie

Fig. 17. Examen CPZ

(frotiu colorație Ziehl-
Neelsen modificată).
Oochiști imaturi de
Fig. 16. Examen CPZ (frotiu colorație Ziehl-
Cystosisospora belli
Neelsen modificată). Oochiști maturi de
Cryptosporidium spp. (cdc.gov)

Fig. 19. Examen CPZ din M.F

vechi de cel puțin 3 zile
(preparat lama + lamelă cu ser
fiziologic). Oochist matur de
Cystoisospora belli.
Fig. 18. Examen histopatologic țesut intestinal (colorație H&E). Oochiști imaturi de
Cryptosporidium spp. și Cystoisospora belli (https://www.cdc.gov)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 21
Disciplina Parazitologie

SPOROZOAR TRANSFUG PULMONAR

Pneumocystis carinii-jiroveci

Diagnostic infecție cu Pneumocystis carinii-jiroveci (PNEUMOCYSTOZĂ/ PIP -Pneumonie interstițială plasmocitară)

 Diagnostic diferențial (DD) – față de: pneumonia virală, infecția cu CMV; legionelloză, tuberculoză, infecții complex Mycobacterium avium;
infectii cu Mycoplasma; toxoplasmoză; sindrom insuficiență respiratorie acută, pneumonie interstițiala limfocitară, embolism pulmonar.

 Stadii de diagnostic detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 20, 23, 24, 25)
 Trofozoit = S.P - distrucție pneumocite alveolare  Pneumocystoză
 Chist imatur
 Chist matur = S.I pentru om

Fig. 20. Schemă – morfologie trofozoit și

chist matur de Pneumocystis carinii-jiroveci

Fig. 21. Rx toracal – pacient ID. Opacifieri granular-

reticulare simetrice, difuze, diseminate pulmonar,
bilateral. Aspectul clasic de plămân în „geam mat „ este întâlnit
la 2/3 din pacientii cu PIP
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 22
Disciplina Parazitologie

 Diagnosticul paraclinic în suspiciunea de Pneumocystoză la pacienții ID febrili cu simptomatologie respiratorie se bazează de rutină pe
investigații radiografice și certificarea prezenței parazitului la nivel pulmonar (Fig. 21, 22).

Fig. 22 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Pneumocystoză la pacienții imunodeficitari (adaptare după
Neagoe Ionela) [* examenul microscopic al prelevatelor biologice include realizarea de frotiuri - 2 categori de colorații: colorația panoptică Giemsa (vezi și
Fig. 23) și colorații specifice ( colorația argentică Gomori sau coloratia cu albastru de toluidină – vezi și Fig. 24, 25); Rx (Radiografie – vezi și Fig. 21); S.In
(Spută Indusa -prin administrare aerosol salin); BAL (lavaj bronho-alveolar); IFA (test imunofluorescență directă pentru detecție antigen de suprafață
parazitară în lavajul bronșic); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); ADN ( acidul dezoxiribonucleic)]

Fig. 23. Examen microscopic S.In / BAL– frotiu
colorație Giemsa. A. Trofozoiți;
B. Trofozoiți, chiști maturi (cu 8 ascospori) și imaturi (cu
1-2 ascospori) de Pneumocystis carinii-jirovecii
(https://www.cdc.gov)
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 23
Disciplina Parazitologie
Fig. 24. Examen microscopic BAL–
frotiu colorație argentică Gomori.
Chiști de Pneumocystis carinii-
jiroveci ( Gonzales A.A. et al. 2017)
Fig. 25. Examen microscopic BAL– frotiu
colorație albastru de toluidină . Chiști de
Pneumocystis carinii-jirovecii
(https://www.cdc.gov)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 24
Disciplina Parazitologie

Bibliografie suplimentară suport

1. Lazar L. Synopsis de Parazitologie Medicală,. ISBN: 978-973-708-486-6, Editura Universitară “Carol Davila”, București, 2010.
2. Lazăr L. Compedium de Parazitologie Medicală, ISBN: 978-973-708-132-2, Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.
3. Steriu D. Infecții parazitare, ISBN: 973-7928-22-9; Editura ILEX, București, 2003.
4. Crețu C.M. & Cilievici S.E. Parazitoze autohtone și de import ghid de diagnostic și tratament. ISBN: 973-86042-8-1; Editura Cartea
universitară, București, 2004.
5. Crețu C.M. Parazitologie medicală. ISBN: 973-708-095-5; Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.
6. Ionița C. et al. MR Imaging in Toxoplasmosis Encephalitis after Bone Marrow Transplantation: Paucity of Enhancement despite Fulminant
Disease. AJNR Am J Neuroradiol 25:270–273, 2004
7. Gonzalez A.A. et al. Pneumocystis jirovecii immunostain versus Gomori/Grocott methenamine silver stain of bronchoalveolar lavage in cell
blocks: an institutional experience. Journal of the American Society of Cytopathology 6, 242e247; 2017