UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 1

Disciplina Parazitologie

CURS 2 (I) + LUCRARE PRACTIC Ă 2 (I)

FLAGELATE
CURS
Conf. dr. Lidia LAZAR
Caracteristici generale protozoare flagelate
 Paraziti unicelulari (protozoare) avand flagelul (mastogont/kinetid) ca organ de locomotie
 Inmultire binara, longitudinala
 Specifice omului , dar si cu rezervor animal (zoonotic)
 Cosmopolite, dar si cu caracter tropical/subtropical

Morfologia si ultrastructura flagelului

 Ax central de cromatina cu o medie de 9 microtubuli cromatinieni, denumit axonema
 Corpuscul bazal de insertie a flagelului denumit kinetosom sau blefaroplast (contine mitochondria)
 Manson de citoplasma in jurul axonemei si o teaca externa (membrane externa)
 Organela specifica pentru flagel continand ac nucleic distinct (kADN ) numita kinetoplast
 Uneori, kinetosomul fuzioneaza cu kinetoplastul, unitatea jonctionala fiind denumita kinetonucleu

Principalele flagelate de interes medical

1. Flagelate cavitare: Giardia lamblia (intestinalis/duodenalis) si Trichomonas vaginalis
2. Hemoflagelate /flagelate tisulare: Trypanosoma spp si Leishmania spp

1. FLAGELATE CAVITARE
1.1. Giardia lamblia
Syn. Giardia duodenalis / Giardia intestinalis
Cadru nosologic general
 Flagelat cavitar intestinal
 Inmultire prin diviziune binara
 Sinonime: Giardia intestinalis; Giardia duodenalis/Lamblia intestinalis
 Genetic: Asamblaje (Genotipuri) majore: A-uman, B-zoonotic (caine, castor, alte rozatoare); contine 5 cromozomi, nu are mitocondrie,
metabolism anaerob
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 2
Disciplina Parazitologie

Parazitul are doua forme de viata (stadii parazitare)

 Trofozoit (forma vegetativa): cu 2 nuclei, 8 flageli, 8 kinetonuclei, aspect piriform, fata dorsala convexa, fata ventral concave, ocupata pe
3/5 de discul adeziv (formatiune contractile bogata in actina, alfa-actinina, miozina, tropomiozina), miscare lenta “frunza cazatoare” (vezi LP
- Fig. 3,7);
 Chistul (forma de rezistenta): 2-4 nuclei, fascicul sinuos de flageli intrachistic, perete dublu, forma ovoidala (vezi LP - Fig. 3,6).

Ciclul de viata (Ontogenia parazitara)

Fig.1. Ciclu de viață G. lamblia

Patogenie
1. Obstructie mecanica prin discul adeziv de pe fata ventrala
2. Enzimatic: depletie dizaharidaze/lipaze
3. Imunologic: limfocit T cu cytokine promitotice, accelerand turnoverul enterocitar si aparitia de enterocite imature functional
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 3
Disciplina Parazitologie

4. Intraluminal: deconjugari de saruri biliare, inhibitia enzimelor pancreatice, flora bacteriana excesiva cu trend ascendent jejuno-ileal
Boala-Giardioza/Lambliaza
 Forma asimptomatica (la persoanele adulte si la purtatorii sanatosi) = Caz 0 (vezi LP)
 Giardioza acuta: diaree seromucoasa exploziva, sindrom gazos = Caz 1 (vezi LP)
 Malabsorbtia secundara: intoleranta la lapte si derivate lactate, steatoree, alergodermii polimorfe (urticarie, eczema, bronsite astmatiforme,
blefaro-conjunctivite, etc) = Caz 2 (vezi LP)

Epidemiologie
 Cosmopolit
 Pattern-uri evolutive: tip endemic (copii sub varsta de 3 ani), tip sporadic (turisti) si tip epidemic din sursa hidrica (cu risc de bioterrorism)
 Doza minima infectanta : 10 (asamblaj A) - 100 (asamblaj B) chisti/doza
 Cale de transmitere digestiva (vegetale, apa , inclusiv de robinet)
 Portaj intracitoplasmatic symbiotic de endocytobionti (virusuri sau bacterii) care modifica sensibilitatea parazitului la medicatia
antiparazitara
 Profilaxie: igiena alimentara, personala si de defecatie, tratarea purtatorilor, ozonarea apei potabile (chistul este rezistent la
clorinare/superclorinare)

1.2. Trichomonas vaginalis

Cadru general si magnitudiunea bolii
 Flagelat uro-genital
 Are doar forma vegetative (trofozoit), fara chist (forma de rezistenta)
 Inmultire prin diviziune binara
 Specific uman
 Cauza de boli cu transmitere sexuala
 Trend actual de crestere a cazurilor de imbolnavire (50%) la grupa de varsta a adolescentilor si in mediul urban (OMS, 2018)
Parazitul
 Forma globuloasa, foarte mobil, miscare de tip “titirez”
 Poseda 5 flageli, 4 anteriori si al 5-lea recurent, formand membrana ondulanta scurta (maximum jumatate din lungimea corpului parazitului),
toti inserati pe un singur blefaroplast (anterior), 1 nucleu si 2 elemente de citoschelet (axostil – median- si costa, lateral, la baza membranei
ondulante), (vezi LP, Fig. 12)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 4
Disciplina Parazitologie

 Metabolism anaerob, numerosi lizozomi si trei vestigii mitocondriale specifice

Ciclul de viata (Ontogenia parazitara)

Fig.2 Ciclu de viață T. vaginalis

Patogenie
1. Aderare de receptorul vaginal/uretral : asigurata de axostil si de un mosaic de 4 adezine parazitare
2. Hemoliza: are receptor pentru eritrocite, elibereaza o enzima proprie (perforin-like), cu hemoliza si oferata crescuta de fier, necesar
metabolismului sau
3. Factori solubili = sunt un grup de 11-23 proteinaze lizozomale, dintre care dominante sunt:
a) CDF (cell-detaching factor)-factor de detasare celulara: glicoproteina cu greutatea moleculară (GM) =200 kDa cu rol direct de distrugere
a lactobacililor generand un ph local =6. CDF este inhibat de beta-estradiol explicand agravarea bolii in faza pre si postmenstruala
b) Cisteinproteinaze cu GM = 60kDa: cliveaza IgA local si C3

Boala Trichomoniaza/Trichomonoza
 La femeie: este simptomatica “ab initio” la 50% din cazuri, celelalte devenind simptomatice in max 6 luni
 Forma acuta: perioada de incubatie de 5-28 zile, cu leucoree (secretie vaginala abundenta albicioasa) spumoasa, fetida = Caz A (vezi LP)
 Forma cronica: prurit vulvo-vaginal, dispareunie, colpita maculara cu aspect de “capsuna” (“strawberry cervix”) – oncovigilenta = Caz B
(vezi LP)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 5
Disciplina Parazitologie

 La barbat: asimptomatica la 70-90 % din cazuri “ab initio”

 Forma acuta: incubatie maxima de 10 zile, uretrita purulenta-like, (aspect alb-verzui), spumoasa, fetida = Caz C (vezi LP)
 Forma cronica: “picatura matinala” secretie uretrala purulenta-like minimala, (aspect seros, limpede), de dimineata = Caz D (vezi LP)
Complicatii
 La femeie:
 Suprainfectii bacteriene: bartholinite, metroanexite, boli inflamatorii pelviene
 Tulburari de fertilitate: avort spontan, sarcini ectopice, infertilitate secundara
 Oncologice: displazii exocol premaligne , cancer de col uterin

 La barbat
 Prostatite, epididimite
 Tulburari de fertilitate-astenospermie
 Susceptibilitate crescuta pentru coinfectii HIV, HSV2, HPV
 Cancer de prostata
Epidemiologie
 Cosmopolit, frecventa cauza de boala cu transmitere sexuala in tarile dezvoltate
 Strict uman
 Potential oncogene
 Formeaza parteneriate patogenice simbiotice: extracelulare (Streptococcus spp) si intracelulare (Mycoplasma hominis/ Ureaplasma
urealyticum)

Transmitere
 Sexuala (venerica) 95%
 Iatrogena (echipamente medicale)
 Mecanica (material si echipamente sanitare, lenjerie, etc.)
 Perinatala (in momentul nasterii transvaginale)

Profilaxie:
 Igiena sexuala (identic pentru toate bolile cu transmitere sexuala)
 Tratamentul antiparazitar simultan al partenerilor sexuali.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 6
Disciplina Parazitologie

LUCRARE PRACTICA (LP)

Asist.univ. dr. Ionela NEAGOE
1.1. Giardia lamblia
Syn. Giardia duodenalis / Giardia intestinalis
Diagnostic infecție cu G. lamblia (GIARDIOZA)
 Diagnostic diferențial (DD) față de:
a) alte afecțiuni intestinale de etiologie infecțioasa (alte infecții parazitare malabsorptive, amoebiază, intoxicație alimentară cu substrat
bacterian sau fungic, gastroenterită virală);
b) afecțiuni intestinale non-infecțioase (sindrom intestin iritabil, intoleranță la lactoză, sprue tropical).

 Stadii de diagnostic (SD) detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 3, 5, 6, 7)

 Trofozoit (T) = stadiu patogen (SP) cu afectare mucoasă intestin subțire (IS) Giardioză
 Chist (C) = stadiu infecțios (SI) pentru om potențial de implicare în epidemiile hidrice

Fig.3. Schemă morfologică stadii parazitare

G. lamblia (foto adaptat dupa
http://www.medicalrealm.net/what-is-microbiology)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 7
Disciplina Parazitologie

 Diagnosticul paraclinic în Giardioză se bazeaza în principal pe examen coproparazitologic – practicat de rutină. În cazul unui rezultat negativ,
respectiv nedectarii microscopice de T și /sau C în materiile fecale, de regulă se recomandă investigatii suplimentare de confirmare (Fig. 4).

Fig.4. Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Giardioză în raport cu evoluția clinică (adaptare după Neagoe Ionela)
[*M.F. (materii fecale); C.D (conținut duodenal); Ț.I (țesut intestinal); ICT (test rapid imunocromatografic – vezi și Fig.8); IF (test imunofluorescență – vezi și Fig. 9); ELISA (enzyme-
linked immunosorbent assay); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); **Enterotest (vezi și Fig. 10); EDS (endoscopie digestiva superioară – vezi
și Fig. 11); G.i (Giardia intestinalis)]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 8
Disciplina Parazitologie

Fig.5. Examen CPZ – preparat lamă + lamelă M.F cu ser fiziologic (SF) la 37oC (pentru detecție Fig.6. Examen CPZ –
mobilitate trofozoiți) – chiști și trofozoit G. lamblia. (foto adaptat după http://thunderhouse4-
preparat lamă + lamelă
yuri.blogspot.com/2010/06/giardia-lamblia.html)
din M.F formate și
soluție Lugol – chiști
imaturi cu 2 nuclei de
G. lamblia

Fig.7. Examen CPZ – frotiu

colorație Tricrom din M.F.
diareice – trofozoit G.
lamblia
(https://mykindofscience.com/2016
/11/23/life-under-the-microscope-
giardia-lamblia/)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 9
Disciplina Parazitologie

Fig.9. Test imunofluorescență (IF) directă -

detecție antigene perete chist G. lamblia
(https://www.cdc.gov/dpdx/giardiasis/dx.html);

Fig.8. Test imunocromatografic detecție coproantigene G. lamblia

[C- banda control; T- banda test]
(http://www.custom-monoclonalantibody.com/sale-12059477);
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 10
Disciplina Parazitologie

Fig.11. Examen histopatologic colorație H&E - Ț.I (obtinut prin EDS)

Fig.10. EnteroTest pentru recoltare și (https://oncohemakey.com/intestinal-protozoa/)
examinare microscopică conținut
duodenal sau biliar
(https://microbeonline.com/entero-test-string-test-
principle-procedure/)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 11
Disciplina Parazitologie

1.2. Trichomonas vaginalis

Diagnostic infecție cu T. vaginalis (TRICHOMONOZA URO-GENITALĂ)
 Diagnostic diferențial (DD) față de:
a) alte afecțiuni genito-urinare de etiologie bacteriană sau fungică;
b) afecțiuni genito-urinare non-infecțioase

 Stadiu de diagnostic (SD) detectat în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 12,13)

 Trofozoit (T) = SP + SI pentru om

Fig.12. Examen microscopic leucoree = Frotiu Fig.13. Examen microscopic leucoree Fig.14 Examen microscopic direct mediu însămânțat
colorație Giemsa – Trofozoiți T. vaginalis = Preparat direct lamă + lamelă – cu leucoree pentru detecție trofozoiți = test InPouch
(APACOR_Parasitology_Poster.pdf) Trofozoiți (Barbara Šoba et al, 2015, ) TV (https://biomeddiagnostics.com/prepared-culture-
media/inpouch-trichomonas-vaginalis)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 12
Disciplina Parazitologie

 Diagnosticul paraclinic în Trichomonoza uro-genitală se bazeaza în principal pe examenul microscopic al secrețiilor uro-genitale si secundar pe
cultivarea pe medii sterile. În cazul unui rezultat negativ, respectiv nedectarii microscopice de T, de regulă se recomandă investigații suplimentare de
confirmare (Fig. 15).

Fig.15 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Trichomonoză uro-genitală în raport cu evoluția clinică și sexul pacientului (adaptare după
Neagoe Ionela.) [S.V. (secreție vaginală/leucoree); S.U (secretie uretrală); S.P. (secreție prostatică/”picatura matinală); U (Urină); ICT (test rapid imunocromatografic); PCR (polymerase chain
reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); cultivare în vitro (var. test InPouch TV- vezi Fig.14 )]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 13
Disciplina Parazitologie

Bibliografie suplimentară suport

1. Lazar L. Synopsis de Parazitologie Medicală,. ISBN: 978-973-708-486-6, Editura Universitară “Carol Davila”, București, 2010.
2. Lazăr L. Compedium de Parazitologie Medicală, ISBN: 978-973-708-132-2, Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.
3. Steriu D. Infecții parazitare, ISBN: 973-7928-22-9; Editura ILEX, București, 2003.
4. Crețu C.M. & Cilievici S.E. Parazitoze autohtone și de import ghid de diagnostic și tratament. ISBN: 973-86042-8-1; Editura Cartea
universitară, București, 2004.
5. Leder K & Weller P.F. Epidemiology, clinical manifestations, and diagnosis of giardiasis. UpToDate, 2011.
6. Barbara Šoba et al. Trichomoniasis: a brief review of diagnostic methods and our experience with real-time PCR for detecting infection. Acta
Dermatovenerologica APA; 2015; 24: 7-10.