UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 1

Disciplina Parazitologie
2021-2022
CURS 4 + LUCRARE PRACTICĂ 4
SPOROZOARE(2)
SPOROZOARE DIGESTIVE
1. Cryptosporidium hominis-parvum
Cryptosporidioza
Cadru nosologic general si magnitudinea bolii
 Sporozoar intestinal (jejun-ileon)
 Inmultire completa la aceeasi gazda (schizogonia si sporogonia)
 Specific omului (Cryptosporidium hominis) si zoonotic (Cryptosporidium parvum)
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Rol in securitatea alimentara si hidrica
 Bioterorism (posibil implicat)

Parazitul
 Genom cu 8 cromozomi, 2 genotipuri de interes medical (genotip 1 sau H
specific omului si genotip 2 sau C - caracter zoonotic)
 Oochistul, (Fig. 1), nu are autofluorescenta, masoara in diametru 4-6 µm, po-
seda 4 sporozoiti si un perete (80% pentalamelar, responsabil de heteroinfec-
tii si 20% bilamelar, cu rol in autoinfectii).
 Pretinde coloratii specifice (elective) pentru evidentiere-col. Ziehl-Neelsen
modificata Hendricksen-Pohlentz (de referinta), (Fig. 1.B)
 Remarcabila, rezistenta in mediu.
 Refractar la chimioterapice antiparazitare si antibiotice Fig. 1 Cryptosporidium spp.-oochist: A.ME –
(https://:www.researchgate.org); B. Colorație Ziehl-
Neelsen modificata Hendricksen-Pohlentz- Lidia Lazar
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 2
Disciplina Parazitologie
2021-2022
Ciclul de viata (ontogenia parazitara)

Fig. 2 A. + B. Ontogenia Cryptosporidium spp: oochist in marginea “in perie”

-ME-(https://:www.researchgate.org); C. sectiune jejunala-col.HE- Lidia Lazar

a) 12-14 ore la nivel jejuno-ileal (Fig.2), la imunodeficitari poate fi intilnit si in epiteliul

biliar/pancreatic/respirator Fig. 3 Ciclul de viata la Cryptosporidium
b) Respecta stadiile biologice generale comune sporozoarelor (Fig.3). spp - diagrama Lidia Lazar

Patogenie, (Fig.4)

Fig. 4 Cryptosporidium spp. Patogenie - diagrama Lidia Lazar

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 3
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Boala - CRYPTOSPORIDIOZA
1. Incubatie variabila intre 2-14 zile, evolueaza ca o gastroenterita acuta, cu scaune apoase, mucoidale, fara sange (diaree de tip secretor),
autolimitata la 7-10 zile la imunocompetenti si cronica, pseudoholeriforma de peste 2 luni, uneori pana la exitus, la imunodeficitari.

Forme clinic-evolutive in cryptosporidioza:

1. Imunocompetenti
 Asimptomatic (purtator)-10%
 Diaree autolimitata la 7-10 zile -85%
 Diaree persistenta, fara complicatii-5%
2. Imunodeficitari
 Usoara , cu 2- 3 scaune diareice/zi (3%)
 Diaree cronica, peste 2 luni, cu deshidratare, anorexie, scadere ponderala (70 % in asociere comorbiditate HIV)
 Fulminanta, cu 5-10 scaune/zi sau pierderi de fluide de 10 litri/zi, deshidratare severa, acidoza metabolic (8-10%)-imunodeficitari
HIV si neoplazici
 Extradigestiva: biliara (colecistita, colangite sclerozante, etc), pancreatica (pancreatite acute) si bronho-pulmonara (bronsite, bronho-
pneumonii)-6-10 %
Epidemiologie
I. Cosmopolit
II. Transmitere: digestiva (fecal-orala): alimente, apa de retea, artropode (ca vectori mecanici), interuman prin echipamente/mediu institutionali-
zat (nosocomial), ape recreationale-piscine, bazine, lacuri, aquaparcuri
III. Doza minima infectanta (ID50) este de 10 oochisti
IV. Evolutie: endemica (in colectivitati de copii sub varsta de 3 ani), epidemica (epidemii hidrice, in crese/gradinite) si sporadica (crescatori de
animale, bolnavi imunodeficitari, turisti)
V. Autoinfectie endogena (oochistii cu perete bilamelar)
VI. Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
VII. Rezervor animal-Cryptosporidium parvum (40 specii de animale), caracter zoonotic
VIII. Refractar la chimioterapice si dezinfectante uzuale
IX. Are o rezistenta la clorinare de 240.000 ori mai mare decat Giardia lamblia (CDC)
X. Probabilitatea etiologica parazitara de Cryptosporidium spp. intr-o epidemie hidrica este de 50,8% (CDC)
XI. Parteneriate patogenice cu alti paraziti (Giardia lamblia; Cystoisospora belli; Microsporidii, etc.)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 4
Disciplina Parazitologie
2021-2022
Profilaxie si Control
 Igiena alimentara, personala si de defecatie riguroase
 Igiena institutionala (spitale, crese, gradinite, geriatrie, ferme de animale, locuri publice, ape recreationale interdictie 14 zile postdiaree a ac-
cesului lucratorilor in industria alimentara)
 Supravegherea GPS-GIS a deplasarii turmelor de animale (bovine/ovine) si a surselor de apa
 Campanii de informare si educatie medicala a populatiei(spalare vegetale, a nu se inghiti ape recreationale, a nu inota daca sunt simptome
gastrointestinale, depozitare/manipulare igienica a deseurilor animale, etc.)
 Filtrarea apei (site tip Milipor de 1-2 µm), ozonare, fierbere (min 3 minute).

2. Cystoisospora belli ≡ Isospora belli

Cystoisosporoza / Isosporoza
Cadru general si magnitudinea bolii
 Sporozoar intestinal (jejun-ileon)
 Inmultire completa la aceeasi gazda (schizogonia si sporogonia)
 Specific omului
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Rol in securitatea alimentara si hidrica
 Bioterorism (rol minor)
 Nomenclatura disputata, redenumit Cystoisospora belli in loc de Isospora belli (2016)
Parazitul
 Oochistul, (Fig. 5), este excretat imatur, sporularea se face extern in 24 ore in climat tropical si in
3-5 zile in cel temperat.
 Oochistul matur masoara 25-30 µm lungime/12-15 µm latime, forma elipsoidala, asimetrie termi-
nala la unul din capete, 2 sporochisti de 9-11 µm fiecare si cate 4 sporozoiti semilunari si prezinta
o autofluorescenta nespecifica.
 Detaliile morfologice sunt evidentiabile in coloratia Ziehl-Neelsen modificata Hendricksen- Fig. 5 Cystoisospora belli-oochist matur: A. Exa-
Pohlentz men nativ; B. Colorație Ziehl-Neelsen modificata-
(https://:www.cdc.gov)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 5
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)

 12-14 ore la nivel jejuno-ileal, la imunodeficitari poate fi intâlnit si in epiteliul biliar/colon
 Distruge timpuriu, in cursul ontogeniei sale, marginea” in perie” enterocitara si induce aparitia unui infiltrate inflamator eozinofilic in
lamina proprie.
 Respecta stadiile biologice generale comune sporozoarelor.

Boala CYSTOISOSPOROZA/ ISOSPOROZA

 Incubatie de 9-10 zile, evolueaza ca o enterita cu diaree mucoidala, afebrila, cu transformare rapida in steatoree, dar autolimitata la
imunocompetenti (10-12 zile) si cronica, cu steatoree precoce, durabila, malabsorbtie severa, deshidratare modesta, tendinta la recidive si
deces la imunodeficitari.
 Raspunde la tratamentul cu antibiotic, dar cu recidive frecvente (max 120 zile)

Epidemiologie
 Cosmopolit, predomina in zonele calde (tropicale/subtropicale)-America de Sud si Africa
 Specific omului
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Transmitere digestiva (risc alimentar si hidric) si interumana (nosocomial-pediatrie, geriatrie)
 Asocieri patogenice frecvente cu Cryptosporidium spp , Microsporidii, Cyclospora cayetanensis.

Profilaxie si Control
 Similare cu cele de la Cryptosporidium spp.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 6
Disciplina Parazitologie
2021-2022
LUCRARE PRACTICĂ (LP)
Asist.univ. dr. Ionela NEAGOE

Diagnostic infecție cu Cryptosporidium hominis-parvum. (CRYPTOSPORIDIOZĂ)

Diagnostic infecție cu Cystoisospora / Isospora belli. (CYSTOISOSPOROZĂ-ISOSPOROZĂ)
 Diagnostic diferențial (DD)
 Cryptosporidioză = DD față de alte afecțiuni intestinale de etiologie infecțioasă (parazitoze - giardioză, cystoisosporoză,
cyclosporoză, microsporidioze; gastroenterite bacteriene - shigelloză, salmoneloză, infecții cu Escherichia coli, Campylobacter spp;
gastroenterite virale)
 Cystoisosporoza = DD față de afecțiuni asociate tractului digestiv de etiologie infecțioasă (amoebiază, giardioză, cryptosporidoză,
cyclosporoză, microsporidioze, ascaridioză, enterobioză, strongiloidoză; shigelloză, salmoneloză, infecții cu Escherichia coli;
enteroinfecții virale)

 Stadii de diagnostic (SD) detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 1, 2, 5, 6, 7)

 Oochist imatur (Oo. i) = poate participa la afectarea mucoasei intestinului subțire  Cryptosoporidioză / Isosporoză;
 Oochist matur (Oo. m) = S.I pentru om

Fig. 6. Morfologie - Oochist

matur de Cryptosporidium
spp.
Oochisti imaturi Oochist matur

Fig. 7. Schemă - morfologie oochisti imaturi și maturi de Cystoisospora belli

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 7
Disciplina Parazitologie
2021-2022
 Diagnosticul paraclinic în Cryptosporidioză și Cystoisosporoză (Fig. 10) - de rutină demostrarea prezenței oochiștilor prin examenul micro-
scopic în principal al materiilor fecale -examen CPZ :
 examnul nativ în microscopia optica clasica (preparate extratemporanee) util doar in cistoisosporoza (Fig. 5A) ;
 examenul nativ în epifluorescenta sub filtru UV (Fig. 22)– autofluorescenta oochisti de Cystoisospora
 diagnostic de certitudine in ambele parazitoze - examen microscopic frotiuri coloratii speciale – coloratia Ziehl-Neelsen modificata
Hendricksen-Pohlentz, (Fig. 1B, 5B)
 Alte prelevate recoltate în cryptosporidioza (la ID HIV+ în special cu forme extraIS) = continut duodenal – prin Enterotest/capsula
duodenala (Fig.10); LBA – prin bronoscopie cu lavaj; biopsie jejuno-ileala - EDI (Fig. 10); biopsie biliara - colangio-pancreatografie
endoscopica retrograda - ERCP
 Alte prelevate în afara de MF recoltate în cystoisosporoza (la ID HIV+) = continut duodenal, biopsie jejuno-ileală
 Teste imagistice suplimentare: Pill videocamera endoscopica
a) În infectiile minore cu Cryptosporidium spp diagnosticul prin microscopia standard poate fi dificilinvestigatii suplimentare de confirmare :
1. imunologice (coproantigen gp900 – test ELISA ; test rapid ICT monotest sau combo (detectie tripla protozoare intestinale – E.
histolytica, Giardia, Cryptosporidium spp), (Fig. 10)
2. genetice – avantaj suplimentar în identificare specie și genotip Cryptosporidium (1/H – C. hominis ; 2/C – C. parvum), (Fig. 10).

Fig. 9 Oochist imatur

Cystoisospora belli – examinare
sub UV
Fig. 8. Examen histopatologic țesut intestinal (colorație H&E). Oochiști imaturi de
Cryptosporidium spp. și Cystoisospora belli (https://www.cdc.gov)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 8
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig.10 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Cryptosporidioză și Cystoisosporoza (adaptare după Neagoe Ionela)
[* examenul CPZ include în mod special frotiul din materii fecale -colorația Ziehl-Neelsen modificată; CD (continut duodenal – lichid duodenal/bila) M.F (Materii fecale); Oo
(oochisti); Ț.I (țesut intestinal – vezi și Fig. 8); IC (imunocompetenți); ID (imunodeficitari); ICT (test rapid imunocromatografic); DIA (direct immunofluorescence assay); ELISA
(enzyme-linked immunosorbent assay); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); ADN ( acidul dezoxiribonucleic); EDI (endoscopie
digestiva inferioară)]

SYNOPSIS - Diagnostic infecții cu sporozoare digestive
Șef lucrări. Dr. Suzana CILIEVICI
Diagnostic infecție cu Cryptosporidium spp.
-CRYPTOSPORIDIOZĂ
 Dg. de laborator specific:
1. Dg. Morfologic evidențiază oochiștii de Cryptosporidium spp.,
prin:
Ex. CPZ direct - nerelevant
Examen microscopic frotiu materii fecale colorația Ziehl
Neelsen modificată de Henricksen & Pohlentz (de elecţie) -
formaţiune rotundă, înveliş gros, roșie, cu/fără detalii de structură
-La imunodeficitari se mai poate recolta: lichid duodenal, LBA
(colorația Ziehl Neelsen modificată); biopsie jejuno-ileală, biopsie
biliară (ex. histopatologic)
2. Dg. Imunologic: coproantigene de Cryptosporidium spp., prin:
DFA, ELISA (coproAg gp900), imunocromatografie (monotest sau
combo = detecție triplă – Entamoeba histolytica, Giardia lamblia,
Cryptosporidium spp )
3. Dg. Genetic – PCR/RT-PCR multiplex identifică ADN parazitar
(specie și genotip) in materiile fecale
 Dg. Imagistic – pill video-camera endoscopică; EDI
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 9
Disciplina Parazitologie
2021-2022
Diagnostic infecție cu Cystoisospora belli -
CYSTOISOSPOROZĂ-ISOSPOROZĂ
 Dg. de laborator specific:
1. Dg. Morfologic evidențiază oochiștii de Cystoisospora belli, prin:
Ex. CPZ direct - preparat nativ-extratemporaneu
Ex. CPZ direct - preparat nativ în epifluorescență sub filtru
UV (oochiștii de Cystoisospora belli prezintă autofluorescență)
Examen microscopic frotiu materii fecale colorația Ziehl
Neelsen modificată de Henricksen & Pohlentz (de elecţie) –
formațiune ovalară, roșie
- La imunodeficitari se mai poate recolta: lichid duodenal (colorația
Ziehl Neelsen modificată); biopsie jejuno-ileală (ex. histopatologic)
2. Dg. Genetic – RT-PCR identifică ADN parazitar în materiile
fecale
 Dg. Imagistic – pill video-camera endoscopică; EDI
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 10
Disciplina Parazitologie
2021-2022
CURS
Conf. dr. Lidia LAZAR – Șef disciplină Parazitologie

SPOROZOAR TRANSFUG PULMONAR

Pneumocystis carinii-jiroveci
Pneumocystoza
Cadru nosologic general si magnitudinea bolii
 Microorganism alveolo-pulmonar, taxonomic, transfug: morfobiologic asimilat sporozoarelor, iar genetic inrudit cu fungi, din familia
Archiascomycetes.
 Rezervor animal, caracter zoonotic la specia Pneumocystis carinii
 Rezervor strict uman, antroponotic, specia Pneumocystis jiroveci
 Capacitate oportunista exceptionala

Parazitul-forme morfologice de viata (Fig.11, 14A,B)

A. Trofozoit: 1,5-2 µm, polimorf (rotund, oval, piriform), cu filopodii (pseudopode-like digitiforme) pentru nutritia din surfactantul alveolar
B. Chist imatur (prechist): 2-5µm, perete unilamelar, 1-2 sporozoiti, denumiti ascospori
C. Chist matur: 8-10 µm, perete trilamelar, 8 ascospori elongati

Fig.11.Pneumocystis spp.-stadii biologice: A.Trofozoti-colorație

Giemsa; B. Chist imatur/prechist-colorație Gomori; C. Chist
matur-colorație Giemsa
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 11
Disciplina Parazitologie
2021-2022
Ciclul de viata (ontogenia parazitara)
 Pneumocystis spp are o ontogenie incomplet elucidata, dar cu numeroase similitudini cu reproducerea sporozoarelor, ambele faze –asexuata
(schizogonia) si sexuata (sporogonia) fiind prezente la aceeasi gazda, in epiteliul alveolar (Fig.12).

Fig. 12 Ontogenia la Pneumocystis spp -

diagrama Lazar L.

Patogenie si Imunitate
 Aderare de receptori pneumocitari de tip I (antigen major de
suprafata MSG 95 kDa si antigen minor 35-45 kDa), biomarker
de perete specific (beta-glucan)
 Consum selectiv de fosfolipide si proteine lubrefiante din
surfactantul alveolar (filopodii), (Fig. 13)

Fig. 13 Pneumocystis spp.: filopodii ME- (https://:www.researchgate.org)

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 12
Disciplina Parazitologie
2021-2022
 Aparare asigurata prin cooperare intercelulara: macrofage alveolare, celule dendritice, limfocit Th1 si NK, cu productie de cytokine IL8, IL6,
IL10 al caror raport este vital in neutralizarea parazitului.
 Imunitatea umorala nu este protectiva.

Fig. 14 A. Pneumonia in “fagure de miere”- sectiune plaman-colorație H&E;

B. Pneumocystis spp.chisti maturi-colorație albastru toluidina (de referinta) ;
C. Radiografie pulmonara: pneumopatie interstitial”geam mat”

Boala - PNEUMOCYSTOZA sau Pneumonia interstitial plasmocitara (PIP) sau Pneumonia “in fagure de miere”
 Incubatie necunoscuta (2-6 saptamani)

Forme clinice de boala

Forma epidemica a copilului malnutrit, prematur, polispitalizat, institutionalizat in orfelinate
1. Afebrila
2. Dispnee, tahipnee , tuse uscata, cianoza
3. Apnee episodica, convulsii
4. Prognostic vital bun (60% supravietuire)
5. Complicatii: fibroza pulmonara, disfunctii ventilatorii mixte
Forma sporadic a adultului: imunodeficitar prin co-infectii HIV, neoplazii, transplant de organe
 Hiperpirexie (39-40°C)
 Dispnee, tahipnee, tuse uscata, cianoza severa
 Diseminare pluriviscerala (glob ocular, maduva hematogena, splina, etc.)
 Prognostic vital dependent de nr limfocite T CD4 (>200/m3)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 13
Disciplina Parazitologie
2021-2022
Epidemiologie
 Cosmopolit, rar in Africa
 Oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari)
 Rezervor strict uman (purtatori asimptomatici)- Pneumocystis jiroveci
 Rezervor animal (rozatoare)- caracter zoonotic- Pneumocystis carinii
 Transmitere: 1. Aerogen; 2. Congenital (Transplacentar)

Profilaxie si Control
 Igiena riguroasa a colectivitatilor de copii , maternitati, neonatologie
 Carantina stricta (la aparitia de cazuri de boala)
 Monitorizare limfocitara : raportul CD4/CD8 pentru bolnavii HIV +, raportul IL6/IL10 pentru toti imunodeficitarii
 Monitorizare IL8 la toti imunodeficitarii
 Chimioprofilaxie a la longue (Cotrimoxazole)-in scheme flexibile, adaptate la status-ul imunitar al bolnavului.

LUCRARE PRACTICĂ (LP)

Asist.univ. dr. Ionela NEAGOE

Diagnostic infecție cu Pneumocystis carinii-jiroveci (PNEUMOCYSTOZĂ/ PIP -Pneumonie interstițială plasmocitară)

 Diagnostic diferențial (DD) – față de: pneumonia virală, infecția cu CMV; legionelloză, tuberculoză, infecții complex Mycobacterium avium;
infectii cu Mycoplasma; toxoplasmoză; sindrom insuficiență respiratorie acută, pneumonie interstițiala limfocitară, embolism pulmonar.

 Stadii de diagnostic detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 11, 14A, 14B, 15)
 Trofozoit = S.P - distrucție pneumocite alveolare  Pneumocystoză
 Chist imatur
 Chist matur = S.I pentru om
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 14
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig.15. Schemă – morfologie trofozoit, prechist și chist matur

de Pneumocystis carinii-jiroveci

b) Diagnosticul paraclinic în suspiciunea de Pneumocystoză (Fig. 16) la pacienții ID febrili cu simptomatologie respiratorie se bazează :
 de rutină pe investigații radiografice (plămân « în geam mat »), (Fig 14C), suplimentate de : 1. investigatii de diagnostic
funcțional - teste de gazometrie arteriala : desaturatie arteriala in O2 – valoare prognostica = pO2 <70mmmHg + gradient arterio-
alveolar O2 > 35mmHg ; 2. Investigatii de circumstanta – detectarea nivelurilor serice ale unor markeri cu potentiala valoare
prognostica: nivel ridicat de beta-glucan = suspiciune pneumocitoza la ID nonHIV; nivel scazut de S-adenosil-metionina =
suspiciune pneumocitoza la ID HIV+
 certificarea prezenței parazitului la nivel pulmonar - in diverse prelevate (sputa indusa – aerosoli solutie NaCl3% ; LBA ; biopsie
pulmonara deschisa (Fig.16) prin examinare microscopica: 1. Preparate permanente coloratie panoptica – Giemsa (trofozoiti,
ascospori chisti – dificil de interpretat pentru diagnosticul « intravitam »), (Fig. 11A); 2. Preparate permanente colorații
specifice (elective): albastru de toluidina (chisti colorati complet in mov pe fond bleu), (Fig. 14B) ; impregnare argentica
Grocott-Gomori (chisti si prechisti colorati complet in mov pe fond verde ; potential de observare ascospor la prechist), (Fig. 11B
si C) ; 3. Examen histopatologic coloratie H&E – aspect anatomopatologic tipic « in fagure de miere » = alveole cu trofozoiti
(Fig.14A)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 15
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 16 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Pneumocystoză la pacienții imunodeficitari (adaptare după
Neagoe Ionela) Rx (Radiografie – vezi și Fig. 14C); S.In (Spută Indusa -prin administrare aerosol salin); BAL (lavaj bronho-alveolar); DFA (test
imunofluorescență directă pentru detecție antigen de suprafață parazitară în lavajul bronșic); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time
polymerase chain reaction); ADN ( acidul dezoxiribonucleic)] Testul RT-PCR este folosit suplimentar și confirmarea suspiciunii de pneumocystoza diseminata
extrapulmonar
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 16
Disciplina Parazitologie
2021-2022
SYNOPSIS - Diagnostic infecție cu Pneumocystis carinii-jiroveci
Șef lucrări. Dr. Suzana CILIEVICI

Diagnostic PNEUMOCYSTOZA

 Dg. de laborator specific:

1. Dg. Morfologic
Prelevate: Secretie laringo-traheala, Sputa indusă, Brosaj (fibroscopie), LBA, Biopsia,
Amprenta pulmonară
Se efectuează frotiuri, utilizându-se următoarele coloraţii:
A. Giemsa–identifică:
- chişti 8 sporozoiţi/acospori dispuși în rozetă, violet; peretele chistului nu se
colorează
- trofozoiţi aglomerați în ciorchine, violet, nucleu mai intens
B. Albastru toluidină- identificăchişti, violet pe fond bleu, fără detalii de structură,
rotunzi sau ovalari
C. Grocott-Gomori (methenamine silver) - identificăchişti, mov/brun închis, fără
detalii de structură, pe fondul verde al preparatului

Ex. Histopatologic (biopsie pulmonară, colorație hematoxilin-eozină):

- infiltrat limfo-plasmocitar interstiţial
- exudat alveolar – ˮfagure de miere

2. Dg. Imunologic:
- identificare Ag parazitar în LBA ( la imunodeficitari), prin DFA

3. Dg. Genetic:
- identificare ADN parazitar prin PCR/RT-PCR în sputa/ LBA

 Dg. Imagistic: Rx torace –plămân înˮgeam matˮ (mai ales la sugar).

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 17
Disciplina Parazitologie
2021-2022
CURS
Conf. dr. Lidia LAZAR – Șef disciplină Parazitologie

SPOROZOAR TISULAR
(predominant sangvin)
Plasmodium spp.
Malaria
Caractere generale si magnitudinea bolii
 Plasmodium spp sunt sporozoare intracelulare
 Inmultire la doua gazde: 1) Faza asexuata (Schizogonia) la om/primate
2) Faza sexuata (Sporogonia) la tantarul- femela Anofel
 Parazitul Plasmodium: 4 specii majore antroponotice: Plasmodium (P.) vivax; P.ovale (cu doua subspecii: P.o. curtisi-haplotip clasic si P.o.
wallikeri-haplotip variabil); P.malariae; P.falciparum
 Plasmodium knowlesi- este a 5-a specie recunoscuta patogena la om, are insa rezervor animal (primate)-identificat ca transmisibil la om
recent (2004), areal geografic limitat la Asia de SudEst.
 Malaria (Paludism) este cea mai importanta problema parazitara de sanatate publica a omenirii, 92 tari endemice (~ 2,5 miliarde oameni),
40% din suprafata globului, mortalitate ridicata (505.000/2018), majoritatea copii sub varsta de 5 ani si turisti (expati)
 Mortalitatea anuala in malarie echivaleaza cu cea prin infectia HIV insumata de pe o perioada de 15 ani!

Galeria de onoare
 Charles Louis Laveran , 1880- identifica parazitul (schizogonia eritrocitara)-premiul Nobel 1907
 Ronald Ross, 1897 –identifica vectorul si ciclul sporogonic la tantar Anofel-premiul Nobel 1902
 Giovanni Battista Grassi, 1898-ciclul complet Plasmodium spp
 Mihai Ciuca, Gheorghe Zotta- campanie antipaludica, 1961-eradicarea malariei in Romania

Ciclul de viata (Ontogenia parazitara)

I. SPOROGONIA (ciclul sexuat): este prezent doar la vector (Fig.17) - gazda nevertebrata (tantarul femela Anofel): impreuna cu prinzul he-
matofag (2-3 µL sange /pranz/vector) sunt preluati gametii din sangele bolnavului ----fuzioneaza in stomacul tantarului---ookinet (ou
mobil)----traverseaza peretele stomacului----oochist (fixat pe peretele extern al stomacului)- in interiorul oocchistului se formeaza sporo-
zoitii----sunt eliberati (prin ruperea peretelui oochistului) in hemolimfa vectorului----prezenti in glandele salivare ale tantarului. Durata sporo-
goniei variaza, dupa specia de Plasmodium intre 7-15 zile.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 18
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 17 Plasmodium spp.- ciclul sporogonic; (diagramă Lazăr L.)

II. SCHIZOGONIA (ciclul asexuat): se desfasoara doar la om/primate (Fig.17) si are doua etape evolutive intracelulare obligatorii
(hepatocit si eritrocit). Pentru specia P.kwolesi nu a fost complet elucidat comportamentul sau reproductiv (analog cu P.falciparum si
P.malariae in diverse faze ale schizogoniei)
1. Ciclul schizogonic (etapa) pre (exo) eritrocitar : sporozoitii inoculati de vector (doza infectanta =10-100 sporozoiti in functie de
specia de Plasmodium) au o circulatie sanguina sistemica limitata (30-45 minute) fiind cu hepatotropism, intra in hepatocit si ini-
tiaza merogonia (merozoiti intrahepatocitari in conglomerate numite mase plasmoidale). Durata merogoniei variaza dupa specie
(in medie): 6 zile la P.falciparum, 9-12 zile la P.vivax si P.ovale si 15-18 zile la P.malariae. Ruperea hepatocitului elibereaza me-
rozoitii din masa plasmoidala si vor continua inmultirea asexuata in eritrocit, prin schizogonia eritrocitara.
Unii merozoiti intrahepatocitari (Fig.18) pot ramane in forma dormanta (cu metabolism minimal bazal) in hepatocit 2-3 ani (P.vi-
vax si P.ovale) si inter-hepato-eritrocitar 20-50 ani (P.malariae). Formele dormante sunt denumite hypnozoiti si reprezinta sursa
recaderilor de boala (in absenta unei reinfectari vectoriale). Specia P.falciparum nu poate forma hypnozoiti si , ca urmare, nu
poate da recaderi.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 19
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 18 Ciclul schizogonic pre(exo)eritrocitar primar (1) si secundar (1a); (diagrama Lazăr L.)

2. Ciclul schizogonic eritrocitar : indiferent de specia de Plasmodium, parazitul patruns intraeritrocitar (printr-un mecanism mediat
de receptor), (Fig.19) va parcurge ,succesiv, aceleasi etape replicative, durata schizogoniei eritrocitare fiind diferita, dupa specia
parazitului: 48 ore la P.vivax si P.ovale, 72 ore la P.malariae si 24-36-48 ore la P.falciparum
 Trofozoit tanar (Inel “cu pecete”)
 Trofozoit matur (Amoeba)
 Schizont imatur/tanar (Prerozeta)
 Schizont matur (Rozeta)
La finalul schizogoniei eritrocitare, odata cu formarea schizontului matur (rozeta), alcatuit din mase de paraziti, denumiti mero-
zoiti de generatia a II-a, se produce hemoliza (spargerea eritrocitului), cu eliberarea acestora, fiecare din acesti merozoiti
eliberati reinfectand via receptor alte eritrocite indemne, (Fig. 20).
Dupa repetarea inmultirii asexuate eritrocitare, capacitatea reproductiva a parazitului este abolita, iar inmultirea la om/primate
este incheiata. Parazitul va parcurge etapa gametogonica, respectiv dobandeste valente sexuale: Macrogamet (femela) si micro-
gamet (mascul), evolutia la om fiind terminata, continuarea inmultirii pretinde prezenta vectorului (tantar Anofel-femela), singu-
rul capabil de definitivarea sporogoniei (inmultire sexuata), (Fig. 20).

Fig. 19 Merozoit-invazie eritrocitara-microscopie electronica; (https://onelinelibrary.wiley.com)

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 20
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 20 Ciclul schizogonic eritrocitar; (diagrama Lazăr L.)

Patogenie
In ciuda numeroaselor cercetari referitoare la patogenia malariei, inca nu sunt complet lamurite toate verigile imunopatogenice. Schematic, sunt
unanim validate urmatoarele date de patogenie:
1. Anemia severa din cursul infectiei cu Plasmodium este rezultanta procesului de hemoliza a eritrocitelor parazitate si a diseritropoezei, dar si
hemoliza celor neparazitate (prin mecanism imun indus de complexele Antigen-Anticorp si prin hipersplenism).
2. Ischemia pluriviscerala apare prin: a) sechestrare/citoaderenta (sludge- engl-innamolire) eritrocitelor la nivelul endoteliului capilar; b) fenome-
nul de rozetare al eritrocitelor neparazitate (rozetare Woodruff); c) dismetabolism sever, in special acidoza lactica si hipoglicemie; d) coagu-
lopatie cu trombocitopenie;
Sechestrarea sau citoaderenta apare majoritar in cursul infectiei cu P.falciparum, fiind cauza evolutiei celei mai severe a bolii cu aceasta spe-
cie de Plasmodium. Microscopia electronica a evidentiat aparitia, la nivel membranal, la eritrocitele parazitate cu P.falciparum , a unor protu-
berante denumite “cucuie”-Knobs engl., (Fig.21 A.), la nivelul carora s-a identificat un antigen major (EMP sau sechestrina-erythrocyte major-
protein engl.). Citoaderenta (intereritrocitara si capilara) va conduce la aparitia unor trombi vasculari eritrocitari, cu incetinirea fluxului san-
guin (Fig.21 B.).
3. Anoxia tisulara este generalizata, dar suferinta cerebrala este cea mai precoce si importanta cauza de mortalitate
4. Hiperplazia si hiperpigmentarea sistemului reticulo-endotelial (histiocitar) datorat compusilor de excretie metabolica ai parazitului, cel
mai important fiind hemozoina sau pigmentul malaric (degradarea hemoglobinei)
5. Imunosupresie sistemica: pe linie de imunitate celulara, cu dominanta limfocitelor T CD8 (supresoare) si citokinelor aferente capilaroagre-
sive (αTNF, IL6, IL12 –factor Maigreth).
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 21
Disciplina Parazitologie
2021-2022
6. Anatomo-patologic, vor apare necroze focale si microhemoragii pluriviscerale: in substanta alba din SNC (corp calos -“petesii inelare”),
(vezi și LP. Fig. 31A.) retina, cortex renal, mucoasa gastro-intestinala, placenta, etc.
7. Markeri antigenici parazitari: de mare utilitate practica, pentru diagnosticul rapid al malariei (RDT-rapid diagnostic test engl.): Plasmodium
(toate speciile) - Aldolaza; P. falciparum - HRP2 (histidine-rich proteina 2 engl.) ; P. vivax - pLDHPv - izoenzima parazitara de lactat-dehidro-
genaza P.vivax.

Fig. 21 Substrat ischemie în malaria cu P. falciparum-

Microscopie electronica:
A. eritrocite cu protuberante-knobs; B. trombi eritrocitari
(sludge capilar) (https://inserm.fr; researchgate.net)

Rezistenta naturala la infectia cu Plasmodium

 HLA-B 53
 Absenta receptorilor eritrocitari (receptor Duffy specific pentru P.vivax)
 Prezenta de hemoglobine anormale: F, S, E, C
 Absenta enzimei eritrocitare glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza
 Anomalii membranale eritrocitare (proteina G): ovalocitoza

Boala-MALARIA-PALUDISMUL
 Manifestarile clinice din malarie constau din aparitia ritmica (schizogonia eritrocitara) a acceselor malarice, care insumeaza 3 stadii
simptomatice: 1) Frison sever (stadiul rece) (“friguri de balta”) cu o durata de 15-45 minute; 2) Hiperpirexia (stadiul cald) cu febra de 40-
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 22
Disciplina Parazitologie
2021-2022
41° C, cu o durata de 2-3 ore; 3) Hipersudoratia (stadiul umed) cu transpiratie masiva, bolnavul este epuizat, cade intr-un somn neodihnitor,
trezindu-se obosit.
 Accesele malarice se succed aritmetic, (Fig. 22), la 48 ore la P.vivax si P.ovale (“terta benigna”), la 72 ore la P.malariae (“febra quarta”), 24-
36-48 ore la P.falciparum (“terta maligna”), 24 ore la P.knowlesi.
 Accesele malarice corespunzand sincronizarii hemolizei din cursul schizogoniei eritrocitare, necesita pentru instalare, o perioada variabila de
timp (30-45 zile), in care simptomatologia este nespecifica, fiind dominata de o stare febrila pseudogripala, fara rinoree, cu cefalee
persistenta si mialgii. In aceast interval, suspiciunea diagnostica de malarie este sustinuta de criteriul epidemiologic (deplasarea/originea
bolnavului dintr-o zona endemica malarigena).

Fig. 22 Curba termica din cursul infectiei cu Plasmodium spp (malaria)

Complicatiile malariei
1. Generale:
 Anemia normocitara normocroma
 Splenomegalia tropicala (hiperreactiva) cu posibilitatea ruperii spontane /traumatism minor a splinei
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 23
Disciplina Parazitologie
2021-2022
 Oncologice: limfom Burkitt (postinfectie cr cu virusul Ebstein-Barr), leukemia limfocitara cronica
 Obstetricale: avorturi spontane (la primigravide), hipotrofie fetala, prematuritate, retard de crestere intrauterine
2. Speciale:
 Malaria cerebrala (neuropaludism) este specifica pentru specia P.falciparum si, secundar, P.vivax: hemiplegie, ataxie, stabism di-
vergent, paralizii de nervi cranieni (mai ales perechea a VIII-a), coma si deces (20% din cazuri in max 6 ore). Mortalitatea din
malaria apartine in 95% din cazuri speciei P.falciparum si complicatiei cerebrale.
 Febra bilioasa hemoglobinurica (“black water” fever engl)-numai in malaria cu P.falciparum: anemie, icter hemolitic, hemoglobin-
uria si insuficienta renala acuta. Survine la subiectii ne/semi-imuni , fiind declansata de factori precipitanti (efort fizic, deshidratare,
etc)
 Sindrom nefrotic cu anasarca (edeme generalizate) si insuficienta renala –la malaria cu P.malariae

Epidemiologie
 Criza malarica actuala : este definita prin:
c) Rezistenta parazitilor P.falciparum si , secundar, P.vivax la chimioterapicele antimalarice
d) Rezistenta tantarilor Anofel la insecticide noi (permethrin)
e) Aparitia speciilor zoonotice: P.kowlesi (acceptata), P. cynomolgi (in evaluare)
f) Modificarile climaterice care permit supravietuirea vectorilor in zonele temperate si, reintroducerea parazitului in zonele ex-malarigene,
eradicate de boala (“roll-back malaria”)
Malaria NU este o boala tropicala, actualmente, este limitata la zonele tropicale/subtropicale. Pana la sfarsitul anilor *70, Europa si America de Nord
au fost regiuni endemic malarigene. Eradicarea malariei in zonele temperate este un mare triumf al medicinei, Romania fiind un model de success
international, tara noastra eliminand boala in anul 1961.
 Grupele de risc de imbolnavire
 Gravide, copii, turisti si emigranti (VFR=visitor friends or relatives engl.), expatriati, refugiati, rezidenti in zone limitrofe aeroporturilor in-
ternationale
 Zona geografica malarigena : Africa centrala si de Vest (X8), respectiv 90% in zona subSahariana, Asia (X2), respectiv 7% in Asia de Sud
Est, 2% Orientul Mijlociu, 1% America Centrala si de Sud.

 Transmitere
 Vectorial-inoculativ
 Transfuzii de sange
 “de siringa” (iatrogen, toxicomani)
 Congenital: primipare neimune
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 24
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Profilaxie si Control
A. Profilaxie individuala: pentru persoanele ce se deplaseaza in zone malarigene si presupune o imbinare de mai multe proceduri protective,
nici una de siguranta absoluta.
1. Protectie mecanica: cu plase antivector pentru pat (“bed net”-engl), usi/ferestre si imbracaminte adecvata (protectie cutanata)
2. Protectie chimica: folosire de insecticide (permethrin, deltamethrin), repelenti (DEET-NN-Diethylmeta-Toluamida) sub forma de lotiuni,
crème, spray, vopsele de interior (indoor wall residual dye-engl)
3. Chimioprofilaxie (protectie farmacologica): chimioterapice antimalarice cu administrare in formula 1/7 (o zi/saptamana) sau 7/7 (in fie-
care zi a saptamanii), in functie de clasa farmacologica utilizata, zona geografica (Fig. 23), durata calatoriei, itinerariul local, factori indi-
viduali (copil, gravida, diabetic, imunodeficitar, etc). Principiile generale ale chimioprofilaxiei antimalarice clasice sunt: initierea medi-
catiei cu o saptamana inaintea deplasarii in zona malarica, pe toata durata sejurului si 3 saptamani dupa revenirea in zona temperata. In-
trucat riscul malarigen pentru anumite regiuni geografice a diminuat semnificativ, chimioprofilaxia antimalarica clasica a cunoscut o ac-
tualizare, prin introducerea conceptului: SBET (StandBy Emergency Treatment-engl.). Principiul acestuia consta din automedicatie anti-
malarica numai in caz de hiperpirexie si pozitivarea testului rapid Plasmodium (se recomanda utilizarea a doua teste rapide de
diagnostic /24 ore). Pentru chimioprofilaxie SBET exista pachete comerciale de calatorie (Anti-malarial Travel Pack- engl.), cuprinzand
medicament antimalaric (atovaquone-proguanil, arthemether-lumefantrin,dihidroartemizinin-piperaquin, etc) si teste rapide de diagnostic
Plasmodium spp.
4. Protectie biologica (vaccin antiPlasmodium ): imunizarea eficienta antiPlasmodium presupune acoperirea imunologica simultana fata de
trei antigene parazitare (antisporozoit, antimerozoit si antigametocit), incomplet realizata pana in present. In uz, cu eficacitate deocamda-
ta limitata, exista un produs vaccinal, aplicat in scheme de imunizare in anumite tari din Africa (Mosquirix ® – GSK).
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 25
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 23 Chimioprofilaxie și SBET în raport cu zonele endemic malarigene cu risc ridicat respectiv diminuat

B. Profilaxie colectiva: se adreseaza populatiei, iar masurile de preventie sunt asigurate de serviciile medicale ale statelor respective.
1. Depistarea purtatorilor de gametociti (rezervorul uman): tehnici invazive (hematologice) si noninvasive (olfactorii)
2. Masuri antivector: insecticide si larvicide (chimice si biologice), drenarea apelor stagnante, fonice, radioactive, imunologice.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 26
Disciplina Parazitologie
2021-2022
LUCRARE PRACTICĂ (LP)
Asist.univ. dr. Ionela NEAGOE

SPOROZOAR TISULAR
(predominant sangvin)
Plasmodium spp.
Diagnostic infecție cu Plasmodium spp. (MALARIA)
 Diagnostic diferențial (DD)
De regulă, diagnosticul malariei este ridicat în avangardă, de urgență, la oricare pacient febril cu istoric pozitiv pentru o zonă geografică
endemică. În condițiile excluderii malariei printr-un diagnostic negativ trebuie însă să se facă ulterior un DD față de alte potențiale boli cu
simptomatologie similară malariei precum: tripanosomioza africană, babesioza, amoebiaza hepatică, helmintoze în faza de invazie;
arboviroze, hepatite virale, infecții cu virusuri gripale; ehrlichioză, leptospiroză, febră tifoidă; endocardite infecțioase; sidrom de șoc toxic;
meningite.
 Stadii de diagnostic (SD) potențial detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 24)
 Stadii parazitare ale ciclului schizogonic cu evoluție intraeritrocitară: trofozoiți (inel, amoebă); schizonți (prerozeta și rozetă) – stadii e
participă la inducerea bolii  Malaria;
 Stadiu parazitar al ciclului sporogonic cu evolutie intraeritrocitară: gametocit (feminin și masculin) – este S.I pentru vector - (femela
Anopheles)

Fig.24 Schemă stadii intraeritrocitare de diagnostic Plasmodium spp.

A. Inel/trofozoit tânăr- Plasmodium spp (Pv/Po/Pm/Pf/Pk)[ ci -citoplamă inel (puțină); 1N- uninucleat (de obicei); v – vacuolă centrală]; B. Amoebă/trofozoit matur - Plasmodium spp
(Pv/Po/Pf/Pk – excepție Pm -vezi și Fig. ) [ cA -citoplamă amoebă (bogata); 1N- uninucleat (de obicei); v – vacuolă (mare, una sau mai multe); g- granulații (în citoplasma hematiei parazitate – mai
ales la Pv, Po, uneori Pf, foarte rar la Pm); p.m -pigment malaric]; C. Prerozeta /schizont imatur (faza inițială) - Plasmodium spp (Pv/Po/Pm/Pf/Pk) [ inițial 2 N -nuclei în masa citoplasmatica
comună]; D. Prerozeta /schizont imatur (faza finală) - Plasmodium spp [ conține (n-1) nuclei într-o masă citoplasmatică comună; n - număr nuclei ai merozoitiilor prezenți în stadiul de rozeta
raport cu specia de Plasmodium ]; E. Rozetă /schizont matur - conține un număr definit de merozoiți uninucleați, bine individualizați; nr. de merozoiți per rozeta variază în raport cu specia de
Plasmodium [ M- merozoit; NM – nucleu merozoit]; F + G. Gametocit feminin /macrogametocit + Gametocit masculin/microgametocit – Pv/Po/Pm/Pk [1N – uninucleat; C G – citoplamsa
gametocit]; H + I. Gametocit feminin /macrogametocit + Gametocit masculin/microgametocit – Pf. [aspect semilunar ; 1N – uninucleat]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 27
Disciplina Parazitologie
2021-2022
 Diagnosticul paraclinic în Malarie (Fig. 25) are drept scop depistarea cât mai rapidă a prezenței parazitului în proba de sânge. În cazul unui
rezultat pozitiv determinarea speciei P. falciparum și a parazitemiei primează în baza asocierii acestei specii cu atacuri malarice severe,
mortale și eșec terapeutic prin rezistența la anumite antimalarice. Identificarea speciilor non-falciparum deși nu constituie o prioritate în prima
fază (inițial tratamentul antimalaric este comun) este importantă în managementul terapeutic ulterior.

Fig. 25 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Malarie (adaptare după Neagoe Ionela)
[1 Detecția de antigene malarice sangvine (pHRP – proteina bogată în histidina pentru Pf, pLDH – lactat de hidrogenaza parazitară pentru Pv, aldolaza -pentru toate speciile de Plasmodium); 2 + 3
determinarea speciei de regulă se face prin examinarea frotiului ținând cont de forma și dimensiunea hematiei parazitate; determinarea parazitemiei se poate face atât prin examinarea frotiului cât
și a picăturii groase; în caz de suspiciune infecție mixtă cu specii de Plasmodium se recomanda confirmarea printr-un test PCR; 4 de regulă excluderea malariei se face doar după repetarea
examenului MO - inițial negativ - pe noi probe de sânge recoltate la maxim 12h pe o perioadă de 3 zile; picătura groasă are mare utilitate în infecțiile minore; dacă se suspicionează o parazitemie
minoră la pacientul cu test ICT pozitiv și examen MO negativ se poate recurge la confirmare printr-un test genetic; Sg. (Sânge – de obicei capilar); Sg.V (Sânge venos); VSH (viteza de
sedimentare hematii); CRP (proteina C reactivă); MO (microscopie optica); ICT (test imunocromatografic); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction);
ADN ( acidul dezoxiribonucleic); Pf (Plasmodium falciparum); Pv (Plasmodium vivax), Po (Plasmodium ovale); Pm (Plasmodium malariae); Pk (Plasmodium knowlesii); PAN (specii non-P.
falciparum)]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 28
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 26 Stadii intraeritrocitare de diagnostic Plasmodium vivax și criteriile morfologice de recunoaștere a acestei specii (diagramă Neagoe Ionela, foto CDC)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 29
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig.27 Stadii intraeritrocitare de diagnostic Plasmodium ovale și criteriile morfologice de recunoaștere a acestei specii (diagramă Neagoe Ionela, foto CDC)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 30
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 28 Stadii intraeritrocitare de diagnostic Plasmodium malariae și criteriile morfologice de recunoaștere a acestei specii (diagramă Neagoe Ionela, foto CDC)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 31
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 29 Stadii intraeritrocitare de diagnostic Plasmodium falciparum și criteriile morfologice de recunoaștere a acestei specii (diagramă Neagoe Ionela, foto CDC)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 32
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Fig. 30 Examen MO sânge periferic

A+B caz infecție acută cu
Plasmodium falciparum (inele uni și
binucleate + gametociți); C. caz
infecție cu Plasmodium malarie
(rozetă) A. Frotiu colorație Giemsa – se
observa prezența hematiilor și a parazitului
propriu-zis în hematii. B+ C Picătura groasă –
datorită etapei de hemoliza din cursul
produrii de concentrare a sângelui pe lamă,
nu mai avem detalii de morfologie asupra
hematiilor parazitate iar diagnosticul de
identificarea a speciei de Plasmodium este
mai dificil de realizat (vezi LP – diagnostic
infecții Trypanosoma spp. - procedură realizare
picătură groasă )

Fig. 31 Caz deces neuropaludism/malarie cerebrală cu Plasmodium falciparum. A. Examen anatomo-patologic creier. B+C Examen
histopatologic țesut cerebral recoltat necroptic (colorație H&E)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 33
Disciplina Parazitologie
2021-2022
SYNOPSIS - Diagnostic infecție cu Plasmodium spp.
Șef lucrări. Dr. Suzana CILIEVICI

Diagnostic MALARIE (1)

 Dg. de laborator specific:

1. Dg. Morfologic – identifică prezența Plasmodium spp.în eritrocitele pacientului
Recoltare sânge venos:
- Dacă febra este sistematizată, recoltarea se face în puseu febril
- Dacă febra este nesistematizată, se practică 2-3 recoltări la intervale de 8-12 ore
Se vor examina microscopic următoarele 2 preparate colorate permanent:
A) Picătura groasă (colorație Giemsa) → Dg infecţiei, fără a preciza specia
B) Frotiu colorat (Giemsa/ May- Grunwald- Giemsa/ echivalenți rapizi) → Dg de specie, după aspectul și numărul eritrocitelor parazitate cu diversele
stadia parazitare (inel, amibă, prerozetă, rozetă, gametociţi), care sunt caracteristice fiecărei specii de Plasmodium

CRITERII DE DIAGNOSTIC HEMATOLOGIC

ÎN MALARIE (PE FROTIU COLORAT GIEMSA)

Specie Plasmodium Plasmodium vivax Plasmodium malariae Plasmodium Plasmodium ovale

falciparum
Vârstă hematii parazitate Reticulocite Hematii adulte/bătrâne Hematii de orice vârstă Reticulocite
Parazitemie 2-4% 1% 20-40% 2-4%
Mărime şi formă hematie 1 ½ - 2 ori mai mari faţă de Mărime normală/ uşor mai Mărime normală; 2 ori mai mari faţă de normal;
parazitata normal; rotund-ovalara mici; rotunda rotunda (exceptie cand e ovalara, uneori cu margini
purtatatoare de franjurate
gametocit)
Granulaţii Schűffner - Prezente la toate Ziemann - puține, în vacuola Maurer - puține James - Prezente la toate
stadiile, exceptând inelele tinere parazitoforă stadiile, incluzând inelele
tinere
Culoare citoplasmă Decolorată, palidă Normală Normală, uneori cu Decolorată, palidă
tentă albăstruie
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 34
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Diagnostic MALARIE (2)

Specie Plasmodium Plasmodium vivax Plasmodium malariae Plasmodium falciparum Plasmodium ovale
Inele multiple/ hematie Ocazional Rar Frecvent Ocazional
Stadii prezente în Toate Toate Inele şi gametociţi (celelalte Toate
sângele periferic stadii apar în faza terminală
a bolii)
Durata ciclului 48 ore 72 ore 24 – 36 – 48 ore 48 ore
eritrocitar
Inelul Ocupă 1/3-2/3 din hematie; Ocupă 1/8 din hematie; Ocupă 1/5 din hematie; Idem P. vivax
(trofozoitul tânăr) Inel citoplasmatic gros în Inel citoplasmatic gros în Inel citoplasmatic fin în
jurul vacuolei; jurul vacuolei; jurul vacuolei;
Nucleu unic Nucleu unic; 1-2 nuclei;
Prezenţa pigmentului brun Adesea la marginea
închis în citoplasmă hematiei (“aplicat”)
Hematii multiparazitate
Amoeba Ocupă aproape întreaga În “bandă ecuatorială”; Aspect piriform; Compact;
(trofozoitul matur) hematie Prezenţa pigmentului brun Nu apare în sângele Vacuola dispare;
Formă neregulată, amoeboidă; închis în citoplasmă periferic Pigment brun închis
Pigment brun, fin
Prerozeta Diviziune cromatiniană Similar P. vivax; Pigment Aspect piriform/reticulat Idem P. vivax; aspect mai
(schizontul tânăr) progresivă; brun, grosier, central sau Nu apare în sângele compact;
Pigment brun, fin periferic periferic Pigment mai grosier,
brun închis
Rozeta 16-24 merozoiţi suprapuşi, 8-12 merozoiţi dispuşi la in medie 20-24 (max. 32) 8-12 merozoiţi dispuşi la
(schizontul matur) aspect “muriform” periferie, în jurul merozoiţi periferie, în jurul
pigmentului central, aspect Nu apare în sângele pigmentului grosier, sau
de “margaretă” periferic în grămezi neregulate
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 35
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Diagnostic MALARIE (3)

Specie Plasmodium Plasmodium vivax Plasmodium malariae Plasmodium falciparum Plasmodium ovale
Macrogametocitul Rotund-ovalar, citoplasmă Similar P. vivax; Pigment mai Aspect de seceră – cu capete Idem P. vivax, mai mic
omogenă brun ascutite; Pigment mai grosier, brun
Pigment delicat, brun deschis, Citoplasmă bleu închis
difuz Nucleu condensat, central
Nucleu excentrică Pigment negru în grămezi
Microgametocitul Rotund-ovalar Similar P. vivax; Pigment mai Aspect de croissant – cu Idem P. vivax; mai mic;
Nucleu central, difuz brun capete rotunjite; Pigment mai grosier, brun
Citoplasmă mov închis
Nucleu difuz, central
Pigment negru dispersat

2. Dg. Imunologic
- Decelare Antigene Plasmodium în sânge – test imunocromatografic rapid de screening (tipuri de teste: identificare malaria- boală sau
identificaremalaria cu Plasmodium falciparumsau identificare malaria cu Plasmodium vivax șiPlasmodium falciparum)
- Decelare anticorpi specifici anti-plasmoidali în ser- teste ELISA (în zone endemice util epidemiologic și pentru triajul donatorilor de sânge, iar în
zone neendemice permite dg.retrospectiv al unui acces malaric decapitat printr-un tratament intempestiv, când parazitemia este nedecelabilă)

3. Dg. Genetic
- test PCT/RT-PCR- decelează ADN parazitar, caracteristic fiecărei specii de Plasmodium.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 36
Disciplina Parazitologie
2021-2022

Bibliografie suplimentară suport

1. Lazar L. Synopsis de Parazitologie Medicală,. ISBN: 978-973-708-486-6, Editura Universitară “Carol Davila”, București, 2010.
2. Lazăr L. Compedium de Parazitologie Medicală, ISBN: 978-973-708-132-2, Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.
3. Steriu D. Infecții parazitare, ISBN: 973-7928-22-9; Editura ILEX, București, 2003.
4. Crețu C.M. & Cilievici S.E. Parazitoze autohtone și de import ghid de diagnostic și tratament. ISBN: 973-86042-8-1; Editura Cartea
universitară, București, 2004.
5. Crețu C.M. Parazitologie medicală. ISBN: 973-708-095-5; Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.