UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 1

Disciplina Parazitologie

CURS 4 (I) + LUCRARE PRACTICĂ 4 (I)

CURS
Conf. dr. Lidia LAZAR – Șef disciplină Parazitologie

HELMINTI (METAZOARE-VIERMI)
Generalitati
 Organisme multicelulare, evoluate filogenetic si anatomo-functional
 Clinic, infectiile cu helminti evolueaza cu eozinofilie (>4-6% eozinofile pe frotiul periferic sanguin) sau hipereozinofilie (>9%) si hiper IgE-
cu valoare orientativa diagnostica (markeri hematologici si imunologici de posibila boala parazitara cu helminti)
 Clasificare helminti de interes medical: 1) Plathelminti (viermi cu corp plat); 2) Nemathelminti (Nematode- viermi cu corpul cilindric)
1) Plathelmintii: viermi rudimentari, corp simetric, aplatizat, solid (fara cavitate-celom) parenchimatos. Majoritatea sunt hermafroditi, cu onto-
genie (ciclul de viata) complex, necesitand mai multe gazde.
Plathelmintii sunt lipsiti de aparat digestiv si circulator, dar poseda un sistem nervos (SN) remarcabil, cu functie neuro-endocrina, respons -
abil de cresterea, dezvoltarea si kinetica parazitului. Orthogon este denumirea generica a SN la plathelminti, structurat scalariform, cu un
“creier”bilobat anterior, cordoane nervoase longitudinale interconectate prin plexuri (comisuri) transversale, (Fig. 1). Citologic, Orthogonul
contine celule nervoase de dimensiuni mici (3-4,5 µm-colinergice/peptidergice) majoritare (au proprietati neuro-endocrine paracrine) si di-
mensiuni mari (30-43 µm-serotoninergice). Exista un set complet de neurotransmitatori: serotonina (5-HT predominant si cu ritm circadian),
acetilcolina, GABA (acid gama-aminobutiric), acetilcolina, histamina, oxidul nitric, glutamat, factori de crestere (epidermala si fibroblas-
tica).

Fig. 1. Orthogon-diagrama- (https://currentbiology.com)

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 2
Disciplina Parazitologie

Plathelmintii poseda receptori senzoriali (mecanoceptori, chemoceptori, osmoceptori), iar larvele de trematode au si fotoceptori (spoturi ocu-
lare sau formatiunile Ocelli)
Evolutiv, protonefridiul ca sistem excretor-osmoreglator apare tot la plathelminti, iar celulele pulsatorii (flame cells- engl.) reprezinta o forma
dezvoltata de protonefridiu descrisa la trematode (Fig. 2).

Fig. 2 Protonefridiu-diagrama- (https://currentbiology.com)

Plathelmintii de importanta medicala apartin la 2 clase: a) Clasa Cestoda (plathelminti segmentati, hermafroditi); b) Clasa Trematoda
(plathelminti nesegmentati, partial hermafroditi)
2) Nemathelmintii sunt organisme evoluate anatomo-fiziologic, cu corp cilindric, cavitar (pseudocelom), dimorfism sexual (sexe separate) con-
stant, tub digestiv complet, aparat excretor specializat pentru schimburi moleculare celom-por excretor (celule reniforme). Sistemul nervos
(SN) la nematode, denumit neuropil, (Fig. 3), este simplificat comparativ cu orthogon-ul, dar optimizat: “creierul” este inelar, periesofagian,
in conexiune cu cinci mase ganglionare etajate, interconectate prin trunchiuri nervoase longitudinale. In regiunea cefalica apar doua termi-
natii nervoase, “nervii” amfidial –anterior si papilar/fasmidial-caudal, alcatuiti din 12 unitati neuronale specializate senzorial (chimiotactice,
olfactivotrope si termotrope). Citologic, neuropilul poseda de aproximativ zece ori mai multi neuroni neuro-endocrini paracrini decat or-
thogon-ul. Comunicarea interneuronala este mediata de aceeasi neurotransmitatori, dar cu dominarea dopaminei, prin sinapse polarizate. Or-
ganele senzoriale la nematode sunt prezente ca fosete amfidiale (anterior) si, inconstant, fosete fasmidiale/papilare (posterior/caudal), ben-
eficiind de inervatie dedicata, derivata din nervii amfidial si papilar.

Fig. 3 Neuropil-diagrama- (https://currentbiology.com)

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 3
Disciplina Parazitologie

PLATHELMINȚI - CESTODE

Caractere generale

 Plathelmint, cunoscuti ca viermi “in panglica”-tapeworms engl., au 3 stadii ontogenice: stadiul adult (corp plat segmentat), stadiul de larva
(corp chistic veziculos) si stadiul de ou (embrionat sau neembrionat)

Fig. 4 A. Taenia spp adult -diagrama. B. Tenia spp adult- caz clinic-
(Colectia Lidia Lazar)

 Cosmopoliti si longevivi (la om > 10 ani-in lipsa tratamentului)

 Boala este zoonotica, cu transmitere alimentara (FBD-food-borne diseases-engl.)
 Viermele adult traieste in intestin, este segmentat: scolex-cap (rol de fixare), gat (functie fertila) si strobila-corpul cu proglote (tinere, mature,
gravide), (Fig. 4).
 Larva (prezenta tisular sau intestinal) are corp veziculos si protoscolecsi ( 1sau>1) de tip monocefal/monochist, policefal/monochist, police-
fal/polichist
 Hermafroditi (testicule, ovare sau glande germigene, glanda vitelogena, uter, canal vaginal cu papilla genitala externa) , larvele sunt imature
sexual (baby worms-engl.)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 4
Disciplina Parazitologie

 Poseda Orthogon (SN scalariform): “creier”bilobat simetric anterior si trunchiuri nervoase periferice, ordonate pe partile laterale ale
proglotelor.
 Ciclul de viata (ontogenia): frecvent, pretinde mai multe gazde-gazda este definitiva cand dezvolta stadiul de vierme-adult si gazda interme-
diara cand apare doar larva
 Clinic, viermii adulti ai cestodelor dau boli usoare, larvele ,insa , sunt responsabile de boli dintre cele mai grave din patologia infectioasa
umana
 Clasificarea cestodelor curicullare de interes medical: 1) Familia Taeniidae: Taenia saginata, Taenia solium, Echinococcus granulosus,
Echinococcus alveolaris (multilocularis); 2) Familia Hymenolepididae: Hymenolepis nana; 3) Familia Diphylobothriidae: Diphyllobothrium
latum (botriocefal).

Taenia saginata (T. saginata)

Teniaza de bovine (vita)
Caractere generale:
 Plathelmint segmentat (cestod), de mari dimensiuni, hermafrodit
 Cosmopolit si longeviv (25 ani)
 Sinonim: Taenia de vita
 Viermele adult in intestin subtire la om (gazda definitiva)
 Larva (Cysticercus bovis) in musculatura striata la bovine/camile

Morfobiologie
 T.saginata- vierme adult

Fig. 5 A. T.saginata- Scolex (microscopie

electronica ME); B. T. saginata- Proglot matur-
(https://cdc.gov)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 5
Disciplina Parazitologie

 4-12 metri lungime (~2000 proglote), corp opalescent

 Scolex (cap): cuboidal, 4 ventuze, fara carlige (Fig. 5A.)
 Proglot gravid, (Fig. 5B): lungime>latime (5:1), uter ramificat>16, tip dichotomic, cu thysan (caliceu terminal), eliminate activ, indepen-
dent de defecatie
 95000-97000 oua/proglot
 Musculatură puternic-dezvoltata pe toata lungimea viermelui
 T.saginata-ou
 Rotund, 35-45 µm diametru (Fig. 6)
 3 membrane embrionare (corionica si doua onchosferice) –“coroana striata”
 Embrion hexacant infectios numai pentru bovine
 Colorat Ziehl-Nielsen pozitiv (vezi LP)

A B
Fig. 7 A. Larva Taenia spp.-Cysticercus-
Fig. 6. Ou Taenia spp.- (https://cdc.gov) diagramă; B. Larva Taenia spp.-
Cysticercus - colorație H&E, (https://cdc.gov)

 T. saginata-larva-Cysticercus bovis (tip monochist/monocefal)

 Rotunda, masoara 0,5-0,9 cm, (Fig. 7)
 Corp veziculos, cu fluid nutritiv
 1 scolex invaginat, fara carlige
 Intâlnita la bovine, niciodata la om
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 6
Disciplina Parazitologie

Ciclul de viata (ontogenia): 60-65 zile, (Fig. 8)

Fig. 8 Taenia saginata-ontogenie-diagrama

(foto Lazăr L.)
Patogenie si Imunitate
 Spoliere nutritionala, cu episoade hipoglicemice si hipersensibilizare la catabolitii parazitari
 Fara malabsorbtie
 Imunitate protectiva absenta, facand posibile reinfectii sau infectii multiple (alte cestode)

Clinica- Teniaza cu T.saginata

 Incubatie de 45-65 zile, de la consumul de carne/derivate de vita incomplet prelucrate termic
 Eliminare activa de proglote contractile
 Tulburari de apetit (bulimie/foame dureroasa, rar anorexie)
 Scadere ponderala, tulburari de tranzit intestinal nespecifice
 Sechele: a) sindrom de intestin iritabil si b) psihoza Eckbom (halucinatii tactile si/sau vizuale cu tematica parazitara)

Epidemiologie
 Cosmopolit, frecvent in Africa si tarile islamice
 Transmitere digestiva prin consum de carne cruda/incomplete prelucrata termic
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 7
Disciplina Parazitologie

Profilaxie si Control
 Profilaxie colectiva:
 Siguranta alimentara pentru FBD prin interventii denumite generic “practici si deprinderi corecte agricole si igienice” (GAPs-Good Agricul-
tural Practices, respectiv GHPs-Good Hygienical Practices)
 Controlul veterinar al carnii in abatoare si la sacrificarea animalelor
 Igiena mediului si igiena defecatiei (oul de Taenia spp ramane viabil 150 zile/iarba, 70 zile/balegar, 16 zile/ape fecaloide)
 Educatie medicala
 Profilaxie individuala:
 Prelucrare termica a carnii: cisticercul este inactivat la + 55°C sau prin congelare (-12°C 14 zile, -15°C in 10 zile, -24°C in 24 ore)
 Surse verificate de carne pentru bifteck, mezeluri crud-uscate
 Inactivarea parazitului postexpulsie medicamentoasa (spitalizare)

Taenia solium
Teniaza de porc și Cisticercoza

Caractere generale si magnitudinea bolii:

 Plathelmint segmentat (cestod), de mari dimensiuni, hermafrodit

 Cosmopolit si longeviv (5-10 ani)
 Sinonim: Taenia de porc
 Genotipuri: genotip I (T.solium asiatica) si genotip II (T.solium africano-americana si europeana)
 Viermele adult in intestin subtire la om si porc
 Larva (Cysticercus cellulosae) in tesuturi sau viscere la om si porc
 2,5-5 milioane de oameni infectati (OMS, 2018)

Morfobiologie
 T. solium-vierme adult
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 8
Disciplina Parazitologie

 2-4 metri lungime (~1000 proglote), translucid, hermafrodit

 Scolex globulos, 4 ventuze, 20-50 carlige in dubla coroana pe un promontoriu-rostrum (Fig. 9A)
 Proglot gravid: lungime>latime (3:1), uter ramificat <11, dendritic, fara thysan caliceal terminal, eliminare pasiva, la defecatie
 30-50.000 oua/proglot (Fig. 9B)
 Musculatura slaba, nedezvoltata

Fig. 9 A. T.solium- Scolex ME; B. T.solium-

Proglot matur- (https://cdc.gov)
 T.solium-ou
 Morfologic, identic cu oul de T.saginata, (Fig. 7)
 Coloratia Ziehl-Nielsen negativa
 Infectios pentru om si porc

 T.solium larva- Cysticercus cellulosae-tip monochist/monocefal

 Rotund, masoara 0,5-2 cm, translucid, (Fig. 8)
 Corp veziculos, cu fluid nutritive
 Scolex invaginat, cu carlige
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 9
Disciplina Parazitologie

Ciclul de viata (ontogenia): 60-65 zile, (Fig. 10), identic cu cel de la T.saginata
 Oul de T.solium fiind infectios si pentru om, acesta poate deveni gazda intermediara accidental, fie prin heteroinfectie (oul ingerat de T.-
solium de pe vegetale poluate) sau prin autoinfectie (avand in intestin viermele adult ) via mana murdara (autoinfectie exogena) sau via an-
tiperistaltism intestinal (autoinfectie endogena). Oncosfera migreaza si se dezvolta devenind larva in tesuturi bine vascularizate (SNC, glob
ocular, muschi somatic, miocard, piele, tesut ccident subcutanat), boala fiind denumita cisticercoza.

Fig. 10 Taenia solium-ontogenie-

diagrama (foto Lazăr L.)

Patogenie si Imunitate
 Identice cu cele din infectia cu T.saginata
 Antigen inalt-specific derivat din proteina oncosferei- Tso31

Clinica-Teniaza cu T.solium
 Incubatie de 45-60 zile, frecvent asimptomatica
 Eliminare pasiva de proglote necontractile
 Tulburari de apetit (bulimie/foame dureroasa, rar anorexie)
 Tulburari de tranzit intestinal nespecifice
 Alergodermii episodice minore (urticarie, tuse iritativa,bronhospasm)
 Sechele: a) sindrom de intestin iritabil; si b) psihoza Eckbom (halucinatii tactile si/sau vizuale cu tematica parazitara)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 10
Disciplina Parazitologie

Epidemiologie
 Cosmopolit, frecvent in America de Sud, Asia de SudEst
 Transmitere prin consum de carne /derivate de porc parazitate, insuficient prelucrate termic

Profilaxie si Control
 Preventie colectiva si individuala identice cu cele de la T.saginata
 Tratament antiparazitar de masa (MDA-mass drug administration engl.) – controversat
 Veterinar specific: tratamentul porcilor (oxfendazole) si vaccinarea lor (antilarva Tso18-Cystivax®)

Taenia solium complicații – Cisticercoza

Generalitati

 Larva de T.solium-Cysticercus cellulosae-in tesuturi sau viscere umane (SNC, glob ocular, musculatura somatica, miocard, piele, tesut celu-
lar subcutanat)
 Boala grava, cisticercoza este cauza parazitara principala de epilepsie de pe mapamond
 Omul- gazda intermediara accidentala
 Modalitati de infectie: 1) Heteroinfectie (mana murdara, vegetale/apa poluata)-75-85%; 2) Autoinfectie exogena (mana murdara );3) Autoin -
fectie endogena (antiperistaltism intestinal)

Patogenie
 Boala grava indiferent de viabilitatea parazitului:❶ cisticerc viabil sau in curs de inactivare (“agonic”) induce reactii inflamatorii severe si
reactii alergice (hipersensibilizante); ❷ cisticerc mort sau inactiv genereaza ,prin efect cronic-compresiv, modificari importante loco-re-
gionale de tip degenerativ si vascular (ischiemic).
 Manifestarile clinice sunt variabile, depinzand atat de parazit, cat si de organul parazitat (reactia gazdei)

Clinica- Cisticercoza-dupa organul parazitat

1. Neurocisticercoza-cisticercoza cerebro-medulara (parenchimatoasa (Fig. 11), ventriculara, meningeala, medulara)
 Cea mai grava forma clinica de cisticercoza, dar si cea mai frecvent intilnita
 Incubatie lunga (medie 3-8 ani)
 Epilepsie (generalizata, focala sau criptogenica)-element clinic major
 Sindrom pseudotumoral cu hipertensiune intracraniana
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 11
Disciplina Parazitologie

 Sindrom neurologic de focar (paralizii diverse, manifestari extrapiramidale, demielinizari, etc)

 Accidente vasculare ischiemice (infarcte cerebrale lacunare sau extinse prin vasculita)
 Meningoencefalita (arahnoidita cr), paralizii de nervi cranieni
 Hidrocefalie interna (frecvent, ventricul IV)
 Dementa mixta (vasculara si neurodegenerativa Altzheimer-like)
 Mielita /sindrom de coada de cal-forma spinala

Fig. 11 Neurocisticercoza- CT
cerebral (Colectia Lidia Lazar)
2. Cisticercoza oculara:
 Pol posterior: cecitate, vitrita monoculare (Fig. 12 A), glaucom secundar
 Pol anterior: conjunctival, corneean (rar)-larva vizibila la autoinspectie (Fig. 12. B)
 Orbita: exoftalmie unilaterala, cu strabism paralitic, ptoza palpebrala, etc

3. Cisticercoza musculara/cardiaca:
 Miozite eozinofilice (grupe musculare active, frecvent, la membre sau ceafa)
 Aritmii (obisnuit, bloc atrio-ventricular)
 Pericardita eozinofilica, insuficienta cardiaca miogena

4. Cisticercoza cutanata:
 Tumorete unice sau multiple de 2-3 cm diametru, nedureroase, renitente, localizate la coapse, antebrate (Fig. 13), maseteri, etc.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 12
Disciplina Parazitologie

A B

Fig. 12 Cisticercoza oculara. A. US-cisticerc intravitros (Colectia Lidia Fig. 13 Cisticercoza musculo-cutanata (Colectia
Lazar); B. Cisticerc în camera anterioară (https://cdc.gov) Lidia Lazar)

Cysticercus cellulosae ia forme diferite, dupa organul parazitat:

 Fusiform- musculatura
 Lenticular-subcutanat
 Sferic-ocular si cerebral parenchimatos
 “Ciorchine de strugure” sau forma racemoasa Zencker-cerebral intraventricular

Epidemiologie
 , hiperendemic in America Centrala si de Sud, Mexic, India, China, Asia de SudEst
 Screening parazitologic periodic obligatoriu la personalul din sectoarele de alimentatie publica (restaurante, fast food, supermarket, etc),
colectivitati de copii si militare, personalul din abatoare, macelarii, laptarii, ferme zootehnice si agricole

Profilaxie si Control
Identic cu cele descrise la Taenia saginata.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 13
Disciplina Parazitologie

Hymenolepis nana
Hymenolepidoza

Generalitati

 Plathelmint segmentat (cestod), de dimensiuni mici, hermafrodit

 Specific omului
 Cosmopolit
 Sinonim: Taenia “pitica” a omului; Vampirolepis nana
 Viermele adult si larva –Cisticercoid- la om
 Oportunist (evolutie severa la organisme imunodeficitare)

Morfobiologie
 Hymenolepis nana –vierme adult
 2,5-4 cm sau 100-200 proglote
 Scolex rhomboidal cu 20-30 carlige
 Col lung, bine-vizibil
 80-180 oua/proglot
 Hermafrodit
 Habitat: Intestin subtire

 Hymenolepis nana- ou
 Forma ovoidala, dimensiuni de 50/30µm
 Membrana externa si interna cu doua mameloane polare
 Filamente radiare inter-mamelonare
 Embrion hexacant (onchosfera) infectios Fig. 14 Hymenolepis nana-adult
(https://cdc.gov)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 14
Disciplina Parazitologie

Fig. 15 Hymenolepis Fig. 16 Hymenolepis nana-

nana-ou-colorație soluție cisticercoid extravilozitar–
Lugol Colorație Giemsa

 Hymenolepis nana-Larva-Cisticercoid-tip monochist/monocefal (Fig. 16)

 Corp elongate, ax lung 130 µm
 Scolex cu carlige

Ciclul de viata (Ontogenia)

 21-30 zile
 Autoxen (toate componentele biologice prezente), (Fig. 17)
 Auto-reinfectii frecvente

Fig 17. Hymenolepis nana-ciclul

de viata (foto Lazăr Lidia)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 15
Disciplina Parazitologie

Clinic: Hymenolepidoza
 Asimptomatica (<15.000 oua/gram fecale)
 Anorexie, apetit capricios
 Abdomen cronic dureros
 Tulburari neuropsihice: astenic, iritabil, tulburari de atentie si memorie slaba, bruxism (scrasnit din dinti in timpul somnului)
 Oncologic: neoplazii de intestine subtire
 La imunodeficitari:cisticercoidul disemineaza plurivisceral, cu deces

Epidemiologie
 Cosmopolit, predomina in regiuni calde si insalubre
 Specific omului
 Oportunist
 Nosocomial (copii si tineri institutionalizati), risc microepidemic (clustere/focare)
 Transmitere: digestiva (mana murdara, alimente, apa, jucarii, etc)

Profilaxie si Control
 Educatie sanitara (deprinderi igienice alimentare si de defecatie)
 Control periodic parazitologic in colectivitatile de copii/tineri
 Supravegherea surselor de apa potabila (contaminarea fecaloida/deficiente ale sistemelor de canalizare)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 16
Disciplina Parazitologie

LUCRARE PRACTICĂ (LP)

Asist.univ. dr. Ionela NEAGOE

CESTODE
Taenia solium (Tenia porcului) & Taenia saginata (Tenia bovină)

Diagnostic infecție indusă de viermi adulți de Taenia solium / Taenia saginata (TENIAZĂ)
Diagnostic infecție indusă de larvele de Taenia solium (CISTICERCOZĂ)
 Diagnostic diferențial (DD)
 Simptomatologia în teniază poate fi similară altor afecțiuni intestinale (infecții cu alte cestode-himenolepidoză, difilobotrioza,
dipilidioză; infecții cu nematode-ascaridioză; colită ulcerativă, boala Crohn; obstrucții intestinale acute sau cronice la copil).
 În raport cu locația anatomică a larvei, cisticercoză necesită un DD față de: amoebioză cerebrală, neurotoxoplasmoză, hidatidoză
cerebrală; tuberculoză SNC, neurosarcoidoză; granuloame micotice, criptococcoză SNC; tumori hipofizare și în general de SNC,
glioame de trunchi cerebral, oligodendrogliom, AVC; toxocaroză oculară; sarcoidoză oculară; decolare retiniană, ofltamopatie
tiroidiană, retinoblastom, neuroretinita subacută unilaterala difuză; lipoame, chisturi epidermoide; neurofibrom; sarcom, piomiozita.
 Stadii de diagnostic (SD) potențial detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 18, 20, 21, 23, 24, 24, 34, 35, 36)
 Stadiul vierme adult (v.a) - S.P responsabil de inducerea bolii la nivel de I.S (Teniaza)! Ingestie larve T.solium/T.saginata Teniază
 Stadiul de Ou - S.I. (pentru om numai oul de T. solium este infecțios! Ingestie ou T.solium  Cisticercoză);
 Stadiul de larvă = cisticerc (Cc) – S.P. responsabil de inducerea bolii la nivel tisular (Cisticercoză), (Fig. 31, 32, 33).

Fig. 18 Schemă v.a. Taenia spp. (index DD între speciile de Taenia - lungimea v.a.:
T. solium 2-4m; T. saginata 4-12m)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 17
Disciplina Parazitologie

 Diagnosticul paraclinic în Teniază vizează depistarea parazitului fie în scaun fie eliminat între actele de defecație. Indentificarea speciei de
Taenie este indispensabilă în condițiile în care teniaza cu T. solium ridică potențialul risc de dezvoltare a unei cisticercoze (la același individ
prin autoinfecție sau la alt individ prin heteroinfecție), (Fig.19).

Fig. 19 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Teniază (cu v.a. T.solium sau T.saginata) (adaptare după Neagoe Ionela)
[1 Prin examen CPZ – preparat direct lamă + lamelă cu ser fiziologic/soluție Lugol -nu se poate identifica specia (oul de Taenie are aceeași morfologie la ambele specii -vezi și Fig 20); în
cadrul CPZ colorația Ziehl-Nielsen permite un DD între specii (vezi și Fig. 21); 2 Testul de ampretare anală (Scotch test/ test NIH/ test Graham – vezi și Fig.22) se execută inainte de defecație,
fără o toaletare locală (are utilitate în special în cazurile de teniază cu T. saginata -modul de eliminare la exterior a proglotelor desprinse din strobilul v.a.-vezi curs și Fig.24 - facilitează DD între
specii); alt index DD între speciile - morfologia proglotului gravid (matur, oviger – vezi Fig. 24) și a scolexului v.a. (vezi și Fig. 25); Pentru vizualizarea mai bună a uterului ramificat din fiecare
proglot gravid se injectează tuș India în stemul uterului (vezi aspect proglot cu uter colorat cu tuș de India – Fig.5B și 9B) sau se colorează cu carmin proglotul (vezi Fig. 24); 3 pentru
vizualizarea „in situ” a viermelui adult se poate apela și alt test imagistic (vezi Lp 2.1 Flagelate – Giardioză); M.F. (materii fecale); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time
polymerase chain reaction); EDS (endoscopie digestiva superioară – vezi și Fig 23)]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 18
Disciplina Parazitologie

Fig. 21 Examen CPZ =

Frotiu M.F. (colorație
Ziehl-Nielsen): Ou Taenia
saginata.
(Reacție pozitivă de culoare
doar pentru ouăle de T.
saginata)

= onchosferă

= coroana striata

Fig. 20 Examen CPZ = preparat direct lama +lamelă

din M.F cu soluție Lugol (cu ser fiziologic -in
medalion): Ouă Taenia spp.

Fig. 22 Test amprentare anală

(var. Scotch Test). Se apasă
suprafață lipicioasă a benzii de
scotch pe pliurile mucoasei anale
pentru recoltarea materialului.
Ulterior se examinează MO material
recolat din zona anusului (banda de
scotch cu proba colectată este
derulată de pe capatul depresorului și
lipită la loc pe lamă)
(https://laboratorystack.blogspot.com). Fig. 23 EDS. V.a. Taenia spp. în duoden
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 19
Disciplina Parazitologie

Fig. 25 DD morfologic între speciile de Taenia – la nivel de scolex

Fig. 24 DD morfologic între speciile de Taenie -la nivel de proglot matur (colorație cu carmin)

 Suspiciunea de Cisticercoză se ridică în condițiile existenței unor manifestari clinice (epilepsie în principal sau alte manifestari neurologice
cronice +/- inflamații oculare +/- prezenta unor noduli cutanați corespunzători – vezi curs) la pacientul cu istoric epidemiologic pozitiv
(expunere la infectie – de regulă într-o zonă endemică) sau diagnosticat cu Teniaza cu specia T. solium (vezi diagnostic Teniază Fig. 19).
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 20
Disciplina Parazitologie

 În cadrul diagnosticului paraclinic al Cisticercozei, imagistica joacă un rol esential, având utilitate atât în diagnostic cât și monitorizare sub
tratament. Toți pacienți cu cisticerci detectați la nivel cutanat/muscular/ocular trebuie investigați și la nivel cerebral. Diagnosticul de
certitudine este fundamentat pe demonstrarea prezenței parazitului la nivel tisular (Fig. 26).

Fig. 26 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Cisticercoză (cu larva de T.solium) (adaptare după Neagoe Ionela)
[1 Extragere Cc - chirurgical de la nivel subcutan și muscular (vezi și Fig. 36)/ prin aspirare cu ac fin de la nivel ocular -corpul vitros (vezi și Fig 32 B) /camera anterioara (vezi și Fig. 12B);
Biopsia cerebrală nu este o practică frecventă; În aspiratele tisulare (cerebrale/musculare) se urmărește detecția cârligelor larvei (vezi si Fig. 37); Sg.V. (sânge venos); LCR (lichid cefalo-
rahidian); HLG (hemoleucogramă); Rx (radiografie – vezi și Fig. 29+30+31); CT (tomografie computerizata – vezi si Fig.27); IRM ( imagistica prin rezonanță magnetică – vezi și Fig. 28); US
(ulrasonografie – vezi și Fig. 12A); ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay); WB (Western Blot)]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 21
Disciplina Parazitologie

Fig. 27 CT cerebral. Cisticerci parenchimatoși (rotunzi) Fig. 28 IRM cerebral. A. T2w- cisticerci parenchimatoși viabili
în stadii diferite de involuție morfo-clinică. A. cisticerci cu scolex excentric (ambele emisfere) + masa chistică
viabili – activi; cisticerci calcificați-nonviabili; B. multiveziculată -cisticerc racemos (în fisura coroidă) ; B. T2
Cisticerc în faza incipientă de degenerescență, cu perete Flair- cisticerc în fază de tranziție cu edem perilezional intens
ușor ingroșat + reactie inflamatorie (edem adiacent)- în (reg temporo-occipitală) (Kumar S et al.2013)
emisfera stângă ; cisticerc în faza mai avansată de
degenerescență, cu perete gros + astrocitoză nodulară Fig. 29
periferică- în emisfera dreaptă. Mielografie.
Cisticerci
activi,
extramedulari
Fig. 30 Rx.
-în spațiul
Cisticerci
subarhnoidian
calcificați -
spinal (reg
fusiformi/în
caudală)
formă de trabuc
(Isidro-Llorens A
et al. 1993) în musculatura
brațului
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 22
Disciplina Parazitologie

A B

Fig. 32 Fundoscopie. Cisticercoză oculară

Cârlige

Cârlige

Ventuză (benzi musculare

centrale)
Fig. 33 Examen anatomo-patologic piese necroptice.
Fig. 31 Cisticercoză cutanată. A. Rx – cisticerci lenticulari calcificați. B. A. Cord cu cisticerci (cu scolex evaginat). B Cisticerci cu
Examen fizic –cisticerci cutanați multipli; C. Detaliu Cc cutanat scolex invaginat în parenchimul cerebral
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 23
Disciplina Parazitologie

Fig. 34 A. Aspect anatomo-patologic cisticerc (cu scolex

invaginat); B. Test viabilitate cisticerc extras (+ în ser fiziologic)

DETALIU SCOLEX
Fig. 35 Aspect anatomo-patologic cisticerc Fig. 37 Examen citologic
racemos extras de la nivel ventricular aspirat tisular (colorație
Fig. 36 Examen histopatologic – secțiune cisticerc (extras de la
(formatiune aberanta multiveziculară cu scolex Giemsa) - Detaliu cârlig
nivel cerebral) (colorație H&E) (CDC)
neidentificabil, > 6cm) Cc.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 24
Disciplina Parazitologie

Hymenolepis nana (Taenia pitică)

Diagnostic infecție indusă de viermi adulți de Hymenolepis nana (HIMENOLEPIDOZĂ)

 Diagnostic diferențial (DD)
 Himenolepidoza necesită DD față de: amoebiază, giardioză, cryptosporidioză, cystoisosporoză, tenioză, difilobotrioză, fascioloză
ascaridoză, enterobioză, trichocefaloză, infecții date de viermii cu cârlig; infecția cu bacteria Yersinia enterocolitică, holeră, shigelloză.
În particular la copii trebuie să se facă DD față de: infecția cu enterovirusuri - Echovirus, infecția cu CMV; intoxicații alimentare
-Salmonella; gastroenterită, intoleranță la lactoză, obstrucția intestinului subțire, sindroame de malabsorbție, enteropatii cu pierdere de
proteine, colita ulcerativă, boala celiacă, boala Crohn.

 Stadii de diagnostic (SD) potențial detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 38, 39, 41, 42, 43, 44)
 Stadiul vierme adult (v.a) - S.P responsabil de inducerea bolii la nivel de I.S (Himenolepidoza)!
 Stadiul de Ou - S.I.! Ingestie ouă H. nana  Himenolepidoză;
 Stadiul de larvă = cisticercoid – participă la inducerea bolii la nivel de I.S. (malabsorție), diseminează extra-I.S. la ID (sindrom
hiperinfecție pluriviscerală).

Fig. 38 Viermi adulți H. nana Fig. 39 Examen microscopic (Ob 4x) vierme adult de H. nana (colorat cu carmin) – lungime v.a.
(CDC) variază între 2,5 -5cm
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 25
Disciplina Parazitologie

 Diagnosticul paraclinic în Himenolepidoză este bazat de regulă pe detecția parazitului în M.F excretate de subiectul infectat (Fig. 40)

Fig. 40 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Himenolepidoză (adaptare după Neagoe Ionela)
[În cadrul examenului CPZ – preparat lamă + lamelă (cu ser fiziologic/soluție Lugol) – direct din M.F (vezi și Fig. 15 + 42) / M.F. concentrate; Pentru vizualizarea „in situ” a viermilor adulți sau
a semnelor de malaborție se poate apela și alt test imagistic în afară de EDI (vezi Lp 2.1 Flagelate – Giardioză); M.F. (materii fecale); HLG (hemoleucogramă); EDI (endoscopie digestiva
inferioara – vezi și Fig 43)]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 26
Disciplina Parazitologie

Fig. 42 Examen CPZ (preparat direct lamă + lamelă

M.F și ser fiziologic) - ou de H. nana

Fig. 41 Examen MO elemente morfologice vierme adult de H. nana (colorație cu Fig. 44 A. Examen
carmin). A. Detaliu scolex rhomboidal; B. Detaliu proglote terminale v.a histopatologic (colorație
(proglotele terminale despinse din corpul v.a se elimină la exterior dezintegrate) H&E) țesut intestinal
obținut bioptic – se
realizează excepțional,
pentru detecția de
ciscicercoizi
Fig. 43 EDI. V.a. de H. intravilozitari de H.
nana la nivel de ileon- nana (săgeți); B. Detaliu
coexistența mai multor cisticercoid (formațiune
exemplare (CDC) neveziculoasă cu scolex
internalizat, bine
conturat)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 27
Disciplina Parazitologie

Bibliografie suplimentară suport

1. Lazar L. Synopsis de Parazitologie Medicală,. ISBN: 978-973-708-486-6, Editura Universitară “Carol Davila”, București, 2010.
2. Lazăr L. Compedium de Parazitologie Medicală, ISBN: 978-973-708-132-2, Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.
3. Steriu D. Infecții parazitare, ISBN: 973-7928-22-9; Editura ILEX, București, 2003.
4. Crețu C.M. & Cilievici S.E. Parazitoze autohtone și de import ghid de diagnostic și tratament. ISBN: 973-86042-8-1; Editura Cartea
universitară, București, 2004.
5. Isidro-Llorens A et al. Spinal cysticercosis. Case report and review. Paraplegia 31; 128-130; 1993
6. Kumar S et al. Giant racemose neurocysticercosis with mass effect: Unusual presentation. Ann. Indian Acad Neurol. 16:3; 398-399; 2013