Fracturile radiculare

Ale dintilor permanenti

 Fracturile radiculare
Intereseaza cementul,dentina si pulpa
Inspectia: fragmentul coronar poate fi uneori
deplasat, modificat de culoare in rosietic sau gri;
daca fractura este cervicala apare sangerare din
santul subgingival
Mobilitate-fragmentul coronar este mobil
Percutie-sensibilitate
Teste de vitalitate-negative de obicei, ceea ce
indica o afectare pulpara tranzitorie/permanenta.
Se repeta periodic testele de vitalitate pentru
monitorizarea starii pulpare.
Fracturi radiculare
Rx periapicala releva:
numarul liniilor de fractura
traseul liniei de fractura: orizontala/oblica
nivelul liniei de fractura: in 1/3 apicala, 1/3 medie, 1/3
coronara

Sunt recomandate si alte radiografii (ocluzala, excentrica)

pentru localizarea fracturilor apicale sau in 1/3 medie a
radacinii sau a deplasarilor.
Optiuni de tratament
Optiunile de tratament variaza in functie de:
profunzimea fracturii radiculare
mobilitatea fragmentului coronar
existenta/nu a deplasarii fragmentului coronar
A) Imobilizarea elastica a fragmentului coronar pe cativa dinti vecini cu
sarma de wipla si butoni de compozit timp de 4 saptamani si regim
igieno-dietetic
Indicatii: fractura radiculara cu fragment coronar fix si nedeplasat
B) Repozitionarea si imobilizarea elastica a fragmentului coronar timp
de 6-12 saptamani, in functie de localizarea fracturii si de mobilitatea
dintelui si regim igieno-dietetic
Indicatii: fractura radiculara cu fragment coronar fix deplasat
Timpii operatori ai repozitionarii si imobilizarii unei fracturi radiculare
1.Pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare
2.Tratament comportamental
3.Anestezie locala(optional)
4.Toaleta
5.Repozitionarea dintelui si mentinerea pozitiei
6.Sutura plagilor gingivale
7.Imobilizarea dintelui
8.Recomandari si controlul imobilizarii
9.Indepartarea imobilizarii
10.Control clinic si radiologic
Tehnica de lucru a repozitionarii si imobilizarii unei fracture radiculare:
Sedinta 1
1.Pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare:
-trusa de consultatie
-anestezic topic, seringa cu aspiratie, ace scurte atraumatice de calibru 25
-apa oxigenata, ser fiziologic, CHX 0,12%
-ac si ata de sutura
-ac de spalatura cu diametru mic si seringa de spalatura mare
-foarfeca chirurgicala
-pensa Pean
-rulouri, bulete, comprese sterile
-aspirator de saliva
-sarma de wipla
-acid fosforic 37%
-compozit pentru restauratie
-lampa de fotopolimerizare
2.Tratament comportamental:
METODE NEFARMACOLOGICE
Comunicarea
Consolidarea comportamentului pozitiv
Modelarea comportamentului
Desensibilizarea sistematica
Cresterea controlului pacientului asupra medicului
Comunicarea non-verbala
Controlul tonului vocii
Distragerea atentiei
Prezenta parintilor
Pacalirea pacientului
Recompensarea pacientului
Imobilizarea de protectie (de necesitate)
METODE FARMACOLOGICE
Anestezie locala
Sedare constienta (inhalosedarea)
Sedare profunda
Anestezie generala
3.Anestezie locala(optional)
Anestezie plexala - consta in infiltratia anestezicului paraapical, supraperiostal
la 1-2 dinti asupra carora se va interveni. Tehnica asigura anestezia dintilor,
periostului, mucoasei vestibulare si a osului din zona unde a fost introdusa
substanta anestezica. Anestezicul injectat anesteziaza ramurile dentare
inainte de a patrunde in dinte.

Anestezie intrapulpara - tehnica utila in endodontia pediatrica. Aceasta

metoda consta in injectarea sub presiune a anestezicului intrapulpar.
4.Toaleta:
-spalare cu ser fiziologic
-dezinfectare cu apa oxigenata/ CHX 0,12%

5.Repozitionarea dintelui si mentinerea pozitiei:

-repozitionarea prin presiune digitala V-O(dinte
deplasat spre vestibular)
-repozitionare prin tractiune digitala O-V(dinte
deplasat oral)
-mentinerea pozitiei nou obtinute manual de
asistenta
6.Sutura plagilor gingivale:
-evaluarea plagii:evaluare clinica si Rx pentru a observa eventualele
fragmente sau de corpi straini
-prepararea plagii:curatarea plagii cu ser fiziologicprin irigatii cu seringa
mare si cu ac cu diametrul mic pentru ca lichidul sa iasa cu o oarecare
presiune,dezinfectare(cu apa oxigenata/CHX 0,12%),indepartarea
marginilor franjurate si necrozate ale plagii prin taiere cu o foarfeca
chirurgicala
-sutura cu ace mici atraumatice si fir resorbabil/neresorbabil
-dupa 1 saptamana se scot firele neresorbite
-vaccinare antitetanica daca plaga a luat contact cu pamantul
7.Imobilizarea dintelui:
-imobilizarea se face cu sarma elastic de wipla (diam 0,6-0,7mm) si
butoni de compozit.Cu cat sarma este mai groasa,scade posibilitatea
adaptarii ei pe dinte si creste rigiditatea
-sarma de wipla este adaptata pe fata vestibulara atat a dintelui
afectat(in 1/3 medie) cat si a inca 2-3 dinti de o parte si de alta celui
traumatizat;adaptarea se face cu clestele crampon din aproape in
aproape urmarind conturul arcadei.Daca dintii vecini sunt
malpozitionati,adaptarea sarmei este foarte dificila;adaptarea ei
incorecta/incompleta poate conduce la aparitia unor forte care sa
deplaseze dintii
-izolarea,toaleta,uscarea dintilor
-demineralizarea dintilor pe mijlocul fetei vestibulare cu bulete de acid
fosforic 37% timp de 30sec,spalarea acidului cu apa de la spray-ul
unitului
-refacerea izolarii si uscarea
-aplicarea sarmei pe dinti in pozitia stabilita
anterior si mentinerea ei in aceasta pozitie digital
de catre asistenta sau prin fixare cu 2 butoni de
ceara plasati pe dintii situati la extremitatile
sarmei;dupa ce vor fi aplicati butonii de compozit
pe restul dintilor,ceara va fi indepartata si se va
completa aplicarea butonilor de compozit si pe
acesti dinti
-butonii din compozit trebuie sa acopere sarma si
sa fie netezi astfel incat sa nu lezeze buza;se
fotopolimerizeaza compozitul 40 de sec fiecare
buton
-se verifica imobilizarea(sa fie fixa,sa nu lezeze
buza sau gingia)
8.Recomandari si controlul imobilizarii
-regim igieno-dietetic-vezi mai sus
-controlul imobilizarii si a dintelui
saptamanal(sa nu apara complicatii
pulpare,parodontale,sa nu se
desprinda butonii de compozit,sa nu
lezeze partile moi)
 Sedinta 2
9.Indepartarea imobilizarii:
-dupa 1-2 luni (cu cat fractura este mai aproape de colet cu atat timpul
de imobilizare este mai mare)
-verificarea mobilitatii

10.Controlul clinic si radiologic

-la 1,2,6 si annual pana la 5 ani
-in cazul aparitiei necrozei/gangrenei se initiaza tratament endodontic
-decizia pentru tratament endodontic se ia dupa 3 luni de urmarire
daca dintele nu raspunde la testele de vitalitate si daca Rx releva o
radiotransparenta langa linia de fractura
C) Extractia fragmentului coronar,gingivectomie si refacere protetica cu
ancorare intraradiculara(DCR+coroana) pe fragmentul radicular si regim
igieno-dietetic
Indicatii: fractura radiculara la colet cu fragment coronar mobil

D)Extractia fragmentului coronar,gingivectomie si tractionarea ortodontica a

fragmentului radicular si folosirea lui ulterioara pentru o refacere protetica
cu ancorare intraradiculara(DCR+coroana) si regim igieno-dietetic
Indicatii: fractura radiculara in 1/3 cervicala cu fragment coronar mobil
Variante de tratament endodontic:
tratament endodontic pe ambele fragmente(daca nu exista deplasarea
fragmentelor)
tratament endodontic doar pe fragmentul coronar(daca fragmentul nu este
mobil,daca pulpa de pe fragmentul radicular este vitala,sanatoasa)
Dintii permanenti imaturi
Optiuni de tratament
-optiunile de tratament sunt aceleasi ca in cazul
dintilor permanenti maturi
-tratamentul endodontic consta fie in favorizarea
apexogenezei prin terpie pulpara partial
vitala(daca pulpa este vie) fie in initierea
procedurii de apexificare(daca pulpa este
mortificata).In cadrul terapiei pulpare vitale sunt
recomandate,in corelatie cu gradul imbolnavirii
pulpare,in primul rand pulpotomia vitala si
pulpectomie partial vitala
Controale clinice periodice-la fel ca la DP
mature/pana la realizarea apexogenezei