UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 1

Disciplina Parazitologie

CURS 3 (II) + LUCRARE PRACTICĂ 3 (II)

SPOROZOARE
CURS
Conf. dr. Lidia LAZAR – Șef disciplină Parazitologie

SPOROZOAR TISULAR
(predominant sangvin)
Plasmodium spp.
Malaria ≡ Paludism
Caractere generale si magnitudinea bolii
 Plasmodium spp sunt sporozoare intracelulare
 Inmultire la doua gazde: 1) Faza asexuata (Schizogonia) la om/primate
2) Faza sexuata (Sporogonia) la tantarul- femela Anofel
 Parazitul Plasmodium: 4 specii majore antroponotice: Plasmodium (P.) vivax; P.ovale (cu doua subspecii: P.o. curtisi-haplotip clasic si P.o.
wallikeri-haplotip variabil); P.malariae; P.falciparum
 Plasmodium knowlesi- este a 5-a specie recunoscuta patogena la om, are insa rezervor animal (primate)-identificat ca transmisibil la om re-
cent (2004), areal geografic limitat la Asia de SudEst.
 Malaria (Paludism) este cea mai importanta problema parazitara de sanatate publica a omenirii, 92 tari endemice (~ 2,5 miliarde oameni),
40% din suprafata globului, mortalitate ridicata (505.000/2018), majoritatea copii sub varsta de 5 ani si turisti (expati)
 Mortalitatea anuala in malarie echivaleaza cu cea prin infectia HIV insumata de pe o perioada de 15 ani!

Galeria de onoare
 Charles Louis Laveran , 1880- identifica parazitul (schizogonia eritrocitara)-premiul Nobel 1907
 Ronald Ross, 1897 –identifica vectorul si ciclul sporogonic la tantar Anofel-premiul Nobel 1902
 Giovanni Battista Grassi, 1898-ciclul complet Plasmodium spp
 Mihai Ciuca, Gheorghe Zotta- campanie antipaludica, 1961-eradicarea malariei in Romania

Ciclul de viata (Ontogenia parazitara)

I. SPOROGONIA (ciclul sexuat): este prezent doar la vector (Fig.1) - gazda nevertebrata (tantarul femela Anofel): impreuna cu prinzul
hematofag (2-3 µL sange /pranz/vector) sunt preluati gametii din sangele bolnavului ----fuzioneaza in stomacul tantarului---ookinet (ou
mobil)----traverseaza peretele stomacului----oochist (fixat pe peretele extern al stomacului)- in interiorul oocchistului se formeaza sporo-
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 2
Disciplina Parazitologie

zoitii----sunt eliberati (prin ruperea peretelui oochistului) in hemolimfa vectorului----prezenti in glandele salivare ale tantarului. Durata
sporogoniei variaza, dupa specia de Plasmodium intre 7-15 zile.

Fig. 1 Plasmodium spp.- ciclul sporogonic; (diagramă Lazăr L.)

II. SCHIZOGONIA (ciclul asexuat): se desfasoara doar la om/primate (Fig.1) si are doua etape evolutive intracelulare obligatorii (hepa-
tocit si eritrocit). Pentru specia P.kwolesi nu a fost complet elucidat comportamentul sau reproductiv (analog cu P.falciparum si P.malar-
iae in diverse faze ale schizogoniei)
1. Ciclul schizogonic (etapa) pre (exo) eritrocitar : sporozoitii inoculati de vector (doza infectanta =10-100 sporozoiti in functie de
specia de Plasmodium) au o circulatie sanguina sistemica limitata (30-45 minute) fiind cu hepatotropism, intra in hepatocit si initiaza
merogonia (merozoiti intrahepatocitari in conglomerate numite mase plasmoidale). Durata merogoniei variaza dupa specie (in me-
die): 6 zile la P.falciparum, 9-12 zile la P.vivax si P.ovale si 15-18 zile la P.malariae. Ruperea hepatocitului elibereaza merozoitii din
masa plasmoidala si vor continua inmultirea asexuata in eritrocit, prin schizogonia eritrocitara.
Unii merozoiti intrahepatocitari (Fig.2) pot ramane in forma dormanta (cu metabolism minimal bazal) in hepatocit 2-3 ani (P.vivax si
P.ovale) si inter-hepato-eritrocitar 20-50 ani (P.malariae). Formele dormante sunt denumite hypnozoiti si reprezinta sursa recaderilor
de boala (in absenta unei reinfectari vectoriale). Specia P.falciparum nu poate forma hypnozoiti si , ca urmare, nu poate da recaderi.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 3
Disciplina Parazitologie

Fig. 2 Ciclul schizogonic pre(exo)eritrocitar primar (1) si secundar (1a); (diagrama Lazăr L.)

2. Ciclul schizogonic eritrocitar : indiferent de specia de Plasmodium, parazitul patruns intraeritrocitar (printr-un mecanism mediat de
receptor), (Fig.3) va parcurge ,succesiv, aceleasi etape replicative, durata schizogoniei eritrocitare fiind diferita, dupa specia parazitu-
lui: 48 ore la P.vivax si P.ovale, 72 ore la P.malariae si 24-36-48 ore la P.falciparum
 Trofozoit tanar (Inel “cu pecete”)
 Trofozoit matur (Amoeba)
 Schizont imatur/tanar (Prerozeta)
 Schizont matur (Rozeta)
La finalul schizogoniei eritrocitare, odata cu formarea schizontului matur (rozeta), alcatuit din mase de paraziti, denumiti merozoiti
de generatia a II-a, se produce hemoliza (spargerea eritrocitului), cu eliberarea acestora, fiecare din acesti merozoiti eliberati rein-
fectand via receptor alte eritrocite indemne, (Fig. 4).
Dupa repetarea inmultirii asexuate eritrocitare, capacitatea reproductiva a parazitului este abolita, iar inmultirea la om/primate este
incheiata. Parazitul va parcurge etapa gametogonica, respectiv dobandeste valente sexuale: Macrogamet (femela) si microgamet
(mascul), evolutia la om fiind terminata, continuarea inmultirii pretinde prezenta vectorului (tantar Anofel-femela), singurul capabil
de definitivarea sporogoniei (inmultire sexuata), (Fig. 4).

Fig. 3 Merozoit-invazie eritrocitara-microscopie electronica; (https://onelinelibrary.wiley.com)

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 4
Disciplina Parazitologie

Fig. 4 Ciclul schizogonic eritrocitar; (diagrama Lazăr L.)

Patogenie
In ciuda numeroaselor cercetari referitoare la patogenia malariei, inca nu sunt complet lamurite toate verigile imunopatogenice. Schematic, sunt
unanim validate urmatoarele date de patogenie:
1. Anemia severa din cursul infectiei cu Plasmodium este rezultanta procesului de hemoliza a eritrocitelor parazitate si a diseritropoezei, dar si
hemoliza celor neparazitate (prin mecanism imun indus de complexele Antigen-Anticorp si prin hipersplenism).
2. Ischemia pluriviscerala apare prin: a) sechestrare/citoaderenta (sludge- engl-innamolire) eritrocitelor la nivelul endoteliului capilar; b)
fenomenul de rozetare al eritrocitelor neparazitate (rozetare Woodruff); c) dismetabolism sever, in special acidoza lactica si hipoglicemie; d)
coagulopatie cu trombocitopenie;
Sechestrarea sau citoaderenta apare majoritar in cursul infectiei cu P.falciparum, fiind cauza evolutiei celei mai severe a bolii cu aceasta
specie de Plasmodium. Microscopia electronica a evidentiat aparitia, la nivel membranal, la eritrocitele parazitate cu P.falciparum , a unor
protuberante denumite “cucuie”-Knobs engl., (Fig.5 a.), la nivelul carora s-a identificat un antigen major (EMP sau sechestrina-erythrocyte
major-protein engl.). Citoaderenta (intereritrocitara si capilara) va conduce la aparitia unor trombi vasculari eritrocitari, cu incetinirea fluxului
sanguin (Fig.5 b.).
3. Anoxia tisulara este generalizata, dar suferinta cerebrala este cea mai precoce si importanta cauza de mortalitate
4. Hiperplazia si hiperpigmentarea sistemului reticulo-endotelial (histiocitar) datorat compusilor de excretie metabolica ai parazitului, cel
mai important fiind hemozoina sau pigmentul malaric (degradarea hemoglobinei)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 5
Disciplina Parazitologie

5. Imunosupresie sistemica: pe linie de imunitate celulara, cu dominanta limfocitelor T CD8 (supresoare) si citokinelor aferente capilaroagre-
sive (αTNF, IL6, IL12 –factor Maigreth).
6. Anatomo-patologic, vor apare necroze focale si microhemoragii pluriviscerale: in substanta alba din SNC (corp calos -“petesii inelare”),
(vezi și LP. Fig. 15A.) retina, cortex renal, mucoasa gastro-intestinala, placenta, etc.
7. Markeri antigenici parazitari: de mare utilitate practica, pentru diagnosticul rapid al malariei (RDT-rapid diagnostic test engl.) : Plasmod-
ium (toate speciile )- Aldolaza; P.falciparum-HRP2 (histidine-rich proteina 2 engl.), P.vivax-pLDHPv-izoenzima parazitara de lactat-dehidro-
genaza P.vivax.

Fig. 5 Substrat ischemie în malaria cu P. falciparum-

Microscopie electronica:
a) eritrocite cu protuberante-knobs; b) trombi eritrocitari
(sludge capilar) (https://inserm.fr; researchgate.net)

Rezistenta naturala la infectia cu Plasmodium

 HLA-B 53
 Absenta receptorilor eritrocitari (receptor Duffy specific pentru P.vivax)
 Prezenta de hemoglobine anormale: F, S, E, C
 Absenta enzimei eritrocitare glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza
 Anomalii membranale eritrocitare (proteina G): ovalocitoza
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 6
Disciplina Parazitologie

Boala-Malaria-Paludismul
 Manifestarile clinice din malarie constau din aparitia ritmica (schizogonia eritrocitara) a acceselor malarice, care insumeaza 3 stadii
simptomatice: 1) Frison sever (stadiul rece) (“friguri de balta”) cu o durata de 15-45 minute; 2) Hiperpirexia (stadiul cald) cu febra de 40-
41° C, cu o durata de 2-3 ore; 3) Hipersudoratia (stadiul umed) cu transpiratie masiva, bolnavul este epuizat, cade intr-un somn neodihnitor,
trezindu-se obosit.
 Accesele malarice se succed aritmetic, (Fig. 6), la 48 ore la P.vivax si P.ovale (“terta benigna”), la 72 ore la P.malariae (“febra quarta”), 24-
36-48 ore la P.falciparum (“terta maligna”), 24 ore la P.knowlesi.
 Accesele malarice corespunzand sincronizarii hemolizei din cursul schizogoniei eritrocitare, necesita pentru instalare, o perioada variabila de
timp (30-45 zile), in care simptomatologia este nespecifica, fiind dominata de o stare febrila pseudogripala, fara rinoree, cu cefalee
persistenta si mialgii. In aceast interval, suspiciunea diagnostica de malarie este sustinuta de criteriul epidemiologic (deplasarea/originea
bolnavului dintr-o zona endemica malarigena).

Fig. 6 Curba termica din cursul infectiei cu Plasmodium spp (malaria)

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 7
Disciplina Parazitologie

Complicatiile malariei
1. Generale:
 Anemia normocitara normocroma
 Splenomegalia tropicala (hiperreactiva) cu posibilitatea ruperii spontane /traumatism minor a splinei
 Oncologice: limfom Burkitt (postinfectie cr cu virusul Ebstein-Barr), leukemia limfocitara cronica
 Obstetricale: avorturi spontane (la primigravide), hipotrofie fetala, prematuritate, retard de crestere intrauterine
2. Speciale:
 Malaria cerebrala (neuropaludism) este specifica pentru specia P.falciparum si, secundar, P.vivax: hemiplegie, ataxie, stabism di-
vergent, paralizii de nervi cranieni (mai ales perechea a VIII-a), coma si deces (20% din cazuri in max 6 ore). Mortalitatea din
malaria apartine in 95% din cazuri speciei P.falciparum si complicatiei cerebrale.
 Febra bilioasa hemoglobinurica (“black water” fever engl)-numai in malaria cu P.falciparum: anemie, icter hemolitic, hemoglobin-
uria si insuficienta renala acuta. Survine la subiectii ne/semi-imuni , fiind declansata de factori precipitanti (efort fizic, deshidratare,
etc)
 Sindrom nefrotic cu anasarca (edeme generalizate) si insuficienta renala –la malaria cu P.malariae

Epidemiologie
 Criza malarica actuala : este definita prin:
a) Rezistenta parazitilor P.falciparum si , secundar, P.vivax la chimioterapicele antimalarice
b) Rezistenta tantarilor Anofel la insecticide noi (permethrin)
c) Aparitia speciilor zoonotice: P.kowlesi (acceptata), P. cynomolgi (in evaluare)
d) Modificarile climaterice care permit supravietuirea vectorilor in zonele temperate si, reintroducerea parazitului in zonele ex-malarigene,
eradicate de boala (“roll-back malaria”)
Malaria NU este o boala tropicala, actualmente, este limitata la zonele tropicale/subtropicale. Pana la sfarsitul anilor *70, Europa si America de
Nord au fost regiuni endemic malarigene. Eradicarea malariei in zonele temperate este un mare triumf al medicinei, Romania fiind un model de
success international, tara noastra eliminand boala in anul 1961.
 Grupele de risc de imbolnavire
 Gravide, copii, turisti si emigranti (VFR=visitor friends or relatives engl.), expatriati, refugiati, rezidenti in zone limitrofe aeroporturilor in-
ternationale
 Zona geografica malarigena : Africa centrala si de Vest (X8), respectiv 90% in zona subSahariana, Asia (X2), respectiv 7% in Asia de Sud-
Est, 2% Orientul Mijlociu, 1% America Centrala si de Sud.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 8
Disciplina Parazitologie

 Transmitere
 Vectorial-inoculativ
 Transfuzii de sange
 “de siringa” (iatrogen, toxicomani)
 Congenital: primipare neimune

Profilaxie si Control
A. Profilaxie individuala: pentru persoanele ce se deplaseaza in zone malarigene si presupune o imbinare de mai multe proceduri protective,
nici una de siguranta absoluta.
1. Protectie mecanica: cu plase antivector pentru pat (“bed net”-engl), usi/ferestre si imbracaminte adecvata (protectie cutanata)
2. Protectie chimica: folosire de insecticide (permethrin, deltamethrin), repelenti (DEET-NN-Diethylmeta-Toluamida) sub forma de lotiuni,
crème, spray, vopsele de interior (indoor wall residual dye-engl)
3. Chimioprofilaxie (protectie farmacologica): chimioterapice antimalarice cu administrare in formula 1/7 (o zi/saptamana) sau 7/7 (in
fiecare zi a saptamanii), in functie de clasa farmacologica utilizata, zona geografica (Fig. 7), durata calatoriei, itinerariul local, factori in -
dividuali (copil, gravida, diabetic, imunodeficitar, etc). Principiile generale ale chimioprofilaxiei antimalarice clasice sunt: initierea medi-
catiei cu o saptamana inaintea deplasarii in zona malarica, pe toata durata sejurului si 3 saptamani dupa revenirea in zona temperata. In-
trucat riscul malarigen pentru anumite regiuni geografice a diminuat semnificativ, chimioprofilaxia antimalarica clasica a cunoscut o ac-
tualizare, prin introducerea conceptului: SBET (StandBy Emergency Treatment-engl.). Principiul acestuia consta din automedicatie anti-
malarica numai in caz de hiperpirexie si pozitivarea testului rapid Plasmodium (se recomanda utilizarea a doua teste rapide de
diagnostic /24 ore). Pentru chimioprofilaxie SBET exista pachete comerciale de calatorie (Anti-malarial Travel Pack- engl.), cuprinzand
medicament antimalaric (atovaquone-proguanil, arthemether-lumefantrin,dihidroartemizinin-piperaquin, etc) si teste rapide de diagnostic
Plasmodium spp.
4. Protectie biologica (vaccin antiPlasmodium ): imunizarea eficienta antiPlasmodium presupune acoperirea imunologica simultana fata de
trei antigene parazitare (antisporozoit, antimerozoit si antigametocit), incomplet realizata pana in present. In uz, cu eficacitate deocam-
data limitata, exista un produs vaccinal, aplicat in scheme de imunizare in anumite tari din Africa (Mosquirix ® – GSK).
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 9
Disciplina Parazitologie

Fig. 7 Chimioprofilaxie și SBET în raport cu zonele endemic malarigene cu risc ridicat respectiv diminuat

B. Profilaxie colectiva: se adreseaza populatiei, iar masurile de preventie sunt asigurate de serviciile medicale ale statelor respective.
1. Depistarea purtatorilor de gametociti (rezervorul uman): tehnici invazive (hematologice) si noninvasive (olfactorii)
2. Masuri antivector: insecticide si larvicide (chimice si biologice), drenarea apelor stagnante, fonice, radioactive, imunologice.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 10
Disciplina Parazitologie

LUCRARE PRACTICĂ (LP)

Asist.univ. dr. Ionela NEAGOE

SPOROZOAR TISULAR
(predominant sangvin)
Plasmodium spp.

Diagnostic infecție cu Plasmodium spp. (MALARIA≡ PALUDISM)

 Diagnostic diferențial (DD)
De regulă, diagnosticul malariei este ridicat în avangardă, de urgență, la oricare pacient febril cu istoric pozitiv pentru o zonă geografică
endemică. În condițiile excluderii malariei printr-un diagnostic negativ trebuie însă să se facă ulterior un DD față de alte potențiale boli cu
simptomatologie similară malariei precum: tripanosomioza africană, babesioza, amoebiaza hepatică, helmintoze în faza de invazie;
arboviroze, hepatite virale, infecții cu virusuri gripale; ehrlichioză, leptospiroză, febră tifoidă; endocardite infecțioase; sidrom de șoc toxic;
meningite.
 Stadii de diagnostic (SD) potențial detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 8,10,11,12,13,14,15)
 Stadii parazitare ale ciclului schizogonic cu evoluție intraeritrocitară: trofozoiți (inel, amoebă); schizonți (prerozeta și rozetă) – stadii e
participă la inducerea bolii  Malaria;
 Stadiu parazitar al ciclului sporogonic cu evolutie intraeritrocitară: gametocit (feminin și masculin) – este S.I pentru vector -vezi curs.

Fig. 8 Schemă stadii intraeritrocitare de diagnostic Plasmodium spp.

A. Inel/trofozoit tânăr- Plasmodium spp (Pv/Po/Pm/Pf/Pk)[ ci -citoplamă inel (puțină); 1N- uninucleat (de obicei); v – vacuolă centrală]; B. Amoebă/trofozoit matur - Plasmodium
spp (Pv/Po/Pf/Pk – excepție Pm -vezi și Fig. ) [ cA -citoplamă amoebă (bogata); 1N- uninucleat (de obicei); v – vacuolă (mare, una sau mai multe); g- granulații (în citoplasma hematiei parazitate – mai
ales la Pv, Po, uneori Pf, foarte rar la Pm); p.m -pigment malaric]; C. Prerozeta /schizont imatur (faza inițială) - Plasmodium spp (Pv/Po/Pm/Pf/Pk) [ inițial 2 N -nuclei în masa citoplasmatica
comună]; D. Prerozeta /schizont imatur (faza finală) - Plasmodium spp [ conține (n-1) nuclei într-o masă citoplasmatică comună; n - număr nuclei ai merozoitiilor prezenți în stadiul de rozeta
raport cu specia de Plasmodium ]; E. Rozetă /schizont matur - conține un număr definit de merozoiți uninucleați, bine individualizați; nr. de merozoiți per rozeta variază în raport cu specia de
Plasmodium [ M- merozoit; NM – nucleu merozoit]; F + G. Gametocit feminin /macrogametocit + Gametocit masculin/microgametocit – Pv/Po/Pm/Pk [1N – uninucleat; C G – citoplamsa
gametocit]; H + I. Gametocit feminin /macrogametocit + Gametocit masculin/microgametocit – Pf. [aspect semilunar ; 1N – uninucleat]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 11
Disciplina Parazitologie

 Diagnosticul paraclinic în Malarie (Fig. 9) are drept scop depistarea cât mai rapidă a prezenței parazitului în proba de sânge. În cazul unui
rezultat pozitiv determinarea speciei P. falciparum și a parazitemiei primează în baza asocierii acestei specii cu atacuri malarice severe,
mortale și eșec terapeutic prin rezistența la anumite antimalarice. Identificarea speciilor non-falciparum deși nu constituie o prioritate în prima
fază (inițial tratamentul antimalaric este comun) este importantă în managementul terapeutic ulterior.

Fig. 9 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Malarie (adaptare după Neagoe Ionela)
[1 Detecția de antigene malarice sangvine (pHRP – proteina bogată în histidina pentru Pf, pLDH – lactat de hidrogenaza parazitară pentru Pv, aldolaza -pentru toate speciile de Plasmodium); 2 + 3
determinarea speciei de regulă se face prin examinarea frotiului ținând cont de forma și dimensiunea hematiei parazitate; determinarea parazitemiei se poate face atât prin examinarea frotiului cât
și a picăturii groase; în caz de suspiciune infecție mixtă cu specii de Plasmodium se recomanda confirmarea printr-un test PCR; 4 de regulă excluderea malariei se face doar după repetarea
examenului MO - inițial negativ - pe noi probe de sânge recoltate la maxim 12h pe o perioadă de 3 zile; picătura groasă are mare utilitate în infecțiile minore; dacă se suspicionează o parazitemie
minoră la pacientul cu test ICT pozitiv și examen MO negativ se poate recurge la confirmare printr-un test genetic; Sg. (Sânge – de obicei capilar); Sg.V (Sânge venos); VSH (viteza de
sedimentare hematii); CRP (proteina C reactivă); MO (microscopie optica); ICT (test imunocromatografic); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction);
ADN ( acidul dezoxiribonucleic); Pf (Plasmodium falciparum); Pv (Plasmodium vivax), Po (Plasmodium ovale); Pm (Plasmodium malariae); Pk (Plasmodium knowlesii); PAN (specii non-P.
falciparum)]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 12
Disciplina Parazitologie

Fig. 10 Stadii intraeritrocitare de diagnostic Plasmodium vivax și criteriile morfologice de recunoaștere a acestei specii (diagramă Neagoe Ionela, foto CDC)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 13
Disciplina Parazitologie

Fig.11 Stadii intraeritrocitare de diagnostic Plasmodium ovale și criteriile morfologice de recunoaștere a acestei specii (diagramă Neagoe Ionela, foto CDC)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 14
Disciplina Parazitologie

Fig. 12 Stadii intraeritrocitare de diagnostic Plasmodium malariae și criteriile morfologice de recunoaștere a acestei specii (diagramă Neagoe Ionela, foto CDC)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 15
Disciplina Parazitologie

Fig. 13 Stadii intraeritrocitare de diagnostic Plasmodium falciparum și criteriile morfologice de recunoaștere a acestei specii (diagramă Neagoe Ionela, foto CDC)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 16
Disciplina Parazitologie

Fig. 14 Examen MO sânge periferic

A+B caz infecție acută cu
Plasmodium falciparum (inele uni și
binucleate + gametociți); C. caz
infecție cu Plasmodium malarie
(rozetă) A. Frotiu colorație Giemsa – se
observa prezența hematiilor și a parazitului
propriu-zis în hematii. B+ C Picătura groasă –
datorită etapei de hemoliza din cursul
produrii de concentrare a sângelui pe lamă,
nu mai avem detalii de morfologie asupra
hematiilor parazitate iar diagnosticul de
identificarea a speciei de Plasmodium este
mai dificil de realizat (vezi LP 2 partea II –
diagnostic infecții Trypanosoma spp. - procedură
realizare picătură groasă Fig 10)

Fig. 15 Caz deces neuropaludism/malarie cerebrală cu Plasmodium falciparum. A. Examen anatomo-patologic creier. B+C Examen
histopatologic țesut cerebral recoltat necroptic (colorație H&E)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 17
Disciplina Parazitologie

Bibliografie suplimentară suport

1. Lazar L. Synopsis de Parazitologie Medicală,. ISBN: 978-973-708-486-6, Editura Universitară “Carol Davila”, București, 2010.
2. Lazăr L. Compedium de Parazitologie Medicală, ISBN: 978-973-708-132-2, Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.
3. Steriu D. Infecții parazitare, ISBN: 973-7928-22-9; Editura ILEX, București, 2003.
4. Crețu C.M. & Cilievici S.E. Parazitoze autohtone și de import ghid de diagnostic și tratament. ISBN: 973-86042-8-1; Editura Cartea
universitară, București, 2004.
5. Crețu C.M. Parazitologie medicală. ISBN: 973-708-095-5; Editura Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.