Toxoplasma gondii

1904(Fr. Institutul Louis Pasteur) Protozoar celul eucariot(nucleu adevrat). Protozoarele sunt organisme microscopice. Morfologic se prezint sub form vegetativ(trofoit) sub o form de rezisten(chist) Trofozoit infecii acute(metabolism activ = tahizoid) Chist infecii cronice( metabolism sczut = bradizoid)6-8 m (aspect arciform) Gondi specii de oareci la care a fost depistat Toxoplasma gondii Toxon gr. Arc Tahos gr.vitez Chistul are form sferic, 5-6 m ce conine n interior parazii cu acelai aspect, care se numesc bradizoiti(celule cu activitate lent) Trofozoitul posed un complex apical de organite celulare care faciliteaz ptrunderea parazitului n celul Chist celula gazd transformat ntr-un sac de parazii Apicomplexa grup cu habitat intracelular, cu denumirea de COCCIDE Toxoplasma gondii prezint o a treia form morfologic, Oochistul, care se gsete la pisic, dar infecteaz omul, are form ovalar, la nceput conine 2 sporociti care evolueaz i n interior formeaz 4 sporozoii. Se formeaz n intestinul pisicii, fiind eliminat prin materii fecale, dup sporozare devine infecios. Ciclul biologic: - Habitatul: - Geoparazii( ciclu evolutiv pe sol unicul protozor)
- Oochistul enterocitele ileale ale pisicii - Trofozoit snge(10 zile), secreii( saliv), LCR

puini) - Elementele infec ioase: - trofozoit transplacentar, srut - Mod de transmitere - chist ingestie de carne neprelucrat termic - oochist ingestie de legume i fructe neprelucrate termic - nmul irea: -asexuat -sexuat oochist( enterocitele ileale ale pisicii) - Gazda: -definitiv are loc nmulirea sexuat a parazitului(pisica) -intermediar omul, femeia nsrcinat( determin malformaii congenitale), soareci, pasari, vite porci -Rol patogen TOXOPLASMOZA Toxoplasma gondii este un parazit oportunist: - friend(imunocompeteni) -killer(imunodeficieni tratamente imunosupresoare) -Rspndirea geografic Paraziii pot fi: cosmopoli i(larg rspndii)
1

- Chist sistemul reticulo-endotelial(pn apar Ac) n f.cronic ochi(retin), creier, muchi( Ac foarte

Toxoplasma gondii este un cosmopolit, rspndirea este n funcie de nivelul de viai i obiceiurile alimentare. Repartizarea pe vrst: 1-2 ani(introducerea n alimentare a crnii) 12-18 ani( srut) Rspndirea profesional: boala elitelor Medici veterinari Preparatori de carne Taxoplasmoza este direct proporional cu nivelul de trai TABLOU CLINIC: Toxoplasmoza dobndit(postnatal): imunocompetenibenign (dezvoltare uoar), la 90% asimptomatic la 10% -grip, febr,guturai sau 3S(adenopatie, astenie, febr) imunodeficieni fatal(tratament imunosupresoare), chisturi persistente la creier, bradizoiii se transform n trahizoii = encefalit necrotic. Se poate produce esofagita hemoragic Toxoplasmoz congenital el. Infecios este trofozoitul, apare n timpul infeciei acute a mamei(I) poate duce la avort, moartea copilului sau malformaii congenitale(mai ales n primele 3 luni) hidromicrocefalie, corio-retinite Adenopatie hipertrofia ganglionilor DIAGNOSTIC: Clinic corioretinit, adenopatie Epidemiologic loc de munc, animale domestice.... De laborator Parazitologic(direct) inocularea la oareci de laborator Serologic/Imunologic(indirect) IgM-infecii acute IgG dinamic, 2 seruri, titru semnificativ Test Salrin-Feldman Dye-Test coloran-liz IFI-imunofluorescen indirect(obligatorie gravidelor) Tratament Pirimetamin( comprimate 25 mg) nu se pot administra femeii nsrcinate Spiramicin/Romancin eficien 40%, se administreaz gravidelor Profilaxia evitarea contactului cu pisica Evitarea crnii neprelucrate termic

Tropicali(rspndire limitat)

Cryptosporidium
Cryptos gr.ascuns Morfologic Oochist, sferic sau ovalar ce membran dubl 5-10m, n interior conine 4 sporozoii. Este o Coccidie(habitat intracelular) Ciclul biologic: Habitat Duoden, jejun Rar la niv. Pulmonar Elementul infec ios Oochistul Transmitere pe cale oral, prin ingestie de legume nmul ireasexuat, urmat de nmulirea sexuat. Oochistul contamineaz mediul nconjurtor 2

Gazd Monoxen(1 gazd) la om sau animale domestice tinere i oareci Oochitii au 80% perete gros - scaun, 20% perete subire autoinfecie Rol patogen CRYPTOSPORIOZA(se manifest ca diareea, scaune apoase fr snge i puroi) Rspndire geografic Cosmopolit, mai frecvent la copii. 4%-ri avansate(epidemii hidrice), 16% ri n curs de dezvoltare TABLOU CLINIC: - Oportunist: Imunocompeteni boal diareec, dureaz 5-7 zile, se vindec spontan Imunodeficieni boal diareec persistent, fatal DIAGNOSTIC: Clinic diaree Epidemiologic SIDA, tratamente imunosupresive De laborator parazitologicmat. Fecale(coproparazitologic frotiu colorat Ziehl-Neelsen) Ziehl-Neelsen(caracteristic bacilului Koch)=fuxina, roie albastru de metilen, albastru *pt. Cryptosporidium, albastru de metilen este nlocuit cu verde

Protozoare mobile hemo flagelate (Hemo mastigofore). Trypanosoma brucei, determin boala somnului(Tse-Tse) Trypanosoma cruzi, determin boala lui Chagas(plosnita zburatoare)

Trypansoma

TRYPANOSOMA BRUCEI

-T. gambiense (localizare: Gambia), infec ia cronic, evolu ie mai lent, n 2-3 ani duce la moarte. -T. rhodesiense (localizare: Rhodesia), determin infecia acut cu evoluie rapid spre moarte Morfologia: - Mobil, mobilitate dat de flagel - Habitat sanguin 1. Se afl sub form tripmastigot (trypanosoma) n mod obinuit. a. Form alungit: de pete b. Un nucleu central, kinetonucleu, din care pornete flagelul, formeaza membrana ondulant si devine liber la polul opus. c. Dimensiuni: 14 -21 micrometri lungime, grosime: 2-3 micrometri. d. Habiteaz n snge - Sub form de amastigot (forma Leishmania, forma imobil, fr flagel), n faze finale. o Form: aspect de ou o Nucleu: kinetonucleu, din care pornete restul de flagel = liziplast o Dimensiuni: 2-4 micrometri. o Habiteaz n reticulul celulelor epiteliale Ciclul evolutiv: -Habitat: a. Tripomastigot n snge b. Amastigot la nivel SNC, n plexurile coroide -Element infecios - Tripomastigot -Mod de transmitere: O insect hematofag, musca Glossina (palpalis, morsipans) = Tse-Tse. Ambele sexe sunt hematofage. -nmulire: diviziune binar/longitudinal(la toate flagelatele) -Gazd:Unele snt specifice omului: Trypanosoma gambiense ->infectie cronica Att la om ct i la antilope: Trypanosoma rhodesiense ->infectie acuta Numai la animale: Trypanosoma brucei (determin moartea eptelului n Africa, ravagii n Senegal), boala se numete Nagana -Rol patogen: Trypanosomiaz (boala somnului). -Distribuie geografic: boal strict african. Musca Tse-Tse este strict africana si inteapa numai pielea inchisa la culoare(pH) Rhodesiense: estul africii Gambiense: vest Tablou clinic: Evolueaz n 3 stadii, corespunztoare ciclului parazitului: c. Primele semne apar la nivelul tegumentului, n locul unde e introdus n tegument. Se multiplic la locul infectrii, prolifereaz celulele reticuloendoteliale, se formeaz un nodul inflamator ancrul trypanosomal 4

d. Apoi trece n limf i snge. Apare hipertrofia ganglionar. Exist un semn caracteristic: semnul Winterbaten (hipertrofia ganglionilor cervicali posteriori, gtul capt aspect trapezoidal). Prezena n snge: febr,astenie, erupii cutanate (rush tripanosomal) e. Trece bariera meningo-encefalica, ajunge la plexurile coroide si trece in amastigot, determinind dereglari nervoase variabile, cea mai caracteristic e starea de somnolen (boala somnului). Diagnostic: f. Clinic: i. ancru tripansomal, febra, semnul Winterbottom g. Epidemiologic : pacient african. h. De laborotor: - direct, evideniem parazitul n snge, situaie foarte rar de boal infecioas n care agentul infecios e evideniat direct n snge. Izolarae prin inoculare la oareci -Serologic: titrul Ac creste rapid in singe sau in LCR TRATAMENT Nifurtimox -Moranil - Arsorbal(risc de encefalopatie arsenica)

TRYPANOSOMA CRUZI (BOALA CHAGAS)

Morfologie: - 2 forme, de trypanosoma i de amastigot - Amastigot o Aspect de ou o Nucleu rotund o Kinetonucleu o Riyoplast(rest de flagel) - Tripomastigot: o Aspect de litera C, cu capetele ascuite, o Kinetonucleul este mai mare. o Membrana ondulanta face 2-3 ondule o Flagelul liber Ciclul evolutiv: -Habitat: tripomastigot : snge amastigot: Muchi: Cardiac, esofag i colon. -Element infecios: tripomastigot -Cale de transmitere: o ploni zburtoare, cu abdomenul n form de chitar: Triatoma megista (Kissing bug), prin fecalele insectei. Insecta absoarbe snge, parazitul se multiplic n tubul digestiv al insectei. Cnd neap din nou, se defec. -Inmultire: Diviziune binar -Gazde: n afar de om se gsete la o serie de animale specifice Americii de Sud: teoposum, amadirium -Rol patogen: Infecia determinat: trypanosomiaza american sau maladia Chagas, de la numele brazilianului care s-a ocupat cu studiul acestui parazit. -Rspndire geografic: America centrala si de Sud TABLOU CLINIC

*Stadiul cutanat: la locul contaminrii apare Chagoma, un nodul inflamator, poarta de intrare poate fi i ochiul, prin praf, la nivelul ochiului apare semnul Romana (umflarea pleoapelor = edem palpebral, sclera se nroete = chemosis, hipertrofia ganglionilor latero-cervicali ) *Stadiul limfo-sanguin: i. n limf: adenopatie, hipertrofia ganglionar ii. n snge: Febr Simptomele pot s dispar, i dup ani de zile apare mega-esofag i mega-colon, alteori pacientul moare n stadiul incipient prin cardiomegalie, tulburri de ritm. DIAGNOSTIC -Clinic: semnul Romana si Chagoma -Epidemiologic: Individ de pe teritoriul american, bussinesman -Direct: evideniem parazitul n snge sau inoculam la hamsteri Cnd numrul paraziilor este mic putem face *Frotiu *Cultivare (pe mediul NNN Novi-McNeal-Nicole) Pe mediul de cultur parazitul cultiv sub form de promastigot, flagelat, cultiv pe acest mediu timp de 2 sptmni. n lichidul de condensare parazitul se aeaz ca o floare. *Xenodiagnostic, inoculm la reduvide. ntr+un pahar Beryelius se afla insecta vectoare, care este hrnit cu sngele pacientului, n intestinul insectei parazitul se nmulete i-l gasim n fecale

LEISHMANIA
SPECII (7) L. donovani - L. donovani - L. infantum - L. chagasi L. tropica L. major L. aehtiopicaa L. mexicana L. brasiliensis L. peruviana I.Morfologie: - Se gsete sub form de amastigot sau leishmania - Amastigot: o Dimensiuni: 3-4 micrometri o Kinetonucleu o Nucleu o Riyoplast - Promastigot (Leptomonas) o Alungit: Cap de pete o Nucleu central o De la nucleu pornete flagelul II.Ciclul evolutiv: -Habitat: a. Om - Celulele sistemului reticulo-endotelial b. Vector, mediu NNN (promastigot) - Dermatotrope( tegumente-mexicana, peruviana,brayiliensis; mucoase tropica, major, aethyopica) - Viscerotrope(celulele sistemului reticulo-endotelial - donovani -Element infecios: amastigot -Mod de transmitere: flebotom, numai femela este hematofag, neap seara Exist 2 genuri importante: i. Phlebotomus, lumea veche (sand fly) ii. Lutzomya, lumea nou Insecta femel absoarbe sngele. Are culoare nisipie, aripile formeaz ntre ele un unghi, are torace arcuit, de talie foarte mica. Specii endofile(crapaturile caselor) si exofile(crapaturile copacilor) -nmulire: Diviziune binar n intestinul insectei, din intestin trece n faringe, coninutul faringian si n plaga -Gazde: c. Animale domestice: cinele d. Animale slbatice: vulpe, roztoare Boala poate fi transmis de la om la om, i boala e numit antroponoz, i de la animale i boala e zoonoz -Rol patogen: Leishmanioz

e. Visceral (viscerotrope ex. donovani), grav, duce la moarte f. Cutanat (dermatotrope ex.tropica, major, aethiopica ), form uoar g. Cutaneo-mucoas (dermatotrope mucoase: ex. speciile lumii vechi) Leishmanioza visceral (Kala Azar) L. donovani donavani : determin kala-azar indian L. donovani infantum: determin kala-azar mediteranean, surs: cine, evolueaz: copii sub 4 ani. L. donovani chagasi: determin kala-azar american, surs: diverse animale slbatice, roztoarele.

L.donovani celulele sistemului reticulo-endotelial: tegumente, limf, ficat, splin, mduva hematogen. Tablou clinic evolueaza cu o triada simptomatica: -singe febr n dini de ferestru- febra dum-dum -limfa,ficat,splina - adenohepatosplenomegalie -maduva hematogena pancitopenie(elemente figurate scazute) Diagnostic Clinic triada simptomatica De laborator direct/parazitologic - recoltam prin punctie medulara, facem frotiu si inoculam pe med NNN si la hamster Pe med NNN cultiva in 2 sapt sub forma de promastigot, iar la hamster in 6 luni sub forma de amastigot. Leishmanioza cutanat: L. tropica: urban, uscat (vindecare 2-5 luni) L. major: umed, rural (vindecare 1 an) Arata sub forma unei leziuni(unica sau multipla), unde vine flebotomul si inteapa Sub forma unei ulceratii ce se acopera cu o crusta, se vindeca spontan, lasind o cicatrice si imunizeaza individul. L.aethyopica leishmanioza cutanata diseminata, a fost pusa in evidenta la imunodeficienti(SIDA) Leishmanioza cutaneo-mucoas: Determinata de L.mexicana, braziliensis, peruviana determina distructii osoase -L.brazilensis espondia -L.mexicana clicheros -L.peruviana Debuteaz cu leziuni cutanate, la niv.gurii Implic pe urm palatul dur, moale sau nasul i duce la prbuirea piramidei nazale Dupa tratament pot aparea leziuni cutanate

Def: Filariile sunt nematode filiforme. (Viermi subiri ca firul de a)

Viermi cilindrici (Helmini) Filarii

Morfologie:
-Adult Femel, mai mare dect masculul Mascul, are extremitatea caudal recurbat ventral -Larva, de dimensiuni microscopice poart numele de microfilarie Dimensiuni: 200-300 m Snt elementele infecioase Reprezint stadiul de diagnostic Ciclul evolutiv: -Habitat: a. n raport cu habitatul adulilor i. Filarii limfatice (2 specii) 1. Wuchereria bancrofti 2. Brugia malay ii. Filarii cutanate (3 specii) 1. Loa-loa 2. Onchocerca volvulus 3. Dracunulus medinesis iii. Filarii cavitare 2 specii (n cavitile la nivelul seroaselor, pleur, peritoneu, pericard. Sunt nepatogene) 1. Mansonela ozardi 2. Mansonela perstva b. n raport cu habitatul microfilariilor i. n snge 1. Periodic a. Periodicitate nocturn (22-2, Wuschereria bancrofti)) b. Periodicitate diurn (10-14, Loa-loa) 2. Aperiodic (Brugia malay) ii. n tegumente -Element infecios: microfilariile -Mod de transmitere: Insecte hematofagice: c. nari (Anopheles, Culex, Aedes, periodic Mansonia): Wushereria bancroftia, Brugia malay d. Mute (Musca roie(Gen Crisox): Loa-loa, Musca neagr(Simulium): Oncocerca volvulus) Insecta vectoare absoarbe odat cu sngele microfilariile, care se afl fie n snge, fie n tegumente. Microfilariile ajung n muchii insectei

vectoare, unde se dezvolt i se transform n larve stadiul II (infecios). Evoluia de la stadiul I (neinfecios) la stadiul II (infecios) dureaz 3 luni. Dup aceea paraziii ajung la nivelul trompei i sunt inoculate n timpul urmtorului prnz hematofag. Paraziii, microfilariile infecioase, se transform n aduli n organismul uman n decurs de 23 sptmni. Rol patogen: 1. Infeciile determinate: Filarioze 2. Repartizare geografic: Filariozele sunt boli tropicale, foarte rspndite, ocup locul II dup Malariae 200 mln oameni. Sunt boli grave, invalidante de aceea sunt n centrul preocuprii organizaiilor mondiale a sntii. 3. Diagnostic: a. Clinic (valoare orientativ): i. Febr ii. b. Epidemiologic (pacienie tropicali): c. De laborator: i. Direct: Cutm filariile n snge. Testul MAZZOTI (testul de provocare) a. determinm numrul microfilariilor din snge (poate fi 0) b. Administrm: dietil carbamazina (n doz mic=1-2 mg/kg corp) (alung microfilariile din limf) c. Determinm numrul microfilarrile din snge dup 2 h TRATAMENT d. Se utilizeaz fie dietilcarbamazina n doz de 5-6 mg /kg corp, e microfilaricid. Tratamentul se ncepe cu 1 mg pn se atinge 5 mg. Tratamentul dureaz 21 zi.le. e. Ivermectinul se utilizeaz n doz mic i repetat. 4. Profilaxia: a. Descoperirea i tratarea sursei de infecie b. Distrugerea insectei vectoare c. Msuri care se refer la populaia receptiv, ce faci cu populaia receptiv, o imunizezi, nu exist vaccin, deci se utilizeaz aceleai medicamente.

10

Wushereria bancrofti
E principal filarie. Mai e numit filaria de bancroft. Are i o variant: Wuchereria pacifica care se gsete n insulele polineziene. Morfologie: -Adult Masculul 4 cm Femela 8 10 cm -Microfilariile -Dimesniuni: 200 300 m / 7-8 m -n general filariile patogene au o teac. -Prezint nite nuclei particulari, dispui astfel nct dau un aspect vrgat microfilariei, nucleii las nite spaii libere ntre ei. -Microfilariile au aspect de melc Ciclul evolutiv: -Habitat a. Aduli: i. vase limfatice, n special pachetul limfatic crural, genital, renal ii. ganglioni limfatici b. Microfilarii i. Snge (ntre 22 2) -Element infecios: Microfilariile -Mod de transmitere: c. narul Anopheles Gambie, d. narul Culex fatigans i e. Varianta pacifica: Aedes polinesiensis -Rol patogen: 1. Determin filariozele limfatice. Principala filarioz este wuchererioza (elefantiazis). 2. Rspndire geografic: boal tropical 3. Tablou clinic: Filariozele limfatice evolueaz n 2 stadii: a. Stadiul I sau acut inflamator i. Paraziii care msoar ntre 2-10 cm sunt situai n vase limfatice, determinnd limfangit i hipertrofia ganglionilor limfatici (adenopatie) ii. Microfilariile se gsesc n snge: determin febr iii. Permeabilitatea vaselor limfatice se modific i limfa se revars n esuturile din jur, ca consecin acestea se mresc n volum, i determin elefantiazis.

11

iv. Vasele limfatice se sclerozeaz i se rup, atunci pot s apar revrsate limfatice, fie n caviti (chilotorax, ascit chiloas), fie n esuturile din jur (n cile urinare: chilurie) b. Stadiul II sau cronic obstructiv 4. Diagnostic: i. Se pune n stadiul acut: febr, limfangit dac e din zona tropical ii. n stadiul cronic, petnru c pacientul e surs de infeci a. De laborator: Se caut microfilarii n snge (ntre 22 2), pe pictur groas sau frotiu. Se poate face cu un microscop portabil la patul bolnavului, numai pe un tub heparinat. E valabil i testul Mazzoti.

12

Loa Loa
1. Infecia determinat este strict african. Filaria este extras din conjunctiva ocular a unui student african. 2. Insecta vectoare: Musca roie Morfologie:
-Adult Femel 8-10 cm

mascul 3- 4 cm -Microfilarie 200-300 micrometri / 7-8 micrometri Ciclul evolutiv -Habitat: a. Subcutanat b. Conjunctival c. Snge (microfilariile ntre 10-14, funcie de insect) -Element infecios: microfilariile -Mod de transmitere: musca roie, (Africa central i de vest) d. Chrysops dimidiata e. Chrysops silacea Rol patogen 1. Infecia determinat: loaza, loiaz, popular edemul de Calabar. 2. Tablou clinic: loaza este o filarioz benign, cnd adultul este localizat n tegumente, simptomul cardinal e reprezentat de edem (alergic) a. Cnd parazitul este localizat la nivelul conjunctivei oculare determin conjunctivit, parazitul migreaz i simptomele dispar. 3. Diagnostic: a. Clinic, te uii n ochii omului i pui diagnosticul, prin evidenierea adultului la nivelul conjunctivei oculare b. Epidemiologic: Africa central sau de vest c. De certitudine: Parazitologic: Evideniem microfilariile n snge. 4. Tratament, profilaxie:

13

Onchocerca volvulus
Morfologie: -Adult Femel, poate ajunge pn la 50 cm -Microfilarie, -Dimensiuni: 200 -300 micrometri / 7-8 micrometri -singura filarie patogen lipsit de teac Ciclul evolutiv -Habitat -Adult derm -Microfilariile derm, globul ocular (profund, n camera anterior, n camera posterioar a ochiului) -Element infecios: microfilarie -Mod de transmitere: Musca neagr (Simulium). Mutele, ca i narii se nmulesc prin metamorfoz complet a. Stadiu de ou, ap ru b. Stadiu de larv, ap ru, parazitul este ca creionul i triete fixat pe plantele din ru sau pe stnci, fiindc are respiraie aerob c. Stadiu de nimf, ap ru, este sub form de cornet cu discul adeziv se fixeaz de pietre, infecie se va ntlni n jurul unui ru d. Stadiul de adult zboar ca orice musc, Rol patogen -Infecia: Oncocercoz, Oncerciaz, popular: orbirea de ru -Rspndire geografic: boal tropical, 20 mln oameni --Tablou clinic: didactic, 2 feluri de leziuni a.Leziuni cutanate, benigne, cu evoluie uoar fr s afecteze viaa pacientului *Prurit (asemntoare riei=scabia), din aceast cauz boala se numete rie filarian *Prezena unor noduli cutanai, noduli onchocercieni, fr fenomene inflamatorii, mobili pe planurile subiacente, n funcie de obiceiurile vestimentare. Nodulii sunt un harem, un mascul nconjurat de mai multe femele *Modificri de pigmentaie ale tegumentelor (zone hiperpigmentate alternnd cu zonen epigmentate, pielea de leopard), modificri ale elasticitii tegumentelor. a. Leziuni oculare, grave, duc la orbire i. Inflamaiile retinei poate duce la cecitate de ru (orbire), parazitul nu e n conjunctiv, a nu se confunda cu loaza 2. Diagnostic a. Clinic: un individ care se scarpin toat ziua are fie scabie, fie pduchi, fie filarioz b. Epidemiologic: tropical c. De laborator: i. Se caut cu oftalmoscopul n ochiul pacientului,
14

ii. biopsie la nivelul nodulilor iii. raclarea teguentelor cu o lam i examinm solzii cu o lup i gsim microfilariile 3. Tratement: a. Ivermectin

Dracunculus medinensis Morfologie

I se zice dracunculus pentru c e cel mai mare vierme. -Adult Femela: 1,2 m Mascul: 2-3 cm -Microfilarie: 500-700 micrometri / 12 micrometrie Ciclul evolutiv -Habitat: a. Adult: derm, vezicule b. Microfilariile: derm, retromaleolar intern -Element infecios: microfilarii -Mod de transmitere: puricele de balt Ciclops

Rol patogen

-Infecie: dracunculoza -Rspndire geografic: tropical -Tablou clinic: prezena unei vezicule retromaleolar intern Omul inger ap i inger cyclopsul. Ajuni n stomac cyclopsul este digerat i ies microfilariile i migreaz retroperitoneal n loja renal i cresc n decurs de un an, devin maturi. Dup cuplare, masculul moare i se resoarbe. Femela migreaz decliv de-a lungul membrului inferior i determin o vezicul (cu lichid n interior). n acest lichid protruzioneaz uterul i elmini microfilariile i elimin microfilariile cnd omul imerseaz picioarele n ap. Vezicula se rupe, microfilariile ajung n ap, ptrund n cyclops i din elemente neinfecioase evolueaz i se transform n elemente infecioase. 1. Diagnostic: a. Clinic: vezicula retromaleolar intern b. Epidemiologic: zona tropical c. De certitudine: evideniem microfilariile n lichidul din vezicul. Punem o compres ud pe vezicul, nepm vezicula cu o pipet Pasteur i vedem microfilariile care sunt mari. 2. Tratament: extragerea filarieie adulte. Vraciul satului l scoate cu o singur micare pe zi

15

Parazit organism ce triete i se hrnete pe seama altui organism gazdp. Paraziii pot fi animali(Parazitologie) i vegetali(Micologie) DIAGNOSTIC: Clinic bazat pe simptome subiective i semne obiective, cu val. Orientativ Epidemiologic cosmopoliti(rspndire larg) Tropicali( rspndire limitat) De laborator identific specia de parazit care determin boala i are val. Etiologic Diagnosticul de laborator poate fi: Serologic Parazitologic, care include 6 etape: 1)Recoltarea produselor patologice( umori-snge, excreii i secreii saliva, urina, materii fecale, secreii genitale) 2)Transportul probei max. 1h sau se conserv chimic cu formol sau fizic prin refrigerare 3)Examenul macroscopic se urmrete aspectul, culoarea, consistena, parazitul 4)Examenul microscopic se fac 2 preparate( unul umed, lam-lamel i unul uscat, frotiu) 5)Izolarea paraziilor: in vivo pe animale vii de laborator In vitro pe medii de cultur 6)Identificarea paraziilor dup criterii caracteristice fiecrei specii. Diagnosticul coproparazitologic se recolteaz dimineata aprox. 5-10mg materii fecale, se realizeaz un examen macroscopic, urmat de un examen microscopic, folosind tehnicile Willis-Hung si Bailanger. Regula unui examen coproparazitologic este min.3 determinri la interval de 5-7 zile, deoarece paraziii prezint perioade negative de discontinuitate cnd nu se elimin n scaun.

PROTOZOARE
I.ncrengtura SARCOMASTIGOPHORA 1.Clasa Sarcodina( ex.Entamoeba histolytica) 2.Clasa Mastigophora (ex.Giardia intestinalis, Trichomonas vaginalis) II.ncrengtura CILIOPHORA (ex.Balantidium coli) III.ncrengtura APICOMPLEXA (ex.specii de Plasmodium) Dpdv morfologic, Protozoarele au 2 forme de existen : - trofozoit forma vegetativ pe care o adopt n condiii prielnice de mediu - chist- forma de rezisten, e care o adopt n

16

condi ii neprielnice de mediu

Entamoeba histolytica
Protozoar care se deplaseaz cu ajutorul pseudopodelor. Se prezint sub form de trofozoit i chist. Trofozoitul prezint o ectoplasm hialin, endoplasm granular i nucle situat excentric, care prezint pe f.int un cariozom dispus n form de spie de roat. Trofozoitul prezint 2 forme: Magna i minuta F.Magna msoar 20-40 m, prezint hematii n endoplasm, este forma patogen i determin boal, este histolitic, emite repede pseudopode i este foarte mobil. F.minuta msoar 15-20 m, forma nepatogen, care ntreine parazitul, are o mobilitate redus i este bacteriofag. Chistul este rotund, prezint perete dublu, iar n interior, prezint 4 nuclei Ciclul biologic - Sursa de infecie omul infectat - Habitat colon - Elementele infeciosioase chistul - Calea de transmitere prin mecanism fecal oral(mini murdare, ap contaminat) - Rol patogen AMIBIAZA Amibiaza intestinal (Dizenterie amibian) Diaree 3-4 scaune pe zi Dizenterie scaune cu snge(sanghinolente) Leziunea caracteristic pe care o determin la nivelul mucoasei abcesul n buton de cma TABLOU CLINIC diaree, ajungnd la peste 10-15 scaune/zi, afecale, spumoase ca un scuipat rectal, mucosanghinolente. Sunt prezente tenesmele rectale i durerile abdominale. DIAGNOSTIC de laborator coproparazitologic. Se pot vedea hematiile i prezena cristalelor Charcot- Leyden(resturi de eozinofile distruse) Amibiaza extraintestinal apare cnd parazitul strbate mucoasa i prin snge ajunge la diverse organe(ficat, plmni, creier), determinnd apariia abcesului amibian n organul respectiv. TABLOU CLINIC febr(39-40 C), hepatomegalie, hepatalgie(durere la niv. ficatului) DIAGNOSTIC de laborator serologic

Balantidium coli
17

Protozoar care se deplaseaz cu ajutorul cililor. La polul anterior, trofozoitul prezint o depresiune numit peristom, care se continu cu un citostom(orificiul bucal), n aceast zon cilii sunt mai lungi i se numesc adorali. La polul posterior se gsete un orificiu, citoproctul, care are rol excretor. n interior se gsete un nucleu reniform(mare) i unul mic, sferic, situat n concavitatea celui mare. Chistul este rotund, prezint perete dublu, n interior se gsete un nucleu mare reniform i unul mic, sferic(n concavitatea celui mare) Ciclul biologic Sursa de infecie Omul sau porcul - Habitat colon - Elementul infecios chistul - Calea de transmitere fecal-oral - Rol patogen BALANTIDIOZ, poate mbrca aspect de boal profesional la cresctori de porcine TABLOU CLINIC - diaree, ajungnd la peste 10-15 scaune/zi, afecale, spumoase ca un scuipat rectal, mucosanghinolente. Sunt prezente tenesmele rectale i durerile abdominale.

Giardia intestinalis (Lamblia)

Protozoar flagelat Trofozoitul prezint 2 nuclei i 8 flageli cu originea n 8 blefaroplati, care furnizeaz energia necesar deplasrii flagelilor. Are aspect piriform. Chistul este rotund, prezint perete dublu, 2 nuclei i resturi de flageli dispui n form de S. Ciclul biologic Sursa de infecie Omul infectat - Habitat intestinul subire - Elementul infecios chistul - Calea de transmitere fecal-oral - Rol patogen GIARDIOZA(LAMBLIOZA) TABLOU CLINIC mai frecvent la copii, la aduli rar, mai frecvent la cei ce cltoresc, numindu-se i Diareea cltorilor. Dureri abdominale, diaree, vrsturi, greuri, inapeten, cefalee, scderea randamentului intelectual. DIAGNOSTIC copro-parazitologic sau examenul microscopic al lichidului duodenal, recoltat prin endoscopie, unde se poate evidenia prezena trofozoitului.

Trichomonas vaginalis
18

Protozoar flagelat care colonizeaz vaginul i uretra. Se prezint doar sub form de trofozoit. Trofozoitul oval, la polul anterior prezint un nucleu alungit n form de pictur, 4 flageli i un flagel recurent, numit i membran ondulant, cu originea ntr-un grup de blefaroplati. Pe mijloc prezint un axostil ce menine forma celulei i citoplasm cu aspect buretos, datorit vacuolelor de pe suprafa. Ciclul biologic Sursa de infecie Omul infectat - Habitat cile genitale(vagin, uretr) - Elementul infecios trofozoitul - Calea de transmitere sexual - Rol patogen TRIHOMONIAZA, boal cosmopolit cu transmitere sexual(BTS) TABLOU CLINIC la femei apariia unei secreii genitale galben-verzui, abundent, spumoas cu aspect aerat. Este prezent puritul genital i dispareonia(contact sexual dureros) - la brbai este simptomatic la 10% i asimptomatic la 90%. Secreie uretral n cantitate sczut i senzaie de arsur intensificat la miciune. DIAGNOSTIC de laborator - parazitologic al secreiilor vaginale sau uretrale

Increngatura A P I C O M P L E X A Gen P L A S M O D I U Plasmodiu determina malaria Etiologie la om cuprinde 4 specii: Plasmodiu falciparum Plasmodiu vivax Plasmodiu malariae Plasmodiu ovale Vectorul este femela ANOPHEL(tintar) Habitat intraeritrocitar CICLUL BIOLOGICva Plasmodiile evolueaza succesiv la 2 gazde, o gazda intermediara omul, la care are loc reproducerea asexuata sau schizogonica si una definitiva tintarul Anophel, la care are loc reproducerea sexuata sau sporogonica R.asexuata tintarul Anophel inoculeaza la om in capilare sporozoiti, acestia se gasesc la niv. glandelor salivare si reprezinta el.infectios, dupa aproximativ 30 min. Sporozoitii ajung la ficat si patrund in hepatocite, dupa dezvoltare si maturare, nucleul se divide activ si rezulta o masa multinucleata, numita schizont tisular.

19

Schizontul se rupe si elibereaza merozoiti, fiecare merozoit eliberat prin ruperea hepatocitului, trece in circulatia sangvina , patrunde in hematie si devine trofozoit cu aspect e inel in stadiul tinar si de amiba in satdiul matur. Trofozoitul se dezvolta, nucleul sau se divide si rezulta o rozeta schizont la niv.hematiei. Schizontul matur rupe hematia din care se elibereaza merozoiti care vor parazita noi hematii. Ruperea hematiilor coincide cu un acces/atac febril datorita eliberarii unui pigment pirogen hemozoina. Dupa mai multe cicluri schizonice, in eritrocite apar forme cu potential sexual gametociti feimini si masculini care se vor dezvolta la tintari. R.sexuata are loc la tintar, care absoarbe gametocitii, ce vor evolua si se vor transforma in gameti. Dupa fecundare rezulta un ou mobil oochinet care se implanteaza in portiunea stomacului si va deveni oochist. In interiorul acesteea se formeaza sporozoitii care vor migra la niv.glandei salivare si reprezinta el.infectios. DIAGNOSTIC clinic febra periodica, in functie de specie!!!! La 24h febra cotidiana P.falciparum La 48h febra terta benigna P.vivax si P.ovale La 72h febra quarta P.malariae Anemie Splenomegalie Epidemiologic boala tropicala, intilnita si in alte arii geografice De laborator parazitologic evidentierea parazitilor pe frotiu sau in picatura groasa Tehnica frotiului Se recolteaza a 2-a pic. de singe capilar din pulpa degetului, curatata cu alcool 1. Etalarea-se pune o pic de singe pe lama, cu ajutorul altei lame se intinde singele in strat subtire. Preparatul bun se termina in franjuri si are marginile drepte 2. Fixarea-lama se acopera cu May-Grumwald timp de 3 min, peste care se adauga apa distilata si se amesteca prin inclinare 3 min. 3. Colorararea cu Giemsa, se spala cu apa de la robinet sau distilata si se lasa la uscat la temperatura camerei Frotiul permite diagnosticul de boala si specie. La microspcop se poate observa morfologia hematiei(forma si granulatiilr care apar) si morfologia parazitului(stadiul de inel trofozoit tinar, stadiul de amiba trofozoit matur, stadiul de rozeta schizont matur, stadiul de gametociti) Tehnica picaturii groase Se depun cite 3 pic de singe capilar in forma de triunghi la cele 2 capete ale unei lame 1. Defibirnarea cu coltul unei lamele se unesc cele 3 pic, printr-o miscare usoara circulara, pina se obtin 2 pic cu diametrul de aprox. 1 cm. Preparatul se lasa la uscat 24h 2. Hemoliza se acopera lama cu apa distilata pina cind pic devine alb-cenusie 3. Colorarea cu Giemsa Preparatul in picatura groasa este metoda cea mai buna pentru studul parazitilor sangvini, deoarece pe o suprafata mica exista o incarcatura parazitara mare, dar pune diagnosticul in timp indelungat. Caracteristici: P.falciparum pete Mawer In hematie sunt 2 sau mai multe inele

20

f.gametocitilor semilunara gametocitul fem are citoplasma albastra, iar cel masc roz-violet P.vivax: - granulatii Schuffner -gametociti rotunzi: fem-nucleu in f. de triunghi situat excentric masc-nucleu difuz P.malariae: - in stadiul de amiba are f. de banda, iar gametocitii sunt ca la P.vivax P.ovale: - hematia hipertrofiata, prezinta granulatii Schuffner, hematia este deformata, ovala si franjurata la un capat.

Helmiti
- sunt viermi divizati in doua increngaturi: 1. Increngatura PLATHELMINTES viermi plati Clasa CESTODA Clasa TREMATODA 2. Increngatura NEMATHELMINTES viermi cilindrici Clasa NEMATODA CLASA CESTODA Morfologic: -adult: -cap, scolex, cu rol in fixarea parazitului la gazda -gat, col, rol proliferativ -corp, scrobela, proglota -ou

21

TAENIA SAGINATA (Cysticercus bovis)

-specifica omului, in stare adulta si bovinelor in stare de larva Morfologie: -adultul lungimee 4-10m si e formata din 3 parti -scolex oral ce prezinta 4 ventuze orale ce reprezinta organe de fixare -colul sau gatul este scurt, subtire si are rol proliferativ -strobila sau corpul este alb sidefiu, musculatura este bine dezvoltata si e foramata din epiglote astfel: -in 1/3 anterioara sunt proglote tinere -in 1/3 mijlocie sunt proglote mature -la nivelul fiecarei proglote, pe partea laterala se gaseste un orificiu numit por genital cu rol in inmultire -in 1/3 inferioara se gasesc proglotele batrane ce gasesc un singur organ(uterul) ce e plin cu oua si prezinta numeroase ramificatii laterale acre se divid secundar(dihotonic) -oul este rotund, prezinta un perete dublu cu striatii lateral, iar in interior contine un embrion hexacant Ciclu evolutiv: 1.Habitat: se localizeaza in intestinul subtire -gazda definitiva omul -gazda intermediara vite 2. Elementul infectios: reprezentat de cisticerci iar longevitatea este cuprinsa intre 15-25ani omul bolnav elimina activ odata cu materiile fecale bucati de tenie in mediul extern. Aceste oua pot ajunge pe iarba si pot fi ingerate de vite care se infecteaza. La nivelul acestor animale se transforma in cisticerci si se localizeaza in muschi. Omul se infecteaza prin consum de carne de vita insuficient preparate termic.

TAENIA SOLIUM (CYSTICERCUS CELLULOSAE)

-traiestre la om in stare adulta si la porci in stare de larva Morfologie -adultul lungime 7-8m -scolexul este globulos, oval prezinta un rostrum si are ca organe de fixare, in afara celor 4 ventuze rotunde si doua coroane de crosete - colul sau gatul este scurt, subtire si are rol proliferativ strobil sau corpul este alb transparent nu are musculatura, prezinta pe marginile laterale porii genitali dispusi regulat alternant, unul stanga, altul dreapta - proglotele batrane au uterul cu putine ramificatii laterale, neregulate si arborescente -oul este rotund, prezinta un perete dublu cu striatii laterale iar in interior se gaseste un embrion hexacant

22

Ciclu evolutiv: -habitat se localizeaza in intestinul subtire, longevitate 10-15 ani -gazda definitiva omul -gazda intermediara porcul Omul bolnav elimina odata cu materiile fecale bucati de taenie izolat si pasiv care pot ajunge la porc prin consum de iarba infectata. In porc se dezvolta o larva numita cysticercus celulosae) care se localizeaza in muschi. Oul se infecteaza prin consum de carne de porc insuficient preparata termic ce contine cisticerc(carene manzata) ei pot fi distrusi prin congelare sau prajire -Rol patogen : atat taenia solium cat si saginata determina o boala numita TENIAZA -Diagnostic clinic: boala se manifesta cu greturi, dureri abdominale, episoade diareice, tulburari de apetit, bulimie sau anorexie si scaderea in greutate Diagnostic de laborator -examinarea proglotelor mai exact a ramificatiilor uterinepentru a identifica specia La taenia saginata ramificatiile uterine sunt numeroase si se divid dihotonic La taenia soliun ramificatiile uterine sunt mai putine si se divid arborescent Criterii morfologice de diferentiere intre taenia solium si taenia saginata 1. forma scolexului 2. dispozitia porilor genitali 3. tipuri de ramificatii uterine Cisticercoza umana este o boala grava a teniazei cu taenia soliun care este determinat de evolutia la om a larvei(cysticercul celulozae) Omul luand astfel locul gazdei intermediare, naturale porcul Morfologie: forma cysticercilor variaza in raport cu organul parazitat -in muschi sunt fusiformi -in ochi sunt sferici -in creier sunt ramificati in spatiile ventriculare ca ciorchini de struguri Ciclu evolutiv: -Infectia se realizeaza prin ingestia de oua embrionate odata cu legumele sau fructele contaminate sau mai rar prin autodigestia proglotelor batrane refluate pana in stomac in timpul varsaturii se elibereaza embrionul hexacant care se raspandeste pe cale circulatorie in organisc se localizeaza in muschi, creier, ochi, miocard. -Rol patogen : Tabloul clinic este conditionat de cisticerci si de localizarea lor. Daca se localizeaza la ochi boala se numeste cisticercoza oculara si se manifesta cu strabism, exoftalmie si prin diminuarea acuitatii vizuale -Diagnostic de laborator. Se efectueaza un diagnistic parazitologic, unul macro si microscopic al unui cisticerc extras prin biopsie musculara sau cutanata -Diagnostic serologic se evidentiaxza anticorpii specifici si e util in cysticercoza cerebrala -Diagnostic oftalmoscopic acesta permite vizualizarea cisticercului situat la nivelul ochiului -Diagnostic radiologic util in cercoza cerebrala

BOTHRIOCEPHALUS LATUS(TAENIE VARGATA)

23

Morfologie: -adultul are o lungime de 10-15m -scolex este oval si prezinta pe mijloc 2 fante longitudinale numite lotridii cu rol de fixare - gatul sau colul este scurt, subtire si are rol proliferativ iar strobila sau corpul este alcatuit din 3000 de proglote iar prin transparenta la nivelul fiecarei proglote se observa in centru uterul, mai inchis la culoare, de unde denumirea de tenie vargata Uterul are un orificiu numit tohostom prin care ouale se elimina direct la exterior -oul este oval de culoare maro si prezinta un opercul Ciclu evolutiv -Habitat; se localizeaza in intestinul subtire -Gazada definitiva omul -Gazda intermediara peste(stiucs) -Element infectios larva plericercoida Longevitatea este de 10-15 ani . oul de kotriocefalis care ajunge in apa dulce elibereaza un embrion hexacant ciliat numit coracidium. Daca acesta e inghitit de un crustaceu se va transforma in aproximativ 15 ziel intr-o larva numita procercoida si daca crustaceul va fi inghitit de un peste se va transforma in larva plericercoida . omul se infecteaza prin consum de peste insuficient preparat termic -Rol patogen BOTRIOCEFALOZA -chimic se manifesta vu: greturi dureri abdominale diaree tulbursri de spetit anemie, carenta de B12 Diagnosticul de laborator este coproparazitologic si consta in evidentierea oualelor caracyteristice prezente in materiile fecale

ECHINOCOCCUS GRANULOSUS
Morfologie -adultul are o lungime de 3-6mm se se localizeaza in intestinul subtire la caine -scolex are 4 ventuze si o membrana dubla de crosete -gatul sau colul este scurt, subtire si are rol proliferativ -corpul este alcatuit din trei proglote , ultima proglota contine oua ce se elimina in mediul extern odata cu materiile fecale - oul este rotund, prezinta un perete dublu cu striatii laterale si in interior se gaseste un embrion hexcant. Din mediul extern aceste oua ajung la om care prin mecanisme fecal oral inghite aceste oua ,din oua rezulta o larva ce se numeste HIDATIVA (chist hidatic) Chistul hidatic contine lichid hidatic si scolex, are un perete format din 3 membrane : Adventicea : reprezinta o reactie inflamatorie a organismului gazda in jurul parazitului si nu e o structura parazitara Cuticula(membrana anlusta) are o grosime de 1-2 cm este elastica si are un aspect de albus de ou coagulat Membrana germinativa e membrana care da nastere la vezicule proligere si la protoscolecsi.

24

Ciclu evolutiv -habitat T. echynococcus in stadiul de adult traieste in intestinul sunbtire a cainelui. Proglota terminala se elimina cu materiile fecale si in natura se elibereaza ouale ce se disperseaza pe iarba si pot intra in blana cainelui Oulale inghitite de om elibereaza in stomac embrionul hexacant care poate ajunge la decese organe pe cale circulatorie -Rol patogen HIDATIDOZA la om se localizeaza intr-un procent de 50-60% la nivelul ficatului 30-40% la nivelul plamanului si 10% oriunde Se disting doua forme : -Hidatiodoza primara(de prima localizare) -Hidatiodoza secundara(ca urmare a ruperii chistului in diseminarii protospolexilor in cavitatea pleurala sau peritoneala Hidatiodaza se dezvolta lent si poate ramane asimptomatica timp de mai multi ani Manifestari clinice tardive: dispnee Febra Dureri toracice violente Compresiuni asupra organelor din jur Fisurarae si ruperea chistului Diagnostic de laborator (serologic) evidentierea anticorpilor specifici.

CLASA TREMATODA
Careactere generale Clasa trematoda cuprinde viermi plati Ce este heteroxen(stadiul de adult si larva au gazde diferite asigurand alternanta generatiilor In stadiul adult sunt paraziti ai tubului digestiv sau a altor organe: sistem nervos, cai biliare In stadiul larvar sunt paraziti ai unor gasteropode melci acvatici prin care are loc inmultirea prin inmugurire. La om infectia intestinala sau hepatica are loc prin ingestia metacercarilor, larve incrustate pe vegetale acvatice sau se gasesc pe cea de-a doua gazda intermediara reprezentata de pesti.

25

Se fixeaza in lumenul organelor cavitare prin doua ventuze musculare numite distonieni iar infectia determinata de prezenta trematodelor la nivelul unui organ se numeste distomatoza

FASCICOLA HEPATICA
Morfologia -Adultul este foliaceu, hermafrodit are doua ventuze (ovala, ventrala) si masoara 23cm -Oul este oval prezinta un opercul si e inconjurat de un invelis subtire transparent Ciclu evolutiv -Habitat la nivelul cailor biliare, la ovine, bovine si accidental la om. -Gazda intremediara e o molusca de apa dulce -Gazda definitiva ierbivore si accidental la om -Element infectios e reprezentat de metacercari iar longevitatea este de 20ani Ouale depuse in caile biliare sunt drenate prin bila si eliminate la exterior odata cu materiile fecale pentru a-si continua evolutia ouale necesita prezenta mediului acvatic In mediul acvatic eclozeaza o larva ciliata numita miracidiu care paraseste oul. Acesta va innota in cautarea unei gazde potrivie(gasteropot) lymnea trunculata ea se va transforma in sporocist si redie in final prin multiplicare asecsuata si rezultata 300800 larve(cercari) care se vor inchista pe vegetale acvatice numiti metacercari Metacercarii ajunsi tranzitul digestiv la om strabat peretele intestinal si ajung in ficat si apoi in canakele biliare La acest nivel larva devine adult si va incepe sa elimine oua o data cu materiile fecale dupa trei luni de la infectare. Omul se infecteaza in urma consumului accidental de apa cu larve, vegetale nespalate sau prin consumul unor salate salbatice de pe marginea apelor. -Rol patogen: deterrmina boala numita FASCIOLAZAea evolueaza in doua faze: 1. Toxico infectioasa saqu de invazie pacientul are dureri abdominale, hepatomegalie, febra 39-40 grade prurit, atragii si nialgii 2. faza de angiocolita cronica sau faza biliara pacientul are crize urticariene si intoleranta alimentara Diagnosticul de laborator este diferit si are si el doua faze: 1. fazade toxiinfectie eozinofilele sunt in numar crescut pana la 50-80%, cu o crestere a anticorpilor specifici 2. faza de angiocolita cronica prezenta oualelor caracteristice in materiile fecale

DICROCELIUM LANCETUM(hepatic)
Morfologie -Adultul are corpul alungit in forma de lance, extremitatile sunt ascutite, ventuya ventrala este mai mare ca cea orala, iar testiculele sunt globuloase situate in partea anterioara a corpului -Oul prezinta o coaja groasa iar la unul din pori exista un opercul iar in interior contine embrionul

26

Ciclu biologic Prima gazda intermediaraeste un melc terestru zebrina sau helicello A doua gazda intermediara e o furnica purtatoare de metacercari. Modul de contaminare se realizeaza prin consum de vegetale sau apa care contine furnici cu metacercari.Din punc de vedere clinic pacientul prezinta hepatomegalie si hepatalgie. Diagnosticul de laborator este coproparazitologic si consta in evidentierea oualelor caracteristice prezente in materiile fecale. OPISTORCHIS FELINEUS Morfologie -Adultul are o lungime de 1cm, extremitatea posterioara e rotunjita iar cea anterioara este mai ascutita . Se deosebeste de dicrocelium prin pozitia posterioara a testicolelor -Oul este oval, prezinta un opercul iar in interior contine un embrion celiat Ciclu evolutiv -habitat -Prima gazda intermediara este un gastropod de apa dulce din genul Bithnia -A doua gazda intermediara este un peste din familia Cyprimidae Modul de contaminare se realizeaza prin consum de peste insuficoient preparat termic sau crud ce contine metacercari. Rol patogen OPISTOCHIOZA Din punct de vedere clinc pacientul prezinta dureri abdominale, tulburari de tranzit si forme foarte grave de ciroza Diagnosticul de laborator este coproparazitologic si consta in evidentierea oualelor caracteristice prezente in materiile fecale Trematode sangvine

Genul SCISTOSOMA(Bilhazia)
1. 2. 3. 4. 5. La om cuprinde mai multe specii S. Haematobium S. Mansoni S. Intercalatum S. Japonicum S. Mekongi

Morfologie -adul indiferent de specie masoara 10-20mm au sexe separate, prezinta 2ventuze orale cu rol in nutritie prin absorbtia sangelui care apoi e digerat in tubul digestiv. Masculul adult are corpul foliaceu repliat prin marginile laterale alcatuiesc un canal ginecofor in care adaposteste femela ouale Tegumentele sale sunt acoperite cu spini si tuberculi iar femela este filiforma si mai lunga decat masculul -Oul prezinta un pinten sau un spin ce contine un miracid mobil Ciclu evolutiv -Habitat Adultii traiesc in vasele porte din ficat in contact cu endoteliul vascular Gazd intermediara este o molusca de apa dulce ce difera in functie de specie Mansoni-biofalaria 27

Haematobium-bulinus Intercalatum-bulinus Japoni-oncomelania Gazda definitaiva pentru haematus este doar omul Mansoni-om si sobolan Mekongi-om si caine Japonicum-animale domestice si animale salbatice -Element infectios e reprezentat de cercari iar longevitatea adultilor este de 1015ani Adultii, dupa ce au ajuns la maturarea sexuala in ficat femeleel fecundate migreaza in contra curent in vasele mezenterice si depun ouale in capilare pentru a-si continua evolutia Ouale trebuie sa iasa din capilare si traverseza peretele unui organ cavitar pentru a ajunge in lumnul acestuia si sa fie eliminat la exterior odata cu materiile fecale sau cu urina. Ouale eliminate evolueaza numai in mediul acvatic. In apa ecolzeaza au elimina larva ciliata numita miracidium care consta in cautarea unei gazde intermediare potrivite Dupa mai multe stadii larvare succesive se formeayza in final cercarii Modul de transimitere se realizeaza direct prin patrunderea cercarilor pin tegumente intacte cel mai frecvent la nivel plantar dupa introducerea picioarelor in mediul acvatic. In plexurile venoase a sistemului port are loc acuplarea si maturarea parazitilor. Dupa acuplare femelele isi continua migrarea iar masculii raman pe teritoriile lor -Rol patogen determina boala numita SCHISTOMIAZAsau BILHAZIOZA -Raspandirea geografica boala tropicala fiind afectati in special populatii care practica agricultura pe terenuri inundabile(orezari si pescari) Diagnostic clinic Cronologic manifestarile clinice evolueaza in trei faze 1.faza cutanata determina patrunderea cercarilor si e o reactie imediata 2. faza de invazie sau taxenica 3. faza de localizare care corespunde prezenta parazitului adult in venele mezenterice Bilharioza genito-urinara e determinata de specia S. Haematobium iar localizarea plantei in plexul hipogatric explica topografia leziunilor la nivelul aparatului urinar, genital sau uretra. Sunt esential in hematuria iar infectia evolueaya spre hidronefroza, pielonefritasau uremie S. intestinala ete determinata de S. Mansoni, intervalatum sau mekongi. Poarta are loc in ramificatiile sistemului port ceea ce explica leziunile la nivelul intestinului, a ficatului si a splimei. Semn hepatosplenomegalia S.arteriovenoasa e determinata de S. Japonicum Diagnostic de laborator Diagnostic de certitudine coproparazitologica si se bazeaza pe decelerarea oualelor in urina, materii fecale si tesuturi. In urina se poate vedea oul de s. haematobium acesta este oval prezinta un invelis transparent cu un pinten chitinos polar iar in interiorul oului un embrion ciliat iar oul de s. mansonium se observa in materiile fecale ele sunt ovale prezinta un pinten lateral iar in interior contin un embrion ciliat.

28

29