Nanomedicina

Nanomedicina, este o ramura a nanotehnologiei, si este definita ca

“monitorizarea,repararea, constructia si controlul sistemelor biologice umane la nivel molecular,
folosind nanodispozitive de inginerie si nanostructuri”(Robert Freitas, 1999).

Nanotehnologia a fost aplicata in diverse domenii, cum ar fi in medicina, optica,

electronice, tesaturi, cosmetice si multe altele. Astfel, este important de mentionat ca diferenta
intre nano-medicina si nano-tehnologie este profunda. Nano-medicina se leaga serios de aspectele
de siguranta, cum ar fi toxicitatea, si este reglementat de catre autoritatile de reglementari, cum ar
fi Ministerul Sanatatii din Statele Unite ale Americii (Food and Drug Administration – FDA).

Principiile stiintifice si aplicatiile nanomedicinei

Biologia si patologia de astazi demonstreaza ca multe boli provin din celule defectate
(Kimet,2010). Soarta acestor celule de dimensiunea micronilor este determinata de moleculele de
dimensiuni nano, cum ar fi genele si proteinele continute in celule.
Astfel cu ajutorul noii medicine se vizeaza locatii specifice din celule care trec prin unele bariere
biologice. Unele din aceste bariere importante pentru livrare a nano-medicinei sunt: vascularizarea
tumorii imature, bariera hematoencefalica, membrana celulei si membrana nucleului.
Medicina conventionala, datorita dimensiunilor sale la scara micronilor, nu are aceasta abilitate.
In comparatie cu aceasta, dezvoltarea nano-medicinei are un impact semnificativ asupra modului
de administrare a medicamentelor, in ceea ce priveste capacitatea de a trece prin diferite bariere
biologice si a obtine acces la moleculele din compartimentele celulelor specifice.
Categoriile de materiale cu structura nano: nanoparticule, puncte cuantice, nano-tije, nano-tuburi,
fulerena (al treilea tip de carbon dupa grafit si diamant – C60 – ce are structura suprafetei mingii
de fotbal), nano-fire, nano-fibre, suprafete nano-structurate si schele, nano-compozite si schele
supra-moleculare.

Nanomaterialele utilizate in medicina au mai multe caracteristici unice in comparatie cu

materialele conventionale de dimensiunea micronilor. De asemenea, nano-materialele pot fi
proiectate astfel incat sa prezinte proprietati acordabile optice, electronice, magnetice si biologice.
Un studiu la nivel mondial a companiilor care urmaresc nanomedicina indica faptul ca aceasta s-a
inradacinat in industria medicamentelor si dispozitivelor medicale (Wagner, 2006). Potrivit
rapoartelor de afaceri, piata de livrare de medicamente reprezinta cea mai mare zona de aplicare
(mai mult de 75%), in timp ce segmentul de biomateriale reprezinta segmentul cu cea mai rapida
crestere – de-a lungul anilor 2006, pana in 2015 (Raport Anonim, 2009).
Infectiile cardiovasculare, sistemul nervos central, bolile si cancerul au fost principalele
categorii terapeutice printre produsele nanomedicinei comerciale pana acum. Cu toate acestea, asa
cum nano-structurile mai active, a treia si a patra generatie de materiale nano-structurale vor iesi
pana in anul 2020, acestea vor fi produse ale nanomedicinei mai avansate in imagistica si
diagnostic, reconstructia tesutului, biosenzori, terapie genica, si multe altele ce vor fi aduse
pacientilor. Pionier al nanomedicinei, Robert F. Freitas Jr. (Freitas, 2005), a publicat o lucrare
revizuita unde a incercat sa continue construirea unor micro-roboti (nanoroboti) pentru uz medical
si tot el a raportat prima analiza de scalare teoretica si misiunea de proiectare pentru un nano-robot
pentru repararea celulelor.
Aplicarea nanotehnologiei în medicină revoluționează practica medicală în domeniul
diagnosticării și terapiei. Unul dintre domeniile majore de concentrare în nanomedicină este
domeniul sistemelor de livrare a medicamentelor pe bază de nanoparticule (DDS). Aceste nano
DDS pot fi în general grupate ca nanofarmaceutice, care pot avea potențialul de a înlocui piața
medicamentelor convenționale (produse farmaceutice). Medicamentul sau alte biomolecule pot fi
încărcate în interiorul nanoparticulelor (NP) care pot fi orientate spre locul bolii, ceea ce duce la
o biodisponibilitate crescută, eficacitatea terapeutică reducând în același timp efectul off-target și
toxicitatea. De-a lungul mai multor decenii, au fost dezvoltate numeroase nano-purtători care
includ lipozomi, particule polimerice, conjugate de droguri, dendrime, nanoparticule lipidice
solide, proteine și carbohidrați, precum și sisteme anorganice precum fier, carbon, silice și altele.
potențialul de îngrădire pentru a fi utilizat în aplicațiile de livrare a medicamentelor.

Nanoformulare pentru livrarea vaccinurilor

Vaccinarea are un impact major asupra controlului bolilor infecțioase. Cu toate acestea, există
încă multe boli infecțioase pentru care dezvoltarea vaccinului eficace a fost evazivă. În multe
cazuri, eșecul la vaccinuri este o consecință a incapacității vaccinului de a evoca imunitatea
corespunzătoare. De-a lungul ultimului deceniu, materialele cu dimensiuni nanometrice
(dimensiuni <1000 nm), cum ar fi particulele asemănătoare virusului, lipozomii, nanopostele
polimerice, au primit atenția ca vehicule de livrare potențiale pentru antigene de vaccin care pot
atât stabiliza antigenele vaccinului, cât și adjuvanții. Foarte important, unele dintre aceste NPs
sunt capabili de a intra in celulele care prezinta antigen prin diferite cai, moduland astfel
raspunsul imun la antigen. Cercetatorii de la AIIMS au dezvoltat un nou nanoadjuvant sau NPs
care pot furniza diferite proteine antigene ca vaccin.

NP-urile sunt realizate din polycaprolactone ,polimer biodegradabil cu greutate moleculară mică,
acoperite și stabilizate cu Pluoronics (Prashant et al., 2014). Dimensiunea medie a NP este de
aproximativ 60 nm. Polimerii greu degradabili stau în interiorul celulei care prezintă antigen in
vivo timp de 4 până la 6 luni și produc un răspuns ridicat al anticorpilor cu doză unică. Ei au
demonstrat răspunsul anticorpilor cu antigenul tetanos. Descoperirea majoră este capacitatea NPs
pentru țintirea limfatică după administrarea pe cale orală cu o prezentare antigenică diseminată
mai mare, precum și un răspuns mai ridicat al anticorpilor decât vaccinul convențional injectabil.
Recent, un studiu realizat de Dinda et al. (2016) au raportat NP cu 14 kDa policaprolactonă care
au capturat antigenul de suprafață al hepatitei B (HBsAg) stabilizat cu Pluronics® F127 și l-au
folosit ca vehicul de livrare orală (Dinda și colab., 2016). Eficacitatea pentru producția de
anticorpi specifici a fost evaluată și comparată cu căile parenterale de imunizare la șoareci.

Nanoformulare pentru medicamentele antituberculoase

Tuberculoza, este o infecție persistentă extrem de contagioasă provocată de Mycobacterium

tuberculosis și Mycobacterium bovis. Tuberculoza este cea mai frecventă cauză de deces din
lume după HIV / SIDA.

Varma și colab. (2015) a utilizat pirazinamida, care este un agent foarte specific împotriva
Mycobacterium tuberculosis, pentru a formula NPs polimerice pentru a susține eliberarea și
reducerea frecvenței de dozare a pirazinamidei (Ravi și colab., 2015). NPs polimerice formulate
au fost în intervalul dimensiunilor particulelor de 45-300 nm cu o eficiență maximă de entrapare
a medicamentelor de 80,9%. Studiul de stabilitate al lotului optimizat, efectuat la 40 ± 2 ° C / 75
± 5% umiditate relativă, nu a evidențiat modificări semnificative până la 90 de zile. Spectrul X-
RayDiffraction prezintă transformarea formei cristaline de medicament în amorf în formulă.
Imaginea cu microscop electronic de scanare a arătat că NP-urile au o formă sferică, cu suprafață
netedă. Profilurile de eliberare in vitro au fost bifazice în natură, cu eliberare de spargere urmată
de eliberarea controlată pe o perioadă de 24 de ore, respectând mecanismul de difuzie.

Nano-formulări pentru tratamentul cancerului

Cancerul este o boală care apare rapid în zilele noastre. Cu toate acestea, folosirea
medicamentelor chimioterapeutice este limitată datorită distribuției aleatoare și ne-țintite a
acestor medicamente în organism, ceea ce duce la efecte secundare nedorite, cu scăderea
ulterioară a eficacității lor terapeutice. Prin urmare, livrarea specifică a medicamentelor anti-
cancer este cea mai importantă cerință pentru chimioterapia eficientă.