Bacili Gram pozitivi

genul Bacillus

genul Clostridium

genul Corynebacterium
Bacillus anthracis, showing centrally placed
endospores and a streptobacillus
arrangement

Genul Bacillus

Caractere generale:

bacili Gram - pozitivi

aezare n lanuri
aerobi
spor situat central, spor < bacil
capsula (B. anthracis)

Specii :
B. anthracis (infecia crbunoas) singura specie patogena
B. cereus (toxiinfecii alimentare)
B. subtilis (saprofit, rar toxiinfecii
alimentare)
B. polymyxa (scop industrial pentru
biosinteza antibioticelor)
B. stearothermophylus (controlul
sterilizrii prin autoclavare)

Patogenitate

Bacilul crbunos invadeaz

organismul gazd i elaboreaz o
exotoxin.

Bacillus anthracis antraxul sau infecia

crbunoas
antropozoonoz, are un caracter profesional:
fermieri, medici veterinari, macelari, industria
pielariei
la animale ierbivore (ovine, bovine, mai rar la
cabaline i suidee) ptrunderii sporilor prezeni
pe sol.
omul se mbolnvete prin contactul cu animalul
bolnav sau cu produsele provenite de la acestea.

Antraxul
Manifestarea clinic uman este condiionat de
calea prin care bacteriile ptrund n organism.

Forma cutanat
Forma pulmonar
Forma gastro - intestinal

Forma cutanata pustula maligna

apare ca o leziune unica / multipla

inconjurata de edem
la inceput, apare sub forma de macula
papula - pustula
apoi, se transforma intr-o crusta de
culoare neagra (de aici provenind si
numele de carbune)

Antrax cutanat
2

1 - vezicula
2 - pustula
3 - crusta

Forma pulmonara

se manifesta sub forma unei pneumonii

severe

Antrax respirator
contaminarea:
inhalarea sporilor

Forma gastro - intestinala

evolueaza ca o enterita grava cu scaune

muco - sangvinolente

Antrax gastrointestinal

Contaminarea:
ingestia de carne
infectata

Tratament
ser ce contine anticorpi specifici impotriva bacilului
carbunos,
Penicilina doze mari.
!Pacientul va fi internat si izolat pana la obtinerea
vindecarii!
tratamentul cu penicilina dureaza cel putin 10 zile; se
administreaza doze mari de penicilina G 2. 000. 000
UI, la fiecare 6 ore.
daca pacientul este alergic la penicilina, ca alternativa
terapeutica, pot fi utilizate urmatoarele chimioterapuice:
eritromicina,
ciprofloxacina
eritromicina.

Tratament
leziunile tegumentare trebuie atent
ingrijite toaletate si badijonate.
daca boala este deosebit de severa, se
pot administra seruri ce contin antitoxina
antrax;
mai pot fi utilizate medicamente precum:
antipiretice
tonice cardiace.

Prevenirea bolii:
sterilizarea animalelor moarte din zonele
endemice (incinerare, ngropare n gropi
acoperite cu var).
produsele animale contaminate autoclavate

VACCINAREA IN ANTRAX

vaccinul NU contine B.anthracis

vaccinul a fost introdus in 1970
ofera protectie fata de forma cutanata si cea inhalatorie
este recomandat persoanelor intre 18 - 65 de ani expuse
la locul de munca si militarilor
prezinta numeroase efecte adverse
sunt necesare rapeluri anuale, nu ofera protectie

Diagnosticul de laborator in infectia

carbunoasa
recoltarea produselor patologice:
principalul produs patologic: serozitatea din
pustula
se mai poate recolta:
sputa,
fecale,
tesut de necropsie

Diagnosticul de laborator in infectia

carbunoasa
examen microscopic direct:
pe frotiu colorat Gram: apar sub forma de
bacili lungi, izolati sau in lanturi
Gram pozitivi
capsulati

BACILLUS ANTHRACIS
cultura pura

produs patologic

Diagnosticul de laborator in infectia

carbunoasa

izolarea:
se realizeaza prin insamantare pe:
geloza simpla
geloza - sange

Diagnosticul de laborator in infectia

carbunoasa
Identificare:
Proprietati morfo-tinctoriale:
bacili mari, lungi si grosi
cu capete taiate drept
asezati in lanturi
asemanati cu trestia de bambus
Gram pozitivi
capsulati
imobili
sporulati cu sporul situat central ( sporului < celulei
vegetative

Diagnosticul de laborator in
infectia
carbunoasa
Caractere de cultur:
pe mediile solide: colonii mari, plate,

uscate, opace, cu marginile neregulate,

comparate cu o coama de leu / cap de
meduza.
formele R - patogene

BACILLUS - agar nutritiv

BACILLUS ANTHRACIS
Agar - sange

NU produce hemoliza!

AGAR CROMOGEN

Diagnosticul infectiilor produse de

bacteriile anaerobe
Genul Clostridium
Anaerobi nesporulati

se disting de ceilalti germeni prin incapacitatea

de a se dezvolta in prezenta oxigenului
atmosferic

necesita un potential de oxido - reducere

scazut necesitand medii speciale si tehnici
adecvate de cultivare

Se impart in 2 mari grupe:

ANAEROBI SPORULATI (Genul

Clostridium)
ANAEROBI NESPORULATI (o multitudine
de germeni) prezenti pe mucoase si in
intestinul omului,obisnuit comensali, rar
intalniti in patologia umana

Cultivarea anaerobilor
MEDII DE CULTURA UTILIZATE:
- bulion cu acid thioglicolic
- Tarozzi

- geloza Veillon (se obtin culturi in profunzimea

mediului, realizate prin incorporare)

Tehnica Ott (se insamanteaza pe mediu

solid, agenti reducatori si se sigileaza cu
parafina).

Genul Clostridium
a primit numele dupa forma determinata
de spor care are diametrul > diametrul
transversal al celulei o deformeaza
larg raspanditi in special in sol
se pot gasi in intestinul omului si al
animalelor, praf, apa, lapte

Caractere generale
bacili Gram - pozitivi, sporulai
spor > bacil
sporul situat:
terminal
subterminal
central

sporul asigur rezistena deosebit n mediul

exterior
mobili,
necapsulai
Excepie: C. perfringens imobil, capsulat

Caractere generale
strict anaerobi
unele specii produc exotoxine puternice si
sunt patogene pentru om si animale.
majoritatea speciilor saprofite
sol
materie organic n descompunere

rol important n procesele de putrefacie

Spori

Specii de importanta medicala:

Cl.tetani
Cl.botulinum
germenii gangrenei gazoase
Infectiile apar dupa crearea unor conditii speciale
de inmultire si elaborare de toxina in tesuturi,
prin ranire (tetanos, gangrena gazoasa)
in alimente ingerate (botulism,toxiinfectii date de
Cl.perfringens)

Toxiinfectia tetanica
Tetanosul - toxiinfectie caracterizata prin
simptome nervoase cu contractii tonico clonice si paralizii data de toxina bacilului
tetanic care difuzeaza in organism si
actioneaza asupra sistemului nervos
Infectia apare in urma unor plagi (adanci
si zdrobite / in urma unor intepaturi)
murdarite de impuritati (pamant, resturi
de imbracaminte)

Factor de patogenitate : toxina

tetanic
Are dou componente:

tetanospasmina componenta
neurotoxic
tetanolizina liza hematiilor

Patogeneza
toxina tetanica
blocheaza eliberarea de
neurotransmitatorilor inhibitori ai
sinapselor neuromusculare.
se elibereaza continuu acetilcolina, ceea
ce conduce la aparitia:
spasmelor neuromusculare,
disfunctiei nervilor cranieni, cu aparitia de
trismus, risus sardonicus,
in final contractura generalizata (opistotonus),
deces prin spasm glotic

Tratament

tratament initiat pe baza diagnosticului

clinic
toaleta corespunztoare a plgilor
Penicilina

Profilaxie
imunizare cu anatoxina tetanica asociata
cu anatoxina difterica si B.pertussis sub
forma trivaccinului DiTePer la
primovaccinare

ulterior,cu bivaccin DiTe (anatoxina

tetanica asociata cu anatoxina difterica)

Diagnostic direct
diagnosticul in tetanos se bazeaza in mare
masura pe:
observatia clinica cu simptomatologie
specifica.

administrarea serului antitetanic se face

pe baza suspiciunii clinice fara a astepta

rezultatul examenului de laborator

Recoltarea produselor patologice

puroi
tesuturi din plaga
pansamente
medicamente

Examen microscopic
Nu da rezultate, adesea, deoarece bacilii
tetanici sunt putini la numar sau se pot
confunda cu alti germeni asemanatori!

Izolarea

medii speciale pentru anaerobi

Identificarea
Caractere morfo - tinctoriale:
pe frotiu colorat Gram: se vad bacili lungi, subtiri,
drepti, cu capatul taiat drept
unii au un spor terminal, mare, rotund, care ii
dau aspect de bat de tobosar sau ac de
gamalie
sporii liberi sunt rari
coloratia Meller pentru spori

Clostridium tetani - spor situat teminal

Identificarea
Caractere de cultura:
bacilul tetanic se dezvolta pe medii simple
in anaerobioza stricta
pe geloza apar colonii rotunde, cenusii galbui, marginile rau delimitate, structura
granulara.

Toxiinfectia botulinica
botulismul - toxiinfectie alimentara foarte
grava cauzata de Cl. botulinum
mortalitate ridicata
caracterizata prin fenomene gastro intestinale si nervoase
apar prin ingerarea unor alimente
conservate necorespunzator de origine
animala (carne, sunca) sau vegetala
(diverse conserve) in care s-a dezvoltat
bacilul botulinic si a eliberat toxina sa.

Factorii de patogenitate: toxina

botulinica
cea mai puternic toxin cunoscut
7 tipuri antigenice (A G)
la om implicate tipurile A, B, E
blocheaz transmiterea influxului nervos
prin inhibarea secreiei de acetilcolin la
nivelul sinapselor neuromusculare
moarte prin paralizie flasc a muchilor
respiratori sau stop cardiac

Depistarea toxinei
inocularea intraperitoneal la oarece a
serului pacienilor sau alimentului
incriminat moartea oarecilor cu semne
de paralizie a trenului posterior

Identificarea tipului antigenic al

toxinei
reacia de seroneutralizare :
se administreaz oarecilor i ser antibotulinic
vor supravieui animalele inoculate cu
amestec toxin - antitoxin omoloag.

Tratament
administrare precoce de ser antibotulinic
trivalent (A, B, E)
dup identificarea tipului antigenic
administrarea ser monovalent
Profilaxie:
metode de conservare care distrug sporii
de C. botulinum

Diagnostic direct:
Recoltarea produselor patologice:
alimentul incriminat
varsaturi
fecale
urina
sange

Examen microscopic direct

lipsit de importanta!

Izolarea
Medii de cultura pentru anaerobi:
bulion cu acid thioglicolic
mediul Tarozzi
geloza Veillon (se obtin culturi in profunzimea
mediului, realizate prin incorporare)
Tehnica Ott (se insamanteaza pe mediu solid,
agenti reducatori si se sigileaza cu parafina).

Bulion cu acid thioglicolic (mediu lichid; la

suprafata se adauga ulei de parafina)

Mediul Tarozzi
(mediu lichid, cu
albus de ou;
la suprafata se
adauga ulei de
parafina)

Identificarea
Caractere morfologice:
bacili sporulati
numerosi spori liberi
4 - 8 cili peritrichi
nu au capsula
Gram - pozitivi

Clostridium botulinum spor situat

subterminal

Identificarea:
Caractere de cultura:
cultura are miros ranced
colonii mari, suprafata neregulata, centru
opac
margini filamentoase
consistenta untoasa

Caractere de patogenitate:

Toxina botulinica omoara animalul sensibil

cu simptome caracteristice

Germenii gangrenei gazoase

Gangrena gazoas:
toxiinfectie grava
apare ca o complicatie a plagilor (de razboi sau
accidentale) prin murdarirea lor cu pamant si
corpi straini
prin zdrobirea tesuturilor in care se creeaza
conditii de anaerobioza prin devitalizare si
formare de cheaguri de sange.

Gangrena gazoasa este o infectie

obligator polimicrobiana
C.perfringens
C. hystoliticum
C. oedematiens (novyi)
C. septicum
C. sporogenes

C. perfringens - nu lipseste niciodata! In multe

cazuri in plaga se dezvolta si germeni aerobi.
Infectia se caracterizeaza prin:

culoare livida a tesuturilor,

edem care creste rapid
infiltrare cu gaze,
miros putrid,
necroza

Gangrena gazoasa

Gangrena gazoasa

Factori de patogenitate :
- toxine i enzime care favorizeaz evoluia
rapid a infeciei
- toxine cu efect letal,
- determin necroz i
- determina hemoliz
Diagnostic : urgen chirurgical!

Recoltarea produsului patologic

serozitate din profunzimea plagii

fragmente de tesuturi
sange
urina
fecale
conserve

Examenul microscopic direct - este

obligator de mare valoare diagnostica
are valoare diagnostic
frotiu colorat Gram din produsul patologic
polimorfism:
bacili Gram - pozitivi, mari, grosi
capete rotunjite sau tiate drept,
mrimi diferite,
spori situai central (barcute), subterminal
(racheta de tenis)
fara spori
nu au capsula

Tratament

debridri largi
excizia esutului devitalizat
antibiotice: Penicilin, Metronidazol
oxigen hiperbaric
ser antitoxic polivalent

GENUL CORYNEBACTERIUM

bacili Gram - pozitivi

aranjati, in frotiu, sub forma de:
litere chinezesti
palisade

la capete prezinta corpusculii

metacromatici Babes - Ernst aspect
de haltera

Genul Corynebacterium
Reprezentanti
Specii patogene:
Corynebacterium diphteriae
Bacili pseudodifterici sau difteromorfi
= specii comensale din microbiocenoza
faringian i cutanat
Corynebacterium xerosis
Corynebacterium hoffmanii

Corynebacterium diphteriae
3 tipuri:
gravis (izolat iniial din forme grave de
boal),
mitis (izolat din forme clinice mai uoare)
intermedius (izolat din forme clinice cu
evoluie medie)

Difteria

False membrane

Corynebacterium diphteriae
Difteria
angin febril, formndu-se pe faringe i, mai
ales, pe amigdale, o fals membran, aderent,
sngernd la detaare, de culoare alb-cenuie.
simptome generale severe, de intoxicaie i de
afectare a mai multor organe:
miocardic,
nervoas (paralizia vlului palatin, polinevrit),
hepatic,
renal
suprarenal.

Difteria
exotoxina - factorul major de patogenitate al
bacilului difteric
bacilul difteric rmne localizat n faringe
toxina difterica difuzeaz pe cale hematogena
toxin pantrop, cardiotop, neurotrop,
hepatotrop => manifestri nervoase (paralizia
vlului palatin, polinevrit), miocardit, afectare
renal i suprarenal.

Difteria

exotoxina - factorul major de patogenitate

al bacilului difteric
toxina este produs numai n condiii de
conversie lizogen, prin bacteriofagul tox

Difteria - Recoltarea produselor

patologice
se recolteaz exudat faringian cu 3
tampoane faringiene
se detaeaz o poriune din falsa
membran (daca este posibil)
pentru depistarea purttorilor se
recolteaz un tampon faringian i un
tampon nazal.

Difteria - Examen microscopic direct

I tampon recoltat => dou frotiuri:
un frotiu colorat Gram
un frotiu colorat prin coloraia special Neisser.

Gram:
bacilii difterici apar drepi sau uor ncurbai,
ambele extremiti umflate (coryne = mciuc),
datorit corpusculilor metacromatici Babe - Ernst.
aezarea n frotiu i aspectul morfologic sugereaz
litere chinezeti.

Genul Corynebacterium

Difteria - Examen microscopic direct

Coloraia Neisser - pentru evidenierea

corpusculilor metacromatici.
corpusculii metacromatici = albastru - nchis,
corpii bacterieni = culoare galben - brun

Genul Corynebacterium

Cultivare
II - lea tampon faringian recoltat:
se introduce n mediul de mbogire OCST (ou,
cisteina, ser de bou, telurit de potasiu)
se incubeaz la 37C timp de 18-24 de ore.
se fac pasaje pe un mediu selectiv (Tinsdale).

III - lea tampon este nsmnat pe:

mediul Lffler, mediul selectiv
mediul Tinsdale, cu telurit de potasiu
bacilii difterici = colonii mici, negre, cu halou brun
difteromorfii = colonii negre, lucioase, fr halou

Corynebacterium diphteriae
GELOZA SANGE

FLOARE DE MARGARETA

Bacilul difteric - Proprieti de cultur

Dup aspectul culturii pe medii lichide i solide se
recunosc cele 3 tipuri de bacil difteric:
gravis: pe mediu solid dezvolt colonii R
(rugoase): floare de margaret
mitis: colonii de tip S, netede, untoase, bine
delimitate; tulbur uniform mediul lichid
intermedius: colonii rotunde, bine circumscrise,
dar cu suprafaa neregulat; las mediul lichid
limpede, formnd un inel aderent de tub i
depozit granular
Pseudodiftericii formeaz colonii netede,
cremoase, iar mediul lichid este uniform tulbure.

Proprieti biochimice
se utilizeaz pentru diferenierea bacililor
difterici de pseudodifterici:
producerea de H2S pe medii cu cistein,
descompunerea ureei,
fermentarea glucozei i zaharozei

pentru diferenierea tipurilor de bacili

difterici ntre ei (fermentarea amidonului,
glicogenului, dextrinei).

Teste de patogenitate

pentru evidenierea producerii de toxin:

teste in vivo
teste in vitro

Teste de patogenitate
Teste in vivo
demonecroza la iepure (testul Fraser):
i.d. filtratul unei culturi de bacil difteric toxigen
=> 2-3 zile escar umed;
protecia cu ser antidifteric previne formarea
escarei.
seroneutralizarea prin inocularea la cobai:
2 cobai, unul fiind protejat cu ser antidifteric
(250 UA).
celor 2 cobai li se administreaz s.c. filtratul
culturii testate.
cobaiul neprotejat => va muri n 24 - 96 de ore
de la inoculare,
cobaiul protejat nu prezint nici un semn de
suferin.

Teste de patogenitate
Teste in vivo
stabilirea unitii de msur in vivo a toxinei,
care este DLM (doza limit mortal).

1 DLM de toxin difteric = cantitatea de

toxin care omoar un cobai de 250 de grame
n 4 zile, cu leziunile caracteristice.

Teste de patogenitate - Teste in vitro

reacia de precipitare n gel = test Elek
(determinarea producerii de exotoxin)
n plci Petri cu geloz preparat cu ser de bou, se
depune pe suprafaa mediului o band de hrtie de
filtru steril, mbibat cu ser antitoxic, ce conine 100
UA/ml.
perpendicular pe banda de hrtie de filtru se
nsmneaz tulpinile de cercetat, un martor sigur
toxigen i un martor netoxigen.
24 h, 370C, tulpinile toxigene => linii fine de
precipitare la locul de ntlnire dintre toxin i
antitoxin.

Teste de patogenitate - Teste in vitro

Testul Elek

Teste de patogenitate - Teste in vitro

reacia de floculare Ramon:
determinarea cantitativ a toxinei difterice, cunoscnd
valoarea antitoxic a unui ser antidifteric,
invers = msurarea puterii antitoxice a unui ser
antidifteric, cunoscnd valoarea toxinei.
Unitatea de msur a toxinei in vitro este limita
floculant (Lf).
1 Lf floculeaz n prezena unei cantiti de antitoxin
de 1UA (unitate antitoxic).
1UA este cantitatea de ser antidifteric care
neutralizeaz 100 DLM.

Diagnosticul indirect
n scop epidemiologic, pentru testarea
imunitii antidifterice n colectiviti
pentru controlul eficienei vaccinrilor.

Diagnosticul indirect
Diagnostic serologic
Hemaglutinarea pasiv:

diluii din serul de cercetat se pun n contact cu

hematii tanate ncrcate cu anatoxin difteric.
in prezena anticorpilor antitoxici se produce
aglutinarea hematiilor.
prin calculul comparativ cu hemaglutinarea dat de
un ser antitoxic test se determin titrul anticorpilor
exprimat n uniti antitoxice (UA).

titrul de anticorpi se determin cu precizie mai

mare prin reacia de seroneutralizare.

Diagnosticul indirect
Diagnosticul biologic
IDR Shick = IDR de neutralizare toxin antitoxin,

testeaz starea de imunitate antidifteric

se practic mai ales n colectiviti
i.d., pe faa anterioar a braului drept 0,2 ml toxin
care conine 1/50 DLM cobai.
pe faa antebraului opus se injecteaz acelai
volum, din aceeai toxin inactivat prin cldur.
reacia se citete dup 48 de ore.

Diagnosticul indirect
Diagnosticul biologic
IDR Shick
Reacie pozitiv:
eritem, un edem uor infiltrat cu un diametru
minim de 10 mm.
reacia Shick pozitiv = persoana respectiv
NU are anticorpi neutralizani sau acetia
sunt prezeni < titrul de 0,03 UA/ml snge
circulant = titrul minim protector.
persoane cu reacia Shick + trebuie s fie
vaccinate antidifteric.

Diagnosticul indirect
Diagnosticul biologic
IDR Shick:
Reacia negativ:
lipsa eritemului la antebraul drept sau unul cu
diametrul < 10 mm. = reacie negativ
persoana respectiv are imunitate antitoxic,
antidifteric (antitoxine circulante la nivelul titrului
protector).
nu este necesar vaccinarea.
apariia eritemului la antebraul stng arat o alergizare
la proteinele toxinei difterice.
dac este asociat cu o reacie de aceeai intensitate i
la antebraul drept, este o reacie pozitiv combinat
cu o reacie alergic.

Tratament
Antitoxina (ser
care contine
anticorpi antitoxina)
Antibiotice
- Eritromicina,
- Penicilina

Profilaxie
Vaccinare
DTP
DT
ADPA