26/04/2020

1 Bacili gram-pozitivi sporulaţi

Bacillus, Clostridium
2 Bacillus
3 Minidefiniţie
4

8 Bacillus anthracis
• Habitat
– Bacterii ubicuitare
– ierbivore  secreţii orale, excrete  sol  supravieţuire îndelungată (spori)

• Caractere microscopice
– BGP mari, extremităţi tăiate drept/ uşor concave
– imobili
– frotiu din cultură – lanţuri lungi, sporulaţi (în prezenţa oxigenului) (spor oval,
central, nu deformează bacilul)
– frotiu din produs patologic – perechi/ lanţuri scurte, capsulă (colorată
metacromatic)

10

11

12

13 Bacillus anthracis

• Caractere de cultivare
–nepretenţios nutritiv, facultativ anaerob
–cultura R
–colonii mari, aplatizate, contur neregulat, aspect de sticlă pisată
–nehemolitic
–depozit floconos în mediu lichid
–
• Rezistenţa în mediul extern
–mare
–spori – 10 min (fierbere), săptămâni (fenol)
14

15 Bacillus anthracis
• Factori de virulenţă
– capsula – inhibă fagocitoza (plasmid pOX1)
– toxina cărbunoasă (plasmid pOX2)
•A 1
 • Rezistenţa în mediul extern 26/04/2020
–mare
–spori – 10 min (fierbere), săptămâni (fenol)
14

15 Bacillus anthracis
• Factori de virulenţă
– capsula – inhibă fagocitoza (plasmid pOX1)
– toxina cărbunoasă (plasmid pOX2)
•A
–factor edematogen (FE) – edem local (acumulare AMPc în monocite 
citokine IL-6, TNF); împiedică atacul Mf asupra bacteriilor
–factor letal (FL) = Zn metalopeptidază; eliberarea de substanţe toxice de
către Mf  şoc toxic
• B (factor protector) – ligand, Ag vaccinant
16

17 Bacillus anthracis
• Patogenie
– antrax = cărbune, dalac
– animale
• ierbivore
• forme: digestivă (ingestie alimente contaminate), cutanată (muşcături, plăgi),
respiratorie (praf contaminat)
• evoluţie hiperacută – hemoragii gură, nas, anus, lapte  contaminare mediu cu
spori B. anthracis
– om
• antrax cutanat (pustula malignă) (90-95%)
–contact direct/ obiecte contaminate
–traumatism local favorizant
–localizare mai frecventă în zone expuse
–veziculă (pustula malignă), congestie, edem, necroză centrală + crustă
neagră,  coroană de vezicule
• antrax pulmonar («woolsorter's disease»)
–lucrători din industria lânii şi pielărie (boală profesională)
–pneumonie  mediastinită  sepsis/meningită/edem pulmonar hemoragic
• antrax digestiv
–gastroenterită severă (scaune diareice sanguinolente)
• evoluţie septicemică/ meningită posibilă în toate formele – rapid mortală
18

19

20 Bacillus anthracis
• Imunitate
– Ac anti-antigen protector
– Ac anti-capsulari nu conferă rezistență la reinfecție

• Diagnostic de laborator
– exsudat vezicular, spută, LCR, fecale, HC
– examen microscopic și cultivare
– diferenţiere de bacilii antracoizi: imobil, nehemolitic, patogen pentru şoarece
– dg molecular

21 Bacillus anthracis 2
 – Ac anti-antigen protector
– Ac anti-capsulari nu conferă rezistență la reinfecție 26/04/2020

• Diagnostic de laborator
– exsudat vezicular, spută, LCR, fecale, HC
– examen microscopic și cultivare
– diferenţiere de bacilii antracoizi: imobil, nehemolitic, patogen pentru şoarece
– dg molecular

21 Bacillus anthracis
• Tratament
– P (non-bioterorism)
– CDC – CIP/ DO (bioterorism)
– Ac monoclonali anti-Ag protector

• Epidemiologie
– Zoonoză (Europa de Sud, America de Sud)
– Contact cu animale infectate sau produse de origine animală contaminate
– Grupe profesionale cu risc:
• Persoane în contact cu animale bolnave
• Persoane care manipulează produse de origine animală

•
22

23 Bacillus anthracis
• Profilaxie
– Evitarea contactului cu animale bolnave; dezinfecția produselor contaminate
– Incinerare animale bolnave
– Vaccinare ierbivore (vaccin atenuat), sacrificare animale bolnave
– Vaccinare persoane cu risc profesional (antigen protector)
– Chimioprofilaxie contacți: CIP/DO
•
24

25 Alte specii din genul Bacillus

• B. cereus, B. subtilis ș.a. – rol minor
•
• Bacillus cereus
– saprofit mediu extern (orez, legume, fructe uscate)
– BGP antracoid, sporulat, mobil, colonii mari, hemolitice
– mediu cu gălbenuş de ou  prod. lecitinază
– 2 tipuri de toxină: toxină termostabilă și toxină termolabilă
– TIA (ex., orez) – formă emetică, formă diareică
– TIA la subiect imunodeprimat – diseminare sanguină – meningită, endocardită etc
– VA
26 Clostridium
27 Minidefiniţie
– BGP (cultură tânără)
– mobili (flageli peritrichi), excepţie C. perfringens
– sporulaţi, spori ovali/ sferici, deformează bacteria
– strict anaerobe
– catalază – 3
 – VA
26/04/2020
26 Clostridium
27 Minidefiniţie
– BGP (cultură tânără)
– mobili (flageli peritrichi), excepţie C. perfringens
– sporulaţi, spori ovali/ sferici, deformează bacteria
– strict anaerobe
– catalază –
– fermentează zaharurile/ nu
28

29 Generalităţi
• Habitat
– tub digestiv om, animale  fecale  sol  supravieţuire  multiplicare
– Numeroase specii nepatogene

• Caractere microscopice
– BGP mari/ gram-variabili în culturi vechi
– endospori cu diametru mare (deformează bacilul), ovali (central/ subterminal),
sferici (terminal)
– mobile (excepție, C. perfringens)

• Caractere de cultură
– nepretenţioşi nutritiv
– anaerobi (aer înlocuit cu H2 sau N2 cu 10% CO2), 37 °C
– medii solide – creştere relativ lentă, caracter invaziv, hemolitic

• Rezistenţa în mediul extern

– zeci de ani
– spori – fierbere (5 min.), formaldehidă, fenol (4-5 Z)
30 Clostridium perfringens
și alte clostridii care produc gangrenă gazoasă și celulită
• Specii
– Mai multe clostridii telurice și fecale – anaerobioză – gangrena gazoasă
– C. perfringens, C. novyi, C. septicum, C. histolyticum, C. sporogenes, C. sordellii
ș.a., frecvent asociate.

• Caractere microscopice
– BGP mare, drept, cu capete rotunjite
– imobil
– nu sporulează pe mediile şi în condiţiile uzuale de incubare
– capsulă

• Caractere de cultivare
– creştere optimă la 45°C
– colonii cu dublă zonă de hemoliză
– mediu cu gălbenuş de ou  producere de lecitinază
31

32

33

34
4
 – creştere optimă la 45°C 26/04/2020
– colonii cu dublă zonă de hemoliză
– mediu cu gălbenuş de ou  producere de lecitinază
31

32

33

34

35 Clostridium perfringens
• Factori de virulenţă
– toxine majore, letale: , β, ε, ι
– toxine minore: proteaze, colagenaze, hemolizine, neuraminidaze, hialuronidaze,
dezoxiribonucleaze, enterotoxină
– toxina  (lecitinaza) – hidrolizează fosfatidilcolina şi sfingomielina; hemoliză,
necroză tisulară
– toxina β – enterite necrotice
– toxina ε – protoxină activată de enzime proteolitice; creşte permeabilitatea
mucoasei intestinale, hiperemia parenchimului renal, edem pulmonar, creştere în
volum a lichidului pericardic
– toxina ι – efect dermonecrotic
– enterotoxina – perturbă fluxul ionic transmembranar ( Ca2+ i.cel.)
36 Clostridium perfringens
• Patogenie
– Contaminează plăgi posttraumatice, plagă uterină, escară
• colonizare plăgi superficiale
• plăgi mai profunde  celulite, fasciite
–Fără atingere musculară, fără toxemie
–Gaz – crepitante
• plăgi profunde, cu perturbare circulaţiei sanguine şi necroze tisulare întinse 
gangrena gazoasă
–Infecție agresivă – necroză musculară (mionecroză) și toxemie – evoluție
fatală
– Infecții plurimicrobiene intra-abdominale și pleuro-pulmonare
– Inf genitale, SNC, colecistite
– Contaminează apa şi alimentele (enterotoxina)  TIA, jejunită necrozantă
– Septicemie – complicație manevre abortive sau cancer intestinal
37

38

39 Clostridium perfringens
• Diagnostic de laborator
– exsudat plăgi, fecale  ex microscopic, izolare (incubare anaerobă, 45°C)
– test de neutralizare a lecitinazei in vitro

• Tratament
– îndepărtarea chirurgicală a ţesuturilor necrozate, corpilor străini
– P/ MTZ înaintea intervenţiei chirurgicale
– oxigenoterapie hiperbă

• Profilaxie
– toaleta corectă a plăgilor profunde, anfractuoase, murdărite cu praf/ pământ + AB
40 Clostridium tetani 5
 • Tratament 26/04/2020
– îndepărtarea chirurgicală a ţesuturilor necrozate, corpilor străini
– P/ MTZ înaintea intervenţiei chirurgicale
– oxigenoterapie hiperbă

• Profilaxie
– toaleta corectă a plăgilor profunde, anfractuoase, murdărite cu praf/ pământ + AB
40 Clostridium tetani
• Caractere microscopice
– bacil mare, mobil
– cu spor sferic terminal
(”băț de tobă”)

• Caractere de cultură
– strict anaerob, cultivare lentă
– colonii plate, neregulate, beta-hemolitice
– id. biochimic, neutralizarea toxinei
41 Clostridium tetani
• Patogenie
– traumatisme cu obiecte contaminate  pătrundere spori  germinare 
tetanospasmina, tetanolizina
– tetanospasmina (toxină A-B) împiedică eliberarea GABA  influxul nervos nu mai
este inhibat  stimulare exacerbată a neuronilor motori  contracturi spastice
musculatura striată

42 Clostridium tetani
• Infecție
– Tetanos
– Orice plagă poate fi tetanigenă: plagi anfractuoase, profunde, corpi straini, floră
asociată care consumă oxigen – anerobioză
– Plagă contaminată spori C. tetani + anaerobioză = germinare – multiplicare –
toxină – diseminare nervoasă, hematogenă
– Contracturi spastice
• Risus sardonicus
• Opistotonus

43

44

45

46
6
 • Risus sardonicus 26/04/2020
• Opistotonus

43

44

45

46

47

48

49 Clostridium tetani
• Diagnostic de laborator
– Tablou clinic patognomonic
– Toxina pusă în evidență în prelevatul din plagă –
test de neutralizare la animal (șoarece)
– Ac anti-toxină – verif vaccinării

• Tratament
– ser antitoxina tetanica
– MTZ/ P
– vaccinarea convalescenţilor

50 Clostridium tetani
• Epidemiologie
– traumatisme cu obiecte contaminate/ intervenţii chirurgicale/ cordon ombilical
secţionat septic
– receptivitate maximă – persoane neimunizate/ imunizate parţial

• Profilaxie
– vaccinare – anatoxină tetanică (DTP) după 2L;
dT la fiecare 10 ani
– tetanos posttraumatic:
• toaleta corectă a plăgii, debridare, excizie
• administrare ser imun la persoane imunizate incomplet + plagă severă
• vaccinare (persoană neimunizată în ultimii 5-10 ani)
51 Clostridium botulinum
• Habitat
– Bacterie telurică – contaminare legume, fructe
– Conserve – sterilizare insuficientă

• Caractere microscopice
– BGP mobili, spor ovalar subterminal

52 Clostridium botulinum
• Rezistența în mediul extern
– Termorezistență mare a sporilor
– Toxina botulinică rezistă la aciditatea gastrică, dar este distrusă prin fierbere
– Bacteria nu poate supraviețui la pH < 4,6

• Factori de virulenţă
7
 26/04/2020
52 Clostridium botulinum
• Rezistența în mediul extern
– Termorezistență mare a sporilor
– Toxina botulinică rezistă la aciditatea gastrică, dar este distrusă prin fierbere
– Bacteria nu poate supraviețui la pH < 4,6

• Factori de virulenţă
– neurotoxină (conversie lizogenică) – 6 tipuri antigenice: A-F (A, B, E la om)
– doza letală pt. om: 1-2 μg
– Toxină A-B: inh eliberarea Ach la nivelul plăcii motorii – blochează transmiterea
neuromusculară – paralizie flască
– Armă biologică, scopuri terapeutice (torticolis, hiperhidroză, chirurgie estetică)
53

54

55 Clostridium botulinum
• Patogenie
– Boală cu declarare obligatorie
– TIA botulinică
• conserve preparate în casă (excepţie, cele cu pH acid)
• toxina preformată în aliment
• paralizii nervi cranieni
– botulismul plăgilor
• contaminare plagă cu spori
• consumatori droguri i.v.
– botulism infantil
• colonizarea intestinului cu C. botulinum producător de toxină
• copii sub 6L
• miere de albine
– colonizarea intestinului
• adulţi cu soluţii de continuitate a mucoasei (e.g., chirurgie, b. Crohn)
• bacili botulinici în scaun, toxina în sânge
56

57 Clostridium botulinum
• Imunitate
– nu există

• Diagnostic de laborator
– evidenţierea toxinei (ser, aliment, fecale) – test de neutralizare in vivo
– cultivare  test de neutralizare in vivo

• Tratament
– ser antitoxic trivalent (A, B, E)
– susţinerea funcţiilor vitale

• Epidemiologie
– mortalitate 25-70% botulism alimentar; sub 1% botulism infantil
– boală rară
– problemă de igienă alimentară

• Profilaxie 8
 • Tratament
– ser antitoxic trivalent (A, B, E) 26/04/2020
– susţinerea funcţiilor vitale

• Epidemiologie
– mortalitate 25-70% botulism alimentar; sub 1% botulism infantil
– boală rară
– problemă de igienă alimentară

• Profilaxie
– preparare corespunzătoare alimente
– încălzire alimente înainte de consum – distrugere toxină
– vaccin polivalent (anatoxină) - retras
58 Clostridium difficile
• Habitat
– prezentă în microbiota colonului (1-4% adulți sănătoși, 30-40% copii în primul an
de viață)
– Rezistent la majoritatea antibioticelor

• Caractere microscopice
– BGP mobil
– spor oval, subterminal

• Caractere de cultivare
– cultivă rapid pe medii uzuale
– izolare din fecale pe medii selective

• Factori de virulenţă
– toxina A – enterotoxina: (jejun) infiltrat inflamator PMN, crește excreția de
electroliți
– toxina B – citotoxina: lezează mucoasa colonului
59

60 Clostridium difficile
• Patogenie și infecție
– colita pseudomembranoasă postantibiotice (AM, CD, Cefalosporine)
– Selecția C. difficile în colon la pacienți tratați cu antibiotice – producere toxine
– diaree  pancolită fulminantă, perforaţii intestinale, megacolon
– febra, leucocitoză, scaune mucosanguinolente
– infecţie nosocomială
– abcese, infecţii ţ. moi, artrite, osteomielite
61

62

63 Clostridium difficile
• Diagnostic de laborator
– Fecale – cultură mediu selectiv
– Detectare efect citopatogen (toxine) după inoculare în cultură de celule și absența
acestui efect după neutralizare cu un antiser
– Detectare toxina A/B – imunoenzimatic
– Detectare glutamat-dehidrogenaza (metabolit aproape exclusiv al C. difficile) –
imunoenzimatic (nu diferenţiază colonizarea de infecţie)
– PCR detecţie gena toxina B
9
63 Clostridium difficile
• Diagnostic de laborator 26/04/2020
– Fecale – cultură mediu selectiv
– Detectare efect citopatogen (toxine) după inoculare în cultură de celule și absența
acestui efect după neutralizare cu un antiser
– Detectare toxina A/B – imunoenzimatic
– Detectare glutamat-dehidrogenaza (metabolit aproape exclusiv al C. difficile) –
imunoenzimatic (nu diferenţiază colonizarea de infecţie)
– PCR detecţie gena toxina B

• Tratament
– MTZ, VA

64

65 Clostridium difficile
• Epidemiologie
– Transmitere enterală
– nerespectarea igienei individuale  colonizare intestin C. difficile enterotoxigen
(spori rezistenți la aciditatea gastrică)
– endoscopii digestive cu echipament incorect decontaminat; termometru
insufiecent decontaminat
– factori favorizanți – administrare antibiotice, vârsta avansată, spitalizare
prelungită, chirurgie gastro-intestinală, imundepresie

• Profilaxie
– utilizarea raţională a antibioticelor
– dezinfecţia, sterilizarea echipamentului medical
– măsuri stricte igienă
66

10