Sunteți pe pagina 1din 55

Lp 21

Identificarea Enterobacteriaceae-lor

Coprocultura
Obiective:
I.Cunoașterea etapelor identificării bacililor dizenterici

II.Discutarea etiologiei sindromului diareic infecţios: bacteriană, virală,


parazitară, in vederea stabilirii algoritmului de diagnostic adecvat

III. Însuşirea etapelor diagnosticului bacteriologic în boala diareică acută.


?
I. Identificarea Enterobacteriaceae-lor

1. Caractere microscopice:
- bacili Gram-negativi, fără așezare particulară,
- speciile de Yersinia sunt mai frecvent cocobacilare,
colorate bipolar,
- speciile Proteus sunt uneori extrem de polimorfe,
- tulpini de Klebsiella, sau, mai rar, E. coli pot prezenta în
frotiuri colorate Gram din produse patologice, o
capsulă care apare sub forma unui halou clar în jurul
bacteriilor.
Bacili Gram-negativi, fără așezare particulară
2. Caractere de cultivare:

•nepretentioase nutritiv, cultivă pe geloză sau în bulion nutritiv,

•cel mai frecvent, pe medii agarizate coloniile sunt de tip S, cu


diametrul de 2-3 mm după 18 ore de incubare, iar la 37º C în bulion
au aspect tulbure omogen.
Colonii S, mici
2. Caractere de cultivare:

• izolarea poate fi realizată pe medii diferențiale și selective, cu lactoza și


indicator de pH:

• pe medii cu selectivitate redusă (mediul MacConkey) bacteriile gram-


pozitive sunt inhibate, iar în raport cu virarea indicatorului, bacilii
gram-negativi se diferențiază în lactozo-pozitivi și lactozo-negativi;

• pe medii cu selectivitate mai mare (mediul Hektoen), sunt inhibați


bacilii coliformi (lactozo-pozitivi), lactozo-negativii putând fi
diferentiați după cum produc sau nu H2S - tulpinile care dezvoltă
colonii H2S formează colonii cu centrul de culoare neagră, “în ochi de
pisică”.
Medii diferențiale lactozate cu selectivitate redusă:
•inhibă bacteriile Gram-pozitive
•bacilii Gram-negativi: lactozo-pozitivi / lactozo-negativi;

Lactoză + Lactoză -

•Lactozo-pozitivi
(degradează lactoza) – coliformii,
bacterii asemănătoare cu E. coli
(marker de contaminare a apei)

•Lactozo-negativi
(nu degradează lactoza)
- Salmonella, Shigella, Yersinia

Agar MacConkey
Lactoză + Lactoză -
Fermenteaza lactoza Nu fermenteaza lactoza
Agar MacConkey
Medii diferențiale cu selectivitate mare (mediul Hektoen)
•inhibă bacilii coliformi (lactozo-pozitivi)
•lactozo-negativii diferentiați după producerea de H2S
3. Caractere biochimice:
a. Triajul biochimic pe medii multitest
• MIU (mobilitate-indol-ureză)
• TSI (triple sugar iron)
E

E) Yersinia: Lac-, Gluc +,


H2S -
b. Baterie extinsă de teste biochimice
Escherichia Proteus Salmonella Shigella Yersinia
Mobilitate + + + - -
Indol + V - V V
Urează - + - - V
Lactoză + - - - -
Glucoză + + + + +
Gaz + + + - -
H2S - + + - -
Citrat - V + - -
Lizina + - + - -
Fenilalanin- - + - - -
dezaminaza
4. Caractere antigenice
– utile pentru identificarea speciilor de Shigella și de Salmonella.
Genul Shigella:
• bacili gram negativi, imobili, lactozo – negativi,
• fermentează glucoza făra gaz, nu produc H2S și
urează,
• nu descompun lizina,
• nu cultivă pe mediu cu citrat de Na.
Genul Salmonella:
• bacili gram negativi lactozo-negativi, mobili, produc H2S,
• descompun lizina si ornitina,
• cultiva pe mediu cu citrat de Na,
• nu produc indol, ureaza si fenilalanin-dezaminaza.
Clasificare Kauffman–White
Salmonella
Grupa Serovar Antigen O Antigen H Antigen H
Faza 1 Faza 2

A Paratyphi A 1, 2, 12 a -
B Paratyphi B 1, 4, 5, 12 b 1, 2
Typhimurium 1, 4, 5, 12 i 1, 2
C1 Paratyphi C 6, 7 c 1, 5
C2 Newport 6, 8 e, h 1, 2
D1 Typhi 9, 12, Vi d -
Enteritidis 1, 9, 12 g, m 1, 7
Dublin 1, 9, 12, Vi g, p -
E1, E2, E3, E4, F, G, H, I, altele
II. Etiologia sindromului diareic infecţios
• Definiţie BDA:
II. Etiologia sindromului diareic infecţios
• Sindrom holeriform:
• Sindrom dizenteriform:
III. Diagnostic de laborator BDA
Sindrom dizenteriform

Scop: Izolarea şi identificarea Salmonella, Shigella, Yersinia


(lactozo negativi)
Prima zi:
A. Prelevare
•cât mai aproape de debut şi înaintea antibioticoterapiei,
•din scaun emis spontan,
•în coprocultor cu mediu de transport Cary-Blair,
•fragmente de mucus, sânge, puroi sau din 4-5 locuri,
•aproximativ 1 g.

B. Transport în 1-2 ore; eventual refrigerare (max 24-48 ore)

C. Examen macroscopic
• miros
• culoare
D. Examen microscopic direct
•Frotiu colorat cu albastru de metilen: celule inflamatorii, hematii,
enterocite
•PMN> 50/câmp alături de macrofage şi hematii în shigeloze
•PMN<20/câmp în salmoneloze
•Polimorfonucleare şi hematii în campilobacterioze.
• Preparat umed (Lugol): celule inflamatorii, hematii, enterocite
• Agenţi etiologici cu morfologii particulare (Campylobacter, formă de ʺpescăruș
în zborʺ)
E. Coprocultura
- examenul de bază în diagnosticul sindromului diareic infecţios.
Scop: Izolarea şi identificarea Salmonella, Shigella, Yersinia (lactozo
negativi)
Se însămânţează pe medii cu selectivitate joasă şi medie (MacConkey şi
Hektoen) şi mediu de îmbogăţire pentru Salmonella (bulion selenit acid de
sodiu).
A doua zi:
•Repicăm din mediul de îmbogăţire pe mediu cu selectivitate medie
•Coloniile lactozo-negative cu/fără H2S le repicăm pe mediile TSI, MIU şi
pe un mediu diferenţial lactozat, pentru verificarea purităţii culturii (minim
3 colonii L-).
• Mediul Mac Conkey

(https://microbeonline.com/macconkey-agar-mac-composition-preparation-uses-and-colony-characteristics/)
Mediul Hektoen
Stool culture on Hektoen enteric agar: mixed flora including Escherichia coli
(red arrow), Salmonella (blue arrow), and Proteus vulgaris (yellow arrow).
Mediul Hektoen (colonii L negativ, producătoare sau nu de H2S)
http://sms-home.com/pages/Hektoen%20Enteric%20Agar_jpg.htm
A treia zi:
•Urmărim repicajul din mediul de îmbogăţire - prezenţa coloniilor
lactozo negative ± hidrogen sulfurat,
•Citirea testelor de triaj (medii multitest) şi identificare antigenică
pentru coloniile suspecte de Salmonella, Shigella, Yersinia;
•Identificare biochimică extinsă,
•Antibiogramă (NU pentru Salmonella; prelungeşte starea de portaj).

A patra zi:
• Formularea rezultatelor
Principii de tratament:

• reechilibrare hidroelectrolitică;
• antibioterapie în formele severe de boală (forme medii: fluorochinolone,
cotrimoxazol, azitromicină, conform antibiogramei, sau ceftriaxonă, în
formele severe).
• Nu se recomandă tratamentul cu antibiotice a BDA determinată de salmonele
non-tifoidice la pacientul care nu este cu varsta extrema. Antibioticoterapia
poate creste riscul portajului de lunga durata.
• Concluzii

• Fixarea
noțiunilor

• Intrebari?

S-ar putea să vă placă și