Sunteți pe pagina 1din 29

GENUL Vibrio

CARACTERE
bacili Gram – GENERALE
facultativ anaerobi, fermentativi
oxidazo +
flagelul polar
habitat comun (ape)
Genul Vibrio cuprinde mai mult de 60 de specii de bacili curbati, numai 10
fiind implicati in patologia umana
V. cholerae, V. parahaemolyticus, V. vulnificus sunt cele mai importante
specii.
V. cholerae este agentul etiologic al holerei
V. parahaemolyticus produce diaree asociata cu consumul de fructe
de mare insuficient preparate sau nepreparate termic
V. vulnificus produce celulita sau sepsis
Habitat:
medii acvatice cu continut crescut de saruri
multe specii sunt patogene pentru om si pentru vertebrate /nevertebrate
marine
prezenta chitinazei in echipamentul lor enzimatic favorizeaza
supravietuirea in mediile acvatice prin utilizarea chitinei din zooplancton si
crustacee
V. CHOLERAE
Morfologie:
dimensiuni medii 1,5-3/0,3-0,4µ
capete rotunjite sau usor turtite
monotrichi-lungimea flagelului terminal depaseste de 3, 4 ori lungimea corpului
pleomorfism accentuat dupa cultivare si invechire in vitro, fara capsula.
Speciile epidemice de V. cholerae prezinta pili, toate speciile prezinta LPZ cu
lipidul A (endotoxina), core (miezul polizaharidic) si antigenul somatic O(lant
polizaharidic)
Ag. O > 140 serogrupuri de V. cholerae, 13 serogrupuri de V. vulnificus si 7
serogrupuri de V. parahaemolyticus
V cholerae este impartit in doua grupuri in functie de natura antigenului O
grupul O:1 ( produc boala epidemica)
non O :1( produc sporadic boala sau sunt nepatogeni)
Speciile O1 si O139 produc toxina holerica responsabila de producerea bolii
epidemice
V. cholerae serogrup O :1 -3 serotipuri si 2 biotipuri
serotipuri (clasificate pe baza diferentelor antigenice) Inaba, Ogawa, Hikojima
2 biotipuri clasic si el Tor (pe baza diferentelor biochimice)
V. vulnificus si non O1 V. cholerae au capsula polizaharidica.
V. CHOLERAE GRUP 01

• lipsit de capacitate invaziva nu ajunge in sange ramane


cantonat in intestinul subtire
• asimptomatica , urmata de boala diareica medie sau poate
fatala
fi
• simptomatologia apare la 2-3 zile dupa ingestia bacteriana
• debut brusc-scaune diareice la inceput necaracteristice,
apoi frecvente (pierderi masive de lichide si electroliti 10-15
l / 24h
in forme grave) cu aspect tipic, eliminate fara colici,
varsaturi, crampe musculare intense (pierdere K) si dureroase
• mai ales la ce fluidul se pierde scaunul devine fara culoare
pe masura
membre
miros,
si fara proteine si cu aspect de apa de
• deshidratare
orez masiva , acidoza metabolica, hipopotasemie si
hipovolemic,
soc aritmie, afectare renala
• Rata de mortalitate este de 60% fara tratament si <1%
reechilibrarea
dupa hidroelectrolitica.
• Caractere metabolice: aerobi- cresc rapid in suprafata in apa peptonata in 6-8 h, cu
sau fara pelicula.
• :facultativi anaerobi(in anaerobioza stricta se
• dezvolta lent in 6-7 zile
• : tolereaza pH alcalin 6,5 - 9,6, sensibili la actiunea
• sucului gastric

• Cultivare: se dezvolta cu usurinta pe medii simple –apa peptonata ,bulion, agar


nutritiv, gelatina
• -pe medii lichide-tulbura uniform cu intensitate redusa dupa
• 6-8h de incubare la 37°C si intens dupa 18-24h.
• mediul de electie - apa peptonata 1% cu 0,5 % NaCl, pH 9,2
• agar- dupa 18-20h la37°C
• colonii rotunde cu suprafata usor ridicata(la10-12h), apoi convexe si fin granulare
cu margini regulate;
• in lumina oblica :translucide si lipsite de iridiscenta(dupa 6-8h), opace dupa 18-
24h)
• lichefiaza gelatina- 48h-aparitia de santuri in jurul coloniilor
• lichefiaza tardiv mediul cu ser de bou (7zile-37°C)
• se dezvolta in prezenta sarurilor biliare, sulfit, telurit de K
V. parahaemolyticus
gastroenterita cu perioada de incubatie 5-72 ore
diaree apoasa exploziva, dureri de cap, crampe abdominale , greata, varsaturi,
subfebrilitate ce poate persista 72 ore
Creste in prezenta 8% NaCl, V. cholerae nu creste
V. vulnificus produce infectii ale plagilor dupa expunere la apa de mare
contaminata sau septicemie dupa consum de midii vii ( mai ales la persoane cu
imunitate scazuta).
Specii Diagnostic de laborator
Vibrio Recoltare – materii fecale – mediu de
Cholerae transport Cary-Blair
Însamanțarea - apa peptonată alcalină
(îmbogațire primară) - direct pe medii
selectivo diferentiale slab inhibante-BSA
(bila sare agar), TGA (thaurocholat,
gelatina agar), TGBS (tiosulfat, citrat,
bila,sucroza), TTGA
-inocul presupus sărac (îmbogațire
secundară) – însămânțarea din vălul
de la suprafața primului tub în alt tub cu
apă peptonată- m. selectivo diferențial
Identificare: se dezvoltă cu ușurință
pe medii simple – apa peptonată,
bulion, agar, gelatină
-mediile lichide-tulbură uniform cu
Intensitate redusă după 6-8h de
incubare la 37° C și intens după 18-24h.
-mediul de elecție - apa peptonată 1%
cu 0,5 % NaCl, pH 9,2
-agar - după 18-20h la37°C : colonii rotunde
cu suprafața ușor ridicată (la10-12h), apoi
convexe și suprafața fin granulară cu margini
regulate; în lumina oblică: translucide și
lipsite de iridescență(după 6-8h), opace
(după 18-24h); se dezvoltă în prezența
sărurilor biliare, sulfit, telurit de K,
-lichefiază gelatina, după 48h, apar șanturi în
jurul coloniilor; lichefiază tardiv mediul cu
ser de bou (7zile-37°C )
Identificare: dubla citire, (BSA, TGA)
după 12h –

colonii transparente;

18h halou opac


-BS A – testul oxidazei+: (benzi impregnate cu sol
1%
clorhidrat detetrametil parafenilen diamina) -
aglutinare
pe lama cu ser bivalent antiholeric de grup O1
-caractere biochimice: fermentează glucoza
fără gaz (m. Leifson), fermentează/nu
zaharoza, nu fermentează lactoza, nu produce
H2 S
Tratament: reechilibrare hidroelectrolitică,
cloramfenicol, doxiciclina, biseptol-pentru
sterilizarea mai rapidă a intestinului (0,8 zile în
medie ) față de 1,8 zile în cazul neadministrării
V. T G B S (tiosulfat, citrat, bila,sucroza)- colonii
de
Pa ra ha e mo l yt i c us
culoare verde Identificare biochimică: lizină-,
indol
+, creste la 42 0 C
Tr a ta m e nt: reechilibrare hidroelectrolitică, doxiciclină,
cefalosporine de generația a treia
Prevenție- pastrarea standardului de igienă alimentară

TGBS (tiosulfat, citrat, bila,sucroza)- colonii


de culoare verde 85%,
V. Vulnificus
galbenă 15%
Identificare biochimică: lactoză-, lizină-, , halofilă, nu
creste la
42 0 C
Tr a ta m e nt: doxiciclina, ceftazidim
•Vindecarea : naturala prin imunitate antitoxica si antibacteriana
determinata de Ig G , IgM(antitoxici si vibrionicizi), si de Ac intestinali
IgA produsi de sistemul secretor intestinal
Ac aglutinanti apar la 4-5zile de la debutul bolii-vibriocizi si antitoxici
+Ac localiIgA.
Titruri max. intre ziua 7-14 de Ac aglutinanti si vibriocizi dupa care
scad in urmatoarele 4-5saptamani disparand ulterior complet
Ac antitoxici apar dupa boala
Ac aglutinanti si vibriocizi de tip IgM/G –activitate mediata de C
Ac locali Ig A-aglutinare-imobilizare, vibrioliza nemediata de C
•Tratament:reechilibrare hidroelectrolitica, cloramfenicol,
doxiciclina, biseptol- pentru sterilizarea mai rapida a
intestinului(0,8zile in medie ) fata de 1,8 zile in cazul neadministrarii
Thiosulfate Citrate Bile Salt Sucrose agar
(TCBS) : izolare selectiva Vibrio cholerae si
Vibrio parahaemolyticus Control organisms
:
Vibrio cholerae :colonii galbene
Vibrio parahaemolyticus : colonii verzi
Staphylococcus aureus : no creste Incubare :
Aeroba 35° C, 24 hr
TCBS AGAR)

Colonii de Vibrio
cholerae
Colonii de Vibrio parahaemolyticus
Thiosulfate-citrate-bile salts-sucrose agar
(TCBS agar). Colonii mari dupa
cultivare prelungita de 48 h in
Variate tipuri de colonii apartinand unor fenotipuri de V. cholerae tulpina N16961 pe
diferite medii:
A, standard agar; B, TCBS mediu; C, standard agar suplimentat cu TCBS agar
ingrediente fara glucozat D, TCBS agar fara glucoza. Aspectul R apare dupa 48 h
de
MYCOBACTERIUM
GENUL MYCOBACTERIUM
•BAAR, imobil, nesporulat, aerob
•0.2 - 0.6 × 1 to 10 µm
•ocazional aspect filamentos
•perete bacterian – bogat in lipide- suprafata hidrofoba acizi
micolici ( 60-90 atomi C)
•(61% to 71%) (G + C) continut in ADN
•rezista la dezinfectanti si coloratii uzuale
•timp generatie 12-24 h
• cresc greu (Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium avium-intracellulare
[Mycobacterium avium complex], Mycobacterium kansasii- 3-8 saptamani de
incubare
• Cresc rapid( Mycobacterium fortuitum, Mycobacterium chelonae, Mycobacterium
abscessus)- 3zile incubare
• Mycobacterium leprae- nu creste pe medii artificiale
• Patogeni umani:
• M. tuberculosis
• M. leprae
M. avium complex
M. kansasii, M.fortuitum, M. chelonae, M.
abscessus
PERETE CELULAR

Structura – asemanatoare bacteriilor Gram +


membrana citoplasmatica si
peptidoglican
• componentele lipidice- 60% din greutatea
peretelui celular
• porine, proteine de transport- 15% din greutatea peretelui
celular ancorate de membrana : proteine- fosfatidil
inozitolmanoza si lipoarabinomanan (LAM)
• LAM- functional asemanator cu Ag O (LPZ) – bacterii Gram -
• Arabinogalactanul (structura ramificata polizaharidica) alcatuita din
D-arabinoza si D-galactoza- atasatde peptidoglican
• Reziduul terminal al D-arabinozei este esterificat cu ac micolic
• lipide, glicolipide si peptidoglicolipide- prezente
(A) Membrana citoplasmatica, (B) peptidoglican, (C) arabinogalactan, (D)
lipoarabinomanan, (E) proteine plasmatice, (F) acizi micolici, (G) glicolipide
de suprafata asociate cu acizi micolici, (P), molecule fosfat .
Downloaded from: StudentConsult (on 11 May 2009 03:57
PM)
Epidemiologie:
1/3 din populatia lumii infectata
8,8 milioane cazuri noi /an; 2 milioane decese S-E Asiei, Africa , Europa -E
USA < 15,000 cazuri noi in 2003
Populatia la risc: pacienti imunodepresati(HIV), droguri, abuz de alcool
Omul – singurul rezervor natural Transmitere- aerosoli
Boala – pulmonara; disemnata- pacienti netratati/cu imunodepresie
Virulenta – supravietuire intra alveolara ( macrofage)
BK-cale respiratorie – alveole- fagocitate de macrofage-
fuziunea fagozom lizozom inhibata
fagozomul fuzioneaza cu alte vezicule intracelulare
permite accesul nutrientilor; facilitand replicarea
intravacuolara
prin inactivarea oxidantilor care se formeaza , bacteriile
fagocitate sunt capabile sa scape de sub distrugerea
mediata de intermediarii reactivi de N formati intre oxidul
nitric si anionii superoxid
Mycobacterium tuberculosis – colonii R Löwenstein-Jensen agar dupa
8 saptamani de incubatie
MYCOBACTERIUM KANSASII - MIDDLEBROOK
AGAR – 1 ZI DE INCUBARE .

Downloaded from: StudentConsult (on 11 May 2009 03:57


PM)
SEMNE CLINICE

• TBC –pulmonara
• Debutul
– insidios cu semne nespecifice, tuse, scădere ponderală, indispoziție,
transpirații nocturne
– Sputa cantitativ redusă inițial, devine hemoptoică când distructiile tisulare
sunt masive.
– Leziunile primare apar de obicei în lobii pulmonari inferiori
– leziunile rezultate prin reactivare apar în lobii apicali, rinichi, creier, os
– Reactivarea bolii apare la pacienții imunodeprimați
Tuberculoza gastrointestinală
– durere abdominală, diaree, febră, scădere
ponderală
– regiunea ileocecală este cel mai frecvent
implicată
– TBC renală apare disurie, hematurie, durere în
flanc
– piuria sterilă este semnul caracteristic, în urină sunt prezente
leucocite, urocultura făcută pentru detecția patogenilor obișnuiți ai
tractului urinar este negativă.
Diagnostic de laborator

Recoltare
produs patologic
TBC pleuro-pulmonară
-sputa obținută prin expectorație spontană sau după inhalare de aerosoli calzi
de soluție apoasă hipertonica NaCl 10-15%
-aspirat bronșic/cavitar, lichid de spălătura bronșică (colectare după instilare
traheala a 5-10ml sol. călduță de xilina 1%), piese de exereză chirurgicală, lichid
de
spălătura gastrică (matinală recoltată în recipient cu 100ml Na2CO3)
TBC uro-genitală: urina, sânge menstrual, biopsie de endometru
TBC ganglionară: biopsie/puncție
-TBC osteoarticulară: lichid articular, puroi din abcese reci, fragmente osoase
-meningită TBC: LCR
Examen macroscopic: recipient pe fond negru: spută sanguinolentă/
mucosanguinolentă
Preparare frotiu
-fragmente de cazeum- etalate pe lama prin strivire cu ansa sub
hotă produse paucibacilare:
- spute lichidiene – frotiu din sedimentul obținut după centrifugare
-spută/aspirat purulent – lichefiate în prealabil (omogenizat prin tratare cu sol.
alcaline Na(OH)/acide (HCl)/autodigestie enzime lizozomale
Examen microscopic
-colorație Ziehl –Neelsen – se examinează 100 câmpuri microscopice ,BK apar roșii
Prelucrare spută
Omogenizare, decontaminare, concentrare
– sputele neomogene, vâscoase sunt fluidificate prin agitare în balon de sticlă cu
perle de sticlă în bulion/agitare după adăugare de acetat de amil
-spute paucibacilare: concentrare –centrifugare/metoda flotației-cu xilol care
antrenează BK într-o peliculă cremoasă
Eșantioanele obținute aseptic insamantate direct după concentrare, cele contaminate
vor fi prelucrate (fluidificare, decontaminare)
Cultivare însămânțarea: m. Lowenstein –Jensen (săruri minerale , asparagina/ac.
glutamic + amestec ouă,verde malachit). Incubație 2 luni la 37°C.
Tuburile inspectate la 24h – înlăturarea tuburilor în care apar colonii (floră
contaminantă). M. saprofite – cresc rapid 2-3 zile, la 22°C și pe medii de cultura
obișnuite
În mediul lichid BACTEC, metaboliți radioactivi sunt prezenți și
creșterea
bacteriană este detectată prin producerea de CO2 radioactiv (în aproape 2 săptămâni)
Detectarea unei enzime luciferaza in câteva zile permite identificarea
tulpinilor rezistente.
Detectarea infecției latente se face prin testul PPD dar mai eficient prin testul
Quantiferon-TB.Înacesta din urmă limfocitele pacientului sunt expuse
antigenelor de M. tuberculosis și se masoară cantitatea de IFN- γ produsă de
limfocite
Identificare M. tuberculosis M. atipice
Caractere BAAR Uneori pierd AAR
morfotinctorial
e
Caractere de cultură colonii culoare crem , colonii pigmentate
R, aspect
conopidiform

Caractere de Cord factor Cord factor absent
prezent
patogenitate
Caractere biochimice Catalaza - Catalaza+
producere de niacină+ -
Reducere nitrați+ -
Sensibilitate la PAS si sensibil rezistență totală
HIN-
Tratamentul
tuberculoză pulmonară se administrează o combinație de medicamente, Izoniazid (INH),
Rifampicină, administrate timp de 6 luni, Pirazinamida numai 2 luni
sputa devine neinfecțioasă după 2-3 saptamani de tratament
Infecție latenta (asimptomatica), la pacient la care testul PPD s-a pozitivat recent se face
tratament cu Izoniazida 6-9 luni
Tulpini de M. tuberculosis multirezistente și extensiv multirezistente au apărut l pacienți cu
SIDA
Profilaxia vizează supravegherea contacților care vin în contact cu pacienți cu TBC evaluarea
stării lor de sănătate prin testarea PPD
Detectarea infecției latente se face prin testul Quantiferon-TB.
Vaccinul BCG - tulpină vie atenuată de M. bovis denumit bacilul Calmette-Guerin Vaccinul
BCG este utilizat în tratamentul cancerului de vezică urinară, acesta est instilat în vezică și
stimulează imunitatea mediată celular, inhibând creștere celulelor tumorale
 

S-ar putea să vă placă și