Infecții cu poartă de intrare

digestivă

UMF Carol Davila

INBI Matei Bals
R Moroti curs 2017
 Microbiomul uman

• Microbiom ~ Microbiota = ansamblul

microorganismelor care populeaza cvasistabil un
anumit areal

• Microbiomul uman ~ ansamblul microbiotelor care

populeaza diversele situsuri ale organismul uman:

– Pielea
– Tubul digestiv (cavitatea orala, intestinul subtire,
colonul)
– Vaginul
– Caile respiratorii (fosele nazale)
 Microbiota intestinală
4 phyla predominante; 1.2 kg!

Firmicutes 35-65%

Bacteroidetes 25-55%
Actinobacteria 8%

Proteobacteria 2%
 King Philip Came Over From Great Spain
Firmicutes
Lactobacillales    Lactobacillus spp
 Streptococcus spp, Enterococcus spp
Clostridiales     Clostridium spp (cluster IV, XIV)
 SFB (segmented filamentous bacteria)
Selenomonadales   Veillonella spp

Bacteroidetes    Bacteroides spp

Actinobacteria     Bifidobacterium spp

Proteobacteria
Enterobacteriales Enterobacteriaceae
Pseudomonadales   Pseudomonas spp
Campylobacterales   Helicobacter spp
 Rolurile microbiotei intestinale
(IS ultima parte + colon)
• Sinteza vitamine grup B si K
• Digestia polizaharidelor complexe de origine vegetala
• Bariera pentru patogenii introdusi in organism

• Diabet zaharat
• Patologie cardio-vasculara
• Obezitate
• Imbatranire
• Atractie sexuala

• Dezvoltarea sistemului imun

• Boli autoimune
•
• Anxietate, depresii, alte tulburari de comportament
 Organul imunitar

• Suprafata tub digestiv ~ 400mp cea mai mare suprafata expusa exteriorului 
necesita cea mai puternica aparare: >60-80% din totalul LfT= la nivel intestinal!!

• Microbiota are rol esential in dezvoltarea si antrenarea sistemului imun: soriceii

germs-free hraniti cu hrana autoclavata si apa sterila dezvolta foarte putini
foliculi limfatici la nivel intestinal si in celelalte organe limfatice la distanta – cu
linii lfT si B sarac dezvoltate si aberante

• Tunning al sistemului imun/ comutare pe anumita directie a raspunsului imun Th1,

Th2, Th17 si Tregs:

 lactobacillus, clostridium cluster IV si XIV, bacteroides fragilis,

bifidobacterium – comuta rasp imun pe Tregs cu stimularea formarii de IL10
- actiune antiinflamatorie, cu scaderea raspunsului imun si cupand procesele
autoimune
 SFB (Candidatus savagella) nisa: ultima parte a IS (stimuleaza IgAs;
preventie DZI; stimulant Th17)
Conexiunea intestin-creier; film Caltech
Diarei acute infecţioase
 Diaree = scaune frecvente + consistenţă scăzută, lichide
Importanţă majoră – anual mor peste 3 milioane de copii sub 5 ani

ETIOLOGIE

Virusuri Bacterii Fungi Protozoare Metazoare

Enterobacterii
Rotavirusuri
Stafilococ Candida Giardia Trichinella
Enterovirusuri
Bacillus Entamoeba Strongiloides
Adenovirusuri
Clostridii Cryptosporidium
Vibrio Isospora

Lector Dr Cristina Popescu

 Etape:
1. Ingestia aciditate gastrică
bila, secretii pancreatice
2. Traversare bariere naturale
motilitate intestinală
mucus gastric
floră saprofită
apărare umorală (IgA, IgM, IgG)
apărare celulară (macrofage)
3. Aderenţă  factori de agresivitate microbiană

4. Multiplicare În lumenul intestinalmecanism noninflamator (toxinic)

În celula intestinalămecanism inflamator (citotoxic)

+ mecanism mixt

În membrana bazalămecanism invaziv

5. +/- Toxigeneză/ Invazivitate

schematizare Dr Cristina Popescu

 Na+ Na+
Cl- Cl-
H2O

I
~20 litri!!
H2O Cl- Cl-
Na+ Na+
IS
NaCl, H2O,
celule descuamate,
aspect riziform

spută
II rectală
IS IG

sânge

+/-perforație
III IS intestinală

plăci Peyer Animatie Lector Dr R. Moroti

 Holera

Boală ce evoluează în epidemii cu mare potenţial

pandemic, pe fond endemic; cholera – greaca = flux
biliar – coleric=agitat

ETIOLOGIE
• VIBRIO CHOLERAE - BGN – încurbat –virgulă; foarte
mobil; Ag somatic polizaharidic O; Ag flagelar H;
habitat acvatic – ataşat pe alge, crustacei, plancton
 Epidemiologie (1)

• Era modernă -7 pandemii – 6 debut în India, cu V.CH. O1

biotip CLASIC –a 7-a evoluează si în prezent – debut
Indonezia cu V.CH. biotip EL TOR; actualmente: o epidemie
cu debut India, însă cu V.CH. NON O1 – V.CH.O139 – privită
ca posibil a 8-a pandemie

• V.CH. 2 biotipuri: CLASIC si EL TOR; diferenţe: CLASIC 1:1

cazuri asimptomatice/cazuri simptomatice; EL TOR 20-100:1
 Epidemiologie (2)

• Sezonalitate – anotimp cald

• Sursa – APA - rezervor natural: apele de coastă; omul

bolnav sau purtător cronic
• Cale transmitere – hidrică, alimente contaminate: crudităţi,
orez, fructe de mare, peşte, legume, fructe

• Receptivitate – generală
• Factori risc gazda - hipoclorhidrie; sanitaţie deficitară
• Imunitate după boală - specifică, însă insuficientă
 Patogenie

V.CH. in IS – ENTEROTOXINA – ataşare rec. GM1 – stimulare

adenilatciclaza - AMPc masiv – blocare pe “on” a canalului de
clor => pompare în lumen de Cl, Na, apă, K = diaree apoasă cu
compoziţie electrolitică similară plasmei – acidoză, hipokaliemie
…stop cardiac!
 Clinica

• Incubaţie 1-3 zile

• Debut brusc ore cu diaree apoasă masivă – riziformă, fără

febră, fără tenesme, fără dureri abdominale, precedată şi
însoţită de vărsături, cu deshidratare severă - crampe
musculare generalizate şi oligoanurie colaps

Diaree apoasă masivă 15-20 l/zi cu deshidratare severă

• Forme clinice uşoare  severe; holera sicca (“uscată”): gravă,

fără diaree, cu ileus şi distensie mare şi rapidă abdominală

• Deshidratare: apreciere – stare de conştienţă, TA, puls, FR,

turgor cutanat, ochi, voce, urină – tabel; uşoară sub 5%;
moderată 5-10%; severă >10% .
 Deshidratare

Deshidratare Uşoară, sub 5% Moderată, 5-10% Severă, > 10%

pierderi din greutate
lichidiene

Conştienţă Alert Agitat=choleric Somnolent-

comatos
AV,Puls N Rapid, slab f. rapid, filiform
TA N Scăzută Colaps
FR N Profunde Profunde, rapide
Turgor cutanat N Pliu leneş Pliu persistent
Mucoase N Deshidratate Limbă prăjită
Ochi N Infundaţi în Infundaţi în
orbite orbite
Voce N Răguşită Neaudibilă
Urina N Oligurie Oligurie
 Diagnostic

Clinic
Paraclinic
• Evidențiere V.CH. în
preparat proaspăt din
scaun – pe fond
întunecat – vibrioni cu
mișcări haotice

• culturi
• identificare cu
antiseruri specifice
 Tratament
REHIDRATARE
• Evaluare grad deshidratare
• Înregistrare input şi output lichide
• Rehidratare 2 faze:I. pp zisă: 2-4 ore: 50-100 ml/kg/oră
II. menţinere: 800-1000 ml/oră –până la încetarea diareei
• Rehidratare iv Ringer lactat - deshidratare severă în faza I
- deshidratare moderată – intoleranţă po
- purgaţie masivă
• Externare la – toleranţă orală peste 1000 ml/oră
- volum urinar peste 40 ml/oră
- volum scaun sub 400 ml/oră
ANTIBIOTIC –rol secundar 3 zile Cicline; Ciprofloxacin; Furazolidon; Cotrimoxazol;
Eritromicina-gravide

PROFILAXIE
• Apa – fiartă; clorinată; filtrată: carbogazoasă; alimente –preparate termic
"Boil it, cook it, peel it, or forget it“!
• Vaccin
• !?satelit – detectarea mişcării planctonului marin
Bangladesh V. cholerae O139
 Dizenteria bacteriană

Etiologie
• bacilul dizenteric – mic BGN aerob, imobil, necapsulat, foarte rezistent, fam.
Enterobacteriaceae , trib Eschericiae, gen Shigella
• 4 subgrupuri; Shiga = Disenteriae, Flexneri, Boydii, Sonnei
• o formă distinctă de dizenterie bacilară – E Coli O157
Epidemiologie
• Endemoepidemic –tot globul, zone temperate şi tropicale
• Sezon cald
• Sursa infecţie – Omul bolnav/ purtător asimptomatic
• Cale transmitere fecal-orală: mâini murdare/apă/alimente/obiecte
contaminate/muşte
• Receptivitate – generală
• Factori favorizanţi: igienă deficitară, nivel socioeconomic redus, aglomeraţii,
calamităţi naturale
• Imunitate după boală –specifică de serotip însă puţin protectivă
 Dizenteria bacteriană

Clinic
• Incubaţie 2-5 zile
• Debut brusc: febră, convulsii, crampe, vărsături, diaree apoasă iniţial –toxină
• Stare: scaune tipice –afecaloide, cu mucus şi sânge – “spută rectală”, reduse
cantitativ, frecvente – crampe – tenesme rectale – cu/fără febră – alterare
stare generală
• Ex obiectiv –deshidratare – abdomen sensibil in Y inversat – stare toxică
• Forme clinice – asimptomatice până la fulminante

Diagnostic
• Epidemiologic
• Clinic
• Laborator - ex. coprocitologic PMN prezente
- coprocultura – pozitivă - faza de stare
 Dizenteria bacteriană
Diagnostic diferential!!
• alte boli diareice acute/subacute; dizenteria amibiană
• colon iritabil
• diareea disenzimatică
• Afecţiuni digestive cu scaune sangvinolente!!:
– boli inflamatorii cronice intestinale: rectocolita ulcero-hemoragica, b Crohn
– TBC intestinal
– infarct mezenteric
– invaginaţie intestinală – copii,
– hemoroizi
– tumori
– corpi străini
– rectite erozive
Colonoscopie!

Complicaţii – artrite reactive Reiter

– SHU
– cronicizare
– portaj cronic
Evoluţie – formele uşoare/ medii se pot vindeca spontan dar cu risc portaj cronic
-- cronicizare 2-4% dintre netrataţi
-- letalitate sub 1%
 Dizenteria bacteriană
Tratament
• Izolare în spital cu declarare
• Regim igienodietetic (+probiotice)
• Antibiotic – obligatoriu 3-5 zile
Quinolone CI gravide, copii
Cotrimoxazol
Ampicilina gravide 2 g/zi, copii mici 50 mg/kg/zi
NU antiperistaltice Imodiu (tranzit accelerat = mec apărare)
Tratament purtători=dificil – 4-5 zile antibiotic; sector alimentar – schimbarea
locului de muncă după 2 tentative nereuşite

Profilaxie
• Izolare/ tratare bolnav
• Contacţi supraveghere clinică şi coproculturi
• Purtători – sterilizare
• Probiotice
• Educaţie sanitară
• Clorinare apă/ insecticide/ spălatul mâinilor/ alimentaţia la sân
• Coproculturi periodice la cei din sectoare alim./ apa/ spitale/ copii
• Vaccin viu atenuat po – protectie 6 luni
 Febra tifoidă

- strict umană: Salmonella typhi si S.paratyphi, evoluţie

autolimitată şi imunitate durabilă

- S.typhi, Enterobacteriaceae, genul Salmonella, BGN aerob,

rezistent în mediu (~luni, la uscăciune si intuneric), sensibil la
antiseptice uzuale, cu parazitism intracelular facultativ,
Ag somatic O, flagelar H, de virulenţă Vi
 Epidemiologie

• sporadic, rar endemoepidemic

• Sursa: omul bolnav/purtător (convalescent/permanent);
eliminarea germenelui prin scaun (“Typhoid Mary”)
• Transmitere fecal orală: direct/indirect (alimente contaminate)
• Receptivitatea: generală
• Imunitatea după boală este puternică, durabilă, dar nu absolută
 Patogenie

• Interacţiune cu celulele din plăcile Peyer (poartă de intrare în circulaţia

sistemică) – prin macrofage, limfocite (în care bacteria supravieţuieste)
– “septicemie” de origine limfatică.

• Metastazele supurate sunt rare

• Rolul primordial în afectarea sistemică = endotoxina eliberată prin
distrugerea germenilor (miocardită, hepatită toxică, meningoencefalită)

• Dupa instalarea imunităţii pot rămâne focare de bacili tifici (litiaza VB)
la adăpost de acţiunea Ac (sursă recăderi)

• Local: inflamaţia tesutului limfatic necroză şi ulceraţie (cu riscul

erodării vaselor si hemoragii) apoi reparatie prin re-epitelizare fără
stenoză
 Clinica (1)
Incubaţia: 7-15 zile

Debut :
• progresiv 30-50% (febră, disociaţie puls-T, astenie, cefalee, insomnie, dureri
abd., anorexie, manif. resp.);
• rar brutal (20%), atipic (apendicită, colecistită, pneumonie, dizenterie, confuzie)

Perioada de stare:
• Febră în platou 39-40C
• Stare tifică
• Erupţie tifică (pete lenticulare)
• Digestiv: limbă uscată, prăjita, faringe difuz hiperemic ± ulceraţii (angina
Duguet), anorexie, meteorism, zg hidroaerice (stază ileocecală, pareză
intestinală), scaune N/diaree/constipaţie, hepatosplenomegalie
• Respirator: bronsită
• CV: hTA, bradicardie 80-90/min pt 39-40C!
• Renal: oligurie, hematurie, cilindrurie
 Clinica (2)

• Stare tifică: insomnie,

adinamie, bradipsihie, obnubilare,
cefalee intensă, “muttering
delirium”, “comă vigilă”

• Eruptie tifică: pete lenticulare:

maculopapule roz (rozate ~ somon
“salmon”), abdomen şi baza
toracelui, durată 3-5 zile
 Laborator

Orientativ: leucopenie, Tb-penie, CID, VSH=N!

Diagnostic direct (valoare ++)

• Hemocultura (+)100% in S1
• Coprocultura (nu are valoare absolută, este (+) la purtători), din S2
• Urocultura (+) din S2
• Bilicultura: în convalescenţă
• Medulocultura: în perioada tardivă
• Cultura din petele lenticulare
• Culturi seriate din sucul gastric si duodenal

Diagnostic serologic: reacţia Widal (valoare +)

• evidentiază Ac antiO si antiH, se pozitivează tardiv Z8 pt antiO si
Z12 pt antiH, valoare dg au antiO (dispar în 2-3 luni, în timp ce antiH
persistă ani)
• Probleme de interpretare: (+) la vaccinaţi, fals (+) (în infecţii cu
Yersinia), fosti bolnavi, reactie Widal anamnestică (creşterea
titrului la persoane vaccinate în cursul unei alte infecţii)
 Evolutie – Complicatii -Masuri

Evoluţie
Sub tratament: defervescenţă în 2-6 zile, recăderile sunt posibile
(rezervor biliar de germeni, mai ales la pacienţii cu litiază)

Complicaţii
• Septice: hepatită, colecistită, osteite/osteoartrite-excepţional
• Toxice: miocardită, encefalopatie
• Hemoragii, perforaţii intestinale (peritonită)

Prognostic bun in ansamblu

Masuri epidemiologice
Declarare obligatorie, nominală, spitalizare obligatorie
 Tratament
Curativ
• antibiotic (cu bună penetrare intracelulară, limfatică, biliara)
– C3G: ceftriaxon >7zile; FQ: cipro >7zile; aminoPeni, cotrimoxazol
adjuvant; corticoterapia: la semne toxice majore
• Supravegherea eficacităţii terapeutice: clinic, biologic (3 coproculturi la
48h de la oprirea trat)

Profilactic
Individual: igiena alimentară + vaccinare

Colectivitate:
• Sursa de infecţie: identificare, izolare, tratare, dispensarizarea
purtătorilor, scoaterea din sectorul sanitar, alimentar, colectivităti
• Calea de transmitere: supraveghere surse de apă, control sector
alimentar
• Protecţia masei receptive: vaccinare:
– colectivităţi cu condiţii defectuoase de igienă (şantiere, militari)
– inundaţii, calamităţi naturale
– călători în zone de endemie
Toxiinfecţii alimentare
 Toxiinfecţie alimentară TIA

• Acceptiune largă = “foodborne disease”, inclusiv cauze noninfecţioase

• Acceptiune restrânsă = infecţii enterice cu mec. toxinic (secretor) sau

mixt

• Focar de TIA = cel putin 2 cazuri a căror simptomatologie, în general

digestivă, se poate raporta – etiologic - la aceeaşi sursă alimentară

• Problemă de sanatate publică, se declară supraveghere, control şi

prevenire (medic, veterinar, epidemiolog, profesionişti din sectorul
agroalimentar)

Lector Dr Cristina Popescu

Epidemiologie:
*sezonalitate
*forme sporadice/epidemice
*sursa: - om excretor fecal
focare cutanate/orofaringiene
- animal – ouă, carne
* Vehicul – alimentul (pasiv sau activ); apa
* Receptivitate – aparent generală

Etiologie:
1. Salmonelle nontifice (typhimurium, enteritidis, cholerae suis) –
60-70% ouă
2. Stafilococ auriu –~30% infecţii cutanate
3. E coli – ET (turista), EA – mecanism toxic pur (secretor)
EH – mecanism mixt – (toxinic şi citotoxic)
4. Alte etiologii: Bacillus, Campylobacter, Yersinia, Clostridium,
listeria, paraziti, scombrotoxina, glutamat, ciuperci, pesticide
Lector Dr Cristina Popescu
Patogenie: Loc de eliberare toxină

Toxină preformată Toxină eliberată în

organism

Stafilococ Salmonella
Bacillus cereus forma emetizantă Cl perfringens
Cl botulinum Bacillus cereus forma diareică
E coli ET, EA, EH
Vibrio
Yersinia
Campylobacter

* Mecanism toxinic (secretor)

Salmonella
* Mecanism mixt – citotoxic şi secretor E coli
Yersinia
Sh disenteriae
Lector Dr Cristina Popescu
Clinic:

* semne digestive – greaţă, vărsături

diaree apoasă, voluminoasă
TA
* semne generale: +/- febră puls periferic
- deshidratare – uşoară < 5%
turgor
medie – 5-10%
ochi
severă > 10%
mucoase
ANALIZĂ
diureză
hematocrit
* semne neurologice:
cauzate de toxina, deshidratare sau hiperhidratare

Lector Dr Cristina Popescu

Particularităţi etiologice:
1. Toxiinfecţia cu Salmonella:
- mecanism mixt
- incubaţie 12-36h
- forme hipertoxice, severe
- metastaze septice (osteoarticulare, în părţi moi)
- antibiotic: ID, purtător de proteză (vascular, valvular, osos)

2. Toxiinfecţia cu stafilococ:
- mecanism toxinic
- incubaţie 1-6h
- deshidratare importantă
- tratament: fără antibiotic, rehidratare& reechilibrare electrolitică

3. Toxiinfecţia cu E coli:
- mec mixt – EH colită hemoragică, durere extremă în afebrilitate;
complicaţii: SHU
- mecanism toxinic – ET: diareea turista, la călător din lumea IIII

Lector Dr Cristina Popescu

4. Toxiinfecţia alimentară cu Bacillus cereus (TIA de restaurant asiatic)
* forma emetizantă: - direct toxina
incubaţie scurtă – 1-4h
tablou clinic dominat de vărsături
* forma diareică: - ingestie bacil
incubaţie mai lungă – 10-12h
tablou clinic dominat de diaree

5. Toxiinfecţia alimentară cu Campylobacter spp.

- mecanism mixt
- diaree apoasă +/- sânge
- complicaţii: sdr. Guillain Barre, sdr. Reiter

6. Toxiinfecţia alimentară cu Yersinia enterocolitica

- mecanism mixt
- diaree apoasă +/- sânge
- adenită mezenterică !mimeaza apendicita!
- complicaţii: eritem nodos, sdr. Reiter

Lector Dr Cristina Popescu

Diagnostic: - 50% primesc dg.TIA

- nespecific – epidemiologic (dacă apare în focar)

clinic – dificil
paraclinic – fără leucocite în scaun în mecanismul pur
toxinic
- specific – identificare toxină sau germene în:
aliment
fecale
lichid de vărsătură

Tratament:
1. Rehidratare
2. Simptomatice
3. Antibiotic: indicaţii limitate

Lector Dr Cristina Popescu

 59 ani
Plastie uretra
Profilaxie AB

Diaree
Dureri
abdominale

CT
abdominal

04.2011 14.05

Rifaximin
Ciprofloxacin
 59 ani Internare Bals: R-grafie
Plastie uretra abdominala pe
Profilaxie AB Febra gol
Dureri
abdominale ITU complicata
Diaree Diaree nozocomiala?
Dureri  AB spectru larg?
abdominale
Urocultura
CT
Coprocultura
abdominal
clostridium diff
toxina
VSH 100, fbg
550, PCR 200

04.2011 14.05 15.05 17.05

Diosmectita Diosmectita
Rifaximin Rifaximin Rifaximin
Ciprofloxacin Ciprofloxacin Simeticon
Ertapenem Metronidazol 500mgx3 iv
Vancomicina 500mgx4 po
 59 ani Internare Bals: R-grafie
Plastie uretra abdominala pe
Profilaxie AB Febra gol
Dureri
abdominale Colonoscopie
Diaree Diaree
Dureri
abdominale
Urocultura
Coprocultura
clostridium diff
Consult chirurgical
toxina
colegial!
VSH 100, fbg
550, PCR 200

04.2011 14.05 15.05 17-18.05

Diosmectita Diosmectita
Rifaximin Rifaximin Rifaximin
Ciprofloxacin Ciprofloxacin Simeticon
Ertapenem Metronidazol 500mgx3 iv
Vancomicina 500mgx4 po
 59 ani Internare Bals: R-grafie
Plastie uretra abdominala pe
Profilaxie AB Febra gol
Dureri
abdominale Colonoscopie
Diaree Diaree
Dureri
abdominale
Urocultura
Coprocultura
clostridium diff
toxina
VSH 100, fbg
550, PCR 200

04.2011 14.05 15.05 17-18.05 27.05

Diosmectita Diosmectita
Rifaximin Rifaximin Simeticon
Ciprofloxacin Ciprofloxacin Metronidazol 500mgx3 iv
Ertapenem Vancomicina 500mgx4 po
• Anamneza!!
– AB spectru larg
– chimioterapie
– chirurgie digestiva

• Dg:
– Coprocultura pt clostridium diff/ toxina
– Colonoscopie

• Tratament:
– Stop AB spectru larg!
– !Rifaximina
– Semne de gravitate: consult chirurgical!
Clostridia dificil de diagnosticat
si tratat…!
 Colita cu Cl difficile
• cea mai frecventa infectie nozocomiala azi, in lume!

• ultima decada: ribotip 027, extrem de virulent, rezistent la

quinolone

• administrarea de antibiotice/chimioterapice antineoplazice

poate duce la dezechilibrarea florei prezente, cu
selectionarea/favorizarea dezvoltarii anumitor specii deja
existente sau favorizarea colonizarii cu specii exogene

• care Ab? ~toate, mai frecvent: fluorchinolone, Blactaminele

(aminopeniciline, cefalosporine, carbapenemi), lincosamide
• factori favorizanti : varsta>, colita pseudomembranoasa in
antecedente, chirurgie dig, spitalizarea!

Lector Dr R. Moroti
 Clostridium difficile
anaerob Gram+ sporulat
 Colita cu Cl difficile

• Cl difficile : dobandit exogen (spori ubicuitari, inclusiv

manupurtati de catre personalul intraspitalicesc) sau
endogen (flora proprie intestinala)

• Crearea nisei (Ab) – colonizare Cl diff.- secretie toxine

A+B (responsabile de efectele citopatice pe mucoasa
colonului: ruperea jonctiunilor intercelulare + aflux de
neutrofile)

• Rezultat: lezare mucoasei, sangerare, formare de

pseudomembrane muco-pio-sangvinolente
 Clinica

• Clinic: diaree (apoasamucosangv) + durere abdominala +

febra/subfebra

• Complicatii: deshidratare, dezechilibru electrolitic;

perforatie colon; megacolon toxic
 Diagnostic

• Clinic (diaree mucosg+durere+fb)

• Tratament prealabil antibiotic/

chimioterapie/ chirurgie dig.
recent

• Evidentierea toxinei Cl diff. in

scaun

• Colonoscopie sugestiva
 Tratament
• Stop antibiotic/ schimbare (daca este posibil)
• Rehidratare si reechilibrare po/pev
• Metronidazol po / Vancomicina po 14 zile
• Recurenta 1: idem primul episod; de la a 2-a recurenta in sus:
Vancomicina po 6-8 saptamani cu doze progresiv descrescatoare in
cantitate sau ca nr de administrari.
• Trat. complicatiilor: rar necesar chirurgie

• Preventia recurentelor: grija la o noua administrare de antibiotic!

“profilaxiile” din specialitatile chirurgicale!! sa dureze scurt (<24h) cf
protocoalelor, ghiduri Min Sanatatii.

• Transplant materii fecale: dupa a 2-a, a 3-a recurenta!

• http://www.ms.ro/documente/GHID%20de%20preventie,%20diagnostic
%20si%20tratament%20Clostridium%20difficile_12948_12853.pdf