Agenda cursurilor

• 1. Agenti patogeni: formare si clasificare. Aparare antimicrobiana – principii. 3 oct

• 2. Diagnosticul de laborator in bolile infectioase 4 oct
• 3. Antibiotice: familii de antibiotice, mecanisme de actiune. Betalactamine. 5 oct
• 4. Antibiotice: familii de antibiotice, mecanisme de actiune. Alte antibiotice. 6 oct
• 5. Infectii fungice invasive. Antifungice sistemice. 9 oct
• 6. Angine. Scarlatina. Mononucleoza infectioasa. Difteria. Rujeola. Rubeola. Varicela-Zoster. Oreionul. 10 oct
• 7. Infectii respiratorii. Otite/Sinuzite. Laringotraheobronsite. Tuse convulsiva. Pneumonii. Gripa.
• 8. Sepsis. Endocardite infectioase. 11 oct
• 9. Sdr febril prelungit. Leptospiroza. Boala Lyme. Rickettsioze (febra butonoasa mediteraneana; febra Q). 12 oct
• 10. Meningite/ meningo-encefalite infectioase 13 oct
• 11. Infectia cu HIV. SIDA. Medicatia antiretrovirala – curs 3 ore 16 oct
• 12. Infectii cu poarta de intrare digestiva. Diarei acute infectioase. Holera. Dizenteria. Febra tifoida. Toxinfectia
alimentara. Infectia cu Clostridium difficile. Botulism. Poliomielita 17 oct
• 13. Hepatite acute virale 18 oct
• 14. Infectii intraabdominale: infectii biliare, peritonite. Infectii urinare. Infectii nosocomiale
• 15. Medicina de calatorie. Febrele hemoragice. Erizipel. Antrax. Tetanos. Rabia. Pesta
• 16. Diapozitive boli infectioase. Recapitulare.
• 17. Cazuri clinice. Recapitulare
• 18. Cazuri clinice. Recapitulare
• 19. Cazuri clinice. Recapitulare

NB: Cursurile sunt pe suport electronic si vor fi primite de catre studenti la finele fiecarui curs, sau cel tarziu la finele
saptamanii in care se desfasoara acel curs.

Adresa mail si telefon: ruxandra_moroti@yahoo.com 0722550335

 Geneza:
…la început, acum ~3500-3800 milioane de ani,
Pamantul era acoperit de un bioinvelis format din protocelule
 ~3500-3800 milioane de ani
formarea proto bacteriilor

~acum 1500 milioane de ani

apar primele celule eucariote,
prin inglobari (simbioze) succesive
 Teoria endosimbiozei
Endosimbioți: mitocondria și cloroplastul

• Mitocondria: consumă oxigen pentru a extrage eficient energie

din hidrocarbonate (ex din glucoză), producând bioxid de carbon
și apă
• Cloroplastul: consumă bioxid de carbon și apă transformându-le,
în prezența luminii (condiție obligatorie), în glucoză și eliberând
oxigen în acest proces
 Procariote și Eucariote

Clasificarea veche, pe baza prezenței sau absenței

membranei nucleare, împărțea lumea vie în 2 domenii:
Procariote și Eucariote

Eucariotele:
Procariotele: eu-karios
pre-karios (cu nucleu propriu),
(pre-nucleate)= posedă membrane
nu posedă membrană prin care-și
nucleară pentru a-și delimitează
delimita materialul materialul genetic
genetic
 Procariote si Eucariote
sau…
Bacteria, Archaea si Eucarya?
• Procariotele cuprindeau
bacteriile si archaea

• Archaea: caracteristici comune

atat cu procariotele dar si cu
eucariotele si diferente
semnificative fata de ambele 
separare

• Extremofile

• <3% din microbiota intestinala

umana
 Bacteria, Archaea și Eucarya

Azi, pe baza ARN ribozomal, lumea vie se împarte în 3 domenii:

Bacteria - Archaea – Eucarya

Bacteria și Archaea formează împreună procariotele din clasificarea veche .

Celulele umane se află în domeniul eucariot, în regatul “animalia”. Fungii – eucariote multicelulare
 Lumea vie – nomenclatură: domenii, regate…

3 Domenii: Archaea, Bacteria, Eukarya, cu 7 Regate (Kinddom, Regnuri):

1. Archae Multicelulare, cu 3 stiluri

de viata diferite:
2. Bacteria Plantae = apte de
fotosinteza =isi fabrica
3. Protista propria hrana din materie
anorganica =PRODUCERS
4. Chromista Animalia = fara talent de
a face fotosinteza, le
5. Fungi mananca pe Plantae
=CONSUMERS
6. Plantae Fungi =care le descompun
pe ambele de mai sus,
7. Animalia dupa moarte
=DECOMPOSERS
 Lumea vie – nomenclatura: domenii, regate…

3 Domeniile: Archaea, Bacteria, Eukarya

Regat=Regn=Kingdom – Phyllum – Clasa – Ordin – Familie – Gen - Specie

Impartirea apoi in interiorul regatelor - formula mnemotehnica:

“King Phillip Came Over From Great Spain”

ex: Streptococcus pneumoniae:

K ingdom Bacteria
P hylum Firmicutes
C lass Cocci
O rder Lactobacillales
F amily Streptococcaceae
G enus Streptococcus
S pecies S pneumoniae
 Universul microorganismelor

François Jacob (1973): “It is perfectly possible to imagine a

rather boring Universe without sex, without hormones and without
nervous systems peopled only by individual cells reproducing ad
infinitum. This Universe in fact exists. It is the one formed by a
culture of bacteria.”

• Au viata sociala bogata!

• Comunica prin limbaj specific!
• Isi construiesc orase (protejate in biofilm) si
• Participa la viata polisului (fac politica!)
• Presteaza munca in folosul comunitatii!
(inclusiv al macroorganismului)
• Se pot imbolnavi!
• Leaga prietenii si au adversitati
• Au viata… romantica si …sexuala !
Universul bacteriilor: celule “singuratice” sau
“sociale”?

Del Pozo (2007):

“Bacteria apparently prefer a community-based, surface
bound, sedentary lifestyle to a nomadic existence”
 Limbajul bacterian

• Quorum sensing = simtul de quorum; Vibrio fisheri (~1970)

• Comunicarea interbacteriana: molecule peptidice (aceleasi
pentru o specie data = limbaj intraspecie si alte molecule
specifice pentru limbajul interspecii).

• Eliberand si receptionand semnale, bacteriile pot sti, in orice

moment, ce alte bacterii se afla in zona si in ce densitate
Orasele bacteriene: biofilmele
 Istoricul biofilmului: observatia lui van
Leeuwenhoek

• Biofilmul = ansamblu de celule

microbiene atasate pe o
suprafata (nu pot fi inlaturate
prin manevre usoare de
curatare) inglobate intr-o
matrice polizaharidica.

• Biofilme se pot forma pe orice

tip de suprafata - inerta sau
tesut viu

• Bacteriile din biofilm difera de

corespondentele lor
prima observatie a microorganismelor planctonice prin nivelul de
atasate (pe suprafata dentara) transcriptie genica
 Formarea biofilmului

Atasare Atasare Maturatie Maturatie Dispersie

initiala ireversibila I II
 Biofilmul
• Pseudomonas aeruginosa si stafilococul: primele biofilme

• In interiorul biofilmelor, bacteriile = la adapost de

dezinfectanti, antibiotice (rezistenta poate creste de
1000x) si de actiunile sistemului imun
Bacteriile: fac politica!
 Bacteriile: se pot imbolnavi!

• Bacteriofagii = virusuri care infecteaza bacteriile

Fig 1 Fig 2 Fig 3

• In fig1: pe una dintre bacterii (albastra) este atasat un bacteriofag (verde); acesta patrunde
in interiorul bacteriei unde se replica (fig 2), distruge bacteria (eventual, in procesul de
replicare poate incorpora ADN bacterian), apoi infecteaza alte bacterii (fig 3), carora le
poate aduce materialul genetic al primei bacterii infectate. Procesul prin care este astfel
transferat (prin intermediul unui bacteriofag) material genetic intre doua bacterii =
transductie

https://www.youtube.com/watch?v=O_Vhbzf9u2E
 Bacteriile: pot avea “viata…sexuala”
…pot fi romantice…
• Conjugarea bacteriana = procesul prin care este transferat
material genetic de la o bacterie la alta, prin intermediul
unui pil; de exemplu, prin conjugare sunt transferate
plasmide care contin casete de rezistenta la antibiotice

http://www.sciencephoto.com/media/151993/view
GRAM-NEGATIVE

Gram-negative cell wall

Coci Gram pozitiv aerobi Coci Gram pozitiv anaerobi
• Staphylococcus spp – Peptococcus
– Stafilococ auriu (coagulazo pozitiv) – Peptostreptococcus
– Stafilococ alb (coagulazo negativ)
• Streptococcus spp
– S.pyogenes (grup A beta hemolitic)
– S.agalactiae (grup B)
– S.bovis (grup D)
– Streptococi “orali” (viridans)
– S. pneumoniae
• Enterococcus spp (faecalis, faecium, durans, avium)
Bacili Gram pozitiv anaerobi
Bacili Gram pozitiv aerobi • Actinomyces israelii
• Bacillus (anthracis, cereus)
• Corynebacterium diphteriae • Clostridium perfringens, tetani, botulinum, difficile
• Erysipelothrix rhusiopathiae • Lactobacillus (facultativ anaerob)
• Listeria monocytogenes • Propionibacterium acnes (facult anaerob)
• Nocardia
Coci Gram negativ aerobi Coci Gram negativ anaerobi
Branhamella (Moraxella) catarrhalis • Veionella
Neisseria meningitidis Bacili Gram negativ anaerobi
• Bacteroides
Neiserria gonorrhoeae • Prevotella
Bacili Gram negativ aerobi • Fusobacterium
Fermentativi
Enterobacteriaceae (E. Coli, Proteus, Salmonella, Shigella, Spirochaetaceae
Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Serratia, Providencia, Treponema, Borrelia, Leptospira
Morganella morganii, Yersinia, Aeromonas, Vibrio
Nefermentativi Mycobacteriaceae
• Pseudomonas aeruginosa (piocianic) Complexul tuberculosis (BK, bovis, africanum)
• Burkolderia cepacia M.Leprae
• Stenotrophomonas maltophila Micobacterii atipice (M.avium intracellulare, kansasii,
• Acinetobacter spp marinum, xenopi)
Alti BGN Mycoplasmataceae
M.pneumoniae, hominis, Ureaplasma urealyticum
Brucella, Pasteurella, Bordetella pertussis, Legionella, Chlamydiaceae
Campylobacter, Helicobacter, Gardnerella vaginalis C. pneumoniae, psittaci, trachomatis
Fermentativi cu crestere dificila (HACEK) Rickettsiaceae
R.conorii, typhi, prowazekii, Coxiella burnetii,
Ehrlichia, Bartonella henselae, quintana
 Microbiomul uman

• Microbiom ~ Microbiota = ansamblul

microorganismelor care populeaza cvasistabil un
anumit areal

• Microbiomul uman ~ ansamblul microbiotelor care

populeaza diversele situsuri ale organismul uman:

– Pielea
– Tubul digestiv (cavitatea orala, intestinul subtire,
colonul)
– Vaginul
– Caile respiratorii (fosele nazale)
 conidii
filamente
Mucoasa alveolara

PMN >6 ore

MØ
O zi
DC
IFN-G
Th0
IL17
Th1

Th1 Treg
Th17 cateva
zile
Th17 Th2

Th17
Macrofag
Neutrofil
Celula
dendritica Ganglionul
local/regional

Th0 Th1 Th2 Th17

Limfocite helper
 Raspunsul imun specific

Th0

Th1 Th17 Treg Th2

Pro-inflammatory response Anti-inflammatory response

IL17 TGF-B IL4

IFN-G IL10 IL10
IL22

Sun and Singh, Current Opinion ID, 2009

Raspuns excesiv rejet+autoagresiune imuna

rejet microorganism
+/- autoagresiune

Th0

Th1
Th1 Treg Th2
7
Th17
Th1

Pro-inflammatory response Anti-inflammatory response

IL17 TGF-B IL4

IFN-G IL10 IL10
IL22
Raspuns slab  invazie+toleranta imuna

Toleranta imuna

Th0

Th1
T1 Th17 Treg Th2
Treg
Th2

Pro-inflammatory response Anti-inflammatory response

IL17 TGF-B IL4

IFN-G IL10 IL10
IL22
 Aparare antibacteriana

• Raspunsul imun depinde de:

– Calea de patrundere
– Marimea inoculului
– Virulenta bacteriei
• Raspuns imun nespecific (innascut): fagocitoza (macrofage locale si
neutrofile migrate), este suficient la inocul si virulente mici;
• Raspuns imun specific (adaptativ): umoral (anticorpi) = esential pt
bacterii (=majoritatea extracelulare)
– Neutralizeaza toxinele bacteriene (stafilococice, streptococice) si blocheaza atasarea
toxinelor la receptorii gazdei: botulism, tetanos, difterie
– Opsonizeaza bacteriile (prin opsonizare creste eficienta fagocitozei): pneumococ,
H.influenzae, piocianic, Klebsiella, stafilococ auriu
– Mediaza liza bacteriilor (mai ales Gram-negativ), activand cascada complementului pe
calea clasica
 formarea complexului de atac membranar: H.influenzae, Neisserii, Enterobacterii;
formare de anafilatoxine  proinflamatie (activare mastocite si bazofile 
histamina  creste permeabilitatea capilara, vasodilatatie  chemotactism pt
macrofage si neutrofile
• Raspuns imun specific celular = esential pt bacteriile intracelulare; (listeria,
TBC)
 Apararea antivirala

multiplicare strict intracelulară imunitatea celulară =rol primordial

• Raspuns imun innascut

– umoral: interferonii (sintetizati de celulele infectate, dar si de
celulele sistemului imun);
• se leaga de receptori aflati pe celulele infectate si declanseaza
cascade intracelulare care degradeaza materialul genetic viral si
sinteza proteinelor virale
• Se leaga de NK, crescand activitatea acestora
– celular: celule NK = esentiale pt apararea antivirala in primele zile

• Raspuns imun specific

– umoral: anticorpii activeaza doar in spatiul extracelular – rol la
portile de intrare (IgAs); blocheaza fixarea pe celulele tinta (IgA,
IgM, IgG); opsonizeaza virusurile anvelopate (IgM, IgG); aglutineaza
virusurile (IgM)  virusurile sunt sensibile la Ac numai la contactul
secundar (la “reintalnire”) si în timpul viremiilor
– celular: dupa intrarea virusurilor in celula: T-CD8 citotoxice si T-
CD4:Th1 (IFN-G si IL2  activitate directa si prin activare NK)
 Aparare antiparazitara

• Raspuns umoral (IgE) si celular (eozinofile):

• Eozinofilele au receptori pt IgE: dupa atasare de IgE
fixate pe paraziti: elibereaza proteina bazica majora
din granule = un important toxic antihelmintic
• T-CD4 Th2 stimuleaza diferentierea LfB in
plasmocite producatoare de IgE
• Pentru parazitii intracelulari, imunitatea celulara
devine importanta
 Deficite imunitare
• Imunitate umorală
– Hipo/agamaglobulinemia congenitală (infecţii cu bacterii cu multiplicare
extracelulară)
– Deficit de IgA (infecţii respiratorii/digestive repetate)
• Deficit de complement (infecţii cu bacterii cu multiplicare
extracelulară, Neisseria C6-9)
• Splenectomia (pneumococ H.influenzae, meningococ)
• Neutropenii
• Anomalii funcţionale ale granulocitelor (granulomatoza cronică
familială, deficit de G6PDH)
• Deficit de LT (infecţii cu germeni cu dezvoltare intracelulară)
– Congenital: sdr Di George
– Dobândit: hemopatii maligne, transplante, trat imunosupresoare,
denutriţie, malnutriţie, infecţie HIV
• Alte deficite imune:
– Diabet zaharat (afectează chemotactismul, fagocitoza, bactericidia PMN)
– Ciroza hepatică, etilism (pneumococ, infectarea spontană a lichidului de
ascită)