Regnul Monera (Procariote)

( bacterii si cianobacterii)

Bacteriile ( gr.bacterion = bastonas)

Stiinta care se ocupa cu studiul bacteriilor se numeste

bacteriologie.

Bacteriologi romani: Victor Babes ,Ioan Cantacuzino.

1.Mediul de viata: Bacteriile sunt organisme de

dimensiuni microscopice, procariote, răspândite în toate mediile
de viaţă (apă, aer, sol, roci, zăcăminte, etc) ,pot trai si in conditii
extreme cum ar fi apele termale cu temperaturi de peste 100°C
sau gheturi cu temperaturi sub -120°C.
2.Modul de viata: bacteriile sunt solitare ,coloniale, libere dar
si parazite.

3.Morfologie externă
Bacteriile pot avea forme extrem de diferite. Astfel pot avea formă sferică (coci),
de bastonaşe (bacili),de spirală (spirili, spirochete) sau de virgula vibrioni).
I.Bacteriile sferice (cocii)

După modul de grupare al celulelor în urma diviziuni repetate se împart în:

-micrococi- cocii simpli (izolaţi) la care celulele rezultate din diviziune rămân
independente (ex. Micrococcus ureae);

-diplococii rezultă atunci când diviziunea se face într-un singur plan şi nu se

mai separă între ele (ex.Diplococcus pneumoniae, Neiseria gonorhoeae);

-streptococi rezultaţi în urma unor diviziuni repetate în acelaşi plan al

celulei; celulele nu se separă şi alcătuiesc un lanţ (ex. Streptococcus lactis);

- stafilococii rezultă din diviziuni succesive pe planuri diferite, fără nici o regulă, cu
celulele aranjate în grupuri neregulate, de cele mai multe ori sub formă de strugure (ex.
Staphylococccus aureus).
 II. Bacteriile cilindrice (bacilii, bacterioni, bastonaşi)
 Din punct de vedere morfologic, toate bacteriile cu formă de bastonaş, de
cilindru, se numesc bacili pe când din punct de vedere fiziologic şi în
taxonomia bacteriană numai bastonaşele care formează spori şi sunt aerobe
poartă denumirea de bacillus.

 Bacilii sunt drepţi, uneori uşor curbaţi la mijloc sau la un capăt. Forma
extremităţilor este o caracteristică importantă pentru taxonomie. La unele
bastonaşe (cele mai multe la număr) extremităţile sunt rotunjite (ex.
Escherichia coli), pe când la altele extremităţile pot fi retezate drept (ex.
Bacillus antracis), umflate (ex. Corinebacterium diphtheriae), ascuţite
(ex. Fusiobacterium fusiforme). Ca şi bacteriile sferice unele bastonaşe sunt
izolate, iar altele se găsesc grupate două câte două.

Escherichia coli Bacillus antracis Corinebacterium

Corinebacterium diphtheriae
diphtheriae
 III.Bacteriile spiralate

Au formă cilindrică, spiralată şi se împart în:

1. Spirili, bacterii cu formă de spirală cu mai multe spire rigide (ex. Spirilum
volutans, Campylobacter jejuni)

2. Spirochete, bacterii cu mai multe spire flexibile (ex. Treponema pallidum).

IV.. Bacterii in forma de virgula (vibrionii)

Campylobacter jejuni Campylobacter jejuni Vibrio cholerae Treponema

pallidum
Ultrastructură

Celula
bacteriana:
-perete celular
-membrana celulara
-citoplasma
-nucleoid
-ribozomi
La unele bacterii :
-capsula
-fimbrile
-pili
-flageli
 Nutriţia
 Bacterii autotrofe

 Bacterii autotrofe chemosintetizante

 Bacterii autotrofe fotosintetizante

 Bacterii heterotrofe
 Bacterii heterotrofe nepatogene-saprofite

 Bacterii heterotrofe patogene -parazite

 Reproducerea
 Reproducerea se realizeaza direct prin sciziparitate, de aici
si denumirea stiintifica de Schizomycetes a acestei clase.

 Sciziparitatea consta in aparitia unui perete transversal

despartitor, formandu-se astfel 2 celule. Aparitia peretelui
incepe prin formarea unui inel care inainteaza spre mijlocul
celulei. Viteza de diviziune este in functie de insusirile
specifice bacteriei si de conditiile de mediu, ea variind intre
cca 20 de minute si 2 ore.

 
 
 Clasificarea bacteriilor
1.Arhebacterii-grup restrans care traieste in medii lipsite de oxigen

-sunt metanogene (produc gaz metan )

halofile (traiesc in medii bogate in saruri)

2.Eubacterii -se clasifica dupa criterii fiziologice in:

bacterii nepatogene:
•bacterii fermentative acetica,alcoolica,butirica
•bacterii fixatoare de azot
•bacterii de putrefactie
•bacterii
•bacterii chimiosintetizante
•bacterii fotosintetizante
•bacterii cromogene
•bacterii
•bacterii patogene-care produc boli la plante,animale, om
 Cateva imagini cu bacterii patogene

Treponema pallidum Staphylococcus aureus

(Sifilisul) (infecţii supurative sau
Helicobacter pilori (ulcere, septicemii la om şi
gastrite, iar mai nou se animale
afirma ca aceasta bacterie
este un important agent de
producere a cancerului
gastric.)
 Cateva imagini cu bacterii

Bacterii din bucatarie Bacterii de pe telefonul mobil

 metanogene
sulfobacterii

halofile termofile

bacterii fotogene
 Asigura reciclarea elementelor in natura
 Au importanta economica (industria alimentara; industria textila)
 Unele sunt utilizate in ingineria genetica
 Archebacteriile