Bacteriologie Generalitati

• Bacteriile sunt microorganisme procariote
 monocelulare, care formează domeniul Bacteria
(Eubacteria). Anterior, ele erau incluse în regnul 
Monera alcătuit din două încrengături:
Schizophita sau Bacteriophyta (bacteriile) și
Cyanophyta (algele albastre-verzi). Bacteriile sunt
cele mai vechi forme de viață, foarte răspândite
în aer, apă, sol, pe obiecte, alimente și organisme.
• Știința care se ocupă cu studierea bacteriilor se
numește bacteriologie, sau microbiologie
 Morfologie bacteriană
• Forma este un criteriu foarte important de clasificare și identificare a bacteriilor,
aceasta variind în funcție de vârstă, factori ereditari specifici și mediul de cultură.
Principalele forme de observație a bacteriilor sunt:
• formă sferică, specifică cocilor, în cadrul careia se pot deosebi și mai multe varietăți:
sferică, ovoidală, lanceolată, reniformă
• formă cilindrică sau alungită, specifică bacililor și bacteriilor nesporulate, ce pot avea
capete drepte (ex. Bacillus antracis), rotunjite (ex. Escherichia coli) sau ascuțite (ex.
Fusiobacterium fusiforme)
• formă spiralat-elicoidală, cu aspect de virgulă (vibrio - virgo), în forma literei S, sau de
resort, cu spire neregulate sau regulate
• formă de filament, care ajunge la zeci de microni lungime, fără prezența unor diviziuni
transversale
• Există deasemenea pe lângă aceste forme principale de observație și forme specifice
și anume:
• pedunculate
• filamentoase neramificate
• filamentoase pseudoramificate
• filamentoase ramificate
 Dimensiuni bacterii
• Privite în ansamblul lor, putem observa o foarte
largă varietate dimensională, dimensiuni care
variază între cateva zecimi de micron și până la
10-15 microni (0.01 - 0.015 mm) După
dimensiunea lor, bacteriile se împart în:
• mici - sub 1 μ - streptococcus, stafilococcus
• mijlocii - între 1 μ și 3 μ - salmonele, -coli
bacillus
• mari - peste 3 μ – clostridium
 Grupări bacteriene
• gruparea diplo- este întâlnită atat la coci cât și la bacili, în care grupa
este formată din două elemente (ex. Diplococcus pneumoniae, Neiseria
gonorhoeae);
• grupare strepto- este o formațiune rezultată din gruparea în lanț a
cocilor și bacililor (ex. Streptococcus lactis, Streptococcus temaris,
Streptococcus citravorus, Streptococcus paracetivorus, Streptococcus
pzogenes – patogen, Streptococcus agalactiae);
• gruparea stafilo- este caracteristică cocilor, în care bacteriile sunt
grămezi neregulate sub forma unui ciorchine de strugure(ex.
Staphylococccus aureus, Staphylococcus albus, Staphylococcus citrinus)
• grupările tetrada- și sarcina- caracteristice cocilor, sunt constituite din
4, respectiv 8 bacterii, cu înmulțire într-un singur plan, dar două direcții
la tetrade și în două planuri distincte la gruparea sarcina(ex. tetrada -
Gafkia tetragena; ex. - Sarcina lutea, Sarcina flava);
• gruparea în palisadă proprie bacililor, în care aceștia sunt dispuși în
parallel
 Structura celulei bacteriene

• Majoritatea bacteriilor au un perete celular ,

care le protejează și le ajută să mențină un 
echilibru osmotic dintre ele și mediu,
membrană citoplasmatică, citoplasmă și un
nucleoid. Fiecare bacterie are un cromozom
 principal, ele mai conținând segmente
circulare de ADN, numite plasmide.
 Metabolism bacterian

• Metabolismul bacterian reprezintă totalitatea transformărilor

biochimice enzimatice implicate în activitatea lor biologică, prin
care substanţele nutritive din mediu sunt transformate în
constituenţi proprii, energie şi produşi de matabolism. Căile
metabolice sunt:
• catabolice (de dezasimilaţie) - constă în degradarea compuşilor
nutritivi din mediu şi eliberarea energiei rezultate în celulă (sunt
reacţii metabolice exoterme)
• anabolice (de asimilaţie) - constă în reacţii de sinteză a
componenţilor celulari (reacţii metabolice endoterme)
• amfibolice (donare) - constă în reacţii metabolice cito-centrale, cu
funcţie de eliberare de energie şi de furnizare de precursori pentru
biosinteze
• anaplerotice (auxiliare) - introduc diverşi metaboliţi în diverse
cicluri metabolice esenţiale
 Principalele caracteristici ale metabolismului bacterian:

• este un metabolism flexibil, ceea ce permite

adaptabilitate crescută la mediu a bacteriilor
• este un metabolism reglat genetic, caracterizat prin
diversitatea mecanismelor enzimatice şi a produşilor
metabolici
• este un metabolism intens, ceea ce permite o
multiplicare extrem de rapidă în doar 20-30 de minute
• este un metabolism cu o eficienţă maximă, cu
mecanisme similare, sau mai complexe decât cele ale
organismelor superioare
 Nutriţia bacteriilor
• Reprezintă totalitatea proceselor prin care bacteriile preiau şi
utilizează anumite substanţe din mediu, pentru acoperirea
nevoilor energetice şi plastice. Aceste substanţe nutritive trebuie
să conţină:
• macrobioelemente - C, O, H, N, S, P, K, Mg, Ca, Fe
• microbioelemente - Zn, Mn, Na, Cl, Mo, Se, Co, Cu, W
• Nutriţia bacteriană corespunde fazei de anabolism a
metabolismului
• Cunoaşterea modului de nutriţie a bacteriilor are importanţă
practică pentru cultivarea lor şi prepararea vaccinurilor. Creşterea,
dezvoltarea şi multiplicarea bacteriilor sunt condiţionate de
pătrundearea nutrienţilor esenţiali prin învelişurile celulare şi
eliminarea unor substanţe uzate rezultate din catabolism. Nutriţia
se realizează prin mecanisme de tip absorbtiv
 După sursele de hrană, bacteriile pot fi:

• autotrofe - îşi asigură nevoile plastice şi energetice exclusiv din

substanţe anorganice, folosind dioxidul de carbon ca sursă de
carbon, iar ca sursă de azot utilizând sărurile amoniacale, nitriţii şi
nitraţii. Bacteriile autotrofe nu sunt patogene, unele dintre ele fiind
de mare folos agriculturii, prin contribuţia adusă îmbogăţirii solului
în azot.
• heterotrofe - pe lângă substanţele anorganice au absolută nevoie
pentru acoperirea necesitaţilor de carbon şi azot - de substanţe
organice sintetizate de către alte organisme. În această grupă se
încadrează toate bacteriile patogene
• mixotrofe - sunt capabile să folosească ca sursă de carbon fie
substanţe organice, fie substanţe anorganice, în special dioxidul de
carbon. Bacteriile de acest tip sunt foarte răspândite în natură dar
nu sunt patogene pentru organismele animale şi umane
 Creşterea şi reproducerea bacteriană

• Celulele bacteriene cresc datorită noilor constituenţi

celulari rezultaţi din procesele de biosinteză. Această
creştere se opreşte la un anumit moment dat când
începe diviziunea celulară. La bacterii au fost
identificate mai multe modalitaţi de multiplicare:
• prin diviziune
• prin înmugurire
• prin fragmentare
• prin corpi elementari