1. Proprietatile generale ale bacteriilo. Morfologie bacteriana.

Structura si functiile
celulei bacteriene.

Proprietatile generale ale bacteriilo

- Bacteriile au o capacitate foarte mare de sinteza si multiplicare

- Se inmultesc asexuat, prin diviziune directa
- Ritmul de diviziune in conditii optime este de 10-12 min
- In functie de modul de procurare a substantelor nutritive, microorganismele sunt:
 Autotrofe
- acestea isi pot sintetiza din surse anorganice metabolitii esentiali
 Heterotrofe
- acestea traiesc pe seama gazdelor vii, de la care isi procura substantele necesare
- majoritatea germenilor patogeni sunt microorganisme heterotrofe

Morfologie bacteriana

- se refera la:
1. forma
2. dimensiune
3. dispozitia germenilor (fie in stadiul vegetativ, adica de celula procariota, fie in stadiul de
rezistenta, adica de spor)
4. afinitatea tinctoriala a bacteriilor
- toate bacteriile au stadiu vegetativ, fiind forma de multiplicare si, totodata, forma
patogena
- numai unele specii prezinta si stadiul de rezistenta, sporul

1. Exista trei forme majore ale bacteriilor:

- sferica: se refera la coci
- cilindrica: se refera la bacili
- curba-spiralata: se refera la vibrioni si spirochete

A) Cocii
- Forma. Cocii au forme aprox sferice, cu anumite variatii:
 Stafilococii si streptococii sunt sferici
 Pneumococii au forma lanceolata (forma triunghiurilor de branza topita)
 Meningococii si gonococii au aspect reniform
- Dispozitie. Cocii sunt dispusi:
 In streptos (in lant) - streptococii
 In diplo (doua cate doua) - pneumococii , meningococii si gonococii
 In tetrade (4 germeni dispusi in 2 planuri perpendiculare)
  In staphilos (in ciorchine) – stafilococii

B). Bacilii

- Forma lor este alungita, de bastonas. Exista urmatoarele variante de forme:

 Bacilli scurti, cu capete rotunjite (ex: Fam. Enterobacteriaceae)

 Bacilli mari, grosi, cu capete taiate drept (ex: Bacillus anthracis)
 Bacilli scurti, subtiri si incovoiati (ex: bacilul Koch)
 Bacilli fuziformi, cu capete ascutite si lungi
 Bacilli cu un capat maciucat, ingrosat (ex: genul Corynebacterium)
 Bacilli scurti, cu mujlocul umflat (bacilii pseudodifterici)

- Dispozitie
 Izolati (ex: bacilli din Fam. Enterobacteriaceae)
 In lant – streptobacili (Bacillus anthracis)
 In palisade, ca stinghiile de gard (bacilii pseudodifterici)

C) Bacterii spiralate
- Aceste bacterii au corpul format din una sau mai multe spire:
 cu corpul format dintr-o jumatate de spira (vibrioni: genul Vibrion)
 cu corpul format din mai multe spire, nedeformabile (spirochete: genul
Treponema, Leptospira)
 cu corpul alcatuit din mai multe spire, dar deformabile (spirochete: genul
Borrelia)

In afara acestor 3 forme majore de bacteria mai exista unele forme rar intalnite:

D) Forme patarte – se intalnesc la germeni saprofiti

E) Forme intermediare – de cocobacili ex: Fam Parvobacteriaceae)

2. Dimensiunile bacteriilo sunt de ordinal micrometrilor, variind intre 0,1-10 micrometri.

De aceea, pentru a putea fi observate la microscop, acesta trebuie sa mareasca de cel
putin 900-1000 ori.

3. Bacteriie pot fi dispuse izolat sau in grupuri de doi sau mai multi germeni

4. Unul dintre cele mai importante criterii de clasificare a bacteriilor este afinitatea lor
tinctoriala. Se folosesc in mod uzual doua categorii principale, la care se mai adauga o a
treia coloratie, in functie de diagnostic:
 - Coloratia cu albastru de metilen
- Coloratia Gram
- Coloratia Ziehl-Neelsen

Structura si functiile celulei bacteriene

- Contine elemente:
 obligatorii (fara de care nu pot supravietui): peretele, mb, citoplasma si nucleul
 facultative : capsula, cili sau flageli, pilii si sporul
- ciclul de viata al bacteriilor cuprinde doua forme morfologie:
 forma vegetativa, de celula bacteriana.Reprezinta stadiul de crestere si
multiplicare. Este present la toate bacteriile
 forma de rezistenta, sporul. Este present doar la anumiti germeni.
- Ultrastructura celulei bacteriene cuprinde:
 structuri care alcatuiesc invelisul bacterian
 constituienti citoplasmatici
 structuri externe (ce strabat invelisul bacterian sau il acopera)

A. Invelisul bacterian
1. Functiile peretelui bacterian:
- asigura forma bacteriei
- asigura rezistenta bacteriei la presiunea osmotic intracelulara
- are rol de diviziunea bacteriei
- este sediul antigenelor
- este sediul unor receptori pentru atasarea altor cellule
- are rol important in patogenitatea germenilor

2. Functiile mb citoplasmatice
- barieră osmotică şi de permeabilitate selectivă
- asigură transportul activ prin intermediul permeazelor
- excreţia enzimelor hidrolitice, toxinelor, etc
- sediul metabolismului energetic (mezosomi)
- intervine în diviziunea celulară (mezosomi)
- participă în sinteza PG şi a fosfolipidelor
- participă în chemotaxie prin receptori specifici
- asigură transmiterea informaţiei din mediul nconjurător spre interiorul celulei bacteriene
 3. Functiile citoplasmei:
- sediul tuturor proceselor metabolice

4. Functiile nucleului
- dirijează activitatea celulei (procesele de sinteză, creşterea, multiplicarea, diferenţierea
celulei, replicarea proprie, etc)

B. Componentele citoplasmatice sunt: AND-ul, ribozomii, vacuolele

C. Structuri externe: capsula. flagelii si pilii

Functiile capsulei
- Impiedică desicarea bacteriei
- Barieră de permeabilitate pentru substanţe toxice (antibiotice, ioni metalici)
- Barieră protectoare faţa de factori antiinfecţioşi (complement, fagocite), bacteriofagi,
protozoare
- Rezervă nutritivă
- Asigură aderarea bacteriei la substrate – ţesuturi sau suporturi inerte (placa dentară,
biofilm pe catetere, proteze, instrumente, etc)
- Specificitate antigenică de specie sau tip (Ag K)

Functiile flagelilor
- intervin în mobilitatea bacteriană, reprezintă Ag H al bacteriilor.

Functiile piliilor
- asigură adeziunea bacteriilor la suprafeţe inerte, la celule sau alte bacterii, reprezintă
antigenul F

D. Sporul
- Rolul sporului este de a asigura perpetuarea speciei bacteriene in conditii nefavorabile,
bacteria trecand in forma de rezistenta – sporul.
- Nu are rol in multiplicare sau patogenitate