Taxonomie bacteriana

Lumea microbiană este extrem de diversă, ceea ce determină necesitatea aranjării

lor în grupe conform asemănării lor.
Se disting 3 noţiuni:
1.Taxonomie– (taxis= aranjare, nomos=regula,lege) ştiinţa clasificarii
organismelor
2.Clasificare–aranjarea obiectelor, substantelor, conceptelor,organismelor în
grupe sau taxoni ordonate ierarhic în funcţie de asemănări sau/ si inrudiri stabilite
prin anumite criterii.
Taxon (gr.pl. taxis)unitate de clasificare a organismelor
3.Nomenclatura–(lat.-nomen) -numirea ştiintifică a grupelor taxonomice conform
unor reguli internaţionale
• Clasificarea fenotipica
(prima tentativă–Carl von Linne în sec. XVII)-reunirea microorganismele în
baza caracterelor fenotipice comune (caractere morfologice, de cultură etc)

• Clasificarea genotipica
-Gradul de omologie al secvenţelor nucleotidice ale ADN microbian.
Tulpinile cu gradul de omologie de cel putin 70 %aparţin unei specii, de 30
%-aceluiaşi gen, etc
-Gradul de omologie al secvenţelor nucleotidice ale ARN ribosomal
-Conţinutul relativ de guanină+citozină(GC%)al ADN purificat. La bacterii
variază între 25 şi 75 %.

• Clasificarea filogenetica
Determină locul microorganismele într-un arbore filogenetic şi se bazează
.
pe studiul fosilelor
• Principalele grupe taxonomice (taxoni)
• -Domeniu
• -Regn
• -Tip
• -Clasă- format din mai multe ordine inrudite
• -Ordin- constituit dintr-un grup de familii inrudite
• -Familie- format din mai multe genuri inrudite, dintre care unul este genul
tip.
• -Gen- format din mai multe specii inrudite cu specia tip
• -Specie (unitate fundamentală)-bacterii care au aceiasi morfologie celulara,
a coloniilor, colorabilitate, caractere fiziologice, constituienti celulari si date
ecologice.

• Culturile microbiene ce aparţin unei specii, dar sunt izolate în laborator din
diverse prelevate, reprezintă tulpini bacteriene (suşe). Tulpinile corespund în
general caracterelor de specie, dar pot manifesta variaţii nesemnificative.
• În cadrul speciilor pot fi delimitaţi taxoni infraspecifici(variante / tipuri),care
prezintă diferenţe minore în activitatea biochimică sau fiziologică(biovar),în
structura antigenică(serovar),în gradul de patogenitate (patovar),în
sensibilitatea la bacteriofagi (lizovar) sau la antibiotice (antibiovar).
• Pot fi utilizaţi ca markeri epidemiologici pentru descifrarea unor epidemii
(infecţii nozocomiale, toxiinfectii alimentare, etc)
• Conform ultimei clasificări internaţionale ale microorganismelor (Bergey's
Manual of Systematic Bacteriology,2001)se disting:
• I.Forme acelulare (virusuri, viroizi, prioni)
• II.Forme celulare, repartizate în 3 domenii:
• -Bacteria –procariote (bacterii adevărate, eubacterii).
• a)Bacterii cu perete celular fin, gram-negative;
• b)Bacterii cu perete celular gros, gram-pozitive;
• c)Bacterii lipsite de perete celular (micoplasme).
• -Archaea–procariote, perete celular fără peptidoglican, cu habitat în condiţii
extreme
• -Eukarya–eucariote. Include regnurile Fungi, Animalia(subregnulProtozoa)
şi Plantae
• Numirea microorganismelor este stabilităde către Comitetul Internaţional de
Bacteriologie Sistematică.
• Nomenclatura taxonilor are la origine un substantiv grec sau latin, care
defineşte cel mai evident caracter al microorganismelor studiate, la care se
adaugăun anumit sufix latin.
• Ordinul–Actinomycetales,Spirochaetales
• Familia–Enterobacteriaceae,Spirochaetaceae
• Genul–Staphylococcus, Pseudomonas
• Specia–denumire binară(Gen + specie): Escherichia coli, Staphylococcus
aureus, Mycobacterium tuberculosis, etc.
EXEMPLU:
• Specia –Escherichia coli
• Genul–Escherichia
• Familia–Enterobacteriaceae
• Ordinul–Enterobacteriales
• Clasa –Gammaproteobacteria
• Tipul–Proteobacteria
• Domeniul-Bacteria
 Principalele grupe de bacterii

• Genuri cu importanta medicala

• 1. Celule flexibile, mobile prin endoflageli (spirochete)-Treponema,
Borrelia, Leptospira
• 2.Celule rigide, mobile prin flageli sau imobile –
A. Miceliale: Mycobacterium, Actinomyces, Nocardia, Streptomyces
B. Unicelulare simple
1. Parazititi obligatoriu intracelulari- Rickettia, Coxiella, Chlamydia
2. Celule libere
a) coci Gram pozitivi
-coci – Streptococcus, Staphylococcus
-bacili nesporulati – Corynebacterium, Listeria
-bacili sporulati – aerobi obligatorii – Bacillus
- anaerobi obligatorii - Clostridium
• b) Gram-negativi
-coci- Neisseria
-bacili neenterici – forme spiralate – Spirillum
- bacili drepti – Pasteurella, Brucella, Yersinia, Francisella,
Haemophilus, Bordetella, Legionella
-bacili enterici – Escherichia, Salmonella, Shigella, Klebsiella, Proteus, Vibrio
-aerobi obligatorii – Pseudomonas
- anaerobi obligatorii - Bacteroides, Fusobacterium

- 3. Fara perete celular - Mycoplasma

 Fiziologie bacteriana
Cresterea, supravietuirea si moartea bacteriilor

• Rezultat al nutriţiei şi metabolismului – sinteza specifica (substante nutritive din

mediu-compusi noi=copii ale constituientilor celulari)
• Creşterea volumului celulei, dedublarea materialului nuclear, punct critic: masă -
volum –diviziune celulara
• Diviziune directa (binară, simpla), coordonata de replicarea ADN
– la bacterii cilindrice si spiralate (bacili)- pe un plan perpendicular pe lungime si
longitidinal (unii spirili)
– la coci – 1,2,3 planuri perpendiculare succesive- grupare caracteristica
- Invaginarea membranei citoplasmatice, strangularea celulei mama , formarea
peretelui in interior
- Formarea unui sept transversal format din membrana citoplasmatica
– Gram pozitive - formarea unui sept
– Gram negative - strangulare directă
• Multiplicarea prin inmugurire- bacterii fotosintetice
• Multiplicarea prin fragmentare - bacterii filamentoase se fragmenteaza in
bacili
• Multiplicarea prin segmentare – formare spori speciali (Streptomyces)
 Concentratia de bacterii
• Termeni de masurare
• Concentratie celulara (nr.celule viabile/unitate de vol.cultura)folosita in
studiul geneticii microbiene
• Concentratia biomasei (greutatea uscata a celulelor/unitate de vol. cultura)-
in studii de biochimie microbiana
• Nr. de celule viabile-stabilit prin masuratori turbidimetrice
• Biomasa – greutatea uscata a culturii microbiene
• Timpul unei generatii (de dedublare)-timp necesar pt o populatie microbina
pt a se dubla. Este specific unei specii – 20-30 min; 9 min la Bacillus
megaterium; 30-35h la Treponema pallidum(variaza in functie de conditiile
de mediu)
• Cultura bacteriana- rezultatul cresterii si multiplicarii bacteriilor intr-un mediu
nutritiv(aspect dependent de specie si mediul de cultura)
Coloniile bacteriene pot fi S(smooth) netede- apartin formelor virulente sau R
(rough) rugoase- caracteristice bacteriilor nevirulente; colonii mobile –
bacili Gram pozitivi sporulati (B. circulans), au aderenta scazuta la mediu ,
se deplaseaza la suprafata acestuia prin miscari de rotatie - 2,5 mm/minut,
in urma coloniei ramane o urma, colnii M, colonii pufoase
 Curba cresterii microbiene
• Dacă se introduce un inocul de celule bacteriene dintr-o cultură pură într -un
mediu de cultură proaspăt şi se incubează , bacteriile vor creşte şi se vor
multiplica -timpul scurs de la o diviziune la alta =timp de generaţie
• Aprecierea nr de celule bacteriene la intervale de timp de la momentul
inoculării -grafic
– număr total de germeni (vii şi moarti)
– număr de celule vii -apreciază nr bacteriilor capabile să se multiplice în
continuare
 - Faza de lag
• Durata – în funcţie de specie, condiţii de mediu, de numărul de celule din inocul (1/2
h şi 3-4 h la bacteriile sporulate)
• Numărul bacteriilor este staţionar
• Metabolismul este intens
• Creşte volumul bacteriilor
• Sensibilitate crescută la antibiotice

– Faza de accelerare – bacteriile încep să se înmulţească

– Multiplicare exponentiala
• Bacteriile se înmulţesc în progresie logaritmică. T/Nr.b – liniar
• Este posibilă doar in vitro
• Durata (în general 2-3 ore în funcţie de TG)
– Escherichia coli – TG 10 minute
– Mycobacterium tuberculosis – 25 ore
• Bacteriile prezintă toate caracterele speciei
• Sensibilitate mare la antibiotice
• Compoziţia mediului se schimbă
• Perioadă de încetinire
 - Faza de declin
• Durata – zile
• Numărul de bacterii scade constant (epuizarea substratului nutritiv şi
acumularea de metaboliţi toxici)
• Modificări morfologice
• Autosterilizare sau sporulare completă
Cultivarea bacteriilor în mediu limitat este utilizată în laboratoarele de
bacteriologie medicală, pentru stabilirea diagnosticului unei infecţii
bacteriene.
 Metabolismul bacterian
reactiilor biochimice
substante nutritive din mediu sinteza de constituienti celulari,energie,
alte activitati fiziologice
Functii indeplinite prin metabolism:
-eliberarea de energie, stocarea sub forma de ATP si alti compusi macroenergetici
-producerea de subunitati pt sinteza constituienti celulari din substante nutritive primare
-activarea subunitatilor pentru sinteza constituientilor macromoleculari, codificata genetic
-formarea si degradarea biomoleculelor penru functii specifice
Metabolism celular= secventa de reactii chimice, catalizata enzimatic:substante nutritive
compusi celulari
- Exista o legatura intre reactii producatoare si consumatoare de energie
Cai metabolice: reactii chimice
-Catabolice: degradarea compusilor din mediu eliberarea de energie in celula
etape:1.degradarea moleculelor in unitati mici constitutive (proteine aminoacizi, glucide
hexoze, lipde glicerol, alti alcooli, acizi grasi)~ energie (caldura nefolosita in celula)
2. moleculele rezultate sunt degradate incomplet la CO2 si H2O +intermediari
Ex: metabolizare hesoze CO2+intermediari
ciclul acizilor carboxilici(Krebs)
+fosforilare oxidativa
3. bacterii aerobe CO2, H2O
metabolizare integral substante nutritive
Alte bacterii (nu pot transforma pana la CO2 Si H2O), produc reactii de fermentatie –
alcoolica, lactica, butirica )~ energie mai mica
• Cai anabolice- se folosesc intermediarii cailor centrale pentru sinteza
macromoleculelor
• Precursori ai produsilor finali de biosinteza:
-glucozo-6-fosfat, oxal acetat, fosfoenolpiruvat, ketoglutarat
Etape : succesive in sens invers
-micromolecule precursoare macromolecule proteine, glucide, lipide
Secventa constituirii macromoleculelor:
-sinteza acizilor nucleici si proteinelor dupa o matrice, AND- tipar pt propria
sinteza si a ARN, sinteza proteinelor- dupa tiparul ARNm
enzime specifice
- carbohidrati, lipide sinteza

- asamblarea macromoleculelor~structuri supramoleculare: ribozomi,

membrane, peretele celular,flageli, pili

Cai amfibolice=cai metabolice centrale, indeplinesc in acelasi timp eliberarea

de energie si furnizarea de precursori pt biosinteze

Cai anaplerotice- reaprovizionarea permanenta cu metaboliti deficienti in

anumite cicluri esentiale
• Particularitatile metabolismului bacterian
-este unicelular,
-necompartimentat
-plastic – echipament enzimatic complex adaptare la diferite tipuri de substrat
nutritiv (azot molecular, bioxid de carbon, substante organice complexe)
Pot degrada produse organice si anorganice – reziduuri, petrol, lemn, cauciuc,
vietati moarte.
-flexibil- folosesc acelasi substrat nutritiv pe mai multe cai ce se pot substitui in
functie de conditii fiziologice si mediu.
- eficienta maxima
- este intens – 1g bacterii- activitate metabolica de sute de ori mai mare fata
de om.
- biosinteza proteinelor in kg/zi: 1 la bovine, 10 la soia
- timpul de dublare a masei celulare - 15min la bacterii, 24h la celulele
mamiferelor
 Nutritia bacteriana
• Tipuri:
• Fototrof – foloseste energia radianta luminoasa (bacterii fotosintetice)
• Chimiotrof –obtin energia prin oxidare chimica din substante anorganice
(chimiolithtrof) sau organice (chimiorganotrof)
• In functie de sursa de carbon folosita pt crestere si multiplicare:
- Autotrofe – se dezvolta doar pe medii organice (substante organice),
utilizeaza ca unica sursa de carbon, CO2 dizolvat in mediu
- Heterotrofe – sursa de carbon- substante anorganice
- Mixotrofe – folosesc ambele surse de carbon (nu se intalneste la
organismele animale)
- Sursa de azot este NH3 (la toate bacteriile)
- Factorul de crestere- nesintetizat de bacterie, dar necesara pt dezvoltare (1-
20μg/ml) : vitaminele complexului B tiamina, riboflavina, acidul
paraaminobenzoic, acidul folic, biotina; vitaminaK
: unii aminoacizi, baze purinice si pirimidinice, nucleotide:
Exemplu: Mycoplasma – colesterol, Leptospira – acizii grasi
 Metabolismul energetic(reactii de oxidare)
• Tipuri de metabolism – in functie de natura acceptorului final de electroni
• Respiratia aeroba: acceptor final de electroni – oxigenul molecular
• Respiratie anaeroba: - compusi anorganici (altii
decat oxigenul)
• Fermentatia: - compusi organici

• -bacterii strict anaerobe – pt obtinerea de energie folosesc procese de

fermentatie (Clostridium,Bacteroides)
• -bacterii aerob-anaerob facultative- pt obtinerea de energie folosesc
procese de respiratie si fermentatie(majoritatea bacteriilor care se gasesc la
om)
• -bacterii microaerofile – se cultiva in atmosfera de CO2 (5-20%) – Neisseria,
Brucella, Campylobacter
• -bacterii anaerobe aero-tolerante- folosesc fermentatia pt obtinerea
energiei, se pot dezvolta si in prezenta oxigenului- Streptococcus
ATP (adenosin-tri-fosfat) – principalul compus de inmagazinare si eliberare de
energie, se formeaza prin metabolismul glucozei(o malecula de glucoza-
doua de ATP)
 Metabolismul glucidic
• urmăreste descompunerea diferitelor zaharuri de către bacterii (glucoză,
lactoză,
• zaharoză, manitol)
• 4 Cai principale:
-calea EMBDEN-MAYERHOF la bacterii, fungi, animale superioare
-calea hesozomonofosfatului
-calea Entner-Doudorof la bacterii
-calea fosfocetolazei

• La cele mai multe microorganisme, catabolismul glucozei urmează căi

similare acelora utilizate în catabolismul animalelor superioare.
1. Calea catabolică cea mai frecvent folosită este cea a hexozodifosfaţilor –
calea EMBDEN-MAYERHOF al cărei produs final esenţial este acidul
piruvic, după reacţia globală.
• -integral anaeroba
2 molecule de ATP consumate
• O molecula glucoza 2 molecule piruvat
• - la bacteriile care produc fermentatie alcoolica, butirica
• - la organismele superioare- degradarea: glucoza lactat
 2. Calea hesozomonofosfatului

• -cale majora de degradare a glucozei, se formeaza:

necesara sintezei ac. nucleici
hesoze pentoze
Importanta: in degradarea anaeroba a glucozei, biosinteza de aminoacizi, vitamine

3. Calea Entner-Doudorof- la unele bacterii,ca o atreia cale de degradare a glucozei

- Se leaga de primele doua cai

4. Calea fosfocetolazei (la un grup mic de bacterii)

-castig: un mol de ATP pt. o molecula de glucoza catalizata

Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs)- prin 10 reactii enzimatice se oxideaza

restul acetil al aceti-CoA la CO2 si H+
oxidat enzimatic intra
piruvat acetil CoA ciclul Krebs (functioneaza la nivelul membranei)
 Metabolismul aminoacizilor

• Degradarea aminoacizilor- prin indepartarea gruparii aminice prin transaminare

si desaminare si intrarea lor in reactii de degradare (ciclul acizilor tricarboxilici)

reactii metabolice sinteza aminoacizilor

transaminare dehidogenare
calea Ebden Meyerhof
calea pentozofosfat
ciclulKrebs
Metabolismul bazelor purinice si pirimidinice

• Folosite ca sursa de carbon si azot dupa hidroliza acizilor prin endo si

exonucleaze, scindate in final la CO2 si NH3
• Sinteza bazelor purinice: adaugarea a atom cu atom
• Sinteza bazelor pirimidinice:din precursori
 Metabolismul lipidic

lipaze extracelulare
trigliceride glicerol, acizi grasi liberi
fosfolipaze
fosfolipide
acizi acetil-CoA, intra in ciclul Krebs

sisteme enzimatice sinteza acizi grasi

acetil-CoA carboxilaza
acid gras sintetaza
• Bibliografie

• Curs “Microbilogia cavitatii bucale”- Mihaela Magdalena Mitache

• Olga Mihaela Dorobăţ – Bacteriologie medicală – Ed. Universitatii “Titu

Maiorescu”, Bucureşti 2006

• Dumitru Buiuc, Marian Neguţ – Tratat de Microbiologie Clinică, Ed. Medicală,

2008

• Mariana Carmen Chifiriuc, Gr. Mihaescu, Veronica Lazar - Microbiologie si

virologie medicala, Ed. Univ. Bucuresti, 2011

• Michael Wilson - Bacteriology of Humans An Ecological Perspective, Blackwell

Publishing Ltd, 2008

• Richard J. LamontHoward F. Jenkinson- Oral Microbiology at a Glance,

Editorial offices 9600 Garsington Road, Oxford, OX4 2DQ, United Kingdom
2121 State Avenue, Ames, Iowa 50014-8300, USA 2010