Curs nr.

1
Bacterii. Morfologie și structură bacteriană.

Fiziologie bacteriană.
 Bacteriile: morfologie
Dimensiuni: Dimensiunile bacteriilor variază între 0.2
micrometri şi 10 micrometri , având de obicei un diametru
de 1-2 micrometri
Forma bacteriilor
Bacteriile sunt organisme monocelulare.
 In functie de forma celulei, se clasifica in :
 coci, cu forma sferica
 bacili, cu forma de bastonas
 bacterii cu forma spiralata: treponemele si leptospirele.
 Coccobacili – forme intermediare între coci şi bacili
Bacteriile pot fi izolate sau grupate in aranjamente
caracteristice : perechi ( diplo), lanturi ( strepto),
gramezi ( stafilo), tetrade, etc.
 Morfologie bacteriană
 Forme şi grupare la
bacterii
Structura celulei bacteriene
 Structurile interne ( obligatorii)
1. NUCLEOIDUL
 este constituit dintr-o molecula circulara, pliata,de ADN, care formeaza
un singur cromozom. In stare nepliata are lungimea de 1 m.
 Rolul sau este de codificare a informatiei genetice a celulei.
Plasmidele
 Mici molecule circulare de DNA extracromozomial Se pot replica
independent de nucleu. Poartă informaţie genetică referitoare la
rezistenţa la antibiotice ( plasmide R), producerea de toxine, etc.
2. CITOPLASMA contine apa si un numar mare de tipuri de molecule
organice si anorganice . Ea este puternic bazofilă, datorita numarului
mare de ribozomi si molecule de ARN. Organitele celulare ( cu
exceptia ribozomilor) sunt absente. Frecvent, in citoplasma bacteriilor
se gasesc granule de depozit ( amidon, glicogen , sulf, acid -hidroxi-
butiric), vacuole ( lichide si gazoase
Ribozomii
 Numeroşi în citoplasma celulelor bacteriene; Sunt de tip 70 S formaţi
din subunităţile 50 S şi and 30S . Sunt sediul sintezei proteice.
 Structurile interne
3. Membrana celulară ( citoplasmatică)
 Dublu strat fosfolipidic şi proteic ,cu grosimea de 4-5nm , 30-40%
fosfolipide şi 60-70% proteine, organizat după modelul “mozaic fluid“
 Mezozomii: Invaginatii ale mambranei formeaza structuri functionale
numite mezozomi. Rolul lor este de ataşare a DNA în timpul diviziunii
celulare

Fuctiile membranei celulare sunt :

 bariera osmotica si membrana selectiva, care prin sistemele de
transport realizeaza concentrarea intracelulara a substantelor nutritive.
 Sediul transportului de electroni si a fosforilarii oxidative, continand
enzimele ciclului acizilor tricarboxilici.
 Excretia exoenzimelor hidrolitice.
 Rol in diviziune, prin formarea septului de diviziune si prin intermediul
mezozomilor .
 Rol in sinteza peretelui celular.
4. Peretele celular
Format din peptidoglycan (mureină) polimer specific bacteriilor,
format din dizaharide NAM (N-actylemuramic acid)şi NAG
(Nacetylglucosamine), de care sunt ataşate tetrapeptide unite
prin lanturi polipeptidice
 Conferă formă şi rigiditate bacteriilor
 Previne liza osmotică

Bacteriile Gram-pozitive au peretele celular alcătuit din 40-50

straturi de peptidoglican, precum si din acizi teichoici.

Bacteriile Gram negative au un perete cu structură complexă

alcatuită din
- 1-2 straturi de peptidoglican,
- membrana externa fosfolipidica,
- lipopolizaharidul ( endotoxina).
Spatiul dintre peptidoglican si membrana externa se numeste
spatiu periplasmic.
Peretele bacteriilorGram
pozitive şi Gram
negative
 Coloratia Gram
Inventata in 1884 de Hans Christian
Gram.

Etape
 I colorare-Frotiul uscat si fixat
se acopera cu solutie violet de
gentiana sau Cristal violet 2-3
minute

 Iodo-iodura de potasiu
=Lugol (mordant) 1 minut
 Decolorare: Se varsa si se
acopera cu alcool-acetona 25-
30 sec.
 Spalare cu apa
 A doua colorare
(contracolorare) cu solutie
fuxina 1:10 preparata
extemporaneu, 1 minut

Bacterii Gram Positive - Violet

Bacterii Gram Negative - Roz
 Structuri externe ( Facultative)
Cilii sau flagelii
 sunt formatiuni filamentoase, lungi si subtiri, cu structura
proteica, alcatuite din subunititati numite flageline
( proteine contractile).
 Dupa numarul si dispozitia flagelilor, bacteriile pot fi :
monotriche ( un singur flagel polar), amfitriche ( doi
flageli ) lofotriche ( un grup de flageli la o extremitate),
peritriche ( mai multi flageli pe toata suprafata bacteriei).
 Rolul cililor este de a asigura mobilitatea bacteriilor.
Pilii (fimbriile)   
Formaţiuni ultramicroscopice, alcătuite din proteine-pilline
 funcţii:
 A. Pilii comuni, cu rol în aderenţa la ţesuturi
 B. sex pilli: ataşare şi transfer de material genetic între
bacterii
 Structuri externe ( Facultative)
Capsula (slime)
- invelis extern , sintetizat de unele bacterii in mediul natural de
viata ( conditii favorabile). De cele mai multe ori are
structura polizaharidica ( pneumococ, Klebsiella), dar
poate fi si polipeptidica ( Bacillus anthracis), sau din acid
hialuronic ( Streptococcus pyogenes ).
- Capsula are rol major in invazivitatea bacteriilor patogene,
prin protectia impotriva fagocitozei si a actiunii unor
antibiotice.
 Sporul bacterian
Formă de rezistenţă la bacterii, în condiţii nefavorabile de mediu
Metabolic inactive, se pot transforma în forme vegetative
În condiţii favorabile
             Exospori– spori externi
             Endospores
Formarea endosporilor:
 1)realinierea ADN
 2) dezvoltarea învelişului gros, rezistent
 3)   eliberarea sporului, prin liza bacteriei
Învelişul sporului este alcătuit din: acid dipicolinic—5 to 10%
şi calciu
  datorită cantităţii mici de apă şi dipicolinatului de calciu
Este foarte rezistent la variaşiile de temperatură şi umiditate
Localizarea şi mărimea endosporilor:
             central
             terminal
              subterminal
 Nedeformant sau deformant
Eg. Bacillus anthracis, Clostridium spp.
FIZIOLOGIE BACTERIANĂ
Diviziunea bacteriilor este o
diviziune simplă binară
 CREŞTEREA BACTERIANĂ
Creşterea bacteriană = creşterea numărului de bacterii
Timpul necesar unei populatii bacteriene sa se
dividă, deci sa-si dubleze numarul se numeste
timp de generatie.
La bacteriile cu diviziune rapida ( majoritatea),
timpul de generatie este de 20 min. Pe medii
solide, acestea cresc sub forma unor colonii
vizibile în 24 h.
La bacteriile cu diviziune lenta ( ex. Mycobacterium
tuberculosis ) timpul de generatie este de 20 h. Pe
medii solide, acestea cresc sub forma unor colonii
vizibile în 2-8 săptămâni.
 Apa. Necesarul de oxigen , temperatura ,pH
 Apa. 80% din celula bacteriană este apă. Umiditatea mediului este indispensabilă
creşterii bacteriene şi poate fi un factor de limitare a numărului de bacterii dintr-
un anumit mediu ( de exemplu flora bacteriană a tegumentului).

 O2. necesarul de oxigen molecular diferă la bacterii. In funcţie de acesta,

bacteriile pot fi clasificate in:
Obligat aerobe cresc numai in prezenta O2, avand un metabolism de tip oxidativ.
Obligat anaerobe - cresc numai in absenta O2, care le este toxic. Chiar mici
concentratii de O2 le distrug. Au metabolism de tip fermentativ
Facultativ anaerobe (sau facultative aerobe) poseda caile metabolice aerobe si
anaerobe.
Aerotolerante/ Microaerofile anaerobe, dar care pot creste in prezenta unor mici
cantitati de oxigen.
Temperatura optimă de crestere
 Bacteriile de importanţă medicală sunt mezofile, având temperatura optimă de
creştere de 37 grade C.
PH. Optim pentru bacterii este 7.2-7.4 Câteva specii pot tolera pH in zona alcalină
( Vibrio) sau acidă ( flora vaginală).
 In mediul natural de viaţă , microorganismele sunt
supuse acţiunii favorabile sau nefavorabile ale unor factori
fizici, chimici şi ale celorlalte forme de viaţă.
Cunoaşterea acestor factori şi a influenţei lor permite
înţelegerea distribuţiei microorganismelor în natură şi stă la
baza:
- metodelor de favorizare a multiplicării ( creştere in
vitro)
- metodelor de distrugere a microorganismelor :

- dezinfecţie
- sterilizare
- chimioterapie antiinfecţioasă
Factorii fizici: Temperaturile extreme sunt defavorabile
microorganismelor.
Temperaturile înalte sunt bactericide şi sunt folosite pentru
sterilizare.
 STERLIZAREA
DEFINITIE : Distrugerea completa a microorganismelor vii, atat
forme vegetative cat si forme de rezistenta de la nivelul unui
substrat
METODE DE STERLIZARE : Agenti fizici
 Sterlizarea prin caldura
• Caldura uscata
1. Arderea in flacara și Flambarea

2. Sterlizarea la pupinel ( etuva termoreglabila ) : 1800C,

60’
• Caldura umeda
1. Autoclavarea : vapori sub presiune : 1210C, +1 atm,
30’
 Sterlizarea cu ajutorul radiatiilor (U.V.)
 Sterlizarea prin filtrare
Substante chimice Sterlizarea cu oxid de etilen
ETUVA TERMOREGLABILA
DEZINFECTIA SI ANTISEPSIA

DEZINFECTIA – distrugerea formelor vegetative ale

microorganismelor, fără a avea efect asupra formelor
de rezistenţă ( sporii)
ANTISEPSIA – utilizarea pe ţesuturile vii a unor
substanţe antimicrobiene, care nu sunt toxice pentru
celule umane
REZISTENTA LA SUBSTANŢE DEZINFECTANTE

SPORI BACTERIENI

MICOBACTERII

VIRUSURI MICI

FUNGI

FORME VEGETATIVE BACTERIENE

VIRUSURI DE TALIE
MEDIE
 PRINCIPALELE SUBSTANTE DEZINFECTANTE SI MECANISMUL LOR DE
ACTIUNE
ACTIUNEA
SUBSTANTA MECANISM DE ACTIUNE
DEZINFECTANTA
GLUTARALDEHIDA Denaturarea proteinelor şi a acizilor nucleici
PUTERNICA
FORMALDEHIDA
H2O2 PUTERNICA - medie EFECT PUTERNIC OXIDANT
COMPUSI CLURURATI EFECT PUTERNIC OXIDANT
Clorhexidina PUTERNICA - MEDIE
Hexaclorofen

ACIZII SI BAZELE MODIFICAREA Ph

PUTERNICE:AC. PERACETIC, DENATURAREA PROTEINELOR
AC. SULFURIC, PUTERNICA
NaOH
ALCOOLI: ETILIC, IZOPROPILIC DEZORGANIZAREA STRUCTURILOR
MEDIE LIPIDICE SI DENATURAREA
PROTEINELOR
FENOLII: fenol, crezol, DENATURAREA PROTEINELOR
hexaclorofen MEDIE ACT. LA NIVELUL MEMBRANEI
CELULARE
COMPUSII CU IOD OXIDAREA ENZIMELOR ESENTIALE
MEDIE
PRECIPITAREA PROTEINELOR
DETERGENTI DEZORGANIZAREA STRUCTURALA SI
ANIONICI. SAPUNURI A FUNCTIEI MEMBRANEI CELULARE,
SLABA cresterea permeabilitătiisi pierderea de
 ANTIBIOTICE SI CHIMIOTERAPICE
DEFINITIE: Substanţele antibacteriene sunt substanţe care inhibă sau
distrug bacteriile, având acţiune selectivă asupra acestora.
CLASIFICARE : Ele pot fi clasificate în:
Antibiotice: substanţe de origine naturală, fiind obţinute din :
-fungi din genul Penicillium

-Actinomicete din genul Streptomyces

-Produşi de metabolism ai bacteriilor din genul Bacillus

( bacitracina, polimixine)
Chimioterapic: - substanţe obţinute prin sinteză chimică.
Antibiotice de semisinteză.. Peniciline semisintetice, cefalosporine.

ACTIUNEA lor poate fi: bactericidă – distrugerea bacteriilor

bacteriostatică – inhibarea multiplicării bacteriene

CHIMIOTERAPICE ANTIFUNGICE Au acţiune selectivă asupra fungilor

SUBSTANTE ANTIVIRALE Au acţiune selectivă asupra virusurior
 Mecanisme de actiune ale antibioticelor
Inhibitori ai functiei
m em branei celulare :
- Polim ixine
- Colistin PERETELE CELULEI
- Im idazoli
- Am fotericina B

Inhibitori ai
Inhibitori ai sintezei functiei sau
Inhibitori ai sintezei proteice sintezei acizilor
peretelui celular nucleici
Inhibitori ai
- Tetracicline
m etabolism ului - B- Lactam ine - Quinolone
- Am inoglicozide
- Vancom icina - M acrolide - Rifam picina
- Sulfonam ide - Cloram fenicol
- Trim etoprim - Lincom icine