CONTAMINAREA AERULUI

AEROMICROFLORA
Caracteristici generale

 Atmosfera, desi nu dispune de o microflora

proprie, care sa creasca si sa se dezvolte in
aer, contine permament microorganisme.
 Doua grupe de microorganisme :
- flora din natura – rol in procese biologice
(fermentatii, biodegradare)
- flora de origine animala sau umana
(saprofite, conditionat patogene, patogene)
Consideratii generale

 Din punct de vedere al naturii lor sunt

virusuri, bacterii, paraziti, fungi.
 Virusuri : contamineaza celulele vii; se
transmit agentii etiologici ai gripei, racelilor
comune, rujeolei, varicelei, variolei. In 1980
s-a contactat hep. B de catre 2 cercetatori
expusi la o concentratie ridicata de aerosoli
contaminanti, in urma unui accident de
laborator.
Consideratii generale

 Bacterii – atasate de aerosoli lichizi si pe

particule de praf organic;Boli bacteriene cu
transmitere aerogena : legioneloza,
tuberculoza, antraxul, bruceloza.
 Paraziti – cea mai mare parte sunt saprofiti,
cei conditionat patogeni produc boala la om
cand apararea imunitara este compromisa
(boli, medicatie etc.). Ex. Pneumocystis
carinii, Acanthamoeba.
Consideratii generale

 Fungii – produc spori intr-o anumita

etapa a ciclului lor de viata. Pe langa
spori, miceliile si compusii organici
eliberati de fungi, sunt daunatori
sanatatii. Ex. Cladosporidium,
Aspergilius, Penicilium etc.
Conditii necesare pentru
dezvoltarea microorganismelor

 Prezenta suportului nutritiv – materiale

din lemn, carton, hartie, piele, produse
adezive, materiale textile sau plastice
etc.
 Aport de oxigen
 Temperatura si umiditate (igrasia sau
condensul)
 Absenta oricarui element toxic.
Efecte asupra sanatatii
 Simptome iritative nespecifice – oculare si
respiratorii
 Bolile copilariei – rujeola, varicela etc.
 Infectii respiratorii – virusuri, bacterii
- legioneloza – Legionella pneumophila –
rezervorul este apa stagnanta,
nedezinfectata, de la nivelul instalatiilor de
aer conditionat sau din instalatiile sanitare,
precum si infectii nosocomiale.
Efecte asupra sanatatii
Legionella isi mentine bine viabilitatea in
aerosoli daca umiditatea relativa a aerului
este >65%, temperatura mai mare de 180C,
iar microorganismul se afla intr-o faza
stationara de dezvoltare.
- Actinomicoza – la nivel pulmonar, la nivelul
sinusurilor paranazale. Suprainfecteaza
plagile si poate produce chiar infectii uterine
in cazul folosirii dispozitivelor
anticonceptionale intrauterine.
Efecte asupra sanatatii
- Aspergiloza – bronhii, sinusuri paranazale,
plagi postoperatorii. Aspergiloza invaziva
este rara la indivizii sanatosi, dar are
caracterul unei infectii oportuniste la
pacientii cu transplant de organ, la pacientii
cu imunosupresie si la bolnavii HIV.
 Alergii – respiratorii si oculare. Sunt vegetali
(polenuri, fungi, bumbac, ricin, ierburi,
resturi domestice), animali si sintetici
(coloranti, medicamente, cosmetice,
detergenti).
Efecte asupra sanatatii
 Pneumonia de hipersensibilizare (alveolita
alergica) – data de fungi si de actinomicete
termofile, este o reactie alergica mediata
celular care determina cresterea numarului
de Ly la nivel bronho-alveolar si leziuni
tisulare pulmonare. Este asociata frecvent
cu expunerea profesionala – plamanul
fermierului, lucratorii din sere, fabrici de
cherestea etc. Simptomatologie: febra,
frisoane, dispnee, Rx> - zone cu densitate
crescuta – pneumonie.
Analiza bacteriologica a aerului

 Se realizeaza , in mediul spitalicesc, in

unitatile de copii, in ind.farmaceutica,
ind.alimentara, laboratoarele in care se
lucreaza cu produse patologice.
 Scop: analiza nu are scop epidemiologic, ci
scop sanitar – pe baza analizelor se
caracterizeaza conditiile de igiena din
spatiile respective.
 Analiza bacteriologica a aerului

 Se determina anumiti indicatori bacteriologici

de contaminare a aerului, pe baza carora se
apreciaza conditiile de igiena existente.
 Pentru ca un germene sa fie ales indicator
sanitar (bacteriologic), acesta trebuie sa fie de
provenienta umana, sa fie saprofit, sa se
gaseasca in nr. f.mare la omul sanatos si sa nu
sufere fenimene de variabilitate microbiana in
mediu.
 Indicatorii bacteriologici de contaminare a aerului

1. Nr. total de germeni care se dezv. la 37ºC

2. Nr. de streptococi viridans (α-hemolitici)
– saprofiti ai cailor respiratorii, eliminati in aer
sub forma de picaturi Pflügge, in suspensie
(nuclei de picatura– isi pierd invelisul hidric
exterior, au o contagiozitate mai mare) sau
praful bacterian sedimentat pe suprafete.
– indicator de contaminare a aerului cu flora
nazofaringiana si bucala.
Indicatorii bacteriologici de contaminare a aerului

3. Nr. de Stafilococi – se gasesc in nr.mare in

caile respiratorii sau pe tegumente;
majoritatea sunt tulpini nepatogene.
4. Nr. de germeni coliformi – germeni de
origine intestinala, prezenta lor in aer
indica un grad ridicat de insalubrizare a
mediului din incapere.
Metode de determinare a florei
microbiene in aer

 Recoltarea probelor – exista 3 metode:

1. Metoda de sedimentare (metoda Koch);

2. Metoda de aspiratie;
3. Recoltare de pe suprafete.
Recoltarea probelor de aer
 Metoda de sedimentare:
- se expun placi Petri cu medii de cultura (5-15 min.),
notandu-se pe placa timpul de expunere.
- se incubeaza la 37ºC, 48 ore.

Nr. total germeni la 37ºC (NTG 37ºC/mc) =

nr. colonii x 10000

nr. placi x T
5
Recoltarea probelor de aer
 Metoda de aspiratie:
- se determina germeni care se gasesc in suspensie
in aer
- se foloseste un sistem de aspirare a aerului
prevazut cu un filtru steril; germenii sunt retinuti pe
filtru, care se introduce in lichid izotonic steril, apoi
se insamanteaza pe medii de cultura.

Nr. total germeni la 37ºC (NTG 37ºC/mc aer) =

nr. colonii x 100

Volum aer aspirat (litri)
Recoltarea probelor de aer

 Recoltarea de pe suprafete:
1. Metoda sablonului – se sterge suprafata din
interiorul sablonului, se introduce tamponul intr-un
lichid izotonic steril si se fac dilutii zecimale
2. Benzile adezive sterile – au trecuta suprafata (cm
patrati), se lasa cateva minute pe suprafata, apoi
se aseaza pe mediul de cultura si se incubeaza la
37ºC
3. Metoda amprentei – se pune amprenta /
instrumentarul direct pe mediul de cultura
Recoltarea probelor de aer

 Recoltarea de pe suprafete:
4. Imersie in lichid izotonic steril

Nr. total de germeni / cm patrat = Σ n x d , unde

NxS
n = nr. colonii
d = inversul dilutiei
N = nr. placi
S = suprafata de pe care s-a recoltat
Recoltarea de pe suprafete
Metoda sablonului
Se însămânţeză pe toată suprafaţa plăcii
Dupa incubare se numără câte colonii
s-au dezvoltat pe suprafaţa dată
 Recomandari sanitare privind incarcatura
cu germeni in medii spitalicesti

 In sali de operatii: NTG <300 germ/mc, <2 germ/cm2

 In sali de transplant: NTG <10 germ/mc, 0 germ/cm2
 In sali speciale (reanimare, sali de pansamente, ATI,
saloane de copii prematuri, bucatarii dietetice, biberonerii):
NTG <500 germ/mc, <3 germ/cm2
 In saloane: NTG <600 germ/mc, <5 germ/cm2
 Pe suprafata cutanata a mainii se accepta:
- max. 10 germ.37ºC/ cm2 pentru chirurgi
- max. 40 germ.37ºC/ cm2 pentru personalul medical ce
efectueaza diverse manopere pe pacienti (injectii, perfuzii)

!!! Germenii coliformi si flora hemolitica trebuie sa fie

absenti in toate incaperile de spital.
 Masuri de combatere si profilaxie a
contaminarii aerului

 Ventilatia – asigurarea cubajului de aer necesar in

incaperi si aplicarea masurilor de ventilatie naturala si
artificiala in vederea realizarii unui schimb suficient de
aer (30 mc/ora pentru un adult si 16 mc/ora pt copil)
realizeaza protectia fata de infectiile aerogene.
 Curatenia – indepartarea corecta a prafului,
asigurarea unui circuit local al rufariei.
 Dezinfectia aerului – prin metode fizice (radiatii
ultraviolete) sau chimice (pulverizare cu solutii apoase
cu glicoli sau substante clorigene)