REFERAT

Tema: ‘’ Medii de cultura. Tipurile, diferentele. ,,

Verificat: prof. univ. Rita Golban

Autor:Studentul gr.SPA-217,Guzun Dumitrița

MEDII DE CULTURA: DEFINITIE, COMPOZITIE

Mediul de cultura: reprezinta substratul energetic si biologic necesar
dezvoltarii,multiplicarii si asigurarii functiilor metabolice ale
microorganismului.
Scopuri
• Izolarea in cultura pura
• Identificare
• Diagnostic, tratament
• Producerea industriala a unor substante (prepararea vaccinurilor)
• Controlul sterilitatii sau incarcarcaturii microbiene a unor elemente de
mediu (apa, alimente)
Compozitie: Mediul de cultura trebuie sa asigure prin compozitie
substantele nutritive necesare dezvoltarii oricarui microorganism:
sursa de azot (N2),
carbon (C),
saruri minerale,
apa,
vitamine,
zaharuri,,
aminoacizi,
factori de crestere: sunt substante esentiale, a caror prezenta este
obligatorie, absolut necesare in dezvoltarea bacteriana
CONDITII DE INDEPLINIT
Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca mediile de cultura:
pH- ul: optim 7,
izotonia mediului: se refera la continutul in NaCI - optim 7,5 g %0,
potentialul redox (Rh) diferit pentru izolarea bacteriilor aerobe si
anaerobe,
- umiditatea: cantitatea de H20, suficienta pentru dezvoltarea
bacteriilor,
 - sterilitatea mediului: conditie esentiala, pentru ca dezvoltarea
bacteriilor provenite din mediul extern (bacterii de contaminare), inhiba
izolarea microorganismelor patogene, din prelevatele patologice
(bacteriile patogene sunt, in general, mai sensibile). De asemenea,
Intervine concurenta bacteriana pe acelasi substrat nutritiv.

Principiile care stau la baza prepararii mediilor de cultura:

aspectul calitativ (respectarea retetei, a calitatii ingredientelor),
aspectul cantitativ (respectarea concentratiilor optime ale
componentelor),
solubilitatea in apa a componentelor mediului de cultura.
Coeficientul scazut de solubilitate sau formarea de complexe insolubile, pe
parcursul prepararii mediilor de cultura (datorita unor reactii chimice,
bazate pe hidrofilie, hidrofobicitate) pot contribui la limitarea cresterii
microorganismelor.
Clasificarea mediilor de cultura
• Medii complexe –
de utilitate generala: - uzuale
- cu proteine native
– Medii speciale
• selective
• de imbogatire
• anaerobi
• teste biochimice

Clasificarea mediilor de cultura:

1. In functie de consistenta:
solide,
Caracterele culturii microbiene pe medii solide
Pe mediu solid se descrie:
- forma coloniei
- producerea de pigment
- marimea coloniei - consistenta coloniei
- suprafata coloniei
- emulsificabilitatea
- marginile coloniei
- mirosul culture
Colonii S (smooth):marea majoritate a bacteriilor
Colonii R (rough): 3 genuri importante in patologia umana:
• Mycobacterium
• Corynebacterium
• Bacillus
lichide,
• In mediu lichid se descrie:
– Turbiditatea
-Formarea de depozite
– Culoarea Suprafata
semisolide
2. In functie de compozitie:
medii de cultura naturale (elemente componente de origine animala,
vegetala, mixte),
medii de cultura sintetice (fiecare componenta a mediului este o
substanta chimica bine definita),
medii de cultura semisintetice (combinatii substante de provenienta
naturala + sintetice).
3. In functie de tipul respiratiei:
medìi pentru izolare bacterii aerobe,
medii pentru izolare bacterii anaerobe.
Medii pentru anaerobi:
- Bulion cu acid thioglicolic (mediu lichid; la suprafata se adauga ulei
de parafina
- Tarozzi (mediu lichid, cu albus de ou; la suprafata se adauga ulei de
parafina)
 - Geloza Veillon (se obtin culturi in profunzimea mediului, realizate prin
incorporare)
-Tehnica Ott (se insamanteaza pe mediu solid, agenti reducatori si se
sigileaza cu parafina)
Metode de insamantare
Insamantare = punerea in contact a unei culturi bacteriene sau a unui
produs patologic cu mediile de cultura.
• Izolare = repicarea unei singure colonii pe alte medii de cultura cu
scopul de a obtine cultura pura
• Cultura bacteriana = totalitatea bacteriilor crescute in/pe suprafata unui
mediu de cultura

4. In functie de scopul utilizarii:

a) medii de cultura pentru izolare bacteriana:
uzuale, nediferentiale,
diferentiale, care diferentiaza pe baza unui singur caracter, grupe
taxonomice (geloza - sange, CLED, AABTL, MacConkey cu sorbitol,
Chapman etc)
medii selective: inhiba dezvoltarea bacterilor asociate cu germenul a
(carui izolare se urmareste,
* efectul selectiv este obtinut prin urmatoarele metode:
- cresterea presiunii osmotice (concentratii de saruri crescute)
-actioneaza prin valori diverse de pH (apa alcalina peptonata, pH=8),
-actiunea bacteriostatica sau bactericida a unor substante,
-adaugarea de coloranti (cristal violet, eozina, albastru de metilen, verde
briliant), diverse substante organice (acizi biliari, saruri biliare).
medii slab selective (Levine, MacConkey),
medii moderat selective (ADCL, Hektoen, SS),
medii inalt selective (Wilson Blair)
Mediul Levine
• Componente: geloză simplă + eozină + lactoză + albastru de metilen
• Utilizare: cultivarea enterobacteriilor (E.coli)
b) medii de imbogatire:
Def: asigura dezvoltarea unei specii in detrimentul altora
- mediul Selenit acid de sodiu- favorizeaza dezvoltarea tulpinilor din genul
Salmonella, dintr-un prelevat pluribacterian, cum sunt materiile fecale,
- mediul Chapman lichid (imbogatire pentru Staphylococcus aureus-
insamantarea alimentelor - nr mic de bacterii, necesita multiplicare).
Mediul Chapman (evidentiaza o proprietate biochimica a tulpinii)
Componente: geloză simplă + NaCl 7,5% + manitol + roşu fenol
Utilizare: selectiv pentru stafilococ
-apa peptonata alcalina (pH-8): imbogatire Vibrio cholerae
-intotdeauna lichide
(c) medii de conservare si transport:
-sunt, in general, sarace in substante nutritive,
-au capacitatea si rolul de a mentine viabilitatea limita a
microorganismelor, timp de 24- 48 ore.
- mediu Stuart, Amies, Cary Blair, apa peptonata alcalina etc.
c) medii de cultura pentru identificare bacteriana:
- contin anumite substante chimice cu rol de substrat pentru evidentierea
actiunii unor enzime specifice speciei, precum si un indicator de culoare,
care vireaza la modificari de pH,
- contin indicatori care permit evidentierea unor caracteristici biochimice
ale germenului,
medii sintetice,
medii semisintetice,
(c) medii de cultura pentru punerea in evidenta a toxigenezei
bacteriene:
- ofera conditii optime pentru elaborarea de catre bacterii a diverselor
toxine si apoi evidentierea lor.

Principii generale de preparare a mediilor de cultura

se foloseste apa demineralizata (bidistilata),
sterilizarea medilor de cultura inante de repartizare:
-timp cat mai scurt (timpul indelungat produce schimbari in biochimia
mediului de cultura).
-prin autoclavare :
* pentru mediile care se prapara in laborator: volum= 500 mL/ recipient:
15 min la 121°C, volum de 500 mL/ recipient: 30 min la 1210
daca folosim componente care se degradeaza la caldura (ureea,
zaharuri), se sterilizeaza componentele respective prin filtrare, la
temp de 115 °C,
aparitia de precipitate, este un semn ca: fie apa nu a fost
demineralizata, sau mediul de cultura contine in exces fosfati, fier
(Fe2+), calciu (Ca2+),
- se evita formarea precipitatelor, sterilizand separat componentele, apoi se
adauga aseptic in mediu

Ingrediente folosite in mediile de cultura

* mediul de cultura natural, contine:
-peptone(proteine animale:carne,organe,sange si proteine vegetale: soia).
-hidrolizate acide de cazeina,
-extracte de carne,vegetale,drojdie,bogate in vitamine si factori de
crestere,
* agenti de solidificare:
-agar,
-gelatina.
# geloza tare: contine 30g agar/ L
# geloza moale : contine 3 g agar %..
# pentru gelifiere optima cu agar, pH- ul trebuie sa fie neutru (sub pH = 6,
nu se mai(solidifica mediul)

Tehnici de insamantare pentru izolarea si identificarea bacteriilor

Insamantarea prelevatelor patologice, in functie de natura lor, se face,

direct sau dupa o prealabila prelucrare:
- prelevate lichide, provenite din situsuri normal sterile (LCR, lichide
de punctie pleurala, peritoneala, articulara etc): concentrare prin
centrifugare, din sediment se insamanteaza pe medii de cultura solide
sau lichide, pentru cultivarea agentului etiologic,
- prelevate fluide sau emulsionabile (exudate purulente, materii
fecale): se insamanteaza direct,
- decontaminare prin spalare in ser fiziologic steril (sputa) pentru
indepartarea florei de asociatie: dintr- un fragment purulent se
efectueaza culturi pe medii de izolare solide.
Insamantarea produsului pathologic cu ansa
Se are in vedere ca:
-mediul de cultura sa fie proaspat turnat (24- 48 ore),
-sa fie verificat din punct de vedere al sterilitatii (martori de sterilitate),
-sa fie verificat din punct de vedere al calitatii mediului (tulpini de
referinta),
-suprafata mediului de cultura solid sa nu prezinte condens (risc de
contaminare),
-pe fundul placii se noteaza: data turnarii mediului, simbol referitor la data
insamantarii probei, numarul probei, tipul prelevatului (niciodata pe
capac),
-se tine placa Petri in mana stanga, inclinata, iar cu dreapata, se
manipuleaza ansa bacteriologica,
-ansa se sterilizeaza prin "ardere la rosu- incandescenta " la baza flacarii
becului Bunsen, inainte de incarcare a buclei cu produs, dupa terminarea
dispersiei pe mediu si intre cadrane:
Insamantarea unui produs pathologic recoltat cu tamponul
-tamponul se descarca prin rasucire pe mediul de cultura, la aprox. 0,5 cm
de la marginea placii Petri;
-se continua dispersia cu ansa bacteriologica, respectand cele 4 cadrane, cu
arderea ansei intre cadrane, racire in mediul de cultura,
-in cadranul 4, urmeaza sa se dezvolte colonii izolate, pentru
a efectua identificarea bacteriana din cultura pura.

Insamantarea in medii lichide

-cu seringa (inocularea sangelui in baloane de hemoculturi),
-cu pipeta Pasteur (sedimentul LCR),
-cu ansa (produs patologic sau cultura bacteriana),
Medii lichide - bulion simplu
• Categoria: Mediu de bază
• Componente: macerat de carne + peptonă + NaCl 0,5%
• Utilizare: pentru germeni nepretenţioşi
Geloza simpla
• Categoria: Mediu de bază
• Componente: bulion simplu + agar-agar

Insamantarea cu ansa a mediilor solidificate in panta

- se recomanda pentru mentinerea (stocarea) pe durata limitata (zile, 2
saptamani) a culturilor pure: tulpini de identificat, tulpini de referinta).
-se preleva cu ansa o colonie izolata pe un mediu agarizat,
-se depune inoculul in partea inferioara a pantei, imediat deasupra
lichidului de condens,
- se retrage ansa spre partea superioara a pantei, descrind miscari in "S" pe
suprafata mediului de cultura.

Insamantarea cu firul drept a coloanei de agar nutritiv moale

- este indicata pentru testarea mobilitatii bacteriilor sau pentru
conservarea pe perioade mai lungi (1 - 6 luni), a tulpinilor bacteriene,
- se incaraca firul cu inocul din cultura pura si se inteapa central coloana
de mediu, pana aproape de fundul tubului,
- la testarea mobilitatii de retrage acul cat mai exact pe acelasi tralect,
pentru a evita dilacerari suplimentare ale mediului in care cresterea poate
da impresia falsa de mobilitate a bacteriei.
Medii simple:
-Apa peptonata
-Bulion simplu
-Geloza simpla
Medii complexe:
-bulion sange
-geloza sange
-geloza chocolatie