GRĂSIMILE

GUZUN DUMITRIȚA
•  GRASIMILE SUNT AMESTECURI NATURALE DE COMPOZITIE COMPLEXA,
ALCATUITE IN PRINCIPAL DIN GLICERIDE.  DIN CELE MAI VECHI TIMPURI
GRASIMILE SI-AU GASIT DIFERITE INTREBUINTARI IN ALIMENTATIE,
MEDICINA, INDUSTRIE.  GRASIMILE AU ROL ENERGETIC IN ORGANISMELE VII,
FIIND IMPORTANTE IN LUPTA CONTRA FRIGULUI, CONTRIBUIE LA ABSORBTIA
VITAMINELOR LIPOSOLUBILE, ELIMINAREA BILEI, IMBUNATATESCCALITATILE
GUSTATIVE ALE HRANEI SI PROVOACASENZATIA DE SATURATIE. REZERVELE
ADIPOASE CRESC LA CONSUMUL EXAGERAT DE GRASIMI ALIMENTARE SI
GLUCIDE, DUCAND LA OBEZITATE.
• 1.GRASIMILE ANIMALE • SE SINTETIZEAZA DIN GLUCIDE SI PROTEINE. •
GRASIMILE ANIMALE SE GASESC SUB FORMA DE TESUT ADIPOS (MARONIU LA
MAMIFERELE NOU-NASCUTE) SUB PIELE, PE INTESTINE, PE ORGANELE INTERNE
OFERINDU-LE PROTECTIE SI PE MEMBRANELE  PERITONEALE CARE SUSTIN
STOMACUL. SUNT PRINCIPALA SURSA DE LIPIDE A ORGANISMULUI. ACESTEA
DIFERA IN FUNCTIE DE LOCUL UNDE SE DEPOZITEAZA PRIN CONSISTENTA,
CULOARE (GRASIMEA BOVINELOR ESTE GALBENA DATORITA PIGMENTILOR
CAROTENOICI - IN FUNCTIE DE CANTITATE GRASIMEA POATE FI ALB-GALBUIE,
GALBENA SAU GALBEN INTENS) SI COMPOZITIE CHIMICA.
• 2. GRASIMI VEGETALE: • A) ULEIURI DIN FRUCTE (ULEIUL DE MASLINE, ULEIURI
DE NUCA)B) ULEIURI DIN SEMINTE (ULEIURI DE FLOAREA SOARELUI, DE
DOVLEAC, DE SOIA)C) ULEIURI DIN EMBRION (ULEIURI DIN GERMENI DE
PORUMB SAU DE GRAU)D) GRASIMI VEGETALE SOLIDE CA UNTUL DE CACAO,
GRASIMEA DE PALMIERE) GRASIMEA DE ORIGINE MIXTA (ANIMALA SI
VEGETALA). ACESTE GRASIMI SUNT MARGARINELE DE DIVERSE
TIPURI.INALIMENTATIAALIPIDICA (FARAGRASIMI) APAR TULBURARI CA:
SLABIREA REZISTENTEI LA INFECTII, INCETINIREACRESTERII, SCURTAREA VIETII,
CARE NU POT FI PREVENITE SAU INLATURATEDECAT PRIN ADMINISTRAREA DE
ACIZI GRASIPOLINESATURATI
• AVANTAJELE UTILIZĂRII GRĂSIMILOR ÎN ALIMENTAŢIE • CANTITATEA OPTIMĂ
DE GRĂSIMI ŞI DE ULEIURI CONCENTRATE  ÎN CANTITATE MICĂ, UNELE GRĂSIMI
NATURALE CONCENTRATE SUNT BENEFICE OMULUI. ULEIUL DE MĂSLINE
EXTRAVIRGIN, DE PILDĂ, CONŢINE ACID OLEIC CU EFECTE FAVORABILE ASUPRA
VASELOR DE SÂNGE. ULEIURILE PRESATE LA RECE CARE PROVIN DIN DIFERITE
SEMINŢE OLEAGINOASE (FLOAREA SOARELUI, SOIA, ETC), PRIN CONŢINUTUL DE
ACID LINOLEIC, PREZINTĂ EFECTE BENEFICE ASUPRA PIELII ŞI A MUCOASELOR,
ÎNDEOSEBI AL CELOR INTESTINALE. ŞI UNTUL, DACĂ ESTE NATURAL ŞI NESĂRAT,
ESTE SĂNĂTOS ÎN CANTITATE MICĂ, PRIN FAPTUL CĂ ADUCE ÎN ORGANISM ACIZI
CU LANŢ SCURT (BUTIRIC, CAPROLIC, CAPRONIC), FOARTE DIGERABILI, PRECUM
ŞI ACIZI
•  ATÂT EXCESUL DE GRĂSIMI, CÂT ŞI COMPUŞII TOXICI CARE SE FORMEAZĂ LA
CONTACTUL DINTRE ALIMENT ŞI TRIGLICERIDELE ÎNCINSE, CREEAZĂ MULTE
PROBLEME PENTRU SĂNĂTATE, UNELE DINTRE ELE MANIFESTÂNDU-SE DUPĂ
MULŢI ANI. CU ATÂT MAI DĂUNĂTOARE SĂNĂTĂŢII, SUNT MÂNCĂRURILE
PRĂJITE A DOUA SAU A TREIA OARĂ ÎN ACELAŞI ULEI.  GRĂSIMILE
SUPRAÎNCĂLZITE PIERD ACIZII NESATURAŢI, PRIN DESFACEREA LEGĂTURILOR
DUBLE (SATURARE), TRANSFORMÂNDU-SE ÎN LIPIDELE SATURATE, CARE NU
SUNT SĂNĂTOASE, DEOARECE CRESC COLESTEROLEMIA, TRIGLICERIDEMIA ŞI
MASA ADIPOASĂ.