Tipuri de

ecosisteme-flora și
fauna
 BIOTOPUL

 Reprezintă totalitatea factorilor abiotici

prezenţi într-un anumit spaţiu de viaţă care
asigură existenţa unei comunităţi de
vieţuitoare.
 Factorii abiotici sunt:
-apa -lumina
-solul -temperatura
-aerul -poziţia geografică
 BIOCENOZA

 Reprezintă comunitatea de populaţii

caracteristice unui biotop.
 Cuprinde:
-plantele
-animalele
-omul
 ECOSISTEMUL
 Reprezintă unitatea structurală şi funcţională care se
stabileşte între biotop şi biocenoză.
Tipuri de ecosisteme:
-naturale:-terestre:- paduri de conifere, foioase,
ecuatoriale;
- pajisti alpine si subalpine;
- desertul;
-acvatice: raul, lacul, balta, Delta
Dunarii, mari, oceane,
-antropizate: ecositeme urbane, rurale, agroecosisteme
 Ecosisteme terestre
 Ecosistemul padure- este un ecosistem
terestru complex si variat, reprezentand cel
mai stabil biom de pe glob. Padurile umede
reprezinta 27 % din totalul suprafetei constituit
de padure si cuprinde:
 Paduri de foioase:- padure de fag, padure de
stejar
 Paduri de conifere
 Padurea de stejar
 Se intinde din zona montana inferioara pana in zona de campie si
Delta Dunarii;
 In zona montana,de la 300-400 m altitudine si pana la 1000 m
altitudine se dezvolta padurea de gorun;
 In zona colinara, sub 600 m se gaseste gorunul si stejarul;
 Pe versantii insoriti se dezvolta stejarul pufos;
 In zona de campie si Delta Dunarii se dezvolta garnita.
 Datorita luminozitatii insuficiente, sub arbori se dezvolta arbustii si
plantele ierboase.
 Fauna este reprezentata de insecte fitofage( furnici, tantari,
viespea stejarului), moluste( melci), paianjeni, soparle, serpi,
pasari( cucul, privighetoarea, pitigoiul, mierla, cinteza)
mamifere( veverita, rasul, mistretul, cerbul, caprioara, vulpea).
 Padurea de fag
 Se intinde intre 600- 1450 m altitudine;
 Temperatura medie anuala variaza intre 7,5 – 9,5 ºC;
 Precipitatiile sunt cuprinse intre 900- 1000 mm/an;
 Solul brun de padure are ph-ul cuprins intre 4,5-6,5.
 Esenta dominanta este fagul care poate trai in
amestec cu tei, paltin, scorus, gorun, carpen.
 Pe scoarta arborilor cresc ciuperci, licheni, muschi;
 Pe sol se intalnesc ferigi, fragi, ciuperci.
 Fauna este formata din insecte fitofage, amfibieni,
soparle, pasari ( ciocanitoarea, vulturul, alunarul),
mamifere( jderi, mistreti, cerbi, ursi bruni).
 Padurea de conifere
 Este formata din 2 etaje: unul reprezentat de brad, molid,
pin si al doilea format din 2 sau mai multe specii;
 Altitudine: in nordul tarii- 1200-1700 m, in sudul tarii intre
1300-1400 m;
 Molidisurile formeaza limita superioara a padurilor;
 Datorita climatului mai aspru, a umbrei persistente si a
stratului gros al litierei format din frunze, conuri, ramuri,
trunchiuri, stratul arbustilor si al subarbustilor este putin
dezvoltat.
 La umbra molizilor se intalnesc muschi ciuperci- hribi,
painisoare, licheni- matreata bradului, ferigi, clopotei, banuti.
 Fauna este reprezentata de muschi, licheni, viermi( rame),
moluste( melci), insecte( fluturi, furnici, tantari),
amfibieni(tritonul, salamandra), serpi(vipera cu corn), pasari(
vultur, ciocanitoare, soim) mamifere( cerb, caprioara,
veverita, rasul, jderul, pisica salbatica).
 Pajistile alpine si
subalpine
 Pajistile sunt ecosisteme terestre in care
producatorii primari sunt reprezentati de o
vegetatie ierboasa saraca.
a. Dupa origine pajistile pot fi:
- Naturale
- amenajate
b. Dupa altitudine pajistile pot fi:
 - alpine,
 - subalpine,
 - de stepa.
 Pajisti de stepa
Sunt localizate in estul Campiei Romane, sudul Moldovei
si Dobrogei;
 Plantele prezinta adaptari xerofite pentru apa din sol-
radacini lungi, rizomi, bulbi, frunze cu limb redus,
protejate de peri sau ceara: pelinita, scaiul dracului;
 Maracinisurile sunt formate din porumbar, maces,
migdal pitic, iasomie
 Consumatorii primari sunt reprezentati de lacuste,
greieri, carabusi, prepelite, potarnichi, ciocarlii,
harciogi, soareci, iepuri de camp;
 Consumatorii secundari sunt reprezentati de paianjeni,
soparle, pasari insectivore( lastunul), mamifere
(dihorul)
 Pajisti alpine
 Productia primara este data de totalitatea plantelor
fotosintetizatoare;
 Altitudine: peste 1800 m, cu ierni geroase, zapezi mari
si vant puternic;
 Pentru a rezista conditiilor climatice plantele sunt pitice,
taratoare, cu frunze dispuse in rozeta la suprafata
solului;
 Florile sunt viu colorate si de dimensiuni mari: floarea
de colt, argintica, ochiul sarpelui;
 Fauna este slab reprezentata; melci, paianjeni, greieri,
serpi, acvila, soimul, capra neagra.
 DESERTUL
 Deşertul sau pustiul este o zonă care primeşte foarte
puţine precipitaţii, aproximativ 250 mm pe an.
Deşerturile au reputaţia de a susţine foarte puţine forme
de viaţă deşi, la o comparaţie mai atentă cu un mediu
mai umed, formele de viaţă din deşert sunt de cele mai
multe ori variate şi rămân în general ascunse pentru a-
şi păstra umiditatea.
 Plantele de desert sunt plante xerofite- cactusi-
prezentand adaptari la mediu: reducerea limbului foliar,
ingrosarea epidermei, micsorarea numarului de
stomate, transformarea frunzelor in spini, formarea de
tulpini suculente in care se depoziteaza apa de rezerva.
 TIPURI DE DESERT
A. Deşerturi aride- In aceste pustiuri carenţa de apă, pământul uscat este
cauza esenţială, a lipsei vieţii în regiune.
B. Deşerturi nisipoase (Erg)-In ţinut stratul superior este alcătuit din nisip în
care predomină cuarţul care a luat naştere prin fenomenul de eroziune
datorat în special vântului, sub acţiunea căruia formează dune de nisip
care pot fi mişcătoare. Condiţiile de viaţă în aceste regiuni sunt vitrege,
unul dintre deşerturile cele mai mari de acest tip este Rub al-Chali din
Arabia.
C. Deşerturi pietroase sau stâncoase (Hammada)- In acest caz stratul
superficial este alcătuit din blocuri de piatră sau stânci, rezulat din
crăparea rocilor cauzat de diferenţele mari de temperatură şi îngheţului
D. Deşerturi cu pietriş ( Serir)- I-au naştere prin procesele de eroziune şi
depunere a materialui adus de gheţari astfel de pustiuri se pot întâlni în
Asia Centrală (Iran).
E. Deşerturi de sare- Au luat naştere în regiuni aride unde sarea s-a depus
după evaporarea apei în care era dizolvată.
F. Pustiuri de gheaţă- Pustiuri de gheaţă pot fi întâlnite în regiunea polară
sau în munţii înalţi unde temperatura scăzută a împiedicat dezvoltara
vegetaţiei. Apa fiind sustrasă solului prin îngheţ, precipitaţiile cad sub
formă solidă (zăpadă). In această categorie se pot amiti regiunile polare,
Wright Valley din Antarctica.
 Pesterile
 Caracteristic pesterilor sunt stalactitele si stalacmitele
 Plantele lipsesc complet, doar la intrarea in pesteri unde
exista lumina, pe peretii umezi se observa alge
asemanatoare cu verzeala zidurilor. Exista bacterii si
ciuperci
 -temperatura este constanta de 10°C, umiditatea este
ridicata 95-100%, lumina este foarte redusa si patrunde
doar la intrarea in pesteri
 Adaptarile animalelor la mediul de viata cavernicol:
-pigmentatia slaba a corpului, alungire apendicilor
corpului(antene+ picioare), regresul ochilor
 Se caracterizeaza prin prezenta unui numar foarte mare
de lilieci.
 Liliecii sunt mamifere zburatoare si fac parte din
ordinul Chiropterelor
 Raul
 Are doua zone:
 A. cursul superior numit si amonte sau zona pastravului;
 Producatorii sunt reprezenatati de alge, licheni si muschi;
 Consumatorii sunt nevertebrate cu corpul plat cu carlige, gheare,
ventuze cu ajutorul carora se prind de substra( planarii crustacee,
racul lataus si vertevbrate reprezentate de pastrav;
 B. cursul inferior numit si aval sau zona crapului;
 Producatorii primarii sunt algele, lichenii si muschii;
 In masa apei plutesc numeroase organisme care alcatuiesc
planctonul format din plante( fitoplanctonul) si animale
( zooplanctonul)
 pestii sunt prezenti in cursul inferior de mreana, stiuca, crap.
 Lacul
 Lacurile pot fi de mai multe feluri: de munte si de ses;
 Productia primara este influentata de adancimea
lacului, astfel ca lacurile de adancime redusa sunt mai
productive decat lacurile cu adancimea mia mare;
 In zona litorala se intalnesc matasea broastei, lana
broastei, trestia, papura, stanjeneluol galben si nufarul.
Animalele sunt reprezentate de protozoare, spongieri,
viermi, moluste( scoici) pesti( crapul, carasul, platica,
stiuca), amfibieni( broaste) reptile( gusterul, serpi de
apa), pasari( rate, gaste, pescarusi), mamifere( vidre,
sobolani);
 Marea Neagra
 Marile si oceanele ocupa aproximativ 70% din suprafat
Globului si reprezinta biomul cel mai complex;
 In zona litorala se intalnesc algele verzi, brune si rosii;
 Fauna este reprezentata actinii, guvizi, crabi, melci,
scoici, pesti (calcan, pisica de mare, vulpea de mare,
scorpia de mare meduze, mamifere ( delfinul, focile cu
burta alba);
 Prin caracterele biotopului si biocenozei, Marea
Neagra este unica intre marile lumii.
 Delta Dunarii
 Rezervatia Delta Dunarii ocupa o suprafata de
aproximativ 6000 km² si cuprinde: bratele dunarii,
ghiolurile, lacurile, canalele si garlele, japsele,
grindurile, plaurii, padurea Letea, apele salmastre,
terenurile inundabile;
 Fauna este reprezentata de protozoare, celenterate,
viermi, moluste, pesti, broaste, serpi, pasari( lebede,
rata, gasca, egreta, starcul cenusiu)
 Agroecosistemele
 Sunt ecosisteme agricole create de om, cu scopul obtinerii de
legume, cereale, plante tehnice, pomi fructiferi, pasuni si fanete;
 Producatorii primari sunt reprezentati de una maxim doua culturi
pe aceeasi suprafata de teren;
 In ecosistemele agricole se da o lupta dura intre plantele de
cultura si buruieni;
 Fauna este reprezentata de viermi ( rama, viermele sfredelitor),
moluste( melcul de livada, limaxul), artropode( paianjeni, furnici,
tantari, greieri, radasca, lacuste, libelule, gandac de colorado,
plosnita cerealelor), serpi, soprale, braoste, pasari( ciori, ciocarlia,
ciocanitoarea, vrabia, pitigoiul, braza), mamifere( popandaul,
dihorul, cartira, iepurele, soarecele).