Sunteți pe pagina 1din 13

Tipuri de medii de via

Realizat de: Ungureanu George

Medii geografice
Mediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din mai multe componente (relief, apa, aer, sol, vietuitoare, inclusiv omul cu activitatile sale) intre care s-au statornicit relatii multiple de natura spatiala, temporala, cauzala, evolutiva si care se ofera observatiei prin peisaje. Cele mai favorabile medii de via sunt cele care se suprapun peste mediile temperate, de tip mediteranean, temperat umed i temperat uscat. Cu toate acestea mediul tropical umed din Asia de Sud Est este foarte bine populat, aproximativ 2 miliarde de oameni nfruntnd musonul i precipitaiile bogate.

Mediul stepelor

Stepele reprezint o zon de vegetaie n care flora este reprezentat de plante ierboase i condiiile climatice sunt semiaride. Stepele ocup cele mai ntinse regiuni climatice de pe glob, n care domin vaste formaiuni ierboase. Ele sunt rspndite, n general, n climatul temperat-continental, unde predomin verile secetoase urmate de ierni friguroase.

Biotopul stepei este unul diferit de cel al pdurilor. Cad puine precipitaii, nu mai mult de 400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicat. Temperatura medie iarna este de 10 C...-5 C, iar vara poate ajunge pn la 30...35 C.Stepele se dezvolt pe soluri din clasa molisoluri: cernoziomuri, soluri cenuii i cafenii. Flora este dominat de graminee i din plante cu rizomi (care se dezvolt rapid dup ce apar condiii favorabile), dar i din tufriuri i plante spinoase. Exemple:Avena sativa ovz, Salvia officinalis salvie, Obione verrucifera colilie, Eryngium planum spinul vntului, etc. Arborii i arbutii lipsesc din cadrul stepelor. Fauna este reprezentat de diferite animale: roztoare: hrciog,popndu,oarece-de-cmp,hermin; lagomorfe: iepure; carnivore: lup;

Mediul mediteranean
Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii Mediterane. Este caracterizat prin ierni blande, ploioase si veri calduroase, uscate, avand regiuni intens populate si cu multiple modificari in peisaje. Precipitatiile sunt cuprinse intre 400 si 800 mm/an si au deseori un caracter torential. Gasim aici soluri roscate-castanii si roscate-brune. Se intalneste de asemenea terra rossa, un sol rosu format pe calcar. Vegetatia este formata din arbori vesnic verzi cum sunt stejarul de pluta, stejarul vesnic verde, pinul de Alep, cedrul de Liban, maslinul salbatic. Fauna cuprinde numeroase insecte, vipera cu corn, broasca testoasa, lupi, ursi, jderi, capre salbatice, magotul si sacalul.

Mediul de savan
Savana este alcatuita din specii xerofite, care au radacini adanci si ramificate prin care absorb necesarul de apa din sol, iar suprafata frunzelor s-a redus pana la spini, pentru micsorarea evapotranspiratiei. Acestea au inaltimi care uneori ajung la cativa metri. Dintre arbori, mai raspanditi sunt baobabul (cu trunchiul gros), palmierul de savana si acaccia (cu coroana in forma de umbrela), iar dintre ierburi predomina gramineele xerofite inalte de pana la 2-3 m (iarba elefantilor). Savanele Africii formeaza habitatul unor ierbivore ca gazela, caprioara, antilopa, bivolul salbatic, rinocerul, zebra, girafa si elefantul.

Mediul deerturilor de zon cald


Caracteristica mediului desertic este climatul cald si uscat cu mari variatii diurne si precipitatii anuale sub 200 mm, cu o distributie neuniforma. Solurile de desert (sieroziomuri) sunt lipsite de humus datorita vegetatiei rare si au o culoare cenusie sau roscata, in functie de tipul compusilor fierului care le coloreaza. Deserturile au o vegetatie care difera mult de la o regiune la alta. Spre exemplu, in Sahara predomina ierburile, tufisurile xerofite, iar in deserturile Mojave Sonora sunt caracteristici cactusii candelabru. Fauna este reprezentata prin diferite specii de serpi, scorpioni, insecte, camila dromader, camile cu doua cocoase, cai salbatici, lame.

Sfarit