FORMĂ ELEMENTARĂ DE

ORGANIZARE A ECOSFEREI

Ecosistemul este unitatea organizatorică elementară alcătuită din biotop,

ocupat de o biocenoză şi capabilă de realizare a productivităţii biologice.
I. În funcţie de substrat, ecosistemele se clasifică în:
a) ECOSISTEME TERESTRE:
- păduri
- pajişti
b) ECOSISTEME ACVATICE care, la rândul lor sunt clasificate după:
 Mişcările masei de apă:
ecosisteme de apă curgătoare:
- pârâuri
- râuri
- fluvii
ecosisteme de apă stătătoare:
- temporare: mici ochiuri de apă
- permanente: bălţi, lacuri, mlaştini.
 Valorile salinităţii apei:
ecosisteme cu salinitate scăzută: ape dulci
ecosisteme cu salinitate moderată: ape salmastre
ecosisteme cu salinitate mare: Lacul Sărat, Lacul Techirghiol.
 Cantitatea de substanţă organică din apă:
ecosisteme cu resurse nutritive reduse, bogate în oxigen şi cu biocenoză săracă:
- lacurile de munte
ecosisteme cu resurse nutritive reduse, cantitate redusă de oxigen şi biocenoză complexă:
- bălţile din Delta Dunării
ecosisteme cu resurse nutritive bogate, sărace în oxigen, apă acidificată şi cu biocenoză
săracă:
- turbăriile
II. În funcţie de categoria trofică predominantă, ecosistemele se clasifică în:
a) Ecosisteme în care predomină producătorii primari: păduri, păşuni, culturi agricole.
b) Ecosisteme în care predomină consumatorii, de exemplu peşterile.

III: În funcţie de gradul de dezvoltare (succesiunea ecologică), ecosistemele pot fi:

a) tinere: exemplu: culturile agricole (activitatea producţiei primare este mai mare decât a consumatorilor)
b) mature: exemplu: pădurile (activitatea producţiei primare este egală cu a consumatorilor)
c) bătrâne: exemplu: pajiştile suprapăşunate (predomină activitatea consumatorilor)

IV. După origine, ecosistemele sunt:

a) naturale: păduri, păşuni, peşteri
b) artificiale (antropizate): culturi agricole, iazuri, bazine piscocole.
 ECOSISTEME TERESTRE
ECOSISTEMUL PĂDURE

Pădurile sunt ecosisteme terestre complexe şi variate, reprezentând cel mai stabil biom de pe glob.
Pădurile umede reprezintă 27,1% din totalul suprafeţei constituit de pădure şi cuprind:
Păduri de conifere;
Păduri de foioase din zona temperată;
Pădurea ecuatorială (tropicală);

PĂDUREA DE CONIFERE
Este formată din două etaje:
unul reprezentat de brad, molid, pin
altul format din două sau mai multe specii
Pădurile de conifere ocupă partea mijlocie a munţilor.
În nordul ţării sunt situate între 1200 – 1700 m altitudine
Brad
Iar în sudul ţării între 1300 – 1400 m.
Dintre conifere, molidişurile formează linia superioară a pădurilor.
În marile depresiuni intercarpatice din Carpaţii Orientali şi în văile barate de chei, molidişurile se
întîlnesc şi la altitudini mai mici, cuprinse între 700 – 800 m.

Molid
Pin
 Stratul arbuştilor (salcia, alunul, ienupărul) şi al subarbuştilor (coacăzul, afinul) este puţin
dezvoltat datorită climatului aspru şi umbrei persistente precum şi a stratului gros al litierei format
din frunze, conuri, ramuri, trunchiuri.

Salcia Alunul Ienupărul Coacăzul Afinul

La umbra molizilor se întâlnesc:

muşchi, ciuperci (hribi, pâinişoare)
licheni (mătreaţa bradului)
Pâinişoare
ferigi şi angiosperme (vulturica, clopoţei, bănuţi) Hribi
Muşchi

Mătreaţa bradului

Feriga
Vulturica Clopoţei
 Fluturi
Fauna este reprezentată de:
viermi (râme)
moluşte (melci) Melci
insecte (fluturi, furnici, ţânţari)
amfibieni (tritonul, salamandra)
şerpi (vipera cu corn)
păsări (forfecuţa)
mamifere (cerbul, căprioara, veveriţa, râsul, jderul, pisica sălbatică)

Salamandra Vipera cu corn Cerbul Caprioara

Veveriţa Râsul Jderul Pisica sălbatică