APELE sunt ecosisteme naturale

acvatice. Pot fi:

⚫ape stătătoare → lacuri, bălți
⚫ape curgătoare → râuri, fluvii
 Apele stătătoare
Lacurile, bălțile și mlaștinile = ecosisteme naturale
de apă stătătoare.

Deosebiri dintre lacuri și bălți:

 bălțile au suprafețe mai mici decât lacurile.
 bălțile au adâncimi mai mici decât lacurile.
 bălțile au vegetație în zona de fund, lacurile nu au
vegetație în zona de fund (deoarece nu pătrunde
lumina).
LACUL
 BIOTOPUL
• cuprinde trei zone: -zona litorală
- masa de apă sau zona pelagică
- fundul apei sau zona bentală.
•lumina - pătrunde în straturile superficiale ale apei → plantele
pot realiza fotosinteza.
• temperatura - variază în funcție de altitudine și de anotimp →
iarna apa de la suprafață poate îngheța, iar în profunzime are
temperatura de 40C.
• salinitatea → diferă în funcție de cantitatea de săruri minerale
dizolvate în apă, de precipitații, de evaporarea apei.
• oxigenarea și transparența apei → în lacurile de munte este
mai mare decât în lacurile de câmpie.
 BIOCENOZA EUGLENA
Microorganisme: VERDE

BACILI

PARAMECIUL AMIBA
ALGE:
MĂTASEA BROAȘTEI

LÂNA BROAȘTEI
Plante ierboase:
STUF

PAPURĂ

TRESTIE
NUFERI
ANIMALE NEVERTEBRATE:
RAC

SCOICA DE LAC
BURETE DE APĂ
DULCE MELCI

ȚÂNȚARUL LIBELULĂ

LIPITOARE
ANIMALE VERTEBRATE:

CARAS

CRAP

PLĂTICĂ
SOMN
ROȘIOARĂ

BROASCA DE LAC BIBAN

ȘERPI
 GÂSCA
SĂLBATICĂ

LIȘIȚA

RAȚA
SĂLBATICĂ
VIDRA
 RELAȚII ÎNTRE VIEȚUITOARE
 Producătorii
- algele
- plantele superioare
 Consumatorii
- lipitoarea → se hrănește cu sângele vertebratelor
- scoica de lac → filtrează apa, reținând hrana
- țânțarul → masculii se hrănesc cu seva plantelor, femelele cu sângele
animalelor
- libelula → vânează insecte care zboară deasupra apei
- roșioara, plătica → consumă hrană vegetală
- știuca → se hrănește cu pești
- bibanul → consumă râme, scoici, insecte, pești, broaște
- lișițele, stârcii, rațele sălbatice → se hrănesc cu moluște, insecte, pești,
broaște
 Descompunătorii
- bacterii
- ciuperci microscopice
 ADAPTĂRI ALE VIEȚUITOARELOR
⚫ tulpinile și frunzele nuferilor → conțin spații cu aer, care permit plutirea

⚫ deplasarea în apă → favorizată de forma hidrodinamică (pești), membrana

interdigitală de la membrele posterioare (broaște, rațe, gâște)

⚫ reproducerea broaștelor este legată de apă → din ouă ies larve (mormoloci)

din care se formează adulți = metamorfoză

⚫ rațele și gâștele → au o glandă a cărei secreție unsuroasă o întind cu ciocul

pe pene (penajul devine impermeabil)

⚫ berzele și stârcii → au gâtul și ciocul lung, picioare înalte și subțiri (se pot

deplasa prin ape puțin adânci fără să își ude penele)

 BĂLȚILE
 sunt ecosisteme acvatice
asemănătoare lacurilor în
multe privințe .
 au caracteristici similare de
biotop și biocenoză .
 se formează, de obicei, în
zonele de luncă
inundabilă , în locuri în
Balta Parc Național Munții Măcinului
care stagnează apa .
 MLAȘTINILE
 sunt ecosisteme acvatice
intermediare între cele
terestre și cele acvatice .
 ele nu au scurgere, apa
provenind din precipitații,
din inundații sau pânza
freatică .

Mlaștina TOGAI
BIOTOPUL
BIOCENOZA
 Apa sub formă de
lăculețe și râulețe
care le alimentează
permanent.
 Culoarea și BARZA BROASCA PLOP

temperatura apei
variază în funcție de
zonă și anotimp.

TRITON SALCIA
 Apele curgătoare

 sunt ape care curg printr-o albie și se varsă într-o altă

apă (curgătoare sau stătătoare).
sunt ecosisteme acvatice reprezentate de izvoare , pâraie ,
râuri , iar în zona de șes se găsesc ecosisteme acvatice ale
râurilor mari și al Deltei Dunării(fluvii) .
se alimentează din apele subterane, precipitaţii, lacuri,
topirea zăpezii sau a gheţarilor.
TIPURI DE APE CURGĂTOARE
TORENT

Ape permanente

Pâraie

Râuri
CANAL

Fluvii
BIOTOPUL

 râurile de munte au apă rece, bogată în oxigen și viteză

mare de curgere.
 albia râului este alcătuită mai mult din pietre, mai puțin din
nisip.
 râurile din zonele de câmpie au apă mai puțin rece, mai
tulbure, mai săracă în oxigen.
 albia este formată din nisip și mâl, curgerea apei este lentă.
 temperatura apei crește de la izvor spre cursul inferior.
 BIOCENOZA
formată din specii pelagice și bentonice .
la izvor este reprezentată de alge albastre și verzi,
protozoare, lipitori, viermi, larve de insecte,
crustacee.
în zona pâraielor găsim mușchi care acoperă
țărmurile pietroase , mătasea broaștei .
animale : viermi, scoici, insecte acvatice, pești .
Viețuitoare de pe malurile râurilor:
 plante ierboase: trestia, papura.
 arbori: salcia, plopul, arinul.
 animale: amfibieni (diverse specii de broaște), păsări (barza, stârcul
cenușiu), mamifere (vidra, castorul).

Viețuitoare din apele râurilor:

 animale: crustacee (racul de râu), pești (crap, șalău, păstrăv, știucă,
biban, caras).
 MREANĂ
ARINUL
STÂRCUL CENUȘIU

PĂSTRĂV ȘTIUCĂ

VIDRA CASTOR
VĂ MULȚUMESC !