ARBORELE LUMB

ANIMALE SI PLANTE ELE$TEE. RAURI $1 pARAIE

423-428

ARTA SI OMUL ARTAPRERAFAELIT A

121-122

PLANETA pAMANT CARBUNELE

43-46

CORPUlOMENESC

VITAMINE MINERALE

169-170

STIINTA SI TEHNOLOGIE cLADIRI

241-244

ISTORIE UNIVERSALA

ROMA: PRABU$IRE iN VEST

33-34

ATLASUL LUMII .PERU

42

TEST - INTREBARII RAsPUNSURI

~ct9r 1 B_ucure?ti

ISSN: 1454::9344

Elestee, rauri ~i paraie

Apa este esentiata uietii; iar apa dulce asigurii 0 varietate largii de babitate pentru ani-

..... , male ~i plante acuatice, de la rdurile cu flux rapid panii la paraiele reci, inguste, # la elesteele lini~tite, bogate in brand.

v: din apele dulci a evoluat ad! din mari, cat si de pe uscat. Majoritatea ani- ~ malelor care traiesc in apa dulce, inclu- ~ siv pestii Si micile nevertebrate, precum pro- ~ tozoarele Si hidrele, au evoluat in mare si au l' patruns in apa dulce prin sistemele de rauri. Insectele, paianjenii si unele moluste au colonizat apa dulce provenind de pe uscat,

Plantele acvatice provin .5i ele' din mediul terestru, si unele varietati mai pastreaza inca trasaturile unei vieti terestie, precum. stomatele - porii minusculi ce controleaza intrarea ~i lesirea din planta a gazelor ea oxigenul si dloxidul de carbon ..

Apele dulci pot fi impartite In doua tipuri: ape dulci, sau moi, :;;1 ape calcaroase (bogate in calciu), sau dure, cxista, fireste, multe paraie ~i elestee care se incadreaza intre acestc doua categorii. In ambele tipuri de mediu, organismele ceIe mal importante sum bacteri-

iIe, elementul de baza In lantul hranei, Aceste plante simple nu pot supravietui in conditii adde si de aceea ape le acide contin purine comunitati de animale. In schimb, in apele bogare In calciu bacteriile prospers. In consecinta, elesreele si paraiele din regiuni calcaroase sau cu piatra de var, bogate In calciu, contin cele mai mari cornunitati acvatice, atat ca nurnar de indivizt, cat si de specii,

Plante acvatice

Elesteele CLi apa moale sunt bogate in plante acvatice, de la plante de mlastina si de balta care cresc In [urul lor, pana la plante care au

o Somonii devin maturi In mare, dar se intore in apa dulce pentru a se inmult], adesea lnotand Impotriva unor torente puternice pentru a ajunge la loeurile traditionale din raurl unde i~i depun ierele.

o Unele larve de frigana se protejeaza formandu-sl un inveli\> eilindric din bucat] de materie vegetala.

radacina 1n malul de pe fundul elesteului si au frunze plutitoare, sau chiar plante care toata viata sunt complet scufundate in apa.

Plantele acvatice au tesut intaritor (lignina) mai putin de cat plantele terestre st au un invelis extern subtire (epiderma) care perrnite 0 mai mare flexibilitate, astfe! ca ele sol se poata legana in curentii de apa, Spatiile mari pline cu aer, numite aerenchime, confera plantelor capacitatea de plutire :;;i asigura un stoC de oxigen usor accesibil, care poate fj distribuit in tot corpul plantei. Flexibilitatea mai este favorizata prin faptul ca tesutul conducator al plantelor acvatice este dis pus ca un singur miez central,

423

ELE~TEE, RAuRI ~I pARAIE

spre deosebire de cel al plante lor terestre, la care tesutul conducator ia forma mai rnultor manunchiuri dispuse In jurul tulpinii.

Piciorul cocosului de apa este un exemplu de planta cu frunze plutitoare si radacina "in malul unui elesteu sau alhiei unui parau. Are doua tip uri de frunze - unele sub apa, fin clivizate, care asigura rezistenta mica fata de curentii de apa, ;;i altele plutitoare, plate ;;1 rotunde. Piciorul cocosului de apa infloreste primavara rarziu, formand mase de flori eu petale albe deasupra apei, asemanatoare cu piciorulcocosului. Sunt polernzate de albine $i rnuste.

Nuferii au de asernenea frunze pJutitoare rnari si plate. Acestea au 0 suprafata superioara cerata, imperrneabila. Suprafata superioara a frunzelor are pori minuseuli (stomate) prin care are loc schirnbul de gaze, in timp ee suprafata Inferioara a frunzelor absoarbe oxigen si saruri minerale din apa, Fiorile mari ale nuferilor sunt polenizate de rnuste si giindaci.

Imersiune cornpleta Plantele care traiesc complet submerse includ diatomeele, unele specii formand depuneri calcaroase in peretii eelulari. Diatomeele sunt inrudite eu algele ;;i formeaza mase dense. Ciunea baltii este 0 planta submersa raspandita. Aceasta specie este adesea folosita in aevarii, deoarece produce cantitati mari de oxigen "in timpul procesului de fotosinteza

Multe tipuri de plante acvatice plutesc la suprafata, inclusiv lintitele cu frunzele rnici, Fiecare planta de Iintita are diametrul de numai cativa rnilimetri si consta dintr-o frunza mica - de fapt 0 tulpina modificata - si radacini atarnate, subtiri. Toamna se produc frunzulite eu radacini mici, Acestea acurnuleaza rezerve de amidon si se lasa Ja fund, uncle raman toata iarna. Primavara, dupa ce rezervele de amidon au fast folasite si s-au dezvoltat spatii eu aer in tesuturi, frunzele se ridica La suprafata.

Plantele acvatice sunt de obicei autopolenizatoare sau ies la suprafata pentru a fi polenizate de insecte, Otrateil de balta sunt un grup de plante ce plutesc liber si sunt poJenizate sub apa. Staminele se detaseaza de

424

o Apa dulce in forma sa cea mai spectaculoasa - Cascada Niagara. Turbulenta este importanta in apa dulce. deoarece face ca oxigenul datator de via~a sa se dizolve in apa.

o In apele mai linistite, ox.igenul este obfinut prin fotosin- ~ teza de plante, pre- ~

cum acest piciorul- 3(

coco~ului de apa, c3

flo area de sex masculin 5i urea la suprafata, Ac010, se desfae sl elibereaza polenul, care se scufunda $i polenizeaza florile de sex feminin, situate in axila frunzei.

Animale acvatice

Pe uscat, oxigenul este disponibil in atmosfera in forma libera, pe cand in apa concentratia de oxigen dizolvat este mult mai redusa. De asemenea, oxigenul se difuzeaza rnai incet din apa dedit din aer in tesuturile corpului. Animalele mici, cum sunt puricii de balta si viermii lati , folosesc 'intreaga suprafata a corpului drept suprafata de respiratie, iar ox igenul se difuzeaza prin peretele corpului.

Animalele mai mad au suprafete respiratorii speciale. Pestii, spre exernplu, isi umplu gura CLI apa ;;i apoi 0 tree prin branhii, scotand-o prin fantele branhiale. Branhiile, in care are loc schimbul de gaze, au multe vase sangvine. Molustele ell doua cochilii, midiile de apa dulce, de cxernplu, pornpeaza apa in ~i din corpullor folosind sifcane. In acest caz, apa care intra aduce ~i particule fine de hrana.

Fauna unui elesteu include reprezentanti ai tuturor grupurilor principale de animale, $i in general mernbrii cornunitatii unui elesteu prezinta un model complex de relati: de alimentatie,

Sponqieri, hidre si fascicole

Spongierii de apa dulce formeaza incrustari de CLlIOli deschise pe plantele acvatice si sunt consumati de larvele unor muste. Hidrele, animale subtin, CLI corpul moale, ce ating lungimea de 2,5 em, au mai multe tentacule prevazutc eu celule tepoase si se hranesc in principal cu crustacee mici de apa dulce, precum dafnia. Viermii lati de apa dulce sunt numerosi, Ei ating o lungime de aproximativ 4 em si se hranesc cu animale rnoarte. Alti viermi lari, cunoscuti sub numcle de fascicole, sunt paraziti, Unele fa scicole sunt paraziti externi ce traiesc pe pesti, "in

o Suprafata elesteului asigura un loc de trai pentru multe insecte. Pupele de insecte traiesc chiar sub suprafata,

o Crevetele de apa dulce inoata neintrerupt impotriva curentului in raurile natale.

timp ce altele, In diferite stadii larvare, traiesc In intestinele mai multor specii, printre care melcii de apa, pestii 9i pasarile. BiJharziaza este 0 boala care apare in tari cu clima calda, provocara de fascicole. Oamenii se contamineaza intrand in apa dulce, un de larvele faseieolei migreaza de la melcii de apa si penetreaza pielea de pe piciorul omului.

Gasirea unei gazde

Teniile folosesc de asernenea cliferite gazde. De exernplu, 0 specie de tenie traieste la maturitate in Intestinul unei pasari ce se hraneste cu pesti, precum pescarusul albastru sau batlanul, dupa doua stadii larvare diferite petrecute intr-un crustaceude apa dulce si un peste.

Midia lebada este 0 molusca de apa dulce cu un cielu al vietii neobisnuit. Midia rnatura, care atinge lungimea de 13 ern, traieste Ingropata in rnalul :;;i nisipul unui ele~teu sau al unui parau cu flux lent, flxata eu piciorul sau musculos. Ouale fecundate se transforma ill larve cu cochilie, care isi incheie dezvoltarea fixandu-se pe un peste, precurn un ghidrin. Ele raman fixate pe peste si se hranesc cu sangele

sau timp de trei luni, dupa care se elibereaza 'Ii se transforrna intr-o mica midie matura, Suprafata unui elesteu pare fluida, insa, datorita tensiunii supcrflciale, exista 0 pelicula

~supelficiala tare, dar elastica, folosita de diferite animale mici. Plosnltele de apa sunt insecte care se deplaseaza rapid pe suprafata apei. Picioarele lor se termina intr-o aglomerare de peri irnpermeabili, care actioneaza ca niste pernite tapisate, prevenind patrunderea prin sliprafata apei. Perechea de picioare lungi din mijloc este folosita pentru propulsare, iar picioarele anterioare, rnai scurte, sunt folosite pentru apucarea insectelor. Gandacii vartej stau jumatate in apa si jumatate afara, iar oehii lor pot depista prada atat sub apa cat si la suprafata. Ei inoata folosind picioarele din mijloe IIi pe eele posterioare, prevazute eLL fire de par fine.

Paduchii de apa sum insecte minuscule, avand lungimea de aproximativ 1,5 rum, care se aduna In nurnar mare pe pelicula superficiala .. Corpul Jor cle culoare inchisa Ii face sa scmene cu niste partlcule de funingine. Paduchii de apa din elestee se hranesc eu rezidu-

'\ uri vegetaJe si pot sa traverseze un elesteu cu o singura bataie din coada lor bifurcata

Sustinerea la suprafata

Larvele rnultor insecte, precurn tantarii si boii de balta, folosesc pelicula superficiala pentru a-st reincarca stocul de oxigen. De asemenea, boii de balta maturi Yin la suprafata pentru asi umple stocul de oxigen, asemenea insectclor pradatoare mature, precum buhaii de apa si scorpioriii de apa.

Planrele acvatice care plutesc la suprafata asigura hrana si adapostul multor tipuri de larve de insecte. Omizile fluturelui de porte-

o Diferitele specii de pestl ocupa payti diferite al.e unui ele~teu mare, in functie de modul lor de hranire. Aceasta diagrama prezinta habitatele unor specii caracteristici in lunile de vara.

o in multe lacuri si para ie, cresterea plantelor este limitata din cauza lipsei substantelor nutritive anorganice. D.aca acestea se adauga, de exemplu prin ingra~aminte, poate sa apara 0 crestera mas iva de alge. __

Ian matur se hranesc cu frunze de nufar, lintitele sunt hrana pentru larvele multor alte specii de [luturi, ia r plosnitele de apa si buhaii de apa i~i depun ouale pe radacinile si suprafetele inferloare ale frunzelor de lintita.

Viata pe fundul apei

Malul tulbure de pe fundul elesteului, unde nivelul de oxigen este scazut, forfoteste de viata. Viermii mici, rosii, numiti tubifex, ce ating aproxirnativ 3-4 em, traiesc in grupuri In interiorul unor tuburi, Se hranesc extragand

materialul organic din mal. Ei sunt consumati de pesti si larvele unor insecte precum tantaroiliJ. Viermii rosii, larvele musculitelor, traiesc de asemenea in mal. Ei ating lungimea de pana la 2 cm si traiesc In tuburi formate din deseuri organice, legate laolalta cu panza. Larvele gandaclIlui tipator se hranesc cu vier- 1111 rosii, asernenea larvelor mustelor de arin.

Viermele ell coada de .sobolan, larva unui taun, are un mod unic de a face fata la nivelul scazut de oxigen. Sta In mal, extinzand din abdomen un tub respirator format clin trei

425

ELE~TEE, RAuRI $1 pARAIE

parti. Desi larva are 0 lungirne de nurnai 15- 20 rnm, tubul respirator poate atinge 100 mm pentru a ajunge la suprafata, conferind larvei ceea ce este mai bun din cele doua medii - siguranta fundului elestcului eu abundenta oxigenului de la suprafata.

Pesti de elesteu

Apele calde al~ elesteelor, pline ell nevertebrate mici si vegetatie Iuxurianta, reprezinta un habitat atragator pentru pesti, indeosebi pentru speciile care rezista in concentratii redusc. de oxigen. Crapul comun, un peste eu corpul lat, gura mare iesita In afara, rnustatile senzoriale sl o inoraroare dorsala lunga, prospera in eIe~tee $i lacuri, in special acolo unde apa esre calda si plina de plante. Crapii traiesc pana la 50 de ani in captrvitate si pot atinge 0 greutate de 20 kg.

Linul este un peste mai mic, eu corpul lat, care se hraneste in rna! eu anima le Si nevertebrate mici. in timpul iernii, linul se ingroapa in mal, infasurat 'intr-un invelis de mucus.

Stiuca, un peste lung in forma de sageata, adaptat pentru miscari bruste $i rapide, prefera elesteele, lacurile sl raurile din depresiuni, pline de plante. Coloritul sau verde pestrit o carnufleaza In vegetatie, permitandu-i sa. stea pitita si apoi sa se repeada pentru a ataca pesti mai mici. Stiuca se hraneste $i ell sobolani de apa si pasari de balta tinere.

Rauri ~i paraie

Apele reci, cu flux rapid, ale paraielor sunt bine oxigenate, dar in acesti curenti puternici anirnalele trebuie sa poata preveni sa fie purtate in aval. Pentru aceasta, ele au dezvoltat trei adaptari principale. Ele pot fi plate sau hidrodinamice, pentru a opune rnai putina rezistenta

o Un bane de mormolod. Multe anirnale de apa dulce suntstadiile imature ale unor specii terestre. fVIediul aevatie asigura 0 sursa abundenta de substarrte nutritive pentru animalele in dezvoltare.

426

EUXIRUL VIETII

.EI~~teele. c"c3urile;;i paraiel~ nu of era doar 0 varietatelarga de habitate pentru animalele acvatlce..ci sunt vitale ;;i pentru supravletuirea multor specii terestre, care Ie folosesc pentru a-~i stinge setea, dar ;;i ca un loc unde I;;i gasesc-hrana, se pot' racori ;;i chiar odihni.

• Porcul de padurE{este doar una din rnultele vietati care profita deaceasta balta. Asemenea tuturor porcllor, aceasta specie este un excelent tnotator.

• pent'ru gir~fa, balta.poate fi unloc periculos, deoarece girafa este vulnerabila cand I;;ideparteaza p1cioarele. Girafele dej:ja;;escaceastaproblema aslqurandu-se di eel putln unindivid din grup sta de paza jn timp ce ceih31ti beau pe saturate.

:" ..... 1- ,~~~ ~. -

, '1;, .

• De obicei elefantil fac baie de mai multe ori pe zi. Acest lucru ii ajuta sa se racoreasca si leda ocazia sa bea - consurnul lor de apa poate atinge 230 de litri pe zi.

• Bivolii africani tralesc de obicei in cirezi de aproximativ 40 de indivizi. Fiecare cireada loculeste pe un terltcriu stabilit carei.lnclude un loc depa:;unat. un

adapost :;i 0 balta. Pe timp de seceta, se _

aduna mai multe drezi la 0 singura balta,

• Hipopotamii adult! pot cantari pana la 40 de tone sl se deplaseaza cu mult mai mare usurinta decat pe uscat,

• Primavara somonii aduc un plus valoros. regimului ursului kodiak din Alaska. Cand pestli tnoata in amonte pentru a-sldepune icrele. ursul intra in rau sl Ii scoate cu laba.

427

ELE~TEE, RAuRI $1 pARAIE

apei, pot sa alba adaptari de comportament, precum inotul neintrerupt in amonte, sau pot avea venruze sau cariige, cu care se fixeaza de pierre. In plus, majoritatea anirnalelor care traiesc in paraie turbulente CLi flux rapid traiesc pe fundul apelor (sunt bentonice). Aiei pietrele of era ada post si curentul este mai slab, datorita frecarii dintre apa Si fundul paraului,

Nevcrtebrarelc, precum larvele rusaliilor si perlelor, au corpul plat, astfel ineat pot sa se ascunda in crapaturile dintre pietre sau 'in albia paraului, Melcii sl molustele de apa dulce se flxeaza cu ajutorul piciorului musculos, in timp ce salamandrele secreta 0 substanta iipicioasa care le fixeaza ouale sub pietre. Unele larve de frigana traiesc in invelisuri rrase In jos de granule de nisip sau pietncele, in timp ce altele supravietuiesc tesand panze de care se agata eu carlige rnarite.

Pesti de rau

Un ran poate fi deJimitat in zone, Tn functie de speciile de pesti care traiesc in eJ. Pastravul de munte, boisteanul si lipanul, de exernplu, sunt pesti Cll corpul hidrodinamic, adaptati la paraie Cl.l flux rapid :;;i cursurile superioare ale raurilor.

Oehiana, mreana 5i deanul, membri ai familiei crapilor, sunt pesti tipici pentru cursurile intermediare ale raurilor. Oehiana atinge 0 lungime de 25 cm ;;i este un peste subtire, argintiu, care prefera apa curata 5i un curent bun, asernenea mrenei. Cleanul este muir mai mare, are capul lat sl partea superioara verde maslinie. EI prefera vaduri limpezi cu un curent rapid, dar se gaseste si In balti adanci.

Cleanul se intalneste ;;i in aval in cursurile inferioare ale raurilor, dar pestele tipic acestor lacuri este platica. Platica este un peste eu corpul lat, brun-auriu, care atinge 0 lungime de pana la 60 ern. Este bine adaptata la apeJe malease, deoarece gura sa formeaza la deschidere un fel de palnie care aspira viermi rosii, tubifex si alte nevertebrate care traiesc In mal.

Pestii pisica si pestii ventuza rraiesc In cursurile inferioare ale raurilor din America de Nord. Ca Si platica, pestii ventuza, precum boul de mare, augura adaptara pentru aspirarea hranei de pe fundul apei, Pestii pisica au ochii mici, dar lsi gasesc hrana 'in mal cu ajutorul rnustatilor senzoriale - asernanatoare cu mustatile pisicii - dupa care si-au primit numele. Pestii pisica nu au solzi, dar pielea

428

o Lipanul, un peste asemanator cu pastravul, se gase~te in raurile reci, cu

flux rapid sl bine aerate din America de Nord, Europa ,?i Asia, dar este serios afectat de poluare. indeosebi in America de Nord poluarea a red us drastic numarul acestui paste gustos.

lor groasa si lipicioasa este acoperita Cll mucus protector. Acest peste ell burta plata si capul lat poate sa atinga Iungimea de pana la 38 cm in habitatul sau natal.

In raurile tropicale, pestii trebu.e sa faca fata la problema secarii apei, sau a formarii unor balti izolate. Apa calda esre mai putin oxigenata decat apa curgatoare rece :;;i multi pesti tropicali de apa dulce prezinta rnodificari

'ale aparatului lor'respirator. Unii pesti pisica

au camere sub forma de copac sau de punga, care se desebid in varful cavitatii branhiale, Pe5tele dipnoi din America de Sud si cele patru specii afrieane au 0 pereche de plarnani,

ca niste pungi. Peste le dipnoi australian are branhii functionale Si iSi foloseste stngurul=-> plarnan doar cand apele devin stagnante.

Pasari

Datorita abundentei hranei, in jurulapelor dulci traieste 0 varietate Jarga de pasarl tine adaptate. in Europa $i in vestul Americii de Nord, rnierla de apa, de exemplu, se gaseste in [urul paraielor de rnunte. Ea zboara de pe a piatra pe alta de-a lungul apei, apoi se scufunda brusc si inoara pe sub apa cautand iarve de insecte. Curcanul de mlastina traieste in apropierea paraielor de munte din Anzii Americii de Sud, la altitudini de pana la 4.500 de metri. Asemenea mierlei de apa, el poate sa inoate pe sub apa ;;i sa, se scufunde in curenti puternici.

De-a lunged malului pietros al paraielor de munte, codobatura cenusle se scufunda agil urrnarind insecte zburatoare, precum rusaliile.

In aval natura rnalurilor raurilor influenteaza \.. tipurile de pasari care traiesc aici. De exemplu, raurile cu albii late, cu pietris, atrag scoieari si fluierari inelati, In timp ee malurile verticale de rami sunt folosite pentru cuibarit

de pescarusi albastri si lastuni de mal.

o Vidra europeanii se gase~te in preajma lacurilor si raurllor ~i este bine adaptata la inot, datorita labelor membranate ~i a cozii puternice. Ea se hranesta cu pestl, broaste ~i pasar] acvatice mlci,

o Elegan,a si gratioasa lebadii cucuiata poate fi inca adesea vazutii pe rnalurile multor rauri europene.

.Arta prerafaelita

Frafja prerafaelita a luat nastere cu un scop foarte precis - de a tnsuftetiarta engleza. Nu numai ca a avutsucces, dar

in multe domenii ale artei impactul acestui curent poate fi-resimtit cbtar ~i astaai.

A.n 1848 a luat fiinta 0 noua miscare artistica,

I cunoscuta sub numele de prerafaelism, fondata de un grup de sapte tineri. Picturile Lor erau puternic influentate de literatura, mai

r=-; ales de poezie si 0 data Cll dezvoltarea acestei miscari, atat Iiterarura cit st artele apLicate au fost si ele, La randul Ior, influcntate de picturtle prerafaelite.

Fra,ia

Initiatorii miscarii, Dante Gabriel Rossetti, william Holman Hunt si John Everett Millais, toti avand in 1848 earn 20 de ani, erau studenti

o Pentru pictarea eroinei lui S"akespeare. Ofelia, Millais a folosit-o ca model pe Lizzie Siddal. Fiorile ~i slrurile de arbusti pictate foarte detaliat aratii spiritul de observatie ~i abilitatea in manuirea penelului.

o Ross~tti a intalnit-o pe Lizzie Siddal si s-a indriigostit de ea in 1850, ~i au trait lrnpreuna pana la moartea ei, in 1863. in tabloul Beata Beatix ii aduce un omagiu folosind-o ca model pentru eroina muribunda a lui Dante, Beatrice.

la diverse scoli ale Academiei Regale. Tinerii barbati si-au autodenumit fratia "prerafaelita" si se opuneau modului prestabilit de a picta, cu constrangerile stricte impusede Academie.

De la infiintarea Acaderniei, in 1768, Anglia a produs multi marl artisti, dar la mijlocui secolului 19, pictura devenise a arta de rutina, c1.1 pictori neinsemnati care creau mai ales portrete (oarneni si caii lor), peisaje (adesea completate cu cirezi de vite) si plcturi cu teme sentirnentale pentru nOLI aparuta clasa mijlocie. Vreme de 300 de ani pictura fusese dominata de veneratia fata de marii artisti ai renasterii italiene si toti tinerii pictori erau

121

ARTA PRERAFAELITA

obligati sa ii imite Membrii rmscaru prerafaelite refuzau aceasta in favoarea mal timpuriei arte gotice, in care nu existau jocuri de lumini si umbre, ci suprafete de culoare plate. Ei preferau culori clare, stralucitoare, !Ii i(ii pictau tablouril.e intro maniera realista, fara a respecta regulile bine stabilite ale cornpozitiei clasice. Modelele lor erau fiinte obisnuite pictate fidel, in decoruri mai naturale, nu aeele creaturi perfecte reprezentate de obieei in arta,

Marii pictori predecesori ai miscarii au pictat scene istorice idealizat - cum ar fi trebuit sa se petreaca faptele ;ii nu cum s-au petrecut de fapt - lucrarea servind rnai mult pentru a demonstra talentul artistic al pictorului, decat pentru a reda realltatea. Artistii erau invatati ca natura era imperfects si ca rolul lor era acela de a 0 imbunatati. Prerafaelitii au promis sa-si respecte cu credinta idealurile.

Metode revolutionare Pentru a fi corecti fata de riatura, membrii miscarii urrnau sa se concentreze pe redarea fiecarui detaliu, studiat cu foarte multa grija. Pentru a reusi, ei au inceput sa picteze doar in natura, 0 adevarata "revolutie", deoarece, pana atunci, era considerat normal ca un pictor sa lucreze intr-un studio.

Pentru a-si atinge scopurile, prerafaelitii au adoptat tehnici neobisnuite. Urrnand 0 traditio indelungata, contemporanii lor utilizau bitumenul - un pigment maro, puternic - pentru a 'inmuia sau 'inmneca culorile. Aceasta a dus la aparitia unor tablouri in ton uri adanci de maro, emanand un echilibru de alte tonuri st lumini stralucitoare, contrastante, obtinute

o Ademenirea lui Merlin, tabloul lui Edward Burne-Jones (1833-1898) demonstreaza trecerea artistului de la realismul prerafaelit la prezentarea idealizata a lumii.

122

prin adaugare de alb. Toti pictorii prerafaeliti pictau mai Intai peste alb, pentru a obtine culori clare ;;i vibrante. Metoda era similara cu cea utilizara la realizarea frescelor

Panza era intai preparata cu vopsea alba lasata apoi sa se usuee, pentru a rezulta 0 baza tare, dupa care, pe aeest fundal, artistul trasa cu cerneala neagra conrurul desenului. Panza se acoperea din nou eu un strat subtire de vopsea alba, lipsita aproape total de ulei, iar culorile se aplicau imediat, pana ce nou! strat era inca umed, respectand contururile trasate anterior. Aplicarea culorilor necesita 0 mare usurinta in manuirea penelu!ui pentru ca acestea sa nu se amestece cu fondu! alb. Mai mult decat atat, culorile nu puteau fi suprapuse pentru a nu se pierde din clarita tea lor (in pictura obisnuita in ulei luerarea se realizeaza incetul cu Incctu], strat dupa strat, si pictorul poare oricand rectifica 0 eventuala greseala).

Holman Hunt a continuat sa utilizeze aceasta tehnica de-a lungul vietii, iar Millais a folosit-o rnult, [nsa ea implica atat de rnulta grija si atentie incat pana si cel mai prolific pictor reusea sa realizeze doar doua tablouri pe an. Aceasta era 0 alta caracteristica a pictorilor prerafaeliti - atentia acordata detaliilor si modului de finisaj necesita un timp foarte indelungat pentru a-si realiza tablourile.

Reactia publicului Cei trei pictori au expus la Academia Regala la inceput fara comentarii nefavorabile. In 1850, Millais a expus insa 0 pictura care-l reprezenta pe tanarul Hristos in atelierul tatalui sau. Hristos era prezentat ca un baiat obisnuit, eu parinti obisnuiti, iar decorul era ateiierul sirnplu al unui tamplar sarac, Tabloul a provocat un val de indignare din partea societatii care l:;;i simtea propriile valori luate in deradere de catre un grup de tineri obraznici, legati printro fratie secreta si care pareau a fi lipsiti de orice sentimente religioase :;;i de orice umbra de respect fata de rnarii maestrii precursori.

Din fericire, marele critic John Ruskin le-a remarcat valoarea si a trimis scrisori ziarului The Times, "in care Ie explica conceptiile si le ridica in slavi lucrarile. Partial datorita acestuia, in urmatorii cativa ani, lucrarilc prerafaelitilor s-au bucurat de 0 admiratie crescanda.

Cu toate ca a continuat sa fie un admirator fidel, Ruskin a sesizat destul de devrerne faptul c'i stilul atat de ingrijit 5i foarte exact pe care-I utilizau pietorii prerafaeliti ducea la 0 pierdere a prospetimii si a spontaneitatii. In marea pictura a naturii, cum ar fi cea a lui Turner, puterea sugesriva a tablourilor provine din modul in care pictorul a stiut sa transmits o impresie sau a stare sufleteasca, fara a reda fidel toate 'detaliile, Ruskin a sustinut ca membrii rruscarii pietau mult prea ingrijit si ca Iucrarilor le lipsea 0 anumita libertate de exprimare,

o critica esentiala adusa lucrarilor prera-

faelitilor, dar si pictorilor influentati de acest ~ curent, este aceea ca rnarele lor devotarnent ~ ;'3 pentru realism a creat un efect invers, nerealist. i9 Pictorii prerafaeliti erau pictori literari, in doua E, sensuri: ei pictau adesea scene din literatura :;;i -!i incercau sa transforme adevarul vizuaI intr-un E mod literar, pictand fiecare petala a unei flori, ~. t fiecare rid de pe fata unei persoane -5i fiecare ~ ~ E " pliu din faldurile sompruoase. Prin 1856, ati- " ~ ~

-6 tudinea defavorabila s-a transformat in senti- ~

~ mente de admiratie. :§.

Pictorii prerafaeliti datorau foarte mult unui pictor mai in varsta, Ford Madox Brown, care

Ii s-a alarurat, desi nu a facut niciodata parte

din fratie, si alter pictori care s-au lasat influentati de stilul lor. Printre acestia se nurnarau

Si William Morris, devenit apoi un scriitor si un desenator foarte influent ca si prietenul lui, \...._..I Edward Burne-lones, celebrul realizator de tapiserii 5i de vitralii de mai tarziu.

Toate aceste alarurari de personalitati au facut ca miscarea prerafaelita sa evolueze, pentru ca, intr-o a· doua faza, sa duca la aparitia a doua noi curente: curentul estetic, al carui principal motto era "ana de dragul artei" Si eel al artelor si mestesugurilor, care a avut 0 mare influenta, in timp, asupra multor dornenii ale designului prin accentul pus pe rnestesug.

o Un vitraliu realizat de Morris & Co. dupa un desen al lui Edward Burne-Jones. Firma Infiin,ata de William Morris mal producea tapet, materiale ~i chiar mobilier.

.Carbunele

Cdrbunele este 0 rocd foarte neobisnuita; din doua motive. ln primul rand, este formata din materii organice - tesuturi odlnioarii vii - st; in at do ilea rand, spre deosebire de alte roci, arde ~i degajd cdldura.

Carbunele a reprezentat primul combustibil utilizat In timpul revolutiei industriale si a jucat un rol foarte insemnat in dezvoltarea rnarilor tari industrtalizate. Carbuncle contine carbon, care-i si confers acea ~ culoare neagra, caracteristica, :;;i gaze inflamabile cum ar fi hidrogen, azot si oxigen.

Originea dirbunelui

Cea rnai mare parte a carbunelul s-a format in urma cu aproximativ 360-286 de milioane de ani, intr-o perioada numita de geologi era carbonifera tocmai datorita cantitatilor imense de carbune care s-au format atunci. Acesta a luat nastcre din padurile tropic ale preistorice, ce

cresteau pe parnanturile mlastinoase. Padurile se cornpuneau din arbori foarte drferiti de cei care traiesc in zilele noastre. Cea mai mare parte a lor emu arbori-feriga giganti, Existau, de asemenea, si arbori de coada-calului gigantt, dar si multe alte plante mai mid.

Dupa moarte, ferigile uriase si celelalte planre cadeau in apele mlastinoase. Aceste ape erau foarte sarace in oxigenul care

PLANETA pAMANT

o 0 exploatare miniera de suprafata in estul Germaniei. Marginile sunt excavate lntr-o serie de trepte, numite terase. Cu dlt se adanceste exploatarea, aria ocupata va fi mai mare.

() Rama~i1ele fosilizate descoperite in apropierea zacamintelor carbonifere ne dau informafii asupra plantelor din padurile in care s-a format carbune, Aceste fosile de ferigi au fost descoperite in comitatul Yorkshire din Anglia.

favorizeaza actiunea bacteriei ce produce putrefactla, astfel incat arborii-ferlga au putrezit foarte incet si s-au transformat in turba, primul stadiu de forrnare al carbunelui. In timpul formarii turbei apare 0 degajare de gaz de mlastina, nurnit gaz rnetan.

Pentru a se transforrna in carbune, turba trebuie sa fie presata, Un strat de turba cu 0 grosime intre 10;li 15 metri va forma un strat de carbune de doar un rnetru grosime. Primul stadiu al cornprimarii a avut loc ill mlastinile primitive, 0 data cu depunerea unor straturi succesive de vegetatie intrata in putrefactie, C01llprimand straturile inferioare sub greutatea lor.

In perioada carbonifera scoarta Pamantului a suferit 0 serie de transformari. In timpul uneia dintre aceste perioade, turba a fost

43

CARBUNELE

o Turba se formeaza in climatele temperate. in aceasta zona deluroasa din Scotia, unde scurgerea apei este anevoioasa, s-au format zacaminte dense ~i groaSe de turba, dintr-un amestec de arbori, iarba-neaqra ~i rnuschi.

vegeta,ie in putrefac,ie

turbo consolidata

o Vegetatia moarta cazuta intr-o mla~tina va forma turba. Dupa tasare, apa inunda pad urea siaduce deasupra turbei noroi ~i mal, rezultand carbune, Dupa retragerea apelor apar noi pad uri ~i delul reincepe.

acoperita cu nisip si mal. Straturile de pamdnt st turba au fost apoi ingropate sub rnari pentru ca mai apoi sa revina din nOLI La suprafata,

In timp se forrnau noi rnlastini, si noi straturi de turba, Acest proces, numit sedimentare ciclica, s-a produs de mai multe ori. In regiunile carbonifere exista LIn numar de zacaminre, situate unul deasupra ceLuilalt, cup rinse intre straturile de roca sedimentara. Unele straturi de carbune au 0 grosime de doar cativa milimetri, altele ating grosimi de cativa metri.

Clasificarea carbunilor

Exista trei . categorii principale de carbune, Tipurile acestora depind de gradul in care carbunele s-a modificat, in timp.

Lignitul, numit si carbune brun dupa culoarea lui, esre eel mai putin modificat Si are cel rnai mic continut de carbon, de aproxirnativ 30%. in timpuJ arderii acesta degaja mult fum si relativ putina caldura.

Huila este cea mai raspandita Si dcgaja cea mai mare cantitate decaldura, Acest carbune are, de obicei, straturi alternante intunecoase si lucioase. Benzile lucioase erau la origine material lemnos, iar straturile intunecoase s-au format din ramasitele plantelor mai mici. Huila coniine si un alt compus, mai putin dur, asemanator cu mangalul- acesta face carbunele sa rnurdareasca in timpul manipularii,

Carbunele superior este antracitul. Se compune din 98% carbon si este foarte greu de

44

FORMAREA cARBUNELUI

turba consolidata

extras, dar· este curat la manipulare. Arde cu o flacara foarte ficrbinte si degaja putin fum, Insa este foarte greu de aprins.

Utilizarile carbunelui

Carbuncle este utilizat eel mai des ca $i combustibi!. Pana nu de mult, 0 cantitate mare de carbune era arsa pentru a 'incalzl locuintele. in zilele noastre, carbunele este ars pemru a genera electricitate sau in procese industriale. Inainte de exploatarea pe scara larga a gazelor naturale, unele tari i:;;i produceau intreaga cantitate de gaze din carbune. Tarile fara resurse de gaze naturale recurg inca la acest procedeu.

Producerea gazelor din carbune este asociata eu producerea cocsului, un combustibil esential in topirea :;;i turnarea metalelor, Pentru producerea cocsului carbunele este ars in cuptoare etanse. Carbunele nu arde din lipsa oxigenului, dar odata Cll caldura se degaja amoniac, gud-

o Echipament minier la 0 mina de carbune. Motoarele eu abur au avut rol important in dezvoltarea industriei mineritului.

roane, gaze :;;i uleiuri usor volatile lasand in linn:'! un reziduu duro Acesta este cocsul.

Carbunele este si materia prima pentru procese chimice. Amoniacul, gudroanele :;;i uleiurile usor volatile rezultate din cocsificare sunt urilizate pentru realizarea altor produse, cum ar fi: vopsele pentru tesaturi, antiseptice, medicamente, parfurnuri, fertilizatori, pesticide, insecticide sau ehiar lac de unghii. Din carbune se poate produce chiar si zaharina.

Unde se gase~te carbune ?

Carbunele este zacarnantul eel mai bog at de cornbustibil fosi!' Rezervele mondiale curioscute sunt estimate a fi suficiente pentru mai mult de 200 de ani, la 0 rata de consum egala cu cea actuala, si multi experti sunt de parere ca exist:'! cam de 15 ori mai rnult carbune rarnas nedescoperit. Trei tan detin doua treimi din rezervele mondiale descoperite. SUA dctin

30%, Rusia si statele aliate aproximativ 25%, iar China 10%. Restul rezervelor de carbune sunt situate in Australia, Canada, Germania, India, Polenta. Africa de Sud si Marea Britanie.

In America de Sud doar patru tan -

~ Argentina, Brazilia, Chile si Columbia - detin zacarninte bogate de carbune. Cea mai mare parte a carbunelui este adanc ingropat sub padurile tropicale unde este greu de exploatat. Dintre cele 52 de tari africane, doar opt exploateaza: Africa de Sud ;;i Zimbabwe, cu cele rnai rnari zacaminte, Algeria, Maroc, Mozambic, Nigeria, Tanzania ~i Zair.

Prospectiunea carbunelui Uneori, pe pantele dealurilor sau pe malurile raurilor apar aflorimente de carbune. Probabil astfel a fost descoperit de chinezi, in urma cu aproximativ 3000 de ani. 0 data descoperit, zacarnanrul a fost exploatat in adancime. Astazi, prospectiunea carbunelui reprezinta una din activitatile de baza ale geologilor. Ei cunosc, din experienta, genul de teren sub

,traturi intermediate de oei. Diagrama nu este eprezentata la scara; Iceste straturi pot avea Irosimi de di\iva :ilometri.

o sectiune transversals printr-un zadimant de carbune ~i care prezinta echipamentul utilizat in mineritui In fa~eta. Sageata indica directia de minerit.

Putul de extractie este uti-

lizat pentru a aduce la suprafata carbunele, depozitat in containere, numite schipuri.

care s-ar putea ascunde carbune, mai ales In regiunile Cll roci din perioada carbonifera, Fotografiile clin avion san chiar din satelit ajuta mult la identificarea unor asemenea zone.

Urmarorul pas, la fel ca in prospectiunea petrolului, se refera la cercetarea seismica a zonel, Utillzand explozivi si alte mijloace, geologii transmit in interiorul Pamantului unde de soc. Instrumente ultrasensibtle, numite geofoane, sesizeaza ecourile undelor de soc ce sunt reflectate de diferitele straturi de roei. Ele reflecta unclele de soc in mocl diferit, cu puteri diferite, si prin analiza caracteristieilor reflexiei se poate determina tipul ~i structura rocilor dar si adancimea la se gasesc.

Pentn.l a descoperi zacamintele actuale de carbune ;;;i a estima adancirnea la care se gasesc se executa forari si se extrag mostre. Probele de roca sunr apoi examinate si analizate.

o alta metoda, deseori utilizata pentru explorarea straturilor din subteran, este cea a 50ndarii, Initial, ea s-a utilizar la prospectarea petrolului si a gazelor naturale. Prin sondare, in

Cladirea de vantilatie, echipata cu ventilatoare eficiente ce ajutci la evacuarea aerului viclat,

e-

15

.:J

::: 3 a:

u extrage. de obicei, doar

L jurnatate din cantitatea de

carbune dintr-un zacamant, las~md in urma piloni ce au rolul de a sustine parte" superioara a galerii!or.

Partea supcrloara a putuhii este construlta lntr-o cladlre pentru ca ventilatoarele 5. poata lucra elicient pentru a aera toate galeriile situate in subteran.

PLANETA pAMANT

interiorul unui put sunt coborate diverse dispozitive pentru a testa natura rocilor, Sonda este coborata in interiorul putului 5i apoi ridicaW inapoi la 0 viteza controlata, Instrumentele sensibile clin interiorul sondei mascara porozitatea si radioactivitatea rocilor, detecteaza fisurile (rupturile dintre diferitele straturi de roci) si rezistenta clcctrica a rocilor, adica modul in care ele concluc sau nu electricitatea.

Mineritul de suprafata Grosimea unui zacamant de carbune poate varia de la ditiva centimetri la mai multi metri. Indiferent de grosime, exista doua metode de extractie. mineritul de suprafata si cel subteran. Mineritul cle suprafata se practica atunei cand zacarnantul este aproape de suprafata solului. Este raspandit in Australia si SUA· si folosit La

o Structura unei mine de carbune tipice. Extragerea dirbunelui aflat la mare adancime necesita 0 planificare mlnutioasa ~i echipamente costisitoare.

Echipamentul principal al minei este montat pe un gratar, ceea ce face posibil ca aerul proaspat sa poatii intra tn mina.

Putul prin care sunt transportati minerii este echipat cu 0 coli vie ce ajutii nu doar la transportul oamenilor ci ~i al utilajelor folosite in rnina.

Apa freatica este stransa in vase colectoare ~i apoi este pornpata in exterior.

Banda transportoare

45

16 CARBUNELE

CONSUMUL ENERGETIC MONDIAL

o In cele din urrna, carbunele, ~i,eiul, gazele naturale ~i uraniul devin resurse eficiente prin minerit. Cele mai noi resurse se bazeaza pe caldura degajata de materiile organiee (biogaze), ca ~i pe hidroenergie.

expLoatarea Iignitulut in Europa de est. In majorita tea minelor de suprafata din Marea Britanie se extrage carbunele aflat pana la aproximativ 33 m sub pamant. In alte regiuni adincimea poate fi mai mare. Cea mai adanca rnina de suprafata este ill Germania, la 325 m adanctme.

Mineritul de suprafata provoaca mizerie, Arii extinse sunt excavate si peisajul devine mar. Munea ineepe cu brazdarea solului si a roeilor eare sunt apoi depozitate la marginea exploatarii, Ele servesc si ca ecrane proteetoare pentru reducerea zgomotului.

Carbunele este apoi scos cu excavatoare imense. Cel rnai mare excavator din Marea Britanie este eel cu cupa "Big Geordie" cu capacitatea de 3000 de tone. Cupa poate ridica doua autoturisme si excaveaza, la 0 singura ridicare, pan a la 100 de tone de material.

in alte tari se utilizeaza chiar excavatoare mai mario "Big Muskie", eel care opereaza in statul Ohio din SUA, are 0 capacitate a cupei de 10000 de tone. Cel mai mare excavator are 0 capacitate de 13000 de tone si se afla la mina de lignit din Hambach, in Germania. Dupa extragerea intregii cantitati posibile de carbune se trece la refacerea peisajului,

Mineritul in subteran

Principal a metoda de minerit urlltzata in Marea Britanie si in Europa contincntala este cea a mineritului in subteran. Acesta produce g. 400/0 din totalul de carbune extras in SUA ~i ~ rnai mult de jumatate din carbunele Australiei, ~

Multe zacarninte de carbune sunt situate la (l mare adancirne. Cea mai adanca mina din Marea Britanie se afla la peste 1300 m sub pamant. Pentru a ajunge asernenea adancimi se sapa puturi verticale. Minerii coboara cu lifturile si carbunele este adus la suprafata La tel. Uneori, galeriile subterane se pot extincle pe orizontala pe rnai multi kilometri 5i transportul este asigurat cu trenuri electrice.

Unde zacamintele pot fi atinse de pe panta dealurilor, se sap a galerii principale de patrundere. Minerii coboara prin aceste galerii eu trenuri eiectrice, iar carbuncle este adus la suprafata pe benzile rulante ale conve.oarelor.

Exista doua tehnologii principale de minerit subteran. Vechea tehnologie, utilizata inca pe scara larga in SUA, este cea in abataje. Aceasta tehnologie presupune saparea unor galerii prin carbune, Iasand piloni de carbune pentru mentinerea tavanului, Prin utilizarea

46

acestei metode nu se poate extrage decat 0 parte a zacamantului de carbune. .

Cealalta metoda este mineritul in fatada Este cea mai utilizata In Europa si dlstiga tot mai mult teren in SUA. Se sapa doua galerii paralele la 0 distanta de aproximativ 20 m una de alta. Echipamente speciale taie zacamantul aflat 'inrrc ele. Pe masura ce echiparnentul inainteaza, galeriile rarnase in urma sunt lasate sa se surpe. Prin aceasta tehnologie se poate extrage aproximativ 90 % din carbune.

Accidentele din minerit Accidente pot sa apara in procesul de minerit si, chiar si cu respectarea unor masuri drastice de siguranta, sute de mineri lsi pierd anual viata, Chiar si numai utilizarea carbunelui prezinta 0 serie de pericole. Contactul direct cu hidrocarburile prezente in rninereu poate cauza cancere e1e piele, iar fumul 5i celelalte

o Fateta zaca· rnantulul este taiata de 0 serie de eapete de taiere plasate pe un cilindru.

o Mineritul carbunelul se practica pe scara larga in Statele Unite ale Americii. Aici, un incarcator automat este alimentat cu carbunele extras din filon ce urmeaza sa fie dus la banda transportoare principala,

o Centrala electrica din Heilbronn, Germania, una dintre eele mai moderne, utilizeaza rezervele abundente germane de carbune,

reziduuri care apar In urma arderii carbunelui pot provoca diferitc afectiuni respiratorii, printre care cancerul sau emfizemul pulmonar.

Arderea carbunelu: produce fum ce contine cornpusi sulfurati, Acestia provoaca ploi adele care afecteaza vegetatia, ucide pestii si alte creaturi marine, provocand si deteriorarea cladirilor construite din cararnizi si piatra.

In urma arderii carbunelui rezulta dioxid de carbon. Acesta este un factor responsabil de una dintre marile probleme ecologice contemporane, numit efect de sera - retinerea caldurn in atmosfera terestra. ~i incalzirea exagerata a suprafetei Parnantului provocand o schimbare a climei.

Viitorul carbunelui

In ciuda acestor probleme si a cercetarilor in vederea gasirii unor noi forme de energie, carbunele este mult mai abundent decat combustibilii mai ieftini: petrol sau gaze naturale. Probabil noi tehnologii vor face eficienta exploatarea zacarnintelor mai greu accesibile.

Expertii consider:'! c:'! prin tehnologiile actuale se poate exploata eficient doar aproximativ 12% din rezervele mondiale existente. Restul de zacaminte ar putea fi folosit prin arderea carbunelui din adancime si captarea gazului emanat, 0 alta metoda ar fi extragerea petrolului, care ar putea inlocui rezervele aflate intr-o continua scadere. Mai multe tari efectueaza In prezent cercetari in acest sens.

o Capuri de burghiu utilizate in explorari de carbune. Capul uzual, din stanga, doar gaure~te roea. Cel din dreapta a ... e inte ... iorul gaurit, deci poate re,ine mostre din

roe a pentru analize.

;1.6111", Planeta Pamant 14 MINERALE Planeta Pamant 17 PETROLUL

CORPUL OMENESC

55

Vitarnine

•

s

,

rninerale

Vitaminele sunt un amestec sofisticat de substame chimice necesare organismului,

pe care acesta nu le poate

produce. Mineralele sunt elemente chimice ce trebuie sa Ie tnlocuiasca pe cele eliminate in m_od natural prin transpiratie, urina sau sangerliri.

Oaca 0 persoana ar cons lima cantitati corecte de grasimi, carbohidrati, proteine ~i apa, insa tara vitarnine si minerale, ar muri, probabil, in citeva luni.

Vitaminele sunt esentiale organismului. Multe dintre ele actioneaza in asociatie CLl enzimele, cata!izatorii chirnici ai organismului. Acestea ajuta la demararea si controlul vitezei reactiilor chimice din celule, cum ar fi descompunerea substantelor nutritive pentru a elibera energie.

Mineralele, cum ar fi sodiul, sunt vitale pentru functionarea celulelor nervoase. Sulful intra in components multor hormoni. Sunt necesare peste alte 15 tip uri de minerale pentru productia normala de celule ale singelui, coagularea sangelui si cresterea dintilor si oaselor.

~tiinta alirnentatiei

De peste 2000 de ani oamenii suntconstienti ca trebuie sa aiba 0 dieta echilibrata, adica una ce consta in cantitati si tipuri eorecte de substante nutritive. De exemplu, in seeolul 5 i.e.n., filozofuI gree Hipoeratc a rccomandat pacien-

tiler eu probleme de vedere sa consume ficat de pasari, vite sl oi. In prezent se stie ca ficatul este 0 sursa bogata de vitamina A (precum si de vitaminele B2, BIZ, D si E), necesara pentru functionarea normala a retinei.

Fe vremca romanilor oamenii consumau ape minerala de izvor, pentru proprietatile medicale ale acestora. Aceste ape de izvor foarte bogate in minerale se afla la baza "apelor imbuteliate", atat de comune in zilele noastre. Capitanul Cook, exploratorul maritim englez din secolul 18, a ajuns la concluzia ca o dicta ee includea si fruete proaspete, irnpiedica aparitia scorbutului, 0 boala provocata de !ipsa vitaminei C. Dar conceptul modern de dieta sanatoasa :;;i descoperirea

VITAMINA

SURSE

IMPORTANTA

A Retinol

uleiuri din fic::at de peste, ficat, QUa, unt, legume cu frunze veral. morcovi, rosfi, fructe galber:le. Orga~ismul Roate lua vitamina A din caroten, pigmentul gal ben din frude ~i legume.

Esenti;=Jia" pentru functicnarea normali a retinei. Lipsa acesteia duce la incapacitatea de a vedea

la lumina s.laba ~i boli ale pielii ~i ale unor zone interne ale orqanismulul, Copiii ce prezinta deficiente

de vitamina A nu au 0 erestare normala,

.

drojdie, carne, germeni de grau, nud si fasole. lapte, Graul maclnat ~i orezul raflnat centln doar 30% din tiamina contlnuta de bobul intregului, dar painea alba este adesea intarita.

germeni de grau, ficat, carne.lapte, legumever.z:i. QUa.

extracte de drojdie, carne, carne de pasari, peste, nuci, porumb tratat cu alkali. Creat de asemenea de bacteriile intestinale.

Esen,iala pentru oxidarea glucozei in organism in vederea

. eftberarll constante de energie. De asemenea neeesara cresterii ~i functionarii nervilor ~i muschilor. Lipsa acesteia poate duce la aparitia bolii beri-beri, slabirea rnuschllor, arnortell partiale, pierderea poftei de mancare, umflarea membrelor.

Esen,iaUi In· metabolism. Lipsa acesteia are efecte negative . asupra ochilor, limbii ~i gurU.

Necesar in cr-e~tere. Deficientele due ta aperltla pelagrei caracterizeta prin inflamarea pie Iii

si cavitatii bucale si la tulburari mintale.

Esenlialapentru formarea globulelor rosii,

ficat proaspat, carne, peste, lapte

citrice~ stafide, legume proaspete lapte. 0 mare parte se pierde prin prepararea ~i fierberea alimentelor.

Esen1iala.pentru starea buna a oaselor, din\ilor. vaselcr de" sange. Lipsa acestela poate duce la aparltla scorbutuhii, manifestat prin gingii moi care sangereaza.

ulei din fieat de cod, smimtana, 9albenu~ de ou ~i ficat. Se formeaza de asemenea din rama*i~e de vitamina D, in cadrul expunerii la scare.

.Rol in cresterea easelcr ~i din~ilor. Are efect doar

daca' ~Xi5ti calciu !?i fosfor suficient. La copii, deficientapoate duce la dezvoltarea anormala a caselor, denurnita rahitism.

Necesarapentru reproducerea normala ~I metabo Ismu nervi or ~I mu~chilor. Defidenta este rara, iar cepiii nascu~i prematur nu 0 pot absorb, bine, , necesitand ,supalimente pentru a se evita~;fi~~en1a.

germeni de grau. soia,

firat, unt, g.:ilb~nu$ de ou, fulgi de ovaz,

legume cu frunze verzi, ficat depore, QUa ~j lapte. Produsa ~i de bacteriile intestinale.

Factor E.sen1iaf In coagu'larea· sangelui. Deficiente rare la adl"llti; 1nsa_ copiii nou-naseuti pot sufeti s'angerad, decarece Ie lipsesc

bacteriile ce fabric:a vitaminele. .

o Femeie mexican a tratand 0 clatita cu porumb cu zearna de lamaie. Acest proces transforrna nicotinamida din porumb, una dintre cele mai importante vitamine ale complexului B. intr-o forma mai u~or de absorbit.

o Baile romane de la Bath. Anglia. Apa patrunde in bazin dintr-un izvor fierbinte din apropiere. Romanii credeau in proprietatile benefice ale mineralelor din apa_

o Tabel cu cele mai importante vitamine. sursele ~i folosirea lor, Vitaminele B 1. B2. B12 1>i nlcotlnamlda forrneaza partea cea mai importanta a complexului de vitamina B.

169

55 VITAMINE $1 MINERALE

relatiei dintre diferite tip uri de alimente si sanatate, se datoreaza cercetarilor lui Robert MeCarrison, la inceputul secolului. Coordonator al serviciilor medicale engleze in India, el a observat unele caracterisici ale grupurilor religioase :;;i tribale. A remarcat ca rnernbrii tribului Madrassi erau mai slabi, cei din Sikh si Pathan aveau 0 constitutic mai robusta, 5i asa mal departe.

EI a initiat apoi un experiment stiintific in care dietele diferitelor grupuri de bastinasi au fost aplicate sobolanilor, Acestia prezentau ulterior aceleasl tipuri de sanatate ca si grupurile de oameni ce foloseau dietele respective.

Sobolanii ce consumau dieta tnbului Madrassi erau mai slabi, cei cu dicta Sikh mai puternici, 5i asa mai departe, Pentru a-si extinde cercerarile, McCarrison a hranit alti sobolani ell 0 dicta constand din rnancarurt rafinate din vest. Acestia au inceput sa prezinte aceleasi tipuri de afectiuni ca sl persoanele ce consurnau cele mai saracc diete indiene

Cuvantul "vitarnina" a fast folosit pentru prima data de ornul de stiinta polonez Casimir Funk in 1912, pentru a desernna faetorii nutritivi vitali organismului :;;i care contin in cea mal mare parte amine, substance ehimice continand not in combmatie cu alte elemente chimiee, cum ar fi hidrogenul.

Grupuri de vitamine

Exista doua categorii principale de vitamine. Prima categorie, vitaminele A,D,E .;;1 K, sunt solubile in grasimi .;;i se gasesc de obicei in alimente bogate in grasimi, cum sunt ouale, untul si laptele. Acestea se inmagazineaza in organism ~ mai ales in ficat ~ si astfel pot forma rezerve. o persoana bine hranita poate trai fa,;( vitarnina A timp de Iuni de zile, fara a se imbolnavi,

A doua categoric, complexele de vita mina B ;;1 vitamina C sunt solubile 'in apa. Ele sunt eliminate prin urina, organismul retinand doar cantitati neinsernnate din acestea.

Cantitatea co recta Necesitatile organismului pentru fiecare vitarnina sunt incredibil de mid. De exernplu, UD barbat are nevoie doar de 0,0005g de vitamina A (retinol) pe zi; a femeie de O,0004g pe zi. In cazul multor minerale, necesitatile zilnice sunt scazute, insa trei dintre ele ~ calciul, fierul si

o Tabel eu eele' mai irnportante mlnerafe, Unele sunt neeesare in eantita1i mid, dar altele nu: Sg de sodiu !j'i potasi.u sunt neee· sare zilnic pentru a ne men1ine saniito,?i.

o Orbirea poate fi provoeatii de 0 deficienta putcrnica a vitaminei A.

o Cand orezul este ambalat, boala beri-beri po ate fi cauzata de con-' sumarea boabelor de orez fara coaja (stanqa), in loeul eelor eu eoajii (dreapta), deoareee primele nu corrtln deloe tlamlna,

iodul - sunt furnizate in cantitate insuficienta de dieta obisnuita. '0 astfel de lipsa, sau deficicnta de oricare din vitamine sau minerale poate duce la dezechilibre si bali grave. Tratamentul cu tablete bogate 'in vitamine san minerale poate 'inlatura simptornele deficientclor In cateva ore, 1051 efectele acestora se pot mentine totusi. De exemplu, lipsa vitaminei D poate duce Ia rahitism (oase rnoi). Vitarnina D poate fi produsa de organism. Substantclc din piele se pot transforma in vitamina D, in cazul expunerii la soare. De aceea copiii multor imigranti din tarile tropicale spre zone nordice sufera de rahitism daca alirnentatia lor nu este consistcnta.

Cantitati pre a mad din anumite vitarnine pot, de asemenea, fi periculoase, Este vorba in special de vitaminelc pe care organismul Ie poate inmagazina cficient. Consumul excesiv de vitamina A poate fi mortal, cauzand intr-o prima faza umflaturi dureroase, eruptii cutanate si cadcrca parului, ducand apoi la marirea flcatului ;;i a splinei. Deoarece organisrnul elimina

excesul de minerale, intoxicatia cu minerale nu este posibila. Totusi, excesul de sare, 0 combinatie a elementelor sodiu ~i clor - poatefi periculoasa persoanelor cu tcnsiune ridicata.

Prelucrarea alimentelor

In zile1e noastre, oamenii consuma 111 special alimente ambalate si conservate. In procesele de productie si conservare, multe dintre vitamine sunt distruse sau mlaturatc. Cei care fabfica unele alirnente, compenscaza aceste

pierderi prin adaugarea unor suplimente de <;

vitamine &i minerale. Acestea sunt fabricate sintetic in laboratoare sau concentrate din extracte ale unor surse de ali mente naturale.

In gospodarii, gartrul excesiv sau fnsuficient a unor mancaruri distruge substantele nutritive. Pierderile de vitarnine C si E, ce se dizolva in apa si sunt disrruse prin fierbere prelungita, pot ajunge la 90%.

In cazul In care. consumarn legume si fructe variate, surse excelente de proteine, si

ne expunem la soare penrru a completa rezer- \......__./ vele de vitamina D, nu ne vorn confrunta CLI deficiente. Astfel, administrarea de tablete ce

contin vita mine nu ar fi necesara,

IMPORTANTA

element c..onditutiv al oaselor ~i dintilor~ .

necesar in coagularea sangelui. sirrteza hormenela, mteqrttatea membrane-lor ~i contract! He rnusculare.

Necesar- perrtru structure normala a oaselor ~i dlntjlor. Are rol important in comractla muscular-a :!iii ectlvltatee nervcese.

Compcnenta .esentiela a hemoglobinei {cer-e teansporta oxigen la celule} ~i a ·coenzimelor implicate

'in farmarea ATP-ului. !

Necesere perrtru glanda tiroida in sirrteea tiroxinei:, hormonul [of! regleaza viteza mefabolisrrrului.

Esenfial impreuna cu fierulin sinteza hemoglobinei. Component al enzfmei necesara in forrnarea pigmentului melanina (culoarea pielii).

Necesar In corrduetia de dttr-e alimente a impulsvrilor nervoase. Influen1ea:r.a puternic mlscarea csrnetlea a apei. ==~~~~~~~~~~------------

Are rol in transmiterea impulsurllor nervoase

si in contr;;l~~ia .musculara. Necesar pentrer crestere.

[mpor'tarrt in ec:hilibrul acid-baza a sangelui, echilibrul

ape! ~i formerea acidului clorhidrit iii stornac,

Necesa:r pentru func1ionarei'l normala a mu~chllor ~i a nervilor. Contribuie la formarea oaselor.

Component al multor hormoni (e:x. insulina) ~ivitamine (ex. tiamina), asa 'incat este implkat in reglarea

uncr. adivitati variate ale corpului.

Necesar in cresterea normala ~i forma rea tnsutinei.

Neeeser in crestere. reproducere ~i elaptare.

Are rol in fcrmarea g~obulelor ro~[i.

170

Cladiri

Me~te~ugurile vechi, precum zidaritu~ mat au inca un rol vital in constructia clddirilor. Dar tehnici cum ar fi pulverizarea materialelor ~i asamblarea componentelor prefabricate necesitd multe meserii noi:

Primele cladiri erau facute, de nevoie, din materiale disponibile care puteau fi taiate si rnodelate cu unelte primitive, precum topoare din piatra ;;i cutite [acute din oase ascutite. Printre aceste materiale se numara ramurile, turba, pietrele Bi lutu!. Cladirile, modelate manual din lut ;;i uscate la soare, erau folosite pentru constructii "iIT regiunea mediteraneana de est aproxirnativ din anul 2000 i.e.n.; acesta a fast un progres important.

Unelte din Epoca de bronz

In JUJUl anului 4000 i.e.n., introducerea uneltelor din metal, pre cum topoarele, ferastraiele si daltile, le-a permis constructorilor sa valorifice mai bine matenalcle. .Acum ei puteau sa doboare copaci mari Iii sa ii taie cu fierastraul in scanduri Si grinzi, pe care sa Ie utilizeze in locul ramurilor. De asemenea, uneltele din metal leau permis constructonlor sa taie, sa modeleze Si sa polizeze piatra, Acest fapt a avut un efect puternic asupra dezvoltani vechilor civilizatii, Pe langa caminele permanente, se puteau acurn construi palate, temple sl monumente impresionante ~i decorate cu piatra decorativa,

Un alt progres important aparut in jurul ariului 2500 i.e.n., a fast productia cararnizilor intr-un cuptor de ardere, Acesta incalzea cara-

mizile la 0 temperatura iualta si producea caramiz! mai tari si mai rezistente dedit cele .:s uscate la soare. De asernenea, caramizile erau ~ model ate in rnatrite din lemn, astfel se pro- ~ duceau cu usurlnta serii de rnarimi identice, j; care puteau fi folosite mai avantajos. ~

Diferite materiale erau folosite drept mortar pentru imbinarea caramizilor. in Mesopotamia (azi parte din Irak) , rnestesugarii foloseau 0 substanta asernanatoare cu gudronul, nurnita bitum. Egiptenii foloseau gips (sulfat de ca1ciu), iar greeii si rornanii foloseau la inceput var nestins (oxid de ca1ciu). Insa rnortarul de var sc uza prea U90r din cauza ploii. De aceea, mal tarziu, grecii IIi romanii au adoptat un mortar de ciment, rnai rezistent, facut dintr-un amestec de var nestins, nisip $i cenusa vulcanica, Apoi

o Catedrala, baptisteriul !?i "turnul inclinat" din Pisa, Italia. Aceste dadiri din piatra au fost construite in secolele XI ~i XII.

o 0 ciadire modern a cu perctll exteriori din pliici de sticlii. Stid a este deja folosita ca material pentru acoperis ~i acoperire de protec1ie, ~i poate va fi, odata, folositii ca material de sustirrere,

o 0 casa din Abu Dhabi, acoperita cu beton armat cu sticla, Un astfel de beton consta din 5% fibre de sticla, ca greutate, intr-un rnortar din ciment ~i nisip.

romanii au inceput sa adauge prundis la noul mortar, pentru a obtine betonul. Si, spre deosebire de greci, care au continuat sa construiasca cu blocuri de piatra solida sau marmura, rornanii foloseau straturi subtiri din aceste materiale pentru a acoperi structurile din beton.

Materiale moderne Majoritatea caramizilor sunt acurn facute prin model area lutului in blocuri si arderea acesto-

241

CLADIRI

'nalti mea turnului 183'm

carriere c:u generatoare, instalatie de distrlbut!e, fterbatoare sl alte instnlatii

~~::n din '-i+H+1I-t~:"

armat

grosimea peretelui

m iezului 1 ~500 rnrn sub console. t .200 mm deasupra console lor, reducendu-se 400 rnrn la etajele superlcare

suprefate totals a podelelor 41.000 m'

construcfia din otel acoperita eu invelitori din otet inoxidabil

greutatea totala a turnului este de aproximativ 130.000 de tone

cladirea ccntlne peste 100.000 de tone de beton ~j 3.000 de tone de o~el de constructf

potrjvlrea peretilor (:U 0 precizie de 10 mm: Aceasta precizie s-a reuslt prin folosirea unui sistem de potrivire cu fascicul rase r in timpul

constr', .. u:1jiei

geamuri de sticHi de culoarea bronzului (suprafata totala oil sficlei peste 12.000 m2

trei console de dUe 3.300 de tone sustin structura birourilor: grosimea de 9 m la bazer sdlz~md la 7,1 rn pe marginile exterieare

pluta de funda~ie avsnd diametrul de 54 m, grosimea de 4.5 m ~i armata cu 2.500 de tone de bare de otel de 40

holuri

242

o Cladirea bancii National Westminster de pe Old Broad Street, Londra. Turnul de 183 de metri este construit in jurul ·unui miez central din betan armat, inal~at pe 0 pluta de fundatie masiva din betan armat, avand diametrul de 54 de metri ~i grasimea de 4,5 metri .. Padelele birourilar sunt facute din betan usor, Grinda Gerber de la baza susfine aripile complexului de birouri,

o 0 cladire rnoderrra cu antablament de o1el, aflata in constructle, Macaraua ramane pe loc pana in ultimele faze. 0 data ce antablamentul de baza e ·terminat, se fixeaza invellsul de atel.

ra intr-un cuptor de ardere. Caramizile se gasesc intr-o gam:'! larga de culori ~j texturi. Cele trei tipuri principaie sunt: caramizi obisnuite, de constructie si aparente.

Caramizile obisnuite se folosesc pentru lucrari generale de constructie, unde aspectul nu este prea important. Caramizrlc de constructie, deosebit de tari si reztstenre, se folosesc acolo unde cele obisnuite ar fi prea slabe - de exemplu, pentru sustinerea grinzilor portante. Caramizile aparente sunt colorate si texturate astfel incat sa dea zrdariei exterioare un aspect atragator, de exemplu la cladirile particulare.

Mortarul pentru zidit consta dintr-un amestee de ciment st nisip, la care se adauga apa. Uneori se adauga var nestins, pentru a ImbumItati capacitate a de aderenta a mortarului ~i pentru a prevent uscarea prea rapida a acestuia. Se pot adauga plasriflanti, pentruca amestecul sa fie mai usor de aplicat pe caramizi. Plastifiantii capteaza aer In arnestec, modificandu-i asrfel textura. Uneori se folosesc pigmenti pentru a colora mortarul si a Irnbunatati aspeetul zidariei, Cimentul este folosit la obtinerea bcronului - un amestec de ciment, pietricele sau prundis, nisip si apa,

Piatra, caramida si cheresteaua erau principalele materiale de constructie pana cand au devenit disponibile stocuri ieftine si mari de fier, la sfarsitul secolului XVIII, Folosirea fieWIlli ca material de constructie a crescut constant in secolul XIX. EJ avea 0 larga uttlizare pentru poduri ~i statii de cale ferata. Apoi a aparut otelul ca material de constructie si, in 1900, eJ inlocuia deja flerul aproape in iruregime, Insa otclul era rnai mult dedit un simplu

inlocuitor al fierului. Otclul putea fi folosit si pentru a anna betonul, care, in sine, era rezistent la comprimare, dar se spargea usor daca era supus la forte de tensiune. Armarea betonu lui cu otel l-a facut rezistent Si la tensiune, astfel ca acum el putea fi folosit la structuri in care betonul netensionat ar fi fost nepotrivit.

Astazi, betonul si otelul sunt cele mai importante materiale de constructii, desi caramida si cheresteaua sunt Si ele inca importante, in special pentru casele particulare.

Case de caramida

In majoritatea (iililor europene, multi oam.eni locuiesc in case de caramida, 0 casa obisnuita de caramida este asezara pe fundatii ce constau din fasii de beton formate in gropi de fundatie. Aceste Iundatii sunt acoperite cu un strat numit beton de suprafata. Podeaua la nivelul solului poate fi facuta din beton sau scanduri din lemn, pentru dusumea, puse peste grinzi numite grinzi transversale ale podelei. Capetele acestor grinzi transversale sunt sustinute de peretii exteriori ai casei. Aeolo unde este necesar, grinzile transversale ale podelei de la nivclul solului sunt sustinure si de ziduri de reazem - ziduri scunde din caramida construite pe betonul de suprafata si acoperite ell 0 grinda de lemn numita rama de reazem, Scandurile de dusumea sunt dispuse in unghi drept fata de grinzile transversale ale podelei ~i fixate Cll cuie.

Plafoanele se fac de obicei potrivindu-se grinzi transversale intre peretii principali, iar dedesubt izolat Cll pardoseala din gips, Pardoselele etajului superior sunt batute in cuie pe partile superioare ale grinzilor transversale din tavanul etajului inferior. In casele mai vechi, plafoanele se faceau fixandu-se intai rasii de Iemn, numite sipci, peste grinzile transversale din tavan. Se lasau spatii intre sipci astfel incat, cand se aplica un amestec de mortar, 0 parte

o 0 sectlune a unei case tradltlonate de diramida din Marea Britanie, prezentand materialele folosite. Peretii portanti externi din caramida au 0 cavitate pe dinauntru, pentru a asigura izolatia terrnlca,

o Cladirea Operei din Sydney, Australia, a costat peste 1 00 milioane de dolari.

A fost considerata revolutionara la inaugurare, in 1973, cu aproape 15 ani dupii inceperea constructtllor,

o Portland Building din Oregon, SUA, a fost un protest impotriva blocurilor monotone de biro uri- Pe partea frorrtala a ciiidirii se gasesc oglinzi decorative ~i alte ornamente, care ii confera 0 fa~ada placuta,

din el se infiltra intre eJe. Cand se intarea, mortarul era unit cu sipcile.

Scheletul de lemn al acoperisului este sustinut de peretii principali, Scheletul se acopcra cu un strat de material irnpermeabil, precum pasla bituminata. Fasii de lemn, numite placi, sunt dispuse peste acoperis si fixate cu cuie de grinzile inclinate. Apoi tablitele sau tiglele sunt prinse in cuie sau in scoabe de placi,

Peretii despartitori interiori impart casa in camere, dar nu sustin structura. Acesti pereti pot fi facuti din caramizi, blocuri de beton sau mortar de pardoseala fixat in cuie pe un schelet de lemn.

1 caramida 2 mortar

3 4

Legenda 8 9

ipsos mortar de pardoseala 5 lemn

6 sticla

7 1igle

beton pasla bituminata

10 fonta

$TIINTA$I TEHNQI:

Tocurile de usa se fac de obicei din lemn, iar cele de fereastra pot fi din lernn, otel sau aluminiu, Deasupra deschiderilor pcntru usi si geamuri se gasesc grinzi numite buiandruguri. Acestea sustin zidaria de caramida de deasupra, care altfcl ar tinde sa se lase si sa se prabuseasca. Odinioara buiandrugurile erau din lemn, astazi se fac din otel sau beton (annat sau nu).

Case cu schelet de lemn

In Scandinavia, Australia, Canada si SUA, casele cu schelet de lemn sunt mai frecvente. in timp ce majoritatea Iucrarilor de constructie pentru casele elin caramida trebuie facute pe santier, pentru casele ell schelet de lernn se pot folosi tehnici de prefabricare. Componentele standardizate, precurn partile de anrablament .')i panourile de perete, sunt produse in serie 111 fabrici. Acest fapt reduce mult timpul necesar construirii unei case, deoarece majoritatea lucrarilor de pe santier constau din simpla asarnblare a componentelor prefabricate.

in unele regiuni rurale din tarile 111 care cheresteaua se gasesre din belsug antablamentul este acoperit cu plansee de lemn. In alte cazuri, scheletul din lemn poate sa sustina panouri de perete din beton.

Folosirea betonului

In loe sa se adapteze panouri din beton prefabricate la un antablament, adesea betonul se pulverizeaz,1 pe acesta .')i se lasa sa se fixeze. Intr-un astfel de sistem, betonul se pulverlzeaza pe un antablament metalic prefabricat, care

243

CLAolRI

aSigura armarea. In alt sistem de pulverizare, betonul contine fibre minuscule de otel, care II fac mai rezistent. Betonul este unul din cele mai importante rnateriale folosite pentru eomponente de constructii prefabricate: grinzi :;;i coloane structurale, dale pentru podele Si acoperisuri, scari, panouri pentru acoperirea peretilor si part; ale zidurilor portante, In unele sisteme de constructii, asemenea pam ale zidurilor sustin greutatea cladirii, fara a fi nevoie de un antablament structural cle coloane si grinzi. Panourilc de pcretc externe din beton sunt furnizate de fabrici, avand deja fatuieli decorative si, in I11.Ulte eazuri, geamurile gata lnsralate.

Armare cu sticla

Unele componcnte se fac pe santier, turnandu-se arnestecul de beton ill forme de lemn refolosibile, numite cofraje. 0 alternativa este cofrajuI permanent, facut din beton armat cu stlcla. Acesr cofraj devine parte a structurii cladirii, EI se pune pur si sirnplu 1n pozitia dorita $i apoi se umple cu beton. Cofrajul permanent este furnizat in forma, marimea, culoarea si cu tcxtura de suprafata, specificate de arhitect, si reduce munca depusa pe santier.

Una dintre cele rnai frecvente modalitati de

a construi cladiri inalte este folosirea tehnicii structurii cu miez. Cladirea se construieste in § consola, pornind de le un miez central, gol pe TI dinauntru, facut din beton annat, si care adesea ~ adaposteste puturile ascensoarelor. 0 aseme- ci!' nea cladire are de obicei 0 pluta (dala) masiva de beton drept fundatie, Miezul din beton al structurii este construit pe aceasta dala de fundatie, si apoi se monteaza un schelet din otel sau beton pe grinzile masivece ies din rniez.

Otelul folosit in scheletele structurale consta in cea mai mare parte din grinzi cu 0 intersectle in forma literei H. Aceasta forma

CIMENT ~I BETON

o inlocuirea stufului pe acoperi;-. Asemenea acoperlsuri se fac traditional din paie ;>i stuf, dar acum se fae ~i din fibre de stida.

o Aranjarea ~iglelor de beton pe un acoperi!? Acestea sunt fixate eu cuie de scanduri de femn, sub care se afia paslii imperrneabila.

confera grinzilor 0 mare rigiditate pentrll greutatea lor, care este mica in cornparatie cu grinzile mai scurnpe din otel solid. In afara cladirtlor inalte, antablarnentele de otel se folosesc Si pentru mici sedii mdustriale sil..._.., comerciale, blocuri mici de locuinte ~i, din ce

in ce mai mult, pentru case obisnuite.

beton tur

~~.

canele

g..-inda 4., din beton armat

'I'ltindere

hara

.... c.ablu sub tenslune 1-.,

capetele taiate ale cabfului de Irrtinde r- e

bara de otel

ciment apa

beten: un agregat grosier ,. precum prundi;tul se ames- i;"'J:._ teea cu nlalp. :?i la amestec se .:t~~. adauga pulber-ea de dment ~'

9. '

rrisip

o Cu ajutoruf unei nivele cu bula se verifka daca un zid din diramida este vertical. Asemenea veriflcari se fac regulat in timpul eonstructlilor, inainte ca mortarul sa se intareasca, Daca este nevoie, pozitla caramizilor se eereeteaza cu batiii laterale usoare,

dind se adauga epa, partfculele de ciment se tran5forma In cristale~ care 'in cere din ur-rna inconjura nlslpul ~i prundlsul, legandu-Ie

10.

o 0 sarcina pe ogrinda din beton (1) poate provoca tensiune, care 0 crapa, Armarea eu otel (2) precum ~i soficitarea prealablla (3, 4) ~i ulterioara (5, 6) facbetonuf rezistent la tensiune. Betonul este un amestee de nisip, prundi~, ciment \ii apa (7-10).

244

;1.'"*,,. Stiinta si tehnologie 61 REZISTENTA MATERlALELOR Stiin!a si rehnologie 77 ZGARIE NOR!

ISTORIE UNIVERSALA

Roma: prabusire in vest

o Pictura rnurala rornana raprezentand 0 vila in medjul rural. in ultima perioada a existerrtei imperiului, multi aristrocati ~iau abandonat casele de la eras ~i s-au retras la 1ara. In urma razboaielor, regiunile rurale au rarnas sarace ~i pustii, iar arlstocratll au absorbit proprieta1i mici in cadrul propriilor lor averi sl, in secolul 3, au inceput sa irrtroduca o forma de iobagie in randurile 'aranilor liberi.

Luptete pentru putere si declinul economic au sliibit Imperiul Roman in ultima perioada:

Popoarele barbare au strdpuns frontierele Romei; insii partea de est si cea de vest au avut destine cu totul diferite.

Dupa asasinarea lui Commodus, ultimul din dinastia Antoninilor, in 192 e.n., a urrnat un an de razboaie civile salbatice inainte ca Septimius Severus sa ajunga pe tronul imperial. Desi Septimius a avut 0 downie lllnga $i infloritoare (192-211), clevenise evident faptul ca imperiul apartinea oricarei persoane care putea sa comande sau sa = curnpere loialitatea trupelor militare - pc care ]: nu se putea insa baza prea muir timp. ~

Pretul ridicat al puter.ii

Fiul lui Septimius, Caracalla (211-217), a fast ucis de propri: lui ofiteri, 'multi dintre succesorii sai avand aceeasi soarta. Armatele din provinciile defavorizate emu repede convinse saI proclame pe generalul lor imparat si, in eea mal mare parte a secolului 3 e.n., imperiul a fost macinat de razboaie civile. Puterea

a devenit un pret important, putini Imparati reusind sa ramana in viata 0 perioada de 5 ani dupa urcarca lor pe tron,

Slabita de tensiunlle interne, Roma a trebuit sa infrunte noi provocari ale dusmanilor din afara, In est, un Irnperiu Persan revigorat s-a dovedit un adversar de temut, in timp ce

in Europa popoarele germanico au inceput sa fad din ce in ce mai multe presiuni asupra frontierelor, reusind uneori sa Ie strapunga si provocand mari dezastre,

Tulburarile din secolul 3 au devastat regiuni intinse ale imperiului. Taxele ridicate au slabit econornia 5i au clemoralizat populatia, in timp ce devalorlzarile succesive ale monedei (prin adaugarea unor cantitati din ce in ce mai mici de am si argint in mcnezi) au distrus increderea in aceasta, facand trocul preferabil decat acceptarea banilor. In consecinta, oamenii s-au retras spre comunitati rurale independente, conduse in curand dupa un model semi-feudal,

Spre sfarsitul secolului 3, 0 serie de conducatori abili au readus controlul asupra imperiului, dar nu au reus it sa rezolve problernele fundamcnrale ale acestuia, Diocletian (284-305) a luat masuri active, prin care a mentinut statui unit, dar I-a facut mai despotic si mai rigid: de exemplu, fiecare barbat era

v

cL u 2:

• fier

• sulf

• cirbuni

• marmura

.. stida

® teramlce

~ve maritime

rute comerciale

,0 Via~a econornica a Imperiului Roman inainte de dedin, cu principalele centre comerciale, rute comerciale ~i zonele de productle a celor mai importante bunuri. Limitel'e unei expansiuni profitabile au fost atlnse pana in secolul 1 e.n.

o Moneda emisa de imparatul Caracalla. Urmandu-I la tron pe tata! sau in anul 211 e.n., a devenit unic conducator dupa ce fratele sau a fost asasinat. Dar domnia lui a luat sfar~it in anul 217 d.Hr., cand a fost ucis de proprii sai oflterl,

33

ROMA: PRABU$IRE iNVEST

silit sa se pregateasca pentru aceeasi meserie pe care 0 avea tatal sau. Diocletian..a incercat sa exercite rnai user controlul asupra irnperiulu., divizandu-l In zone estice $i vestice, conduse fiecare de un iurparat senior Si unul juni.or (un Augustus sl un Cezar). Imperiul a ramas unit, fiirid adeseori condus de un singur imparat, insa diviziunea est-vest tiridea intotdeauna sa reapara. Aceasta reflecra marIle diferenre dintre eele doua regiuni si In special faptul ca orasele din Est se mentineau relativ prospere.

Un imperiu crestin

Sistemul cu patru imparati al lui Diocletian, a fost desfuntat dupa retragerea acestuia, in 305, iar dupa 0 nOU8 serie de razboaie civile, in 324, Constantin eel Mare s-a ridicat ca srapan al intregului imperiu. Acesta era un eveniment foarte important, deoarece Constantin a inceput sa creada in adevarul crestinismului, flind convins ca dumnezeui crestin l-a ajutat in Iupta cruciala de la Poelul Milvian, in 312.

De-a lungul secolelor, crestinismul s-a raspandit in mod constant, in ciuda perioadelor de persecutie, ultima fiind In timpullui Diocletian, insa suportul pe care i l-au dat Constantin ~i alti imparati a fast decisiv pentru expansiunea si

DATE IMPORTANTE

M,,(Jrtea. /uiCommpdus, ultimul gin

-a 'dinasticiAnfoninilor ..

284.3'Q5··

organizarea sa. In final, in 391, Teodosius eel Mare a conferit religiei crestine privilegiul de a fl singura religie a statului roman, ir-terzlcand toate celelalte secte si religii. Posedarea unei credinte comune a intarit, probabil, imperiul pe tennen scurr: ;;i chiar si atunci cand Roma s-a prabusit, noua religie urma sa serveasca drept punte intre lumea vecbe si cea noua,

o alta realizare a lui Constantin a constat in fondarea unei noi mari capitale Imperiale. Constantinopol, in Est, recunoscand oficial importanta deosebita pe care 0 avea aceasta regiune. Dupa moartea sa, s-au dar noi Iupte penrru succesiune, iar imparatul care a iesit victorios, Iuhan "Apostatul" Crenegatul - din punct de vedere crestin), a restabilit in scurr timp fOJTI1ele vechi de cult pagan; masurile sale fiind dizolvate dupa moartea sa, in 363.

l' .~

Barbarii si vandalii .?

Amenintarea barbara ~ devenit si rnai mare 2: dupa ce poporul germanic, vizigotii, a patruns in Irnperiu in 376. Desi admisi initial ca refugiati ce doreau sa scape de infricosatortl huni, acestia au incepur sa alba divcrgcnte cu rornanii, au infrant a armata rornana la Adrianopol (378), un de 'imparatul Val ens a fost ucis, iar apoi au continuat tulburarile. Ordinea a fast restabilita de catre Teodosius cel Mare (379-395), ultimul conducator al Imperiului Roman unit, insa, dupa moartea sa, 0 succesiune de triburi barbare siau Iacut aparitia - vizigotii si vandalii, alanii si suevii, burgunzii, hunii, ostrogotii si multi altii,

In secolul 4, tot mai rnulte triburi au fost lasate sa se stabileasca pe teritoriu roman, iar 111111te detasamenre mali de barbari serveau in armatelc romane in frunte cu proprii lor comandanti. Irnperiul Roman de Apus a inceput sa fie barbartzat, chiar inainte de a Incepe sa se dezintegreze vizibil, la inceputul secolului 5.

Galia a fost invadata si ultimele legiuni au parasit Britania Stilicho, un general barbar viclean aflat ill serviciul roman, i-a tinut in sah pe subordonatii sai barbari in Italia, pana cand puterea sa a inceput sa-l alarmeze pe irnparatul din vest Honorius (395-423), care a ordonat uciderea acestuia (408). Dupa aceasta, Alaric ~i vizigotii nu mal puteu fi opriti, si in 410 all pus capat existentei lruperiului Roman, cap-

o Inrnanarea monezilor ditre colectorul de taxe. Cheltuielile militare impuneau taxe ridicate in secolele 2 ~i 3.

o Cruce apar\inand regelui lombarzilor, ultimul trib germanic care a invadat Italia. lombarzii au trecut la arianism, 0 forma de crestinlsm pe care Biserica Catolidi

o considera eretica,

turand Si jefuind Roma insast. Vizigotii au ocupat apoi Spania, in timp ce vandalii au supus Africa de Norel; de asemenea, acestla au trecut Marea Mediterana In 455 si au [efuit Roma in intregtrne, cuvantul "vandalism" devenind un termen pentru distrugere nechibzuita.

Ultimii irnparati ai Imperiului Roman de Apus erau doar niste rnarionete manipulate de sefii popoarelor gerrnanice ce conduceau, in realitate, ltalia. Unul dintre acesti sefi, Odoacru, a elecis ca imparatii romani nu mai emu necesari, in 476 Odoacru I-a detronat pe irnparatul Romulus Augustulus, iar Imperiul Roman de Apus s-a destrarnat. Cu toate acestea, Imperiul Roman de Rasarit a supravietuit

\

o Constantin, primul imparat care a sustinut Biserica Cre~tina dupa mai multe secole de persecutle, Dupa aceasta, crestlnlsrnul avea sa devina un factor important in istoria rornana,

34

M"WCY;IIstorie universals 9 ROMA ATOTCUCERITOARE Istorie universala 11 PRIMIt CRESTINI

suprafata

1.285.216 krn'

A~ezarea geografica 0°00'-18°21' S, 68°39'-81 °20' V Populatia

22.465000 locuitori Densitatea populatiei

16 locuiton/krrr'

Capitala ~i eel mai mare oras: lima, 6.483.901 lccuitori

Limbi vorbite

sparuola, quechua, ayrnara

Prod use importate

piese de masint, produse chimice, produse farmaceuuce, combustiblli, utilaje de transport Produse exportate

metale neferoase, minerale. preparate din peste, rninerale de fler, titei, bumbac, zahar, cafea Moneda oficiala

sol (1 nuevo sol ~ 100 centi) Produsul intern brut

28.169 rniltoane dolan SUA Forma de stat

republic!

~ CARACTERlSTICI ~ GEOGRAFICE

Peru este a treta tara ca marnue tn America de Sud $i consta din trei regiurn orientate nord-sud.

in vest se gascste desertul Atacama, mai Intins in nord, eLI dune de nisip imense. Mai spre sud, coasta este adesea srancoasa, cu siruri de dealuri, Aproximativ 50 de r:Juri srrabat desertul, pomind din Anzi, care In interior depasesc jm.ll~irnea de 5.000 m, Huascaran, eel mai inalr varf, atinge 6.768 m, si multi dintre munti sunt vulcanici. Cele doua lantun pnncipale. Cordillera Occidentals >i Cordillera Orienrala, sunr sc::parate de un plaeou inalt pe care se aHa Lacul Titicaca, eel mal mare lac din America de Sud (6.900 knr'). La est de Anzi, solul este putemic 'inclinat pan;1 in Bazinul Amazon sau regiunea selvas, ocupand 62% din uscat.

CLiMA

Deserrul este rnentinut

rdcaros si secetos prin influenta curentului literal rece Humboldt, desi in nord exists izbucniri ocazionale de vrerne calda si urneda, asociata cu un curent oceanic, El Nino, care apare la fiecare cinci sau rase ani. in Anzi vrernea variaza, iar bazinul interior al Amazonului esre cald si umed 111 tot timpul-anului. Lima, aflat in apropiere de coasta, are 0 temperatu r:I medic de 23°C in ianuarie ~i 16°C in iulie, ell 0 ca nrirate de preclpitatii de numai 5 em pe an.

Iucreaza ill agncultu 1';:1, desi nurnai 3% din suprafa.a ~""'rii este cultivata iar alre 21%; sum

lolosite la pO:~una(. Principala

AGRICULTURA

360/0 din fOl13 de mu Ilea

PERU

OCEANUL

PACIFIC·

reglune culuvata se ana de-a lungul raurilor care srrabat desertul. Tresrta de zahar si bumbacul se cultiva pentru expon, iar orezul pentru hrana. Vita de vie, masline, tutun, portocale ~i banane se cultiva ill 1\112i. cereale:e, fasolea ~i cartofli la altitudinile mai marl, Pe pantele estice se folosesc intinderi de pamant pentru pasunat oi, lame si alpaca. Frunzele de coca, pentru coca ina J se produc pentru piata ilegahl de droguri.

PESCUITUL

Curentul literal rece Humboldt aduce cantirati man de plancton, 0 luana bogata penrru pesti. Peru este una dintre cele mat Importanre tari in ceea ce priveste pescuirui, cu o captura de 45 de milioane de tone annal, inc1usiv de ansoa, ton bonito, scrumbii :>i sardele.

III SILVICULTURA

~ Padurile intinse din interior slim In mare parte inaccesibile $i grel..! de exploarat, dar unele produse se trimit pe r3U in jos din portul Iquitos

II MINERnUL

Peru este 0 tara bogata 1:0 minerale, Indeosebi cupru, plumb, argtnr. fier ~i aUI, ~i are ;;i zacaruinte de petrol :>1 carbunl. Peru esre al do ilea mare producator de argint din lume, eel mai lnare producaror de plumb si al doilea mare producator de cupru din America Latina. Marcona, de pe coasta sudica, este centrul exploatarii de fier, iar in Bazinul Amazonului se exploateaza bogate zacarninte de petrol.

ill ENERGIA Sl INDUSTRIA m Multe industrii sunt legate de prelucrarea ~i rafinarea mineralelor, unele situate ill Anzi. In rest, industriile sunt dezvoltate in orasele de coasra. Preh.'__crarea pestelui este importanra In majonrarea porturilor, tar textilele Bi produsele alimentare sum .,1 ele raspandlte. Alre industrii se ocupa de fabricarea cirnentului, prelucrarea otelului,

ATLASUL LUMII

consrructii navale $i asarnblari auto. Lima Callao esre principals regiune industriala, cu 70% din industria prelucraroare din Peru. Hidroelectriciratea produce 57% din productia de electrlcitate.

km, din care 20.000 km pavate, 3.400 km din Pan American Highway strabate reglunea desertica a depresiunilor.

~ TRANSPORTUL

_ Deserrurile de Ianga coaste. padurile si muntit Anzi creeaza dificulratl peouu COUlI..Inicatii, iar rransportul acrian este important, desi este financiar inaccesibil pentru majoritatea locuitorilor Una dinte cele mai spectaculoase cli ferare porneste din Lima spre interior -si urcs 4.800 m pe 170 krn in drumul srtu spre Cerro de Pasco. Reteaua de drumuri are 69.942

_ POPULATIA e ~I ORA$ELE

70% din populatie esre urbana, peste un sfert traind In Lim-a. 45% din locuitori sunt americani, 37% metisi (europeni arnestecati cu indieni), iar 15% europeni. Doua treimi din Iocuitori traiesc in munti: Arequipa (820471) este eel mai mare oras din Anzi. Alte orase impcrtante se gasesc de-a lungul coastei: Callao, Trujillo, Chiclavo, Piura ~i Chimbare. Iquiros cste eel mal mare oras arnaz nian.

'CC .....

-e

:2 1. Care imparat roman a acceptat pentru prima data erestinismul ?

~ A Constatin eel Mare B otocletlan C Teodosiu

Z 2. Care trib germanic a intr at in irnperiu in anul 376 ~i a Tnvins :::I

armatele romane cu dol ani mal tarzlu l'

3. Ce grup de aameni a jefuit Roma in anul 455 ?

4. Aproxlmatlv cand au paraslt armatele romane Marea Britanie ?