Weldon Owen

Copyright © Weldon Owen Pty Ltd

Text: Judith Simpson

llustratii: Paul Bachem; Kenn Backhaus;

Chris Forsey; Ray Grinaway; Adam Hook/
Bernard Thornton Artists, UK; Janet
Jones; rain McKellar; Peter Mennim;
Matthew Ottley; John Richards; Sharif
Tarabay/Garden Studio; Rod Westblade;
Ann Winterbotham

Editura "Litera International"

O. P. 53; c.r. 212, sector 4,
Bucuresti, Romania
tel./fax (021) 3196390;
e-mail: comenzi@litera.ro

Copyright © 2008, Litera International

pentru versiunea in limba romana
Toate drepturile rezervate

Ne puteti vizita pe

& www.litera.ro
Editor: Vidrascu ~i fiii
Coperta: Vladimir Zmeev
Redactori: Christian Ferencz Flatz,
Mariana Badescu
Tehnoredactare ~i prepress: Vlad Panfilov
Traducere din engleza:
Graal Soft Integrated Translation Services

Descrierea CIP a Bibliotecii

Nationale a Romaniei
Constructii monumentale / coord. Anne
Lynch; trad.: Graal Soft. - Bucuresti. -
Litera International, 2008
ISBN 978-973-675-481-4

l. Lynch, Anne (coord.)

087.5:728.1

Tiparit la G Canale, Bucuresti

 ~onstruc ii
monumentale
CONSULTANT $TIINTIFIC

Anne Lynch
Profesor de i torte
Universitatea Oklahoma, Oklahoma
 Cuprins
• LA ORIGINI •
Un loc de adapost 6
Imperii americane timpurii 8
Clvlllzatl! antice 10

• EPOCA CLASICA •
Locasuri pentru zei 12
Renasterea romans 14

• IMPERIILE ORIENTULUI •
Aparltla religiilor 16
Trasee spirituale 18
Centrul Universului 20
In armonie cu natura 22

• ORIENTUL ~I OCCIDENTUL •
Raiul pe Pamant 24
Patrimoniul rusesc 26
Aparitia islamului 28
Raspandtrea islamului
 • ASCENSIUNEA EUROPEI •
Un nou lnceput 32
Vlata monahala 34
Fortarete regale 36
Mari palate 38
Epoca fericirii 40

• LUMEA INDUSTRIALA •
Tot mai aproape de cer 42
Inspiratl de natura 44
Forme indraznete 46
J ocuri st divertisment 48
Un aspect cu totul nou 50
Provocarlle viitorului 52
o imagine globala 54
Index 56
 ~TIATI cA ...
• LA ORIGINI • Metodele de baza folosite azi
in constructia acoperisulul

Un loc de adapost multor cladiri mari au fost

aplicate prima oara in satele
antice, la acoperisul colibelor.

amenii nu pot supravietui fara adapost, fara protectie impotriva

O ploii, soarelui, vantului, frigului. Astazi ei pot locui aproape oriunde

in lume, deoarece au invatat sa construiasca ziduri si sa-si fad un
acoperis deasupra capului. Timp de secole ei nu au avut unelte pentru a taia
Acoperisul
Din stuf se face un
acoperis rezistent
la ploi. Snopii sunt
si transporta copaci ~i pietre masive, astfel ca primele case erau construite asezati pe un cadru de
din materiale accesibile, precum frunzis, liane si pietre mici. Pietrele tari, cu lemn, in ~iruri partial
suprapuse.
muchii ascutite, au devenit primele unelte de construit, oamenii descoperind
ca pot taia cu ele copaci si roca, Dupa multe secole, omul a reusit sa topeasca
metale din roci si sa-si fad unelte mai puternice si mai ascutite, In locurile
sarace in piatra sau lemn, casele se construiau din caramizi
de lut uscate la soare. Vechile civilizatii au utilizat
multe dintre uneltele si materialele de
constructie folosite si astazi.
 (")
c
CARAMIZILE 3
VI
(1)

C aramizile de lut uscate la soare au

fost probabil primul material sintetic
de constructie. Un amestec de lut ~i
-0
o
0.)
r-t-
(1)
('")
o
paie este presat in rnatrite ~i apoi expus :::::s
VI
la soare pentru a se usca. Paiele dau ~C
rezistenta cararnidei, iar aceasta nu se o
sfan3ma. Pentru ca amestecul de lut ~i ('")
0.)

paie sa ramana compact chiar ~i sub VI

0.)(

actiunea ploii, se adauqa un strat de var. --+I

0.)(
COLIBE DE PIATRA .....
0.)(

In satul Haaran, situat la qranita turco-siriana, c

:::::s
grupurile de case sunt inconjurate de ziduri de (1)
r-t-
piatra slefuite cu ajutorul uneltelor. Fiecare (1)
.-V

casa are cateva camere ~i fiecare camera

are propria bolts. Unele camere au ~i un
al doilea etaj. Fumul de la foc se elimina
prin gauri facute in tavan.

COLlBA-STUP
Aceasta coliba din peninsula irlandeza
Dingle arata ca un stup. A fost ridicata cu
secole in urrna de un caluqar, din bucati
de piatra plata, adunate de pe domeniile
lui. Fiecare cerc de pietre este asezat
peste cercul de dedesubt ~i fiecare piatra
se lnclina usor spre exterior, astfel lncat
ploaia sa nu poata patrunde.

Peretii
Un barbat
lrnpleteste
din ramuri ~i
frunze de palmier
un perete pentru
viitoarea sa coliba.

COLIBE iMPLETITE iN PACIFICUL DE SUD

In insulele Trobriand din Papua Noua Guinee, casele
inca se mai construiesc din copaci mici, taiati cu unelte
de piatra. Bucatile de lemn sunt legate cu liane pentru
a da forma fiecarei case. Insularii folosesc plante pentru
a termina constructia casei. larba ~i frunzele se leaga
usor, constituind un material de finisaj foarte rezistent.

Aflati mai multe in Jocuri si divertisment

 • LA ORIGINI •

Imperii americane
timpurii PALATUl GUVERNATORllOR
Acest palat din Uxmal, este decorat
ele mai vechi monumente arhitectonice de pe

C
cu imagini ale unor serpi ~i ale zeului
continentul american se afla in Mexic ~i de-a lungul rnavas al ploii, Chac.
Conducatorii retiqios:
coastei de vest a Americii de Sud. Civilizatiile timpurii locuiau in nise racoroase,
de aici nu aveau nici unelte de fier, nici animale de tractiune,
~i totusi ele au construit cladiri enorme de piatra. Olmecii ~i
civilizatiile de mai tarziu, precum toltecii si aztecii, locuiau
in sate imprastiate. Ei aveau 0 singura religie ~i centrele lor
erau erase de piatra precum Teotihuacan, cu temple aflate
in varful unor piramide inalte, Mayasii locuiau in padurile
tropicale din insula Yucatan si i~i construiau centrele
religioase tot din piatra. In sec. XV, incasii stapaneau
un imperiu cu 0 intindere de 4000 km in muntii Anzi
din Peru. Numeroasele lor erase erau unite prin drumuri
pavate si printr-un sistem de corespondenta rapid.
Pietrarii incasi taiau, slefuiau ~i imbinau pietrele atat
de strans, incat nici in zilele noastre nu poate
patrunde printre ele macar 0 lama de cutit,

Treptele zeilor
Doua fete ale piramidelor
au trepte abrupte.
Un rand de ma~ti
care il infati~eaza
pe Chac, zeul ploii,
delimiteaza . :'
laturile lor.' .

PIRAMIDA SOARElUI
Aceasta piramida, construita in sec. III
in Teotihuacan se afla pe 0 platforma
inalta lnconjurata de vulcani. Piatra
ce acopera nucleul de cenusa ~i lava
a fost adusa aici de catre mii de
muncitori timp de mai bine
de 30 de ani. Aztecii au locuit
aici secole la rand dupa disparitia
constructorilor. Ei credeau ca
piramidele au fost construite
chiar de catre zei.
 PIRAMIDA MAGICIANULUI c
~
Mavasii au construit aceasta pirarnida in Uxmal a...
in sec. IX. Ea are 0 forma ovala neobisnuita ~i
ACOPERI~URI CD NI~E (l)
V1
(l)
Cladire construita din piloni ~i grinzi
doua temple in varf Popoarele din Mexic au
construit templele pe platforme inalte sau pe O se prabuseste daca peretii sunt grei
sau daca pilonii sunt fixati la distante
lC
Q.),
V1
(l)
V1
piramide, ca sa se afle cat mai aproape ('")

de zeii din ceruri. prea mario lntrarile, acoperisurilesau 2

boltile, precum cea ilustrata aici, pot ~
(l)

fi construite din pietre mici taiate in Q.)

In varf
Templele de pe piramida sunt
replici de piatra ale bordeielor
rnavasede stuf. Darurile
pentru zei erau plasate in fata
statuilor dispusein niste
incaperi-ni~a, boltite.
(l)
unghi. Pietrele sunt dispuse una peste ('")
CITADELA ~:
cealalta ~i au un capat iesit in afara,
Of ran dele erau plasate pe acest N'
deasupra deschizaturii. Cand pietrele Q.)
Chac Mool, un zeu sculptat in pozitie ~.
de pe ambele parti se intalnesc. cele
culcat pe spate, aflat langa 0 pirarnida o
......
plasate in varful acoperisului ii vor
tolteca din sec. XI. Piramida are
asigura stabilitatea.
o scara abrupta pe fiecare parte
~i un templu in varf,

~.
3
-c
s:::::::

."

~TIATI cA...
Piramida magicianului cuprinde
trei piramide mai vechi? in Mexic,
piramidele ~i templele noi adaposteau
rate unul mai timpuriu. in interiorul
piramidei soarelui a fost descoperit un
templu mobilat.

RUINE INCA~E
La Machu Picchu, oras incas aflat la
inaltimi in muntii Anzi din Peru, aveau
loc importante ceremonii religioase.
Peretii simpli de piatra ai cladirilor incase
importante erau placati cu aur pur.
 • LA ORIGINI •

Clvlllzatll antice
u peste 5000 de ani in urma, 0 mare civilizatie s-a dezvoltat in

C Mesopotamia, tinutul dintre fluviile Tigru si Eufrat, intinzandu-se

PIRAMIDELE DIN GIZEH
Aceste trei piramide au fost construite cu
peste 4500 de ani In urrna, ca morminte
pentru faraonii egipteni. Cea mai mare
dintre ele, Marea Pirarnida a Faraonului
Kheops, este compusa din aproape
2,5 milioane de blocuri de piatra,
ulterior spre est, de-a lungul coastei nordice a Oceanului Indian.
La scurt timp, pe malurile Nilului s-a dezvoltat civilizatia egipteana.
Oamenii calatoreau intre cele doua zone si duceau cu ei ideile
inovatoare si inventiile. Egiptul avea multi muncitori ~i piatra din
belsug, Egiptenii au construit piramide uriase si temple folosind
unelte ~i tehnici simple. Cum inca nu se inventase roata,
20 de oameni impingeau fiecare piatra catre piramida
pe 0 sanie de lemn. Mesopotamia era saraca atat
in piatra, cat si in lemn. Locuitorii ei
au inventat materiale noi, precum
caramizile de lut arse in cuptor
sau uscate la soare. Pentru
a transporta diferite
materiale, a aparut
roata si apoi carele
cu roti.

TEMPLEiNCHINATE ZEILOR
Coloanele uriase ale templelor
egiptene se Inalta, ca niste padur]
de piatra, In desertul din nordul
Nilului. Complexul de la Karnak
a fost construit timp de 1200
de ani. In fata templului
se poate vedea statuia unui
faraon ~i a fiicei sale.

~TIATI cA ...
Unii arhitecti egipteni din
zilele noastre Inca mai
folosesc caramizi uscate
la soare pentru structurile
arcuite? Cladirile mentin Tauri ~i dragoni
racoarea, iar materialele Poarta lui lstar este
decorate cu simbolurile
sunt ecologice.
lui Adad, zeul tunetului
~i al ploii la babilonieni,
~i al zeului Marduc,
rotectorul lui.
POARTA LUI I~TAR
in sec. Vli.Hr. regele
Nabucodonosor a construit
Calea Procesiunilor. Aceasta
facea leqatura lntre palatul
sau din Babilon, principalul
oras al Mesopotamiei, ~i 0
sala de ceremonii unde aveau
loc serbarile de Anul Nou.
Calea Procesiunilor strabatea
zidurile duble ale orasului
prin Poarta lui lstar,
PARADA LEILOR n
c::::
Fiecare animal Bolta arcuita 3
de pe peretii Caii
Procesiunilor era facut Contrafort
din caramida turnata in
rnatrite speciale, astfel
lncat sa se rei iefeze
in zid. Fiecare leu este
realizat din 46 de INVENTAREA ARCADEI
caramizi matritate
~i smaltuite. D aca pe 0 piatra amplasata
deasupra unui spatiu deschis
se asaza 0 greutate, piatra se
,..,
.,
Q.),
Q.),

poate sparge. Pentru a evita acest 3

Caramida smaltuita
Caramida din ziduri
a fost lacuita
~i ulterior arsa pentru
a dobandi luciu.
lucru, stalpii cladirilor antice de
~:
~.
.,_"
piatra erau postati foarte aproape
unii de altii, Mesopotamienii au
inventat structurile boltite pentru a
construi camere spatioase deschise.
Cararnizile sau pietrele de dimensiuni
mici asezate pe 0 linie de cerc
formeaza un arc, capatu] arcului fiind
numit contrafort. Acesta exercita
o presiune asupra pietrelor din arc,
lmpledicandu-le sa cada, 0 bolts este
un tavan construit din arcuri.

Bolta arcuita
Deschiderea portii era de 4m;
acest lucru a fost posibil datorita
structurii arcuite din partea superioara.

11
ORDINELE GRECE~ll
Constructiile antice qrecesti
se rernarca prin trei stiluri
arhitectonice denumite ordine.
Acestea se pot recunoaste dupa
capitelurile lor.
Ordinul doric
Acest stil presupune coloane
groase ~i capiteluri simple.
Ordinul ionic
Pe coloanele subtiri se sprijina
un capitel cu doua spirale late,
denumite volute.
• EPOCA CLASICA •
Locasurl
A
pentru zei
n sec. V i.Hr., grecii traiau in mici erase-stat situate pe
I insulele din Marea Egcc ~i in vaile muntilor de Ifmga
coasta, Grecii au construit temple considerate Iocasuri
pentru zeii lor, crezand ca astfel zeii traiesc printre ei si
lEMPLUL ZEITEI AlENA
Constructia acestui mic
templu lnchinat zeitei Atena
se bazeaza pe modelul unei
colibe qrecesti tipice.
le apara orasele. Primele temple, construite din cherestea Este realizat In stilul ionic.
si caramida uscata la soare, erau asemanatoare colibelor
localnicilor. Templele de mai tarziu, construite pe 0
platforms cu trei trepte, erau inconjurate de coloane.
Dupa ce templele de lemn au putrezit, in locullor
au fost construite temple identice din piatra. Grecii
urmareau ca templele lor sa atinga pcrfectiunea.
Astfel, ei au folosit cea mai pura marmura alba, iar
pentru ca proportiile sa fie in armonie deplina,
arhitectii au apelat la calcule geometrice.

Sub acoperis
Zidurile ~i coloanele apropiate lntre
ele sustin cadrul de cherestea al
acoperisului de tigla. Intr-un templu
grecesc podeaua ocupa putin spatiu.

Ordinul corintic
Acest ordin este mai elaborat;
capitelurile sale sunt decorate
cu frunze de acanta, 4
•
Friza
o banda sculptata
lncercuieste templul
Tnpartea superioara,
Tnfati~and procesiunea
din ziua festivalului
Atenei.

Zeita Atena
Statuia lnalta de lemn
a Atenei avea fata,
bratele ~i picioarele de
tildes. Hainele din placi
de aur cantareau
1 134 kg.

(
'.
.": ., .
 oJ ULPTURIIN PIATRA
Din patru in patru ani avea loc
o procesiune, in cadrul careia
conducatorii, razboinicii, atletii.
muzicienii ~i poetii Atenei
urcau dealul abrupt al Acropolei
pentru a aduce ofrande zeltei
lor la Partenon.
PARTENONUL
Dupa infranqerea invadatorilor, lntre 447 ~i
432 I.Hr., atenienii au construit acest templu
in cinstea patroanei orasului: Atena, zeita
lntelepciunii. Ruinele Partenonului se afla
inca pe Acropole, vechea fortareata a Atenei.
ILUZII IN PIATl~A
G
~ea:ate.
recii antici stiau ca ochii nostri percep
unele imagini diferit fata de cum sunt ele in
Ei au folosit iluziile optice pentru
__ ~ a crea templul perfect. Daca treptele
unui templu sunt perfect plate VI
::::to
sau orizontale, ele par curbate C
la mijloc. Prin urmare, toate liniile
orizontale ale templului au fost
curbate user in sus. De asemenea,
coloanele perfect verticale par
iesite in exterior, motiv pentru
~~~~~~~~~~~~ care vechii greci construiau linii
:: verticale Indoite la mijloc.

STIATI cA ...
Ce s-a intamplat cu planurile
cladirilor Greciei antice? De curand,
au fost gasite proiectele unei cladiri
neterminate, trasate pe interiorul
fundatiei ei.

Legende in piatra
Aceasta sculpture
infati~eaza fapte
dramatice legate
de victoriile
ateniene.

Colonada
Partenonul are 46 de
coloane dorice.
 PONT DU GARD Magazin alimentar
Pont du Gard face parte ~i terasa
dintr-un apeduct folosit pentru
a transporta apa din izvoarele
de munte catre baile ~i
locuintele din Nirnes, un eras
roman din Franta de azi. Apa
din canal rarnanea la acelasi
nivel, chiar daca apeductul
traversa rnunti ~i vai.

Piscina
Fiecarebaiat roman
trebu ia sa stie sa
citeasca ~i sa inoate.
Baile din regiunile
mai reci ale Imperiului
aveau piscine
interioare incalzite.
COLOSSEUMUL
Cele 50 000 de locuri ale Colosseumului din Roma
erau pozitionate pe pasaje boltite, de beton, amplasate Frigidarium
pe cerc. Accesul la ele se realiza pe scari. Fiecare Acesta se afla in centrul
bailor ~i reprezenta un loc de
spectator putea parasi Colosseumulln cinci minute, Intalnire cu prietenii. Numele
prin ie~iri denumite vomitoria. Colosseumul era utilizat camerei provine de la cele patru
pentru diverse manifestari, putand fi umplut cu apa pentru cazane um lute cu a a rece.
reconstituirea bataliilor navale. Aici gladiatorii se luptau
lntre ei sau cu leii, lntrodusi In arena prin trape camuflate.

• EPOCA CLASICA •

A
Rena§terea mmana
n sec. I, Roma era deja un imperiu maret, ce se intindea de la Marea

I Caspica in Est ~i insulele Britanice in nord, pana in Africa de Nord,

EXERCITII
Un mozaic de pe podeaua
bailor din Villa Casale, 0
resedinta particulars din
Piazza Armerina, In Sicilia,
Infati~eaza femei care fac
exercitii. Multe bai publice
aveau zone de Imbaiere
separate pentru femei.
in sud. Romanii au construit drumuri pentru a lega intre ele
numeroasele lor erase. Apeductele transportau apa de la izvoarele de
munte catre oras. Bunurile de lux ajungeau in porturile mari ale Romei
din aproape toate regiunile cunoscute ale lumii. Orasenii cumparau
mancare din magazine alimentare si luau masa in apartamente cu
ferestre de sticla. Ei isi petreceau timpulliber urmarind piese de teatru
sau evenimente sportive, precum intrecerile cu carele. Se adunau la baile
pub lice pentru a face exercitii fizice sau pentru a se relaxa. lmparatii
romani au comandat construirea de cladiri publice de agrement, pentru
a-si spori popularitatea printre cetateni. Pentru constructia acestor cladiri,
inginerii romani foloseau materiale sintetice precum betonul.
14
Tepidarium BAILE LUI CARACALLA (")
Cei veniti la bai intrau c:::
lmparatul Caracalla a construit baile din 3
Tntr-un bazin cu apa
calduta, pentru a
Caldarium Roma lntre anii 211 ?i 217. Gradinile ~:
reduce socul provocat
Servitorii amestecau cu terenuri de sport, sali de lectura ?i ""0
fl)

de trecerea de la baia t
apa fierbinte din biblioteci Tnconjurau cladirea principals In ~fl)
cazane cu cea rece '(")

din pivnita, pentru ca care lncapeau 1600 de oameni. fl)

OJ
temperatura apei din c:::
cazane sa fie potrivita, <
fl)
(")
Apa rece curgea dintr-o :::::r
fantana din centru.
a3
OJ
Sauna :::l
Oamenii stateau pe trepte In
~.
Pista de alergare caldura uscata a saunei sau In 3
baia t:e aburi alaturata. Sauna ""0
c:::
era lncalzita cu aer fierbinte,
de la focurile din subsol. Aerul
trecea pe sub podea, apoi prin
tuburile din pereti.

Sala de sport

PRODUCEREA
BETONULUI

R omanii produceau betonul

dintr-un amestec de var,
apa ~i roca vulcanica, care apoi
era turnat peste pietre mid sau
caramizi sparte. Mai Intai, se
construiau doi pereti de piatra sau
caramida, apoi spatiul dintre ei
se umplea cu beton. ~a au fost
construite In Antichitate tavanele
boltite ale marilor cladiri romane.

Aflafi mai multe in Jocuri si divertisment

15
 TEMPLUL RANGANATHA
Acest turn din Mysore, India, este
una dintre cele 15 porti gigantice
aflate in cele cinci ziduri STIATI cA ...
ce lnconjoara un altar hindus.
Un altar hindus mic poate fi vazut
Porti Ie au fost constru ite lntre
din orice punct al satului in care
sec. XI ~i XVII. Altarul este mic,
se afla datorita turnului tnalt ~i
fiind lnconjurat de casele
rotund, ce-i sta deasupra? Turnul
preotilor ~i de incaperile in care
sirnbolizeaza un munte sfant, fiind
poposeau pelerinii veniti la templu.
considerat 0 scara spre cer.

• IMPERIILE ORIENTULUI •

Aparltia
.A
religiilor
nca in anul 2500 i.Hr., la sud de muntii Himalaya, in India de astazi,

TEMPLUL RANAKPUR
Templul Ranakpur a fost ridicat in
cinstea lui Mahavira, fondatorul
jainismului. Jainistii cred ca 0
persoana traieste mai multe vieti ~i
se relncarneaza, inclusiv in animale.
Astfel, ei incearca sa nu faca rau
niciunei creaturi. Una dintre marile
cupole ale templului se ridica deasupra
curtii, fiind sprijinita pe doua rand uri
de coloane ~i inccnjurata de cupole
mai mici.
I au inflorit marl civilizatii. Aici au aparut cele trei religii: hinduismul,
budismul si jainismul. Toate trei propovaduiesc viata fara sfarsit,
ciclica precum anotimpurile. Credinta lor de baza este ca sufletul unei
persoane revine pentru a incepe 0 noua viata intr-un alt trup. Acest
fenomen poarta denumirea de reincarnare. Hinduismul a inceput sa se
dezvolte in jurul anului 1500 i.Hr. Adeptii lui se roaga de cele mai multe
ori in singuratatc, multi merg in pelerinaje la temple pentru a aduce
ofran de zeilor. Templele hinduse au exterioare bcgat decorate, iar pelerinii
se roaga afara, Partea cea mai importanta a unui templu este micul altar
fara ferestre, locasul zeului. Deasupra altarului se ridica un turn inalt
si rotund, denumit shikhara. Terasele deschise sunt folosite pentru
adunari si dansuri religioase.

CONSTRUCTII IN STANCA
A

I n sec. Ili.Hr., calugarii budisti au construit 0 rnanastire la

Ajanta, sapand pesteri in stancile de langa rau (stanqa).
Bucatile de piatra dislocate erau duse in alta parte, lasand
in urma lor 0 locuinta, Intra rea strajuita de coloane a
acestei vihara (dreapta), in care locuiau caluqarl], dadea
lntr-o camera dreptunqhiulara lnconjurata de galerii.
Fiecare calugar avea 0 grota patrata prin care se putea
ie~i spre 0 galerie. Zidurile de piatra ~i tavanele erau
slefuite minutios, apoi pictate sau sculptate. Manastirea
avea ~i 0 chaitya, 0 sala comuns, in care oamenii se
lntalneau pentru ruqaciune ~i pentru studiu.

16
 MITURI iN PIATRA
Sculpturile impresionante
de pe fatada templului
Altar Kandariya Mahadeo
infati~eaza figuri ale
mitologiei hinduse.

Sala de adunare

TEMPLUL KANDARIYA MAHADEO

Peste 1000 de figuri sculptate acopera acest templu din Khajuraho, :::::r
::::::s
care dateaza din sec. XI. La prima vedere, pare a fi un munte a..
c::::
VI
de piatra acoperit cu siruti de sculpturi. Templul este situat .-.,,)

pe 0 platforma Inalta, La un capat se afla altarul sub turnul

inalt denumit shikhara, iar la celalalt capat e 0 intrare lunga.
Procesiunile lnainteaza printr-un coridor care
inconjoara salile ~i altarul.
PLANUL PARTERULUI
Constructia templelor
hinduse s-a realizat
conform unor reguli
matematice. Planul
este alcatuit din
mai multe patrate
mici. Patratul care
ramane neschimbat
simbolizeaza lumea
cereasca,
 • IMPERIILE ORIENTULUI •
~TIATI CA...
Borobudur, altarul budist din
insula Java, a fost abandonat?

Trasee spirituale La scurt timp dupa ce a fost

terminat, l-a inghitit hati~ul
junglei ascunzandu-I vederii.

ulte popoare locuiau pe insulele si peninsulele din sud-estul Asiei si

M fiecare avea un stil de viata unie. Din timpuri stravechi, negustori din
toata Asia calatoreau de-a lungul coastelor facand comer] si raspandind
idei noi. Hinduismul si budismul provin din India, iar islamismul si crestinismul
din Orientul Mijlociu. Unele dintre cele mai mari cladiri din zona au fost
ridieate pentru cultul budist. Siddhartha Gautama, denumit Buddha sau
eel Luminat, a pus bazele budismului in India in sec. VI i.Hr. Potrivit
invataturii sale, oricine poate spera sa atinga nirvana, 0 viata de
dupa moarte linistita si lipsita de suferinta,
Budistii construiesc monumente (stupa)
deasupra mormintelor conducatorilor
lor spirituali. Un astfel de monument
are forma unei cupole
si este situat pe 0 platforma
patrata, Pelerinii merg
pe platforma ~i mediteaza
la traseul spiritual
pe care trebuie sa-l
parcurga pentru a
atinge nirvana.
BOROBUDUR
Acest altar budist a fost ridicat
la inceputul sec. IX Intr-o jungla
din insula Java din Indonezia.
A fost construit in forma de
munte. Monumentul are opt etaje
sau terase. Pelerinii Ie lnconjoara
pe toate in drumul lor catre varf.

PAVILIONUL DE INTRARE
Aceasta poarta sculptata din
Cambodgia, conduce spre templul
hindus Angkor, din sec. XII, care
poate fi considerat cea mai mare
constructie de cult din lume.

18
MICI BUDDHA
Statui infati~andu-I
pe Buddha meditand
sub bolti impanzesc
coridoarele de pe
terasele patrate ale BOLTI CONSOLIDATE
Borobudurului. Pe ziduri bolta consolidate se face din blocuri de piatra
sunt sculptate scene
din viata lui Buddha.
Q dispuse in cere unul peste celalalt. Este un 3
o
:::::I
element de ccnstructie cu intradosul concav, in care c:
randurile de piatra sunt cladite tot mai spre interior. 3
(t)
:::::I
D piatra mare ~i grea asezata deasupra stabilizeaza r-+
(t)
.--..1
toate straturile de sub ea.

in varf
Sub cea mai lnalta stupa
se afia ostatuie.

ANANDA
Aceste monumente din Pagan
ascund partial Ananda, un
monument de marmura alba ce
se ina Ita in straturi suprapuse,
adapostind relieve budiste.

TEM PLU L PRA KED

Puncte cardinale
in fiecare punct cardinal
exista un lung ~ir de trepte
ce duc spre varf,
Panteonul Regal este situat in
centrul complexului Pra Keo
din Bangkok, in zona budista
din domeniile paiatului regal.
Ceremoniile se tin in Panteonul
Regal, in care se afla opt statui
de aur reprezentand regi.

Aflati mai multe in Aparitia religiilor

19
 MARELE liD
CHINElESC
In sec. 11I1.Hr.,chinezii
au terminat primul lor
zid destinat protectiel
de invadatori de la nord.
Acest zid a fost reconstruit In COLOANE ~I CONSOLE
sec. XIV, In timpul dinastiei Ming.
coperi~u' templelor chinezesti se sprijina pe grinzi
Pe latimea sa puteau merge unullanga
altul cinci cai. lidul se lntinde ~i astazi
A sustinute de stalpi mici, fixati de grinda inferioara,
astfel incat la baza sa fie cat mai putini stalpi, Fiecare
de-a lungul a 2400 km, In nordul
coloana are console la extremitatea superioara,
Chinei, fiind singura constructie ridicata
de om care poate fi vazuta din cosmos.
o consola are aspectul unei perechi de orate,
fiecare sprijinind 0 grinda. Uneqri
bratul unei console ..
.:. sprijina alta
consola pentru
a sustine 0 zona
~i mai indepartata
• IMPERIILE ORIENTULUI • de stalp.

Centrul
Universului
hina este 0 tara unica, a carei civilizatie a inflorit timp

C de secole pe un teritoriu de dimensiunea Europei. Chinezii

sunt recunoscuti pentru matasurile si portelanurile lor,
dar ~i pentru marile lor doctrine filozofice: confucianismul
si taoismul. in China, filozofia si constructiile sunt in stransa
legatura, ambele fiind preocupate de locul omului in Univers,
Fiecare om se afla in centrul propriului sau univers, Casa este
centrul vietii familiei ~i palatul imparatului se afla candva in
centrul Chinei si al intregului universe Negustorii ~i calatorii au
adus budismul din India, astfel incat anumite cladiri chinezesti,
pagodele, reflecta stilul budist. Putine cladiri antice au ajuns
pana in zilele noastre, insa putem vedea cum aratau, deoarece
constructii importante de lemn au fost ulterior copiate
in piatra, avand acoperisuri de lemn ~i tigla smaltuita,

Pamantul
Ca toate cladirile
importante, Sala se
afia pe 0 platforma
TEMPLUL RAIULUI ce reprezi nta
La lnceputul fiecarei Pamantul.
primaveri.Irnparatul
se ruga pentru recolte
bogate, In aceasta
sala rotunda, cu trei
acoperlsuri de tigla.

20
SALA ARMONIEI SUPREME ORA~UL I.NTERZIS
[mparatu' vine in Sala Armoniei Supreme din Orasul Palatullmperial a fost
Interzis. Sala a fost construita in sec. XV, in timpul denumit Orasul Interzis,
dinastiei Ming, ca parte a Palatului Imperial. Actuala deoarece putini oameni
cladire a fost reconstruita in 1696, in timpul dinastiei aveau acces in interiorul
Qing. Sala ~i tronul tmparatului sunt orientate spre fortificatiilor lui solide.
sud, deoarece chinezii considers ca un loc orientat Aceasta pictura veche de
spre sud semnifica onoare ~i respect. 600 de ani ii infati~eaza
pe oficialii guvernului
adunati in fata portii
Orasului Interzis.

("')
o
..,
::::::I
..vi.
Cerurile !!..
Acoperisul pare ca ~)
pluteste deasupra ~
Salii, datorita 3-
corniselor late,
arcuite la capete.
Acoperisul elaborat
al constructiei ("')
simbolizeaza cerul. :::::r
::::::I
I"b
N
Q,)<
·V

CASTELUL HIMEJI
Castelele pentru nobilime au tnceput sa fie construite In
sec. XVI. Castelul Himeji din Hyogo are un turn centrallnalt,
tncercuit de turnuri mai mici legate lntre ele prin coridoare.
Era pazit de samurai, lnarmatl cu pusti ~i sageti.
~TIATI cA ...
Atunci cand conducatoril japonezi
din vechime s-au mutat intr-o alta
capitals. ei au poruncit ca cele mai
... _~ sfinte temple sa fie dezasamblate,
mutate ~i reasamblate pe noul loc?
• IMPERIILE ORIENTULUI •
At.
In armonie eu
natura
aponezii au invatat sa aprecieze frumusetea lucrurilor din
J natura prin religia sintoista - calea zeilor. Sintoismul. ne
invata ca lucrurile simple din natura, precum un copac
sau 0 cascada, pot intrupa fortele naturii. Japonezii au primit
invataturile sinto de la chinezi. in sec. VI, budismul a patruns
in Japonia, venind din China si trecand prin Coreea. Tamplarii
chinezi ~i coreeni au introdus mestesugul prelucrarii lemnului,
adaptat rapid de catre japonezi propriilor gusturi. Budistii
japonezi au preluat si iubirea sintoista fata de natura. Cladirile
japoneze de lemn sunt foarte delicate ~i au detalii complexe.
Casele ~i templele sunt proiectate pentru a se integra in natura.
Oamenii aflati in interiorul unei cladiri nu se simt niciodata
separati de exterior. Peretti sunt construiti pentru a putea fi
dati la 0 parte, deschizand camera spre 0 gradina exterioara.
Consola
Aceste console au facut posibila
construirea zidului intre cele
doua acoperisurl sustinute
de doar ditiva piloni.
 Pe vertlcala
Un pilon situ at pe 0 piatra
deasupra relicvelor budiste
sustine pagoda ~i cele cinci
acoperisuri late ale ei cu
a utorul unei sim e console.

COMPlEXUl DE TEMPLE HORYUJI

Aceste temple budiste din Nara au fost
eonstruite prin anul 700 ~i sunt cele mai
veehi cladiri de lemn pastrate In lume.
Aceasta pagoda marcheaza loeul unde
sunt Ingropate ~i venerate relieve budiste.
(D
Sala de aur din partea stanga
adaposteste 0 statuie SALA PHOENIX cu·
-0
Aceasta vila din Uji se desehide spre o
reprezentandu-l ::::::I
I'b
pe Buddha. gradinile ~i iazurile ce o inconjoara. N
I'b
."V
Ea a devenit un templu al seetei budiste
Pamantul Pur, ai carel adepti mediteaza
In loeuri ce imita paradisul promis
de credlnta lor.

FAcUT cu MAsuRA
l imp de seeole, japonezii au
eonstruit cladiri din piese standard.
Distanta dintre pilonii unei ease este
proportionala eu earpetele standard
de pe podea. Rama pentru fieeare
panou de pe perete are aceeasi
dimensiune eu 0 carpets. Fieeare
rama este acoperita cu hartie
forrnand un panou de perete.
Aceste panouri sunt montate pe
culise pentru a mari spatiul sau
a desehide camera spre
exterior.

Brat de parghie
Un sistem complicat,
dar frumos de console
~i parghii face posibila
sustinerea cu piloni
a streslnilor largi.
 • ORIENTUL ~I OCCIDENTUL •

Ralul pe Pamant
restinii cred in Iisus, fiullui Dumnezeu, iar religia lor se bazeaza

C pe viata si pe invataturile acestuia. Timp de secole, pe vremea

Imperiului Roman, crestinii au fost persecutati, In anul 313 d.Hr.
imparatul Constantin a legalizat religia. Ulterior, el a parasit Roma,
s-a mutat in Bizan] si a pus bazele unei noi capitale crestine denumite
Constantinopol, actualul Istanbul din Turcia. Imperiul Roman s-a divizat
in Imperiul Roman de Rasarit si Imperiul Roman de Apus, eel din urma
incetandu-si existenta dupa ce a fost invadat in numeroase randuri
de triburile nomade din Asia Centrala. Imperiul Roman de Rasarit
a supravietuit insa, devenind Imperiul Bizantin.
Crestinismul din acest spatiu se numeste
ortodoxism. Hagia Sofia este 0 biserica ortodoxa
magnifica din Constantinopol, a carei cupola
din centru reprezinta raiul, in timp ce pardoseala
simbolizeaza viata pamanteasca.

~TIATI cA...
Sute de ani, cupola Panteonului
lui Agrippa din Roma a fost
PANTEONUL cea mai mare din lume?
limp de multi ani, Ea mascara 43 min diametru.
cupola Panteonului Baza este sustinuta de ziduri
din Roma a fost 0 groase de 5 m.
provocare pentru
inginerii din zilele
o tehnica inovatoare
noastre, care nu Arhitectii bizantini au
lnteleqeau cum asezat cupole rotunde
s-a putut construi in pe incaperi patrate,
Antichitatea romans 0 cupola atat Ei foloseau patru
pandantive (triunghiuri
de mare. S-a descoperit
taiate dintr-un cere)
ca betonul cupolei era mai usor formand 0 baza rotunda
pe masura ce crestea inaltimea, pe care se sprijinea cupola,
fiecare nivel fiind amestecat cu transferand astfel centrul
pietre mai usoare, precum piatra de greutate.
de provenienta vulcanica,

BISERICA ASTAZI
Patru turnuri denumite minarete
strajuiesc Hagia Sofia. Ele au fost
ridicate dupa ce otomanii, fondatorii
Turciei moderne, au cucerit Imperiul
Bizantin ~i au transformat biserica
intr-o moschee.

24
 n
ro
roT
ro
::::r
Cupola centrals :::::s
Marea cupola n
Q.)(

este construita :::::s

o
dintr-un singur c
Q.)(
strat de cararnizi a..
~i are 0 latime de ro
n
33 m. La baza o
:::::s
ei este taiat un Vl
roT
ra nd de ferestre 2
n
boltite. "!:!.
ro

:::::s
roT
(3
CONGREGATIA a..
c
Hagia Sofia nu avea strane. Vl
Q.),
Pentru a asculta slujba reliqioasa,
credinciosii ortodocsi stateau in
spatiul din spatele coloanelor,
barbatii pe culoarul de jos, iar ~
femeile in galeria de sus. -cr,

Semicupole
o sernicupola prelunqeste la
fiecare capat naosul cu 76 m
avand rolul de a sustine
cupola principals.

DECORAREA CU MOZAICURl
ozaicul este un desen alcatuit din bucatl mici
M de sticla colorate sau piatra, aplicat
pe pereti ori pe tavan. Mozaicurile sclipesc
~i in cea mai discreta lumina. Pe vremuri,
multe mozaicuri colorate acopereau tavanele
Hagiei Sofia. lisus
(dreapta) ~i alti mari
conducatori ~i martiri
ai cresti natati i au
fost portretizati
in mozaicuri, pe
un fundal auriu ce
sirnbolizeaza raiul,

itectii Bizantului au
ceput aceasta biserica
din Constantinopolin
ul 532., in timpul domniei imparatutui lustinian.
I au terminat-o sase ani mai tarziu, constructia
devenind modelul viitoarelor biserici ortodoxe.
Preotii, reprezentantii divinitatii, se tntalneau cu
imparatul, conducatorul de pe aceasta lume, sub
marile cupole unde se citeau invataturile lui Hristos.
BISERICA NA~TEREA MANASTIREA SF. SERGHEI
DOMNULUI Catedrala cu trei cupole
Aceasta biserica se afla albastre a acestei rnanastiri a
intr-un muzeu in aer liber, fost construita de taru) Ivan
langa orasul Novgorod. cel Groaznic, dupa ce calugarii
Consolele de cherestea I-au ajutat in razboiul
sprijina galeria ~i impotriva tatarilor, A fost cea
dernonstreaza mai bine fortificata manastire
rnaiestria ruseasca, servind totodata
dulgherilor rusl. drept adapost pentru soldati.
Multe elemente
se reqasesc
~i la catedrala
Sf. Vasile.

• ORIENTUL ~I OCCIDE TUL •

Patrimoniul
rusesc
rimii rusi traiau in padurile aflate la vest de muntii Ural, la granita

P dintre Europa ~i Asia. Facand comer] de blanuri cu puternicul

KREMLINUL
Moscova s-a format lncepand
cu aceasta tortareata numita
Kremlin. lntre zidurile ei se afla
palate ~i catedrale, dar ~i 0
clopotnita inalta, construita
de tarul Ivan cel Groaznic.
~TIATI cA...
Denumirea catedralei Sf. Vasile
provine de la Vasile Blajinul, un
sfant care I-a criticat pe Ivan eel
Groaznic? Despoticul tar nu a
lndraznit sa-I pedepseasca,
lor vecin, Imperiul Bizantin, negustorii rusi calatoreau in avalul
marilor rauri si de-a lungul Marii Negre. Mai tarziu, ei au adoptat religia
Bizantului, devenind crestini ortodocsi. Tatarii, un popor nomad din Asia,
au cucerit Rusia in sec. XIII ~i au stapanit-o timp de doua sute de ani,
pana cand aceasta si-a recucerit independenta, in sec. XVI, tarul Ivan cel
Groaznic a atacat doua state tatare si le-a luat teritoriile, apoi a continuat
campania de cucerire, dorind sa faca din Rusia 0 mare putere. Dulgherii
rusi construiau cu indemanare case din lemn si barci si au invatat de
la bizantini sa foloseasca piatra ~i caramida, Atat bisericile rusesti, cat
si cele bizantine au multe cupole. Ca sa nu retina zapezile abundente
~i ploile specifice nordului indepartat, cupolele bisericilor rusesti sunt
inaltate mult deasupra acoperisurilor si au forma de bulb. ,~
o PRIVIRE iN INTERIOR
Fresce infati~and modele
florale abstracte colorate
impodobesc peretii ~i
tavanul catedralei Sf. Vasile.
Ele au fost descoperite in
1954, fiind pana atunci
ascunse sub multe straturi
de tencuiala.

26
 Turnul central o
(1)
Turnurile inalte din centrul
vechilor biserici rusesti au fost, PICTAREA FRESCELOR n
(1)

de fapt, inspirate de corturile r»

o
inalte ale primilor rusi, ::3
VI
,
..-+
c:
OJ.
c:
CATEDRALA SF. VASILE <
(1)
Dupa ce i-a cucerit pe tatarl, n
::::r
tarul Ivan eel Groaznic a dat
ordin arhitectllor de la curte Cupole ca un bulb de
ceapa
sa construiasca 0 catedrala Turnul este inconjurat
care sa fie un .imn al bucuriei". de opt cupole frumos
Constructia catedralei Sf. Vasile
din Moscova a inceput in 1554.
Aceasta cladire plina de culoare
colorate, fiecare
lncununand 0 capels. P entru fresce se aplica te~cui~la umeda
pe perete sau pe tavan, rar pictura se
realizeaza repede, pentru ca vopseaua sa
era initial alba. intre in stratul de mortar inainte de uscarea
acestuia. Corecturile se fac razuind stratul
de mortar ~i refacand pictura. Lumina solara
estornpeaza in timp culoarea frescei, iar
umezeala poate provoca desprinderea unor
straturi. in imagine sunt infati~ate fresce
pictate pe zidurile manastirii Voronet din
Romania, care au supravietuit timp de peste
patru secole conditiilor meteorologice.

Capele
Accesul in capele se face
printr-o galerie ce lnconjoara
catedrala ~i la care se ajunge
prin doua randuri de scari,

Cupola
Panouri de
Decoratiuni
de marmura
Planul parterului
DOMUL STANCil
Aceasta moschee din
lerusalim I?i datoreaza numele
domului lnalt, construit pe 0 stanca. un
loc sacru pentru musulmani. Pelerinii
inqenuncheaza ?i se roaga sub acoperisurile
joase care inconjoara stanca. Moscheea a fost
terrninata in anul 691 ?i este cea mai veche
cladire islamica din lume. Ornamentele
au fost adauqate in secolele ce au urmat.
LOCURI DE POPAS
Locurile de popas pentru caravane au fost
construite de-a lungul traseelor comerciale
?i In erase. Camilele, maqarii ?i caii se odihneau
in grajduri, in timp ce negustorii I?i aratau
unul altuia marfa, tocmindu-se la pret,
• ORIENTUL $1 OCCIDE TUL •
de lemn
Aparltla
A
islamului
n sec. VII , Mohamed, un negustor arab, a intcmeiat
Io religie noua, denumita islam, care insemna "supunere
fat a de Dumnezeul unic", Mohamed si-a indemnat
adeptii sa aiba grija de saraci si de cei slabi. El si-a
petrecut lntreaga viata predicand in orasele Medina si J
Mecca, iar in momentul mortii sale majoritatea arabilor .
erau deja convertiti la aceasta credinta, Cei care cred
in islam sunt numiti musulmani si se roaga de cinci
ori pe zi. Un muezin li cheama la rugaciune din
minaretul celei mai apropiate moschei. Moscheile
sunt decorate cu texte arabe cursive ~i cu modele
geometrice. in moschei nu apar nicicdata imagini
cu oameni sau animale, deoarece Mohamed dorea
sa impiedice venerarea falsilor zei.
Un paradis de gdidini
Mormantul are iesire spre gradina,
deoareceMohamed, care a trait lntr-o
zona arida, ~i-a imaginat paradisul ca
pe 0 gradina cu fantani.
PLACIPROTECTOARE
"nca din vremuri stravechi, oamenii
I din Orientul Mijlociu produceau placi
din lut ars. Dupa srnaltuire, ele erau arse
din nou. Aceste placi erau rezistente
la apa ?i protejau de ploaie cladirlle
construite din cararnizl uscate la soare.
Placa din imagine (sus) este realizata din
placi mai mici de faianta, pictate
cu rniqala ?i apoi smaltuite.
28
 MORMINTELE Chemarea la rugaciune
o pardoseala de Fiecare minaret are 0 scara ce urea
in spirala spre balconul din varf,
marmura, cu modele
De aici, muezinul ii cheama pe
delicate inconjoara musulmani la rugaeiune.
rnorrnantul sahului
Jahan ~i al sotiei sale.

Cupola dubla
o cupola dubla de 24 m
se afia in interiorul
unei cupole ascutite,
ina Ita de 61 m.
Spatiul dintre
cele doua
cupole este gol.

TAJ MAHAL
Sahul Jahan a condus un stat
islamic din nordul Indiei. Dupa
moartea sotiei sale, Mumtaz
Mahal, in 1630, el a construit
pentru ea un mormant
magnific, Taj Mahal.

Intrarea in mormant
Usa Inalta, adancita in
perete, e ornamentata
cu marmura colorata,
asamblata ea piesele
unui joe de puzzle.
 UN PALAT-FORTAREATA
Palatul Alhambra din Spania era
o fortareata impunatoare, astfel
incat putini banuiau ca in
interiorul zidurilor ei
se ascunde un palat superb.

Turnul doamnelor

MEDRESETALAKARI
Aceasta intrare inalta ~i boltita duce spre 0
universitate islamica (medrese) construita in
sec. XVII la Samarkand, in Uzbekistan. Cupola
se ridica deasupra moscheii. Placile smaltuite
decoreaza ~i protejeaza cladirile construite
din caramizi uscate la soare.

• ORIENTUL ~I OCCIDENTUL •

Raspandirea
A
islamului
I
ncepand cu sec. VII , credinta islamica s-a raspandit de-a lungul
caller comerciale. Islamul a ajuns pana in China, odata cu
caravanele de camile care transportau j ad si matase chinezeasca,
pe Drumul Matasii. El s-a raspandit si pe coasta nordic a a Marii
Mediterane, unde negustorii arabi ofereau bumbac si condimente
indiene in schimbul sticlei si a textilelor pe care le vindeau apoi
in India, un de noua credinta prindea, de asemenea, radacini,
Statele islamice s-au dezvoltat de-a lungul acestor cai comerciale.
Conducatorii lor au construit pe dealuri fortarete putemice. Palatele
luxoase erau concepute pentru a fi racoroase in timpul verilor
caniculare. Ele aveau curti mari, pline de flori, piscine si fantani,
30
CURTEA LEI LOR n
c:
Carari umbrite Inconjoara aceasta 3
curte din Alhambra. in jurul fantanii VI
I
Q)
se afla lei sculptati. Conducatorul
organiza procese in Sala Judecatii,
amplasata in capatul curtii.

ALHAMBRA
1.0.
Alhambra (castelul rosul a fost construit cu·
in sec. XIV pe 0 culme lnalta, deasupra Vi·
orasului Granada, in Spania. Cladirile sr
3
joase ~i curtile cu gradini din centru n
formeaza un palat. in tencuiala peretllor ORNAMENTE SCULPTATE Q)e
-)
:::::I
sunt sapate modele geometrice ~i citate
M odelele de stucatura decoreaza suprafete intinse. Q)

religioase in alfabetul arab. Stucul era realizat din praf de marmura, var ud
N
~i albus de ou. Era aplicat pe 0 suprafata ~i apoi lasat o
:::::I
sa se usuce, dupa care se adauqau straturi suplimentare. .....,
(I)

Sirurile de stalactite mici de sub arcada din imagine

au fost realizate din sapte straturi de stuc.

Galeria Abencerrajes

o MO~IE LA TARA
Conducatorul Granadei
a construit un mic palat
la tara, cu qradini mari.
Ferestrele apartamentelor
regale dadeau
spre Curtea
canalului (sus).

Curtea cu
mirt
 • ASCENSIUNEA EUROPEI • Creaturi mitice
Dragonii,sculpturi ale

Un nou inocput
vikingilor fixate pe barci
~i locuinte,apar~i pe
frontoanele bisericii
Sf. Andrei.Eisunt ciopllti in
lemn fiind amplasatialaturi
A . de simbolul cre~tinal crucii/
n anul 300 d.Hr., viata in Imperiul Roman devenise tot

I mai nesigura deoarece regiunea era invadata de popoarele

migratoare, Slujbele religioase ale crestinilor, considerate
ilegale, au fost permise in speranta convertirii Romei la
crestinism ~i a unificarii ei, pentru a face fata invadatorilor.
Primele biserici erau cladiri dreptunghiulare in care incapea
un numar mare de oameni. Bisericile semanau cu resedinta
imperiala a imparatului roman, din care lipsea numai statuia
acestuia. in locul ei era pus un mozaic cu imagine a lui Iisus.
Aceste biserici vechi erau construite cu acoperisuri ieftine
de lemn. Coloanele lor de piatra proveneau adesea de la
cladiri abandonate si nu se potriveau intotdeauna ca
inaltime si stile Nomazii au adoptat treptat crestinismul
si religia s-a raspandit in toata Europa. Locuitorii zonelor
de padure foloseau lemnul pentru a-si construi primele
biserici, asemanatoare templelor precrestine,

BISERICA SF. ANDREI

Construita in jurul anului 1150,
aceasta veehe biserica crestina
din Borgund, Norvegia, este
inalta de aproape 15 m.
Norvegienii eonstruiau
bisericile aidoma barcilor,
fixand scanduri pe un eadru
de lemn. La aceasta biserica,
12 stalpi sprijina eel mai inalt
acoperis dintre eele trei.
Cel de-al doilea este situat

SUB ACOPERI~
Pentru a proteja de vant ?i zapezi,
acoperisul de lemn al bisericii
Sf. Andrei s-a facut uz de cateva
strueturi triunghiulare. Chiar sub
varfu] acoperisului, doua grinzi
de lemn se incnrciseaza in forma
de foarfeca. .
 ACOPERISURI CU GRINZI

U n acoperis cu grinzi de lemn

acopera 0 camera mare fara a
fi sustinut de nici un stalp. Grinzile
SANTA SABINA
Aceasta biserica veche din Roma a fost construita dupa
ce viziqotii au cucerit orasul, in anu1410, distruqand multe
acestui acoperis alcatuiesc triunghiuri cladlri. In imagine se pot vedea coloanele corintice provenite
care raman fixate, deoarece unghiurile de la 0 cladire abandonata,
nu se pot modifica fara a schimba ~i
lungimea laturilor. Acoperisul bisericii
Sf. Botolf din Norfolk, Anglia, se
sprijina pe doua grinzi scurte, care
poarta numele de grinzi cu zabrele, Pe
acestea sunt sculptati inqeri. Un capat
al grinzii este fixat de zid. 0 console
fixata la celalalt capat cornpleteaza
triunghiul.

lisusTnfati~atca un pastor

MOZAICURI PLiNE DE CULOARE

Vechile biserici crestine erau
simple in exterior, dar peretii
superiori ai interiorului erau
acoperiti cu mozaicuri infati~and
portrete ale marilor crestinl ~i cu
scene din istoria crestinismului,
Aceste mozaicuri provin din
vechile biserici din Ravenna.

Trei regi aduc daruri pruncului lisus

~TIATI cA... 11
Dragonii sunt creaturi imaginare
care apar in mitologia multor culturi,
respect iv, in sculptura mai multor
popoare?

Aflati mai multe in Raiul pe Pamant

 • ASCENSIUNEA EUROPEI •

Viata monahala
omunitatile religioase locuiau in manastiri sau abatii,

C principalele centre de creatie artistic a ~i eruditie din Europa

secolelor X-Xll. 0 comunitate cuprindea cateva sute de
calugari sau calugarite, care locuiau intr-un asezamant imprejmuit
INCAPERI PENTRU DORMIT
de ziduri. Acestia i~i imparteau ziua intre rugaciune, studiu si Acest dormitor al abatiei catedralei din Durham,
munca, Manastirile se aflau in regiunile de granita ale Europei, Anglia, are un acoperis cu grinzi construit din
printre triburi nomade. Calugarii construiau biserici care semanau cherestea qroasa, neslefuita. Lumina de la
ferestrele mari Ie permitea caluqarilor
cu niste fortarete, ele fiind considerate cetati ale lui Dumnezeu sa citeasca dupa-amiaza.
intr-o lume plina de rautate, Oamenii cautau in ele refugiu,
salvandu-se de violenta ~i razboaie. Chiliile unei manastiri dadeau, Dormitorul
de obicei, intr-un culoar, construit in jurul unei gradini patrate, larna, calugarii stateau langa foe intr-o
camera lncalzita, apoi urcau in dormitoarele
Dupa caderea Imperiului Roman, multe tehnici de constructie au netncalzite. 0 u~a a dormitorului ducea
direct spre biserica, deoarece calugarii
fost uitate. Zidarii au fost nevoiti sa redescopere boltile arcuite se rugau ~i la miezul noptit,
de piatra, pentru ca bisericile sa aiba un acoperis rezistent la foe,
Aceste bolti semanau cu cele construite de romani, de aceea
Refectoriul
stilul se numeste romanic. De doua ori pe zi
calugarii mancau
frugal in refectoriu.

HRANA PENTRU
COMUNITATE
De sarbatori, in abatia
Glastonbury din Somerset,
calugarii frigeau un mistret
in mijlocul bucatariei,
Pentru
marea comunitate
se gateau alte feluri
de mancare la cele
patru focuri din
colturile camerei.

PELERINAJE
A

I n acele vremuri, oamenii calatoreau

rar, dar faceau pelerinaje pentru a
se ruga la morrnantul anumitor sflnti
crestini, Unii pelerini parcurgeau
sute de kilometri pentru a ajunge Surse de hrana
la un loc sfant, precum Santiago de Calugarii lucrau
Compostela din Spania (in imagine). pamanturile din
Ei dormeau la rnanastiri ~i se rugau afara zidurilor
la bisericile de pe drum. Pelerinii au manastirii. Ei aveau
~i 0 gradina mica
adus idei inovatoare din calatoriile unde cultivau
lor, inclusiv tehnicile noi plantele folosite
de constructie a bisericilor. la prepararea
medicamentelor.

34
 n
I'D
~TIATI cA... _,
,.,
Q.)c

Oamenilor Ie placea sa traiasca langa I'D

Q.)
o manastire? Adesea, aici se afla ,.,
c::::
Q.)c
singurul spital sau scoala din zona,
c::::
iar calatori] erau gazduiti In camerele lC
Q.)c
.....
de oaspeti In incinta manastir!i.
-)
::::::s
!:!'.
3

ABATIA MARIA LAACH

Aceasta abatie romanica din sec. XII,
Pivnita
Calugarii faceau branza ~i aflata la vest de Koblenz, Tn Germania,
tumanari, sarau sunca ~i are sase turnuri decorate cu piatra
produceau bere pentru a-~i de culoare Tnchisa. Imaginea
umple pivnita cu reconstituie un schit manastiresc
cele necesaretraiului.
tipic din vecinatatea abatiei.

35
 ALCAZAR SEGOVIA
Marile erase construiau
adesea castele fortificate,
CASTELUL CONWAY
pentru aparare, Acest
Regele Edward I al Angliei a
castel (alcazar) din
construit castelul Conway din
Segovia, Spania, strajuia
Tara Galilor. 1500 de muncitori
asupra orasul din varful
au cladit cea mai mare parte
unei stanci izolate.
din castel intre 1283 ~i 1287.
Regele venea adesea la ecluza
castelului cu barca, in timp ce
locuitorii orasului ~i cavalerii
intrau pe podul basculant.
Colina artificiala

Curte exterioara CASTELUL NEUSCHWANSTEIN

Aceasta zona este Regele Ludwig al Bavariei era
curtea exterioara fascinat de castele. In jurul anului
a castelului. 1800 el a construit acest palat care
arata ca un castel medieval.

CASTEL CU TURN ~I CURTE SEPARATE

Un castel simplu era construit prin saparea unui ~ant in jurul Spatiu de dorm it
unei portiuni de parnant inconjurata ulterior cu un gard de Dormitoarele regale ocupau
doua etaje din turn.
taru~i numit palisada, Din parnantul santulu] se construia
In pivnita, la care se ajungea
o celina: ea putea sa aiba 0 palisade sau un san] in jurul ei. printr-o trapa din podea, era
Cavalerul castelului locuia pe varful colinei, in fortareata. ascunsa trezoreria.

• ASCENSIUNEA EUROPEI •

Fortarete regale
imp de sute de ani dupa caderea Imperiului Roman, europenii au fost

T antrenati in razboaie frecvente si devastatoare. Triburile luptau contra

altor triburi, iar cavalerii luptau intre ei pana erau cuceriti
de regi puternici. Primele fortarete sau castele regale erau construite
din lemn. Primele castele de piatra erau niste turnuri patrate, denumite
fortarete, construite pe teren inalt si inconjurate de garduri ~i santuri.
Odata cu evolutia armelor s-a schimbat ~i infatisarea castelelor.
Oamenii au construit ziduri de piatra grease de 5 m, care sa
ii apere de berbece, sageti, pietre ~i de smoala incinsa, Ca masura
de protectie, santurile erau umplute cu apa, pentru ca dusmanii
sa nu poata sapa tuneluri pe sub zidurile lor. Arcasii state au
de paza in turnurile de la colturi.
36
 Sala Mare Creneluri pentru arcasi m
VI
lesire improvizata Aici aveau loc petrecerile; ..-+
(l)
Prizonierii erau adesea dusi tot aici, prizonierii erau :3
in temnita turnului printr-o adu~i inaintea regelui. Ol

u~a secreta din Sala Mare. C

"VI
o
.....
VI
Ol(
Ol
..-+
Ol
C?
Pod basculant C
::J
n
Ol
VI
..-+
(l)

VI
Ol
C
VI
Ol(
I

PRINCIPIUL pARGHIEI
amenii ~i animalele pot ridica
Q greutati foarte mari fara utilaje
complicate, prin utilizarea parqhiilor.
In imaginea de sus, un paj se afla
pe partea mai lunga a bratului
parqhiei, Greutatea sa impinge
parqhia la parnant ~i il arunca pe
cavalerul mai greu in aero Roata
folosita pentru ridicarea pietrelor
in varfu I castelului utiliza, de
asemenea, principiul parqhiei,
SALONUL LUI MARTE
Ludovic XIV i~i primea vizitatorii de la curte
intr-o anfilada de sase camere, care cuprindea
Salonullui Marte. Marte era zeul roman al
razboiului, iar tavanul camerei este decorat
cu scene de lupta.

CAPELA
PALATULUI
Regele statea
in acest balcon
izolat din biserica
palatului. Membrii
curtii se adunau in
fata sa, inaintea
altarului.

• ASCENSIUNEA EUROPEI •

A
Mari palate
I
n 1660, in Europa se incheia un secol de distrugeri cauzate de
invadatori si razboaie, In cateva tari, regii au reusit sa acapareze
intreaga putere politica si militara instaurand pacea. Acesti
conducatori au fost denumiti monarhi absoluti, deoarece pretindeau
putere nelimitata asupra popoarelor. Monarhii absoluti erau
populari daca i~i foloseau puterea pentru a mentine pacea. PALATUL VERSAILLES
Regii s-au mutat din orasele care se ravratisera mai inainte Palatul Versailles a fost prima re~edinta
si au construit palate impunatoare in tinuturile rurale. Aceste nefortificata in Europa de la caderea Imperiului
Roman. in 1661, Ludovic XIV a inceput
palate aveau saloane magnifice, construite pentru ceremoniile constructla palatului in jurul unui pavilion
de la curte. Ele erau decorate cu tapiserii, pieturi si statui care de vanatoare pe care ii placea sa-I viziteze in
slaveau victoriile regelui sau aminteau faptele glorioase ale copilarie. EI a cerut ca cei mai puternici nobili
din regat sa locuiasca acolo, in apropierea sa.
putemieilor imparati romani si ale zeilor mitici ai Greciei. Sarbatorile ~i ceremoniile militare aveau loc in
Mesterii cei mai iscusiti decorau palatul conducatorului, ce qradini, cum se vede in imagine (sus).
devenea astfel 0 expozitie a celor mai frumoase opere de arta.
38
 SALA OGLINZILOR
Salonul lung ~i ingust de la Palatul Versailles are ferestre
pe de 0 parte, iar pe peretele opus - oglinzi. Lumina puternlca
REGELE SOARE de la reflectiile orbitoare ale oglinzilor te lmpiedlca sa vezi
ce se afla in capatul opus al salii. Datorita frumusetii sale,
L udovic XIV, monarhul absolut al
Frantei. a ales Soarele drept simbol.
EI considera ca domnia lui era la fel
aceasta camera a inspirat timp de peste un secol constructia
unor lncaperi similare in toate palatele Europei.
de valoroasa pentru Franta, pe cat era
Soarele pentru Pamant, viata nefiind
posibila fara lumina ~i caldura acestuia.
Oamenii de ~tiinta descoperisera de curand
ca Soarele era centrul sistemului solar, astfel
incat la Versailles, toate drumurile ~i aleile
pornesc de la palat, la fel ca razele solare.

OINTRAREIMPORTANTA
Conducatoril tarilor mici au incercat
sa se revanseze prin construirea
unor palate impresionante,
asemanatoare Palatului de la
Versailles. 0 caleasca trasa
de patru cai ar putea intra
cu siguranta in acest palat din
Wurzburg, Germania, pasagerii
ei asteptand cu nerabdare
sa ajunga la salile de bal de sus.

Afiati mai multe in Epoca fericirii

39
 AMALIENBURG
in anii 1730, conducatorul Bavariei a construit
o resedinta de vanatoare in qradinlle Palatului
Nymphenburg din Munchen, Germania, pentru
sotia sa, Maria Amalia. 0 scara ducea de la
dormitorul ei catre terasa de pe acoperis.

PALATUL NYMPHENBURG
Trei forme cubice legate prin punti
alcatuiesc acest palat din Munchen,
construit in stil baroc. Palatul
Amalienburg este ascuns vederii
de copacii din dreapta.

• ASCENSIUNEA EUROPEI •

Epoca
fericirii
ec. :xvrn a reprezentat 0 perioada optimist a si deschisa. .' .

S Oamenii au inteles ca, datorita progresului stiintific, foametea ~i boala

pot fi invinse. Fericirea devenise scopul suprem in viata, Bisericile au
.inceput sa fie decorate cu statui de sfinti sau ingeri dansand, Oamenii nu
se mai temeau de natura si se bucurau din plin de ea. Unii au parasit viata
agitata din erase preferand casele de la tara. Ei i~i invitau prietenii aici ~i
admirau peisajele, ascultau muzica, discutau subiecte stiintifice sau practicau
diferite jocuri. Aceste refugii rurale erau construite intr-un stil arhitectural
nou si delicat, denumit rococo. Rozul, galbenul si alte culori pastelate dadeau
viata incaperilor. Arhitectii rococo doreau ca aceste cladiri sa para vesele
si aeriene. 0 metoda prin care si-au atins scopul a fost omarea peretilor
~i a tavanelor cu modele delicate din ghips (un material de constructie care
poate fi modelat). Tavanele erau acoperite cu pasari si fluturi din ghips.
40
 Sala oglinzilor o
n
Prietenii se adunau pentru (")
serate muzicale in aceasta n
VI
lncapere rotunda din centrul n
palatului Amalienburg. n...,
r-+
Q.)(
I.C
n
Q.)
c:::
o
Q.)

3
n
::::::s

MANCARE ~I RElAXARE
Maria Amalia ~i prietenele ei
puteau preqati singure dna In
aceasta bucatarie alb-albastra.
Fiecare placa de faianta
continea 0 alta imagine decat
precedenta.

Salonul de vanatoare
Peretil acestei lncaper] sunt acoperiti cu
tablouri reprezentand scene de vanatoare.
frunzisul argintiu facut din ghips se lntinde
pe perete de la un tablou la altul.

DECORATIUNI CU OGLINZI

S ticla a fost inventata In Antichitate

In Mesopotamia. Romanii au fost
primii care au folosit sticla pentru
ferestre. in sec. XVII, francezii fabricau CU~TI DE LUX
sticla plata turnand-o pe 0 masa ~i Cainii de vanatoare dormeau
niveland-o, Dupa ce se lntarea, ea era In custi amplasate la baza
~Iefuita ~i transformata In oglinzi ~i peretilor acestei Inca peri
geamuri mari. De obicei, oglinzile se din Amalienburg. Armele se
foloseau pentru decorarea interioarelor tineau In dulapurile de jos.
din cladirile In stil rococo.
Aflati mai multe in Inspirati de natura
41
 • LUMEA DUSTRIALA •

Tot mai aproape

de cer
garie- norii sunt un produs al Revolutiei Industriale,
PODUL COALBROOKDALE
Odata cu dezvoltarea prelucrarii fierului, lumea
a ca~tigat un material nou pentru constructie.
In 1779, englezii au construit in Shropshire
Z care a inceput in Anglia in sec. XVIII. Noile inventii au
revolutionat modul de viata al oamenilor. Motorul cu
aburi si apoi electricitatea au pus la dispozitie energii care
podul Coalbrookdale, primul pod de fier. inlocuiau, in mare parte, munca oamenilor ~i a animalelor.
Noua metoda de topire a fierului a produs cantitati uriase de
metalla preturi moderate. Alte inventii au oferit constructorilor
~TIATI cA ... otelul, un material mai rezistent decat fierul. Orasele s-au extins,
Primul "zgarie-nori" a fost construit iar zgarie-norii au oferit solutia in problema suprapopularii,
in 1884, in orasul Chicago,
din Illinois, SUA. ocupand un spatiu relativ mic la sol. Scheletul zgarie- norilor
EI avea doar zece etaje. a fost construit la inceput din fier, apoi din otel,
Motoarele noi au dat nastere ascensoarelor care
transportau oamenii in sus si in jose Greutatea
TURNUL EIFFEL unei cladiri inalte 0 poate face sa cada sau
Acest turn de fier ~i otel sa se incline si de aceea primii zgarie- nori
a fost construit pentru se construiau de obicei pe teren stances.
Expozitia de la Paris
din 1889. Dupa cu Acesta este motivul pentru care multi
inventarea radioului, dintre ei au fost ridicati in Manhattan,
turnul a tnceput o insula stancoasa din New York.
sa functioneze ca
antena, realizsnd ~i
prima legatura prin
radio.

Bazilica Marea pirarnida Turnul Empire State Turnul Turnul

Sf. Petru, a lui Kheops, Eiffel, Building, Sears, CN,
Italia Egipt Franta SUA SUA Canada
1612 2700 i.Hr. 1889 1931 1974 1976
138 m 146 m 300 m 381 m 443 m 550 m

CEA MAl I ALTA 01 TRE TOATE

l imp de peste 4500 de ani, Marea plramida a lui Kheops din Egipt a fost
cea mai inalta constructie din lume. Apoi, in 1889, in Franta, a fost
construit Turnul Eiffel. In zilele noastre, in multe parti ale lumii,
zqarie-norii ~i turnurile sunt din ce in ce mai lnalte.
 Coroana
Stilul Art Deco, 0 noutate a VIATA IN VARF
ani lor '3~, a inspirat crearea Americanii au fost printre
ferestrelor in forma de triunghi. primii care au construit
Acestea sunt amplasate
zqarie-nori. Ei lucrau la
in interiorul sirurilor de
arcade de pe coroana. inaltim: foarte mari ~i
stateau pe grinzi de otel Il.)
c::
late de doar 20 cm. Cl...
(1)
<
(1)
::::::s
..-+-
..-+-
o·
..-+-
3
Il.)

::;)
Il.)
..-+-
(1)
''V

URCI?
Motoarele cu aburi
au deschis drumul
ascensoarelor, care la
inceput erau utilizate
pentru tra nsportu I
marfurilor. Primele
ascensoare pentru
pasageri au aparut
in 1857, dupa ce s-a
qaslt un mijloc de a le Cadrul
impiedica sa cada in in interiorul cladirii exista
cazul ruperii unui un cadru solid pentru
in 1889, ele ascensoare. EI contribuie
~i la fortificarea cladirii
deja cu motor
impotriva vantului.
Usile ascen
Chrysler Build
sunt deco
Art Deco.

oameni care
ructii. Cladirea
periului sau
~i un monument
lui sau,
 METROUL PARIZIAN
Cochilia de sticla a
• LUMEA INDUSTRIALA • acoperisului ~i scheletul
de fier al acestei
lntrari de metrou sunt

Inspiratl concepute astfel Incat

sa arate ca trunchiul
~i ramurile unui copac.

de natura
Aceasta este doar una
dintre numeroasele
intrari ale metroului
parizian in stil
Art Nouveau.

I
nventiile au dus la introducerea in multe erase
din Europa sec. XX a unor utilitati ca iluminatul
stradal si liniile de cale ferata, Garile, parcurile
si casele erau adesea construite intr-un stil original,
pe care francezii il numeau Art Nouveau, germanii
11cunosteau ca Jugendstil si spaniolii ca
Modernismo. Arhitectii Art Nouveau erau inspirati
de natura. Tavanele din vitralii prindeau viata fiind
decorate cu pasari colorate si flori, iar fierul din
balustradele balcoanelor era rasucit ~i incolacit
ca vita-de-vie. Arhitectul modernist Antonio Gaudi
a copiat natura evitand liniile si unghiurile drepte
in constructiile sale, care par modelate din lut.
Aceste forme unice au fost posibile datorita
Revolutiei Industriale, care le-a pus
arhitectilor la dispozitie fier, otel si beton
relativ usor de modelat.

CASA MILA
in 1906, Gaudi a inceput lucrulla 0 cladire
de locuit, Casa Mila, din Barcelona, Spania.
Prietenii sai spuneau ca arata ca un
val impietrit. Grajdurile ~i locul de
stationare a calestilor trase de cai
erau amplasate la subsol.

LA MALUL MARII
Pornind dinspre zidul inferior al celor doua
curti din Casa Mila, treptele se curbeaza.
U~ile apartmentului se deschid spre palier.
Gaudi a proiectat scara astfel lncat
sa arate de parca ar fi fost modulate
de valurile marii.
INTERIORUL
In acest apartament din Casa Mila peretii
se curbeaza la colturi ~i la imbinarea cu
tavanul. Acest detaliu a fost inspirat de
urmele lasate in nisip de maree.
Acoperisul n-)
Locuitorii ies pe terasa ::::s
VI
acoperlsului prin niste ~.
ie~iri cu scari, rasucite
la varf, ca niste crud
pierdute In peisajul z
alcatuit din cosuri o
s:::::
fanteziste de fum. <
rD
Q)
s:::::
Q)
s:::::
"C
s:::::
~.
::::s
rD

::::s

SCULPTAREA UNEI CLADIRI

A rhitectii Art Nouveau au studiat natura

~i au copiat formele ei renuntand sa mai
imite cladiri istorice precum Partenonul din
Grecia. Belgianul Victor Horta,
unul dintre fondatorii stilului Art
Nouveau, a imitat in sticla ~i metal
viata plantelor. In Casa Tassel din Belgia
(sus), lumina care patrunde printr-o
cupola de sticla colorate se reflects
pe balustradele metalice contorsionate
ale scarilor,

NOTRE DAME DU HAUT

Formele dealurilor inconjuratoare au
inspirat aspectul catedralei Notre Dame
du Haut din Ronchamp, Franta. Arhitectul
elvetlan Le Corbusier a construit aceasta
biserica in anii 1950.

Balcoane
Constructia Casei Mila a fost
inspirata de tarmul rnarii,
Balustradele de fier ale
balcoanelor arata ca niste
manunchiuri de a e marine.

Aflati mai multe in Epoca fericirii

CASA FALLINGWATER Adaugiri
Arhitectul muzeului in 1992, muzeului i-a fost
adauqat un turn in care
Guggenheim, MUZEUL GUGGENHEIM se afia spatii suplimentare
Frank Lloyd Wright, Fundatia Solomon R. Guggenheim pentru birouri ~i expozitii.
a proiectat case a construit muzeul de arta modems
~i in mediul natural. din New York lntre 1956 ~i 1959.
Casa Fallingwater Muzeul este conceput ca 0 spirala
din statui Pennsylvania de beton armat de forma
imita aspectul unei palnii gaurite. Forma sa
straturilor de piatra neoblsnuita contrasteaza
de sub ea, cu liniile drepte
peste care se ale zqarie-norilor construiti
revarsa cascada. in jurul sau,

• LUMEA INDUSTRIALA •

Forme
Indraznete
upa eel de-al Doilea Razboi Mondial, multe natiuni

D au facut progrese economice remarcabile. Oamenii

erau increzatori in viitor si plini de avant. Arhitectii
anilor 1950 si 1960 au proiectat cladiri cu forme neobisnuite
pentru a reflecta aceasta noua incredere. Unele plafon au
forme geometrice simple, in timp ce altele arata ca niste
uriase sculpturi abstracte. Multe dintre aceste structuri
nu s-ar fi putut construi fara beton armat. Un acoperis din
beton armat poate acoperi 0 camera mare fara alte elemente
de sprijin. Otelul si betonul armat sunt atat de flexibile,
incat peretii si tavanul se pot construi in orice forma.
Uneori, peretii sau tavanul unei camere au fost construite
astfel inc at sa se curbeze spre exterior. Acest aspect
era menit sa le transmita oamenilor un sentiment de
veselie, in spiritul vremurilor in care au fost proiectate
si construite aceste cladiri,

ROCKAND ROLL
HALL OF FAME
Acest muzeu din
Cleveland a fost
proiectat de I. M. Pei,
~i inaugurat in
1995. EI are punti
dreptunghiulare,
cercuri ~i triunghiuri
de sticla, granit ~i
otel alb.

46
in varf LA VEDERE
Vizitatorii pot sa rnearqa cu liftul pana Vizitatorii muzeului coboara
in varful muzeului Guggenheim, de unde
coboara intr-o uria~a scoica scobita.
aceasta lunga rarnpa spiralata
Lumina care patrunde prin cupola de ~i se opresc sa priveasca
sticla cade pe fiecare nivel al muzeului. picturile moderne aflate
pe peretii lnclinati
spre exterior.

UN MATERIAL
DE CONSTRUCTIE
SUPERIOR

B etonu, armat se obtine

prin turnarea cimentului
in matrite in jurul unor vergele
G)
C
lC
lC
",
'::::l
'::::l"
de otel sau al unei plase de ",

sarma. EI nu mai este casant 3

'-...J
~i prin urmare elementele de
sustinere ale acoperlsului pot fi
indepartate. Betonul armat cu
piasa de sarma este folosit pentru
construirea peretilor ~i a unor
acoperisuri usoare, Forma sferica
a salii de intruniri a Palatului
Congresului National din Brasilia
se datoreaza betonului armat.

Planand prin aer

Rampele din
beton armat nu au
elemente de sprijin
dedesubt. Ele sunt
sustinute numai de
cativa pereti.

Aflati mai multe in Un aspect cu totul nou

47
 Caldura ~i siguranta
Arena SkyDome din Toronto ofera confort
~i iarna. Acoperisul compus dintr-o carcasa ~TIATI cA ...
de plastic lntinsa peste cadre subtiri de otel, Tehnica utillzata pentru a acoperi
este alcatuita din patru segmente. stadioanele a fost folosita initial de
nomazi? Acestia construiau corturi ~i
colibe din pari ~i franqhi] cu piei de
anima Ie Intinse peste ele.

Deschidere
Jurnatatea de cupola din
capat culiseaza lntr-o parte
a stadionului ~i intra sub
Pozitia optima celelalte segmente ale
Cele doua sectiuni acoperi~ului.
ale acoperisului
arenei culiseaza pe
sine pana ajung la
capatul stadionului.

• LUMEA I /

Jocuri /
/
§i divertisment
D
in vremuri stravechi oamenii se aduna pe stadioane spatioase
~i pe arene incapatoare pentru reereere. Astazi, aeeste constructii
mari gazduiesc competitii sportive, eoneerte si alte evenimente
speciale. Multe stadioane sunt neaeoperite, iar speetatorii suporta
eapriciile vremii, vara fiind confruntati eu eanieula, iar iarna eu gerul.
Astfel, multe evenimente sunt anulate daca ninge sau ploua. Aeum, in
multe tari, oamenii nu mai trebuie sa urmareasca buletinul meteo inaintea
unui eveniment, deoareee unele stadioane sunt aeoperite. Deseoperirea
unor noi materiale sintetiee, materialele plastiee, a permis constructia de
noi acoperisuri. Materialele plastice rezistente si usoare sunt intinse peste

• P~=!!~iII cadre subtiri, la fel ea in eazul umbrelelor. Aeeste

acoperisuri eu forme ~i marimi diferite
pot aeoperi si eel mai mare stadion.
Ele adapostesc jucatorii sau artistii, iar
speetatorii nu sunt impiedicati sa vada
de traditionalele elemente de sustinere.
COMPLEX SPORTIV
Multe stadioane sunt construite pentru
evenimente deosebite. Acest stadion din Seul
a fost construit pentru Jocurile Olimpice de Vara
din 1988. EI are 0 capacitate de 100000 de locuri.
STADIONUL OLiMPIC
Acoperisul Stadionului Olimpic
din Munchen e facut din panouri
de sticla ~i plastic. Panourile sunt
suspendate peste 0 retea de otel
fiind prinse de cabluri intinse lntre
56 de stalpi de beton armat
~i terenul de joe.

48
 ARENA SKYDOME n
(l)
Arena SkyDome din Toronto acopera 0 suprafata de a..
(l)
3 hectare, cuprinzand ~i un hotel. Cateva zone cu o
VI
(l)
scaune pot culisa pe sine pana ating pozitia optima CF
(l)
pentru vizionarea fiecarui eveniment. Terenul este VV\
.-+
(l)
acoperit cu gazon artificial format din bucati prinse ACOPERIREA UNUI STADION ~~
lntre ele cu fermoare de 13 km. Arena are (l)
ulte dintre cele mai mari acoperisuri de stadion sunt suspendate cu ajutorul
M
::J
un acoperis mobil care se poate deschide sau inchide, OJ
unor cabluri de otel, Dupa cum se stie, un cablu intins la maxim este la fel Vl
In functie de vreme.
de rezistent ca 0 grinda de otel, Acoperisul din sticla ~i plastic poate f suspendat '"
-<
o
cu cabluri de otel intinse intre stalpi ~i pamant pentru a crea un cort urias, o
Vedere panoramlca 3
In douazeci de minute stadionul este precum e eel al Stadionului Olimpic din Munchen (sus).Cablurile mentin (l)

a..
preqatit pentru lnceperea unui joe in pozitie verticala ~i structura arenei J. S. Dorton din Raleigh, ::J
obi~nuit de baseball sub eerul de vara. Carolina de Nord (ios]. Cablurile acoperisului -t
o
sustin arcurile structurii, a
::J
iar peretii verticali pornesc .-+
o
dinspre cadru. a..
(l)
OJ
;::::;:-
(l)
VI
.-+
OJ
a..
o·
OJ
::J
(l)
OJ
n
o
"C
(l)
~;:;:
.....,
(l)
CLADIREA OPEREI DIN SYDNEY Macarale uriase
In 1957, arhitectul danez Jern Utzon a castiqat Cele trei macarale au fost aduse din Franta.
Pentru transportarea fiecareia pe santier au fost
concursul pentru proiectarea Operei din Sydney, ~""""'-..I...._f,olosite 30 de camioane.
Australia. EI a avut nevoie de 6 ani ~i de ajutorul
inginerilor ~i al computerelor pentru a gasi
o modalitate de constructie. In imaginea
alaturata. cladirea este infati~ata
in diverse stadii de constructie.

Forme de beton
Computerele au
aratat ca acoperisul
proiectat initial putea
• LUMEA INDUSTRIALA • sa cada, astfel ca
el a fost schimbat.

Un aspect cu Acoperisul din beton

precomprimat a fost
facut prin turnarea
unor forme de beton
instalate pe cladire

totul nou
inainte de a fi
strapunse de cabluri
de otel pentru fixare.

onstructia unei cladiri inovatoare este dificila si,

C de obicei, necesita tehnici noi si materiale speciale

de constructie, Multe probleme apar pe neasteptate,
indiferent cat de minutioasa a fost planificarea. Arhitectii
si inginerii care au construit cladirea operei din Sydney
s-au confruntat cu obstacole majore. Proiectul era atat
de inovator, incat au trecut cativa ani pana cand inginerii
au gasit modalitatea de a-I pune in aplicare. Inginerii de sunet
au oferit consiliere in ceea ce priveste rezonanta materialelor
de constructie. Pentru cladire s-au folosit metal, plastic si
sticla din toata lumea. A fost elaborat un echipament complet
nou, iar muncitorii au invatat noi tehnici de constructie.

BETON PRECOMPRIMAT
coperi~urile cladirii Operei au fost proiectate
A pentru a fi construite din beton precomprimat,
ca ~i cladirea Trans World Airline din aeroportul
Kennedy, din New York City, prezentata in imagine.
Otelul din beton precomprimat apass asupra
betonului din jurul sau, Cladirea are un acoperis
subtire ~i usor, din beton fluid, turnat peste 0 retea
de sarma intinsa la maxim.

50
 UN CONCERT DE EXCEPTIE
Tn Sala de Concerte a Casei Operei din Sydney
publicul este asezat in jurul orchestrei.
Inginerii de sunet au proiectat inelele
suspendate deasupra orchestrei pentru ca
muzica sa se propage in jos, astfel lncat
muzicienii sa poata auzi sunetul in ansamblu.

PE APA
Opera din Sydney
este situata pe
o mica peninsula
din portul Sydney.
Acoperisurile arata ca
panzele unei corabii.
'[iqle suedeze Sala de Concerte ~i
Pentru acoperis s-au fabricat Opera se afla in cele
tigle speciale in Suedia. doua sectiuni mari ale
Muncitorii au pus pe
cladirii. Tnsectiunea
acoperisuri panouri de tiqle
asamblate anterior la sol. mica e un restaurant.

Sticla laminate
Tavanul ~i peretii sunt fikuti din
bud!ti curbate de sticla laminate,
produsa special in Franta. 0 bucata de
plastic a fost pozitionata intre doua
bucati de sticla, fiind apoi incalzita
na cand cele trei bud! . s-au lipit.

o noapte in oras
in 1973, locuitorii
din Sydney au asistat
la primul concert
din CasaOperei.
 • LUMEA I DUSTRIALA •

Provocarile
viitorului III
JII
arile corporatii internationale construiesc cladiri

M
..I

impresionante si functionale. Multe dintre aceste cladiri

uriase se afla in SUA, in Japonia si in alte tari cu deschidere
spre Oceanul Pacific. Aceste zone sunt amenintate atat de cutremure,
cat si de uragane care le pot distruge. Pentru a proteja oamenii,
constructorii pledau initial pentru cladiri joase, din materiale usoare.
Intrucat era tot mai putin spatiu de construit, corporatiile au fost
nevoite sa construiasca cladiri inalte; prin urmare, arhitectii si
inginerii au proiectat zgarie- nori care sa faca fata cutremurelor.
Astazi ele se profileaza pe fundalul multor erase ale lumii. Dar
cladirile nu sunt amenintate numai de dezastre naturale, ci si de CUM sA SUPRAVIETUIE~TI
stilul modem de viata, De exemplu, poluarea provocata de catre
UNUI CUTREMUR
combustibilii utilizati pentru masini ~i locuinte erodeaza ~i slabeste
ladirea TransAmerica din San Francisco
betonul. Fiecare noua generatie de arhitecti
~i ingineri se va confrunta cu noi probleme,
C este mare la baza ~i ingusta la varf,
astfel tncat este imposibil sa se clatine
in cazul unui cutremur. De asemenea,
dar ~i cu noi oportunitati tehnologice. Ei vor
o cladire Inalta poate fi construita pe 0
crea diverse materiale de constructie, metode fundatie qroasa din cauciuc ~i otel, care
si stiluri arhitectonice pentru a putea face fata absoarbe socurile unui cutremur. Unele
cladir: au conducte de otel care imping
acestor provocari,
peretf pentru a-i rnentine pe pozitie chiar
~i in cazul unui cutremur.

~TIATI cA ...
Multe cladiri solide au fost daramate.
deoarece nu mai corespundeau
destinatiei? Cladirile de azi sunt mult
mai flexibile. Chiar ~i peretii interiori UN MONUMENT
se pot deplasa, cladirea modificandu- CORPORATIV
se in functie de destinatie. in aceasta cladire modems.
situata in Londra, corporatia
Lloyd i~i conduce afacerile
din domeniul asiqurarilor.
Scari, ascensoare ~i alte
servicii ocupa numeroasele
turnuri care inconjoara
un atrium spatios, Daca
o COLOANA DE TRIUNGHIURI izbucneste un incendiu
Uraganele nu pot afecta Banca in cladire, oamenii pot
Chinei din Hong Kong, deoarece ie~i prin scarile turnurilor.
structura ei este alcatuita dintr-o
serie de console triunghiulare rig ide.
Banca se confunda cu cerul reflectat
in oglinzile ce ii acopera zidurile.

52
 n
(l)
(l)
(l)
Sala conducerii 3
(l)
:;:,
r-+
(l)
Birouri a..
(l)

""'0
Tavan din sticla (3
retractabil (l)
n
r-+
0..)
~
(l)

n
0
Sub strazi :;:,
--h
Parcarea foarte (l)
~
mare de la NEe 0..),
VI
Supertower da r-+
0..)
stabilitate cladirii, ~
in caz de cutremur, ;:;:
0..)
urrnand sa se r-+
(l)
com porte ca Q_
o barca ce infrunta 0..),
a..
~
~
3)
n
0..)
N
a..
(l)
r»
s:::
!:i
(l)
3
s:::
~.'V

TURNUl CORPORATIEI NEC

Acest turn din Tokio, Japonia, este mai
ingust in varf, avand aspectul unei nave
spatiale. Cele doua sectiuni inguste ale
cladirii au 28 de etaje ~i se afla pe niste
punti de otel care traverseaza terasa
interioara din centrul cHldirii. Storurile
ferestrelor coboara automat, pentru
a stopa accesul caldurii soarelui. Aerul
fierbinte din birourile expuse la caldura
este absorbit printr-o deschizatura
aflata intre geamuri ~i este refolosit
in alte zone ale cladirii.

--- .....
-
-_-- --
--
-- ~ - ----
 o imagine
capodopera a arhitectului poate reflecta multe idei ~i
O stiluri, furnizand informatii despre credintele si valorile
oamenilor care au proiectat-o ~i au ridicat-o. Este posibil
ca aspectul ei sa nu ti se para prea atractiv, dar odata
ce afli detalii despre viata si gandirea oamenilor care au
construit-o, precum ~i despre timpul ~i locul in care a fost
ridicata, pop gasi in acea cladire ceva care sa te atraga.
globala
De-a lungul istoriei, oamenii au calatorit dintr-o tara
in alta, peste munti si ape, ducand cu ei si idei despre
constructii. Desenele de pe harta arata locul in care
se gasesc principalele cladiri prezentate in aceasta carte.
Dar acestea sunt doar cateva dintre capodoperele
arhitecturale ale lumii. Mai sunt multe
altele de descoperit.
 "
IN VREMURI STRAVECHI
ladirile antice din diverse zone
C aratau diferit, deoarece erau
realizate din materialele de constructie
disponibile In regiunea respectiva,
Fiecare material a inspirat 0 alta
metoda de constructie. Oamenii
din zonele impadurite ale Europei
construiau case din lemn. Pe coasta
rnediteraneeana existau putine paduri,
In schimb acolo era piatra din belsuq,
Egiptenii au construit piramide de
piatra ~i temple rnarete, care Inca
rezista timpului. Grecii antici si-au
construit templele din marmura alba,
iar romanii antici au folosit betonul.
Locuitorii dintre Marea Mediterana ~i
Oceanullndian au modelat caramizi,
China ~i Japonia au construit temple
stravechi din cherestea. Caramizile
care sustineau acoperisurile templelor
au fost folosite initial pentru templele
antice din India. Pentru a-si construi
templele, popoarele vechi din America
foloseau caramida ~i piatra, dar ~i 0
forma primitiva de beton.
 Index
A Casa Mila, 38, 39, 48 Glastonbury, abatia, 34 nomazi, 32, 34 S
acoperis din stuf, 6, 49 Casa Tassel, 39 Grecia, 12-13,49 Norvegia, 32-33 Sala Armoniei Supreme, 20-21
acoperisuri cu grinzi, 32, 33, 34 castele, 22, 30-31, 36-37 Guggenheim, Muzeul, 40-41, 48 Notre Dame du Haut, 39 Santa Sabina, 33
acoperi~uri, 6, 9, 20, 21, 22,32, Catedrala Sf. Vasile, 26, 27,48 Hagia Sofia, 24-25, 48 oglinzi,46 Santiago de Composteia, 34
33, 30-40, 42-45 catedrale, 26, 27, 34 Himeji, castelul, 22 olmeci,8 scari, 13
Alhambra, 30-31, 48 caramizi, 6, 7, 10, 11, 12, 30 hinduism, 16, 17, 18 Opera din Sydney, 44, 45, 49 sculpturi, 12, 13, 16, 17, 19
altare, 16, 17 cetate, 9 Hong Kong, 46 Orasul Interzis, 21 Sears, Tumul 42
Amalienburg, 34, 35, 48 China, 20-21,49 Horta, V., 39 otel, 42, 46, 48, 49, 50, 53 Segovia, Alcazar, 36
Ananda (stupa), 19 Chrysler, Building, 48 Horyuji, Templul, 22-23, 49 shikhara, 16
p
Angkor, Templul, 18 cladirea Lloyd din Londra, 46 Siddhartha Gautama, 18
cladiri de lemn, 10, 12, 20,
I-K pagode, 23 Spania, 30-31, 34, 36, 38, 39
Anglia, 33, 34, 36,46
incasi, 8, 9 palate, 30-31 statui,9, 10, 12, 13, 14, 16, 17,
apeducte, 14 22-23,26,28,32-33,49
India, 16-17,28-29,30,50 Palatul Congresului National, 41 19,40
arcade, 11, 30, 31, 34, 37 cladiri/simboluri religioase, 8-9,
lndonezia, 18-19 Palatul guvematorilor, 8 sticla, 38, 39, 41, 45
Arena SkyDome, 42, 43, 48 10, 12-13, 16-19,24
ionic, ordinul, 12 Palatul Imperial, 20-21 stucatura, 31
Art Deco, 43 CN,Tumul, 42
islam, 18, 28-31 pandantive, 24 stupa, 18-19
Art Nouveau, 38-38 colibe, 6-7
ltalia, 14-15,24,32,33,50 Panteon,24 SUA, 40, 41, 42, 44, 46
Australia, 44-45 coloane, 12-13,30,33
Ivan eel Groaznic, 26, 27 Papua Noua Guinee, 6-7 sintoism, 22
azteci,8 Colosseum, 14
jainism, 16 Partenon, 12-13, 48
confucianism, 20
B Japonia, 22-23, 46, 47, 49 Pei, I. M., 40
T-V
console, 20, 22, 23, 49
Kandariya Mahadeo, 17, 49 Taj Mahal, 28-29, 49
Babilon, 10-11 Constantinopol, 24-25 pelerini, 16, 18, 19,28,34
Karnak, 10 Talakari, 30
Banca Chinei, 46 Conway, castelul, 36-37, 48 Phoenix, Sala 23
Kheops,marea piramida a lui, 10 taoism, 20
baroc, stilul, 40 Coreea de Sud, 42 piatra, 7, 8-9, 10, 11, 12-13, 16,
Kremlin,26 temple, 8-9, 10, 12-13, 16, 17,
Baile lui Caracalla, 14-15, 48 corintic, ordinul, 12, 33 17, 19,34-35,36,49
18, 20, 22-23, 49
Belgia,39 crestinism, 18, 24, 26, 32 L-M Piramida de la Giseh, 10
Templul Raiului, 20
beton, 14, 15,24,40-42,44 cupole, 7, 9, 16, 19,24-25,26, Le Corbusier, 39 Piramida magicianului, 8-9, 48
Templul zeitei Atena, 12
beton armat, 40-42 28, 29 Marele Zid Chinezesc, 20 Piramida Soarelui, 8
Teotihuacan, 8
beton precomprimat, 44 cutremure, 46, 47 Maria Laach, abatia, 34-35, 48 piramide, 8-9, 10, 42, 49
terase, 19, 45
Biserica Nasterii Domnului, 26 marmura, 12, 14, 19, 28, 29,49 Poarta lui Istar, 10-11,48
terenuri de sport, 14, 15, 42, 43
Biserica Sf. Andrei, 32, 48 D-F mayasi, 8, 9 pod basculant, 36, 37 tolteci, 8
Biserica Sf. Botolf, 33 Domul stancii, 28 manastiri, 16,26,27,34-35 Podul Coalbrookdale, 42 TransAmerica, 46
biserici, 24-25, 26, 27, 32- 33, doric, ordinul, 12, 13 Manastirea Sf. Serghei, 26 Pont du Gard, 14 Turcia, 24-25, 48
35, 39 (vezi $i catedrale) drumuri, 8, 11, 14 Mesopotamia, 10, 11 Pra Keo, Templul, 19 Tara Galilor, 36-37
Bizant, 24, 26 Egipt, 10, 49 metroul din Paris, 38 tigie/piiici, 20, 28, 30, 45
bolte consolidate, 19 Eiffel, Tumul 42 R
Mexic, 8, 9 unelte, 6, 10
bolte, 9, 11, 19, 34 faianta, 28, 50 Ranakpur, Templul, 16
minarete, 24, 28, 29 Utzon, J., 50
Borobudur, 18-19, 49 Fallingwater, Building, 40 Ranganatha, Tempiul, 16
Mohamed,28 Uzbekistan, 30
budism, 16, 18, 19, 20, 22 ferestre, 14 religie, 16, 18, 20, 22, 24, 26,
morminte, 28-29 Versailles, Palatul, 48
Burma, 19 fortarete, 22, 36 28,30,32,34
moschei, 24, 28, 30 vitralii, 38
Franta, 38-39, 38, 39 Rock and Roll Hall of Fame,
mozaicuri, 14, 25, 28, 32, 33 Voronet, manastirea, 27
C fresce, 26, 27 muzee, 40, 41
Muzeui,40
cabiuri, 42-44 frize, 12 rococo, stilul, 40, 41 W-Z
Calea Procesiunilor, 11 N-O Roma, 14-15,24,32,33 Wright, F. Lloyd, 40
Cambodgia, 18 G-H Nabucodonosor, 11 romanic, stilul, 34 zgarie-nori, 46, 47
Canada, 36, 42, 43 Gaudi, A., 38 NECSupertower, 47, 48 Romania, 27 ziduri/pereti, 7, 20, 22, 23, 36,
capele, 27, 44 Germania, 34-35, 36, 40, 42, 43 Neuschwanstein, castelul, 36, 37 Rusia, 26-27 40,46

Imagini
(t=top, b-bortorn, 1=left,r-right, c-center, F=front, C=cover,
Beback, Bg-backgroundl
A.G.E. Fotostock., 50bl, 51d. AKG London, 30tr, 40tr, ion (H. Bock),
24c1, 45br, 47bc, 50tr (E. Lessing). Angelo Hornak Library, 33tc,
43tc, 49c, 49d, 56bl, 34tr (Courtesy of the Dean and Chapter of
Wells Cathedral). Arcaid, 47tr (N. Barlow), 5ltr, 54br (R. Bryant),
27cr, 27tr (M. Fiennes), 52tl (5. Francis), 5Sbl (I. Lambot). Austral
International, 30t! (Camerapress/C. Osborne), 42t!, 62bcl (K.P. Head).
Australian Picture Library, 54bl, 16c1,36t!, 57tl (D. Ball), 49tcr, 49tr
(Bettmann), 20bl (K. Haginoya), lOci (D. Et J. Heaton), 30tcl (B. Holden),
36tc (R. Price/West Light) 22tl (5. Vidler). Bildarchiv Foto Marburg,
47br. Bilderberg, 51cr (E. Grames), SOt!(M. Horacek). The Bridgeman
Art Library, 34c1, 43tr (J. Bethell), 2Sbc (Courtesy of the Board of
Trustees of the Victoria Et Albert Museum), 45e (Johnny van Haeften
Gallery, London), 44br (Lauros-Giraudon). The British Museum, 2ltr.
Christine Osborne Pictures, 7tr. C.M. Dixon, 31er, 33cr, 3Str, 44c1,
44tl, lIte (Berlin Museum). Robert Estall, 14t. George Gerster,
IS/19c. Timothy Hursley, 52bl. The Image Bank, 5Str (A. Becker),
53tc (G. Colliva), 9br (G. Covian), 42c, 62tcl (G. Cralle), 41br (5. Dee)
45bl (G. Faint), 16te (D. Heringa], 5Sbr, 63br (R. Lockyer), Sci (M. Martin),
26c1 (H. Sund). Magnum, 19t1(M. Franck), ISbl (P.J. Griffiths), 40tc,
42c1 (F. Mayer). Jenny Mills, 19br. NEC Corporation, Tokyo, 59c.
Nippon Television Network Corporation Tokyo 199 I, 42cr. The Photo
Library, Sydney, 9tc (R. Frerck/TSW1, 9cr (D.N. Green), 46tl (R. Smith),
20tl, 23cr, 34bl (TSW), 12tr (N. van der Waarden). Robert Harding
Picture Library, 7cr, 19cr, 25tr, 4Sbl, 4Stl, 57tr, 62bl, 26tr (G. Campbell),
Srr (R. Frerck), 17tr, 29tl (J.H.C Wilson), 7tl, 25br (A. Woolfitt). Scala,
16bl, 16br, 33c, 33tr, 39tl, 44/45t. SCR Library, 26br (D. Toase). Sonia
Halliday Photographs, 24bc, 2Sbl, 43tl (L. Lushington), 17c (J. Taylor).
Werner Forman Archive, 14bl, 31tI, 3 Itr, 13tl (The British Museum).
Michael S. Yamashita, 23tr.
llustratii
Kenn Backhaus, 60/6Ic. Chris Forsey, 12/13c, 121, 13tr, 30/31c,
30Ll,36/37c, 36c1, 37cr, 62tl. Ray Grinaway, 2, 4/5b, 5tr, 17tl, 19tr, 20tr,
zsu, 27e, 39c1, 48cr, 63tcr, 63tr. lain McKellar, 8/9c, 22/23c,
39-42c, 39bl, 42br. Peter Mennim, 3, 20/21 e, zou, 32/33c, 32bl.
Darren Pattenden/Garden Studio, 6/7b. Oliver Rennert, I, 24/25c,
24el, 34/35c. Trevor Ruth, 54/55c, 54t, 55tr, 62cl. Michael Saunders,
SO/SIc, 52/53c, 53er. Stephen Seymour/Bernard Thornton Artists, UK,
2S/29c, 2Stl. Roger Stewart/Brihton Illustration, 14/15c, 14c1, 15br,
63ber. Rod Westblade, 41, 10/11c, II tr, 56/57c, sse, endpapers, icons.
Ann Winterbotham, 5r, 38/43c, 3Sbl, 46/47c.
Coperta
Image Bank, FCtl, Bg. Ray Grinaway, BCbr. Timothy Hursley, FCc. Sonia
Halliday Photographs, BCLI(L. Lushington). Ann Winterbotham, FCtr.

56
 Care este cea mai veche
constructie de lemn din lume?
•
De ce au construit rusii
domuri in forma de ceapii?
•
Ce cliidire nu are unghiuri drepte?
•
Cum proiecteazii arhitectii
cliidiri rezistente la cutremure?

C
onstructii monumentale este 0 enciclopedie de
referinta pentru copii. Detaliata, cu ilustratii bogate,
fotografii relevante si descrieri surprinzator
de vii, antreneaza si incurajeaza cititorii sa Ami mai mult pe:
descopere 0 parte a acestei istorii fascinante. " .. www.litera.ro
Fiecare pagina este creata pentru a stimula ISBN 978-973-675-481-4

imaginatia ~i a satisface curiozitatea. J~ll~~ll~II~IJ~~ll~11

 info
Descopera Lumea Vol.1 - Mari Inventii - Colectia Financiarul
Volumul 01 din 06 - 57 de pagini (inclusiv copertile)
Scanare full color dupa original la o rezolutie de 400 dpi,
in format PDF.
Aceasta colectie isi poarta cititorul intr-o calatorie
imaginara prin lumea inconjuratoare cu ajutorul ilustratiilor
bogate, fotografiilor relevante si descrierilor surprinzator de vii
care il fac sa descopere o parte nebanuita a vietii de zi cu zi.
Primul volum, Mari Inventii, este impartit in 6 capitole:
inventiile din viata de zi cu zi, despre mijloacele de transport in
comun si comunicatii, diferite instrumente si aparate, inclusiv cele
folosite in actul medical.
Inventiile au modelat lumea in care traim. Le folosim atat de
frecvent incat avem impresia ca ele exista dintotdeauna. In fiecare
zi beneficiem de pe urma muncii marilor inventatori: cand aprindem
lumina, folosim computerul, telefonam cuiva sau ne uitam la un film.
Inventiile casnice au fost gandite pentru a ne usura efortul
cotidian iar productia in serie a dus la crearea produselor ieftine,
mai sigure si accesibile tuturor.
In ultimii 500 de ani, au fost inventate si patentate peste 25
de milioane de produse, procese si dispozitive. Brevetele au o viata
scurta, de pana la 21 de ani, dupa care inventia devine proprietate
publica. Inventatorii isi protejeaza inventiile obtinand brevete de
la autoritatile abilitate, prin care ei isi dezvaluie secretele in
schimbul dreptului de a realiza, utiliza sau vinde inventiile.
Succesiunea volumelor este urmatoarea :
1. Mari inventii (vineri, 21 noiembrie)
2. Secretele tehnicii ( vineri, 28 noiembrie)
3. Sporturi si jocuri (vineri, 5 decembrie)
4. Constructii monumentale (vineri, 12 decembrie)
5. Exploratori si negutatori (vineri, 19 decembrie)
6. Zborul (marti, 23 decembrie)
Mai multe informatii :
http://www.financiarul.com/articol_17438/mari-inventii:-primul-volum
-dintr-o-noua-enciclopedie-financiarul---descopera-lumea.html
Enjoy !

Page 1