Ba$;tina$;ii Amerlcii traiau

izolati de celelalte parti ale

lumii, acestafiind cauza .
prlncipalii a faptului ca
tehnologia lor s-a dezvoltat
relativ incet. Dar au creat
civilizatii, au construit ora$;e
marl $;i au facut progrese
importante in arJe $;i in $;tiinta.

p rimii locuitori ai Americii au sosit aici

probabil cu 20 de mii sau 40 de mii de

ani in u~. Cu toate eforturile depuse

de arheologi, nu se poate stabili o data mai
exacta. in jurul anului 40000 l.e.n. oamenii au
luat In stapanire partile nelocuite ale
pamantului ~i probabil ca atunci au migrat
primii oameni In America, prin "podul"
existent in vremea aceea lntre Siberia ~i
Alaska.

Dezvoltare izolati
Aceasta fa~ie de uscat a existat pana la sfar~itul
erei glaciare, cand o mare parte a cantitltii de
apa a pamantului era lnmagazinatlln calotele
de gheata ~i astfel nivelul marilor era mult mai
scazut fata de nivelul de azi. Primele popoare
ale Americii au fost probabil vanatori care au
trecut pe istmul intercontinental urmarind
vanatul. Urma~ii lor, Intr-o mie de ani, au
populat Intregul continent, ~i au ajuns la
extremitatea sa sudica, In neprimitoarea Tarn
de Foc. In Groenlanda, oceanele au despa:rtit O Acest cap uria~ de zeu a fost sculptat din
Cu o mie de ani mai tarziu s-au topit popoarele Americii de schimba:rile produse In piatra, de olmeci, in Mexicul de Est. in
calotele de gheata, a disparut istmul, ~i alte locuri. Societa:tile americane s-au dezvoltat America Centrala civiliza,ia cea mai veche
continentul era despartit de Asia de 1n mod independent, izolate de restul lumii. cunoscuta este cea a poporului olmec, care a
Stramtoarea Bering. Acest fapt explica: aparitia tarzie a diferitelor inflorit cca. intre anii 1250-400 i. e. n.
Cu toate ca stramo~ii eschimo~ilor au sosit civilizatii americane, ~i faptul ca: populatia
pe barci In Alaska mult mai tarziu, ~i s-au ba:~tina~a:a Americii n-a reu~it sa: ajunga: la un inventarea rotii ~i a scrierii cu litere.
stabilit atat In Nordullndepartat Inghetat cat ~i nivel mai Inalt de dezvoltare, ca de exemplu Pe lang~ acestea, In America chiar ~i calul a
fost necunoscut pe cand In Asia ~i In Europa,
O La SO de km tirnp de rnai rnulte secole acesta a fost
spre nord de Ciudad "rna~ina" cea rnai de pret. Abia In secolul al
de Mexico se afla XVI-lea calul a fost adus de cuceritorii spanioli.
ruinele primului ora~ Din aceste cauze societ~tile Americii difereau
mexican foarte rnult de socie~tile europene sau de
Teotihuacan. Este un cele asiatice. in lipsa cronicilor scrise, rn\1lte
ansamblu de aspecte ale vietii lor sunt acoperite de mister.
piramide, palate,
locuin~e ~i ateliere, Ba~tina~ii Americii
care s-au construit Cristofor Colurnb a crezut c~ prin traversarea
dupa sute de ani de Oceanului Atlantic a ajuns In India, ~i pe
la decaderea b~~tina~ii lntalniti i-a denurnit indieni. Ei
imperiului olmec. Cel poarta ~i azi aceas~ denumire n~scut~ dintr-o
mai mare eroare.
monument, Piramida in realitate indienii nu apal1ineau unui
singur popor. Aveau unele tr~s~turi commune:
piele rnaronie-ro~iatic~, porneti proerninenti,
p~r negru, ochi de culoare lnchis~ sau -cum
a constatat ~tiinta rnedical~ -frecventa rnare a
grupei sanguine B. Dar statura ~i aspectul
care l-a construit. general erau foarte diferite, vorbeau peste o

C)"
 CIVILIZATIILE AMERICII CENTRALE ~I DE
sut.I de limbi, aveau obiceiuri, traditii ~r culturi
foarte diferite.
Popoarele "indiene" difereau unul de altul
mult mai mult decat popoarele Europei 1n
orice moment al istoriei. Aceasta ~i datorit.I
faptului ca multitudinea mediilor inconjura-
toare a marit diferentele, obligand societ.Itile
indiene sa se adapteze la munti, la campii, la
mla~tini, la tundre ~i la p~duri tropicale.
Indienii Americii de Nord au devenit
agricultori la marginea preeriei, vanatori, iar in
California pescari.
Cei care s-au stabilit mai la sud, s-au ocupat
de agriculturn, care se baza pe cultivarea
porumbului. Aici au aparut culturi dezvoltate,
dintre care unele erau in perioada de inflorire
96
SUD
cind, m 1492 Cristofor Columb a ajuns in
Lumea Noua.
in doua zone s-au format culturi dezvoltate:
in America Centrala (cuprinzind ~i partea
centrala ~i de sud a MexiculuO ~i in America
de Sud m zona lantului muntos a Anzilor .
Societatea Olmeci
Dintre civilizatiile americane cunoscute cea
mai veche este a olrnecilor din Mexicul de Est.
Centrul sau se afla lntr-o zona de padure
tropicala mla~tinoasa-de nelnteles de ce pe
acest teritoriu ostil au construit imense centre
de cult asemanatoareunor ora~ecu movile de
pamint artificiale uria~e, pe virful carora
odinioara se aflautemple.
O Templu maya~ construit in
stilul clasic t3rziu in 987 e. n. in Uxmal
in Mexic. Aceste construc,ii serveau ca centre
de cult.
Cu toate dimensiunile lor mari, aceste
centre nu erau orase adev~rate,desi In timpul
ceremoniilor religioase se adunau aici o mare
multime de oameni, dar locuitorii permanenti
nu puteau fi mai mul.ti de catevasute de preoti
Si slugile lor.
pan~ azi templele din lemn au disp~rut, dar
s-au p~strat monumentele olmece uriase,
cioplite din piatr~, Si sculpturi de dimensiuni
mai mici executate din jad, bazalt Si obsidian
(ultimele dou~ sunt roci vulcanice). De cele
mai multe ori reprezentau animale, -jaguari,
acvile, rechini -lnzestrate cu tr~s~turi
omenesti, pentru ca s~ devin~ Si mai
i:ngrozitoare.
Cultura olmeca s-a format In jurul anului
1200 1. e. n. Si pana In anul 800 1. e. n. s-a
extins in mare parte a Americii Centrale Si pe
litoralul Oceanului Pacific, apoi dupa 400 de
ani, din cauze necunoscute,a'declzut: Totusi,
In secolele urm~toare apar din nou constructii
monumentale, scU[pturifantasticeSi zei olmeci
dovedind ca mostenirea lasata de aCestpopor
a dainuit in America Centrala ca d traditie
putemica Si continua. Pe de alta parte, pana
azi nu s-a descoperit Inca scrierea olmeca, cu
toate c~ dupa perioada olmeca a aparut
imediat o fonrul a scrierii In hieroglife.
Cu cateva sute de ani mai tarziu, In jurul
anului 150 era noastra, s-a Inaltat primul oras
adevaratIn America. La 50 de kIn Nord-Est de
actualul Ciudad de Mexico se intind ruinele
Teotihuacanului, la Nord de teritoriile olmece,
In lnalta Si fertila Vale Mexicana.
pana azi nu s-a reusit identificarea popo-
rului care a construit acestansamblu imens de
piramide, palate, case Si ateliere, ale caruic
strazi rectangulareformau o grila p~trata.
Cea mai mare constructie a orasului,
O Capitala azteca adanc 1n Marea Caraibelor, ~i unde se afl~ azi
Tenochtitlan a fost Guatemala, Hondurasul ~i Belizele. Marea
construita pe o majoritate a teritoriilor lor ca ~i ale olmecilor
insula, primii erau acoperite de p~duri tropicale. Trebuie s~
locuitori s-au stabilit fi fost o munc~ uria~~ t:lierea copacilor ~i
aici in cca. 1325. impiedicarea reaparitiei vegetatiei.
pana in secolul al Dup~ dec~derea culturii maya~e, centrele
XV-Iea s-a lor, ora~ele au fost inghitite de p~durea
transformat intr-un tropical~ 1n a~a fel, 1ncat numai 1n zilele
ora~ mare. Dupa unii noastre s-a reu~it descoperirea lor, ~isigur sunt
istorici a avut 250 1nc~ multe lucruri nedescoperite.
de mii de locuitori,
dupa al,ii 500 de Performan1ele maya~ilor
mii. Aceasta a fost Chichem Itza capitala maya~ilor ~i celelalte
cea mai importanta centre nu puteau fi realizate decat de societ:lti
realizare a aztecilor cu un grad de organizare ridicat, a c~ror viat:!
in domeniul a fost condus~ de religie. Aceasta este dovedit
construc,iilor. Se de cuno~tintele avansate de matematic~ ~i de
intindea pe un grup astronomie ale maya~ilor, dar aceste
de insule legate de cuno~tinte erau folosite exclusiv pentru a
uscat prin istmuri intocmi calendare complicate pe milenii
artificiale. Fernando intregi. Cugetul lor se invartea in jurul
Cortes, conchistador timpului, ~i m~surarii lui i-au conferit semnifi-
spaniol, l-a distrus in catii religioase deosebite.
totalitate in 1519, Dar spiritualitatea religiei maya~ilor n-a
nu cu mult dupa devenit deosebit de rafinat:l. Meseria~ii au
sosirea lui in Lumea continuat traditia central-americarul, sculptand
Noua. figuri mistice supranaturale cu forme fantastice
~i infrico~~toare, reprezentand animale cu
tras~turi umane -de altfel cu o pricepere ~i
ingeniozitate admirabil~ -1n "perioada clasic~"
Piramida Soarelui, are o in~ltime mai mare de (300-800 e.n.), utilizand doar unelte din lemn.
60 m. Teotihuacan era sigur un centru comer- Mai tarziu, posibil sub influenta cuceritori-
cial important ~i un ora~ sfant, deoarece ~i lor tolteci sositi din Mexic, ~i maya~ii au
dup~ multe sute de ani de la dec~derea lui preluat obiceiul de a sacrifica prizonierii d~
dornnitorii azteci veneau aici in pelegrinai. razboi zeilor.
Istoria lui este un mister, deoarecenu a rnmas Cu toate c~ teritoriul lor s-a diminuat, din
nici un indiciu despre formarea lui, despre civilizatia lor a disp~rut avantul creator, dar
viata lui ~i nici despre distrugerealui defmitiv~ cultura lor tot mai anemic~ a rezistat, parul ce
in iurul anului 700 e. n. in secolul al XVI-lea spaniolii au facut-o s~
Se cunosc mai multe lucruri despre socie- dispara cu totul.
tatea maya~~, deoarece maya~ii utilizau o
fo~ de scriere in hieroglife descifrabil~, ~i O Ruinele "ora~ului pierdut" al inca~ilor.
scrierile rnmase fixeaz~ unele intampl~ri ~i Machu Picchu. aflat pe teritoriul statului Peru
date despre istoria lor. de azi la 80 de km spre nord de Cuzco.
Poporul Maya a trnit pe peninsula Yucatan, Ora~ul a fost parasit de inca~i nu cu mult
pe pintenul de p~mant larg care se intinde dupa invazia spaniola.

97
 CIVlLIZATllLE AMERICII CENTRALE ~I DE SUD

O Dupa credin~a
aztecilor in fiecare zi ~
Soarele trebuia sa ~
"~
ca~tige lupta cu
Noaptea. Deoarece ]
0}
de victoria Soarelui -0
"
"
~
depinde existen~a Ji
lumii. acesta trebuie ~
hranit cu sange ~i cu .2
E
inimi umane (in "
~
partea dreapta). La "
~
stanga: o figura ~
:0:
imbracata in pielea ':1
"
unei victime jupuite
9 ii
reprezinta simbolul .E ~
"
porumbului in ;;:
"'
coacere. \:1
i
1-- a

intre timp s-au desfa~urat razboaie ~i
mi~tiide popoare. in Valea Mexicana toltecii
au fost schimbati de azteci, care au venit
probabil din nordul Mexicului. Ei s-au stabilit
aici in jurul anului 1300, ~i in doua secole au
reu~it subjugareatuturor triburilor din America
Centrala. Poate s-ar fi extins ~i rnai departe
daca nu soseau spaniolii, care au gasit aici o
"civilizatie azteca".A,5ase pare ca aztecii n-au
imbogatit cu mult civilizatiile central-
americane, numai prin succesele lor militare
§
" Imperiu din Tiahuanacao (500-1000 e. n.) ~i
3 alte popoare ca popoarele Mocika ~i Cimu,
~
-&
~ Si cultura inca~a s-a cladit pe traditiile
O Cu,it de jertfire aztec. Manerul
incrustat reprezinta un membru a ordinului
Acvila. Aceasta forma,ie constituita din
luptatori ale~i aveau menirea sa prinda
prizonieri pentru sacrificii umane.
au devenit s~panii acestora.
Cea mai mare realizare a aztecilor a fost
fondarea capitalei lor Tenchtitlan. Ora~ul a fost
construit pe insulitele lacului Texaco ~i
comunica cu uscatul prin largi istmuri artifi-
ciale. in realitate a fost ora~ullagunelor -plin
de caiace-cu piramide ~i temple uria~e ~i cu
un comert dezvoltat.
Sacrificiile aztece
La azteci cultul sacrificiilor umane a ajuns la
dimensiuni inimaginabile, in unele cazuri
erau sacrificati mii de oameni deodata. De
aceeaaveau nevoie continuu de prizonieri de
razboi noi in scopul sacrificarilor, ~i ca urmare
formau o comunitate in permanenta stare de
ra.zboi. Popoarele subjugate urau dominatia
azteca nemiloasa. Din aceastacauza, cu toa~
amploarea lui ~i cu toata forta sa militara
iniperiul aztec era foarte vulnerabil.
Aproape siniultan cu extinderea azteca ~i
inca~ii au creat propriul imperiu, care se
intindea din nordul Ecuadorului de azi pana
la mijlocul statului Chile. Ca ~i aztecii, .~i ei trimite instructiuni detaliate, se ,puteau
trecusera printr-o perioada de dezvoltare informa despre evenimente In centru, cu
lunga. Prin crearea unor terase mari In ajutorul codului kipu, adic,} cu ajutorul
versantii muntilor, pe care le Intareau cu nodurilor legate pe fire colorate.
piatra ~i folosind un sistem de irigatie
dezvoltat, locuitorii Anzilor creau suprafete Severitatea domniei incase
agricole. Confectionau tesaturi colorate, vase Oamenii simpli erau sub un control' ~i o
de lut ~i obiecte artizanale din aur, argint ~i supraveghere strict,}, Nu puteau p,}r,}si
alte metale. localit,}tile de domiciliu, trebuiau s,} pl,}teasc,}
in America de Sud, pe langa cultura din impozite, s,} fac,} serviciu militar, erau datori
munti existau ~i alte culturi, ca marele cu corvoad,} pentru st:Ipani, 1n schimb trniau
In sigurant,}, datorit,} bunei organiz,}ri a
statului puternic ~i a sistemului de distributie
care trniau 1n apropierea coastelor oceanice. a alimentelor, bine pus la punct.
Unii istorici privesc statul inca~ ca o tiranie
mo~tenite din trecut, dar ei au organizat binef,}c,}toare, altii 1n schimb accentueaz,}
imperiul cu a minutiozitate exemplara. Vointa natura lui agresoare.
Inca~ii au fost mari me~teri constructori, iar
ruinele capitalei lor, Cuzco, precum ~i ale
ora~ului montan Machu Picchu stau m,}rturie,
La constructii utilizau blocuri de piatrn, care
erau cioplite cu exactitate milimetric~,
Imbinate Intre ele f,}r,} mortar, cu atata
exactitate Incat 1n rosturi nu intra lama unui
cutit.
Aproape sigur c,} In jurul anului 1000 In
America au sosit vikingii, ~i pentru o scurt:l
domnitorului -Sapa Inca -dicta orice lege. perioad,} s-au stabilit In Newfoundland. Dar
Centrul imperiului era legat cu tinuturile acest episod istoric nu a avut urm,}ri. Nu la fel
sale cele mai indepartate prin drumuri bune, s-a 1ntamplai dup~ sosirea In 1492 a lui
avand o lungime de mai multe mii de Cristofor Columb dup,} traversarea Atlanti-
kilometri ~i pe posturile desemnate stateau cului.
pregatiti curierii, gata sa preia ~i preda Aparitia europenilor 1n Lumea Nou,} a ~vut
informatiile ca la ~tafeta, cu toate ca nu urm,}ri catastrofale asupra aztecilor, inca~ilor
cuno~teau nici o forma a scrisului. Se puteau ~i a tuturor popoarelor b,}~tina~e ale Americii.
O Oricat de
dezvoltate au fost
civiliza~iile olmece,
maya~e ~i aztece, nu
au descoperit
scrierea alfabetica.
insa aveau
cuno~tin~e profunde
de matematica ~i de
astronomie. Au avut
totu~i o scriere in
hieroglife, cum arata
exemplul alaturat.
un calendar magic
aztec.