Sunteți pe pagina 1din 4
Ba$;tina$;ii Amerlcii traiau izolati de celelalte parti ale lumii, acestafiind cauza . prlncipalii a faptului
Ba$;tina$;ii Amerlcii traiau izolati de celelalte parti ale lumii, acestafiind cauza . prlncipalii a faptului
Ba$;tina$;ii Amerlcii traiau
izolati de celelalte parti ale
lumii, acestafiind cauza .
prlncipalii
a faptului
ca
tehnologia lor s-a dezvoltat
relativ incet. Dar au creat
civilizatii,
au construit
ora$;e
marl $;i au facut progrese
importante in arJe $;i in $;tiinta.
p rimii locuitori ai Americii au sosit aici probabil cu 20 de mii sau 40
p
rimii
locuitori
ai
Americii
au
sosit
aici
probabil
cu
20
de
mii
sau
40
de
mii
de
ani
in
u~.
Cu toate eforturile
depuse
de arheologi,
nu se poate
stabili
o
data mai
exacta. in jurul anului 40000 l.e.n. oamenii
au
luat
In
stapanire
partile
nelocuite
ale
pamantului
~i probabil
ca atunci
au
migrat
primii
oameni
In
America,
prin
"podul"
existent
in
vremea
aceea
lntre
Siberia
~i
Alaska.
Dezvoltare izolati Aceasta fa~ie de uscat a existat pana la sfar~itul erei glaciare, cand o
Dezvoltare
izolati
Aceasta fa~ie de uscat a existat pana la sfar~itul
erei glaciare, cand o mare parte a cantitltii de
apa a pamantului era lnmagazinatlln calotele
de gheata ~i astfel nivelul marilor era mult mai
scazut fata de nivelul
de azi. Primele popoare
ale Americii au fost probabil vanatori care au
trecut pe istmul intercontinental urmarind
vanatul. Urma~ii lor, Intr-o mie de ani, au
populat Intregul continent,
~i
au
ajuns
la
extremitatea sa sudica, In neprimitoarea Tarn
de Foc.
Cu o mie de ani mai tarziu s-au topit
calotele de gheata, a disparut istmul, ~i
continentul era despartit de Asia de
Stramtoarea Bering.
Cu toate ca stramo~ii eschimo~ilor
au sosit
pe barci In Alaska mult mai tarziu, ~i s-au
stabilit atat In Nordullndepartat
Inghetat cat ~i
~i s-au stabilit atat In Nordullndepartat Inghetat cat ~i In Groenlanda, oceanele au despa:rtit popoarele Americii
~i s-au stabilit atat In Nordullndepartat Inghetat cat ~i In Groenlanda, oceanele au despa:rtit popoarele Americii
In Groenlanda, oceanele au despa:rtit popoarele Americii de schimba:rile produse In alte locuri. Societa:tile americane
In Groenlanda, oceanele au despa:rtit
popoarele Americii de schimba:rile produse In
alte locuri. Societa:tile americane s-au dezvoltat
1n mod independent, izolate de restul lumii.
Acest fapt explica: aparitia tarzie a diferitelor
civilizatii americane, ~i faptul ca: populatia
ba:~tina~a:a Americii n-a reu~it sa:ajunga: la un
nivel mai Inalt de dezvoltare, ca de exemplu
O Acest cap uria~ de zeu a fost sculptat din piatra, de olmeci, in Mexicul
O Acest cap uria~ de zeu a fost sculptat din
piatra, de olmeci, in Mexicul de Est. in
America Centrala civiliza,ia cea mai veche
cunoscuta este cea a poporului olmec, care a
inflorit cca. intre anii 1250-400 i. e. n.
inventarea rotii ~i a scrierii cu litere. Pe lang~ acestea, In America chiar ~i calul
inventarea rotii ~i a scrierii cu litere.
Pe lang~ acestea, In America chiar ~i calul a
fost necunoscut pe cand In Asia ~i In Europa,
tirnp de rnai rnulte secole acesta a fost
"rna~ina" cea rnai de pret. Abia In secolul al
XVI-lea calul a fost adus de cuceritorii spanioli.
Din aceste cauze societ~tile Americii difereau
foarte rnult de socie~tile europene sau de
cele asiatice. in lipsa cronicilor scrise, rn\1lte
aspecte ale vietii lor sunt acoperite de mister.
Ba~tina~ii
Cristofor
Colurnb
Americii
a crezut c~ prin
traversarea
Oceanului
Atlantic
a
ajuns
In
India,
~i
pe
b~~tina~ii lntalniti
i-a
denurnit
indieni.
Ei
poarta ~i azi aceas~ denumire
n~scut~ dintr-o
eroare.
in
realitate
indienii
nu
apal1ineau
unui
singur popor.
Aveau unele tr~s~turi commune:
piele
rnaronie-ro~iatic~,
porneti
proerninenti,
p~r negru, ochi de culoare lnchis~ sau -cum
a constatat ~tiinta rnedical~ -frecventa
rnare a
grupei
sanguine
B.
Dar
statura ~i aspectul
O La SO de km spre nord de Ciudad de Mexico se afla ruinele primului
O La SO de
km
spre
nord
de Ciudad
de
Mexico
se afla
ruinele primului
ora~
mexican
Teotihuacan.
Este un
ansamblu
de
piramide, palate,
locuin~e ~i ateliere,
care s-au construit
dupa sute de ani de
la decaderea
imperiului olmec. Cel
mai mare
monument, Piramida

care l-a construit. general erau foarte diferite, vorbeau peste o

C)"
C)"

CIVILIZATIILE

AMERICII

CENTRALE

~I

DE

SUD

CIVILIZATIILE AMERICII CENTRALE ~I DE SUD sut.Ide limbi, aveauobiceiuri, traditii ~rculturi foarte diferite. Popoarele
sut.Ide limbi, aveauobiceiuri, traditii ~rculturi foarte diferite. Popoarele "indiene" difereau unul de altul
sut.Ide limbi, aveauobiceiuri, traditii ~rculturi
foarte diferite.
Popoarele "indiene" difereau unul de altul
mult mai mult decat popoarele Europei 1n
orice moment al istoriei. Aceasta ~i datorit.I
faptului ca multitudinea mediilor inconjura-
toare a marit diferentele, obligand societ.Itile
indiene sa se adaptezela munti, la campii, la
mla~tini, la tundre ~i la p~duri tropicale.
Indienii Americii de Nord au devenit
agricultori la margineapreeriei, vanatori, iar in
California pescari.
Cei cares-austabilit mai la sud, s-auocupat
de agriculturn, care se baza pe cultivarea
porumbului. Aici au aparut culturi dezvoltate,
dintre care unele erau in perioada de inflorire
cind, m 1492 Cristofor Columb a ajuns in Lumea Noua. in doua zone s-auformat culturi
cind, m 1492 Cristofor Columb a ajuns in
Lumea Noua.
in doua zone s-auformat culturi dezvoltate:
in America Centrala (cuprinzind ~i partea
centrala ~i de sud a MexiculuO ~i in America
de Sud m zona lantului muntos a Anzilor.
Societatea
Olmeci
Dintre civilizatiile americane cunoscute cea
mai veche este a olrnecilor din Mexicul de Est.
Centrul sau se afla lntr-o zona de padure
tropicala mla~tinoasa-de nelnteles de ce pe
acestteritoriu ostil au construit imense centre
de cult asemanatoareunor ora~ecu movile de
pamint artificiale uria~e, pe virful carora
odinioara se aflautemple.
O Templu maya~ construit in stilul clasic t3rziu in 987 e. n. in Uxmal in
O Templu maya~ construit
in
stilul clasic t3rziu in 987 e. n. in Uxmal
in Mexic. Aceste construc,ii
serveau ca centre
de cult.
Cu toate dimensiunile lor mari, aceste centre nu erau orase adev~rate,desi In timpul ceremoniilor religioase
Cu toate dimensiunile lor
mari, aceste
centre nu erau orase adev~rate,desi In timpul
ceremoniilor religioase se adunau aici o mare
multime de oameni, dar locuitorii permanenti
nu puteau fi mai mul.tide catevasute de preoti
Si slugile lor.
pan~ azi templele din lemn au disp~rut,dar
s-au p~strat monumentele olmece uriase,
cioplite din piatr~, Si sculpturi de dimensiuni
mai mici executate din jad, bazalt Si obsidian
(ultimele dou~ sunt roci vulcanice). De cele
mai multe ori reprezentau animale, -jaguari,
acvile, rechini -lnzestrate cu tr~s~turi
omenesti, pentru ca s~ devin~ Si mai
i:ngrozitoare.
Cultura olmeca s-a format In jurul anului
1200 1. e. n. Si pana In
anul 800 1. e. n. s-a
extins in mare parte a Americii CentraleSi pe
litoralul Oceanului Pacific, apoi dupa 400 de
ani, din cauze necunoscute,a'declzut:
Totusi,
In secoleleurm~toare apar din nou constructii
monumentale,scU[pturifantasticeSizei olmeci
dovedind ca mostenirealasatade aCestpopor
a dainuit in America Centrala ca d traditie
putemica Si continua. Pe de alta parte, pana
azi nu s-a descoperit Inca scriereaolmeca, cu
toate c~ dupa perioada olmeca a aparut
imediat o fonrul a scrierii In hieroglife.
Cu cateva sute de ani mai tarziu, In jurul
anului 150 era noastra, s-a Inaltat primul oras
adevaratIn America. La 50 de kIn Nord-Estde
actualul Ciudad de Mexico se intind ruinele
Teotihuacanului, la Nord de teritoriile olmece,
In lnalta Sifertila Vale Mexicana.
pana azi nu s-a reusit identificarea popo-
rului care a construit acestansambluimens de
piramide, palate, case Si ateliere, ale caruic
strazi rectangulareformau o grila p~trata.
Cea mai mare constructie a orasului,
palate, case Si ateliere, ale caruic strazi rectangulareformau o grila p~trata. Cea mai mare constructie a

96

O Capitala azteca Tenochtitlan a fost construita pe o insula, primii locuitori s-au stabilit aici
O Capitala azteca Tenochtitlan a fost construita pe o insula, primii locuitori s-au stabilit aici
O Capitala
azteca
Tenochtitlan
a fost
construita
pe
o
insula,
primii
locuitori
s-au
stabilit
aici in cca.
1325.
pana
in secolul
al
XV-Iea
s-a
transformat
intr-un
ora~
mare.
Dupa
unii
istorici
a avut
250
de mii
de locuitori,
dupa
al,ii
500
de
mii.
Aceasta
a fost
cea mai
importanta
realizare
a aztecilor
in domeniul
construc,iilor.
Se
intindea
pe
un grup
de
insule
legate
de
uscat
prin
istmuri
artificiale. Fernando
Cortes,
conchistador
spaniol,
l-a distrus
in
totalitate
in
1519,
nu cu mult
dupa
sosirea
lui
in
Lumea
Noua.
in 1519, nu cu mult dupa sosirea lui in Lumea Noua. Piramida Soarelui, are o in~ltime
in 1519, nu cu mult dupa sosirea lui in Lumea Noua. Piramida Soarelui, are o in~ltime
Piramida Soarelui, are o in~ltime mai mare de 60 m. Teotihuacan era sigur un centru
Piramida Soarelui, are o in~ltime mai mare de
60 m. Teotihuacan era sigur un centru comer-
cial important ~i un ora~ sfant, deoarece ~i
dup~ multe sute de ani de la dec~derea lui
dornnitorii azteci veneau aici in pelegrinai.
Istoria lui esteun mister, deoarecenu a rnmas
nici un indiciu despre formarea lui, despre
viata lui ~i nici
despre distrugerealui defmitiv~
in iurul anului 700 e. n.
Se cunosc mai multe lucruri despre socie-
tatea maya~~, deoarece maya~ii utilizau o
fo~ de scriere in hieroglife descifrabil~, ~i
scrierile rnmase fixeaz~ unele intampl~ri ~i
date despre istoria lor.
Poporul Maya a trnit pe peninsula Yucatan,
pe pintenul de p~mant larg care se intinde
adanc 1n Marea Caraibelor, ~i unde se afl~ azi Guatemala, Hondurasul ~i Belizele. Marea majoritate
adanc 1n Marea Caraibelor, ~i unde se afl~ azi
Guatemala, Hondurasul ~i Belizele. Marea
majoritate a teritoriilor lor ca ~i ale olmecilor
erau acoperite de p~duri tropicale. Trebuie s~
fi fost o munc~ uria~~ t:lierea copacilor ~i
impiedicarea
reaparitiei
vegetatiei.
Dup~
dec~derea
culturii
maya~e, centrele
lor, ora~ele au fost inghitite de p~durea
tropical~ 1n a~a fel, 1ncat numai 1n zilele
noastre s-a reu~it descoperirea lor, ~isigur sunt
1nc~ multe lucruri
nedescoperite.
Performan1ele
maya~ilor
Chichem
Itza capitala
maya~ilor
~i celelalte
centre nu puteau fi realizate decat de societ:lti
cu un grad de organizare ridicat, a c~ror viat:!
a fost condus~ de religie. Aceasta este dovedit
de cuno~tintele avansate de matematic~ ~i de
astronomie ale maya~ilor, dar aceste
cuno~tinte erau folosite exclusiv pentru a
intocmi calendare complicate pe milenii
intregi. Cugetul lor se invartea in jurul
timpului, ~i m~surarii lui i-au conferit semnifi-
catii religioase deosebite.
Dar
spiritualitatea
religiei maya~ilor n-a
devenit deosebit de rafinat:l. Meseria~ii au
continuat traditia central-americarul, sculptand
figuri mistice supranaturale cu forme fantastice
~i infrico~~toare, reprezentand animale cu
tras~turi umane -de altfel cu o pricepere ~i
ingeniozitate admirabil~ -1n "perioada clasic~"
(300-800 e.n.), utilizand doar unelte din lemn.
Mai tarziu, posibil sub influenta cuceritori-
lor tolteci sositi din Mexic, ~i maya~ii au
preluat obiceiul de a sacrifica prizonierii d~
razboi zeilor.
Cu toate c~ teritoriul
lor s-a diminuat,
din
civilizatia lor a disp~rut avantul creator, dar
cultura lor tot mai anemic~ a rezistat, parul ce
in secolul al XVI-lea spaniolii au facut-o s~
dispara cu totul.
O Ruinele "ora~ului pierdut" al inca~ilor. Machu Picchu. aflat pe teritoriul statului Peru de azi
O Ruinele "ora~ului pierdut"
al inca~ilor.
Machu Picchu. aflat pe teritoriul
statului
Peru
de azi la 80 de km spre nord de Cuzco.
Ora~ul a fost parasit de inca~i nu cu mult
dupa invazia spaniola.
97
97
CIVlLIZATllLE AMERICII CENTRALE ~I DE SUD O Dupa credin~a aztecilor in fiecare zi Soarele trebuia

CIVlLIZATllLE

AMERICII

CENTRALE

~I

DE

SUD

O Dupa credin~a aztecilor in fiecare zi Soarele trebuia sa ca~tige lupta cu Noaptea. Deoarece
O Dupa credin~a
aztecilor in fiecare zi
Soarele trebuia sa
ca~tige lupta cu
Noaptea. Deoarece
de victoria Soarelui
depinde existen~a
lumii. acesta trebuie
hranit cu sange ~i cu
inimi umane (in
partea dreapta). La
stanga: o figura
imbracata in pielea
unei victime jupuite
reprezinta simbolul
porumbului in
coacere.
~ ~ "~ ] 0} -0 " " ~ Ji ~ .2 E " ~
~
~
"~
]
0}
-0 "
"
~
Ji
~
.2
E
"
~
"
~
~
:0:
':1
"
9
.E
i
1--
E " ~ " ~ ~ :0: ':1 " 9 .E i 1-- intre timp s-au
intre timp s-au desfa~urat razboaie ~i trimite instructiuni detaliate, se ,puteau mi~tiide popoare. in Valea
intre
timp
s-au desfa~urat razboaie ~i
trimite instructiuni
detaliate,
se
,puteau
mi~tiide popoare. in Valea Mexicanatoltecii
au fost schimbati de azteci, care au venit
probabil din nordul Mexicului. Ei s-au stabilit
aici in jurul anului 1300,~i in doua secole au
informa
despre
evenimente
In
centru,
cu
ajutorul codului
kipu,
adic,}
cu
ajutorul
nodurilor
legate pe fire colorate.
reu~itsubjugareatuturor triburilor din America
Centrala. Poate s-ar fi extins ~i rnai departe
daca nu soseauspaniolii, care au gasit aici o
Severitatea
domniei
incase
Oamenii simpli erau sub un control' ~i o
supraveghere strict,}, Nu puteau p,}r,}si
"civilizatie azteca".A,5ase pare ca aztecii n-au
imbogatit
cu
mult
civilizatiile
central-
americane, numai prin succeselelor militare
§ "
3
localit,}tile de domiciliu, trebuiau s,} pl,}teasc,}
impozite, s,} fac,} serviciu militar, erau datori
cu corvoad,} pentru st:Ipani, 1n schimb trniau
In sigurant,}, datorit,} bunei organiz,}ri a
statului puternic ~i a sistemului de distributie
~
-&
a alimentelor,
~
la mijlocul statului Chile. Ca ~i aztecii, .~i ei
trecusera printr-o perioada de dezvoltare
lunga. Prin crearea unor terase mari In
versantii muntilor, pe care le Intareau cu
piatra ~i folosind un sistem de irigatie
dezvoltat, locuitorii Anzilor creau suprafete
agricole. Confectionau tesaturi colorate, vase
de lut ~i obiecte artizanale din aur, argint ~i
alte metale.
in America de Sud, pe langa cultura din
munti existau ~i alte culturi, ca marele
Imperiu din Tiahuanacao (500-1000 e. n.) ~i
alte popoare ca popoarele Mocika ~i Cimu,
care trniau 1n apropierea coastelor oceanice.
Si cultura inca~a s-a cladit pe traditiile
mo~tenite din trecut, dar ei au organizat
imperiul cu a minutiozitate exemplara.Vointa
bine pus la punct.
Unii istorici privesc statul inca~ ca o tiranie
binef,}c,}toare, altii 1n schimb accentueaz,}
natura lui agresoare.
Inca~ii au fost mari me~teri constructori,
iar
ruinele capitalei lor, Cuzco,
precum
~i
ale
ora~ului montan Machu Picchu stau m,}rturie,
La constructii utilizau blocuri de piatrn, care
erau cioplite cu exactitate milimetric~,
Imbinate Intre ele f,}r,} mortar, cu atata
exactitate Incat 1n rosturi nu intra lama unui
cutit.
Aproape
sigur
c,}
In
jurul
anului
1000 In
O Cu,it
de jertfire
aztec.
Manerul
America au sosit vikingii, ~i pentru o scurt:l
perioad,} s-au stabilit In Newfoundland. Dar
incrustat reprezinta
un membru
a ordinului
acest episod istoric nu a avut urm,}ri. Nu la fel
Acvila. Aceasta forma,ie constituita
din
s-a 1ntamplai
dup~
sosirea
lui
luptatori ale~i aveau menirea sa prinda
prizonieri pentru sacrificii umane.
au devenit s~panii acestora.
Cea mai mare realizare a aztecilor a fost
fondareacapitaleilor Tenchtitlan. Ora~ula fost
construit pe insulitele lacului Texaco ~i
comunica cu uscatul prin largi istmuri artifi-
ciale. in realitatea fost ora~ullagunelor -plin
de caiace-cu piramide ~i temple uria~e~i cu
un comert dezvoltat.
domnitorului -Sapa Inca -dicta orice lege.
Centrul imperiului era legat cu tinuturile
sale cele mai indepartate prin drumuri bune,
avand o lungime de mai multe mii de
kilometri ~i pe posturile desemnate stateau
pregatiti curierii, gata sa preia ~i preda
informatiile ca la ~tafeta, cu toate ca nu
cuno~teaunici o forma a scrisului. Se puteau
In
1492
a
Cristofor Columb dup,} traversarea Atlanti-
cului.
Aparitia europenilor 1n Lumea Nou,} a ~vut
urm,}ri catastrofale asupra aztecilor, inca~ilor
~i a tuturor
popoarelor
b,}~tina~e ale Americii.
O Oricat de
dezvoltate
au fost
civiliza~iile olmece,
maya~e ~i aztece, nu
au descoperit
scrierea alfabetica.
Sacrificiile
aztece
insa aveau
La azteci cultul sacrificiilor umane a ajuns la
dimensiuni inimaginabile, in unele cazuri
erau sacrificati mii de oameni deodata. De
aceeaaveau nevoie continuu de prizonieri de
cuno~tin~e profunde
de matematica
~i de
razboi noi in
scopul sacrificarilor, ~i ca urmare
astronomie. Au avut
totu~i o scriere in
hieroglife, cum arata
formau o comunitate in permanenta stare de
exemplul
alaturat.
ra.zboi. Popoarele subjugate urau dominatia
aztecanemiloasa.Din aceastacauza, cu toa~
amploarea lui ~i cu toata forta sa militara
iniperiul aztec era foarte vulnerabil.
un calendar magic
aztec.
Aproape siniultan cu
extinderea azteca ~i
inca~ii au creat propriul imperiu, care se
intindea din nordul Ecuadorului de azi pana
inca~ii au creat propriul imperiu, care se intindea din nordul Ecuadorului de azi pana ii ~
inca~ii au creat propriul imperiu, care se intindea din nordul Ecuadorului de azi pana ii ~

ii

~ "

;;:

"'

\:1

a