Sunteți pe pagina 1din 209

- ION D.

ROSCA

EDIT9RA SOCIALISTA
www.dacoromanica.ro
ION D. RO5CA

-
=
A
V1
CONTINENTUL NEGRU
.AFRICA ESTE UN MOZAIC
DE POPOARE, 0 MINA
NESECATA DE MINERALE
SI 0 URIASA REGIUNE DE
MATERII PRIME.

EDITURA SOCIALISTA
BUOURESTL STR. VASILE BOERESCU. 1
www.dacoromanica.ro
Pozisia Africei
Povestea numelui
Continentul a frican, de§i era asezat n apropierea Eu-
ropei, a fost cel din urmA uscat a carui inf4tipre gene-
ran a fost cunosc:ueä, cie.si in valea cea ant de ro-
ditoare a Nilului inflorise ceal mai veche civilizatie, cu
5000 de ani inainte de Christos.
Pentru Greci, Africa a fost Libia. Mara' de acest
nume, _Africa s'a numit i Eskati, adica
Ilesperis tinuful Occidentului", Moghreb etc.
Cht priveste cuvântul de Africa, nu i se stie precis o-
riginea. Dmpà unii cercetaori, acest cuvânt ar fi un
mime vechi al Cartaginei Afryquah" insemnand Des-
piirlirea" saru Colonie", referindu-se la despdrtirea
'fir, patria mamg.
Pentru Romani, continentul era miirginit numai in
.regiunea Jibian, ycinhI Italiei, Tell-ul tunisian,
numith încà i asedzi, Friga" nume care se ere& a
fost dat in urin'ii intregului continent.

Sub voalul intunerecului


Prima intrebare ce-ti pui dupii cercetarea trecutului
african, este urmaoarea: pentru ce Ciare,, acest conti-
www.dacoromanica.ro
3
neta misterios, n'a fust el Intre cele dintai, care sa4 lumi-
¡'eze la aurora umanitatii?
In cuprinsul acestui continent, care si-a tinut ferecate
marginile pânà in pragul vremurilor noastre, a existat
milenarul Egipt, tara visurilor apuse'', desfAsurandu-sa
ca o §uvitál de viata de-a-curmezisul pustiului cu chipul
de jaratec si sub un cer de flaeara, care ne-a p543trat a-
proape neatinsc monumentele cele mai m'Arete ale anti-
chitatii ; piramidele, sentinelele timpurilor de glorie".
Trei secole inaintea erei noastre, tot in cuprinsul aces-
tup continent, se infatisa prima imagine a marcial. ora,s;
cosmopolit si a carui gandire va sapani intregul
mediteranean, sub Roma si Biza.nt, in t'mp ce, in a-
pu3u1 aceluiasi tarm, o alfa' eetate africana ?a ineu me-
tht sA ceara Romei conducerea lumei; este vorba despre
Cartagina, a &irá' influeng patrunsese phria 'n mima
cnntinentului si care, pentru prima °ara, a desteptat ne-
miscata lume neagra, caravanele sale strabltând pus -
tul de foc al Saharei, iar navele sale sub Hanon, inain-
taserá pina'n golful Guineei.
Dia cele de mai sus, se de3prinde marea contributie a-
fricanA la patrimoniul cel dela afile umanitatii. Accas-
veche desteptare i bogan,' inflorire s'a aratat irisa
numai pe marginea continentului. Intiadevar, in aliad
de ingusta vale a Nilului si de marginea nordica medt-
teranee, tinutilli de návalnicá vieatá. ciliar din adinca
antichitate si bine cunoscute, interioarul Africei rama-
sese insA tot sub zabranicul intunerecului.
Dela nasterea Egiptului i piina la caderea Romei, ti
nutul meciiteraneean singurul cunoscut rámíine a-
proape neschimbat, mai toate civilizatiile succedându-se,
alungandu-se i amestediadu-se, numai pe aceastd in-
glistti, plata mediterana a Africei. Dincolo, insu, rAmanea
marea terra incognita", domeniul monstrilor i i le-
gcndelor.
www.dacoromanica.ro
4
Asaltul A fricel
Abia in seeolul al XV-lea, Portughezii cei
chntai au pornit alatorii de-a-lungul coastei apusene
a Africei de Nord, filra poata insa sA patrundá in in-
terior. Piitrunderea dinspre partile nordice a fose stin-
jenitá, de Sahara imparátia tacerii". Dealungul acestui
Wm au pinta Fenicienii, Catarginzii, Grecii, Egiptenii,
Romanii i alte neamuri 41n trecut. Pátrunderea dins-
pre miirile care-i fac ocol, a fost deasemeni ingreniata,
din pricina înffjerli coastelor. Astfel, uírmul aptiscan
este plin e nisip sau de stânci pe cea ma mare intin-
dere.
In rezumat, cercetarea continentului african se pre-
zintà deci astfel : Fenicienii au fost singurii, care in an-
tichitate, au ocolit continentul de jur imprejur, dela ra-
!Ara la arms pornind din marea Rosie si intorcandu-se
prin. stramboarea. Gibraltar, fad. a cobori pe Virmuti
vreme indelungata, iar tnteriorul riimanea tot un mister.
In fine, Romanii s'au intins mai mult in longitudine,
dela ormurile atlantice pan in India, tara rnirodeni-
ilor"; spre Nord, insa, ei se opriser4 la padurile Germa-
niei, iar spre Sud, la pustiul fierbinte al Saharei. Dupá
caderea imperiului roman de apus, Arabii iau in sapâ-
nire acest continent, dar ei nu calatoresc &cat pe tarmul
de nord si de rasarit.
A trebuit sa se mai depene inca 800 de am, ea cerceia--
rile asupra Africei sá ja un avant necunoscut; anume,
In secolul al XII-lea, un negustor venetian, Marco Polo,
ajunge Oda la curtea imparatului Chinei, unde a rrtmas
douzeci de ani. Intors in patrie el scrie (1295) o carte
care povesteste despre minunfiiIe i civilizatia din Chi-
na precum si din Zipangu (Japonia), untie ar fi &Ma
aur incát templele sunt Cu usile i acoperisul din aur
curat.
In acsest timp, apar insa, Turcii care cuceresc Asia
www.dacoromanica.ro 5
Mica, lar in and 1353 patrund prin Dardanele i n Eu-
ropa. Mind in acest chip vechiul drum .spre India".
Aeum trebuia sa se caute alt drum nou, iar italienii
putean ie5i din Mediterana impotriva curentnlui dela
Gibraltar, Francezii i Englezii fiind, pe atunci. simple
popoare de uscat", iar Spanioli fiind ocupati in razbo-
iul impotriva Maurilor, care a durat 700 de ani. A§a dar.
numai Portughezii puteau gàsi aceasta cale nona spy..
4 ara mirodeniilor": India.
Intradevar, ei pornesc in cautarea acestei notti cal pe
apa. in anul 1400 au pornit primele corabii ocolind A-
frica pela apus. Navigatorul Bartolimeu Diaz trece
de capul col mai de Sud al Africei, pe care-I boteaza, Cu
numele dc Capul Furtunilor.
In fine., in anul 1497, Vasco de Gama ocolete in intre-
gime continentul, ajungand in India Dupa aceastil data,
larmurile hind bine cunoscute, s'a inceput patrunderea
s;i spre inderiorul affit de misterios al continentului afri-
can.
Descoperirea, cercetarea §i. colonizarea Africei se in-
cepo abia dupà. 1850. Astfel, o intreaga armaa de explo-
ratori se straldueste .sa desvalue tainele Continentului
negrn". mire acesti primi pioneni ai cunoa5terii interio-
rului african, pomenim de Livingstone (scotian),
Schweinfurth (german) Stanley (american) i Nachtigal
(german).

O lume ferecati prin margini semete


Africa este un continent de trei ori mai mare deck
Europa (peste 30.000.000 km. p.) desfasurAndu-se in cele
:long emisfere, fiind singurud continent strabatut pela
mijlocul sau de ecuaior.
Africa este greu de pAfruns, fapt pentru care a trait
vreme indelungata departe de restul lumii. Cu toa te a-
cestea, varietatea resursdor sale a atras pe Europeni.
Ca urmare, ea a Onus un linut de colonizare, fiind im-

6 www.dacoromanica.ro
lartita in secolul XIX (intre Anglia, Franta, Belgia, por-
tugalia i Italia) fara ca s adapasteasca vreun Stat in-
digen asomanator cu col al Japoniei sau cel al Chinei
din Asia.

Calea spre India pela Cap.

Sub fromierele politice impuse de Europa, exitii


o deosebire infra Africa alba (Africa de Nord) populata
de Berbera i Arabii de rasa alba i intre Africa neagra
(Ifrica centra1k". meridionala populata de Negri).
In ansamblul slim, Africa este akatuita dinten uria*e
platformä, inaltata, insa uniforma, ii cuprinsul
apele au, scobit creste, ¡erase si au sculptat in fcirma de
www.dacoromanica.ro 7
cuvete i cfiteva depresiuni imense : Sahara la Nord; ba-
sinul lui Congo, in centru ; Kalahari. la Sud.
Privind relieful african pe o harta observant usor
peste tot interiorul continentului se desfasoara un pocli.;)
cu spinari largi i cu multe scobituri, in care odihnesc
nenumArate lacuri. Dar, de jur imprejur, podisul
inalfà cu mult mai mult uneori marginea sa atinge
1.400 m. j chiar 2.000 m. Aceasta margine semea-
Ok rareori permite sa se infiripeze eke o suvitilrie am-
pie intre munte i coasta. Deoarece-muntele vine chiar
pânii in prag de mare, acostarea vapoarelor langa farm
este cu neputintà. In general, coastele .Africei sunt pujin
articulate, nefiind porturi naturale. In nici o parte a pla-
netei nu se afla vreun continent cu tarmurile ath de
primejdioase si mai neprimitoare de oaspeti ea Africa.
Lungimea coastelor africane trece de 28.600 km.,. pe
rind inconjurul celor europene atinge 32.000 km.
Cele douI Afriel
Infatisarea continentului african, cu toata, unitatea sa
aparentA, privita, mai adânc, ne desvilluie dour] chipuri
deosebite : o ,,Afria neagra si o Africa, alba", Intrade-
var, privind pe o harta chipul Africei, poti s desprinzi
usor marea sa lätire in p4rtile nordice i ingustime in
cele suJice. o deosebire dupa aceea de structura,
mire relieful incretit al tarilor Atlasului san Moghreb"
relieful tabular din restul continentului african, o deo-
sebire climatica, cu intinderea numai a zonelor desertice
mediteraneene in partea nordica i in fine, o opozitie
urnana, mire populatiile ngre si cele albe.
Daca mai adaoga,m apoi, faptul cä acest dualism geo-
grafic se rega3este deopotriv4 deacurmezisul intregei e-
volutii istorice, aceasta ne ajuth s desprindem doua
Africii cu totul deosebite : Africa neagra si Africa alba.
.Aceasta despArtire nu este numai simpla vorbA, ci ede
inscrisa pe fata solului si se resimnte i in aerul african.

8 www.dacoromanica.ro
IrteadevAr, in Africa nordidi, cerul, oamenii, peisagiul,
totul o3te.familiar. In acest fragment de Europa pe care
o niinlim Africa Mica" sau ,,Moghreb", adic insula Oc-
cidentului" islamul insu§i la o infiiti§are aparto. Apoi,
'aril a vorbi de cetatile neo-franceze, ca' Alger sau Casa-
b'anca, intreaga viata respirà o poezie care ne este cu-
n.oscuta.
In Africa troplcalrt. çi in Sudan, pa-trill, Negrilor, ne
aflara inteun p5mânt necunoscut: arborii plantele nu
mai sunt pentru noi cunoscute, popoarele rasele ne
sunt straine; chiar §i. cerul ne pare strilin, iar intre solul
ELCC1311.11 tinut i noi nu este nici o legiiturg.

Fecare dintre aceste bloeuri africane" are o infati-


sare intern5, care-i dà unitatea sa particularà: pentru
Africa a1bà aceasta se datoreste deosebirei dintre ceta-
tea rnediterana i tribul nomad, a ciiror lupta a um-
plut intreaga istorie d'ola Cairo la Maroc; pentru Africa
neagrii, civilizatia oraseana este cea care a o oarecare
uniformitate tuturor societAtilor indigene, dela Senegal
la Zambezi. Kraal-urile zuluse i colibele indigenilor
'Bassutos, .sunt creatiuni inrudite cu bordeele de pale
guineene i cu colibele sudaneze, in timp ce cortul tua-
reg aminteste cti totul altà Jume, pe aceea a marilor no-
mazi", care pal5Iduet3c toate stepele ce se fin lant din
Africa nordica i pAna", in singuriitAtile Asiei centrale.
Lumea neagrrh africana a suferit o mic§orare a intinde-
rii ei de altadata, trebuind sà cedeze meleagurile ei marilor
nomazi, mai razboinici j mai organizati. Dela un capi`it
la altul al ,,Continentului adormir, pe marginea dintre
Sudan si Sahara pe care o num'm cfeert, la contactul
dintre sedentari j nomazi s'au nriscut cele mai multe im-
perii negre.
In tot lungul paralelei de 15 gr. oscileazò.' hotarul din-
ire Sahel si de§ert, aceeasta fiind astfel pe 4.000 km. fron-
tiera &litre Negrii sedentari i Albii nomazi; la Nord
sunt Maurii i Tuaregii la sud, sedentarii sau sedentari-
Aceasta deosebire dintre cele &ma Africi, nu tre-
www.dacoromanica.ro 9
bue s ne fac'ä s uitiim unitatea fundamental pe care
o prezintg, Africa, cele dousa' jmnatiti nefiind altceva
decât douii plirti ale acohrias continent. ,Nmestecul de
sânge dintre ele, legiltura dintre nomazi cavalerii pus-
rialui j sedentari patriarhii oazelir", precum si co-
munitatea religiei lor in islam, formeazii adevärata unic
dintre cele dousa" Africi.
Astfel, Africa p5streazil, pe deasupra oricarei fron-
liere politice, deciziunile fundamentale ale naturei
fizice si ale geografiei sale etnice: Africa alhí corespun-
de deci ca partea nordieli: Africa de Nord sau Moghreb,
desertul Sahara, Tripolitania j Egipt. Africa neagriI cu-
prinde restul african: Africa Occidentalii, Africa cen-
tralg. (Congo), Africa australii, Africa orientalä si Ma-
dagascar.

Cel mai insemnat furnizor qi client al Europei


Cu toaià izolarea sa, Africa a atras pe caloni.sti prin
varietatea resurselor sale si prin lipsa concurentei indi-
gene. Prin aceasta ea a ajans in scurtil -vreme unul din-
tre principali furnizori ai Europei i in acelas timp. cel
mai bun client.
Africa poseifil in suprinsul s'Au mai toate formele de
si de florá. din intreaga lume, afari de cele ale
regiunilor polare. Productiile solului sunt, deasemeni,
foarte variate: recoltele unei emisfere alternand cui cele
ale celeilalte, iarna emisferei sudice coinciziind ii vara
cmisferei nord ice.
infine, caprinife destule bogAii miniere. De
tele douà pgrti ale ecuaiorului, munai acest continent,
ne prezint6 dourt game de zone climatice, 'vegctale, ani-
male si umanc, de o uimitoare simetrie.
Numai Africa produce sau poate sA produca bate ce-
realele, fructele i bate milrfurile coloniale: vanilie,
ceai, cafea, cacao, trestie de zahar, arachide, etc: mate-
riile prime necesare diferitelor industrii: bumbac,

10 www.dacoromanica.ro
lemn, cauciuc, etc. Tot ea pesedil mai toate mine-
ralele utile J Fier, ararna, plumb, cositor,) efe. Coinbusti-
btle petrol), iingr451minte (fosfati) fiind in
acelas timp primul produciltor din lume pentru aur
diamant.
Indigenul african nu reprezinta un concurent pentru
european, Negrii din Africa nefciincl niei-o dovadil de
pentru a concura sau a combate pe noul in-
irus. Numai Arabii ar putea fi adversari seriosi. Niei un
popor african nu poate deci sil fie comparat cu cel al
Japoneziler sau al Ifinclusilor.
Europa are nevoie de Africa pentru a se aproviziona,
acest continent putindu-i furniza materiile prime in-
dustriale j marfurile coloniale care-i sunt indispensa-

Europa industrial a are, la andul su, nevoie de Africa


pentru a-i vinde produsele sale.

www.dacoromanica.ro
Cucerirea Africei
Prima colonizare: sub masca actiunii religioase
se ascandea expansiunea comercial.
PAtrunderea economica a Afrieei Continentul ne-
gru", de cAtre Europa, a fost infaptuita, in primul rand
de Portughezi.
In lima lor, au patruns: Olandezii carausii
Spaniolii, Englezii, Francezii, Germanii i Italienii.
Prima colonizare portugheza s'a sprijinit, indeosebi, pe
sclavaj. Pana catre sfirsitul secolului al XVII I-lea, par
trunderea religioasa fAcuta intr'un scop de conversiune,
n'a adus nici o imbunAtatire 9onditiunilor de vieara' a
indigenilor.
Coloniile portugheze, au ramas vreme indelungatil
mai o expresiune a expansiunei credintei religioase,
ascunzand operatiile cornea-dale.
TurburArile politice constante, ale unei metropole ne-
stabile, n'au alcatuit fapte care sa inlesneasesa' desvolta-
rea acestor colonii portugheze, care au vegetat vreme
indelungata sub apasarea colonilor metili si a indigeni-
lor convertiti.
in Africa rasariteana. Portughezii au recurs atunei la
o incercare, care nu era, de aide', decat o marturisire a
slabiciunii: Portugalia cedeaza Mozambicul cu arena
12 www.dacoromanica.ro
Coloniei Mozambic-ului, care a reusit s piing in va-
loare colonia.
Mast procedeu, lucrativ fr indoialg., nu poate fi insg.
socotit ca metodg de colonizare. Republica portughezg.,
prin actul colonial din 8 Junio 1930, ne dovedeste cá ai
Toit sg, ¡mice un rol fruntas. Actul prevedea este drept
cateva dispozifiuni relative la indigeni. Intre
se specifica: colonizarea domeniilor de peste mare si ci-
vilizarea populafiilor indigene, prin exercitarea influen-
fei morale ce-i revenea metropolei, ca urmare p. patrona-
jului sat' asupra Orientului".
Inteun cuvânt, din acest document, se degaiii, deci a-
ee,easi tend:ntge o predominare a expansiunei metropo-
lei sub masca misiunilor, in scopuri economice. () primà
grijà a conditiei vieafg a indigenului, pare sí fi preo-
cupat inteo mäisurg oarecare natiunea colonizatoare,
tnsg n'a apglrut nici o doctring de actitme asupra acestei
ebestiuni.

A doua colunizare; Continentul negru o piafa


pentru märfurile engleza
In fine, Spania, promotoarea marilor descoperiri geo-
grafice, care aveau sg lgrgeascg orizontul inchis al M-
ina vechi, n'a ocupat un loc prea insemnat in domeniul
Continentului negru". Duà ne g.andim insg la faptul
cá acest stat s'a ngscut dintr.'o largg, experintA coloniza-
Loare dobAndità in America de Sud, ne-am fi asteptat ea
ea sä' inaugureze metode noi. Cu toate ca se spune des-.
pre Spanioli, cg au -put totdeauna Sri pgstree reputa-
fia de conquistadori", 1111 a se fine seama de la Jeyen-
da negra", opera care se strgdueste sà demonstreze
Spania a jucat un mare rol, ceeace nu-i contestii nimeni,
in colonizarea Americii de Sud, trebuie insg sà recunoas-
/ern c acfiunea spaniolg in Africa a fost inexistentg.
Aceastà slabiciune s'a datorit nu atilt lipsei de geniu
sau do resurse natural°, ci numai dezinteresgrii fart de

www.dacoromanica.ro 13
colonii, exploatate adesea de functionari necinstiii. De
altfel, Spania fiind prea mult ocupata cu politica sa in-
terioara s'a gasit la un moment dat in situatia de a nu
mai putea actiona miscarca, sa de expansitme.
Sprijinindu-se prea mult pe laurii primei sale expan-
siuni, n'a obscrvat cum dupa invingerea Invincibi-
le Armada" din eeturile Nordului se inalta put:Tea
rnaritiing, a Albionului, care Ii urmarea pas cit pas ex-
pa nsiunea.
Actiunea colonizatoare a kngliei s'a deosebit cu totul
de cea portuglieza. Intradevar, ceeace domina in gandi-
rea colonizatoarei briitanica, este una dintre cele mai
arzätoare tendinfe nationale si imperialiste.
Expansiunea coloniala n'are dupa coneeptia Albio-
nului deck un scop unic: s furnizeze materii prime
uzinelor englez,e, coloniile alcatuind, la rindul lor, un
element constant de cosumafie a produselor trimise de
acestea, contribuind prin toate midloacele pentru prospo-
rarea industrieL comertului i marinei eimreciale a Ma-
rei
Spre atinge scopurile sale, Anglia a incercat ne-
ntimarate formule. In primul rand, ea a lasat grija de
a coloniza neste pamânturi noui pe seama compani-
ilor hotairite prin mandat regal. Aceste companii fost
inzestrate cu putcri depline: administran eoloniile, tra-
tan ca sefii indigeni in numele regelto, bateau mnnede,
fAceatt justifie, in totul se itrmairea o imbunatatire a
soartei indigenilot, dar si inlesneau cAt mai mult patrun-
derea produselor engleze.
Cobonii englezi sunt tofi negustori. A tutafi intr'o mare
inasura de guvern, ei si-au indreptat sfortàrile numai
scopul de a-i marl cifra afacerilor si a beneficiilor. Tn-
teadevar, Anglia, ark in metropola, cat kd in colonii, s'a
aratat totdeanna ca un mare popor de negustori. Aeest
fapt explicá de ce ea n'a clutat niciodaiä .sa realizeze
nici o formula de patrundere, dc asociatie 5i inert, mai
putin, de asimilafie indigena.

14 www.dacoromanica.ro
Forma guvernmintului prin organismul uniii protec-
torat pasiv, Ii place infinit mai mult Angliei, deal
guvernamAnt direct.
Grija de ciipetenie a Angliei a fost, in primul rand. d'e
a inraptuil toate organismiele prielnice unei minunate ras-
pAndiri a rdarfurilor sale, precum i pentru o dit mai
mare consumdlie indigenà. Intr'un cuvant, indigenul sA,
ajungii, un bun client si un bun consumator.
Englezii au construit Càj minunate, porturi bine inzes-
trate si druirturi de fier confortabile frirA, nici un ames-
tec Cu strilinii indigenii.
Englezul nu Sc socoteste niciodatil cà traeste la un
alt popor; el tráete, 'jute° Anglie prelungitr, infAptu-
indu-si imbogiltirea sa, Insà In cea mai complectii. ;ndi-
ferentA fatà de tot ce nu este englez.
O astfel de politica nit putea sil reuseasca insä deck
la popoare supuse, care nu cunosteau evolutiile sociale,
trAind in dep'Arfari si in necunostint de fapte. Acesta
a fost cazul cu Africa g care explicii succesul secular al
Englezilor in Extremul Orient.
Influ.enta materialA a Angliei, calitatea perfectil a ne-
gustorilor sAi i corectitudinea procedeelor sale comer-
ciale vor riimane multii vreme inc5, vii in tilrile care au
fost sub dorninalia sa economica; nu s'a indeplinit
nici o operil constructivà in materie administrativi: sau
politicii i, mai ales, spre inAltarea autohtonilor.
Extremul Orient, care a fost mai mult de un secol ma-
rea piata, baza puterii Angliei, a manifestat, in ultimull
timp, .0 tendintA de emancipare. Egiptenii, cei dintAi,. ;in
inceput sa' scuture jugul comerciantilor britanici; ei au,
fost urmati indata de Hindusi Chinezi. De acitua se
poate spune cà in locul unui Orient adormir se
seazá Orientul care se desteaptr.
www.dacoromanica.ro 15
Ultima colonizare: asocierea indigenului negru
la opera stdpauitorului alb
Noii veniti, pe scena Continentului negra, Belgienii
Italienii, vor aplica un alt sistem de colonizare.
Belgienii, la sosirea lor in Congo, sub masca i anoni-
matul socieatilor concesionare, au trecut totul prin foc
sange, sub falsul pretext al. cuceririi. Acest regim a
starnit in lume o miscare de dezaprobare.
In anul 1910, guvernul belgian, 'nand In mana, sub
controlul parlamentului, conducerea coloniei, a reusit
puna pe primul plan misiunea sa civilizatoare. Congo
belgian, este astazi o colonie in plin avant, sfortarea bel-
biana fiind demna de adrnirat.
In fine, Italienii, veniti mai tarziu in Africa, luasera
In stapanire teritorii insemnate, ins ca totul desm3ste-
nite, constand indecosebi din tinuturi neroditoare.
Din cele de sus, se poate desprinde ca, ceeace a domi-
nat natiunile europene, a constat, indeosebi, in faptul
a exploata" Africa inteun scop mercantilist. De adi
grija natiuniior colonizatoare de a organiza paced in ta-
rile aflate sub dominatia lor.
Cu bate acestea, Franta, este cea care a realizat for-
mula coloniala cea mai lama, in fata careia, bate pute-
rile se inclina si care formeaza ast5,zi expresiunea defi-
nitiva a stiintei coloniale.
Un fapt domina, intreaga politica coloniala france4:
nevoia de considera conditia indigenului ea fiind cea ma'
insemnat54'.
Daca, in curgul lungei !sale vieti coloniale i indcosebi
dupa Revolutie, Franta i inca mai mult Franta republi-
cana, a ascultat de un sentimentalism egalitar pentru
toti cei care se supun legilor; ea a stint sa uneasea in a-
ceeasi familie pe toti indigenii de toate rasele.
Istoria coloniilor franceze prezinta un exemplu unic,
de felul cum a §tiut sil infaptuiasca o re3taurare
a indivizilor, paralel cu desvoltarea economica.
www.dacoromanica.ro
16
Conv!nsii de valoarea institutiilor imbibate de spiritul
roman, in sensul cuvintelor: dura lex sed lex, Franta
aplicat o parte din aceste institatii i popoarelor i rase-
lor pe care le domina.
Politica colonial francezA a incercat, timp indelung
In mai multe randuri, sá. infaiptuiaseá asimilarea indi-
genilor, pentru a-i spune acelea% legi.
Pentru marii oameni politici ai Republicii, animati de'
spiritul anticolonial, aceast5, asimilare, dei le priírea ne-
cesará, socoteau cá este foarte greu de realizat.
In secolul al XX-lea s'a intámplat insA o evolutie: desr
voltarea industriei a silit natiunile eunopene, deei
Franta, s'al se gandeascA cá o oolonie poate s ajungá un'
tentru de consumatie a procluselor.
Astfel apare acest Continet negru" ca un minunat
cämp de exploatare pentru intreaga Europa.
Europa a reprezentat totcleauna flacára gandirii o-
mene§ti. tiinfa europeaná a lovit umanitatea prin uni-
tatea sa, in timp ce politica §i economia europeana
fost elementele distructive ale .stabilitápi lumjj africane,
prin faptul cá deasupra intereselor generale economice,'
trona atoiputernicia economice britanice.
Colonizarea de asazi a Africei este, intr'adevár, o ope-
rii mora1,§i de inaltà civilizatie. Colonizatul alb nu tre-
buie sá, mai considere pe indigenul negru numai ca un.
client, ci ca un asociat, pentru infáptuirea unei opere co-
mune de redresare fjzicá, mora% §i socialà, ca §i pentru
o imbunátatire constantá, a conditiilor vietei sale, mate-
riale.

ImpIrtirea cea din urmt


In ocuparea continentului african de catre puterile
europene, se pot distinge deci trei faze: a) Stabilirea es-
calelor pe cáile Extremului Orient; b) Ocupkirea coaste-
lor nordice ale Africei, episodul luptei pentru stApa&rea
Mediteranei; c) Cucerirea interiorului de cltre stateld

2 www.dacoromanica.ro 17
industriale, .Anglia i Franta in deosebi, in a doua jumá-
fate a secolului XIX.
Escalele In timp ce lnctta, China Japonia i intsu-
lele Sonde atraieau chiar din sec. XVI, vizitale Europe-
nilor, Africa rámane mereu in izolarea sa. Cu bate aces-
tea, ea trebuia °cobra, pentru a putea merge, pe calea
apelor, spre Extrernul-Orient. De aceea, diferitele state
europene posesoare de colonii Oceanid Indian si-au
instalat escale pe coata africaná, pentru a se aprovizio-
ha si a se adaposti in timpul furtunilor. Aceasta este o-
riginea primelor calonii portugheze, engleze i franceze.
Dupa aceea, Francezii din sec. XVII îi stabilirá haze
navale in Sengal i in Madagascar (Fort Da.uphin).
Duo str4pungerea canalului Suez (1869), se siniti ne-
voia a se poseda alte noui escale pe coasta oriental á a
Africei (Erytreea. P Somalia, a Italiei, Frantei
Ocuparea Africei de nord In secolul XIX, atat
Anglia cat si Franta se dusmäneau pentru a pune mana
pe Mediterana, fiecare ocupand Cite o parte a litoraludui
nordic african.
Astfel Egiptul a suferit, timp de aproape eincizeei de
ani, protectoratul englez, Franta a anexat Algeria si a
stabilit protectoratul salt asupra Tunisiei p Maroculni.
Italia a intervenit mai tarziu, recunoscandu-i-se j ei
(Irept asupra Tripolitaniei.
e) lmpgr(irea Africei in secolul XIX Franta si
Anglia au indeplinit din vechile escale din seA-. XVI si
XVII, stápánirile de astäzi.
Dela 1880 si paná la inceputul sec. XX, s'a desfAsurat
o perioadal confuzà de operatiuni, 1upte impotriva in-
digenilor si de rivalitati intre natiunile europene.
Franta a cucerit cea mai mare parte a Africei Occi-
dentale, rará. regiunea Nigerului inferior si de cateva
enclave Morale eng1eze, un teritoriu care se intinde dela
lacul Ciad si pang la coasta Atlanticu.lui sub ecuator, A-
frica ecuatoriala francezá; in fine, in Sud-est, Varlagas-
ear.
www.dacoromanica.ro
18
Anglia poseda Sucianul egiptean, o parte a Africei o-
rientale .0 Africa australa.
Basinul lui Congo a devenit o oolonie a corianei bel-
giene. Germania cucerise Togo, Camerunul, Sud-veGtul
african .0 Tanganica. Spania exercità un drept de su-
veranitate asupra coastej inarocane a Mediteranei (Rif)
i asupra coastei sahariene (Rio de Oro) qi posedii 0
mica oolonie in regiunea ecuatorialg. (Guineea spaniolii)
In fine Italia cucerisi> Etiopia in 1936.
Numai Statul Liberia (Republica neagra fondatd de
Negrii repatriati din America) a rsätnas independentil.

www.dacoromanica.ro
lmagini de munti i natura africana
Olimpul african: °chi de fcc, guler de z5padA
Kilimangiaro, cel mai isemet dintre muntii Continen-
tului negru" n'a fost cunoscut celor vechi.
Prima cunotinfa' despre el se datore§te geografului
spaniol Encizo, care-1 numete insg. Etiopien
spunând cä acest munte semet este bogat in aur, populat
. de mistreti isAlbateci §i. de oameni cari mAntinc5
In anul 1848, misionaruI Rebmann, primul dintre (1.-
1Atorii moderni, a putut s priveascA in toalií. maretia sa,
acest munte ochi de foc i guler de. ornilt". Cu toate
acestea, inch' multä4 vreme, harta Africei era goalA in
mijloc, geografii spunand cà muntele ar fi efectul unui
miraj sau o halucinafie. In curiind, însuí funja munte-
lui fu infäritl de un alt misionar, anume Krapf, care a-
junsese prin lantul Buru pAna la poalele marelui mun-
te", ináltat spre cerul de foc, drept din mima misterio-
stilui continent.
In fine, dela 1861 la 1862, alti exploratori mersetii. §i
mai departe, urcand povarui§urile sudice ale muntelui
Kilimangiaro, piin'a pela inrultimea de 3200 in., f5rii. Tulsa'
sA ajungl chiar marginea cea de jos a zä'pezilor ce-i fac
bran alb imprejurul frunfii de foc".
A urmat apoi; Nero, Fischer, Thomson §i Johnston,

20 www.dacoromanica.ro
: .
x:,..

-
..,. -
tS
L.
. Wog, ,%:.P*. 401030
..:..,...
., : -f--,i'.'
-:-,..:,«-,--, '
, .:..., t,* ...,,a.: :,
;t:'.14'.
- X. "vair';`,,,.'

:,.. .", :e:.> .. ,,,,,,,..3: ,.,;,&.;:.-..


,,, .,,...4. ,,,s: !..i.**,. ,,, - ;»,:. '. 1, tk
itria .i -L

',
=

_
.:
1'. . ,z/V
.
'

,.
' --' :*
.
'''.
.

,..
i -N..
,.
"P---'
.
,..
".040A.7.7.. i .,
,t;,
. ,
-,
''. ,-....
'-
,
-,. ,---,
', :-.:: -'
.17.:-.."..7,10,
''',.= A ..2
41.--

.
'',-°-:: = e
,,P.P....., ,.,-,i

ti;' '1-,,'-i1C.:4''', '


'
..
,,=
'e
=, =,
a

e
-

.:...t ,:...

' t.. ,
.

.'. S....., ;..,..4,,:. .',$,LN'iisik';...tik.;.:.;._.W. -..4-° :7.77.,41t01:414*-4E..eit.'.i.(44-efie41à#AW'li'

Ktlimangforo afr1can"
www.dacoromanica.ro 21
cart au urcat acest munte faimos; in fine urmeazii Meyer,
care in anul 1887 atinge dup5. cinci zile de Brea§
vgrful suprem, care se inaltg, chiar la marginea cratera-
lului, fiind infa5urat inteun brit' de ghiatii.
De atunci, Kilimangiaro a ajuns unul dia principa-
ele centre de atractie pentru cìílìltorll continentului afri-
can.
Masa enorinii a vulcanului are peste 100 km. (lela
silrit la Apus, ocolul salt fiind peste 270 km., cam de doug
ori cgt al Etnci.
Muntele vulcanic Kilimangiaro se compune din doi vul-
cani (cratere): Kibo, domul central i punctul culminant
de 6010 m. i eel mai recent, precum §i Kimauenzi (Mau-
rcnsi), inalt de5360 m., al cgrui pise ascutit, -vi-44zOt de la
marginea r5stiriteanii. a masivului intreg, ascunde i res-
tul muntelui. Ambele vilrfuri sunt acoperite de zgpezi ve§-
nice. cu bate c6 se gilsese la lat. owl. de 3°.
Atât spre Nord, CAA §i spre Apus §i Ràsuirit. Kilimangi-
aro i§i ridicà regulat povârni§urile sale pálnii la viirful su-
prem ; spre Sud, insà numeroase guri sau cratere adventi-
ve de erupfie s'au deschis la piciorul muntelui i lavele ca-
care s'au kurs au format o terasg larg de intiltime mijlo-
cie, pe care torentii au tgiat-o in fragmente paralele, ce
scoboarg spre cimpie in promontoare.
In once sezon ne-am afla, zil.pada se aratiil pe vàrforite
gemcne ale lui Kilimangiaro, fie in chipul unei manti:
uniforme, fie ca ni§te dgre neregulate, in -fiecare sezon,
dupil fiecare zi, aspectul muntelui schimbandu-se, chit-tr
in timpul perioadei de useaciune.
Unii dintre localnici credeau cá aceastii zgpadii, care
acopere fruntea eraterelor ochi de foc" ar fi de-argint
i. eh' in mginile profane ea se transformg, in apii.
In luna Octombrie, ninsorile scoboaril de obiceio cel
mai jos, indeosebi pe povgrnisul apusean (la 4.250 in.) In
August, linia inferioaril se retrage ceI mal aproape
de yid uri.
Urcarea anuntelui de altfel foarte grea Sc face

.29 www.dacoromanica.ro
cu cea mai mare usurinta, in timpul lunilor când cade
fiindeä in aced sezon sunt mai putine ceturt, muntele
fiind astfel golit de non: cand cupola inzepezita apare
deasupra negurilor, .stralucind in soare, ea se aratii cu atat
mai nareata' cu cat pare a fi desp'artifii de pamânt, prin
oceanul de vapori. Pentru aceasta a fast nurmit de Masai
muntele Ngae, Ngai, adicii Casa lui Dumnezeu"; ei Il nu-
meau i Dunyé Flor" sau Muntele Alb".
Versantele lui Kilimangiaro prezintii un minunat con-
trast, in raport cu marimea j frumusetea sa. Kiliman-
giaro, Olimpul Africei", nu este locuit phrili. pela 1700
in. Mai sus de ultimile locuinte ale Negrilor ce s'au aciuiat
P e pantede sale, se mai gasesc plantatii de banani inca-
vre-o 300 im.; mai spre varfuri inceteazii, once lucrare a
pamântului si apar pduriJe nestrálatute, ca peria
dese, dui:a care urmeazti arbori pitici, iar povarnisurile
semete thmân desg-olite.
VArfurile sunt incoronate de-o mantie de zapad, yes-
nick din care se scurg nenunarate pgrae cu ape reei, a-
bia descurcindu-se prin desisurile piidurii de ferige
uriase si legate prin plante agiiptoare.
Cu toate cà acest stAlp de foc ingulerat vesnic ca zii-
padil", se afla aproape de ecuator, noaptea e asa de fri-
gurczas6, incât urcarea spre piscurile sale este a-sa de
grea ca pe piscurile Himalaiei.
Asa cum este alcatuit muntele Kilimangiaro, in pri-
vinta elimei i vegetatiei formeaza un adeviirat mi-
crocosm" .sau un fel de rezumat al piimAntului intreg.
De ex.: pe Kilimangiaro, jos pleci dela banane; pe la
2500 m., ajungi in climatul trilor rnediterane; dela
2500-4000 m. e asemiinaltor cu mijlocul Ettropei; iar
peste 4000 m. arborii se aresc i incepe un tinut cu ier-
buri care aminte§te saracia polara.

Vantul de foc : Simunul


Sahara marea cu valuri de nisip", este vesnie vanjo-
ha de adeviirate uragane, dintre care douti's mal cunos-
www.dacoromanica.ro
23.
cute: Simunul, pe marginea apusean i Khamsinul, pe
cea rasAritean5.. Uneori, aceste vanturi se contopese spre
a insufleti in unduiri de dune, tot sentnul oceanului de
nisip".
Simunul sau El cheheli", adica vantul de foc, este
cea mai mare pacoste a caravanelor ce calca pintinl de
la Tripoli ultimul targ" din pragul de sus al Saharei,
pan la Tumbuctu, cel mai mare targ'' din calllalt prag
al desertuluf.
Toti nomazii saharieni îj aduc aminte cu groaz'd, de
arztitoarele luí biciuiri, ca niste limbi de flacilri".
Simunul suflil uneori cu o furie inspa:xnantatoarc,
fiind insotit de vuele de neinchipuit. Un adevArat ura-
gan ce inalta panà'n slava cerului vartejuri uriase de
nisip fierbinte §i fin ca pulberea, viirandu-1 in ochi, in
gura, in urechi, in na-s si chiar prin poni pielci. Uneori
dureaza numai eateva ore, alteori zile de-a-randul.
Mai ales pe timpul cumplitelor arite ce par cernute
din cutele cerului de fliicari", ce spanzurà paste
c-u plimant de jeratee" vijelille Simunului, aunt
lungi i pustiitoare.
Toate descrierile c5.16torilor saharieni despre acest
brichetir, cum mai este botezat, iti tstarneste fiori
de spaimg..
Iatii cum Il descrie unul: Deodatà o neliniste gro-
zav5 pune capilt monotoniei. La orizont, un nour roscat
prinde cerul. Soarele pare ateva clpe incins de o co-
roan5, de fra'cäri. Cäldura devine ing.busitoarc. Un
tipAt de g,roazä striThate pretutindeni : Simunul !"
Toata lumea se asterne la yamant. Cali si amilile pre-
simt -din instinct primejdia, care soseste i ingenunche,
lungindu-si gatul si capul pe nisip".
O alfa' descriere ne zugrilveste starnirea Simunului
care Ucide" in chipul urmator: Cand in zarca cea
larga', vazduhul prinde rumenA culoare de aur, saharia-
nul nu se opreste locului cuprins de emotii artistice, ci
catì s fugil, sil se ascundal la adäpostul unui cork sau
24 www.dacoromanica.ro
al unei movile de nisip, oriunde §i M'a zabavá. El ,tie
di de acolo vine pieirea, ea nourii aceia rorati ce se
*Malta val-vArtej pe azurul curat al boltei, punand
stavila intre paimant §i soare, nu sunt altceva, decat
semnele Simunului, teribilul, necrutatorul vant al de-
tert ului".
De.sertul i§i apara imparatia sa i prin aceste sufluri
ciogoritoare, incat simti cAnd se deslantuie Simunul
ca'n loe de aer, tragi pe na,ri ,,un fel de pulbere fina
ca ceata i caldA cd o baie de aburi".
Uneori, la deslantuirea Simunului, razele soarelui
prinse inteun vartet, fac un fel de cerc mare luminos,
care te orbe§te, iar marea de nisip pare de o culoare ce-
nu§ie pncata.
Natura africana., care a inaltat in pragul de sus §i jipis
al marelui pustiu", un fel de perciele de protectie"
din padurile stranse'n ochiurile de verdeata ale oazolor,
din regiunea Atlasului-saharian, §i. din imprwatia ierbu-
rilor" sudaneze, sufere adesea dupa urma acestor rabuf-
neli ale atmoGferei deertice.
Alteori vegetatia par'ca-i oparita din pricina
cald al Simunului: Frunzele copacilor se vestejesc
§i se prajese vlizând cu ochii, par'ca le auzi sfArhind.
Atmosfera e atat de apIsatoare, a te doboara".
Insasi lumea animala presimte §i. se teme grozav de
acest vant. Astfel, camita regina pustiului" este cea
d:ntai care simte starnirea Simunului: Atunci sisa* locu-
lui, adulmeca o clipá zarea Cu ochii ei profunzi, apoi
scurrna rara, §ováire nisipul, culeAndu-Jse cu ca.pul inteo
groapa sapata in nisip. Omul se grabe§te sa-§i 'acopere
capul cu burnusul i la adapostul trupului ei trernurand,
a7teapta sa so risipeasca, in zare, urgia §i ultimul vuet
demonic s'a fie inghitit in tainal departarilor..."
Acest v5nt este asemuit de nomazii arabi cu un mon-
stru din a carui gura hidoasa t4nesc flacari de foc, -Wat
puternice incat stirne3c unduirea seninului oceanu,
lui de nisip" din tainuita imAratie a tacerii eterne".
www.dacoromanica.ro
25
Prin fierbintele sárut dat chipului de nisip al Sar_
harei, Simunul înalfä páná'n slàvìle cerului nourii
nisip cari imbrobodesc fata sultanului nomad cu un
lintoliu.
Cand Simunul starnit din revársatul zorilor, tine
umbrele inserarii incep sá, se astearnii cernute
din slávi orizontul ce incinge marginile m'Ara cu
valuri de nisip", pare cuprins de flácári rosii.
De aci, vorba arabilor: Simunul sau Cheheli"
adica viintul de flacare", cind se starneste peste Sahara
parnântul jc.ratec", aprinde peste intreg pustiul un
cer de flacáxV.
Noptile de vrajd ale pustiului
Multe si nebänuite mistere inváluie tot cuprinsul Sa-
harei, impáriltia Cu pámint de foc i cerul de flacárr.
In singurátatea desertia esti nápádit de -rnisterioa-
sele miraje ce ti le cern seninele i linistitele nopti sa-
hariene. Intr'adevár, nici o allá máretie depanat5 din
ináltimile ceresti n'ar putea aduce cu nespusa i mág*-
reata frumusete a noptilor sahariene.
In faptul inseeárii desertice, Atot-puternicul
incearcli toatá máestria unur colorit de basme, mai ales
in clipa cand noaptea-si dà in gen á cánd armonia
suavolor culori ce onduleaza pe valurile amortite ale ni-
sipului s'e descompune lent in undele cenusii ale amur-
gului, sau in crapát de zi, cánd soarele de foc se inaltá
dintre vaiurile de nisip, inväluind tot pustiul Inteo lu-
mina cie argint.
Noptile sahariene sunt ininunate prin máretia lumi-
nilor cernute prin sita de curcubeu de reg,ina noptin
Arabii-nomazi, rásfátatii copii ai impárátiei tacerii
eterne" se inteleg cloar prin semne in faptul serii, pe
care o primesc cu rugácium acute.
Sub noaptea tácutil a Saharei s'au infafit Arabii cu
il3pra vialà hárázitá de Coran.
www.dacoromanica.ro
26
Mal-0a ,noptilor saltarienei s'ar puteia asemui in
parte Cu aparitia luminiLlor polare, cAnd penlelele
riiise de curcubeu se ce.rn din cutele eerului peste rala
pmântului Inghetat, sau cu neintrecuta mrelic a .,1i-
curicilor oceanicir ce phipLe in cumpttna do noapto.
Acelea.si jocuri de lumini i mnbre cerne uncori noap-
tea sahariana peste fruntea irunáirmuritelor valuri ale
oceanului de 'nisip". $i uneori, jocurile de luminkpro-
iectate de seninul nisipas de jos sunt dltájoare de Tiori.
Alteori se intampla ea pustiu1 .angAlbeneascri pe in-
tinderi si lumina s. se ingle atunci piina'n eeruri, 'Me:A
steiele incep a páli si ele, iar umbrele noptii saltariene,
schimbate intfo lucire slabL incep sá unduiasca peste
fruntea valurilor de nisip, starnind gAnduri spre stafii
chiar celor mai Aernerari &Aloe.
Asa se.deapang, senina i fermeditoarea noapte in Sa-
hara. 5i In cutele-i umbroase, Arabul nomad, uitiind de
pripirea soarelui nemilos de zuna, îi dcskálier;t sacul mi-
nunatelor povesti din o mie si una de nopti" infilsurate-
ghemul viselor c'an raiu. $i-a atunci, sub ocrotitoarea
invaluire a noptii, eántece minunate i melodii dulci, tre-
zesc ecourile câmpiei moarte7 cAnd sufletul fárìí1 griji si
feciorelnic al ph'storului nomad, se revarsä in unde de
pasiune i fsentiment, ce plutesc o clipa in spatiu
merg sa se stingd apoi, pe ;nansa lajá a cerului sa-
hartan.

Toba dunelor
luanea a auzit de morgana", rairajul pUS-
tiului E un miraj al vederii. Putini au auzit insá
si de un miraj al auzului", de antecul nisipului" sau
de toba dunelor".
Asa ne povesteste un ciilator, cum odat'il a simtit cu a-
clev5rat fiori de frica, pe cand trecea un tinut de dune
sahariene: Undeva, aproape de Dei inteo parte neho-
arità batea misterioasa toba a dunelor. Când mal tare,
www.dacoromanica.ro
2T
child mai slab, oprindu-se uneori, ca apoi inceapii
fan tastica britaie".
Suuetul acesta al tobo§arului negru" sau djign"
eum 1-au numit Arabii, nu e o halucinatie. Intr'adeviir,
inshsi camilarii ainintesc cu fric4", spunhnd c chiar

3., .

r -tnt.a
-

1.1tC.#

ii..,-,-_,.-..:_,, ._ -,:-.7.-
.,.

'.:I.;74 _Uaig'-',, .-
' . -'
..-....... ...--.,..41,-.- ..,..-
,: ,-,-, e-A.,:c; ...,..4,---..M-......L.
' .......ZIPX,,--=-7.:,....' --..., '
- -,-,., ^,- -44"---......-.._--M-,----..__;:._- ____ ,
.._-..:,-., .. .

Un peisagtu saharian

§i chmilele ii simt i ciulesc urechile la auzul infundat


al tobei pustiului.
Arabii riimhn incremeniti la auzul ace,stei tainiee fan-
fare"; pentru ei, sunetul tobei n' Eu. fi decht muzica mis-
terioash a duhului rhu, djinn", care le anima stir-
;situ& nAruinciu-le Cele din urmii sperante, ce-i imbiase
piní ad, spre zámbetul dulce al pustiului: oaza, soco-
tith drept un fel de raiu pámfintesc.
La fel si alti clori spun ch in unele parti ale mare-
lui Erg saharian, nu e rar sii. auzi cantand. nisipurile, ca
ni§te clopote ce sunA pe pantele Serbalului, in muntele
Sinai...

28 www.dacoromanica.ro
Mira jul pustiilor a atras mintile multor savanti, care
s'au pus in serviciul des1eg6rii lor. Astfel s'a putut ex-
plica faptul c, sunetul acela, cânteiul sau simfonia pus-
provine din frecare,a miliardelor de molecule ale
nisipur:lor vibrante, ce se rostogolesc pe povanisul du-

Un popas in pustiu

nelor in blítaia viinturilor ce vânjolesc Utaocfihn, fata


oceanului de nisip".
Mai ales noaptea, valurile de nisip se rostogolesc in
depiírtAri suflate de vfint i in mijlecul calmului nocturn,
vuetul lor seamäng. Cu pasii ritmati ai unei caravane In
mar, galopuri de cai i rApkit fantastic de tobe...
Asa se desfasoarii simfonia pusbului" asa ( a si
q:mfonia impargtiei albe", undo stratificarea fuigilor
de zapaa starneste acelasi sunet misterios.

www.dacoromanica.ro
29
Din vieata apelor
Fluviul minune
Nilul este fluviul minune", nu fiinda ar fi ce' mai
lung din lume ci, pentru cd el nu-si mai aflii un clt to-
var4 in intreg brâul de pustii" care incing p5inkintul,
In cuprinsul tin.uturilor tropicale, arse de ploaia razelor
cernute frä mad de soare;.sultanul nomad" al desetu-
rilor, din slìvile de foc ale cerului.
Nilul a fticut sa risarg, deacurmezisal seninulai de
cele mai bogate ape. Intr'adev5r, pe mai mult de
jumätate din cuprinsul salt, n'are afluenti si niel
este alimentat eu ploi. Cu toate acestea, cl se incumete
su strábatà pusiul cu p64m. ant de jilratec i cu cerul
flaciira", sfirsincl prin a pliimAdi una din cele mai fer-
tile regiuni din lume: Egiptul, stivitti de viatril, prinsYn
poale de pustiu". De aceea, nici un alt fluviu de pe fata
intregului pgmânt, nu se bucura de atita strAlucire ca
Nilul Gangele Felahilor".
Nilul a filcut sa rilsara deacurmezisul seninului de ni-
sip ars, o suvitil de oazii, in care a gAlgait o viaí ome-
neascg chiar din primele timpuri: Egiptul tara visuri-
lor apuse", tara cu trei fete. Intr'aderv5.r, Egiptul, pri-
miiivara este ,,pustiu ", un senin de ape, iar lama un
www.dacoromanica.ro
30
camp vercfe de aci si nuntele de hambar al grau-
lui"
Povestea acestui fluviu minune' este una din cele
mai frumoase. Dintre fluviile care brazdeaza fata pa-
mantului, el are forma cea mai Isim.pla: curge dela Sud
spre Nord, facand numai o ingurii, mare eotitura. Intea-
devar, pe mai mult de 6.000 km. de tlungime, Nilul nu se
muta de,cat eu 400 km., gura sa fiind aproape pe aceiasi
linie cu isvorul.
Bazinul sau cuprinde cal mai mare lac al emisferei
ri-'s'Aritene, oei in.ai semeti raunti si eel mai mare oras al
,Continentului negru".
Neamul inaiipatelor cel mai numeros al emisferului
nordic, ca i aproape toate animalele pamantului, para.-
duese pe malurile inverzite ale Nilului ca intr'un pa-
radis. O vegetatie care merge dela flora alpina, la a-
çeea a tropicelor, dala a miastinilor la aceea a stepelor
deja aceea a desertului, la culturile cele mai hogate
din lume, acopere intreaga lunca a Nilului in chipul u-
nui ,,covor verde" prins in rama rosietica a celor doua
pustiuri marginase: arabic in rasarit i libic in apus.
Nilul fluviul sfant" clupa vechii egipteni intru-
parea lui Am,on, Jupiterui egiptean a hranit nenu-
mairate neanyuri: oameni de munti, de mlastini arabi,
crestini, canibali, pitici
Luptele crunte ale oamenilor pentru aur i putere,
pentru credinta i obiceiuri i Pentru suprematie, pot s'A
fie urmarite deacurrn.ezisul a sase milenii de viatA scursa,
peste-fata acestui dar al Nilului":
Fara Nil, inguista oazii a Egiptului, ar fi innecata de
nisipurile pustiilor ce-1 mArginesc.
Nilul apare deci ca o fiinta vie, care dupa o nastre
fericita4 dintr'un lac de sub ecuator, este manat apoi
Parea de un blestem tsrli infrufate pustiul.
Nilul fluviu ce poarta in valurile sale povestea a mii
de- ani-'..., isi incepe deci- viata chiar din inima C,onti-
ncntului negru", isvorand dintr'un mare lac, cunoscut
www.dacoromanica.ro 31
sub numele de Ukerewe sau cel de Victoria-Nyanza, de
ande porneste printeo dublä didere, dintio margine 'a
aeestei mári interioare". Asa dar, chiar din pruncie o
incepe návalnic, spre a se linisti insá îndat i ocrotind
in undele 'sale inspumate, pe hipopotami, pe deasupra
dirora uzureste lumea inaribatelor.
in mica insula ce rasare de sub undele rostogolite
peste diderea cu care incepe isvorul Maki, se allá a-
deváratul paradis al pásárilor". Din acest furnicar al
piis5,retu1ui", in mijlocul zgomotului starnit de cáderile
&Hui, s'asvárle in undele inspurnate cormoranul. Din
acest paradis" se inaltá spre slavi mii de pttari, spre a
alinta chiar din lase nasterea fluviului minune";
cea care-ti atrage îns atentia este ibis pasArea
sfilutii" a Nilului.
Cei vechi spuneau el Nilul isvoreste din. munlii
Lunei", i multá vreme nu s'a stint acest cap al fluvittlui
providential, care .strábate pustiul undc oamenii mor
de foame, fiindcá pámfintul rabdá de sete".
Lama N'yanza sau U-kerew, numit mama fluviu-
Jai" de atre Stanley, este ce' mai intins lac de ape a-
dormite din continental african. Speke, care a deucope-
rit aceastá ,,mare interioarii" o numise: Victoria sau
Victoria-N'yanza numele de Kerewé, venindu-i dela
una din marile sale irtsule. Apa de prisos a acestei mad
interioare", alimentatá de potopul ploilor ecuatoriale, se
scurge printio stirbiturá a coastei 'sale nordice, peste a.-
derile Ripon, situate*la nord de ecuator, largi de I este
300 m., ce-si grábesc la fandu-le apa primiI, spre a
hráni isvorul Nilului, ce apare astfel dinfr'un inceput ca
un mare fluviu, cálátor din mima atat de misterioasá a
Continecatului negru".
Astfel, acest fluviu shine' ce poartìi. de mii de ani
in valurilp sale, vet3tea despre minunalia ce agaie in
aceast51 oglindá uriasir pe care-o alcátueste lacul Vic-
toria, asezat chiar pe britul de foc" ce infilsoará inijlo-
cul Africei, §i-a desváluit local nasterei abia actun. 74 de
www.dacoromanica.ro
32
ani, cAnd s'a descouerit ca Nilul fiul márii interioare"
incepe .printeo cádere de apá, arátandu-si ehiar din
primele cupe puterea.
De cum si-a inceput insál calea, dusmargi il incol-
'ese: vantul Ii biciueste coamele inspumate, spre a-1
intoarce par'cA din nástrusnicai pornire; soarele cel fier-
binte Ii cerne Peste fafii. siigeli de foc, 'spre a-1 infricosa;
rocile.ii gAtuie cálea la fiecare pas : vegetatia Ii nApri;-
desi albia, lar furnicarul de vfetkti depe ambele maluri,
ii sorb cu lacomie apa cea sfântä i datátoare de viga.
Rttul sageati: o mare In mers
Congo rAul ságeatá" este, ca lungime (4.640 km.)
al doilea fluviu al Continentulu% negru", iar ea mblrime
a bazinului slin (3.690.000 km. pátrati), al dullea pe
glob.
Ca Amazonul ,,ecuatoral vizibil", Congo este flu-
viul pádurii virgine ecuatoriale. Isvoarelo lui, un fel
depáenjenis de rAuri, mlastini i lacuri, se gAsesc pe
podisul marilor Lacuri.
Isvorul propriu zis se naste la Katanga, in imiltimile
vecine muniilor Kundeluaigu, sub numele de Lualaba,
nume pe care-1 va pástra pana la c,ascadele lui Stanley.
DupA ce a strábáltut muntii Mitumba, se ráspiindeste in
intima depresiune Upemba, ale cArui mlastini le strli-
bate, dupá. ce a primit pe Kulecha.
Dupá Bukama, la iesire din caderile Konde, Congo
este navigabil. Tot asa t'Amarle. ealea sa Sud-Nord,
in mijloeul crweia el primoste pe Lukuga, ernisar al la-
cului, Tanganika. Gongo ii croeste un defileu cu cata-
racte portile infernului", deacurmezisul cárora are un
curs strAns, nAvalnie i navigabil, pan la eAderile
Chambo. Pu-Pu mai departe insA, Gongo î,i sapá din pou
un pat larg, in gresii tinere i redevine iarási navigabil,
alcátuind al doilea trunchiu, dela aceasta, 131.363 panA la
Ponthierville.
www.dacoromanica.ro 33
3
Acum, cursul fluviului trebuie so .striibatg o noul
bara de granit i gresie &lea; formand tinutal casea-
delor lui Stanky". CAnd le-a strábaut, intrg in cursul
su de cOmpie joasl, luand i numele de Congo. De aci
incepe adevgratul mare fluviu, atingánd o atime si o
adtincime atilt de mare, back a fast nurait o blare in
fliers". Inteadevar, fluviul pgdurii virgine se lárgeste
atgt de mult, incgt se aseamáing cu un intins lac *ate
merge", aruia nici nu i-se pot vedea maluri/e, desfaisu-
rgndu-si seninal apelor sale, In unele locuri pe mai
mult de 20 km. Intr'o astfel de albie largl, pe care o o-
cUpg fie integral, fie impOrtind-o prin nenumgrate in-
ale joase i mlastini, Congo îi adung nenumgratii
a flu enti.
Mai departe, el continug nOvalnic, rostogolindu-si a-
pele milloase i imbiesite cu nenumOrate restan i vege-
tale si organice, acoperind insulele ce-i taie cursul, in-
vgluit de o vegetatie bogatg, amintind numele de lad
verde" ce s'a dat Amazonulai.
0 fauna bogatg, form.afg. din hipopotami, crocodili,
rinoceri i elefanti, palgduesc in apele si pe rialurile sale,
ea 'jute° adeviiratO patrie.
Totusi, fluviul pgdurii ecuatoriale n'a sciipat de ob-
stacolele ce-i atin calea, dici sub ecuator trebuie s sa.ri
cele sapte cascad.e ale lui Stanley.
In fine, in curgal inferior, la icsire din cascadele
Stanley nu poate sO sfArseascg la Ocean deck dupO ce
a scgpat si de vestitele cgderi ale lui Livingstone, un-le
el n'are mai mult co 400 m. lgrgime.
La Matadi, fluviul se large* iarìi, aproape pgng. la
juingtate km., iar adâncimea ajungand 70 m. Cursul lui
este de acuma
Akins la nivelul oceanulai Atlantic, Congo se sfgr-
seste printeun estur larg de 150 km., care incepe de/a
Boma, unde s'au ingltat porturile Boma i Matadi.
Congo varsg, in mijlociu spre Atlantic o masii.
enormg de apg, debitul su fInd evaluat intre 60.000
www.dacoromanica.ro
34
S0.000 m. cubi pe secunda, 'Meat la mai mult de cinci le-
ghe in mare, in fata varsarii, supra fata Atlanticului este
Inca dulce, lar &Ara turbure a apelar lui se vede plutind
pe fata oceanului, pitna la 0 depal'rtare .de 60 km., dela
farm.
Debitul su puternic se datore§te: lungimei (4640 km.)
§*1 imensei intinderi a bazinului sail (3.690.000 km.);
2) dispozitiei acestui bazin, 'care intinzandu-se de o
parte §.1 de alta a ecuatorului, are totdeuna ploi. lu (im-
pul verii noastre, afluentii säi nordici Ii sunt in cre§tere.
Id timpul iernei noastre, cresc afluentii cei suciici, mai
ales uria§a retea a lui Kassai. i unii ieeilalti cresc
scad astfel alternativ.
Este pacat îns c existenta rapidelor impialicá, a-
cest fJuviu larg i adanc sà formeze o cale navigabilát
continua; valcarea economica a Africei ecuatoriale s'ar
dnbla fara, aceste rapi,de.
Astfel se prezinta cursul acestui mare fluviu", u-
nu) din cele mai lungi, unul din cele care are cel mai in-
tins baziii i unul din 'cel mai puternic thu lume.
Congo fluviul pádurii virgine", ca §i toti afluentii
au crAmpee sau trunchiuri navigabile", separate
hash' intre ele prin caderi i rapide.
Dintre toate aceste trunchiuri navigthilo, cele mai
importante sunt atkt pentru fluviu principal cat
pentru marii si afluenti acelea cari ocupì partile in-
ferioare ale bazinului ,congolez ; ele se raeordeaza mire
ele i alcátuesc o retea navigabila continua. Dealtfel, in
aceasta parte a cursului stiu, artera congoleza alimentata,
de marii si afluenti din Nord si din Sud, are debitul
suI cel mai regulat, fara perioadá. de ape loase; tot ai-
cea poate primeasca navile de mare tonat (400 tone).
In aceastá groapa care se desfavara dela Stan1c),
Pool" pfina la Stanley Falls", exista o retea continua,
accesibila imbarcárilor i proprie sa sustina un comert
activ de peste 8.000 km. Din nenorocire, el este separat
de marea eea libera prin caderile lui Livingstone: intre
www.dacoromanica.ro
35
Matadi, pe Congo maritim i Leopoldville, pe Stanley
Pool este necesara o transbordare.
In totalul celor 12.000 km. de cai navigabile dintre
care numai 8.000 km. accesibili imbarearilor puter-
nice nu gasim nici o cale navigabila,' continua, chiar
in lungul marelui ,fluviu, care prezinta patru trunchiuri
separate prin trei zone de cacti i rapide ; peste tot nu
aflarn cleat linii de apa, momentan sau partial naviga-
bile, oferind totusi un mijloc de circulatie td de corned
local.
Aceasta ar fi imaginea acestui fluviu al padurii
dine ecuatoriale", care spre a iesi la ocean trebuie sil
sara mai in-Lai peste §apte cascade (cascadele lui Stan-
ley), cand coboara,' in marea groapa congoleza", apoi
sil Arabaia stavilarul muntilor marginasi, formand
mumeroase cascade si repezisuri, ce-i atine Ine'odata ca-
la spre seninul atlantic".
Astfel, cu bate ca4 Congo este separat de Atlantic
prin aderile lui Livingstone, nefiind direct accesibil va-
poarelor din larg, lar alte càderj ì cataracte ii atin
lea .si'n cursul superior, totusi, fluviul padurii" ramane
reteaua navigabila cea mai completa. dupuí cea ama-
zonica din câte exista pc 'Amami.

www.dacoromanica.ro
36
Din taina plantelor i animalelor
Iadul verde
Ateasta padure uriasa poarta dIferite numiri ea: pg.-
durea ecuatoriala, padurea virginab padurea secular,
padurea umeda, padurea burete, iadul verde. In cele ce
urmeaza, dm diferite pasagii din infatisarea acestci
,,inri pa,duroase" dupa exploratorii ei mai insemnati:
lata cum o descrie Stanley in Intunecimile AfriceP
In fieee zi aceleasi peisagii. Tinuturi cu paduri, ape
Lin!stite, insule impadurite i canale late cu Ewa tnoartii,
linistita, care in luciul strigator al 'soareatii, seamana, cu
Tiluri mercur.
Deasupra pad urilor stralucea soarele orbitor de 111-
.111h-1AT Sub belta imens.a vesnica a frunzisultn stapa-
nea amurgul lugubru i cradura umeda &rite() bite tur-
ceasca. Din arbori cadea roua tropicala ca o ploaie ma-
runta. in lungu trunchiurilor si a crengilor, impletieite
Cu plante agatatoare uriase, ori liane subtiri, era o abu-
teala calda ce &Idea in picaturi mari. Pamantul chiftind
de apA, imprastia umid.tatea sa sub forma, de aburi, care
intAlnind frunzarul rece si ud de deasupra capetelor
noastre, se condensau spre a eadea ca ploate. Hainele de-
veneau repede grele, muiate de sudoarea ce rasbea prin
loti poni ea 5i de umezeala din jur. La fiecare pas da-
www.dacoromanica.ro
37
deam peste mocirle acoperite inselator de frunze. Alte
ori uriasii pgdurii, ay' lift la Omant, ne intrerupeau
drurnul cu munti de crengi. Eram sift sA trtiem o trea-
mare pentru caravane, lung de citiva kilometri. Spec-
tacolul ar fi fAcut s tremure Mima cea mai zdravgnA
la urm'a niA sáturasem de tot glodul, de aburii i tutu-
nericul monstru.
E cu neputintA sil observi de mai aproape node si
fructele i numeroasele minuni ale acestei vegetatii, e
eu neputintg,' notezi deosebirile de scoartg si cie frun-
zis in copacii maestosi care ne inconjoarii salt sil com-
pari diferitele gume vitrificate saw cebase ce curg ca
picAturile de lapte, ca piditurile de chihlimbar, ca pica-
turileide epal. N'aveaan vreme sg4urmArim coloanele riiu-
fAciitoare de furnici cari UTCa i scoboaril trunchiurile
de copac, prin. vane # lanturile de munti pe cari 111e
oferA creturile scoartei; sau ca srt asteptgm luptele fu-
rioase ce au sA se dea 'intre batalioanele de furnici negre
furnici rosii ce vin din directa opuse.
Cum am putea zgbovi Mug aceastg grggnadui de pu-
treziciune ca srt sondgm acest copac mort, odatA asa de
pnternic, i acum poros ea un burete? Din ce a fost, eI
nus Triai are acurn cleat conturul; interiorul foieste de
triburi mici de insecte. Puneti urechea: yeti attzi mur-
murul necontenit al vietii intense. Aceste milioane de
anirnale ca forme diverse, Cu culori splendide, eu
vrele ce-ti iau ochii, Nesele, bucurandu-se de viata 'or
scurtii, dar activii, fän preget; tuitati-vil la ele cum rgs-
toarnA, jefuesc, luptg., distrug, nagnAncii, construese,
pretutindeni, exploreazg fAril incetare i fArg. rg-
gaz.
Puneti numai in:Ana pe un copac, culcati-vil pe pg-
mAnt, atingeti o cracg moartg. i -yeti intelege activitatea
devorantA ce nagnancg, totul, furia veninoasrt care insu-
fleteste aceste poporatii mititele. Deschide un carnet, pa-
gina albA atrage o multime de fluturi; o a1binii4 in
jurul mAinei tale, o multime de rudenii ale mustei de
38 www.dacoromanica.ro
miere ti se vara in ochi; o viespe iti sboara pe la ureche;
un bondar enorm îi ameninta ()bruja; o armatà intreaga
de furnici ti se urca pe picioare din ce in ce mai sus,
irca un moment infig in gat fuilcile lor taloa.se. 5i
cu toate astea, cát este de frtunoasa' aceastil lume a tro-
picelor:
1nchipuiti-va toata Franta i toa-U Spania acoperita
cu copaci a azor ináltime variaza intre 6-56 m. Varfu-
rile acestor copad i al caror diametru este deis, citeva,
degete pana la 120 cm. si mai bine, sunt asa de apro-
plate a se incalcesc si te impiedica sà vezi cerul i soa-
rele. Arunca dela un copac la celalalt odgoane groase de
5-40 cm ; incolacestele, fii cu ele noduri, ghirlande, de-
semneaza niste W i niste M uriase, lipeste de trunchiuri
Sall invarteste-le de jur imprejur i pana la varf ca un
5.,Ltrpe imens. Pune pe aceste odgoane flori i frunze
fil ca sus ele sä ascuncla impreurá cu cracite, soarele; de
pe crarile de 'mi sus de tal-. ta-le s recadá Cu sutete in
jos pana la chievil picioare ¿lela rämânt; la capai pune-
le ah:liza radacini din acelea pe care plantele parazite
lt ratincii ir. raer, rmesteca printre ele otlgoano j frângii
mai subtiri, treoi printre dansele alte odgoane i alte
friinghii, care sa se intálneasca intre ele cat se va patea
Iai confuz, fára,' 6.1 te preocupi, de regularitatea dese-
nului sau chiar de materialul de care te slujesti. Pe fiece
l'urca, pe fiece ramura orizontala, pune niste verze e-
norme si vegetale de cele cu frunze late si mari care se
numesc plante cu urechi de elefant" i mai pune bu-
chete de orchidee i perdele de ferige, asa de cornune
pädurea cea mare; acopere ramuri, crengi, curpeni, cu
muschiu gras, semanánd a blana verde. Si nu-i inca
Odatii ce toti copadi vor fi asezati la locul lor, cu
podoaba lor de licheni si de plante agatatoare, intinde
pe jos U covor verde. de frinium i de amonii
de màrácini pitici, acopere pamantul cu un strat gros
de buma, de ramurele, de frunze, de crengi pe jumatate
putrecle. pune din cativa metri in cativa metri un urias
www.dacoromanica.ro 39
camt de cativa ani de zile i devenit un putregai de li-
bre in descompunere, in care stau colonii de furnici,
generalii intregi de insecte; ascunde-1 apoi pe jumatate
sub o multime de plante agatatoare sau ingroapa-1 sub
frinzisui cazut din numerosii copaci tineri, cari profita
de eaderea Jui i yeti avea ,,Sylva antica", compactl
marea padure de nepatruns a Africii.
Populati aceste regiuni vaste cu triburri nenumarate
care se rasboesc intre dansele i care traesc departate la
cate 10-40 km., unul de altul, in mijlocul po¡enilor din
piitlure pe ale carei ruine ei cultiva banane, manioc, tu-
tun ,bob, colocasie, bostan i pepeni. Sprc a face im-
posibila apropierea de satele lor, ei presara pe poteci je-
pusi ascutite bine sti ascunse cu viclesug sub frunze care
iti par aduse acolo de vant, ori langa trunchii dizuti
pilmant. &rind peste trunchiu, Istrainul calca cu piciorul
gol In teribila tepuse; ramane schiop luni intregi:duca.
nu e ucis de otrava cu care e uns varful tapusii. Ei gra-
madesc apoi craci, rastoarna copacii, fac 'un fel de ba-
ricade, dela spatele ciirora te pandesc cut lancile si eu
sagetile lor de lemn, cu varfurile intarite in foe i {re-
cate in otrava.
Padurea virgina, bä.'trana Seeba (Sylva), unde de yea-
eltri copacii cresc, frame i mor, se deosebeste mult de
aceea pe care omul a locuit-o candva. Copacii sunt mai
mai drepti turnchiuririle au dimensiuni .rnai
colosale; se gasesc deseori poeni naturale unde nu-i prea
greu de umblat i uncle pamantul e mai uscat, mai tare,
mai compact; locul de preferinta al piticilor.
Oaca.tai plantele, daca cureti desisul
te afli inteun loc curat ì racorors, unde ar fi delicios sii
stai. Dar dupá dour' trei generatii, vegetatia terge mi-
ce urma a interventiei omului. Peste cateva luni n'ai
putea trece. Trebue sarti deschizi un tunel printre
areste masse de verdeata inabusitoare i asa de ameste-
eate, de incurcate, incaldte, incit, daca varfurile at fi
pe un acelas plan, ar fi mai lesne de mers pe deasupra.

40 www.dacoromanica.ro
Cand isbute§ti sá tai o tranre prin acest desis, plantele
tNiate piezis iti sfasie picioarele..."
Ïatá acum clescrierea. Marei PAduri" : Waibel,

Thorbecke i Unterwelz: Padurea ecuatorialii isi dato-


este vieata cldurii mari .§i neintrerupte cum si ume-
zelii, care in regiunile de coastii ale golfului Guineea
este datti de respiratia mrii, iar in Camerun si bazinul
Congo de multimea de ploi, care ani de ani, cad in toa-
te anotimpurile. Si pe aci stint epoci de ploi mai puter-
nice ori mai slabe, chiar pa uze, dar acestea nu dureaii
atat ca p5mintu1 sA se poatii usca. Radacinile copacilor
fi gilsesc necontenit umezealii imbel§ugatii. Pe 1âng a-
ceasta, pil.durea însai ajutA la piistrarea amezelii. Sub
desul ei fruaazis, aproape nepatruns nici de razele snare-
lui, evaperarea apei, cu care este intesat piimantul este
cu totul neinsemata. Covorul de muschi, piitura de
frunzi§ puterzit i noroiul formeaza un burete urias
zare suge si pAstreazii apa. Piidurea îi apará ingurá is-
vorul ei de vieatii.
Vremea se scurge prin aceste tinutari una §i aceeasi
zi de zi. Pansa" pela 8 dimineata plutesc prin aer panze
puternice de neguri. Care orele 9 apare soarele, iar a-
proape de amiazi e ciildurA ap5isaoare. Dup5 amiazi,
pela orele i 'salt 8, cerul este aeoperit cu nouri neg-ri a-
menintaori. Care 5 se petne§te ploaia puternicil into-
vArrisittt cele mai adesea furtung. Plouà ca intreru-
peri mai mari sau mai mici toafai noaptea.
Aproape 10 luni din an, acest timp ploios deapgnii fir
neintrerupt. Soarele rAmtme ascuns saptamâni dearán-
dul. In toata aceastà vreme ploaia cade neinduratil, clând
piimântului apá Cu galeata. Apele avantate prin desisul
pAduri nu mai poi fine piept potopului ;3i. se revarsii
peste maluri.
Aerul paciurilor ecuatoriale este intotdeauna
tor. In casa ziivoritii a pildurii lipseste influent-a inviorii-
Ware i rAcoritoare a vantului. Se abat g pe aci furtuni,
uneori ark de puternice, fuck desr5d5eineazA i doboa-
www.dacoromanica.ro
41
ra la pamint copacii uriasi singuratici, dar acestea se o-
presc la marginile padmii care se ridica in fata ea ade-
vaiat zid. Valuri de aer miscat improspatat nu poate
patrunde decat prea putin in partile dinspre interior.
Prin aceste paduri, temperatura, ca i ploaia, este
peste masura de ridicata si tot anul aceeasi. Iii mijlociu
ramane la 250 si variazA mai Inuit dela zi la noapte, de-
cat dela vara la lama,. Despre anotimpuri ca pe la noi nu
polite fi vorba.
Aceasta mare umezeala unita cu caldura tropicala
cu lumina vie a soarelui, care std.' deasupra, dau acestor
tinuturi un aer ca de sera, in care vegetatia poate creste
neIntrerupt i eu mare belsug.
Pgdurea eeuatoriala este ca o claaire cu 4 etaje. Jos
de tot, la fata pam'Antului, se intinde covorul de muschi
male ea o perna, napadit de buruieni i plante Vita,
Hare. Peste toate acestea se 'idled.' la inaltime de eativa
metri suraedenie de arbusti i copaci tineri. Deasupra,
ea al treilea etaj se inalta copacii puternici de 20-50
metri, ale caror coroane se unesc i, impreuna cu nume-
roase plante agatatoare care ii. leaga Intre ei, forn-tea.za
adevaratul acoperis al padurii. Prin aceasta bolta de
verdeata patrunde i se ridica copacii uriasi care erese
rasletiti i ating ináltimea de 60-70 metri. Acestia
boltesc varfucrile ea niste domuri uriase ale earor coloaue
de susutinere sunt trunchiurile lor. Randuirea interioarl
a pà"durii este foarte felurita. Pretutindeni ies la iveala
aceleasi conditiuni favorabile de vieata. Din trunchiurile
copacilor uriasi se aviinta In toate partile radacini late
ea niste scanduri i lungi de -mai multi metri. Curmee
de liane puternice, care ajung sa 'aiba o grosime cat a
bratului ori piciorului, .se incolacesc si se catara pe
trunchiurile copadlor. Sprijinite de mii e radacini, care
atarna ca adevarate draperii, ajung Oná deasupra co-
roanei. De aci se avanta pe coroana copacului vecin, ori
cad drept la plmânt, de unde o pornesc din nou la drum
tarandu-se i incolacindu-se ca niste sérpi, pentru ea ain

42 www.dacoromanica.ro
DOU sa se catere pe un alt trimchiu. In chipul acesta a-
jung de se ncura unele cu altele i fac un desis de ne-
p'.itruns. Pe trunchiul,. pe crengile i cbiar pe frunzele
coroanelor arborilor se aseazál o armatá de paraziti, mai
ales orhidee, care trimit pe pämänt suraedenie de
¡ni aeriene. Pretutindeni pe crácanele crengilor cresc
In maldere ferige groase, ale altor sport imprástiati de
vánt. g5sesc loc in cele mai mici scobituri :116 scoartei
prind
Frunzisul tuturor plantelor agatátoare, arbustilor
copacilor mitri este foarte bogat i felurit. Frunzo, aci
rnari, aci mici, late ori inguste, tari sau mOi, straluci-
toare la culoare ca argintul ori de culoare verde
umplu toate golurile astupánd ferestrele ea sei
pädurii.
Pädurile ecuatorial e suut sáirace in luminä putänd fi
asemlnate cu niste pivnite ntunecoase sau pesteri sub-
pámântene. Chiar in timpul zilei, in aceste paduri te in-
conjoafá o noapte verde. La aceasta mai contribuie
linistea degvirsitä, fácerea misterioasá a acestui dom
cu colane uriase. De abia, ici-colo, pofi zri prin intu-
necata noapte a pädurii istrá.lucirea unei raze galbene
de soare, care se prelinge ca aur curgátor pana la pa-
mantul negra. al pádurii. Aceast'ä razá parcá zapiicitä.
fricoasäl de a:Uta intaneric rátáceste catáva vreme incoa
In colo si se retrage. Nicaeri soarele nu poate lumina
din plin piinä la päinânt. Numai intimplätor poti vedea
pentru citeva cupe, printre ramurile verzi, lumina Ha-
ritoa re a cerului albastru. Pe vreme de ploaie nici po-
menealA de asa ceva. Bánuesti, tij cá" acolo sus peste
bolia verde a acoperisului de frunzi i dupä norii negTi
de ploaie ai cerului striiluceste globui de aur al soarelui.
Daca zilele sunt intuneeoase in pMuire, noptile sunt
negre ca de boina. Cánd eerul e acoperit cu nori die
plcaie i aceasta se intiimplá intotdeauna pe tino') de
www.dacoromanica.ro
43
noapte, cand ploaia se pravaleste nebuneste la pamant,
intunericul dintre arbori e atat de negru el parc:i a-i pu-
tea sa-I tal,. Frumoasele n.opti senine cu stele lipsesc Cu
totul padurii ecuatoriale.
Din pricina vremii, plantele nu au numai o anumita
perioada de desvoltare ca pe la noi. In padurea eeuato-
tiala vezi pe uncle care cresc din pan alaturi de cele care
tanjesc, ori au ajuns la maturitate. Ici vezi un copac cu
frunzisul rarit, dincolo un altul lipsit de frunie; mai
departe un altul pun de flori sta alatuni de un vecin
'incarcat de fructe.
Padurea ecuatorial galgaie de vieata. Din ea aflam o
ueintrerupta crestere dar si o continua putrezire. Alaturi
de copaci plini de vieata poti vedea altii care trag a
nioarte. Multi dintre acestia, ran* de traznetul care s'a
scurs in timpul ploii, au coaja sfasiata, coroana stlra-
mata j ramurile Tit/pie ori cazute la pamiint. Pe .locu-
mide s'au produs rupturile napadesc plantele para-
zite, milioane de ciuperici, care acopar trupul schilod
al copacului grabesc sfarsitul.
Pe sub scoarta ranita gandacii îi incep manca de
gaurire, säpand tuneluri ramificate in lemnui putrezit.
In cele din urma uriasul sleit de puteri se pravaleste la
pamant. In cadere frange vecinilor sal crengi groase cat
un pom, sparge retelele de liane g face o gaura puter-
nica in bolta de verdeatg a padurii. Prin aceasta, siarele
priveste pe mormantul lui, pana cand ramurile vecinilor
veseli ca au gasit loc liber de crestere incliid din nou
bolta.
Algturi de copacii plini de vieatg, de cei care se lupta
mai pastreze ultimele cupe de agonie, stau cei in-
trali de mult pe calea pieirei. Trunchiuri de copaci pu-
trezite in intregime, lemne uscate i frunzis putrezit zac
imprastiate la pamant peste tot locul.
Tinuturile ecuatoriale, adevarat paradis pen tru plante,
sunt adevgrat iad penru Gm.

44 www.dacoromanica.ro
1)5331 mai jos descrierea aceleasi páduri ecuatoriale
fäcuta de un calátor roman (A. Varlam):
,,Prid_urea ecuatorial, produsul unui sol imbibat de
si supra inalzit de soare, dar una dintre frumuse-
file naturii; ea trebue pusii in randul lucrurilor care
uirnesc. Inainte de-a intra in ea, and fi se spune ca pe
zeci de rail de kilometri patrafi se intinde nesfarlita
padurea i iar padurea, ai dela inceput acest sentiment
al márefului, ca i in fafa oceanului nemarginit. Aici
total e de dimensiuni extra.ordinare: grosimi i inalfimi
neobi§niute ochiului nostru, totul este croit pe alte
suri, cu care nu ne potrivim i la, raclacina unui ttunchiu
té simfi un pitic.
0 lumina salbá de amurg, uniforma, se cerne prin aco-
perisul des de frunze, verde si ea; rar scapa printre ele
cate o raza venind de sus, ca o sageatá cu varful aprins,
spre a se infige ici, cogo, prin tulpinele de lemn.
E hniste slesAvar0.ta; e prea multa lacere, padurea
fermecatá si frica te cuprinde. Once fsgomot, un fipat
1-ai prefera, fi-ar da mai multa, siguranfa, Jock aceasta
sirustra lipsa de vieafá.
Te intrebi daca nu cumva cauza acestei imobilitafi nu
eti tu, omul, animal nernaivazut prin aceste locuri.
liana atunci era poate agitafie, miscare, hohot, xis kti
cantec, maimufele fineau sobor, papagalii se ceriau, pA-
srile coruri, pe ciind altele bateau tactul, tocand
din pliscuri, dar la aparifia ta spaima le-a cuprins si to-
tul a amufit. De dupa perdeaua verde te privesc mii de
ochii, priviri sticloase de sarpe, privire bland6 omeneasca
de maimufa, ochi intrebalori de pasare, urmndit-fi de
sits, Cu neincredere miscárile, tate vietafile
suflarea, pentru a nu atrage atenfiunea acestui cinclat,
nechemat i poate periculos musfir.
Aerul e saturat de umezeala, hainele i pielea sunt
ude.
Picaturi grele cad si loviturile lor pe frunzele late rii-
sun5 in mijlocua fAcerii §i te fac sui fresar.

www.dacoromanica.ro 45
Un murmur vag dar continua, ca zgomotul unui bon-
dar, ce sboarä, se ande, fàrà sä poti sti dacl vine de sus,
de jos, din scorburi ascunse, sau iese din pämint.
'Un miros ca dupà ploaie, de frunze putrezite, de pu-
tregai de lemn, de mucegaiu persistent §i intensificat de
amezeala. §i cäldura dimprejur, te urmäreste tot
invariabil.
Ctite odatä, din pfilcuri de flori se las (ca o perdea
prin care treci) mirosul rar i necuposcut, dar delicias §i
subtil ca un parfum pregatit de un artist expert din
amestecuri savante.
In baia aceasta de aburi ealzi, ferit de razele soarelui,
simti o destindere a trupului si spiritului. Dar cine e o-
bligat sà stralatä sute de kilomteri prin aceastd pAdure,
saptämâni intregi, entuziasmul i admiratia dela ince-
put, chiar cand presupunem la acel drumet simturi
tistice, i tse schimbä intr'o tristete si o &ninfa grahnicA
de-a iesi odatä din acest mormint de verdeatä, de-a a-
junge in câmpie, unde vántul prime* aerul, unde sil*"
stele §i unde stii cand soarele räsare si and asfinteste.
Din and in când, o bandä, de maimute provoaca
care in furnzis, fipând strident i ascutit, dar in curcind
trece si in urma lor tAcerea continua sä stripiinealscA
piidurea ecuatorialä.

Mirile verzi
Inehrpuiti-va o câmpie cat poti cuprinde ca ochii, o
câmpie sfirsit, innecatä in ierburi de toate ma-
rimile si de diferite specii: peste tot ierburi i flori cu
mirosuri imblitatoare, sau eu miros neplacut §i otravi-
tor si dese ca inima pAdurilor,virgine.
Privind aceastä intindere a ierburilor ai impresia de
nemárginit, Intocmai ca'n fata unui ocean. De ad si nu-
mele ce li se dri. de märile verzi".
Savana este creatia climatului tropical cu douà epoci
de,osebite: epoca ploioasä, (vara) si. cea secetoasä (iarna).

46 www.dacoromanica.ro
Pe lAngA dimat, in nuantarea aspectului savanei inter-
vine §i solul: dacá este mai calcaros, savana .este presa-
ratA cu arb-ori spino§i; dacá cuprinde laterita. savana
devine mai intrerupta, adapiandu-se secetti priu mic§o-
rarea frunzi§ului i prin ramificarea radAcinilor ce se
infunda mai adAnc in pimAnt; infine, daca solul este
subtire, atunci covorul ierburilor" esta aproape con-
tinuu.
Marea problema' pe care o are de deslegat savana este
de a imakazina apa in timpul ploilor de a o Ostra cu
fiindca §i in tinuturile ei se poate spune omu-
lui ii este foame, fiinda locului Ii este sete".
Savana, cAnd ierboasri, cAnd stufoasa sau chiar padu-
roasa, este formatia care acopere in Africa cele mai in-
tinFe suprafete. Ea se desf4oará din Sengal pttna in A-
bisinia castel tie apa", ocupa partile joase ale Africei
rásIritene i inconjoara pAdarea ecuatorial, pentru a
atinge coasta atlanticá la Sud de lluvia Congo.
Sava.na africana se prezintá, deci sub aspecte diferite,
dupa natura terenurilor. Mal intai observlm o savana
cu animoze i arbuti spino5i (xerofili). Ea trece pe ne-
simtite la savana cu ierburi mari, imerza prerie uncle
domina gramineele (Andropogon, Pennise'cuin), formand
ndesea un covor vegetal continuu; Baobalul (Adansonia
digitata), arbore precis african, care nu cre§te decAt in
locurile descoperite, este foarte caracteristic savanei.
Buchete de arbori apar ici 5i colo i savana evolueaza a-
tmici pre padurea pare. In lungul apelor, arborii se
grupeaza in adevrtrate paduri. Vazut de sus, intreg li-
nu tul se arará, strabatut de galerii forestiere impletite cu
nenumarate liane; acestea sunt tentacolele pe care pA-
darea ecuatoriala, virgina, le trimite spre mima Suda-
nului, adevárata impAratie a ierburilor"..
In toatA intinderea sadsavana este domeniul marei faune
africane. Abonderrta pa§unilor ei explica multimea
ierbivorelor care atrage multimea carnivorelor.
Savana africanA se prezinia astfel sub aspecte diferite.

www.dacoromanica.ro 47
Cele mai mari intinderi sunt alciitaite din prerii de
graminee inalte de 2-5 m., ca trestia sau chiar ca bam-
busal. Printre ele predomina Andropogoan. ele i Pani-
cum, dintre care faimoasa iarba a elefantului Pennise-
tura purpureum" atinge chiar 6 m., ca íntfime, in locu-
rile mai umede. O alta graminee care detine loe insem-
nat In tinuturile ierboase ale savanelor africane este si
Imperata eilindrica, care atinge 1-2 m., a &Arai tulpina
se termina printeun spie greoi i all).
Aceste prerii ierboase sunt dominate ici i colea de
arbusti, and apropiati !Ana la punctul de a forma bu-
chete, canci spatiate pfina la o departare de 30 m.
Deacurmezipl acestor tinuturi ierboase, cursurile de
apioi sunt indicate prin darele mai inverzite ale galerii-
lor forestiere" sau ale perdelelor de pOduri" cari prebia-
gesc piidurea virgina panA in mima savanelor.
Daca examinam aceasta savanA in diferitele epoci ale
anului, bagam de seanis.' infatisarea peisagialui se
schimba cu totul. Sii ne asezam, exernplu, in epoca ma-
rilor ploi (in Iunie sau Iulie) pe un. loc mai ridicat. A-
tunci campiile ierboase sunt in plinä4" expansiune; noi
dominiim un adevrtrat ocean de verdeata". Intreg as-
pectul savanei este atunci de o monotonie absoluta. Ani-
malele par innecate in aceasta impara,tie a ierburiloe.
Zadarnic vei incerca sit.' le zaresti. Seninul verde al ski.-
vanei le-a inghitit in sanul su. Chiar elefaniii uriasii
lumei animale" dispar ca niste soareci printre inaltele
ierburi ale savanei.
Totul este umezit si nu se usuca niciodata. Chiar si
cele mai mici rauri cari brazdeaza savana sunt acum
umflate sci duc o apa tulbure i na,valnica incât sunt gieu
de trecut.
1.1mosfera care spilnzurii peste imensitatea lerburilor
este de-o linvezime minunata intre doua ploi.
Mai tarziu, la inceputul %sezonului uscat (adica in
Noembrie .sau Decembrie), inainte de a se da foc ierbu-
rilor savanei, toata regiunea a cäpatat o culoare unifor-

48 www.dacoromanica.ro
Ina rugiaie, peste care se inaltil semet arborii CAL
7ele mai verzi, insa i ele ca inceput de decolorare. Jer-
burile si-au atins acum inaltimea cea mai maree ea inflo-
rescente terminale, ingalbenite i uscate, pe cate
le face sa unduiasca intoemai valurilor
Iianatul este foarte greu in savana. Intr'adevar, fauna
este cu totul aparata de natura, cele mai multe ierbivore
(antilope, bivoli, elefanti) stau ascunse printre ierburile
inalte ale savanei.
Insii aceasta ocrotire a ierbii este atinsa in curiind de
furia focurilor: se da foc savanei de catre indigeni. Ast-
fe3, intreg oceanul de ierburi 'Ante" este euprins de
para focului nemilos ce acopere intreaga savana in pro-
pia-1 cenuse.
De unde la inceput savana isi imbrobodise cl1pnl cu
un covor verde primavaratec, alcatuind marea cea ver-
de", in sezonul uscat chipul savanei este altul,
formand marea cea galbenii"; ikine, arma
chipul ei se schimba, inteo adevarata mare negricioasa."
marea de cenuse".
dar, aceasta imparatie a ierburilor" ne arata trei
fete: chipul inverzit si surazator, chipul palit intristat
si chipul cel indoliat i cernit.
Sub cea din urma infatisare: ,savana cernita", vana-
tul i fotografia gasesc spatiile libere.
Privita acum savana din aceiasînàilfime, oceanul ver
de" al ierburilor a facut loe unui intins covor cenusiu"
ce se desfasoara cat cuprinzi cu ochii, dominat de ar-
busti ale caror frunze parlite de flacari au cazutt iar in
locul lor a ciat un nou frunzi§ de un verde desc'nis,
care tre,mura peste acest peisagiu cernit al savanei.
Cat priveste- galeriile forestiere" ce urnaresc cursu-
rile de apa din savana, ne apar i ele parlite de para fo-
cului.
Atmosfera este acum uniform, posomorata, ortzontu-
rile vaporoase. Sunte, in marele sezon al vánatului.
Potecile sunt user de itrmat7mersul relativ usor. Anirm-

4 www.dacoromanica.ro 49
lele au acum o viatg grea, ca urmare a disparitiei ierhuri-
rilor ce le ocrotea. Nesiguranta 1e face sfiicioase. Ele
cautg acum chiar cele mai niici acoperisuri pgcfuroase
brusseIe spinoase crutate de flAcgri. Incendierea savunei
se face deci periodic. Iarba de Guineea sau de Sudan se
us-ucg atAt de tare in epoca de secetà ;neat se peate a-
prinde foarte usor chiar singurg. Este deajuns si se pro-
Neil o scAntee din izbirea pietrelor pricinuite de fuga
unui ierbivor i iarba sg se aprindg. Alteori se poate a-
princle dela scânteia unui trAsnet.
Infine, cele mai dese incendii in savang sunt pricinuite
de indigeni, fie pentru a organiza vângtoarea diferitelor
animale care foiesc intre ierburile savanei, fie pentru
a prepara terenuri de culturg Leg a mai recuge la defri-
seri atilt de grele.
DacA nevoile culturii indigene nu cer dec.& incendii
de suprafatg relativ micA, in schimb, incendiile organi-
zate de vAngteri se desfIsoarg pe frontufri cari depAsesc
adesea chiar 10 km.; perdeaua de fliicgri puternice im-
pinge din fatA-i spre loviturile vgngtorilor animalele
innebunite.
_Mutate de numeroasele grgmezi de substante com-
bustibile i prin vAnturile regulate si constante, aceste
incendii plimbg flacgrile lor pustiitoare zile in ir, i nu
se opresc cleat atunci and eking la un tinut care a fost
ars mai inainte.
Peisagiul acesta indoliat al savanei, strgjuit de sirurile
arborilor ciungi ai ,,Padurilor galerii" präjiti i ei de
flacgrile ce-au parjolit iarba, se va schimba insg dupg
prunele
In Aprilie sau in Maiu, deed' aruncgm o privire-- de
.jurimprejurpeste intensa panoramg a savanet care ne
era faniiliarA, nici n'o mai cunoastem. Ea ne infAtiseazgt
acum doug culori: verdele viu i intens al ierburilor
verdele intunecat, aproape negru al pgdurilor gale-
rii". Acum este primgvara africang.
Dacg, privim de aproape, in aceastA monotonie verdea

50
www.dacoromanica.ro
savanei, putem vedea cAteva flori inteadevár frumoase,
cm este mai ales minunata liliacee Gloriosa, ale cArei
flori trec pe aceiasi planta, dela galbenul pal, la galbe-
nal auriu, la rasul deschis i chiar la cal viu.
In aceastá4 epocA, savana s'aratA de sus ea un adevarat
covor, cu fondul vedre deSchis culoarea ierburilor,
prius in chenarul verde incbis al perdelelor de pi-
duri", brázdat infine de dunga albicioasA. a rInri-
lor dgire de argint".
In epoca de primaveral, animalele savanei incep sil se
aventureze in afará dint retragerile umbroase.
Elefantii incep sil se arate in turme. Ei trec usor prin
,,marea de ierburi", ridicind uneori cu trompa tulpinile
ierboase care Ii impiedicA. (iarba elefantului fiind pu-
ternicá, nu arde in intregime ci tulpirtile ei, sub actiunea
dogoritoare a flacgrilor, se indoiese ca niste arcuri spre
pámítnt, asa cá terenul este uneori acoperit de impleti-
cirea acestor arcuri). Pistele sunt acum greu de urmat.
Savana este Marea. regiune a elefantilor , unde ei
sesc spatii ierboase de strábátut i ascunzisuri

In toatA desfAsurarea sa, savana rämâne tleci dome-


niul faunei africane: ierbivore oarnivore.
AdAogali acestei faune viata intensä a insectelor aeru-
lui si a solului cu regina termita", cu censtructia ei ci-
clopeeaná, adliogati apoi fauna specialá a apelor si a-
teea a stancilor; adáogati cAteva sute de specii de rep-
tile: cele patru varietAti de cobre, tot asa de periculoase
ca cele indiene, fusa fárA ochelari si cele zec,e varietáti,
cJe vipere. Imaginati-vil incá zborul nenumäratelor pa-
sári cari acopar lacurile, fluviile si mla.stinile j yeti a-
vea icoana vie a Savanei, oceanul ierburilor".
Marea de alfa
Alfa este vegetatia cea mai binecuvAntail a tinuturi-
lor care fac brau imprejurul Märii Mediterane, linde a-
ceastA trestie a stepelor africane" cuprindc suprafete

51
www.dacoromanica.ro
intinse din tara amintirilor apose" i pana'n China
africana'', in deosebi prin Tstepele Oran-ului, unde indi-
genii vorbesc de o ,,mare de alfa".
Aeeasta mare de alfr ne da impresia unei nesfarsite
monotonii, uniformitatea peisagiului saw fiind aphsa-
t:,nle. Amintim cuvVtele lui Fromentin in aceastx pri-
vintii: Alfa este pentru calator cea mai silicticoasi ve-
getafie: aceleasi tufe, rasarind intamplator pe un teren
numai gheburi, avand infatisaréa i culoarea unor lufe
de pipirig, tremurând inteuna, leganandu-se ea parul
despletit, la cea mai usoarä unda de 1r-int. De departe
ui erede ca e un ogor cu gilt' care nu se mai coace si se
vestejeste Bra sà ingalbeneasca:'
Alfa sau Ari" cum o numesc Cabilii este graminee
care creste indeosebi in tinuturile eu climattil uscak.
Inaitele podisuri ale Algeriei i Tunisiei ocupa locut
frunte in aceasta privinta.
Aceasta tufa-graminee, care doming inalte/e podistiri
orano-algeriene, ce nu primesc cleat 50 militnetri
ploaie, se poate inalta pana la un Tetra i in grosime
poate trece de jumatate de milimetru. Trtmchiu-i subpa-
mântean lung so noditros se intinde in toate partite, da
tufele de afara, fiecare tufäl fiind aproape numai
frunze.
Umezeala imbelsugata totdeauna desvolta frunzele de
alfa, facandu-le ca niste coardele late si verzi. Seceta,
dimpotriv4 le suceste marginile ca i la frunzele de po-
rurnb si le parleste varful lor ascutit.
Alfa este atat de mladioasa, incat localnici o folosesc
/a tot felul de impletituri. Din ea îi fac rogojini, papuci,
maturi, etc.
Prin topirea tufelor de alfä se obtine fuiorul, din fi-
brele frunzelor; ce 'se foloseste la tesutul covoarelor,
torsul servetelor si la impletitul franghiilor.
Dintre toate intrebuintarile alfei, cea mai de pret este
fabricarea hârtiei. Inteadevar, când in Europa n'au niai
fost de ajuns sdrentele pentru a face hArtie, iar fabricile

52 www.dacoromanica.ro
au folosit lenine, paie i canepl, atunci alfa, gramineea
podisului algerian si a unor sesuri din Tripoli, a ajuns
un izvor de bogafie; de aceea toate privirile s'au indrep-
tat spre aceste tufe ce cresc nesemánate ì neingrijite.
Jata cuna aceasta mare de alfa' ce paidaeste peste
stepele Mogbrebului, de unde la inceput era socotitl
fárlii' preff. ca o regiune apásatoare pentru om, fiind ase-
muitá de unii calatori cu insusi tinuturile de serub" din
pustia australiana, incepe sa fie privitá ea avand rolul
ce-1 are palmierul pomul ce sta cu picioarele îu. dp si
varful in- foc" i cu iarba de Sudan" a savanclor.
Pentru exploatarea acestei graminee de prof s'a fácut
o cale ferata dela fárin pank sus pe podis; dela Oran,
calea feratá patrunde pana la granifa sudica a Nlarocu-
lui, dela Alger pana la Djelfa, in Mima stepelor imbac-
site de alfa.
Caravane de cámile, incarcate cu maldare de alfa vin
pana la stafie, unde iarba este aleasa, stransa in pacliete,
legatá cu sarma i dusa spre mare, la vapoare.
Sialstfel, aceastá piare cu alfe este strabátuta de
corabia desertului", aceea care calcA §i marea cu valu-
rile de nisip".
Alfa ca i prinful palmierilor", atrage pe orn
In aceste tinuturi pustii.
Arborele de ulei
Acest minunat copac face parte din lumea palmieri-
lor ce's socotiti arbori providenfiali.
Dintre acesti palmieri, mi care natura a bärázit in
marea-i clámide toate färmurile africane, acolo unde
ploaia este bogatä, cel mai insernnat pentru locuitorii
Sudanului fara Negrilor", este arborele de ulei, care
aduce atitea foloase loealnicilor, incat Negrii Il numesc
prietenul".
Arborele de ullei are foarte multe intrebuintilri ca si
ceilalfi pahnieri. El este folosit deopotrivii de Negri si de
www.dacoromanica.ro 53
Albi, atat pe.ntru lemnul snu, cat i pentru frunzele sale.
Folosul cel mai mare d'Ainsu ca productor nesecat de
ulei. and fructele arborului care cln ulei sunt .coapte,
Negrii le culeg si le strang in vase incApntoare; aci fruc-
tele care gem de grnsime, sunt cnIcate i zdrobite de oa-
meni Inclfafi in sandale de lemn spre a fi apAsarea mai
grea.
-In urmn, total se puna la tease si se extrage uleiul.
Uleiul acesta de palmier alegues-te unul din produsele
cele mai importante ale coastelor africane.
Arborele acesta atAt de roditor in fructe illeioase este
de altfel exclusiv tropical si. african. Deaceea, toatA
coasta guineeanA, aceea care in trecutul apus purtase nu-
rae de coasta fildeu1ui, auru1ui, sclavilor, astAzi aste cu-
noscutn in lume sub numele de ,,coasta uleiului".

Arborele reptilA
.Acest arbore curios, cu care natura a facut adevArate
,,perdele din motu& uriase de eximan" pe marginiie ma-
loase ale Senegal-ului, face parte din familia vegetalelor
zise Pandanee. El e M'id de curios, cáci viízut din del:Pi:Ir-
-tare aduce eu o reptila triase. De obiceiu arborele rep-
tan" se inaltá din malul tarmului i poate atinge peste
14 metri. De cum fázbeste malul care-i inconjoaril trun-
chiul, tulpiha se subtiazil., se imrndie i ne mai putand
sta bAtclasA se indioaie i atinge saprafata linistità.' a seni-
nului oceanie, in a ciírui lucire îi oglindeste fata
Tulpina este inelatn. §i din fiecare inel mustesc smocuri
de fibre ce se inaltii o ciipten sus, ca'n urmn sA se afande
ea niste cabluri in malul de sub apa ce le-a imbiat sAl-
tarea spre
Deasupra smocului de fibre ce infrunzesc din inelele
ce incing tulpina, arborele imugureste in cinci sase ra-
muri, in chipul gaturilor de lebede, ce poartn niste frun-
ze lungi, groase, ascutite i cu marginile tioase, incat
din zare par niste sulite.
www.dacoromanica.ro
54
Cucriotsul arbore proptit in ubrede rezamatori, cu ra-
murile goale, a cáror arcuire se inclina spre desf a-
ura smocul de frunze ce calca aceste partí de lume.
In jural acestor Pandanee rasar multimi de alte plante
de apa, facand o hora ce se reflecta in unduiri -cremara-
loare pe luciul seninului oceanic, sub adierea brizei ce
manghie morturile animale de pandanee in chipul
ghemului in tare se stráng §erpii spre a scuipa piatra
nestemata" cum spun basmele.

Arborele de paine al maimatelor


Uria§ul cel mai nitstrupic al vegetatiei africane este
arborele cunoscut sub n.urnele de baobab san ,,arborele
de paine al maimutelor".
El este mi numai cal mai rrusarit dintre arborii easleti
ce se inalta in linutu.rile margina§e savanelor est-afri-
cane, ci i cel mai mare dintre toti copacii ce fac umbrii
Uneori, atinge peste 60 metri in inconjur.
Baobabul este §i destul de inalt, ins6 se tot subtiazti
spre varf, din card mustesc ramuri ce se raspandesc in
toate pOrtile.
Când trunchiul baobabului este mai scund, ramurile
lui a ting fata pamantului, intocmai cum face o salcie
piángatitare, formând o adevarata coliba naturala, unde
so pot aciuia oame.ni sau animale.
In general, trunchiul baobabulut este de dona ori mad
plin decat iniiltimea dela panant pana la crengi.
Trunchiul sau uria§ e impodobit Cu nenumArate creugi
vanjoase §i. aproape orizontale, ceea ce Ii da din margi-
nea zarii o infati§are de umbrela uria§A.
Uneori, baobabul prezinta i ramuri inferioare, care
se arcuesc in sus, incilt din departare are chipul unei
sere fantastice. Inaltimea pe care o poate ajunge este
de 30 m.
Acest uria§ al vegetatiei africane poate sii traiascO, cu
toate cit lemnul sAu e pufos, zeci de veacuri. S'au aflat
www.dacoromanica.ro
55
trunchiuri foarte groase, care dovedesc peste 6000 de
ani. Viata lui Matusalem al crmenirii, ramâne cu. mult 'in
fafii de varsta Innagrmuritoare la care poate sisi a-
junga acest colos vegetal. De aceea, baobabul este soco-
tit ca un 'f el de matusalem al lumii vegetale africane"
Grosimea neobisnuita a baobabului a ajutat pe local-
nici 'sa faca din trunchiul lui adaposturi, colibe. 'Mewl
loe din Senegambia, Negiii au scobit in inferforul unui
baobab un adápost atat de incapator, indit au gasit cu
cale sa-si fie acolo adunarile.
Infiifisarea acestui arbore-umbrela se datoreste uscA-
ciunei prea necrufátoare i caldurei prea mari.
Obisnuit, trunchiul lui atinge 5 metri i in grosime 24
meri. S'ar parea cA e un adeviirat turn, daca ramurile
lui groase ca niste copad nu is'ar intinde inlaturi pânil
la 25 linertri 0 nu s'ar pleca cu vArful lor pana la pamânt,
Inca s ascurid:i trunchiul cu desAvfir0re. Din aceastil
pricina, din margine de zare, tot copacul fi se pare mai
degraba un mic pale de padure.
13aobabul, care in privinfa grosimei este decanul reg-
nului vegetal", este o minune a naturii cu florae lui albe
neobisnuit de mari. Dar si mai incremenit rärnal cand
il vezi incarcat cu poamele sale uriase, un fel de pepeni,
Itingi pana la 1/2 metru, ab caror miez acrisor i raeori-
tor astamparsii. setea i foamea localnicilor.
frunzele baobabului se mananca in. unele loeuri, 'Li-
fland loe de varza, sau srvese la prepararea ceaitatti.
Trunchiul scobit poate fi folosit drept o minunatri lull-
t re.
Dupa cum vedem, acest arbore este o adevarata bine-
facere pentru finuturile unde creste.

Hipopotanul: porc de apl


In marile lacuri fluviile ce se imbulzesc in mima
,Continentului negru", paladuesc, in toata voia cele mai
curioase animale, esite din nesecata bogg4fie a naturii.
www.dacoromanica.ro
56
Printre dihanille ce se aciuiesc prin smarcurile acestor
ochiuri de apà care brazdeaza padurea ecuatorialg nu-
mitg. inferuul verde", este $i uratul hipopotam, numit
behemoth" in Biblie.
In timpurile vechi, hipopotamul huzurea 5i'n m1a5ti-
nile. 'acute de impletiturile Nilului Gaugele Felahilor",
care ascunde in undele sale destinul Egiptului, tam
visurilor impietrite". Mai ales apele Egiptului de jos
unde aceste uricioase dihanii porci apa" foiesc prin-
tre smolnitile infrunzite de papuri5uri erau temnte in a-
ceasta privinfa.
In vreme ce atatea animale §i-au schimbat mult din
infafi§area dela inceput, hipopotamul §i-a pastrat ve-
chea-i infati5are butucanoasa. Inteadevar, trupul ro-
tund al bipopotamului se sprijina pe patru picioare
scurte, cu cate patru copite la fiecare picior. Capul lui
este patrat, ochii §i urechile foarte mici, fata de trupul
lui mare §.1 butucanos, iar gura II este foarte lars,ra
rile la fel.
Hipopotamul are o lungime de peste patru metri --
fara. coada sa mica* §i scurtd cantarind cat 30 barbati,
Trupul lui este acoperit de o piele groasa de S cm. 5i fara
par. Dupa cum este udii 'sum uscata, ea are un luciu ce-
nu§iu, cafeniu inchis sau ro§u murdar.
HiPopotamii cai de apa" i'§i petrec toatì vremea lin-
ciurindu-se in cutele apelor mustite peste matca. In ti-
nuturile unde apele nu le dii hrana din bel§ug, hipopo-
tamil les pe uscat.
Gaud acest cal de Iva" rasare din seninul apclor
ca sal inghirta aier, pufae j gage 5i din largile lui nari
ta§nesc nenumarate raze de apa stropitoare. Dupà ce a
inghifit aier destul, se scufunda iara§i pana in adan-
curi, mule sta cate va minute. Child este aproape de su-
prafata apei, nu i 'se vad decat urechile, ochii 5i narile.
Cea mai mare placere a sa este sii se bálaceasca in un-
dele ochiurilor de ape adormite, la adapostul unei aza-
vade paduroase, sau sa se cafare in susul malului ars de
www.dacoromanica.ro
57
razele fierbinti ae soarelui. In acele clipe, hipopotamul
scoate sunete grohaitoare de placere. Gaud noapteali
da in geana §-i neg-urile infioar5, aceste colturi tainuite
hipopotamii pornesc spre lacurile mai adanci ale fluviu-
lui, unde ¡anent& se urm6resc unii pe altii g se rostogo-
lesc printre undele inspumate cu cea mai mare. indema-
Rare.
Acesti cai de apa" innoata nespus de iute i fara pre-
get, pe distante lungi, umpliind aerul cu rqugetele tor ce
fac sa clocote codrii pana'n adâncurile cele mai retrase,
facand sa amuteasca chiar pe semetul rage al anima-
lelor".
Hipopotamul se hraneste Cu frunzele plantelor de lo-
tus i cu arbusti de papyrus, Cu mladite raoi de papura
si cu celelalte plante ce's doldora de suc i cari irnpan-
zesc tinuturile mlastinoase.

Animalul eel mai rar din lume


Acest animal atat de pretios este Okapi, care trAeste
pe o fasie ingusta i aproape cu imputing de pritruns
din Africa central'.
Cu bate ca acest nume inseamna un mamifer de sta-
tura mare, Okapi este foarte puf in cunoscut in zoologie.
Existenta sa era numai banuita pana in 1890, and
faimosul ca1et4tor Stanley a adus stire despre aced ani-
mal attit de rar..
Strabatand intunecatele desisuri paduroase ale lui
Hari, el a auzit vorbindu-se despre un mar salbatec
pe care indigenii Il numeau atii" i care se hranea cu
frunze.
Dupa Stanley, cativa exploratori au putut sa-si pro-
cure bucati din pielea unui astfel da magar miwerios;
acestea fiind supuse savantilor ele au fost identificate
ca provenind dala o noua specie de zebra a pAdurii.
Insa aceasta decizie n'a fost primita de catre un sa-
yant explorator, Johnston, care ocuipand i functia de
www.dacoromanica.ro
.58
inalt comisar in Uganaa, a organizat o expeditie spre
aceste paduti inspaimantatoare ale lui Ituri, eu colabo-
rarea unui ofiter din Congo belgian, sfar§ind prin e. gasi
pieile i scheletele a doua specimene. Pentru acest fapt.
animalul a primit, in onoarea sa, numele de Okapi
Johnstoni, arid s'a putut identifica §tiintific ca, el n'are
nici o legatura cu magarul, zebra sau antilopa, forman- ci
o singura grupa deosebita, inrudita cu Paleotragus i Hel-
ladotherium, care au trait inteo epoca veche, cu cateva
milioane de ani in urma, atat in Sudul Asiei, cat §i In
Europa.
Procedeele de vanatoare folasite pentru acest
animal erau: latul §i groapa acoperita cu frunze; pri-
mul cerea un numar mare de oameni.

Corabia pustiului
Camilele sunt rumegAtoare, fara eoarne, perfect adap-
tate vietii de pu.gtiu.
Se cunosc dioua soiuri de camile : una du cloua cocoar
sau c4mila propriu-zisa, de fel din podi§ul inaltat al
Tibetului acoperi§ul-lumii", alta, Cu o singura cocoar
(dromaderul), patria acesteia fiind pustia Arabiei.
Atai camila propriu-zisa (Cu doua ghebe) cat §i
dromaderuil (cu un gheb) sunt foarte u-tile in regiunile
derrtice din pricina aptitudinei lor speciale de a ima-
gazina apa in alveolele parietale ale burdufului (stomac)
lor §i a wurintei de a primi ca hrana cele cateva rari
plante ce-i ies in cale dea.curmezipil pustiului
nisip, chiar i in partile cele mai retrase i arse de
soare, cum este tara setei".
ace#e barci ale pustiului" cum le numesc
nomazii arabi, sunt Loarte repezi, adevarate mancatori
de aer" 0 de o forta considerabila. O camila acialtà
transporfal mai mult de o jumatate de tonA. calctind
40-50 km. pe zi.
Camila este urata la infati§are. Calul nostru este un
adevarat fat-frumos" fag de chipul hiictos al acestui
www.dacoromanica.ro
59
animal al pustiului. rara,' ea, irisa, strabaterea pustiului
saharian n'ar fi fost Cu putinta.
cOmilei atinge 2-21/2 m. Pe spinare, are cele
una sau douci cocoase in care-si are magazia de grasime,
pentru zilele de foame, cniila putand ra,bda de foame
sete i eAte 5-8 zile, iar lama chiar 14 zile ; cocoasele
se maresc cánd camila e indestulatO cu mincare si se
fae mici, se stráng, cand rabda,.
Muliumita acestei ,,fice a desertulur, careia ti ajurig
chiar numai cateva tufo de iarbá', aspra si atoasA, s'a
putut trece peste pragul misterios'', ce despartise ;d'Ata
vreme doua furnicare africane Moghrebul instila
Occidentului", de tara negnilor" Sudanui.
Acest animal providential este intocmai ca si currnalul
,,Printul palmierilor", stapâ.nul pustiului saharian, ce!
en pOmântul de jaratec i cerul de flacOra". Ca si
,curmalul, camila sufere i piere cind plbua. Apa saiata
a soturilor i sarOcacloasele ierburi ce infruntesc ici
colo fata párlità de soare a Saharei, o indestuleaza si-o
fae ferreità..Ba uneori, se multumeste chiar cu roua ce
cade in timpul noptii. Dar sá. CADA da de apa in oaze
isi face stomacul doldora, incit pare un adevanit
'burda viu."; altfel n'ar putea invinge uscociunea.
Camila este deci tipul perfect al marelui mnnifer
.organizat pentru pustiu.
Tipul clasic al camilei este rnehara sau comila tuaregì,.
adevarata alergAtoare de rasa cum spun Arabii. Ea
este o corcitura a unei camile °afinara, cu alta de pur
,sânge. Se deosebeste de camila ordinará zisa araba,
sau tripolitana atát prin faptul ca, ea este mai svelta
chi i prin insusiri cu mult superioare. Ar.fi ca un cal
de cursa' faja de unul folosit la munca.
Merge incet clatinandu-se, de unde i numele ce i s'a
dat de corabia desertului". AceastO numire este perfect
justificato; daca, privim cuan calca valuriie de nisip ale
pustiului lsaharian, ca flancurile sale iesite i cu t;átul
intins i indoit in chipul unei prore'n spatiu, iji da ima-
www.dacoromanica.ro
60
ginea unei corabii care aluneca peste seninul oceanului
de nisip.
Camiia araba e obisnuita sa traga la plug si sufere
cand este adusa in dsipuri. Mehara, dimpotriv4, nu se
poate departa de climatua desertic, fie spre Mediterana,
tie spre Sudan, Lara, sa nu sufere.
Mehara are urechi de gazela, gat ie strut, mijloc de
ogar si merge cu pasul nobil al strutuiui.
Rea acest animal m!nunat, once urma de umanitate
ar fi disparut din desert. Sahara ar fi Elkins o intinsa
inipratie a tacerii si a mortii". Un intre; tinut azoic"
pnins in pragul a doua lumi africane : Moghrebul 9i.
Sudanul.
oazele, aceste insulle de verdeata, prin care oehii
lui Mahomed zambesc spre Alah cerand indurare
pentru pastorii-nomazi islamici ce calca Sahara, s'ar fi
stins fara
Daca Beduinul a putut trai in ariditatea stepelor sa-
hariene i daca a putut creia unele asezari omene§ii, a-
ceasta a facut-o prin camii Fag west animal, el ar fi
trait i mai departe in oazele sale ca inteo colivie. ca-
m& a venit elibereze din acest prizonierat silit, des-
noui orizonturi de v'acuire. Camila putem
spune a pricinuit o adevaratil, revolutie in lumea sa
politica i sociala.
Intr'un cuviint : camila j Beduinul, fratele sail" stint
singurii solitari ai desertului. Intre aceste doua fiinte
exista o perfecta, legatura. Acest adevar este aratat de
cintecile beduine, cari suna asa: Camila oazelor !
Camila pistelor! Tu esti fiinta ce-ai inflorit viata mea,
viata unui suflet ce-a cunoscut prin tine adevarul $i pe
Alah ! Tu esti pentru sacrifieziu, tu esti pentru dota
pentru sarbatori ! Camila oazelor, Camla pistelor !
Camila se gaseste astazi, ca j in freak, la haza tuturor
legilor tribale ale desertului ; pentru Beduin ea aka-
tueste însäi cheia legilor sale soc'ale.
Camila este factorul principal al no.madismului saha-
www.dacoromanica.ro
61
Ei nu-i place s traiasca izolata, Whim' viata in
coman, chiar în sensul turmei.
Camila iubeste desertul ca i Beduinul ; acesta din
urmA intocanai indianului american, este initial In
arta de a ghiid pistele caravanekm, pe nisipul vesnic
mi.scAtor, prin stiinta zis: athar" sau bab-el-tazkim".
De aceea se si spune ca desertul este tatal i mama
Beduinulu i Camilei".
CAmilele domestice nu pot indura lipsuri atit
ma/4. Camila este crescutà special si pentru lapte, carne
si Mug ; cele folosite de om pentru transport si pentru
cAlgrie sunt mai sprintene, iar cele care träesc in oaze
ori pe marginea desertului, fiind intrebuintate la arat,
gräpat, etc., sunt mai greoaie.
Beduinii fiii räAfatati ai pustiulur au privit-o tot-
deauna ca o divinitate. Proverbele lor chiar spun :
Natura, dupa ce, a creiat desertal cu pamantul de
jaratec i ceruil de flacarà", a reparat gresala, creiänd
camila barca fericità a pustiului".
Intr-n.devar, tot ceea ce a reusit sA facA Arabrul in pus-
tiu, se datoreste numai camilei.
Camila a fost cantata in toate poeziile desertului :
Frumusetea este umbra statuei tale elegante ce s'alun-
geste peste tot pustiul" sau Culoare verde a pasunilor
primavaratice, culoarea lui Alah, culoarea Islamului I
De dorul tau snspin eu i caanila mea".
Cea mai mare pashe din Mine
Pasärea cea mi interesanta dintre alergatoare este
strutua atrican (struthio camelus), ce ajunge pAnA la 5
metri insáltime §i 75 kgr. greutate.
Patria de preferintä a strutului este Africa de miaza-
zi. El se gaseste lasa i prin Sahara grin locurile ierboase
de pe länga izvoarele Nilului.
Corpul acestei pAsAri alergatoare, cea mai mare de pe
tot palmäntul, este acoperit ca pene negre, lucioase.
www.dacoromanica.ro
62
Coada strufului este impodobitg cu niste pene mari,
a1be si moi. Aripile sunt acoperite tot cu pene albe, insä4
sunt atat de mici incitt strutul nu se poate ridica hi shor,
In schimb alearga atat de iute, luck nu este ajuns de cal
mai aprig
Neputinta sborului ii e#e inlocuita de iuteallt aler-
gatu1ui, la care-1 ajuta picioarele subtiri i lungi.
De altfel, toate alergatoarele au penele sburlite, im-
propriii sa formeze pe membrele anterioare aripi, care sa
se poafta desfa4sura.
Lipsa de anipi proprii shorului e in stransa legatura cu
alte modificgri i anume : a) musculatura pieptului este
putin desvoltata ; b) sternul e lipsit de creasta mediana;
e) oasele .sunt grele i Cu maduva ; d) in schimb picioa-
rele foarte lungi, acoperite piing spre genunchi eu salmi
si terminate cu data degete groase, stint minunate ins-
trumente pentru alergat in pustiurile nisipoase.
C:orpul strutului este mic i f Ara nici o aparare.
Din aceasta pricina, in caz de primejdie, strulul eauta,
sa-si aseunda inainte de toate capul infundandu-1 in
nisip chiar dacá; restul corpuIni este descoperit, tintli
vizibila in baitaia
De obiceiu, strutii frame in carduri mici. Cand simt
apropierea unei primejdii, intreg cârduI s'asterne fugei
prin pasi mari peste patru mein i falfaind din
aripioarele cele neputincipase, spre inteli si mai
mult fuga.
Cateva strutoaiee pun inteun loe mai ferit 15-20 de
oua, mari (un ou de strut face cat 20 de gaing, circa 1
kg) unde le clocesc cu randul. In zilele caldo, cand soa-
rele tropical cerna din cerul de flacaxi raze fier-
hinti peste intinsul pustiului de nisip, strutoaicele se
duc dupà mancare si in aceasta vreme, oulle se clocesc
la caldura soarelui.
In timpul noptii, cand timpul se racoreste, atunci vine
strutul sa cloceascal ; el este mai puternic si-,si apara
www.dacoromanica.ro
63
cuibul de atacul jivinelor care ies la atac, la adápostuI
intunericului :ce-a invauit pustiul.
Hrana strutilor este alcátuitá din firele de iarba' us-
eatá, seminte de plante si vietáltile mici. Se intamplá
rtneori and strutii flámánzi, de nevoie, sá inghità
nisip i chiar pietricele, strutul avAnd Un stomac puter-
nic, de aci vorba : are un stomac de strut", ce se
unni om care poate manca mult i felurit.
Odinioará vániitoarea acestei pársetri a pustiului se
facea pe cai iuti. Winatork incercati, dill-hi pe astfel de
eai arabi pur stinge, ce alerg ca vântui, ?I fugárean peste
nisipuri, ping, ce dideau de obose.alá.
Alti Wu-15101.i, se foloseau de anumite viclesuguri, spre
a se apropia de aceastá pasáre : pun in spate o perná
in care sunt infipte pene de strut, si scot inaite, pe un
Mf ineovoiat, un cap de strut. Bietul 'strut viu! Crezánd
cá. are in fata sa o tovaráse, lasá, pe vAnátor sa se apro-
pie iastfel sa fie ságetat drept in inimá.
IrP ultima vreme Continentul negru." a fost :Iproape
lipsit de intreaga viatà animal, fapt care a avut urmare
si asupra acestei Asári a pustiului, ale cárui pene crete
si mátásoase ca niste dantele usoare dela varful ari-
pilor i cozeti, i-au grabit pieirea.
Din aceastá priciná, de curfind, s'a ineeput eresterea
artificial a strulilor africani, in parcuri speciale.
In vremea noastra, aceastil, ocupatie este ráspanditá
in inai multe locuri, msA nickri nu este mai desvoltatá
ca in colonia Capului.
Strutii sunt crescuti in rásfat de fermierii englezi, din
Colonia Capului, fiindcá. numai dacá," sunt crescuti bine,
penajul este frumos.
La vremea smulsului, strutii sunt stránsi grámadá.,
spre a li se smulge cele mai frumoase pene.
Hrana are foarte mare rol in varietatea i calitatea
penajnlui. Cele mi frumose pene le dan strutii cari au
fost hrániti Cu lucerna'.
Dupà ce li s'au smuls primele pene, strutii stint liisati
www.dacoromanica.ro
154
liber as luni, apoi iarási sunt prinsi, spre a li se lua
penele care au crescut din nou.
Strutii se inmultesc foarte repede. Dela o pereche
inteun an avem ce! putin 20 pui, care in sase luni
vor da prima ,recoltii" de pene.
in afará de penaj, strutul d i oul (éirca f kgr. greu-
tale), folosite in cofetárie si industrie.
Carnea de strut este folositá rar pentru mancare,
avand un gust piperat. In schim.b, pielea de strut se
tábáceste si se foloseste pentru fabricarea obiectelor
de lux.
Strutul, pasiirea pustialui", prin felul gatului, lung si
subtire, cu picioarele tot lungi i cu capul mic, aduce cu
gira fa, dintre mamiferele savanelor africane.

www.dacoromanica.ro
5
Din vieata plina de mister
a africanilor
Apolonii Africei: B ant ugi
alatuesc
Fondul populatillor Africei ecuatoriale 11
Bantusii. Cuvántul de Ba-ntu" inseahing oameni".
In general, se crede cä Bantusii au niipiidit toafft. A.fri-
ca e,cuatorialli, dinspre N. E. si E., amestecándu-se cu
populatiile bilstinase (Nigritienii sudanezi).
Astfel, dacO nu se poate vorbi de o rasa bantustt,
,poate vorbi .de o populatie bantusa, care ar ocupa cea
mai mare parte din Africa ecuatorial, influentand
prin obiceiurile lor felurile de viatà ale indigenilor;
ea este astOzi elementul uman ce trebuie cunoscut i fl-
nut in seamil, de once politici colonial.
Negrilii, resturile vechilor bOstinasi, sunt rttspánditi si
prin desisurile pOdurii congoleze ,,infernal ver-
de". Ei au o staturtt mic brafe lungi, picioarele scurte si
un prognatism desvoltat.
La Nord, in marginile Sudanului, savanele sunt locuite
de Negrifieni, fie sudanezi sau nilotici, care s'ar
tecat Bantusii.
Bantusii aldituesc deci massa umana care a fäcut din
vieafa tinutului tot ceace s'a gOsit la sosirea colonizatori-
lor europeni, iar de atunci tot ei sunt colaboratorii lor
www.dacoromanica.ro
66
siliti, Totusi, se impune o deosebire, al carui funda-
ment este geografic.: exista o mare cliferenta intre Ban-
tusul pAdurii i cel al savanei.
Tieata in mijlocul unei naturi atotsfaipanitoare,,
uncle bogatia vegetatiei a sfarsit prin a sterge once hcti-
vitate, lipsa circulatiei, lipsa luminei, a facut din Ban-
tusul piiduirii o fang nelinistita, rea, intunecata $i f3i-
reatà; cum ii trebue$te un. spatin intins pentru trai, orice
strain survenit este -numai decat socotit ca un dusman,
once veein ingustandu-j mijloacele de trai.
Din potriva, omul savanei trIeste sub soarele plin si in
aerul hber; vegetatia fiind destul de bogatì In arbori
pentru a-i oferi numeroase fructe,, este insa destul de
bocuta Iii tunina pentru permite defriseri pentru
C ultura.
Omul savanei, trAind cu o usurinta relativa, este vesel..
Avand nevoie de un spatiu mai restrans pentru trai, ei
ingaduie pe. vecin. Nu-i lipseste <fed calitatile ospita-
liere, fiind relativ pacifist.
In general, Bantusul nu este lipsit de inteligentA, data.
liiiiitàm sensul acestui cuviint la facultatea de obser-
v are, care le este mare si la capacitatea de a-si inielege
interesul.
Bantusii au foarte multe limbi, cu numeroase subdia-
lecte; fara abstractie, in care totul este redus la fo-
losinta umanA. Numaruil prea mare al acestor limbi
dialecie, vorbite fiecare de un mic grup izolat, nu este
insa favorabil corneal-dui.
Gresit se spune uneori cA Bantusul ar fi lenes. Din po-
triva, el muncaste, cand trebuie j and poate; itt sava-
na, bogAtia repede culeas4 a fructelor, recolta u-
*oat% a culturilor it scuteste de muncile de luugA durata.
Cfind pAmantul este secatuit, se muta ca sà defrisepe, mai
departe pamanturi noui, deck sA reeolteze acela$ sol o-
bosit; in pàdure, caldura i umezeala deprima organis-
mul sgu, fAcandu-1 incapabil de once efort, in afar's de
¡feels de a nu muri de foame. Experientele flout facute
www.dacoromanica.ro
67
ins& la Katanga ca # in Africa de Sud au dovedit ca, in-
tr'un mediu prielnic el poate deveni un bun muncitor.
In once caz, cbiar in natura salbateca unde el a trait
panh' la finele sec. XIX, a aratat cá este agricultor bun,
iar and bogatille finutului pe care-el locueste a pune la
dispozitie materii prime, el este si bun tesAtor, impleti-
tor de cosuri, olar, sculptor in lemn
Cu privire la organizarea socialä bantusa, se observa
ca: alcatuirea familiei la Bantus este pe baza eco-
nomicA, iar nu sentimentala, morala sau religioasA.
Seful familiei este un adevarat proprietar. Alcatuirea
farnilici este o afacere: ca profitul ce-I are din munca
femeii # a primilor copii, omul bantus va cumpara noui
femei 'san sclavi; daca ferneea este bolnavii, munceste
razz, n'are copii sau nu stie creascii. Bantusul poate
sa. se declare falit, adica sa divorteze, inapoind sotia sa
tatAlui sau, contra rambursArii totale sau partiale a su-
mei platite de el.
Astfel, proprietatea unei familii are ea prima mama
gradul poligamiei sefului slu; se vede in unele triburi
sefi de familie avAnd cinci i chiar sase femei acesta
fiind semnul unei mari bogAtii. 0 a doua masurii, este nu:.
copiilor. Bantzrul nu este proa prollfic nici astazi
in multe finuturi izoiate mortalitatea copiilor fiind foar-
te mare. Tatal este stAplinul copiilor i protectorul lor,
din iteres.
In fine, a treia mgsurA a prosperitatii familei este nu-
rnarul sclavilor. Acest sclavaj n'are insa nimic comun cu
regimul comertului de sclavi; el permite sefului familei
mAna de lucra.
In societatea bantusA, sclavul este de alifel bine
tratat sclavul famqiei nu este maltratat seful fazniliei
il numeste sub acelas vocabular ca si pe progenitura sa,
.,copil", iar selavul numeste pe seful familei tata".
Sub influenta Europenilor, chiar aceasta forma ate-
nuatA, sau mai de graba indulcita a sclavajului a dis-
parut Familia este deci singurul bun al Ban.tus-ului,
www.dacoromanica.ro
68
fiindcA nici casa vi. nici pámiintul nu cont,eaza,
trebuind s'A execute din timp Cu intreg satul -- o de-
plasare i s51 cladeascci de fiecare data o noua casa
Ceiace interekazà.' nu este posesiunea casei, Cj este
facultatea de a. vana, pescui, culege, planta, semana,
recolta, activitälti pe care familia nu le poate indeplini
deck in raport cu vigoarea i efectivul ei.

Un tip de $iluc

Familia bantusil poate sii trAiascrt chiar singurrt, izo-


latA. Inteadevar, se Osesc chiar §.1 astrizi un .numiir de
astfel de familii ce-§i duc viata autonomA, in regiunea
cea mai deasil, a pá'durii centrale i chiar gaboneze.
Peste tot, pe másur6 ce relatiile comerciale cii Albii
s'au intetit, familiile izolate dispar sau se aglomereazA;
se prevede chiar o zi cAnd familiile izolate nu se vor in-
talni dedi la Negrili.
www.dacoromanica.ro 69
Satul bantus este o asociatie de familie; el PU este un
teritoriu. Cele mai deseori el se formeaza pria atractia
ce-o exereitii un ef de familie mai activ i mai puter-
nic deck vecinii silt care cte bunii voe sat' prin con-
strangere primesc dela el legea pe care-o impun pro-
prii br lor copii.
Fondatorul alege primul loe al noului grup, aproape
de un loc de pescuit, de un teritoriu de vgnat, de o prt-
dure, sau de savanO, propice plantatiei sau culfturei, el
nu da satului numele un.ui loe, fiindca el nu este destinat
totdeauna, dO numele su propriu. Adesea, la
moartea sa, daca in familia sa, sau. intealta, nici un sef
nu se impune, satul intreg se disalva, familiile mergand
s5 se adaoge altui sal; vecin.
eful nu este deei sef, decAt dacii este bogat, daca are
autoritate i inteligentá relativO, satul neexistind dead
prin el. De ad autoritatea sa absoluit i nesprilinitii pe
nici o lege scrisa sau orala i dreptul de proprietate ce-1
exercia asupra tuturor bunurilor sale si mai ales asu-
pra bunurilor esenfiale: mOrfuri alimentare. Deci un fel
de comunisM, cu bazál de tiranie. Dei sunt numeroase
adunetri palabres" tusk' tot sefua decide, mai ales in pri-
vinta razboaielor cu vecinii; razboiul fiind cel care. a
creeat odinioará marile triburi sau regate, mai ales cele
nOscute din comerful cu sclavii.
Tribul nu este deck un ansamblu de sate unite prin
vecinOtate, comunitate de interes (tributi de vaslasi,
nurari, haniali, etc.) sau printfo inrudire fizic sau
prin folosirea aceleiasi limbi.
Daca Bantus-ii ocupa quasi-totalitatea Africei ccua-
toriale amestecati in interior au, restunle autobtonilor
si pe margini cu cei mai recenfi ocupanti veniti dinspre
Nord si Est, ei n'au peste tot aceleasi feluri de vigil, ea
urmare a adaptárii la condifille naturale.
De aceea, chiar pentru Bantus este locul de a deosebi
sub-grupe, nu etnice, ci geografice: Bantus-ii zonei at-
lantice, ai savanei, cei ai pOdurii pe cei din Est,

70 www.dacoromanica.ro
Coco3tarcii n3amu1ui omenesc
Acesti bastinasi ai Africei, s'au aciuiat in , finutul
Sedd-uiui, acolo unde Niluil, binecuvantatul fluviu
al Egiptului, strabate Sudanui tara .negrilor" dela S.
la N. -Aici, finutul savanelor scaldate si- innecate de
numerosii. afluenfi, Bahrel.-Ghazel i Bahr-elGje-
bd ce se aduna in Nilul superior, formeazá o regiune
unica in felul ei: regiunea Seedd-ubi (plaur).
In acest finut, pídurile galeri acopar totul intr'o sum-
bra mantie. E &Ata ierbarie, incat inund i fluviul. su-
focandu-1 in unele locuri. De aci Nilul îi musca
nic din maluri i imbránceste la vale multimi de tulpini
smulse ca bulgari mari de glod de pe taran.
I Ineori cursul fluviului s'astupa j Nilul este silit
croiascá, cale ca inteo delta noua.
In Ustfel de delte vAcuesc Negrii-Dinka, sau Denka
Djangha, populatie nilotica, adevaratii reprezentanti ai
rasei negre.
lata cum ne descrie tinutuflor, marele calátor Schwein-
furth: Pe un pamânt cu total neted, unde se 'intind a-
pele fluviului si ale raurilor din Vest, ierburile i tresti-
ile formeaza o pune miscátoare foarte intinsA din ale
ciirei margini, din pricina puterii curentului in vremea
viiturilor, se desprind portiuni i plutesc la vale, apoi se
apropie una de alta, se ingemaneaza, micsoraud din ce
in ce largimea luncii i uneori sfársesc prin a o astupd,
nicätuind adevarate diguri temporare, piedici pentru
navigatie".
Locuitorii care traesc in tinutul Sedd-ului, adevarate
mlastini buretoase, au un chip deosebit de al celorlalli
bástinasi ai Africei.
Dupa Schweinfurth, acesti locuitori ocupa printre ea-
meni acelas loc, pe care-I au flamanzii printre pasari.
Negrii-Dinka sunt inaiti i svelti, Cu brate lungi, coap-
sele i pulpele lungi i uscative, talpa picioarelor le este
larga §i lata.
Aceasta natie de negri se odihnesc inteun chip aparte,
www.dacoromanica.ro 71
sbAreitadu-se pe picioare, si stand neclintiti intrrun
picior, ce1lalt fiind sgarcit (cu talpa) deasupra genun-
chiurui. Din aceasta pricina, vazuti de departe,
in aceasta imparatie a mlastinilor" apar ca niste
cocostarci; avánd obiceial sa meargas Pe eatalige
prin a ceste mlastini, dupa ce's inalti, apar si mai mari.
1)e aci numele de cocostarci ai neamului omenesc-.
Cei mai multi Dinka umbra' goi in intreg,ime; îi man-
jesc insa corpul cu cenuse sau balega, spre a-1 feri de
intepaturile suparatoare ale tantarilor.
Dinka au numeroase vite si se pricep la ale agricul-
I

Hamalii continentului negru


Mai tofi aocuitorii bastinasi ai Continentului aegru itt-
besc viata tranda-va. Un negra soeoteste manca drept
activitate de dispret, de aeeia nici nu se prea indeletni-
ceste cu muncile istovitoare, ci se ocupa mai ales cu va-
natul. Muncile grele sunt implinite in deosebi de ne-
grese, adevarate roabe ale trantorului ce nu stie decát
siii viseze i sa ingane sunetele tamtamului repetate de
ecourile padurilor fära de sfarsit.
Pentru acest fapt unii &Maori au botezat Africa si cu
numeele de Continentul adgrmit.
Cu toate acestea, inteun colt din Africa se gasese Ne-
gri de o mare vrednicie; acestia sunt Negri-Kru, care fac
parte din Nigritienii litorali sau guineeni, deosebindu-e
prin infatisarea lor fizica de Negrii sudanezi i senega-
lezi.
Negrii-Kru sau Krumen sunt bastinasii capului Palmas,
dc pe litoralul guineean.
Spre deosebire de cei din tara negrilor", adica din
Sudan, Negrii-Kru sunt de o mare harnicie. Inteadevar,
In timp ce Negrii ceilalti nu. stint prin,si cleat cu arcanul
ispre a fi pusi la mimed, acestia pleaca de buria voie
www.dacoromanica.ro
72
in cete numeroase, sub conducerea unuia dintre ei, spre
cel mai apropiat dintre porturile tiirmului.
"Aril acesti hamali voinici i modesti, nici o inciircare
descarcare de vapoare n'ar fi posibilg pe acest litoral
nesanatos, unde frigurile primejduiesc viata Europetkilor
si unde acea barra." a oceanului îmiedic. apropierea
vapoarelor de tarm.
De cum se crapii de ziu i pana ce noaptea î da'n
Negrii-Kru robotesc la munci istovitoare, ftrti si
carteasca, ba afla i cupe de ragaz spre imbuna s-u-
fletul cu cantece çi uneori rfid ca niste copii; la ei spre
deosebire de ceilalti Negrii nu se iscA nici cea mai
micä galceavii. Viata lor se deapiina. in pace si veselie.
O bucan de paine castigati de unul este impartin la
toti.
%mama lor este simplii; din orez fiert; se multuniesc
ea i Chinezii cu putin. Cum Chinezii-sunt catnap prin
toate porturile americane pentru ravna muncii lor, tot
asa's i Negrii-Kru, cifirora putem sa.' le zicem Chinezii
porturilor africane".
Leafa lor nu Ii se da in bani, ci in pfinzeturi colorate,
margele, oglinzi i atatea alte nimicuri. Cu aceste c4ti-
guri, acesti harnici hamali africani, se intorc spre a-si
dura o gospodarie.

Starpiturile neamului omenesc: Pigmeli sau


Basmele tuturor popoarelor novestesc despre fiinTa pi-
iicilor buni i rai, iar stirea cfespre fiinta unui neam ome-
nesc de statura nefiresc de mica.' isi are rklacini in ad3n-
curile vremurilor preistorice.
Poetul Iliadei (Homer) vorbeste de cocorit care fngind
de gerul iernii si de ploi, tipand i croncanind, e indreap-
tA spre fluviile oceanice spre a aduce piticilor (pigmeilorl
moarte i prapad''.
Batranul Herodat, parintele istoriei, stie sal povesteasca
de calatoria a cinci tirteri indriizneti dintre Nasomani
www.dacoromanica.ro
73
prin tara celor mai mici oameni, adevarati stirpituri
oameni.
In fine, cu un secol mai tarziu, cercetarea ,.continentu-
lui intunecat" pare a fi facut progrese. Astfel, inteleptul
Stagyra, Aristotel, perceptorul lui Alexandra cel
Mare, da ca fapt precis ca la isvoarele Nilului, domiciliul
de iarn4 al cocorilor, locuiesc pigmei, si anume ca nu ar
fi o fabula, ci purul adevAr".
Regiunea intinsa dela isvoarele Nilului, binectrvantatuT
fluviu al pustiului, s'a dovedit mai apoi a fi patria unor
triburi de oameni carora li se euvine pe deplin nuniele
de pismei sau pitici. Numai cercetatorii timpurilor nuas-
tre an putut insas. cerceteze exactitatea afirmatiilor
istoriografilor greci despre aceste stirpituri ornenesti"
Dar cu totul altfel se prezinta pigmeti-pitici sau
africani", deck neamul piticilor descrisi in legen-
de si in basme.
Calatorul german Schweinfurtb, care a colindat re-
giunile superioare ale Nilului j linia desprIrtitoa.re a a-
pelor dispre Congo, a facut pentru pnima oara o
descriere stiintifica a unuia din triburile africane de pi-
tici (tribull Akka).
Marele calator Stanley a stat i mai mull printie a-
cesti pitici africani, povestndu-ne viata lor in Intune-
cimile Africei".
Triburile acestea de pitici, despre care ne dau tiri toli
exploratorii Africei, cunoscuti astAzi sub numele
fie Pigmei sau mai bine Negrili, sunt rAspAndito sub
diferite name pe o larga zona, care se intinde pana.
40 j 50 la Nord si 'Ana la 50 j poate ca mai mult spre
Sud de ecuator, deacurmezisul intregului continent.afri-
can, dela regiunea Marilor Lacuri i /Ana la Cameron
§i Gabon; ei se intind deci ca un lant pe toata latimea
brAului ecuatorial fiind mal dei in N. E. marei pa-
duri seculare din mima Africei, la Apusul lacurilor Al-
bert si Albert-Eduard.
www.dacoromanica.ro
74
Ace§ti pitici se pot impar(i in trei grape, estica, vesti-
ca i eentrala.
Multi cercetatori confunda 'jute° singura grupa pe
Pigmel, Negrili i pe Bosimani. Nimie nu justifica insa
aceastii apropiere. Culoarea pielii la. Bosimani este
In timp ce a Negrililor Este de un brun-socolat; pfi-
mii au parul de pe cap de culoare neakra ii stains ca
ni§te boabe de piper, ultimii au pärul mai intins i o cu-
loare mai deschisa.

Niam-Ntam (Antropofag)

In fine, statura Negrililor variaza dupii gripe, insa


ori cum ar fi famane totdeauna cea mai mica din
intreaga umanitate.
In grupa de Est, mijlocia staturii ar fi de t in. dupa
masuratorile facute de Emin-Pacha.
Negrilii traesc in mijlocul altor popoare (Bantus, Ni-
loti, etc.) fie ca indiivizj izolati (cei mai multi ea sclavi),
fie in mici grupe (insä care cuprind i 'Anil la SOO indi-
-vizi). Aceasti rasa bastinasa a fost numita cu porecla de
starpiturile neamului omenesc".
Aceka mici iscusiti vanatori s,i-au stabilit un anume
www.dacoromanica.ro 75
fel de train special cu populatinnile agricole care-i in-
cenjoarti: schimba Cu ei produsele viinätoarei lor 0 ale
culesului lor, pentru alimente i obiecte din metal; ei
platesc adesea prostatia acestor vecini puternici. Annele
lor sunt ca si ale protectorilor lor, ele fiind numai pro-
patlionale cu statura Isar.
Negrilii umbra aproape oomplect goi, cel mult dadi
au 0 pestelcii fg,cutà din scoarte de copaci sau un petec
de piele.
Slabi la trap, cu ambele picioare incovoiate, cu capul
mare, nu intree cu,m am spus înItjmea de 1,40 m.:
lati in spate, cu gâtul subtire i culoarea fetei ce.va mai
deschis61 ca la ceilalti Negri. Piirua capului le este negru
cret. Mersul le este legAnat.
In privinta agerimei Ii ntrec pe toti, furi0ndu-se in-
tocinai ca maimutele pe copaci i ascunzandirse in frun-
zisul des al acestor copaci.
Hrana lor obisnuità este carnea elefantului, de bivol
sau de porc salbatec.
In timpurile de restriste, se multumesc chiar si cu
omizi sau larve de insecte.
Carnea o piirlesc la foe, pe care-1 piistreazi cu mare
griral necunoscând chipul de a-1 aprinde; de aceea, cam,'
rätAcesc dintr'un loe in alttil, iau cu ei un taciune aprins.
Conele lor sunt in formii de cupola sau de tunel;
obicei, coliba este ocupatál de un singar om sau o sin-
gurii femeie, sotiile locuind in case speciale. Poligamia
eixstA printre ei.
Condacerea este incredintatA celor mai buni vanatori.
Pe 15110 casa lor nu au domestecit, dará de cAine si
de gälra, alt animal.
Vorbirea lor este un fel ,cle ciripit de pgsAri, fiind alert-
tuitii din silabe rAspicate si tot una de intonate.
De numilrat, nu stiu numgra, asa inck Bosimanii in-
www.dacoromanica.ro
76
ruditi, le sunt superiori, stiu sg. numere Warns; la trei, cu-
noscand i expresiunea de multe".
Piticfi dei trAesc in finuturi in care hrana este foarte
greu de procurat, ei au inviitat dela strAmosi cum s'a
procure. Ei se hrrtnesc deci cu tot ce gasesc: mai intlit
cu rdácini, bune de mancare: stiu uncle sit caute si cum
sA aleagA aceste rìIdcini. In al doilea rand, din nucile
de cocos; sprinteni i mesteri, cum sunt, se catrtrii pe en--
paci si se urcii pAn6 in varf, de culeg nuci/e, pe care le
smulg uneori din mainile sau chiar din gura mairautelor.
Pe langil aceasta, in urma unei experiente de mii de
ani, au aduna facA rost de lapte, fAra mai bate
eapul si a se osteni sit creased vaci, sau eapre: mulg fur-
nicile. lard' cum: pe scoarta arborilor din päidurea secu-
lara misunA fleit astamp6r tot .soiul de furnici dintre
care unele marl i pline, pe care le prind si le strang
intre degete i capátrt un fel de sue alb, dulceag, bilutura
cea mai pretioasii a Pitioilor.
Ocupatia lor de capetenie este insA vanAtoarea; i dcni
codrul secular este des ca pena, ei au,.totusi, un mijloc
original de a se strecura cu cea mai mare usurintti prin-
tre hatisuri
InteadevAr, Piticii, au inviital, anume, metoda prac-
ticatA de maimuje: se agatá de o lianit, care spanzurA de
creanga unui grbore, isi fac vant i sar dela un copac la
altul.
In acest chip, acesti spiridusi africani", adevarati
,,oameni Omni-Ito/I" strabat in ctiteva ceasuri distante
niari, pentru cari, daeh' umbli pe jos, iti trebuie zile in-
tregi.
Viclenia i rautatea sunt insusirile ion caracteristice.
Simturile lor tsunt extrem de desvoltate, ceace le ajutà
foarte mull la vanat.
Acesti primitivi trAesc intent' chip cu totul aparte.
Femeile lor stint totdeauna goale, furt podoabrt, flirt co-
liere, Ma tatuad.
Ei n'au nici o credintii, nici un sef numai ccl mai
www.dacoromanica.ro
77
iscusit vanator dintre ei are uneori oarecari privilegii;
fiecare trrteste aparte cu cateva femei, in fa nii1i, aviind
o mare afectie pentru copiii lor.
Neavând nici animale domestice, nici legume si nici
culturi, ei nu se reunesc deal pentru o sarbatoare sau
dupa o mare vilnatoare. Ei sunt cu mult mai veseli
mai muzicieni deck ceilalti negri ai regiunii.
Ei sunt hoti cunoscuti; noaptea se aventuriazii adesea
pentru a fura banane, alimentul lor preferat, pe care
nu-1 au in padure, punand adesea o bucatii, de vanat sub
arborele despuiat de fruete.
Pasiunea vanatului lor este elefantul, cel. znai ?flare
dintre animale fiind astfel victima celui mai mic dintre
oarneni.
In general, Pitied sunt oameni de padure. Simturile
lor sunt extrem: de desvoltate.
Colibele lor in forma de stupi de a1bine au adesea nu-
inai un metru in diametru i locuitorii dorm deci numai
cu partea superioara a corpului Inauntru, pe and picioa-
rele siint scoase din usa afara.
Ca si indigenii din imprejurimi, Piticii stint si ei, la o-
cazii favorabile, canibali. In icea'mai mare parte, ins's& ei
traesc din vanat si din cerealele prietenilor lor vremel-
nici.

Oamenii tufifurilor
si Pigmeii si.Hotentotii, Bosimanii salt Busmenii
(Buschmen sau Bosjesman in olandeza oamenii tufi-
surilor) reprezinta tot unul din neamul cel mai primitiv
din Africa.
Cuvantul de Bosjesman este adesea dat i populatiu-
nilor hotentote sau metitilor hotentoto-bosjesmane, cum
sunt de exemplu Basiesman-ii tinuturilor Nama, cari
vorbesc un dialect hotentot.
Uneori termenul Koi-Koin" este dat grupei ce ne
intereseaa termen neeXact, fiinda Koi-Koin" sau mai

78 www.dacoromanica.ro
bine ,,Hau-Khoin" nu este altceva deck unul dintre tri-
burile hotentote.
Bosimanii locuesc astazi numai imprejurul
Kalahari (Beciva.na). Ha.'rtuiti pas cu pas de Zulusi §i
Europeni, sunt pe cale de disparitie. Astazi in Kala-
hari i pe coastele vestice (Namib) s'ar mai afla abia
10.000 suflete; numarul lor total, este socotit dupa altii
1a 50.000.
Ca si Hotentotii, ei au pielea de culoare galbena; cu
statura lor mica --in mijlociu 1.20-140 m. fijad un
fel de pitici. Fruntea le este mare §i bombata, nasal tip:-
tit, umerii obrajilor fiind esiti lar ochii mici si departall.
cu buzele rasfrânte si bärbia data inapoi, Cu. privirea
crunta, Bosima.nii apar ca ultimile fosile vb..' ale salbn-
tecilor cari populau tot pamäntul, la zorile umanitatii.
Bosimanii, cu toate ca sub pielea lor uscativa eu mus-
chii subtiri, iar tendoaneae rasar ca si la niumiile egip-
iene, sunt puternici.
In general, atat Bosimanii batrâni cat.si cei tineri, au
pielea cu.foarte multo zb5rcituri, incit toti aduc cu chi-
pul unor babe, s'ar spune ca pielea le este prea
fatti, de trupul ce-1 acopere. Numai in zilele norocoase
cand acesti oameni ai tufisurilor" se ghiftuese cu car..
ne, atunci se ingrase repede, ajungänd la chip dolofani
zbarciturile dispar pentru un -Limp.
O particularitate a copiilor bosimani este burta mult
desvoltata, ;neat se pare ca sunt hidropici.
Parul care le acopere capul este atat de cret inch se
aseamana cu boabele de piper, aducand cu al Hotento-
tilor, carora li se zico chiar Cap de piper". Bosimanii
(Busman,» a-u fost astfel botezati de Olandezi (Busch-
men,=-- °amend tufisurilor), deoarece colibele lor se gii-
sesc totdeauna in preajma stufisurilor, sing-ara vegeta-
tie, i aceasta destul de rara, din pustia. Kalahari.
Bosimanii due o viatä nomada, ratacind la voia intiim-
piarii, singuri sau adunati in grupe mjci (15-50). Lipsa
animalelor de vânat In pustiu îi sileste sa tatiiciasca in-
www.dacoromanica.ro
79
tocmai ca i Negrii australiene. Cum animalele pe
care le pot vana 's adesea numai din cele sprintene (gi-
rafe, antilope i strati), Bosimanii Bunt nevoiti sá alerge
zile dearandul pang le incoltesc.
Armele lor sunt, ea i cele hotentote,, din piatrg do-
plitg: Janci, ghioage, arcul lor fiind de mgrimea omului,
iar sageata cu varful din plait% os sau fier este adesea'
muiatg'n sue ucigiitor.
Cand nu poi vana, se hranesc cu once: scurmg. p
mantul c'un Mit i cauta rádcinj i animate mici (in-
secte, viermi).
Avand o vedere pgtrunzatoare, un auz fin si un miros
de prepelicar, Bosimanii, nu se dan in trituri nici ehiar
dela vanatoarea leului, regele animaletor, pe care-1 rapu-
ne uneori chiar fgra arme.
Acesti fli adevgrati ai naturii desertice pot fi asemuiti
in ceeace priveste dorul de libertate si de riltricire
cu nomazii saharieni; inteadevgr, ei hoingrese ori In-
caro îi duce vantul.
Din tufisurile in care stau ascunsi, Bosinianii tintesc
fgal gres pe dusmani sau vanatul mai greu de nrmgrit;
de aci le-a venit j numele de Bosimani sau Busmani
cuy. dat de olandezi, cum am vgzut si care Inseamnii
7,omul din tufis'. Ei insasi se numesc Sen..
Bosimanii sunt si mai inapoiati decal fratii lor Hoten-
toti, fiindcg n'ad ajuns nici la organizarea statornicri
familiei; ei n'au efi, fiindea n'au clanuri. Numai cândt
Ii impart finutul pentru vanat, alcgtuesc un fel de aso-
ciatie de cativa.
Vesnic callgtor dupg. hrang, Bosimanul n'are vreme
dureze o locuintri.. Nu cunoaste aid cel putin cubit
cea mai simplti locuinta Vgcueste in voia soartei, dor-
inind iepureste prin pe.steri, pe sub stand, zguri de ani-
mate, priatufisuri mai dese, multumindu-se uneori chiar
Cu un singur culcu.s de crengi.
Locuinta bosimang nuri uneori decat o rogojing In-
tinsa pe patru pari. Bosimanli umblg mat mult deshrg-

80 www.dacoromanica.ro
eati, atat pe vreme buna cat i pe vreme rea, in aceste
tinuturi in care frigul se face adeseo simf.it, ei isi reduc
imbricamintea la simple podoabe: o mica pestelca de
piele aninatri de o cingitoare, siraguri de oscioare sau
inargele din dinti dela diferite animale vanate, pene
smulse dela strut i uneori isi vârä chiar betis,oare ;n
rile nasului.
Nu eunosc alt mestesug decat fabricarea armclor: pie-
tre ascutite, arcuri i sigeti otrivite. Nu stiu nici sii tese,
nici oale dupa cum ei n'au ajuns nici micar
sà cunoasci agricultura ori domesticirea animalelor.
Multi vreme vecinii lor lIotentoti i Cafri, ba cbiar
Europenii nu-i socoteau {leek niste animate de vanat.
De aceea au fost cuísiipifi flirii milli de toti i vanduti ca
sclavi.
Plink' la sosirea Europerilor, nu cunosteau nici focul.
Ospateazi din carnea vanatului crudi sau abia parlita
pe pietre încuí.lzite in foc.
Cele mai de seamii daruri ale pustiei Kalahari snnt
pepenii silbatici si un fel de furnici albe, carora Euro-
penii le-au zis orezul bosiman".
Bosimanii au mare plicere sil vada cum curge sangele
din animalele ce pistoresc i bucuria mare ii apucli a--
tunci and rapun un vanat; se adunä.' atunci toti roata
In jurul animalului care trage sii. moari si-i beau sangele,
spat il devoreazrt mai mult crud, ca fiarele.
de hrana, Bosimanii mai voinici pritasesc
fin pj de mili pe copii, femei i bitrani,
pre& fiarelor.si
Cum vedem acesti oameni de tufis" duc viati
noasa: umbli puruni in ciatarea branei, dar sunt pururi
Si eu toate cii traiul Bosimanilor este atat de inapoiat,
ei dovedesc un oarecare simt artistic, prin chipurile de
animale zgiriate pe piatra aiferitelor pesteri, pa unde
au vacua.
Bosimanii au inclinare i spre muzici, fiindcä. ii fac
www.dacoromanica.ro 81
un fel de vioaa dintiun fel de bostan despicat in doug.
felii.
Impinsi din toate pgrfile, ei se sting sub ochii nostrii,
o flack*, dar desprinsii din viata strgmosilor nostri
&la aurora omenirii.

CIutItorii de apI ai pustiului


Pustiul Saharei, n'a fost dintr'un inceput atat de as-
pra, ca In zilele noastre. Se crede cá Intr'o vremo nu
prea depgrtatA, peste fruntea chilugg a desertului
frunteau In locul oazelor ochiuri de verdeatá, in-
time covoare paduroase locui apelor supte de LiSi-
pul fierbinte de acum, fruntea desertului saharian era
brazdatg. de fluvii viguroase, umflate In vremea marilor
ploi Inca musteau peste analuri, Intocmai cum apele
maloase ale Nilului isi ies din matcg, t pre a aduce rod-
nicie, acolo uncle soarele tropical prgieste pgmantul.
O intreagA refea, un adevgrat pä'ienjenis de ape do-
moale sau vijelioase impanzea atunci seninul o-
ceanului de ntsip.
Din acest paienjenis de ape ce-au ngscut adevgrate-
commi de viatl", intfun trecut ingropat 'sub giulbiul
prafului pustiului de astgzi, n'au mai rgmas decat d.oug
mgrturii vii : Nigerul fluvini sageatä." si Nilul fluviuI
binecuvantat" al pustiulur, cel cilruia i se datoreste
fiinta Egiptului.
S'a Intamplat si in Sahara, ca si in alte colluri pg-
inatesti, o schirnbare a elimei. Inteadevar, ploile care
cgicieau altgdatä cu ggleata, s'aui dus. In locul cerului
imbrobodit sub nouri negri, desertul s'a trezit sub seni-
nul vesnic al cerului albastru de astAzi i sub pripirea
unui soare nemilos.
Apele le-a supt pamantul &raja i haräzisera rod-
nicie spre a le pgstra cu sgarcenie in adânc.
Pustiul necrutgtor intins marginile sub biciui-
rea vanturilor stârxiife din cele patru zg,ri. Cu moartea

82 www.dacoromanica.ro
apelor s'au stins i padurile si au afipit toate vietafile ce
gangurisera candva in curelusele d viata" arate de
o parte si de alta a raurilor, ce serpuiau fata Sahariei
care. au fost supte de lacomul pustiu.
AstAzi, numai acolo un.de apele nu s'au infundat prea
adanc, au rasArit canal de verdeafa : oazele, singurele
petce de viall in imensitatea imparatiei tacerii cterne.
Si'n a,ceste colturi de raiu ramase ea niste marturii vii
(fin Sahara trecutului, grija cea mai arzatoare, este Ewa.
Astazi, ea are pentru desert valoarea aurului.
De aceea, sunt anumiti indigeni care se ocupa cu cauta-
rea panzelor de apZ,I,' ascunse in pamant. Acestia sunt
JAntanarii" saharieni, care au fost inzestrafi de naturA
cu un anumift dar de a cauta i scoate apa, cum se ,spu-
ne, chiar din piatra seaca''.
Aceasta indeletnicire se mosteneste din tatA in fiu
de aci darul ce-1 au de a ghici mai usor calea apelor as-
cunse astAzi sub povara prafurilor desertice.
Dupa unii cercetatori, cAutlitorii de spa saharieni ar
fi cei de pe urma seoboratori dilate° rasa care a trait
in timpul cand panzele de apA subpamAntene erau rauri
ce se scurgeau la suprafatA, traditia pastrandu-le unma
.stearsa.
In Sahara, insab pe langa greutatea aflArii apei ce-a
supt-o pronAntul, se mai adaogA i .piedicile ce le intam-
pini spre saiparea i indeosebi intretinerea pujurilor
pot fi lesne astupate eu praful adus de vanturile de-
sertice çi mai ales de Simun.
Cu curAfirea puturilor din oaze se ocupa anumiti oa-
meni ce se nurnese: r'tas. Acestia au de infaptuit o mun-
ca destul de anevoioasii.
In anumite zile ale anului, acesti etas vin sA curete
de nisip puturile; pentru aceasta se folosesc de un cos
impletit din fibre si frunze de palmier si de d frAnghie.
De obicciu, la fiecare puf stau cate doi. Coborarea in
puf se face pe rand, diva ce si-au uns corpul ca grg,-
sinie spre a se prelin.ge apa mai repede si sä un li se
www.dacoromanica.ro 83
para prea rece i d'upil ces i-au indopat urechile cu ceara,
impotriva presiunii apei din puf.
Cufundarea In apa cea rece din fund fine cate 3 mi-
nirte; deajuns spre a incarca cosul cu nisipul aruncat de
vant.
La iesire, ace§ti fantanari se simt foarte au: au dese
bata' de ininagl respira greu i capul parca le pocneste.
Munca istovitoaret Cei mai mula daca nu mor in
fundul putului mor de tuberculozá sau de inimA.

Cavalerli pustiului
Sahara, oceanul co talazurile adormite s'a dovedit a
fi avut odinioará, umezeala. Ramane insa de mirare,
curn s'a acivaft omua Onii in aceste tinuturi peste care
stapaneste ,,un cer de flacare i unde nbsipul arde ca
jiiratecul.
Dupa uneltele aflate in aceste locuri: arme g sageti,
arme folosite astazi in deosebi de Negri, se ponte spune
primii saharieni u'au fost de rasa alba. Negra salsa-
rieni ajunsesera; c.hiar la o civilizatie innaintata, flindca
s'au gasit innecate in nisip felurite constructiuni si mor-
minte, prepumsi sculpturi in stand.
Aceasta civilizatie, neagra' n'a avut lusa vreme inde-
lungata noroc de o viata, Intr'adevar, spre
sfârsitul impeyiului roman, patrund in tinuturile nord-
africane grupuri numeroase de oameni de rasa t'iba
porumbei pácii" acei care, folosindu-se de camila, bar
ea pustiului", &lusa din Arabia, incep salimping spre
Sud pe Negra sabarieni si sa puna ei stapânire pe im-
paratia tacerii".
De unde au venit acesti nomazi albi, este greu de
stiut. Unii Li ocot urmasii Hyksosilor de origin:i asia-
tieä,, care fiind invinsi de regii Thebei au fost silifi sa se
infunde Ii mima Africei, printr'o invazie.
Desertul a impus vietii omenesti cerinte atat de spe-

84 www.dacoromanica.ro
61,1,1:y10,i! 01'1'14111 11111: ii
,1 [I

www.dacoromanica.ro
oo
CJ1
ciale, incit a sfarsit prin a comunica, tuturor saharieni-
lor caractere comune.
Nomadul saharian se deosebeste printeo falle inalta;
oame,nii grasi fiind p raritate. Saharienii ca si plantele,
s'au adaptat uscaciunii. Rezistenfa la sete chiar la
foame este una din trásaturile nomazilor saharieni.
Inteadevar, un nomad poate rabda de sete 5 zile; and
este in drum, se mulfumeste doar cu cAteva smochine
sau cu o mank" de coca de VOA. Acesti cavaleri ai o-
ceanului de nisip" sunt obignuifi cu o minunata rezis-
tenfa fag], de oboseala
Un simf special pe care il au este orientarea printre
unduirile nisipoase, putAnd sa se ¡hag, de drumurile de-
sertului, chiar cand oceanul de nisip" vanjolit de sufla-
rea vântalui imbâcseste bot vazduhul Cu praful care se
inalg ca niste suluri de fum din crestele duneaor.
Aeesti rIsfafali ai pustiului" sunt truIi prea rnult in
libertate co sa poata iubi vreo ocupafie sedentarai; .fafa
de agricultura i chiar fafa de industriile cele mai folo-
sitoare, ei aratà dispref.
Nomadul saharian este in deosebi pastor de camile;
eand patsunile Ii permit, el crests magari, capre salt
cilteva oi. Cand pasunea este pascuta, tribul nomad
eautA alta.
La perioade aproa.pe fixe, crescatorul de animale face
loc comerriantului: caravanele se organizeaza spre a
merge sà vistn,da, pe piefele oazelor produsele.
Cumparaturile cuprind: arme imbracaminte, mei,
smochine; vanzArile se fac din: animale produse ale
turrnelor j mai ales sare.
In Sahara se gasesc In fundul lacurilor secate zacar
minte de sare, care alcatuesbe un obiect de comerf in-
!zemnat cu oazele i fArile din marginile pustiului.
La aceste isvoare pinstite de venituri, nomazii saha-
rieni aciaoga jefwirea. caravaneaor.
.1.1fu1tumita polifiei facutä de ineharisti, cavaleria alba,

86 www.dacoromanica.ro
a desertului", mai ales in Sahara franc,eza, nomazii au
fost pacificati.
Traiul acestor ratacitori saharieni este simplu, nu-
trindu-se de obiceiu cu o coca din meiu muiati cu unt,
sau 'se adaogar brAnza, smochine i rareori carne.
Brtuturile .obisnuite sunt: apa i laptele proaspat sau
acr.
Imbracamintea lor se compune dintio cam*" larga
de bumbac, alba i faira maneci, dintr'o tunica lunga,
strânsa printr'un fular, dintr'un pantalon larg de bum-
bac i dinteun voal zis litham.
Locuinta nomadului este cortul: cortul din piei
cite, din frunze de palmier sau din tesaturd de par de
crunila, sau capra.
Mutatal nomadului este foarte usor: cortul, mobilie-
rul i cu stäpanul se asead pp spatele camilelor i satul
intreg se incoloneaza pentru mar.
Ceeace-i mai caracterizeaza pe nomazii saharieni este
ascutimea inteligeatii lor. Se pare ca aceasta viatii, de
vesnica miscare le-a desvoltat spiritul.
Cultura intelectualrt a nomadului saharian este mu-
sulmana, Sahara intreaga fiind cucerita,' de Islamism
Aceste daruri de inteligentà aceste gusturi de cultural
dubleazà de un simf artistic: muzica si dans.

Bur ii
Timp indelungat, Continontul negru 'a ramas necunos-
cut popoarele eufropene. Nu.mai coastele au fost cerce-
tate i ocupate mai de timpuniu.
Astfel, in sec. IV-lea, Portughezii incep Sí cerceteze
coasta de Vest a Africei. In fine, in anul 1486 Bartolo-
men Diaz, impins de o furtuna, ocoleste fara Si 5tie 'jug
capatul de Sud al continentuaui african, caruia i-a dat
numele de Capul Furtunilor, numit mai in urma Capul
Bunei Speranfe. Dupai 12 ani (1498) Vasco de Gama o-
www.dacoromanica.ro 87
coleste Africa si ajunge in India, intemeind ptimele co-
lonii europene.
In .urma acestor calátorii imprejurul Africei, Portu-
ghezii au ajuns stápâni peste cea mai mare parte a coas-
telor africane.
Dupa Portughezi, au urmat Englezii i Francezii (in
sec. XVI si XVII), fara'a patrunde îns spre mima Afri-
cei, multumindu-se doar s poposeasca pe litoralul afri-
can, in drumul lor spre India.
In secolul al XVII-lea, locul Portughezilor fu luat, in
Africa austral, de Olandezi (1652), care au intemeiat o-
fasul Cap.
Taranisi olandezi sunt cei dintii dintre Europeni, care
s'au asezat mai cu dinadinsul la capatul sudic al Afri-
cei.
In 1685, Francezii calvini i protestanti, fugiti
Franta, dupa revocarea edictului din Nantes, Yin si se
amestecl pu Olandezii din Colonia Capului, &Ind nas-
tere unui popor de Omni, cunascut sub miracle cie Buri.
(env. de Boer se pronuoma Bur in limba olandeza, in-
seranând -Oran cultivator; In germana tauer Oran):
Acesti coloni erau in cele mai multe cazuri de origina
olandezà. La inceput faceau agricultura, ajdtându-se cu
Negrii robi. Intinzindu-se, mai mult spre Nord, au a-
juns apoi mari crescatori vite.
Buril s'au stabilit mai intiiu pe ooasta, in Cap: apoi
in Natal, spre sfArsitul sec. XVIII-lea (1815). Engluii,
care vroiau sÌ ajungasthipiìii drumului spre Asia rasa-
riteaná, se gAndesc s alunge pe Buri.
.Astfel, Englezii puserA mána pe Cap, apoi pe Natal
(1795) transformánd colonia olandeza in colonic engleza.
Pentru a scapa de stapilrvirea engleza, Burii liberi s'au
retras mai spre Nord, intemeind derma republici pasto-
rale, a Transvaaiului (capitaliii: Pretoria) si Orange (ca-
pitala Bluenfontein), prima intre Vaal si Limpopo; a
doua, intre fluviul Orange si Vaal
www.dacoromanica.ro
88
Ei duceau o viaja pastorala, necultivhnd deck terenul
necesar, spre a avea cateva cereale i legume.
Stiipfinirea engleza n'a fost multa vreme deeat norni-
/mill, Burii 'sprijiniti de numarul sciavilor (Cafri si flo-
tentoti) i fiind mai numerosii, au putut sa li se impotri-
veasca.
Burii, afland in tinuturile lor aur si diamante, n'au
fost lasati in tihna de Englezi. Astfel, prigoniti, Burii
s'au retras mai spre Nord, (land peste Becivana, tara
Hotentotilor i Bcqimanilor; dar nici spre Nord nu puteau
sa se retragii, fiindca musca fete le-ar fi ucis vuele; din
aceasta pricina au luat armele impotriva Angliei i desi
au fost numai o mânii de oameni, s'au razboit, cu atata
vitejie, link au stirnit admiratia lumii intregi_
Descoperirea unor bogate terenuri diamantifere in O-
range si aurifere in 'Transvaal grabeste incoronareu do-
rintei Englezilor de a supune pe Buri.
Bogata subterana in rninerale nobile a fost cea care n
atras urgia strainilor.
La drept vorbind, Burii .s'au ferit de Englezi i pcntrit
alt fapt: clind Anglia a desfiintat robia Negrilor, Burii
nu se puteau desbara de obiceiul de a line robi. Dei e-
rau crestini i inca bisericosi ei se _luau dupa inva-
tatura Vechiului Testament, care ingaduia robia_
Cu tot eroismul lor, in urma rázboiului anglo-bur
(1899-1902) acesti primi colonisti europeni in Africa
australa sunt complet supusi de Englezi. Ei renuntan
independenta lor, in schimb Anglia le promitea sa le a-
corde autonomia /ijute sa-si refaca tara.
In anti' 1908 conducatorii celor patru colonii, de acord
cu guvernul englez hotarasc reunirea bar sub numele de
Uniunea Sud-Africana.
Locu- intele lor erau deStul de simple in privinta cons-
tructiei cat si in aceea a mobilierului.
De jur-linprejurul casei se afla gra'Aina, livada si
nuri de zarzavat.
www.dacoromanica.ro
89
Locuintele Burilar eran departate intre ele, locuitorii
traind intr'o perfecta izolare.
Burul (Boerul) n'avea cunostinta de vreo asistenta mal-
tuala, el traia- ca i cum ar fi fost numai el cu ai sai pe
toata fata paniantului african.
Mosiile lor eran hotarnicite in forma de cerc, neatin-
gandu-se Cu veoinul decid prin tangenta, spre a fi inla-
4nrate certurile.
Buril sunt de o neintrecutrt ospiialitate, oferind cu bu-
curie cafeaua i chiar pina oricui, strangándu-se seara
spre a citi impreuna pasagii din Biblie.
Familiile Burilar sunt destul de numero.ase, casatoriile
faciindu-se de timpuriu.
Ceeace (foreste ca adanc5 sfintenie once Bur, este sà
fie lasat sà vacuiasca liber in ferma so, 'in mijlocul na-
ittrii si sa poata rnuri ca crestin.

Locuinta Felahului
In Egipt ,,lara visurilor impietrite", mide viata pre-
zenta nu era socotita, nu s'au cladit adevárate monu-
mente deck pentru morfi. Cu toate nepotrivirile egip-
teme si mahomedane in ce priveste moartea 5i cUltul mor
Olor pe acest pamant, unde traditia se pare cfi a infrant
revolutiile religioase, mortii si-au avut intotdeauna lo-
cuinte marete; astfel, Kalifii si-au inaltat cupolele, mor-
ruin-telar chiar in fata piramidelor, sentinelele care mat
veghiaza Inca dintea vreme innecata sub nisipurile pus-
tiului.
In cuprinsul Egiptului chiar i zeii si-au avut temple-
le lor. i ce temple! Cele mai solide, cele mai uriase
gramádiri de pietre, coloane inaltate acum 25-30 de-
secole de &Aire faraoni.
Chiar Dumnezeul lui Mahomet, a nascut pentru
ciunea credinciosilor, inaltele moschei, minunate itartu-
vid ale arted arabe.
Pentzru viata prezenta, egipteanul par'ca nid ni! se
.gAndeste sa-si inalte o locuintà% Felahul traeste in afara
www.dacoromanica.ro
90
locuintei, sub soarele tropical, din lanuarie piinA In De-
cembrie, lar casa n'o foloseste deck drept lAcas peste
noapte.
El trebue sa munceasca tot anul in cAmpul .silu, sau in
al altuia, flea o zi de odihnii.
Felahul n'are nevoie de un adApost, ca tAranii din ti-
nuturile noastre, pentru lungile nopli intunecate de lar-
u. Locuinta sa nu este prea spatioasa. Mai mult, in del-
ta, tot ce i-ar trebui pentru a-si cladi o locuinta trai-
nica, ii lipseste, neavand nici piaträ, nici var, iar lemnul
este rar i pretios. Tot ceeace are Felahul, este acest pA-
miint din care traeste si pe care vietueste.
Acest mM este, dealtfel, eel mai usor material. petrifi-
cAndu-se foarte u§or, cu putina apa. In acest tinut unde
aerul usuca totul, el se intareste iute j ajunge atat de
tare bleat poate deveni argilA. Deaceea, Felahul are ma-
terial usor i eftin, pentru a-si ridica o colibA. In micile
sate, el nu-si d nici macar osteneala de a amesteca ar-
gua cu citeva resturi de paie spre a face caramizi crude.
Felahul cauta totdeauna argila curatA a Nilului, pe
care chiar femeia sa o poate impietri, spre a injgheba
singurA o casuta.
Casa egipteana se arata astfel reclusa la minimum ne-
cesar: paint zidurt in vAlatuci (pamânt intarit), cu o 130
pe una din fete. Dimensiunile ei sunt neregulate: niei
largimea, nici adancimea nu .sunt fixate.
Cat priveste acoperisul, acesta reprezinta o problema
i, mai grea: este marea probleml a casei Felahului. Une-
le n'au thci acoperis. Insa, aceasta se intAmpla rar, in
cel mai rau caz el se ampere cel putin cu frunze de pal-.
mier, sau cu paie de durah si de trestie de zahAr. Alteori,
acoperisul este facut din cateva bfirne, peste care se pun
paie ce se acopar apoi cu namol; astfel cei cinci pereti ai
casei au, aproape aceeasi infAtisare i sunt de aceeasi
culoare, fiind chiar din aceeasi materie ca si piimantul,
pe care merge si unde doarme Felahul.
Felahul este indemnat cu atat mai mult si faca
www.dacoromanica.ro
91
tin acoperi§ mai solid cu cat acest acoperil neted Ii va
folosi ca hambar; tot aici isi pune gramezile de gu-
noi, combustibilul sau.
Pe casa din caramidA nearsä, se vede inaltandu-se une-
ori, fie o holed' (Egiptul de Sus), fie o micA cupola tEgip-
ttil de Jos): bolta si cupola sunt din carämid.i arsa.-Acest
fel de acoperis este mai solid, insa prezinat o suprafata
mai mica i mai greu de folosit ca hambar; grija de vi-
itor fiind mai mica pentru Felah in raport cu nevoile
prezente, el nu recurge la acest fel de acoperi, deal
foarte rar, asteptând mai dedabl ca ploaia sii-i &Tame
in niai multe randuni acoperisul, decal sa-1 impiedice
spre a-1 folosi pentru saracele sale provizii.
In fine, incepilnd dela Assuan si chiar inainte de a-
ceasta localitate, podisurile Nubiei se apropie de fluviu.
Casele sunt mai rare i sunt facute din piatra: ele
sunt cuburi regulate de piatrii, strapunse in fatä de o
singura deschizatura. care este usa, fiind uneori oladita
chiar in stancA.
Astfel, in aceeasi tara, populata intiun chip asema-
nator, locuinta se prezinta sub doua chipuri deosebite :
In Egiptul namolos, case de mill, in Egiptul de Sus sau
Egiptul .stâncos, casa de piatra.

Casele miveltoare
Din diferite descrieri, astazi se stie cum calatoreau.
littrii primii oolonisti ai Africei australe. Ei n'au ga-
it nici o cale teresträ peste tittuturile catre care inain-
tau.
Lungile trekken, dela regiunile Morale si Ora 'n jinn-
turile cele mai indepArtate de mare, spre tara Beciliani-
lor, adieg Kalahari, le faceau in marile Ion care cu mers
de culbee, un fel de case miscatoare.
Drumurile nefiind batatorite, sau cel putin eroite ina-
intea lor. Burii mAnau lungile lor care deacurme7isul ni-
www.dacoromanica.ro
92
sipurilor sau smolnitelor, ierburilor sau locurilor pie-
troase. CArutele de care se foloseau in astfel de diliitorii
erau fiicute dinteun lemn elastic si dur, avandu-se grijii
ca sIl li se dea o mare lungime i largime pentru a le feri
de sguduituri. Carul era impiirtit in mai multe compar-
timente: pentru membrii familia pentra obiectele de
menal, mArfuri, etc.; o pAnzA tare acoperea coviltirtd,
alcittuind astfel un adapost minunat impotriva vantu-
rilor, prafului i ploilor, pentru cIllIltorii acestei case
misciitoare.
Deobiceiu plecau mai multe familii in astfel de cmi-
grdri spre a se ajuta laolaltA, in caz de furtunA sau de
alte atacuri naturale; atunci se insiruiau sase niind la
zece care, trase fiecare de mai multe perechi de boj.
Si astfel pe drumuri serpuite se desfAsura triimba ca-
relor cu coviltiruri albe cu mers de culbee, printre
nuturi inecate in ierburi sau priu codauri arse de soare.
Condu.cdtorul convoiului indemna vitele cu vocea-i
iare, iar uneori le pisca cu vArful biciolui ga care atin-
gea mai multi metri in lungime.
Aproape intotdeauna, un copil mai istet aleargA ina-
intea primei perechi de boj injugati, Imbandu-i ciind la
dreapta. &And la stinga i chiar la trecerea unui tit', tot
el eduta va.dul, innotAnd apoi Inaintea convoiului spre a
indemna vuele Sri se opinteascd din riisputeri sIl scoaed
carul eat mai repede, spre a nu fi fora de find cel re-
pede al apei.
La urcarea dAmburilor ce le tdiau calea, vitele de tras
erau adesea neindeAulAtoare, cu toate cA tuck-am-aura
fiecdrui car trecea de o tonii; atunci se dublau vitele, a-
jungand-se chiar pfinii la 12 perechi de boi. Asa s.?, tro-
tea hopul. Si iarrtsi intreg convoiul s'asternea din twit
drumului necunoscut, care avea rezerve noui sur-
prize.
Uneori era nevoie Sil se demonteze vechiculele i sA fie
transportate piesIl co piesa, peste peretiti stancosi ce nu
puteau fi °col*.
www.dacoromanica.ro
93
Adeseori animalele mureau de obosealg in druru; a-
tunci intreg convoiul poposea in plin ciesert, spre a as-
tepta alte vite din urma.
cu toate pericolele unor astfel de calátorii, Burii.
amiutesc cu cea mai maro bucurie de ele. Inteadevar, a-
ceste calgtorii isi aveau farmecul lor: de aun se crgpa
de ziva, intreg convoiva s'asternea drumului. Searg insg,
cand noaptea'si da in geang, intreg convoiul e pironea
inteun loc adapostit; carele cele mari lacean Gen, alca-
tuind astfel un fel de -tare, pentru vite i caracul. In mij-
loc s'aprindea un foc mare, ale carui Ilacari 'minina tot
cerul, spre a indeparta fiarele salbatice; adesca ochii a-
cestora sclipeau prin tufisurile ce ocoleau convolul.
Tolanifi pe paturiomitoase din par sau lana., Buril, pri-
mii pionerì ai Africei australe, 1st desbaieraa sacul cu
povesti i glume, spre a goni somnul nopfii. in astepta-
rea crttpatului de 'ziva, spre a lua calea dela inceput.

Busola vie
Asprignea pustiului saharian n'a schimhat vigoarea
Tuaregilor ,,cavalerii neinfricati ai nisipurilor", fiind in-
zestraid de natura cu O minu.nata rezistenrg hila de obo-
seala.
Simful orientarii le este foarte desvoltat, memoria lor
putand sa inregistreze intr'e chipa o intreaga, panorama
pe care-o vede prima °ara.
In campiile Tanezruftului ,,fara setei"; netede si rse
de soarele tropical, unde caravana s'arata ca un singur
punct miscgtor dinteun orizont incremenit, ghidul tua-
reg este o adevairata. busola vie". Inteadevar, el Istia
sa se fina mereu de linia dreapta dintre donà pun.cte,
inteun senin de unduiri nisipoase, unde once orientare
este Cu. neputinfa.
Chiar in desertul de nisip, labirintul dunelor nu-i
impiedeca pe Tuaregi s se descurce in conducerea cara-
vanelor. Inteadevar, ghidul tuareg stie s'A urmeze unja
www.dacoromanica.ro
94
dreaptà. chiar i in tinufuil acestor valuri de nisip'', ti-
Mind seama de pan-tele lor si de locurile pe uncle pot fi
strabatute i care pot fi schimbate mereu de biciuirile
vânturilor ce vanjolesc fate. pustiului.
La Tuareg copii rasfatati" ai imparatiii cu Amin-
tul de jeratec i cerul de flacara", se pare ca peisagiuf
desertic se intipaxeste Cu cea mai mare usurintain
meninge ca pe bobina tmui film si acesti einematogra-
fisti flea trepied", pot dupa dorinta sa proieeteze.,
In fata ochilor peliagiul de care au nevoie, spre a se
descurca in seninul oceanului de nisip, acolo ande un
european n'ar putea sa se orienteze fr busola.
Se povesteste astfel despre ghizii tuaregi cari se catara
intr'unua din cosurile ce spinzura de o parte i de alta
a amilei si de unde scot din când in cAnd capul
mana spre a arta directia. lineori, cand setea este gata
rapunA, gbidul aproape amortit, tot mai incearcl sil
ridice un deget spre a arata ultima directie, de ca.re va
depinde soarta intregei caravane.
Simtul orientarii l-au capatat din nenumaratele egg-
torii pe care le-au falcut intre oazele pustiului ochiuri
de viata" din pustietatea de nisip.
Ei erau stilpânji drumurilor urmate de caravane spre
aceste oam, socotite ca un f el de zambet al desertului2,
panA ce Sahara a fost stapanita de cavaleria alba a me-
lutristilor francezi.

www.dacoromanica.ro 95
Ora*e Africane
Parisul Africei
Vecbiul Tunes, asfiizi capitalii. a Tunisiei, port la Medi-
terana, este asezat in apropiere de locul pe care oclinioarii
se afla puternica cetate Cartagina. El se inalt(i in pantil
d.amoalii pe rnarignile unui lac de apA sAratii. La cfept
vorbindi orasul acesta, cu un puternic caracter oriental, se
afläasezat intr'un fel de istm cuprins intre dotfil lacuri.
Tunisul are o asezare fotografia rainunatg, la extremi-
tatea nord-estich" a Tunisiei, cu totul aproape de Ncanalul
Siciliei, care pune in legato/it cele douii bazine ale Meth-
teranei, eisidu-se asfel Intr'o pezitie destul de potrivitii
spre a starni un avant pnternic comertului sAu. Pe de alti
parte, fiind situat intre gura ueci-alui Milian si Med jarda,
el poate comunica usor cu toate regiunile rodnice ale Tu-
nisiei. Aceste imprejurari geografice explicì in acela5
tulip rolul sAu actual si importante sa istor:cci.
Capifit de linie al retelei cailor fera.te tunisiei si al lirnei
transmoghrebina Tunis-Casablanca, acest ora § african
este in acelas timp un mare centru adzninistrativ,
intelectual i economic, avand o industrie indigenä
fAcand un comer( insemnat de prociuse agricele.
Tunisul este resedinta beyului, a rezidentului general
al Frantei si a arhiepiscopului primat al Africei, fiind
deasemeni centrul religios musulman.
www.dacoromanica.ro
96
Din depArtare, Tun.isul ne infAtiseazä' chipul unei cetAti
nagrete; insä incintarea pe care fi-a stldit-o in suflet de-
pArtarea, se nOruie dintr'odata de cum te apropi. si intri
in oral.
Ora§ui este format in interior dintr'o retea incurcatAdc
strazi i ulite ràu intretinut6, fapt care ne indeamnii
creclem c la inAltarea acestei cetAti africane n'a existat
nici un plan. Douä sau trei artere principale o brOzdeazà
totu§i in cea mai mare parte a intinderei sale, alcguind
un fel de puncte de reper pentru ciiliitorul care s'ar incu-
meta sä-1 strObatO fArä ghid.
Unele din strAzi Bunt pavate intr'o mitsurA oarecare,
ing cele mai multe nu sunt, iar in timpul iernei, in epoca
ploilor torentiale, ele se schimbä' in adeviirate mlastini.
Descriind capitala Tainisiei, Maupassant s'a exprimat
astfel: Pe o zi plin4 cu soare, vederea acestui oras, cul-
cat intre lacurile Iui, e cea mai mire atractie din cate se
poate gAsi pe marginea continentului african".
Tunisul se poate impOrti in trei pArti principale: mille-
r/1 franc, cartierul maur a cartierul evreesc.
Cartierul frane alcOtue§te adevaratul ores european, in
cuprinsul cAraia se 06, fonduk-urile, locuite in general
de Italieni, Maltezii ì Grecii sAraci.
Orasul inalt este rezervat musulmanilor, desfOsurAndtt-
se in amfiteatru pe povArni§ul unei coline; aici se intil-
nesc la fiecare pas cele mai minunate urme ale artet
maure: curti pavate cu marmoriiaIM, arcade in marmorii
rosie. Indeosebi arabescurile sunt atlit de delicate
beat par o adevaratA broderie de dantele, tot atAt de mi-
nunate ca i cele dela Alhambra.
Orasul maur este un adeviirat labirint de fonduk-un
(hoteluri), de suk-uri §i de bazare, unde se vAnd toate
produsele tunisiene Si orientale. Aici cele mai multe strazi
sunt stràmte §i intortochiate, formh'nd treceri boltite, in-
tunecoase §i noroioase.
In ceea ce prive§te cartierul evreesc, el este o îngrämì -
dire de strAzi ingu.ste.
www.dacoromanica.ro
7 97
La drept vorbind, orasul Tunis se compune din dona
pgrti deosebite. Pe colina care desparte cele doiiii lagunc
se alungesc cartierele cu moschei, medersat.3, iuk-urile
strazi boltite; este Medina, cu care contrasteaza cartierul
evreesc, Harat Kasba doming acest ansamblu.
Tunisul este centrul comercial col mai important al tinu-
tului cu acelas nume. Inteadevar, aci se trateaza marile
afaceri comerciale. Schimburile se fa.e, in primul rAnd,
dintre produsele agricole sau naturaie: untdelt inn, cereale
(mei, durah), animale, smochine, indigo i bureti.
Nici Marocul, nici Constantinopolul i nici chiar Cairo
nu poseda un astfel de centru. de vial:A comerciara

Tunisul fiind format dupii cum s'a spus din car-


tiere arabe, evreesti, malteze i europene, ne prezintg di-
ferite chipuri de vieatg.
Cel mal pitoresc este ce.! al Suk-urilor, unic in lume, fa-
cându-te sg ai chipul celor povestite in O mie si una de
nopti". Aceste Suk-uri sau piete (bazare) alcgtuesc, in tea-
devar, un cartier independent, unde fiecare corporatie
meseriasi isi are strada sa, frematand de intreaga vleafát
atat de caracteristicg cetatilor orientale. Fiecare corpora-
fe a Suk-ului este condusä de un amin" care este scrul
Suk-urile tunisiene sunt numeroase, fiecare
infátisarea sa feluritg. cu miros particular. Ansamblul
lor alcgtueste o lume arhaicg.
Negustor;i Suk-urilor au o demnitate de sultan i un
ztimbet imbietor spre -a atrage pe cumpärgtorn. eiiropeni.
Dintre ioate suk-urile Tunisului, strada croltorilor, clea-
lungul cgreia spânzurg cele mai impestritate %ofe
suk-ul parfumurilor, sun't cele mai minunate.
Cu bate ca nu se poate fixa data precisii a Fonda rii Tu-
nisului, este färg inctoiahii sigur, dupa mgrturisirile lui
Strabon, cii aces-t oras fiinjeaza' din sec. III a Cr. El nu
era, insg, atunci cleat o dependintg. a Cartaginei, pr4-
find mare insemnatate dupà disirugerea acestei cetati
www.dacoromanica.ro
98
vestite in 146. De altfel i Tunisul a trebuit sa suporte do-
minatia romana pana la inceputul secolului V (420), e-
poca in care patrund Vandalii in Africa.
Genseric a instituit un inceput de organizare feudal in
posesiunle afriCane ale Vandalllor.
In fine, in secolul VI, Tunisul fu luat, impreunl cu ces-
Africei norciice, Vandahlor, de catre Greci.
Tunisul datore§te ins'a soarta sa cuceritorilor musul-
mani care, sub Hafsides (sec. XII), Ricura' capitala din
aCest ora § vasta mai dinainte prin activitatea sa indus-

Rand pe rand, ocupat de Spanioli §i de Turci, el a trecut


printrio epocA turbure, in sec. XVII §i al XVIII, in fan-
pul marilor rlzboaie impotriva Algerienilor, rara sì. ince-
teze jasa a fi ora§ul de predilectie al bey-lor husseiniti.
Cucerirea franceza (1881) i-a dat un nou avant, trans.
formandu-1 intr'unul din marile orase ale Africei de Nord,
xneritandu-§i astazi porecla de Parisul Africei" sau cel
de Cheie mediterana" a Continentului negru.

Locuintele din Tunis


Cortul, casa ci coliba arabg, sunt greu de descris,
fiindca nu le gAsim peste tot la fel, de ex. zidurile lor fiind
facute din trunchiuni de arbori, din ramuri, din piatra
Jaratencuiala sau amestecate mai mult sau mai pu fin cu
pámant. Ceeace caracterizeazA ins54 coliba din Tunis este
acoperi§ul sau vegetal din ramt..si u§oare, paie, papurá
sau trestie.
Casa care are zidmile aproape numai din piatra, are
acoperisul de o constructie mult mai complica-U i mai so-
lida; in Tunis el este intotaeauna oranduit in fortna de
terasa. Tigla a§a de rAspandita §i intrebuintatil pentru
acoperi§ul caselor in Cabilia (din Alger), aici aproape e
necunoscuta.
Pe coasta orientalii, dela Bizerta Gabès se desfa§oarA

www.dacoromanica.ro 99
Sabel-ul cu cetatila i satuletele lui ca tArguri, cu te-
renuriln plantate cu maslini.
Cc74u1 este, in afara de cilteva rare aglomeratiuni, sin-
gurul adapost ob!snuit al nomazilor, in partea cea mai,
de miaza zi a stepelor. Coliba pare insa c ocupa, cel mal
Inare loc; ea trece chiar la Sud, in stepele finutului Kai-
man-ului, intinzandu-se intr.° parte pSna la Sfax, iar
alta, OA la Suza.
iJe aci huh', daca inaintezi spre Sud, coliba la caractere
particulare: ,,ea nu este mai mult de cia o maamra,
adeva,rata casa Cu pereti din. piatra Kib" (cum i se
spune) coliba din ramuri sau paie, locuinta tempo-
raril sau provizprie de gradinar sau cultivator. A-
cest Kib" are adesea o forma cilindro- conica", rara
constructiile Africei de Nord, singure nualas" marocare.,
sau bambarele cu paie din Cabilia au aceasta infatisare
de colibe sudaneze, unde culturile j plantatiile inune.
din ce in ce mai mult; cortul pare sa fie mai mult un fel
casa", ai carei pereti sunt deasemenea din piatrà irtri
tencte.ala i Cu acoperamantul usor arcuit, facut diii re-
muri sustinute pe furci de lemn i dat cu var. In mod
invers s'a corstatat (Bizerta, Zagbuan) colibe, la care
acoperisul care avea la suprafata argila sau piturint
produca fArà indoiala i destui de bine impresia casekr
acestea din S.
In intreaga intindere a Tunisului, in act-a de regirme%
paduroasa este destul de greu de a deosebi case si
adica numai case de o parte i numai colibe de
alai parte.
In partea stepei vecina cu Sahelul, acoperisul easei este
o terasa sustinuta de grinzi de lemn sau de botti de ca.-
ramida; aceste case ale stepei stint de altfel putin nu-
meroase, dar ele sunt semnul influentei exercitate da bate
orasele de pe coasta orientala a Tunisului.
In unele tinuturi se gäsesc i loeuinte subterane, sa-
pate in namolul podisului Matmatas, grote imperechiate
intre stancile calcaroase ale falezei Djebel, apoi Ksur"-
www.dacoromanica.ro
100
urile cu ghorfas" ale campiei Djefara r.are parca
din grotele subterane din care ele au pastrat arhitecturn
acestora.
In a,cest namol rosu, din tot Djebel-ul tunisian
namol destul de moale pentru a fi usor sipat
destul de coherent insA pentru a se fine in perete vertical,
locuitorti .sapa un puf patrat de yreo zece metri
me cu o adâncime dela 5 pan la 10 metri; fundul putu-
iui va constitui curtea casei la care se are grijA sí o
menlina la un nivel putin mai rzAlcat detat haza
sau dealului in care s'a sapat putul; un tunel in genere
curb deschide coasta acestei movile si permite sa patrund
la acelas nivel in curte; acesta este vestibulul caset si de
obiceiu.si locul undo se fin animalele ce triiesc pe
casa.
Ousa, din leran inchide intrarea gratis unei broalte
siguranta.
In tot imprejurul curtii se deschid earner°, in numar
de dimensiuni variabile, dupa importanta, marimea bo-
gatia fanillei. Toate aceste camere sunt facute in panto:.
In forma de bola): ogivala_ Deasupra se observa adeseorì
an etaj de camere cu trepte din lemn sau piatra infipte in
namol.
Aceste camere superioare servesc mai ales de inagazii
pentru diferite provizii. De altfel, o parte din provi.z:i
man in curte unde se poate vedea. marile khabia" cii u-
lei i cosuri de aceiasi forma (ronania") umplute ili-
ferite graunte (seminte).
Trogloditii din Duirat sapa loeuinte asemenea dei mai
putin perfectionate. Cea mai mare parte dintre ele posetla
mai multe camere, veritable tuneluri, cari nu primesc lu-
inina de câ,t printr'o singura deschizatura. In perete ga-
t,ira nivte firide ¡wand rolul de dulapuri.

www.dacoromanica.ro
OraguI fosfatilor
La portile Europei; Tunisia, ,,f ara soarelui", î.I pap-
treazA comoara viefei sale traditionale, intr'3n cadrn ar-
hitectural maret. Intr'adevar, in 'creme ce in Orient, cele
mai celebre cetati ale islamului fiind nevoite sa. be mo-
dernizeze si-au pierdut frumsetea lor veche, cele tuni-
siene s'au straduit srt-§i pastreze infälti§area pe care le-o
daduse trecutul.
Prin vieata lor catidiana, cat si prin arhitectura lor ora-
ele tunisiene ne prezinta chiar i astral o imagine cre
dincioa.sa din viata celei mai stralucite civilizatij musul
mane.
Asa este cazul i Cu orasul Sfax, al doilea oras al Tu-
nisiei prin numarul locuitorilor 951, care a crescut mereu,
pe masura ce orasul a capatat pe langa caracterul istoric
si pe cel industrial..
Prin pozitirt sa geografica," in prag de mare calcatl de na_
vile care urnesc Europa sudica cu colful acesta al Mogbreb-
ului (nume arab al Africei Ni-Vestic), Sfaxul a fost pullet
de ritracizie pentru diferite nationalitati. Astfel, Evreii §i
Europenii, Maltezii, Italenii sit Francezii, traiesc In partea
de jos a Sfaxului, numit Rabat", acolo unde i-a chemat
afacerile de comert; musulmanii locuesc orasul
in cuprinsul centurei de ziduri.
Locuitorii din Sfax, Sfiksike, se deosebesc cu total
de coreligionarii lor dirr TunDsia. In primul rând, se clops.--
besc prin costum, ei insu,si finând nu fie confundatt
cu ceilallii tunisieni.
Ei sunt mai activi, cu mai multa inifiativa muit ma:
zelosi in latura religioasa decat vecinii lor, fapt pentru
care li-se spune musulmani curati".
Pe langil aceasta, in anul ocuparii Tunisiei de catre tru-
pele franceze, in 1881, Sfasika au dat dovezi destule des-
pre patriotismul lor, rezistând singuri impotriva invaziei.
In fine ,chiar i in legatura spirituala i social s'a rua-
nifestat acelasi sentiment de solidaritate; ast in interior
www.dacoromanica.ro
102
au fost construite numeroase cisterne uriase, incon.;urate
de allele mai mici, dispuse in chipul cripteior uncí ne-
cropple. Alte mari rezervorii au fost construite n dam o-
rasului, iar uncle case sunt prevazute cu aparato care
ingadue trecatorilor sa-si astqmp.cre setea aspirand prim-
tr'un tub exterior apa unui rezervor ascuns.
Locuitorii Sfaxului au o mare dragoste pentru diferitele
culturi care au ocupat dupà munci migaloase spa(1i
Huse imprejurul orasului. In ultima vreme au late un
mare avant culturile de maslini.
lmprejurimile orasului au fost presarate, odinioara, cu
nenumarate ograzi despArtite prin garduri de ca.ctu,J,
u.mbrite de arbori fructiferi i dominate de un borde), In
care proprietarul îi punea intrumentele de =Inca si care
putea la nevoie sa, sustina chiar un atac impotriva jefUi-
torilor.
In timpul verii, aproape toti locuitorii proprietari at a-
cestor domenii se mutau la aceGte ferme, 'Drawl fiind a-
proape parasit.
Sfax este situat pe limita natural intre regiunea mas-
linilor j cea a palmierilor, cicci intfo rascruce do schim-
buri vegetale.
In fiecare an, zona olivetelor a cre,scut in supraf.46,
contribuind mereu la desvoltarea industriei untdelemau-
lui.
In privinta paimierilor, fructele lor se coc mai greu
din pricina ploilor, fiind folosite pentru hrana animalelor.
Una din leg-umele mai des cultivatain graciinile Sfaxu-
lui este castravetele sau fakirs, cuvânt dela care deriva
unii numele orasului; dupa Shap, Sfakos" (Sfax) ar In-.
somna certatea castravetiloe.
In afara de cultura, Sfaksika se ocupa, asemeni, foarte
activ de industrie i comer. Ei nu disprefuesc niel un fel
cid munca, cum fac musulmanii altor orase.
Piafa Sfaxului era mult mai bine aprovizionata decht
Twaisului. Orasul importa Iâuá, piei i marfuri ear,-
pene j vindea untdelemn, fructe da tot felul, struguri,
www.dacoromanica.ro 103
smochine, amande, bureti i pesti useati prinsi de pescarii
din Kerkenna.
Pe länga aceste bogatii, Sfaxul s'a facut cunoscut
curand i pea exploatarea fosfatilor, care se gasesc
intr'o cantitate uriase, fapt pentru cUre Tunisul este soco-
tit ca una din cele mai mari producatoare, iar Sfaxul a
dobändist porecla de metropola fosfatilor".

Oragul dela sfArgitul Continentului negru


Cap town (Cap), cu peste 290.000 loc., capitala coloniei
Cap si a intregei Uniuni Sud-Africane, este prima cetate
fondatä; de Europeni in Sudul Africei.
rara sá fie inca un mere oras, Cap orasul (lela sfiirsi-
tul continentului negru", a intrecut de mult timp in
populatie i in importantà multe din orasele cetati
pe care Portughezii le-au durat cu mult mai inainte pe
coasta occidentall.
Vä'zut de pe mare, Cap-town ofera un spectacol mgrei,
tuultumita amfiteatruilui de munti inconloara ca o
diadema si mai ales prin pozitiile hicantatoare ce le ere-
jaza muntele Mesa.
Orasul, brazdat in patrate regulate prin stra,zi largi, se
urca in patita dulce pe povarnisul muntilor ce-i fac rama,
semânIndu-0 vuele cochete pe primele -colme.
In Vestul orasului, un picior de munte, laba
Inainteaza departe in valurile oceanului, pros-tetan:1 gol-
ful orasului impotriva talazurilor din larg, caro vine sa se
spargA'n spume de cheiul de stanci tari; in adapostul a-
cesta minunat, trag marile navi, inainte de a se iscumete
sa calce seninul oceanului, spre tara Ofirului" sau pa-
tria elefantilor albi".
In partea de Est a Cap-town-ului, in mijlocul unei
livezi, care a fost o mlastina mai inainte si. uncle pri-
ma coloni au- inaltat primul lor fort, se inalta construc-
liunile ¡cese ale castelului, proprietatea guvernului en-
glez, simbolul dominatiei virtuale a Albionului.
www.dacoromanica.ro
104
De jur-imprezurul Cap-ului, gradini i parcuri mintk
sate akAtuesc un fel de salbe de verdeatz fiini adevara-
tii plimani de aer" ai orasului.
In anul 1887 s'au inccput lucrarile ce trebuiau sa tran-
sforme locul acesta inteun alt Gibraltar al Africei" in
aeeste mfiri australe.
Odata ajuns oras englez, Cap-town n'a mai pAstrat de-
r.& un mic numAr de edifica din epoca Olandezilor (Bu-
rilo*
Cape-town, prin pozitia sa aproape de capatul continep-
4.ului african, este una din statiile cele mai importante de
pe pamint pentru studiile geodezice.
Multumitg populatiei sale cre3cande, rolului de capitalrt
si avantajele nautice ale minunatului sAu port, Cap ki-a
pastrat un rang de frunte printre orasele comericale ale
Africei, mai ales in ce priveste exportul lanei.
Orasul i portul Cap se mai compleoteazA prin nume-
roase alte ora.se de placere, raspAndite pe valle invecinate.
Cateva orAsele ce apartin marelui foburg al Cap-ului
sunt rAspandite pe valle versantului atlantic.
Stellenbo3ch, legat cu Cape-town printr'o cale feratS.
este cel mai vechiu oras al ooloniei si are cele mai nume-
roase seo% de unde-i vine si supra-numele de Atena
Africei australe".
Paarl, oras de 12 km. in lungime, dateaza tot din pri-
meae timpuri ale colonizarii; gradinile cu portocali o bus-
chetele înconjoar i aceasta perla", nimia astfel dela
un bloc de granit inaltat pe o roca intocmai ca o perla pe
o diademA.

O perla din orasele islamice: Fez


Inca din evul-mediu, istoticii i geografii arabi procla-
masera intiiietatea acestui, oras pentrtt intregul Moghreb.
Deasemni, rarii calatori europeni ai timpurilor mai noui
care au patruns In Maroc, in aceastA China africana'
he-au infrttisat din minimrttiile Fezului.
www.dacoromanica.ro 105
Ast'äzi, Fezul, o perre din .sirul lung. al cetiltilor
tamice, ne este cun.oscut in intregime.
DacA Marrakes-ul (Marocul) multumita numarului
mare al populatiei sale flotante intrece Fezul, a-
cesta din urma, socotit drept, capita1liu politica i indus-
triala" a Nordulai marocan, ritmâne fried unul din marile
orase africane.
Intr'adevàr, acest oras ne face sa intelegem valoarea
forniele vietii orá.senesti a Marocului, arsatându-ne o icoa-
na stearsa din vremea marilor eroine ale Spaniei musul-
mane: Cordoba, Toledo si in deosebi Toledo.
Fezul, capitala islamului marocan, a luat fiinfI In seco-
iul al IX-lea. Cucerirea musulman'ai a schimbat incetul CI4
incetul viata orAseneasca; pana la inceputul secolului
al IX-lea, marile orase ale Nordului african erau cetAti
romane: Tingis (Tanger), Abila (Ceuta) etc. In cursul se-
colului al IX-lea, insl, micile dinastii aproape toate o-
rientale, au infaptuit prima organizare musulmanii. Ast-
fel, Marocul, a avut un print din Orient: Idris un cobo-
rAtor al lui Ali, care luase parte la revolta impotri'va A-
basizilor, putand s scape de furia califului din Bagdad.
Idris a trecut prin Tanger care rilmlsese eel mai bogat
din orasele marocane, spre a veni la Uhu, vechea Volu-
bilis, unde fu bine prima de triburile berbere.
In numele ortodoxiei islamice, Idris I, ajungând sef de
razbai, s'a straduit säl cucereascii. islamizeze alte
regiuni ale Marocului. El n'a avut insl timp strsi ispii-
seasca opera sa, fiind ucis In 793.
Idris II a reluat opera tatalui slu, supunand Sudul ma-
rocan; regatal lui Idria II a ajuns s cuprinda cea mai
mare parte a Mogreb-ului.
Idris I riimAsese credincios orasului care-1 primisc. Fittl
salt, care alcAtuise imprejurul lui o mica curte aemi-ber-
bee& semi-orientalii, a :dorit o nota capitati, primul
ne mai cuprinzAnd ambitiile sale. Pe langii. aceasta, porne-
nim faptul cA: cuceritorii is/amului insemnau totdeauna
intinderea legii Profetului inteo f arA nourt prin interne-
www.dacoromanica.ro
106
crea unui oras nou, care devenea focarul apostolatului
musulman.
Astfel, Idris II s'a hotarat s intemeeze o noua capita4,
alegand Fezul.
Astazi, Fezul este minunat ta centru economic i po4
de comandament al Nordului marocan. El este zidit pe
ulfimile inaltimi muntoase ale Rif-ului.
Fezul nu este inaltat in mima unei tari'omogene, careia
sa-i formeze centrul natural; el este -situat /a incrucisarea
celar mai marl drumuri ale Moghreb-ului; acelea care
merg din Algeria in Marocul atlantic, cele care patrunde
de-a curmezisul raasivelor Rifului spre coasta meditera-
na i spre Spania. El este si o raspantie de regiuni istorice
si de rase. Tinutul de contact si de raspâ.ntie, el a fo.,t sor-
tit sà ramanal pe jumatate strain fata de Wile carel-I in-
conjurau asupra carora radia infuerrta sa.
Cetatea lui Iris II a fost dublata, saumai de graba-
se crede c la interval de un an au fost inaltate doua o-
rase; in 808, ea.rtierul Kairuanez; in 809 carder-1A An-
dalus. Fiecare si-a avut centura sa.
Aceasta' dualitate a Fezului primitiv a avut, f àr1 ludo-
rairuni sociale i p Jiifice; in partea care s'a numit
puiiii i.zai tarzut Cartierul l(wruanez, s'aa a.t.e fat indeo-
sebi Arabi veniti din Tunisia si din Spa..ia, pe care ldris
II ii strasese in jurul lui. in cartierul Andalux locuiau
elementele berbere. Fezul era deci o expresiune ciestul de
exacta a politicei lui Idris II.
Intemeiat de catre un.oriental inconjurat de Arabi, Fe-
zul s'a imbagatit indata cu elemente straine.
Cetatea lui Idris a inceput deci a trai sub lentnul a
doua orase care au ajuns polii is;aminsm apusean.
rare, succesiv, Ii vor furniza elementele civilizatiei sale.
In prima jumatate a secolului al IX, indeosebi dela Kai-
run, a primit Fezul civilizalia .Insa, sub Abder Rahman
II, Cordua infloreste. Rind mai aproape dec.& Kairuan,
ea n'a intarziat s influenteze.
Din secolul al X-lea, din clipa in care el se deschile in-
www.dacoromanica.ro 107
fluentelor sträine, orasul incepe isA aibA influenth asu-
pra t'Ara.
Din secolul XI si XII, Marocul trece insä pe prtmul
plan al istoriei Berberiei, devenind leagänul a douä dintre
cele mai puternice imperii musulmane cunoscute: cel al
Ahnoravizilor i ce! al Almohaviloi.
De acum, Fezul nu mai era decid o piatA de maneo a
Marocului.
In istoria Fezului, secolul al XII-lea a avut o impor-
tanta botärAtoare: multumitái Almoravizilor i Alietella-
vilor, el si-a cliplitat aspectul actual; zidurile sale, portik,
cele douil sanctuare, un numAr insemnat de moschei se-
cundare si de Mi, o Kasba in partea inaltä a orasulni
Kairuanez, bucurándue de o prosperitate minunatä.
Pentru istoricii arabi i astilzi inca pentru locuitorit Fe-
zului, vArsta de aur a fost in epoca ctuid au donmit
tanii merinizi, cind acest oras devine capitula politicA a
unui Maroc aproape redus la limitele actuale.
Dacä acum Fezul nu mai are intime posibilitilti'comer-
ciale asa cum li crease intinderea inperiului almpbav, el
ar putea insä sA-si asigure o viatä economicA pè baze ;fa-
bile. IntriadevAr, ar putea intretine relata active Cu Gire-
nada, ultima metropolä a islamului spaniol.
Cele mai veclii si cele mai frumoase case ale Fezulut
dateazrt din prima jumätate a secalului XIV-lea, dela Me-
rinizi.
In fine, dupä secolul XIV. Fezul si-a clipätat infAtha-
sea sa clasicä.si fizionomia actualä.
In secolul al XV-lea, Marrakech redetne InsA capitala
Imperiului, iar Fezul trece pe al -doilea plan.
Dad-t. Fezul a fost deposedat, in secolul XVI-lea, pen-
tru diva timp de rangul de capital, el ajunge refugiul
si ultima metropolä a technicilor maure.

www.dacoromanica.ro
108
Ora' In pragul degertului: Biskra
Biskra trebuie sa fi räsärit din vremuri indeprirtate,
fiindca. in epoca infloririi romane, fiinta ca cetate sub
numele de Ad-Piscinam".
Biskra! Veche etate romana, este moarta sub apasarea
indelungului trecut, care nu i-a mai ingafluit, ca atator
altor -cetAti romane, s'aparil prin nenumaratele rube, a-
devirati sfinxi ai vremurilor apuse, spre a-i intelege as-
tazi inflorirea de care s'a bucurat in pragul desertului.
dep4narea vremii, Biskra fu g capitala finutului
Zab, sub diferitele dinastii arabe, and intreaga in tin-
soare dintre culmile muntelui Aurés la Nord si !ureic
desert saharia,n la Sud ii era supusä.
Si atmosfera apuselor veacuri pare ca mijeste
prim Arabii cu largi burnuzuri i ochii visatori.
Biskra de astazi, din pragul pustiului, este alciltuitä
din doug cartiere: c:el european, ce-si insiruie casete pe
/erase i maestrite arcade la adApostul fortului i cartie-
rua indigen, ingramadire de colibe pitice, durate'n cara-
mizi imbacsite cm pleava de paie, pitoresc inramate in
perdeaua verde a intirrselor pAduri de pilmieri, ce hie
rodnicia i faima tinutului, socotit de localnici ca ade-
varatà gura. de raiu" In pragul ,,iadului fierbinte de
nisip."
Din imprejurimile Biskrei, siruri de caravane trimit
in lumea intreagA smochinele cele gustoase i indeosebi
renumitele curmale zise degletnour", adic curmalele
lurainii" .
Muliumita apei mai bogate i minunatelor canale de
irigatie trase din ued-ul Biskra, care duc lichidul bine-
cuvänta,t de Coran pe la radacinile tuturor smochinilor
eurmalilor, acest tinut ne apare ca un colt vriijit.
Nenumairatele plante tropicale se inaltl dealungul
strazilor, imprejurui pietelor i prin multe le grädini,
purtänd. tocmai in varfuri smocu ri de frunze late cein
.

zare par niste evantae alintate de annul desertului.


www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
O vedere din Biskra
Biskra este un punct unde se innoadg dese &Si de ea-
ravane. De aceea, orastil pare un adevä'rat Babel" rare
a intalnit toate natiile. Mai ales in zile de targuri, Biskra
ja o infat'sare de mare fierbere. E timpul cand din mar-
ginile desertuaui Se ivesc nomazii cu nesfarsitele lor ca-
ravan° i turme de oi grase, spre a le negustori pe pie-
1e7e. B:skrei, iar dinspre El-Kantara, sosese Arabd cu
cârduri de mggrusi gemand sub povara feluritelor pro-
dise ale Tell-ului, pe care le vor da in scbimbul gustoa-
sclor curmale.
mai catifi in negustorie, vând indeosebi minu:
nate avantaiuri impletite din frunze de palmieri sau din
pele de uran o mare soparlä sahariani.
Tnutul Biskrei esté deseen i 'ngpiidit de roiuri de
läcuste, care aldituesc, pentru populatiile trandave
din satele o orasele desertului, o mare boggfe, din ele
strangâ,ndu-se provizie pentru un inde1ttn4 timp. Pent ru
nomazi, lgcustele sunt o adev5ratg. manä cereascii, man-
candu-le cbiar crude, fripte pe Aratec sau uscate la al-
dura soarelui i pgstrate in piei de tap.
l'opulafia locabticg a Biskrei se teme insä scorpiont.
3n 1844, Biskra a fost ocupag pentru prima datii de
alma te franeeze in frunte cu Ducele d'Aumale, dar mica
garnizoang läsata, de paz g fu nimicitg intr'o clipg de
inchgeni j abia in anul urmätor este tar ocupatg defi-
nitiv.
Sub stgpanirea ocrotitoare francezii Biskra incepe din
a. u sä infloreasca, ca primg etapá in pragul nemärgini-
tu'ut pusliu.

Ora§ul dorului Timbuctu


Ce nume ciudat are Timbuctu! Din el rgsung mistcrui
intreg farmecul Sabarei. El reaminteste cele mai in-
tinse deserturi din lume, singurgtatea drumurilor lungi
care bräzdeazg fata oceanului cu valuri de nisip", lup-
tele udate'n sange i cursele videne de trgdare, sunetul

111
www.dacoromanica.ro
tariingilor carava-nei i zornaitul zalelor aurite Je pe
*eile iscusifilor Beduini, cavalerii neinfricafi ai pustiutai.
Acest oras care a m-Munat, in decursul timpurilor, o in-
treagg, lume, este durat de catre Tuaregi.
O privire asupra hírfll continentului negru", aratfi
dintr'odatii cä acest oras e3te a*ezat tocmai ca un piiian-
jen, intr'o parizZi deasa de drumuri comerciale, care yin,
Jeta maste si se innbadg, in vatra acestui tirg. Principa.-
lele drumuri de caravane pornesc din Tripolitania fsi
Tunisia, din Algeria i Maroc, din Senegambia si dela
Sierra Leone dela Coasta Piperului, dela Coasta de
Tilde*, dela Coasta de Aur *i dela Coasta Sclavilor, ded
din 'Wale tinuturile de pe marginile golfului Guineei.,
Ele Tin *i din mima ampariifiei de nisip", unde s'au a-
ciuiat cateva triburi mal siaatice de nomazi, spre a-0,
apara i astgzi libertatea, care le toarna par'cii'n singe,
dorul de ducii in cele mai indepartate colfuri ale
tacerii".
Tafil. de alte orase ale Africa, Timbuctu mste un (.ras
mic, cu strazile strimte ì intortoehiate i acoperite cu
un strat gros de nisip sburettor in zilele cand Simunul sat
Khamsinul mtnr sala desertului ,saharian.
In acest ora*, niel o clildire nu este mai rasarittt, ca al-
tele, o adevaratii invm4ealii de ruine ale unor colibe
Ricute din lut, cu acoperi*Urile netede
farg ferestre, peste care til*neste, peste cerul de foc,
doara silueta svelta a minazetelor citorva inoschoe
ciicioase
Timbuctu, dei n'are un remune ea ora*ele: Terusalim,
Mecca, Benares Lhassa, care aldituesc adeviirafele
pietre strAlucitoare din ,,coroana oontinentului care se
desieapta", reprezentind 1aola1t i prin numele lor o
religie intreagiit, a purtat *i el in decurs de opt secole
multe numiri strrtlucite: cel xhare, cel savant si eel ails-
terios!
Cu toate cA Timbuctu n'a fost un loc de pelerinaj,
totu§i milioane de allitori it doresc *1 cine 1-a vazut o-

112 www.dacoromanica.ro
datA este par'cá, vrájit de vieata patriarhaM a acestni
tArg adev.rt chiotoare de viatá paradisicA in pragul
meanulai do nisip. Do aceca, Iocalnicii 1-au botezat :
orasul dorului".
Caravanele ce urmáiresc pAienjenisul drumurilor sa-
hariene, dupl luni de cát bátute sub cerul de flacárii" al
Africei, Viniese de dorul intoarcereii spre Asul mangá-
iat in sunetele titerei srnecat in armonioasele concede
de flaut.
Timbuctul Orasul mi,sterelor, orasu/ celui mai insem-
nat oomert al ari.i cu pustiul.
Perdeaua palmierilor Ii formeazA o coroang de ade-
T'arate evantaee, alintate par'cli de o maná nevázutA.
spre a svfinta fruntile cáliitorilor prinse sub breboane
dese de sudoare, Istoarse de pripirea nernilosului soare

Timbuctu! Nodul intregului paienjenis al drumnrilor,


sahariene, piatA de intAlnire batre: arabi, negri, maho-
medani i págáni.
Timbuctul Orasul dorului, chioioarea futre Sahara
si Sudan, adicá intre pustiu ,,tara seter' çi futre pámAn-
tul roditor. El se &este pe pragul marelui de,ert
lâng.;i1 unul din cele mai mari fluya africane: Nigerul,
care atinge aci o lrgime de patri' k:lometri, fAcAnd
cotiturà spre Nord, vroind par'cá sá. infrunte barierele
zavorite ale pustiului de nisip ce-i suge apa sileste
sil cedeze In fata desertului biruitor i g. se indrepte
nou spre Sud. Si tocmai ad, unde lupta dintre apa
toare de viaf i nisipul argtor ce inAbuseste once vial
s'a intárâtat mai mult, -aici s'a ináltat de cáttre Tuaregi,
orasul minune: Timbuctu.
In acest tArg din pragul de ¡os al Saharei, sosesc tot
felul de de-- mArfuri pe dromaderi, din Nord, spre a fi
incg,rc,ate in bárci lungi i inguste, cu acorperi§ttri de ir,-
gejiná sau, unde fluviul nu este navigabil, pe spatele
honor, catiinilor sau salahorilor; dromaderii neputind
indura climi. prea unte& a vi Nigerului, pricinuitit

8 www.dacoromanica.ro 113
mai ales prin viiturile de iarnA, sunt inapoiati spre inima
Saharei.
Orasul acesta al dorului, este inAltat cum zixa a-
mintit mai ales de Tuaregi, rAsfAtatii cavaleri ai
pusiiului".
Astäzi, conaertul Timbuctu-ului sub stápiinirea
francez6 a cunoscut c I1ou inflorire. Caravanele a-
duc dela coasta nordicA: arme, praf puFA, unelte,
hiriie, tutun, zahAr, cafea, ceai, etc. Clad se futon! spre
Nord. prin Timbuctu dromaderii gem sub povara.
feluritelor mArfuri din Sudhn tara negrilor", ca: aur,
flicks, pene de strut, cauciuc, piele, orez, manioc, nuci,
fructele arborelui de phine i sclavi inainte vreme.
Asa se prezintA Timbuctu, cea diniâi oazä, cel din
urm'A popas, de unde se avantA, caravanele in sträbate-,
lea marelui pustiu saharian.

Perla defertului: Gadames


AceastA minunaa oaza este mima intregului corned
care unneaza &idle Saharei interioare. Oaza îi datoreste
fiinta unui izvor yestit, asa nurnitul Mu-el-Feras'', care
inseamnA izvorul asinului, botezat astfel deoarece legen-
fla aminteste c acest izvor ar fi 04114 dintriodatA in
urma unei puternice lovituri de copitá datAI intr.° stAncA
asinul lui Mahomet.
Traditia spune despre Gadames cA r avea patru mi-
lenii de ani de viatA, iar cercetArile i spIturile siste-
matice ce s'au facut in urmä, dovedesc existenta unei
civilizatiuni locale ce ,se poate stabili, cu aproximatie, la
primul mileniu inainte de Christos, dar care frä in-
doialA s, fi avut rAdAcini inteun ¡recut td mai inde-
pArtat.
Gadames a foist cea mai vestitä i, odinioarA, cea mai
misterioas6 dintre oazele care in chipul unor buchete
verzi infruntesc, din loc in loe, cuprinsul innecat de ni-
sip al marei ,,impArAtii a tcerei (Acme°. Gademes era

114 www.dacoromanica.ro
.a.deväratii grAdiná paradisica, sub vgilvAtaia soarelui
tropical.
Gandames! Perla a desertului i claiotoare la pragul de
sus al oceanului de nisip.
Iuuregii. rastAtatii cavaleri, ai imparlitii t'acera eternp,
trecând cu prilejul vepicilor br rátáciri prin fata zidu-
rilor sale seculare i vrájiti de bogátille ingrámMite sub
umbrl racoritoare a palrnierilor au zis despre Gadames
-cá este perla desertului". i perlá. nestematA 'in mar-
ginea desertului este si astilai acest crting cu umbrá dea.-
trtinuitA, rAsarit la sánul Saharei cu nisipul ariä-
tor.
Gadames este inconfuratá de un ocol de palrnieri ce-i
oferá din belsug umbrái deasä i rAcoroasru orelul este
inhale in forma de circomferintA, in mijlocul acestui
buchet de verdeatA, care. i-au aclus numele de insula
palmierilor". nume ce i se potriveste de minune i aratá
marea deosebire dinfre sterpiciunea, melancolia incon-
jurátoare i privelistea plinä, de farmec a Gaclamesulul.
La drept vorbind, aceastá insula a palmierilor este lo-
eul de intalnire i punctul de popas al numeroaselor ca-
rayare de &Alune incárcate cu parfumuri, fildes sau praf
de aur.
Inainte de pacificarea Sabarei si de ocupatia italiaul
.Gadames era principalul tárg pentru selavi, cátre care
se indreptau, in lungi siruri, cara vane de sclavi prinsi
arcanul din rándurile tuturor populatiilor invecinate.
Si'n scurgerea vremurilor, aceasa gura de rai a durat
sub soarele neindurat al iadului de nisip, schimbándu-si
stápiinitorii i cunoscAnd cìvilizafiuni, obiceiuri «;-A. datini
f clurite.
Asfázi, aceastä. oazá fericitA, +se trezeste din toropeala
sa secular, care aproape o depopulase. Ea ii encereste
acum incet dar sigur, acea importará ce a avut
intr'o vreme, in legaturá cu minunata sa pozitie, in cen-
irul comertului caravanseraielor.
Avánd numeroase rántâni arteziene In umbra "Acori-
www.dacoromanica.ro 115
femire a buchetelor de paimieri, Gadamesnl de asaz'
Inze5.1trat cu o statiune radiotelegrafica, oficiu postal,
aeroport si un hotel modern, a ajuns-un punct atragator
pentru toti turistii saharieni.
Gadames se imparte in cloua orase: unul al femeilor
altul al barbatilor. Deobiceiu fenteile locuesc pe aco-
perisurile metede ale caselor, adapostite de vant i unite
filtre ele prin devarate strázi; barbatii locuesc jos, in
nlite Inguste i intortochiate astupate aproape de acope-
risurile pe care tra.esc femeile.
Numai odata pe an in ziva de Bastare a lui Maho-
atet femeile au voie sa-si paraseasca locuintele i ea
mire in acelea ale bä'rbatilor, iar barbatii au voie in ziva
de "I Mai.
lJlifele obscure ale orasului barbatilor sunt de o cu-
ratenie desavarsita, lar de-alungul zidurile se insiruie
nenuma,rate banci de piatra, vopsite in alb. Din loe in
loe se observa cate o firida legata cu apeductul: aci, ga-
daraezii cu raza îi fac baia zanja.
aliar In mijlocul oazei se gaseste izvorul sacru al asi-
nului, a carui tipa, se scurge spre minunatele gradini de
palmieri, printr:un canal ingust.
In jurul Gadamezilor, nobilii comercianti ai Saharei,
9C mai gibesc i alte elemente:Aribul Agher, apartinand
rasei Tuaregilor.
In fine, pe cand intre zidurile orasului Gadames bar-
batii si femeile traesc despartiti unii de alfil, afara, in
legara tuareg, domina femeea. Cum veden', la aeest stra-
vechiu popor al desertului s'a pastrat pana. In zilele
noastre forma straveche a matriarcatului: femeia nu
poarta voal (lithman), ci dimpotriva, sileste pe bIrbat
ea-si acopere chipul indata ce-se apropie un strain.
Femeia gadamezaîi alege singura 6001 i copii
*parta numele san.

www.dacoromanica.ro
116
Tara visurilor impietrite: Egiptul
Eg,iptul cuprinde partea rà311,riteanii a Saliarei, care
se deof6soara de o parte si de alta a viiii inferioarl a
alcrttuind o adevarat4 oazA, peste care se ivcruci-
seazili cele douà diagonaie ale lurnii: acesa a crnlor de
uscat, dintre Asia si Africa, i aceea a cAilor oceamce, din-
tre Europa si India, tara mirodeniilor".
In deosebi, tilierea canalului de Suez a asezat ,tara vi-
surilor apuse" la jumatatea drumului &titre America
Australia. Pe bunii dreptate, deci, Egiptenii au dat Ord
lor, locul inimei in eorpul primantesc (Nfemfis ar insem-
na onljlocul lumii").
Egiptul este deci o lungii.oaz, prin Mijlocul crireia
curge Nilul, binecuvfintatul fluviu, ce se intinde ca o
suvità de verdeatA si de viatrt prima in rama pustiului
libic spre Vest si a ceIui ara.bic, mai priporos, spre Est.

Darul Nilului
Egiptul este dupii cum a spus Herodot: un- dar al Ni-
lului", in acela§ timp, un dar si al Ab!siniei. Cbiar
inceputul vietii, Egiptenii au stiut sAi foloseasdi pentru
irigatii apele sale, ale ciiror viituri eran socotite ca una
din marile taine ale naturii, datorite lacrimilor vtirsate
zeita Isis. Egiptul isi implineste fanta cu ace,ea a Nilului
www.dacoromanica.ro 117
Inteadevar, el exista i avca constiinta de sine, in timp
ce 13abilonul si Ninive nu erau Incas fundate, iar Eutque
era in salbatacie.
Locuitorii Asiei Mici si al Eladei, care trebuiau sì fie
educatorii natunilor, eran troglOditi, in epoca la care,
contirnporanii Egiptului avead comoara lor de observe-
tiuni astronomice, cnnostinta de geometrie, lectura, etc.
Pe papirus si pe baso-reliefurile Egiptului superirk aflam
inca i astazi inscrisa intelepciunea natiunii'. 'rot din
Egipt ne-a venit scrierea, modificata de Fenicient si comu-
Mcata prin ei popoarelor mediteraniene; tiparul chiar al
gindirit noastre, a luat nastere tot pe malurile Nilului.

A semeni Nilului civilizatia egipteana f'ascunde


isvorul In vremurl apuse
umanitatea nu cunoaste primele sale
viirste, insa, ea poete sA le urmareasca in analele
egiptene: pliramidele fiind pentru noi raarginea tim-
purilor.
Asa de veche este eivilizatia Egiptului Inca in unele
privinte nu se cunoaste deck prin apusul su. istoria Pe
arata poporul de pe malurile Nilului meren asuprit
.prin urmare sub un regim care a inlaturat initiative indi-
viduarab inlocuind vieata spontana prin regula. Insa, un
popor nu s'ar fi desvoltat i nu si-ar fi marit cunostintele
astronomice, deck in proportia libertatii sale. Deci, Egtp-
tenii trebue sa fi trecut la inceput printeo perioacli de au-
tonomie, de independentA relativa, pentru ca ei sal fi putut
cuceri resursele materiale istiinta pe care au lasat-o.
Constructia marilor piramide pe care scriitorii le-an Le-
lebrat ca o ¿ovada a inaltei civilizatiuni egiptene, pro-
beaza ca natiunea filcuse progrese foarte mari in shin te
si 'n arte. Astfel, asemeni Nilului, civilizatia eginteana
s'ascunde izvorul s511 In tinuturi necunoscute palla in
prezent.
Destinul politic si social al culturilor solului egiptean
www.dacoromanica.ro
118
Minunata vale a NIlulul
www.dacoromanica.ro
este limpede arAtat prin mediul in care traesc locnitorii.
Nilul, proprieatea comuna a nafiunii, inunda tot prunantul
egiptean. Cultivatorilor egipteni mi s'au oferit deci, decal
douii alternative: a Le toti asociati, egali in drepturi sau
toti sclavi unui singur stapan, de-al lor sau strAin. In de-
cursul istoriei scrise, aceastit din urma alternativa s'a rea-
lizat totdeauna, fie ea a fost sub faraoni, ptolomei san
sultani.

Miser% felahului este Uri sfArvit, viitorul lui


numai speranti
Baso-reliefurile monumentelor ne arata poporul egip-
tean hia de trei mii de ani, oprimat cum este i astalzi;
mereu stapanit; felahul'", adica plugarul witean, n'a
stiut sa se deplaseze ca Beluinul-nomad, acel cavaler
rAsfatat", ce ratAceste dupii voie peste seninul nisipurilor
din pustie; in imensitatea campiei din delta sf...t la in,'
gusta vale a fluviului nu se afla nici un caltisor in cam el
it fie atras, spre a se pune la adApost.
Mizeria felahului este fära sfArsit, viitorul sAu numai
sperante i cu toate acestea, el îi iubeste cu adAnca pa-
siune prunântul sAu natal, pe care-1 batAtoreste cu taapa
t.-i-1 framanta cu mAinile.
Departe de .marginile .fluviului iubit, felahul .Ate
pAdit le tristete i moare in curind ros de dor.
De un seco!, cuceritorii Europei occidentales 5i-an dis-
pulat Egiptul, centrul" Lamii-Vechi i cheia tuturon
presiunlor coloniale".
Dupa distrugerea flotei franceze la Abukir, Anglia
ajunge stapAna Egiptului. Atasat cum el este eercului
de atractie al politicei europene, Egiptul este natural
una d:n regiunile cele inai bine exploatate ale conti-
nen tului a frican.
Cu prilejul expedigei facute de Bonaparte, Egiptul a
fost studiat din toate punc tele de vedere. Cei mai multi
dintre exploratorii egiptului i-au stucliat mai mutt istoria

120 www.dacoromanica.ro
veche a poporului, deck viata actual a geografia sa spe-
ciala. Descoperirea lui Champolion a ridicat misterul hie-
roglifelor egiptene i astfel s'a putut patrunde in aceasa
lume, alta data cu totul necunoscuta.
Adevamtul Egipt se compune: una, din terenuri joase,
care pot sa fie supuse actiunii apelor, alta din spatii pie-
troase sau nisipoase, care se intind in afara de valea
fluviala, ce fac parte din Libia sau din Arabia.
O stramta fasie a fluviului de axle' si delta, hill toata
tara felahului; dincolo de aceste margini cateva oaze
Apus, lar in muntii din Rasarit, cateva funduri Cu pa-
suni ,suht singurele regiuni ce pot fi locuite.
Triunghiul deltei i valea cotita a fluviului, fac toatii
tara, cum sctia califul Omar: Un desert arid i o cimpie
magnifica intre doua maluri muntoase".
Acest hambar de cereale" care a nascut un adevat
furnicar omenesc de-a lungu-i, este un dar ql Nilului",
asa cum a spus-o Herodot: el este insa si un dar al Abi-
siniei, Elvetia africana'!, si al savanelor, mama eea
verde", care-i d cenusa atilt de roditoare.
Egiptul este deci insusi Nilul, suvita de viata prinsa
inteun chenar de piatra j nisip. Nilul este un fe! de
Gauge al Felahilor". Din gleba neagra", formata din
mâlul fluvial care contrasteaza cu marginile rosietice
ale nisipurilor se nasc atatea plante hranitoare. Omul
insusi a iesit tot de aici, repeta vechile legende. Toate
orasele i statele Egiptului s'au succedat in lungul flu-
viului, ca niste margele pe o ata, iar de milioanele sale de
canale de irigatie depinde viata lor.
Comunicatiile intre Egiptul de Jos si cel do Sus s'au
facut tot pe calea Nilului.
In rezumat: Egiptul este cea mai veche tara civilizata
din bazinul marii Mediterane (date.aza cu aproximativ
6-8.000 ani inainte de Cr.)

www.dacoromanica.ro 121
Pri mil dascali al omeniril
,Egiptenii au fost dfrscAlii care au invátat pe Greci, lar
dcla acestia au invatat Romanii, cei care au dat nastere
popoarelor moderne.
Egiptul are o forma cu total deosebita, rara pe tontA
Tala glohului: adevaratul Eglpt cuprinde numai valea
.Nilalui pAnA acolo unde se intind revarsArile lui, pe am-
bele maluri, adica pe o faise lunga de 1200 km.
notarele politice ale Egiptului ca stat se intind spre
pfina la marea ROsie, spre V. pang in dreptul iasulei Cre-
ta, inchizArid intre acate fruitarii o suprafatA de 1 mil.
km. p., am adevaratA, fasie.roditoare prin revársári (cu
lalime de 10-20 km.), impreuná cu Delta are o suprafatA
de vreo 35.000 km. p.
Egiptul este un fel de oaza la marginea de RasArit a
Saharei. Fiind asezat pe tropic se bucura de o clima de-
txrticA; vAntul Khamsin, care bate 40 de zile este ade-
Narata pacoste a ace3tui elimat.
Nilului i-se datoreste deci viata aceStei tari; ori Nilul
a existat de cand lumea, cieoarece pe malurile lui a luat
nastere cea mai veche civilizatie de pe glob. Cu cAteva
mil de ani in urmA. Egiptul era Lisa cu mult mai bogat
ca in zilele noastre, clima fiindu-i mai umedä. Pe atunci,
se crede sA fi existat numerease päduri palmied
sicomori, la u-mbra cárora felahii-bastinasi petreceau tea-
stui de tihna i fericire ca in povesti.
Sá stai la rAcoare, leganat de fosnetul padurilor, im-
batat de parfumul tare al florilor ce smAltau poalele co-
pacilor, and de-o-parte, §i de alta, 'Ana la capatul lumii.
Sahara! imparatia tAcerii eterne". Iar colea, fluvial sfiin't
,,Gangele Africei", care §tii, ca nu uita niciodata sA-ti a-
duea' undele lui bogate i mAlul col rodator, din care vor
ra3Ari bolde mAndre, hrana acestui furnicar african, care
s'a strans in lungul Nilului.
Asa se prezinta povestea acestei tari, dar al .Nilului",
a carei veche civilizatie a presarat valea acestui fluviu
122 www.dacoromanica.ro
cu nenumArate monumente, palate si temple, ce-ti star-
nenc chiar astazi o nanca uimire. Astfel, amintim: pii.a-
niidele ,,sentinelele neclintite" ce se profileazä. in zaro
pinil departe, sfinxul cel aat de enigmatic, colosul lui
Memnon, care dupg spusele localnicilor suspinl usor
dimineata, cfind ploaia razelor cernutil de soarele tropi-
cal topea roua depusa pe ochii si gura colosului, care pro-
ducea In rilsAritul soarelui, o serie de vibratiuni sonare,
nespus de armonioase: feral lui Ptolomeu una din cele
sapte minupi; biblioteca din Alexandria, care cuprindea
peste 700.000 de cg,rti, etc.
Toate aceste opere au o mgretie care le inaltà deasupra
lucrurilor omenesti incat ne fac s credem c ele n'ar fi
siivarsite de niste muncitori de rind, ci de semizei.

www.dacoromanica.ro
Tara cu piimantul de jeratec
Grecii atribuiau caracterele desertice ale Saharei a-
propierei ae soare (Herodot: Sahara este un 'avant-post
ai reg. ecuatoriale, unde soirele arde pAnA In maruntae).
Descoperirea apoi a plAcilor de sare i descreirea
furtunilor de nisip i asemAnarea dunelor cu valurile
oceanului, a niiscut cu timpul, deea unei : saha-
riene" mare interioaa, astazi tsecatii, transformatii,
inir'un ocean de nisip" i care-i viinjolit de Simun. Mai
de curAnd, s'a incercat sl se explice uscAciunea Saba-
rei prin actiunea unui mare curent atmosferic: viintal
polar" care, abiitut prin miscarea de rotatie, ar strirt-
bate oblic Asia si Africa, uscAnd totul sub parcursul sriu.
cari au explorat Sahara, au fast Romanii.
ei, chiar pânil la inceputul .secolului al 19-lea, Eur6pa
cuno§tea putin Sahara. In 1790 René Cailie, are gloria
de a fi strAbatut primul Sahara, dar Barth, este cel care
a intreprins primul voiai
Barth a reusit sA strAbata pustiul de douii ori i sa se
intoarcA plin de glorie, meriând cuvintele ce i le-a a-
dresat marele geograf Humboldt : el a deschis o
lume noug.". Francezii s'au asezat apoi In Algeria si prin
aceasta se oferea expecatiilor sahariene o bazil larg5.
sigueá. Apare atunci ideea unui drum de fier saharian"
sustinutA de inginerul Duponch i gazetarul Vauti-

124 www.dacoromanica.ro
baut. Tuaregii incep atunci a se mica, dar nu in masS,
ci prin banditism, izolati. Astfel, cucerirea Saharei de-
venea o afacere de politie. In Sahara ploult, dar foarte
rar. Se citeazA astlel perioade de us 'czlciune de 10-25,
ani. St,area normaré' a cerului, este lipsa totalA a nortlor.

Un Targat din pusilul saharian

Cerul este de un azur, pe care Duveyrier II defincste:


coloration indigo" i Fromantin: bleu de cobalt
pur". La raritatea pIoilor, climatul saharian mai adao-
g i intensitatea evaporara. Usaciunea aenilui este
singura care provoacii. variatiunile de mare amplitudine.
Dar aceeace comunica o infl,tisare excesivA i brutalti
www.dacoromanica.ro 125
climatului pustiei este vintul. Ca si uscAciunea si ciiildu-
ra, el este legendar. El poartg mime feluritob: Scirocco in
Algeria, IChamsin in Egipt, Cheheli in Sahara propriu
Simun, etc., dar acestea sunt varietáli locale, ale
aceluiasi viint, care prezintä." peste tot ,aceleasi caractere.
In general, el sufla dela Sud sau Sud-Vest.
Cu privire la originea primitivii4 a desertului, sunt o
serie de fapte ca: váile mari (ueduri), plante care nu apar-
tin desertice, prezenta ciprului, màrturiiik de ani-
male; in fine silexurile scrijilate ce s'au gAsit, care due
la ipoteza unei sediri recente a Saharei. AstAzi, clima-
tul i in special lipsa de ploaie apar ca o mare cauzìi. a
desertului.
Intr'o epodi foarte veche, Sahara a fost ocupatg, (le
lanturi de munti inalti, cutati, cari au fast rosi 'Ana,' la
infátisarea de peneplenii. In schimb, aceste resturi de
lanturi primitive, au dobandit o rigiditate aproape per-
fectii si au. rezistat cufärilor ulterioare, dar au trebuit Sit
cedeze in .punctele mai slabe, fracturilor, cari au fticut
ca unele compartimente sa se ridice, iar altele siuí se lase.
Prin aceste criipattni, au esit anaterii vulcanice, care au
dat cele mai importante várfuri ale desertului. Sahara
oriental, este 3nai ridicata. Intre ea si cea
care este un ansamblu mai putin ridicat, Suni baziue.
Eroziunea fluvialá. s'a manifestat i ea in Sahara, j a
desenat chei, linii de faleze (baten), sau a 15sat in inijlo-
cul câmpiilor niste máirturii: gara. Apoi i aici, in urma.
orogenioe s'au produs intineriri de riliel" in
cuilternar, in perioada de umiditate, calla s'au fácut a-
cele campii aluvionale ce se numesc: reg" in Sahara
occidentalA i serir" in cea oriental. Acum Sahara
este in genere: fara apeilor moarte sau muritoare, a ,,flu-
viilor fosile". Dar, oricare ar f importanta, veche
sau actuala, a eroziunei flurviale in modelarea Saharei,
locul de frunte il define tot vantul.
Ba se poate chiar spune, c desertul este domeniul e-
roziunei eoliene. Vantul lucreazii. dupa linii concave.

126 www.dacoromanica.ro
Contra lui, roca se apara acoperindu-se u un fel de co-
clealá (patina).
Atát fauna Cit si flora sunt foarte recluse in Sahara.
La Nord pi la Sud de desert sunt stepe, in desert ¡liar,
nu sunt insá regiuni in afará de Tanezruft undo vieata
vegetala, sa. fie cu totti lipsità. Pustia trimite o multime
de inamici impotriva vegetatiei ca: lipsa de ploaie, tern-
peraturile ridicate ale verei, cele reci ale iernei, uscä-
citinea aerulm, insolatia interns& frecventa st violenta
lipsa parnânturilor vegetale. Din acest pa-
rnânt mort, apar insule cu o vieata intensa: oazele.
Dar, Sahara, rámane tot azoidá, nit% vieata" o enormá
etoapa ¡litre doua lumi, lumea alba a tárilor mediterane
lumea neagrá a Senegaiului i Sudanului. Sahara a-
pare ea una din cele mai vechi regiuni locuite. Prima
civilizatie a fost cea neagráb care s'a arátat prin lucra-
rile hidraulice. Tarziu, spre finele imperiului romarx,
Albii au inceput a impinge pe Negri, prin folostrea ca-
milei, fapt nou si care le-a inlesnit sá staplineasca pro-
gresiv desertul. Din amestecul lor a esit o rasrt noua:
rasa berbera, care se imparte in mai multe ramuri: rasa
Zeneaga la Vest de Sahara, Tuaregii in centrn, rasa Ur-
ghamma la Est. Pustia este stápânita, de nomad, cate
este pastor. Aceasta vieata nomada, nu poate avea o
armAturg politicá j socialá. desvoltatá. In schimb, orga-
nizarea acestor grupuri este ciar desenatA. O ktita Vasa-
turá foarte importanta a acestei organizari sociale, este
locul ce ea rezerva femeii (laTuaregi i Mauri) Sa-
hara intreagá este cuceritá de islamism.

www.dacoromanica.ro 127
AI doilea pustiu al Africei:
Kalahari uregatul nisipurilor"
Acest pustiu se aflä in partea sudia a Africei
.,Continentul intunecat", cuprins intre lascul Ngami
izvoarele fluviului Limpopo si ale lui Vaal. InfAtisarea
acestui regat al nisipurilor" este aceea a unui fund de
lac svAntat, mai ales salba de lacuri sgrate" rämase din
pänza de ap5, ce va fi innecat odatA tot cuprinsul
astAzi aeoperit de unduiri nisipoase.
Ca si impiirätia talazurilor de nisip" a Saharei, Ka-
lahari nu eute numai un desert de nisip, peste seninul
cäruia morisca vAnturilor de foc vänzoleste vesnic
nisipurile inAltAndu-le spre slvi1e soarelui arzAtor. In-
teadevAr, o parte a pustiului Kalahari In deosebi
linuturile de pe margini alcauesc o adevAratä tm-
prträtie a stepelor" unde cresc nenumArate ierburi
tufe miirunte, unde träese ciirduri de antilope, obis-
nuite 'sA rabde de sete.
Ca si in Sahara, tara cu pAmAntul de jeratee",
pustiul Kalahari, vegetatia s'a adaptat inteun chip mi-
nunat la conditiile vitrege ale climatului desertic. In-
tradevAr, unele plante isi adun5, apa printeun adevArat
pAienjenis de rädäcini" din m'aruntaiele aicestui pA-
mânt fript de sete, altele n'au la suprafard cleat un
smoc de frunzis imprästiat pe cliteva rAmurile piper-
www.dacoromanica.ro
128
nicite, rädAcinile lor insá Bunt umf late j ¿oidora de un
suc dulceag i ertcoritor, atat de cautat de animal cat si
de om. Astfel este planta numitg mokuri'', care are
printre radgacini niste noduri de má'rimea unui pepenas
si care gem de suc racoritor.
In fine, cand se intampla veo minune sa cadrt ploi pe
poalele pustiului Kalahari, rttsar atunci nenumArati har-

,
Femeie de Hotenfot

buzi ce's doldora de aceiasi zeama riigoritoare, atat de


utati i apreciati de b6stinasii acestor finuturi de ni-
sip.
In cuprinsul pustiului Kalahari cresc i arbora§j spi-
nosi, cum este acacia si ierburi farà frunze, plante gmse
§i unele graminee.
Infilfisarea acestui regat al nisipuriloe se schimha
ea prin minune, cand se intamp15, ca vreo hued srt ruco-
www.dacoromanica.ro 129
9
reascA seninul sAu fript de soare; atunei in piirtile sale
de margine, nenumgrate plante cu bulbi se'ncarcii de
frunze i flori, imbrticand goliciunea nisipurilor eu un
vcovor verde", care, bag se pArleste tot atat de lute pe
cAt a infrunzit.
Locuitorii acestui al doilea pustiu african" sunt Bo-
§imanii cei mai inapoiati oameni" din cuprinsul Con-
tinentului negru", grija lor de cApetenie fiind rie a-si
eguta brana zilnicA. Cand se intalne3c doi Bo5imani isi
spun : ai aflat undeva (wit% aceasta tinand loc de bung
ziva".
Bosimanii trgesc mai mult,din vAnat, folosindu-se de
sägeti otravite.
Tot prin aceste pat trAiesc i Hotentotii sau Khoi-
Kboin", adicg oamenii eamenilor". Nutnele de Hotentoti
(cuvant olandez Hiltetiit = prostiinac), adicg bAlbAitP
le-a fost dat de. Buri (olandezi) in batjocurg, din pricina
limbei lor ciudate §i tot in biita:e de joc le-au mai zis
si cap de piper", fiindcg pArul le este strAns In
nunchiuri mici, ca niste boabe de piper.

www.dacoromanica.ro
130
Zambetul de*ertului: ochii lui Allah
In imensitatea oceanului de nisip, singurele puncte cu
viata sunt ace4te insule de verdeata: oazele.
In nici o parte nu 'poti avea imagine mai perfecta a in-
finitului ca in tinutal saharian, unde tacerea invalue tot
cuprinsul.
Si in aceasta mare cu valurile de nisip, unde n'ai nici
semn de viata, in afara de al propriei tale flinte, fi-
indcìt neobosit spulbera once urma, oftzele ce
infruntesc chipul argintiu al nisipurilor, &par ca niste
ochuri de viata.
Dupl o îndelungat i istovitoare cale prin imparatia
tacerii eterne, cea cu cerul de f1acr i cu zari pierdute
in mirajuri fermecaloare, oaia iti apare ca un zambet
al desertului, ca o gura de mitt, al carui sArut, prin adie-
rea frunzelor de palmieri, este mantuirea acciaa ce nu
mat sperau... niel o scapare, din mormantul de nisip.
De aceea, nomadul arab,.in exaltarea sa religioasa, ve-
de in binefaciitoarele oaze, insasi °chin! lui klabomed,
prin care priveste spre Alah, cerand indurare pentru rasr-
fatatii copii ai pamantului.
Curmalul, printul palmierilor, a facut pustiul locuibil,
prin creiarea oazelor.
De jur-imprejurul acestor insult de verdea(a, palmierii
stau roata, iar prin frunzele lor mari ce par adevarat
www.dacoromanica.ro
.1 3
evantaie, par'cii se tin de indn' spre a face hora maia-
tra imprejurul oazelor.
45i. sub privirea pizmoasa a soarelui tropical, sultanul
nomad al zilei sahariene, popasu la umbra raooritoare a
palmierilor oazei, crescuti drepti pre lumina, este cel mai
bine cuvântat popas, pe care nu-1 vei uita niciodata.
Dupa zile ar§ita nesuferita, iata cum ne poveste§te
un camilar apariti# oazei: Cand siluetele svelte ale pal-
mierilor se desprind din margine de zare, ochii tuturor
ce fusesera mohorâti se insenineaza ca prin farina., iar ca-
ravana intreaga; este nApadita de acelea§i ganduri pe
care le incearca i naufragiatii la apropierea insulelor sal-
vatoare.
Sperantele noui ne dau imbolduri spre a stoarce i tail-
ma vlaga din trup, spre a ajunge c'at mai iute la ada-
postul pAdu.rii de palmieri.
Iata-ne a juni.. Un arab, ars de soarei rasare in calea
caravanei; ne imbie sub poalele de paltnieri, cu umbr5.
racoroasa §i'n coliba lui duratà'n piatra. Intelege ca sun-
tem rupti de oboseala §i flamAnzi.
Priviti, zict ell colo, la cuibul acela e palmieri, sunt
singura avere a mea. Ei mà hranesc, din ei trail scot b4u-
tura, hainele §i cele trebuincioase pentru casa mea. Din
miezul fructuluiciit capul, de copilimi scot untdelem-
nul pentru gAtit i pentru opaitul meu. Tot din aceste
fructe storc un must gustos ì racoritor, iar când fructul
de palmier este °opt, mustul ajunge lapte. Dintro copca
crestata in cc:m.ja de palmier imi adun un lichid dulce
pentri pregiitirea vinului i rachlului; prin fierberea a-
cestui lichid, capg zaharul pentru preptitul atâtor dul-
ceturi.
In fine, .strachinile, canile i alte obiecte de care dm
trebuintg, le scot din coaja acestor fructe. Din firele
frunzelor de palmier tore at5/ pentru tesutul panzei, din
care-mi croesc imbraamintea de toate zilele, iar din
puful care ocrote§te fructul, imi impletesc frânghii si
www.dacoromanica.ro
132
asternuturi. PALA j aeoperisul colibei mele este tot din
frunze de palmier".
Din aceastri poveste se poate vedea rolul acestui pom
care stg. cu radacinile in (LA iar cu varful ".nfruntA un
cer de foc pentru creierea oazelor.
Ceea ce este camila, regina desertului, pentru pustiu,
a§a este §i curmalul ,prinful palmierilor, pentru oaze.
Oaza e3te singurul punct din iadul de nisip unde
galg6ie o viafa de rain.
Acolo, in aceasta guiä de raiu, regAsesti viola pe care
fi-a rupt-o aria pustiului; fream5tul melociios al
frunzurilor de palmderi, ce par adevrtrate evantaie,
inAlfate de mitura spre a-fi svanta fruntea imbroboratI
de sudoarea pe care a stors-o corpului vlrtguit soarele
tropical, acolo se opre3c caravanele §i vin astam-
pere setea, in tmdele limpezi ale izvoarelor ce-au fost in
stare sA infloreascá chiar. pustiul de nisip --,atleverind
spusele batrAnifor c pronia cereascii poate rasará
viafá. chiar in piatrA.
In unda limpede a isvoarelor ce serpuesc pe sub gan-
gurile urabroase de palmieri adeválrate umbrele
rateare de privirile arzgoare ale soarelui yin
sa-si vadA chipul imp5mântit de biciuirea vAntului
de foc, vin sa-si antAmpere setea ce le-a plesnit cerul
vin umple doldora burdufurile de piele ce-au
fost supte de atita arif, ca apoi, sAtile de apa fericirii
sA le anine inteun clenciu al trunchiului de palmier, si'n
leOnarea dulce a zefirului cald, burduFurile ce gem sub
greutatea lichidului dAtrtior de viaf, par din depratare
ni§te plo§ti ce-s gata s5. se ofere stingure, oricrirei guri
inseate... ce le-ar atinge.
Asta este oaza..., gur5, de raiu, §i rA3u1 desertului, in-
sull verde, rilsiiritA pe fala ptimAntului seninului ocea-
nului de nisip, oaza, Punct sau ochiu inflorit de apii, in
imensitatea iadului de nisip.

www.dacoromanica.ro 133
Poarta cea mare a Orientului :
Suezul
Importanta unei cal de comunicatie directii intre Ma-
rea Rosie si Nil, fluviul binecuvântat al Egiptului si Mc-
diterana, a fost intrevàzutì înc amyl diteva mil de ani,
de pe vremurile faraonice innecate in colbul uitrii. Sta.-
pânitorii amintirilor apuse" nu-si inchipuiau ins6
un canal care RI uneascA Mediterana cu Marea Rosie, ci
Nilul cu aceasta din urmii.
Primul Inceput : canalul faraonului
Astfel, regina Hatsheput din dinastia a XVIII-a egip-
teana, a trimis o expeditie alcAtuita din cinci vase, dela
Teba spre Punt, tarii..asezat6 la gura Msárii Rosii, spre a
cerceta mijloacele unei ci de 111)6 intre aceasta i Nilul
egiptean. Conduditorii acestei expeditii au descoperit
un brat care, desprinzandu-se din Nil, trecea pe la Nord
de Cairo, urmArind depresiunea Nadi Tumilat, spre a qe
apropia de Ismailia si sträbätând Lacurile Amare, se
sfirsea in golful Suezului.
Dup6 alte legende, canale de leAtura intre delta Ni-
lului si Marea Rosie s'au incercat si de alti faraoni; astf-
fel, in anul 30 a Hr. Ramses al II-lea poruncise un astfel
de canal de legatura, liat apoi in pArAsire, a fost inne-
cat de nisipul adus de viInt.
www.dacoromanica.ro
134
La sase ani dupa incerearea lui Ramses 11 II-lea, re-
gele Egiptului Nechao a inceput sgparea unui doilea
canal insa tot in acelasi loc.
Astfel, canalul faraonilor", dintre Nil si Marea Bo-
sie, s'a bucurat de 6 navigatie intensa. In urma a fost
nevoie sa fie inchis, spre a fi taiata once posibilitate de
aprovizionare a Arabilor rasvratiti.
Dupa unii cercetatori, dupg ce canalul lui Neehao a
avut soarta primului, la 600 ani mai tarziu, insusi im-
paratul Traian a indreptat acelas- canal pentru naviga-
insa si opera sa a avat aceeasi soartgi'.
In fine, dupà alti 600 ani, califul Omar ar fi ordonat
troll-ea unui astfel de canal, di±spärut si el istazi.
Cu toate aceste inceregri, comertul cu. oriental a conti-
nuat sà se faca, tot pe uscat, sub dominatia araba, lar pe
calea faira. pulbere, sub aceea a Venetienilor, pAn1 in
clipa cand in secolul al XV-lea, seoolul navigatorilor, s'a
descoperit acel dru,m de ocol pela Capul Bunei Spe-
rante, catre India, tara mirodeniilor i leaganul pietre-
lor nestimate".

O grefala Intarzie itneeperea canalulni Cu Inca


60 de ani
Se mai flcura, totusi, dupa aceea, diferite planuri de
ref acere a vechiului drum maritim, care era cu mult
mai lesnicios, tusk' fAra nici un rezultat.
Gandul de a tia istmul de Suez, a preocupat mai in-
iglu pe Venetieni, care erau fruntasii lumii comerciale.
In vremurile mai apropiate, impAratul Napoleon I in-
sareing. in anul 1798 pe inginerul su Lapére sa cerceteze
terenul pentru saparea canalului. Inginerul francez,
Insà, printeo greseala de calcul, g'i. o diferentil 'fè nivel
de 11. metri intre Marea Rosie si Mediterana.
Astfel, greseala lui Lapére i infringerea Francezilor
In batalia de pe Nil, a intarziat inceperea canalului cu
Inca 60 de ani.

www.dacoromanica.ro 135
Idea canalului nu fu insa multa vreme %aril in ui-
tare. Intr'adevar, in liana descoperinct'u-se ca diferenfa
intre cele doua maxi nu este de 11 metri, cum spusese
Lapére, ci de 16 cm. noui planuri de taiere a istmulut de
Suez fura date la iveala.
Pe la anul 1830, comerful cu India, fara misterelor, era
monopolizat de Marea Britanie, regina marilor, stare de
hteruri care a influenfat malt atitudinea Albionului far&
de Canalul ce fusese proectat de Franf a.
Apoi, Mahomed Ali Pasa impaxiit intra gandul de a ri-
dica un barai al Deltei, ceeace reprezenta pentru patria
sa un profit imediat i intre dorinta de a tiiia el canalul de
,.uez, de pe urma caruia ar fi putut trage foarte nasilte
Eoloase s't neputand finanfa ambele proieete, s'a hotsrit
Cu amaraciune impotriva canalului care avea
lege doua maxi.
Tot in aceasta vreme, inginerul austriac Negrelli a ex-
pus la Paris un plan amanunfit asupra sAparii caualului,
fiind chiar angajat de o societate in acest scop, insa el
moare (1858) inainte de a se incepe lucrarile.

ImprejurNrile sunt pentru Mierea canalului


Noul pasa al Egiptului, Baiazid, dì din non aprobare
pentru taierea istmului, intrand in legatura cu inginerul
francez Lesseps, care intre anii 1832 si 1837 activase ea
vice-consul la Alexandria si consul la Cairo.
Bind in bine relatii cu Kedivul (vice-regele) Egiptu-
lui mult iubit de popor, Lesseps, care se indeletni-
cise i el mai inainte cu planul acestui canal, bazandu-se
pe planurile lui Negrelli, a reusit sa," hotarasca pe toti
pentru aceasta opera uriasa, care era sa-i glorifice nu-
raele.
Anii 1848 si 1849, dei diplomat la Roma si Madrid
i.esseps n'a uitat nicio clip a proiectul taerii canalalui
care-41 urnaärea inca din 1826.
Dupa retragerea sa din activitatea diplomaticá, Fer-

136 www.dacoromanica.ro
dinand de Lesseps se ocupa de lucru si explane procctul
san vice-regelui egiptean (Said-Pasa, care ii era prieten).
care Ii primi prodectul, isemnandu-se o conciune in anul
1854, Noembrie 30.
In Ianuarie 1856, el obfinu o a dona concesiune, pe
care s'a bazat de fapt crearea Companiei universale a
Canalului de Suez.
Aceastà societate de capitalisti din toate eolfurile lu-
mi, a strins tofi banii n.ecesari pentru saparea canalu-
lui numai in trei sOptämäni.

O piedeca rasare: Anglia


In anul 1859 incep lucrOrile de s'apare a canalului. Dar,
chiar dela inceput, se ivesc foarte multe greatafi: masi-
nile j maferialul de construit, trebuiau aduse tocmai ain
Europa ca i lucrOtorii, fiinda felahii egipteni erau ni-
micifi bolera i tifos.
Apoi, istmul fiind acoperit numai de nisipuri sbur5.-
loare sau pletrisuri, apa dulce trehuia adttsá tocmai din
capitala Egiptului, dela 150 km. depOrtare. Pentru pro-
curarea apei de brtut, a trebuit sO se derive un canal din
Deltä.
In afarà de aceste greutOfi, din pricina unui curent
marin, mälttl adus de apele Nilului s'au ingrAmOdit atät
de mult in faf a gurii canalului inca't Il ameninfa cu bu-
potmolirea.
In fine cand incepuserá lucrOrile, s'a ivit o nouO, pie-
dicá: opunerea Angliei, care fiind urmOritá de ideia
tOierea.ismului i-ar primeidui interesele in Egipt si in
India, continua sà fie potrivnicä,", intreprinderii.
Cele dona concesiuni fuseserá date sub rezerva apro-
barii de ciare Sublima Poartá. Aceastà rezervii a fost
folositg, de Anglia, lar suveranul otoman, sub indem-
nul acesteia, se opunea din r&sputeri impotriva operei
conceputä de Lesseps.
www.dacoromanica.ro
137
Lupta apriga a lul Lesseps Invinge: cea
cale maritind a lumii se Incepe
A trebuit ca Ferdinand Lesseps s duca o lupta apri-
ga, spre a infrange opozifia otomon i sa faca Anglia sa
taca.
Astfel. s'a inceput taierea acestui canal poarta oea
mare a Orientului" §i. ce a dintai cale maritirna a lumii,
cu peste 20.000 de lucratori egipteni i cu o armatà in-
treagai de ingineri, care au muncit fara preget la .saparea
acesLui canal limp de 11 ani.
Nu txebuie insa uitat faptul ca saparea canalului a
fost usurata 0 de condifiile geografice locale, in lungul
istmului insiruindu-se cateva lacuri: Mensaleh, aproape
de Mediterana, in mijloc se afla lacul Timsah. (al Croco-
diblor) i Lacul Amar, spre Marea Ro0e, impotmolite
lug i innecate toate in stufarii.
Lucrarile de sapare a canalului au inceput din mlloc,
dela lull,' Crocodililor, spre cele d.ouri, ca/pete opuse.
Astfel canaul inceput in 1859 a fost inaugurat tibia
la 17 Noembrie 1869, asigurand lui Le3seps o mare
torie, care trezi, in cele (fin urma, un sentimnet de ad-
mirafie chiar printre Englezi.
Canalull de Suez masoara 169 km. lugime intre Port-
Said, pe Mediterana §i Suez, in fundul Marii. Ro0i. El
este destul de adanc pentru a da acces celor nmi mari
navi.
Strabaterea acestui canal, care dura 48-52 ore, prin in-
troducerea lumineielectrioe dealungul lui, s'a redus la
18-16 ore. Astfel canalul a ajuns o cale minunatal. Pa-
tru mari faruri sunt inalfate dealungul farmului medite-
ran. Cel dela intrarea canalului arwaca, lamina pàna la
3 km.

www.dacoromanica.ro
138
Canalul are trei porturi
AstAzi, canalul are trej porturi mari: Suez la Marea
Rosie, Ismailia la migoc, Port-Said la Marea Meditera-
na.
Asemeni, s'au creat: ateliere de reparatie, un post de
drage i un antrepozit de arbuni in Port-Said.
Pentru ca digurile malurilor canalului sa nu se stave
prin izbirea valurilor, vapoarele-inainteaza ¡met.
Societatea care 1-a creat are dreptul sí foloseasca con-
cesiunea canalului timp de 99 de ani (pan. in 1968) ti
Incaseze taxa dela vapoarele. i pasagerii ce-1 strabat
si din care Egiptul primeste 15 la Rita.
CAlgItoria prin acest canal se face mai ales noapt:mt, la
iuMina electrica, fiind mai racoare.
Calea Suezului o iau indeosebi mlrfurile grele. De
la vreo 500 vapoare care-1 strabateau in 1870, s'a ajuns
astAzi la peste 5.000 pe an, reprezentind un. tonai net de
26 mil ioane tone.
Cheltuelile totale s'au ridicat la 475 milioane de franci,
sum rv mica*, in raport cu foloasele ce le-a adus.
Deschiderea canalului de Suez a insemnat un mare
progrec3 in istoria relatiilor i comertului intre Europa
§i India sau Extrem-Orientul. Inainte vreme, pentru a
merge dela Londra sau Marsilia la Bombay sau la saw
gai, trebuia sA inconjori Africa pe un ocol urias. Caiia-
lui Suez a scurtat la mai mult de jumatate vechea
cale. j, cu toate ca navile sunt supuse la taxe mari de
trecere, mai mult de 11011a zecimi din comertul &litre
Europa si Extremul Orient imprumuta aceasta cale.
Cel mal scurt drum Yntre Occident si Orient: una
din principalele cai comerciale planetare
Canalul de Suez are deci o mare insemnraate econo-
mica prin scurtarea drumului din Europa spre Asia su-
dicA i rasariteana, ori spre Australia, continentul miste-

www.dacoromanica.ro 139
relor, facut alta data pe la eaprhtul sudic al continentului
negru. Astfel, drumul: Istambul-Bombai, pela Sudui
A fricei, avea 6.100 km., iar prin Suez numai 1.800 km.;
dala Marsilia la acela§i ora § australian pe primul
drum erau 5.650 km., iar pe al doilea, 2375, km. In
6411.0, mergand din Londra, banca omenirei, pt.:J:1 ca-
nal se face o economie de 2.850 km., iar calea America
India s'a redus la jumifitate.
Prin canalul Suez se face deci economie 5i de drum §i
de limp. Un exemplu lamurit: calea dela Hamburg la
Hong-Kong, de pe coasta r6.'sariteang, a Asiei prin
Suez este de 10.000 mile marine, prin canalul Panama
de 14.00.0; pe la Cap' ul Bunei Sperante 15.000; prin ju-
rul Capului loor 18.000.
Canalul de Suez este deci una din principalele cal co-
merciale ale intregului glob. Importanta sa nu poate
deal sa crease. Farr. indoiala, did transcontinentale au
fost creiate (Transsiberianul) sau sunt pe cale de creatie
(calea ferata din Persia §i calea ferata a Bagdadului)
insa canalul de-Suez passtreaza fata de ele avantajul u-
nei calatorii iware. Si, de altfel, istabilirea tuturor a-
cestor cai comerciale nu face decAt sí mareasca activita-
tea economica a marilor fì1ri ale Extremului-Ori:mt
(India, China, Japonia), care, devenite din ce in ce mai
mult centre agricole §i industriale, vor furniza comertu-
lui im aliment fara incetare crescut.
Deschiderea canalului Panama n'a mic§orat impor-
tanta Suezului, mai ales pentru. Anglia.

Una din eielle de aur ale navigatiel mondiale


Punând in comunicatie Mediterana §i. Oceanul Indian
,,lac englez", care mai inainte uiu putea intra in relatiuni
decat daca se ocolea Africa intreaga prin Apus, eanalul
de Suez a ajuns marea cale a comertului, care -e face
intre Europa §i Extremul Orient (India, China, Japonia,
Australia).
www.dacoromanica.ro
140
Pentru asigurarea stapanirei Suezului Poarta cea
mare a Orientului" i a drumului spre India, tara miro-
deniilor, Anglia a pus stapanire dealungul drumului
pe strAmtoarea Gibraltar, insula Malta, insula Cipru
*i Aden de pe coasta Arabiei.
Se poate spune el Suezul prima cale maritima, a ¡ti-
mer este una din cheile de aur" ale reginei marilor"

www.dacoromanica.ro
O prelungire a Europei:
Africa minoris
Bazinul apusean al Mediteranei imprejurul ca-
ruia se grupeaza Spania, Franta sudicii, §i Italia,
e3te marginit la Sud printeun cadrilater urial de
pamânturi inalte care inglol;eaza Marocul, Algeria
Tunisia. Aceastl insula muntoas i masiva care alciitu.
e§te o unitate geografica dintre cele mai minunate este
prinsa printr'o salba de depresiuni ocupate de ape ma-
rine sau de pustiuri. Acestui tinut s'a dat diferite nu-
miri. In primul rând, numele de ',Africa Mica", fiindca
este un continent in miniatura, iar relatfle sale ea A frica
propria zil3ä sunt in unele privinte asemAn'titoare cu cele
pe care Asia Mica le are cu marele continent asiatic.
i-au dat numele de ,,Tinutul Atlasulu?! sau Sistcm
pentrucA, intr'adevilr, lanturile Atlasnlui infrip-
tuesc unitatea acestui teritoriu. Geografii arabi numeau
aceastà regiune Moghrieb, Djezira el Moghrib, &flea
Insula occidentului", name folo3it încà i astlzi. De-
numirea de Berberia", dedusa dela populatiile care
locuesc, pare mai simpla' §i mai nimerita; ea a fost, de-
folosita' in antichitate in evul media, and,
eà se afla sub forma deformatii de Barbaria". Cateo-
data se spune cA Africa incepe la Pirinei; s'ar putea
spune, îns deasemni ca Europa se sfAr§e5te in marginea

142 www.dacoromanica.ro
pustiului Sahara. Acestea alcátuesc 2 formule diferite
ale aceleiasi idei. Dealtfel, Spania, prin structura sa
massivri, prin climat i prin toate caracterele sale geo-
grafice se apropie de spatiul african, iar Berberia, prin
1nfátisarea reliefului sblu, prin desfásurarea clirnatului
§1 prin caracterele populatiilor.sale se leagá mai mult
de Europa sudici sri face parte din grupa tárilor medi-
teranene. Inteadevár, strimtoarea Gibraltar Ware deck
13 km. lárgime intre Punta- Marroqui si Punta Cris.
Intro Sicilia si Tunisia sunt numai 138 km., dela Capul
Bon la Capul Boeo; insula Pantellaria i alte câteva in-
sulite scurteaza si mai mult acest interval. Tunistil, ca
altádatá Carta gina, priveste spre IYIediterana rg:;áritea-
ná, iar Bizerta define cheia trecerii intre cele dottl. ba-
zine. In partea med:aná, sub meridianul Marsiliei si Al-
gerului, Mediterana apuseaná are cea mai mare desvol-
tare: intre Alger §*1 Marsilia filnd 742 km., linia Paris-
Marsilia-Alger este marea axe,. a Frantei si a imperittlui
au colonial african. Capitala Algeriei este aproapc Ia
di3tantá egalá de cele douii extremiati occicientale i ra-
saritene ale Moghrebului.
Regiunile inteadevár pline de vieatá ale Berberiei
trebuesc cáutafe spre apele care o incadreazá, Medite-
rana i Atlantic. In acelas timp, ea se leagd, insa, de
Orient prin tinutul Tripolitaniei, de unde i-au venit emi-
grantii i invaziile.

StApanirea francezi fnfratevte Africa ncrdica


cu Occidentul
Dominatia francezá a avut ca efect ingemlnarea Afri-
cei de Nord la lumea Occidentraui,de care o clespártise
invazia arabri, fáng. insá a putea sii teargA influcntele
trecutului, fapt care face ca Berberia sii continne sá facä
parte din lumea islamului. In ceiace priveste A frica pro-
priu zisA, cu toate ci este legat5. teritorial, Berberia este
însi despártitá Prin nriasul obstacol al Sahariei. Lisa,
www.dacoromanica.ro 143
acest obstacol n'a fost de pepatruns, fiindca In toate e-
pocile populatiile negre,, au participat sub diferite for-
me j in pnoportii felurite, la viata Africei de Nord.
Berberia n'are limite precise deck acolo undo este
scaldata de apele inarilor;, Atlantic, Mediterana i gol-
ful Spre Sud, frontierele sale sunt cu mult mai
neprecise. Pe masura ce nc depäxtlin de Mediterana,
tinutul devine din ce in ce mai putin european si din ce
In ce mai mult african. Limita se pune, din punct de ve-
dere al structurei, acolo unde inceteaza incretirile Atla-
sului; din punct de vedere climatic, acolo uncle ploile a-
jung atilt de rare inck cultura nu se mai poate infaptui
fara ajutorul
Din punct de vedere al populatiaor i din punct de ve-
dere politic nu se intälnesc limite: locuitorii pustiului
Sahara sunt Berberi ca i cei cari träesc in Africa de
Nord; desertul hind, destul de sarac nu poate trAi numai
prin dl insAsi ci depinde si .de regiunile mai rodnice care-I
marginesc, atat spre Berberia eat i spre Sudan.
In infatisarea peisagiului ca si in clima si in obiceiu-
rile locuitorilor, iséhimbarea este gradata, iar tranzitia
usoara. S'ar putea lua drept limità salba depresiunilor
care urmeaza la Sud lanturile Ailasului.
Suprafata Africei de Nord astfel mArginita cuprinele
925.000 km. p., dintfe care 500.000 pentrut Maroc,
300.000 pentru Algeria si 125. 000 pentru. Tunisia. 0 su-
prafata aproape egala cu acea a Frantei §1i Spanieì la o-
lalta. Pe ingusta fasie litorall care urmareste marea se
concentreazá locuitorii si toate formele vietii. Berberia
a depins, insa, totdeauna de dominatiunile exterioare, o-
dinioarà de Roma, mai tArzin de Imperille musulmane,
astäzi de Franta.
Marocul, Algeria si Tunisia ne infatiseaza, nsä, dire-
rente, ate din punct de vedere al geografiei fizica cAt
din punct de vedere istoric; acestea sunt insa nuante,
lar nu, contraste. Asemlnarile pe care ni le prezinta Ber-
beria, dela un capat la altul, sunt inteadevar cu mult
www.dacoromanica.ro
144
mai izbitoare. Astfel, dacii pornesti din local ande Tu-
nisul a urmat cetatii Cartagina i inaintezi pântli in
punctul unde cele &it'll coloane ale lui Hercule si stiinca
.Gibraltarului marcheazä. limitele vechii lumi, aici struc-
tura solului, nici dispozitia reliefului, nici covorul vege-
tal, nici fizionomia locuitorilor si obiceiunile indigenilor
nu infAtiseaz1 diferente cu adeväirat fundamentale. lei
si colo, se intálnesc aceleasi massive muntoase, orientate
in general in sensul latitudinei, lsând intre ele culoare
de cttmpii urmate, dupa epoei, de influentele civiliza-
torii sau de invaziille barbare.
Petele verzi ale vegetatiei pliduroase sau ale maquis-
surilor se amestecii cu pelele gällbui ale gramineelor tis-
cate sau a solului gol, dând tinutului acel aspect asema-
n'ator cu pieaea. panterei.

Unitatea geograficI a Berberiei este evidentA Cu toate


cA evenimentele au despArtit-o In trei pArti
Imprejurul aglornerilxilor sedentarilor, refugiati in ge-
neral pe inratimi, se insiruesc ineanatoarele livezi de
mAslini i smoehini. Câmpiile sunt ocupate de cereal()
care folosesc de Aline caprelor i oilor nomazilor.
Daca, îns, in° loc de a urm.iri litoralul dela Cartagina
la Tanger, mergem pe marginea sudicä'. a Berberiei, intal-
nesti dealungul acestei ci, urtnata odinioarti de pelerinii
musulmani sau de cltre nomazii Saharei, aceleasi Ksur-ii
(adica sate din pustiu), adevarate insule de culturrt si de
via% sedentara.
Unitatea geografidi a Berberiei este evidentli cu bate
evenimentele a despärfit-o in trei pär1i Marocul, Al-
geria si Tunisia. Nici °data frig intre aceste finuturi de
nedespartit, nu s'au putut trage limite precise. Algeria
fecundatä de 're-un secol de o civilizatie superioarl a
fost insAsi punctul de plecare de uncle influenta francezrt
a radial peste intreaga Africa de Nord.
Daca Franta stabilit protectoratul asupra celor

10 www.dacoromanica.ro 145
doua tinuturi care incadreaza Algeria la Vest 3i la Est,
aceasta a f5tcut-o pentru a avea in mainile sale ,,cheile
casei" sale. Tunisia si Marocul alcatueste pentru Algeria
un camp de expasiune natural.
Berberia, in ansamblul sau, este un podi§infinc earuia
lanturile muntoase Ii formeaza marginiie i trepide. In
afara de cele doua extremitati ale tinutului, In Marocul
apusean si in Tunisia rasariteana, campiile :tome nu aco-
par deck o suprafata restrhns4 Struetura Berberiei a-
minteste nu de cuprinsul Frantei unde o serie de campii
joase .se grupeaza armonios imprejurul unui masiv cen-
tral, ei in deosebi despre Spania, tara de inalte campii
launtrice, prinse -intr'un chenar de munti, unde
joase au o intindere mica si se intalnesc numai la mar-
gine.
Partea central a a Berberiei, adiea Algeria, este cea mai
compacta. In cuprinsul ei lanturile vecine Mediteranei F,i
cele care miirginesc Sahara se departeaza cel mai mult.
mire ele ce intinde o zona interioara de tinutri ¡mate oeu-
pate in centrul lor de bazine inchise. Aceasta zona laun-
trica îi schimba caracterul spre est in Tunisia, spre vest
in Maroc. Din punct de vedere al geografiei, incepe aculo
rinde vaile principale i comunicatiile se orienteza nu nu-
anai spre Nord ci spre Est, spre marea airtelor. La fel
Marocul incepe acolo unde apele curgatoare Îj cleschid o
cale spie vest. Campiile Marocului apusean corespund cu
acelea ale Tunisiei rasaritene. Relieful cel rnai semet se
inthlneste in deosebi in Maroc.
Punctul cel mailnsemnat al structurei Berberiei este
existenta unei serii de campii etajate si trepte muntoase.
in general cu atia mai inalte cu cht inaintam spre Sud.
Factorii geologii i fadorii climatici actionand in ace-
las sens ca si factorii curat hipsometrici, due la imprixti-
rea Berberiei inteo serie de 7,one paralele cu coasta medi-
terana, urmandu-se in sensul latitudinei. Urmárile acestei
dispozitiuni astipra culturilor, felului de viata al locui-
torilor i asupra istoriei acestui tinut au frost covarsitoare.
www.dacoromanica.ro
146
In acela§ timp, alaturi de aceasta succestune a zonelca lon-
gitudinale exista' i o serie de depresiuni i înfimì tran-
sversale, perpendiculare pe directia cutarilor.
Reliefui marilor care ocolesc Berberia este foarte carac-
teristic. Astfel zona adancimile mai miei de 200 mein
(soclul continental), care este atat de desfasuraia in marile
din Nordiul Europei, lipseste aproape cu desavimire pe
coastele nordice ale Marocului i Algeriei.

Clima hotarAfte caracterele fandamentale


ale Berberlei
In Berberia se inalnese (Iowa mari elemente structurale:
zona cutarilor alpine ale Eurasiei i soclul rigid ca.re for-
meaza Africa. Reactiunea acestor doua clemente deter-
mina relieful reginnii. La drept vorbind, Berberia este a-
fricana prin Sud, europeana prin Nord, iar aceasta o-
pozitie înfluenfeaz i asupra geografici umane. Fizio-
nomia Africei de Nord s'a modificat de mai multc ori
cursul varstelor geologice pentru a ajange pyogresiv
pana la infatisarea de astazi.
Cutremurile de pamant atat de violente si caracterul
tectonic pe care ni-le prezina aceot Pint pare a arta
ca echilibrul unei parti din scoarta sa este inca nestabila.
Daca trebue sA facem apel la tectonica, pentru a into-
lege config-uratia generala a Berberiei, climatul sau este
factorul care ii determina caracterele fundamentale. Fe-
nomenul principal este regimul ploilor. In aceasta pri-
viuta, Africa de Nord in intregime este supusa reg,imu-
rilor ploilor subtropical° ale sezonului rece; pretutin-
deni, In Berberia se desprind doux epoce bine precizate:
epoca ploioasa (toamna , iarna i primavara) si epoca
uscati (vara). Cat priveste cantitatea paoilor, ea depinde
de imprejurarile locale si difera mult dela un punct
fa altul.
Printre vanturile mai insemnate care bintuesc Africa
Je Nord., sirocco trebue pomenit in primul rand, vant

www.dacoromanica.ro 147
uscat i insotit de nouri de prafuri. El este cunoscut
Algeria §i Tunisia sub numele de guebli (vant de sud),.
in Maroc sub cel de chergui (vant de est),
In Africa de Nord, in afar'á de m4ciirile generale ale
atmosferei se intgilnesc i vinturi locale, desf4urand11-
se dela mare la uscat i invers.
Numeroase cauz,e se reunesc pentru a face oa tempe-
ratura sA varieze la scured distan% in Berberia §i anu-
me: influentele potrivnice ale márii. i Sahariei,
expunerea, iar in unele cazuri chiar natura solu-
lui i prezenf a sau lipsa vegetafiei. Dintre bate In flu-
enfele, InsA, acca a marii, mat muit decat cea a altitu-
dinei, deterruin5 temperatura.
Berberia in ansamblul su se prezzintä ca un uria dig
de care se izbesc curentele atmosf erice. Pártile aces-
tui dig care, fie prin expunere, fie prin iniiltimea lor,
sunt primele atinse .sau cele mai direct opuse viinturilor
umede. primesc precipitatiile cele mai bogate. Exis-
o seMere gradatà a ploilor, pe ansásuiti ce te apr
de tropic. In fiecare munte, versantul expus vánturi-
lor umede se deosebete de versantul cel adápostit.
In general, in Africa de Nord, se deosebesc cinci zone
dé precipitatiuni: o ionA foarte ploioasá (peste S(JO min.
ploaie); o zona ploioasa (600-800 mm.); o zonii, pufin
ploioasa (400-600 mm.); o zonS, foarte putin ploioasI
(200 100 mm.); in fine o zonsd uscata (cu mai putin de
200 mm.)

Jadaclad dupI barn, Africa de Nord, ar trebui


sa aibe cursuri de ape
ZApada are o mare importan% in Africa de Nord, al-
cátuind rezerve de umézealii pentru. sezonul uscat si pre-
lungind in parte §i sewnul ploilor.
Conditiile prielnice caderii zápezii suni rareori intáp-
tuite pe litoral, mai putin incä.' pe litoralul atlantic, cu
coast4 neteda, deck pe litoralul rnediteranean.

148 www.dacoromanica.ro
Dadi cantitatea ploilor este foarte felurita dupii. re-
giuni, .sezonul caderii lor este pretutindeni, cu putin a-
proape aeelas; ele cad..in timpul sezonului rece (toamna.
iarna i prirattvara), iar sezonul cald este lipsit de ume-
zeall.
Dacsd judeciim dupii harta, Africa de Nord ar avea
numeroase cursuri de ape, precum i lacuri mart Ins5.
aceste cursuri de ap'ä sunt ueduri sau lacuri inmate sot-
turi i ebkra, care se deosebesc mult de apele curga-
toare sau ,stagnante ale tinuturilor noastre.
Cursmile de ape si lacurile Africei de Nord sunt pe-
iodice ca i ploile. Multe din cursurile de ape ale Afri-
cei de Nord sAra."cesc in ape, pe milsurg, ce se depärteazii.
de izvorul lor. Uneori sub albia br apa se pastreaziiIn
nisip.
Pe versantul mediteranean, structura tinutului com-
pus h.' din mari bande muntoase, mai mult sau mai pulin
paralele cu marea, este in general o piedicg formUrit
inarilor retele fluviale.
Bazinele inchise ale regiunei endoreice poartthi nume
felurite: sotturi, sebkra, zahrez i gueraâ.
Climatul are o influenta capital asupra regiunilor
teliene si a celor stepice. Solurile din Tellul Berberiei
sunt in general cu mult mai sarace in humus ea cele ale
Europei nordice.
In sfArsit, vegetatia Africei de Nord, este o vegetatie
cu adevArat znediteranee, care trece gradat la o vegeta-
fie de step, apoi la desert, in timp si pe mgsuri ce con-
difiunile mai prielnice, ca urmare a depdrtiiirii de
mare si a raritAtii ploii.
Flora se compune in majoritate din specii meditera-
nene, Cu o grupit foarte insemnatà de specii din Europa
mijlocie, refugiate in raunfi si in localiatile cele mai
reci si cele mai umede, Urmele unei flore subalpine si al-
pine si infiltratiuni ale florei desertice.
Berbera 'se peale impä'rti In cinci mari domenii bota-
nice: 1) Domeniul mediteranean lusitanian; 2) Dome-

www.dacoromanica.ro 149
Diul mauretano atlantic; 3) Domeniul mauretano me-
diteran 4) Domeniul mauretano stepic; 5) Domeniul
inalfilor munti atlantici.
In Africa de Nord, si in celelalte finutuni mediterane,
domina arborii i arbustii xerofili cu frunze perzistente.
Deasemeni, plantele bulboase detin un loc de frunte in
ace3t peisagiu, aceperind suprafetele reci ale Europei
nordice, si vara, adica in sezonul uscat. In general, cei
dei factori principali ai vietii plantelor, cáldura si unte-
zeala, sunt in raport invers unul cu. celalalt; perioadele
repausului vegetatiei fiind prilejuita atál de frigul ier-
nii cat i d'e usaciunile verii; deasemeni cele dona cree-
teri ale vegetatici sé manifesta una toamna cu reintoar-
cerca plollor si alta primavara cu intoarcerea caldurii.
In regiunile muntoase, iarna mai rece °preste vegeta-
tia; la fel o umiditate mai atare intarzie sezonul uscat.

In A frica minora, omul a modificat peisagiul vegetal


Formafile bufonice ce se pot deosebi in Africa de
Nord este unul dintre cel mai felurit. Esentele domi-
nante ale formatiunilor paduroase ale Berberiei sunt
stejarul i ra.$inoasele. Inteadevar, stejarul i coniferele
sunt esentele care ocupa cele mai intinse suprafete in
Africa de Nord.
Formatiile stepice ocupá spatii intinse in Marocul ra-
saritean, in Algeria si Tunis'a. In Marocul r4sAritean,
stepele înainteazì aproape pAnfi in marginea madi, alfa
(stipa teriaeissitna) este cea mai cunoscuta dintre grami-
neele stepelor.
Limita sudica a stepelor si a vegetatiei medí teranee
urmeazá versantul sudic al ultimelor teliefuri ale Atla-
sului.
Omul a introdus in Africa de Nord cateva plante exo-
tice care s'ad naturalizat i fac astazi parte din peisa-
giu. Omul a distrus insZi *egetatia spontana i a moclifi-
eat adanc covorul vegetal, fie prin cultura, fie prin no-

150 www.dacoromanica.ro
madism pastoral. Indigenii, in ciec3ebi, manifestä o ade-
äratä urA impotriva arborilor. Apoi, in toatc peisagiile
mediterane, pädurea prezintä o slabä. renstentä, dacii a
fost odatà distrusä, ea se reconstitue greu.
Peisagiile Africei de Nord au fo3t modelate nu nunni
de &are agenfii atmosferici actuali ci si de cei ce s'au
exereitat in trecut. In general, hidrografía i vegetatia
poartä urmele schimarilor climaticb. In deosebi in epo-
ca euaternarä, s'au produs schimbäri profunde si rope-
tate. In Africa de Nord' au fost mai multe faze uscate
si mai multe faze umede, dupä cum in Europa au rosi..
mai multe faze glaciare.
Cu privire la geografia umanä este greu sd se deter-
mine in ce ordine s'au succedat populafiile nretstorice
In euprinsul kfricei de Nord i sä se rect7nottscä aria dis-
tribuirei geografice a diferitelor civilizatiuni. In aceastä
privintä, trebue säi" tnem seamä, de faptul eä. perioadele
glacare care in Europa au fäcut unele regiuni nelocui-
bile, nu s'au intins peste Africa minorà.
In decursul mileniului al II-lea inaintea erei crestine,
diferite state maritime au ajuns in Mediterana la mare
putere. Pe coast ele märii Egee s'au stabilit Aelteenii,
Dardanaenii, Licienii i Tirienienii, Intre aceastä mare si
Africa, Cretanii au fost un timp, sub domnia legendarä a
lui Minos, stäpänii Mediteranei räsiiriteane. Aceste po-
poare ale märii, cum le numeau faraonii, intrefineau
relatiuni cu L;bienii. Colonizarea fenicianA inseantnii
pentru Africa de Nord inceputul timpurilor istoriee. Din
secolul al XII-lea inaintéa erei crestine, Fenieienii
intemeiat stabilimente pe coastele africane; mai intai
eoi..riptoare asezate pe instile san promoutorii usor de a-
pitrat.

Franeezli au relnat opera civilizatorle a Romanilor


Incepänd Cu secolul al V1II-lea, Cartagina impus
suveranitatea asupra Fenicienilor din Occident, luptiind
www.dacoromanica.ro 151.
tU succes in bazinul apusean al Mediteranei impotriva
concurentei elenice i strabatand columnele lui Hercule.
In secolul al V-lea, ea si-a constituit un teritoriu care se
intindea peste Tunisia nordica si peste o parte a provin-
ciei Constantin. In restul Africei, Cartagina n'a exerci-
tat nici odata. dominatia sa directa. Dominatia romana,
progresand dela Est la Vest, n'a fost niciodatal complecta
In regiunile apusene care corespund cu Marocul actual.
Colonizarea romana, s'a efectuat printfun intreit pro-
cedeu: introducerea imigrantilor romani, legaturi ¡litre
Romani si indigeni, transformarea indigenilor in Ro-
mani. Prosperitatea materiall a fost foarte ma.re. Intea-
devAr, s'au construit nuineroase centre urbane ale caror
monumente brazdeaza regiunile care sunt astazi deserte;
numeroase sate impanzeau atunci campiile in cuprinsul
carora astazi nu inalne§ti decal corturile uomazilor. In
deosebi, in Tunisia §i. in provincia Constantin, zona cul-
tivata in ei-Joca romana dep4ea limitele de astilzi. Culiu-
rile dominante erau cerealele si arborii fructifert: carts-
linul, vita de vie si smochinul. Comertul ajunsese la o
stare infloritoare. Prosperitatea Africei romane este a-
testat de calificativul de granar al Ttomei", cum i se
spunea adesea. Graul pe care Africa Il procura Itatici.
(din care o treime pentru aprovizionarea Rome», nu era
numai produsul unui export comercial, cea mai mare
parte fiind datIl ca impozit. In plus, trebue sa amintim
ca cele douit cnituri ale Africei vechi, cerealele i masli-
nul nu erau concurate pe pieti de catre cerealele Euro-
pei nordice i rasaritene, precum si de cele ale lumii
not Francezii au reluat in Africa de Nord opera eivili-
zatoare a Romanilor ai caror urmasi par in ochi indige-
nilor. Intre situatia lor i acea a Romanilor , sunt insa
deosebiti mari. Opera colonizatoare a Romei a fost pre-
cedata prin acea a Cartaginei; ea mi se gasea cum era
Franta in 1830 in prezenta unei fAri ruinatc prin secole
dearanclul de anarhie.

www.dacoromanica.ro
152
Istoria Berberlei este o succesiune de dominatiuni
pe care le-a suf erit
In secolul al VII-lea, cvilizatia antica izbita prin pro-
pria sa decadere, prin desele revolte ale indigenilor, a
pienit suf loviturile cuceririi arabe. De atunci Africa de
Norci a incetat A* mai fie legata de lumea Occidentalui,
pentru a face parte din Orient §i din Islam. Unitatea me-
diteraneapa este rupta. Cucerirea araba din secolul nl
NH n'a avut caracterul unei invaziuni, cum .1 fost soco-
tita odinioara. Istoria A fricei de Nord, nu este &eat is-
toria dorninatiunilor succesive pe care ea le-a sufcrit:
dominatia feniciana, romana, araba i franceza. Aceste
dominatiuni au influentat putin, nu numai asupra etno-
grafiei sale, ci i asupra starii sale sociale si politice. Ber-
beria n'a fost In intregime romanizata, ici arabizatti;
islamizata.
indigenii Africei de Nord se impart, din punct de ve-
dere al felurilor de viata, in sedentari, nomazi
Africa se compune din munti in .cuprinsul carora lo-
cuitorii pot ,sa se aseze i sa se apere si din stepe, dea-
curmezisul carora triburile cele mai puternice sunt ne.
voite sa. tse deplaseze din pasiune in pasiune. lndigenii
sunt deci sedentaii si nomazi. Sedenfarii si-au conAruit
sate si-au creiat gradini si-au muncit câmpul; nomazii
si-eu urmat turmele care le cra carnea si lana, n'au nici
un fel de case si stapinesc pamântul in comun. O gre-
sala traditionala *si care pare Inca i astazi inretdacinata
consta in. credinta cal toti Berberii ar fi sedentari; iar A-
rabii nomazi. Insa nu Arabii sunt cei care au introduq
viata nomada in Africa nordica; astfel scriitorii echi
vorbesc d,espre Berberii nomazi, deosebiti de 13erberii se/
dentari. Intr'un cuirant, in Africa nordica au existat in
bate epocile nomazi i sedentari, fiindca in acest tinut
sunt spatii care sunt prielnice nomaciismului, lar altele
vietii sedentare.
Harta repartitiei nomazilor si a sedentarilor, ca

www.dacoromanica.ro 153
cea a vegetatei, se suprapune exact peste aceea a ploi-
lor; Tellul este domeniul sedentarilor, iar stepa acel al
nomazilor. Formele de tranzitie intre sedentari i nomazi
corespund cu re,giunile de trecere intre Tell si stepti.
insufle de populatiuni sedentare In niijiocul nomazilor,
Cu insule cUltivabile j irigabile ale stepei i ale lizierei
sahariene.
Pentru a intelege Berberia contemporana trebue
nem in seama opozifia dintre nomazi §i sedentari. Intre
aceste feluri de trai sunt mai multe trepte 9i se poaie
spune ca, cele mai multe dintre triburile africane sunt
mai mult sau mai putn nomade, mai mult, sau mai pu-
tia sedentare. Se trece printr'o serie de grade dela indi-
genii complect sedentari la marii nomazi ai Saharei.
Adesea, In acelasi trib, unele fractiuni sunt mai Inuit
sedentare, fiindca au mai multe pamanturi de cultura,
altele mai nomade, fiindca ele au mai ales turme §i pa-
§uni.
Unii indigeni nu se deplaseaza deat cAteva sute do
metri, principalul scop al deplasArii fiind de a se Isar
pa de paraziti. Migratiile pastorale sunt cele mai intinse
In intreaga Berberie, amplitudinea lor trectind de 700
km.

Indigenli trec utz or dela vieata nomada la cea


sedentari l Invers
Aceste deplasari sezonale se infatiseaza sub o multime
de nuante loc.ale. In masivele muntoase ale Marocului,
In deosebi in Atlazul-Mijlociu altitudinea cea mai mare
Introduce forme de nomadism cara se deos.ebesc de cele
ale Algeriei i Tunisiei. Uneori, in locul une d dole
transhumante, aceea de iarn i de varA, in Maroc se
servA o singurii, mi§care, varacare atuinte§te de trans-
humanta alpina. In general, pe masura ce Maintain mai
mult spre Sud, cu atta migratije trebue sa fie mat mari.
Dealtfel indigenii nu transbumeaza când tinutul ion i.-te

154 www.dacoromanica.ro
prielnic, pentra putea scoate hrana pentru hifi regu
an. Indigenii trec uyr dela viata nomada la viata seder.-
tara i invers.
Pe Pang diviziunea traditionala a indigenilor in no-
mazi i seclentari, felul lor de viata ii imparte si in:
arboricultori, cerealisti i pastori.
Sedentarii din Africa de Nord, ca i toti meditcrana-
nii, se ocupA in deosebi cu cultura arborilor fructiferi.
incligenul, care. este un neindemilnatic cultivator de ce-
reale i crescator de vite dovede§te însà o mare inge-
niozitate si o grije neintrecuta pentru intrefinerea livezi-
lor sale de pomi i pentru gradinile sale. Regiunea cea
mai caracteristica in aceasta privinfa este Cabaia. In
Maroc, zona de contact intre munte i campie, pe care
marocanii o numsec diara" (piept), este insotit,
sebi la piciorul nordic al Atlasului inalt, de o zona de
gradini i livezi. Chiat. in Tell, irigatia este folosja
ori de cate ori este posibil. In Sud, singurile culturi po-
sile sunt cele cu irigatie; procedeele irigatiilor fiind cu
putin aceleasi ea si in Spania, Sicilia si in Levant. In a-
fara de massivele muntoase, liveziile sunt localizate im-
prejurul oraselor. Cereale sunt insA cele care alcatuea-
cultura principala, din, ele trgind cea mai mare parte.
a populatiei.
Indigenii dispun de aceleasi animale domestico cari
sunt folosite la munca agricolre in Europa: bout, calul,
magarul, catarul carora se adaugà spre pärtile sudice
camila. Ei cuno§teau, deasemeni, i carul.
Indigenii gaseau in cereale o productie care cores-
pundea felurilor de alimentafie procedeelor lor
cultura. Cultura cerealelor este, de altfcl cea mai ieftina.
Mad indigenul producea mai mult de cat consuma, usor
putea sà vAnda cerealele ce-i prisosea.
Un fapt trebue subliniat: exista o mare deosebire in-
tre grija cu care indigenii ocrotesc culturile arborescente
neglijenta pe care o manifesta fata de culturile lor a-
nuale de cereale. Va trebui; insa, sa se tina seam i de

www.dacoromanica.ro 155.
faptul cA intrumentele de care dispune cultivatorul
-mint cu totul primitive, lar in cele mai multe regiuni, ca
ormare a realitatii i neregularitatii ploilor, cultura este
un adevarat bilet de loterie.
Cand pamantul a fost inAmintat cu cereale, indige-
nul nu mai revine acolo, decAt la secerat, pentru
strange recolta. De indata ce samânta a fost incredintata
solului i§i socote§te opera indeplinita, restul
-du-1 pe seama Domuului. Astfel, cultura cerealelor Ii fi-
xeaza deci mult mai puf in decât cultura arborilor fructi-
f eri, care cer griji continue.

Locuitorilor campiilor se opun cel din (map


Indigenul care duce vieata past ora1 i nomada poate
aiba culturi pe care sa le viziteze n.umai de doua ori
pe an, la semanat §i. la secerat. Cultivatorii de cereale
sunt in realitate semi-nomazi. Agricultorul european
este in primul rand sedentar. Metodele crescatorilor de
vite sunt tot a§a de primitive ca §i. metodele agrieole.
Printre factorii determinanti ai habitatului, indigenii
irebue sa tina seama de apropierea pamantulni de cut-
Jura, de prezenta apei i de siguranta.
Cortul (Khaima, aham) 'este locuinta populatiilor pas-
torale ale Africei de Nord; el este de origina araba
pare a se fi rilspandit destul de tarziu printre Berberi. In
Africa de Nord, corturilE; ocupa intinderi mart. Cu toate
en," cei mai multi nomazi traesc sub corturi, nu toti eel
care locuesc sub corturi sunt nomazi.
Locuitorilor campfilor se opun cei care traesc in orae.
In Africa de Nord, mai malt ca in ori care parte, existä
o Veosebire mare intre tarani i oraseni. In or,w ca
In triburi este un ame3tec de Berberi §i de Arabi cari
alcatuesc fondul populatiei; spre orase exista un aflux
neincetat de Omni (berrani), care dupa ateva generatii
se confunda cu adevaratii ora§eni (hadar). Orasele cu-
elemente speciale, in priraul rând musulmani
emigrati din Spania.
www.dacoromanica.ro
156
ca pretutindeni, sunt o populatie raai mutt
urbana; ei au minunate aptitudini cotnerciale, ilesvoltaie
printeun atavism secular, jucand un rol insemnat in
viala oraselor. Unii sunt adevArati ind!geni. Berberi con-
vertifi la iudaism Iudei din Orient, iar alfii ain
Spania. In Maroc cei ce vorbesc araba sau berbera
sunt numiti plichtim (filisteni), palestinieni, care vor-
besc spaniola sunt numifi forasteros (straIni). Orasele
sunt principalul sediu al industriei i comertulut, indus-
tria avand acelas caracter ca j industria famil;alä a
cAmpillor; in nici o parte nu sunt adevarate man ufac-
turi. Burghezimea oraselor se compune in deosebi din
fu.nctionari, profesori si comercianti, categorii sociale
foarte apropiate infra ele.
Indigenii semi-nomazi au adesea un tip de locuinte in4
termediarii intre cort i casä: gurbi sau mechta; ceca ce
caracterizeaza un gurbi este ca el se infatiseaza ca un
adapost provizoriu.
In timp ce exista numai o singura categoric de cor-
turi, intalrum felurite specii de gurbi, dupà natura nutPl-
rialelor folosite; acoperisul este in general din paie de
eerettle si din trestie.
De gurbi .se poate lega qi zeriba din Sudul tunisian
algerian, formata din trunchiure de palmieri. In
nisia, se cunoaste Kib-ul, colibl din ramuri i maaturat
ale carui ziffuri sunt din piatra sau pamânt batut. In
Marocul apusean se intalneste o formA speciala de gurbi
numitì nuala, cilindru sustinut printr'un con, din trestle
sau paie.
Locuinfa tipicA a sedentarilor din Africa de Nor este
e casa de pam'ant sau de piatra, cu acoperisul in terasa.
Casa se numeste dar in limba araba, akham la Cabili,
tiguermi, tadderi sau tazekka in alte dialecte berbere.
Casa indigenä n'are in general, decAt o camera.
Dupà cura niel toti locuitorii corturilor nu Funt no-
mazi, la fel nici toti locuitorii caselor nu sunt strict se-
dentari. Cand ei pärsesc locuintele lor, ej inmagazinea-
www.dacoromanica.ro
157
za recoltele in construcfiuni fortificate. In Sudul tuni-
sian §i in Tripolitania se intllnesc granare numite rhor-
fa.

In Africa mlnorl se trece ugior dela locuinta rural&


la cea urbana I invers
Sedentarii din Africa de Nord sunt in general concen-
'&0 in ora§e. In pArfile sudice, concentrafia este cerutii
din nevaia de irigafie §i din ve§nica nesigurang. Locui-
torii se grupeazA aproape de un finut Cu palmieri §.1
fiecare palmerArie exista o serie de sate fortificate numite
Ksur, inconjurate de ziduri §i flancate de turrturi de ve-
ghee. Ksarrul este un centru de aprovizionare pentru no-
casele sale care se aliniaza in marginea strIzilor
qtrAmte, sunt de o architectura." complicafa; Ksar-ul eiste
un adevArat ora 1n miniatura foarte deosebit de tarp"-
oarele fAranilor cabili §i rifani.
In general se trece prin tranzifie neohoservatá dela wa-
rele orar la micul ora § §i dela locuinfa ruralA la cea ur-
hanL De indatA ce o aglomerafie este inzestratrt Cu un
ocol de zid (kasba), cu un minaret, aceasta este pentru
indigen o medina adica un ora. Natura a preglitit ca-
dril in in care omul a a§ezat centrele umane, mai mult
sau mai puf in insemnate, mai mult sau mai pufiti dura-
bile, fiind efemere sau permanente, dupA, nevoile la care
corespund.
Berberia n'are centre natural impuse de geografie;
n'a putut srt-§i gAseasca nici o data.' centrul, imprektrul
cAruia se grupeze pAr-file anexe; nici o regiune n'a reu-
§it inea s jeace rol! regiunei Lafinlui, Brandemburgu-
lui sau marelui Ducat al Moscovei. Intradevgr. in in-
gusta fA,%e Moral, roditoare, care mArgine§te Meditera-
na, au putut stt se inalfe cetáfi cu adevArat insemnate
durabile. i tot la extremitAfile acestei fii, vieafa ur-
banA s'a concetrat la punctele de intalnire cu Sicilia
Spania, in vecinatatea strAmtorii Gibraltar i a canaluilui
www.dacoromanica.ro
158
Siciliei, unde Berberia se afla in contact cu lumen exte-
rioara, in relatii cu Drile mai bine dotate i mal civili-
zate de cat ea.
Orasele excentrice ca Tunis i Tanger n'au putut sa-si
impuna autoritatea lor in acest tinut. In Berberia pe
care insasi natura a sortit'o imbucatg,tirii politice, 'peste
care s'au succedat atiltea dominatii straine, orasele sau
inlocuit unele pe altele i numai cateva au durat dea-
curmezisul istoriei.

Indigenil simt conservator!


Viata urbana este foarte veche in Africa de Nord, insa
ea nu elte de origina indigenii. Adevaratele orase mari
au fosi rand pe rand, dupa epoci, feniciene, romane, ara-
be, tureesti, andalu.z i rareori berbere.
Fenicienii au intemeiat orase pe coatele mediterane
chiar 4ela inceputul istoriel,Catarginenii le-au urmat,
desvoltAnd un oarecare numar de centre. In epoca ro-
mana, vieata urbana a luat o mare desvoltare in deosebi
in Tunfesia si in partea rasariteana a Algeriei actuate. Ro-
manii, mari conotruetori, au acoperit solul african cu mo-
numente, temple amfiteatre; teatre, bai i arcuri_ de
triumf ale caror rnine ne minuneaza inca, astazi. In
prezent, dela un cap& la altul al Berberiei se gasete, cu
usoare nuante, aceleasi forme ale vietli urbane. Nu nu-
mai intre Fez si Tunis se observa asemanari ci pang, la
Brussa, la Damasc j chiar pana la Samarcand. ,.A.ceste
asemanari sunt datorite condifilor climatice st obicein-
rilor sociale. Orasul indigen cuprinde de obiceiu trei
parti: Kasba, resedinta guvernatorului orasului salt a
suveranului, cartierul birourilor si al cazarmilor, in ge-
neral asezat pe un punct culminant si mai la o parte de a-
glomeratie; mellah-ul sau ghetto-ul rezervat evreilor; in-
fine medina pro,priu zisà, divizata in cartiere, desprutte
intre ele prin_ porti In timpul .noptii. Fortificatiile care
inconjoara orasele sunt flancate de turnuri i intrerupte

www.dacoromanica.ro 159
prin porti. Aceste porti sunt impreung cw moscheele
fântanile principalele monumethe pe care le C011tih ora-
ele indigene ale Africei de Nord.
Cartierul comercial al oraplui are o infá4i5are spe-
cialgs; aceasta se nume§te bazar in Orient, iar in Berbe-
ria Suk; suk-ul este alcgtuit din strázi foarte inguste, al-
te"ori chiar boltite. Ceea ce izbe§te aici pe europeni csie
ocmai ingustimea &tuition
Ilegemonia francezg care s'a stabilit in Algeria in
1930, in Tunisia in 1881, in Maroc in 1912 §i instalarea
In cuprinsul Africei de Nord a unui mare numgr de eu-
ropeni, a pricinuit schimbgri In sânul societglii indigene.
Aceste schimbgri sunt cu milt mai Insemnate in Algeria
cleat in TuniSia i deal in Maroc.
Probaema indigeng a fost rezolvatg in unele tgri prin
exterminarea indigenilor sau prin reducerea sclavajului,
In alte pgrti printr'o topire etnicg a diverselor elemente,
fapt care se indepline§te in America lating de patru se-
cole. In Africa de Nord n'a fost nici exterminare, niel a-
serviri i nici fuziuni etnice ci o adevIratg, justapune.re,
Mrg. amestecul indigenilor i europenilor. In Maroc i in
Tunisia, pentru ratiuni de sigurantg, de higieng 0 de
esteticg, ora§eae indigene sunt despgitite äe ora§ele euro-
pene; insg, chiar in Algeria se intalnesc totdeauna car-
tiere europene, izraelite §i musuilmane.
Indigenia sunt extrem de conservatori; traditionalisti
inteun fe! impermiabili. Ei n'au fost convin0 nici o
datii de superioritatea civilizatiilor noastre afarg de in-
Nentiile materiale i mecanite.
Mal in ultimii ani, nu s'a cunoscut cifra global a &-
pulatiei indigene din Africa de Nord. Dupg ultimele so-
coteli, Africa de Nord ar avea pesie 17 mil. locuitori. A-
ceastg populatie este foarte neegal distribuitg. Zona cu
o densitate sub 5 loc. pe km. p., coincide cu zona unde
cade mai putin de 300 mm ploaie. In stepil, nomadismu1
tranhumanta ne inatiseazg o densitate mica; la f el in
regiunile.sahariene subsaliariene.

160 www.dacoromanica.ro
In Maroc zona cea mai populata corespunde cu ve-
chiul tinuf Malchzen. In Algeria cele trei sferturi ale in-
digenilor se gasesc in Tell, iar densitatea descreste dela.
N. la S.
Daca aproape mai toti indigenii sunt grupati in in-
gusta fasie care se intinde in marginea Mediteranc.i.
densitatea In aceasta zona este foarte felurita. Reparti-
tia populatiei in Tunisia prezinta cam aceleasi caracte-
re ca i in Algeria. Vieata urbana a fost totdeauna mult
Thai desvoltata in Maroc si Tunisia cleat in Algeria. In
Maroc sunt peste un milion de citadirli, adica 16"'0diii
populatia indigenä, in Tunisia 420.000 &licit' 17°/0, iar In
Algeria 600.000, adica 9Vo.

Europenii sunt grupati mai mult In tinuturile


mai uniezite

Situatia in zona temperata, prezentand acelea§i carac-


tere generale ca i celelalte tinuturi scaldate de Medite-
rana, Africa de Nord nu prezintit,' fata de aclimatizarea
europenilor piedici pe care le infatiseaza aclimatizaxea
In tinutrile tropicale. Africa de Nord prezinta, fall de
popularea european i alte piedici.
Europenii prezinta 14% dn populatia totala. Popula-
tia europeana, mai intai concentrata in orasele Alirer,
Oran, Bone, Philippi-vine, Constantine si in impreju-
rimi s'a intins pe incetul i in intreaga Algerie.
Europenii sunt aproape mai toti grupati in zona uncle
ploile sunt destul de bogate, ca adevaratele culturi sa fie
posibile fara frigate.
Popularea europeana nu s'a efectuat numai printeo
penetratie progresiva dela mare spre interior ci ea s'a
conformat naturii regiunei care se juiapune in Algeria
a.stfel: campii litorale, campii interioare, raasive mun-
toase i inalte campii stepice. Mai intai campiile Morale,
apoi cambile interioare au primit colonii de europeni;

ii www.dacoromanica.ro 161
rnaissivele muntoase au foist mult mal farziu populate,
tar campitle stepice abia in ultinta vreme.
In chip general, in Africa do Nord, popularea euro-
peana este in deosebi o populare de cadre. Apoi, rolul
pop ulafilor europene coloniale s'a spus ca s'a märginit
.mult la c,omert si la exploat,area minelor, läsiind in-
digenilor ocupatiile agricole.
Uri ctun ar fi, europenii au indeplinit -in Africa de
Nord o opera uria§a, pin-andi in valoare bogäliile sub
bate formele, creind porturi, cai de comunicatie, dru-
muri de fier i pis'oducand culturi noi (ex. cultura vifei
de vie).
Din punct de vedere al vietii economice, Africa de
Nord este un tinut, in primul rand agricol. Europenii
marit suprafetele cultivate, scotând, cea mai buní parte
din vechile culturi i introducând sau desvoltand culturi
noi. Indigenii i-au urmaxit mai mult sau mai putin
pe aceasta cade.
In acest Unlit eare sufere indeosebi din pricina
ploilor, dimatul este factorul care imprimà economiei
rurale caracterul sau, cel cane o diferentiaza dupa re-
giuni.
Tend este tinutull cerealelor j culturilor fructifere,
stepa tinutul olor i Sahara domeniul curmalului.
Lipsa ploii poate sa fie Dalaturata prin trei mijloace sA
anutne: prin ajutorul irigatiei si a diferitegor moduri de a
Etrange apele, prin folosirea dryfarming-ului si prin
practicarea culturilor arbustive, in deosebi vita de vie
maslinul.
In privinta irigatiei, in Algeria sunt nenumarate intre-
prindeni care au reu§it sl wde peste 200.000 H. In ultima
vreme s'au facut i baraje deversoare sau baraje de de-
rivatie cu ajutorul dirora se trage o parte din apa un ni
raw.
In Tunisia, dealtfel nu s'au indeplinit pana asealzi de-
ck lueràri hidraulice pentru nevoile alimentare, rare ori
pentru udat.
www.dacoromanica.ro
162
Cultura europeang. §i cea indigena se deosebesc
prin metodele felurite
In Maroc exista mai multà apá deck in Algeria. Un
balai construit pe uedul Mollah, aproape de Casablanca
este folosit pentru cultura trufandalelor.
Irigatia poate,-Intradevár, sá creascä mult productivi-
tatea berberá, insa ea nu éste un leac total penlrii Afri-
ca de Nord si nici nu trebue sA no facem iluzie in aceas-
ta privintá.
De altfel, in acest tinut nu este nimic de aseraánat cu
irigatiile Nilului, Nigerului sail a marilor fluvii din Li-
(lia; aici trebue sIi tinem seama de numeroasele hicrári
ce trebuesc înfptuit. Deasemeni, nu trebue sä uitám
de izvoarele datorite puturilor, pututri obisnuite 5i puturi
arteziene, izvoare care pot sá fie márite.
Africa de Nord, poate sá conteze mai mult pe dry far-
ming care-i inlesneste cultura cerealelor in tinutrile pu-
fin udate i mai ales culturile fractifere care rezistii mai
bine la secetá dedt plantele anuale.
Cerealele aleiituesc principala ramurá a productiei a-
gricole, cel pufin pe suprafata pe care o ocupà: 3
In Algeria si i milion in Tunisia.
Cultura indigena i cultura europeaná se deosebec
prin metodele folasite, ca toate c tirima tinde s'a' se a-
propie de cealaltà. i una si ealaltá practicá cultura
iensivil i asolamentul bianual pe parloagá (telinä). Mun-
ci)e pregátitoare au intreitul rol de a nimici ierburile rele,
de a ingrása pámantal in azot si mai ales sá usureze pá-
trunderea apei in sol si de a o inmagazina. Inlesnind re-
coltei sä profite de ploile a 2 ani consecutivi se face din
gilt' un fel de planta bianual. Chiar si indigenii s'au a-
pucat s infilptuiascá aceste munci pregátitoare. Cultura
cerealelor este ráspAnciIta printre toti indigenii. Regiu-
nile preferate de einopeni pentru aceastil, culturà sunt, in.
Maroc marile ampii din Vest, in Algeria unde regiunea
litoralá este acum consacratá culturilor mai bogate (vila

www.dacoromanica.ro 163
de vie si trufandalele), campia Bel Albès, Sersu i cam-
pia Setifului; in Tunisia regiunea Béja-Mateur, NIed jer
da si Enfida. Europenii eultiva, in deosebi grau tänar,
digenii gran dur i orz. Porumbul n'are importanfa deck
in Maroc, in solurile adanci sau irigabile ale zonei litorale.
Béchna sau .sorgho, un fel de mei, este o cultura. de vara
pentru care sunt deajuns cateva ploi de prima*vara; cl
inlocueste intr'o oarecare masura, in alimentafia
celelalte cereale.
In Algeria, vita de vie este cea mai insemnata, dinfre
toate culturile europene; diesvoltarea podgoriilor dupa
anul 1880, in acest finut fiind faptul economic cel mai
important al perioadei Contemporane. Astfel in 1936
podgoriile algeriene se cifrau la 400.000 ha., din care.de-
partamentul Oran reprezinta 249.000 ha. Algerul 125.000
ha. si Constantine 26.000 ha. Exista chiar un raport di-
rect, intre intensitatea pop ulafiei rurale europene i in-
tinderea podgoriilor.

Inflorirea podgoriei algeriene coincide cu criza


filoxeril In Franta
Zona viticola nu depaseste 100 km., in adantime; in
interior vifa de vie este ameninfata de sirocco si de in-
ghef.
In general 'se deosebesc: podgorii de campie, de coasta
si de munte. Principalele reg,iuni viticole sunt cele de la
Ain Thémouchent, Oran, Mostaganem, Bel Abbès. Mas-
cara si Tlemencen In departamentul Oran; cele ale Sa-
hel-ului, dela Mitidja, Miliana i Medea in departamen-
till Alger; dela Bougie, Philippevile si Bon in departa-
mentul Constantine. In Tunisia podgoria are 1) intindere
de 55.000 ha.; centrele viticole mai insemnate se intal-
nesc aici in regiunile Tunis, Grombalia, capul Bon si Suk
el Araba. Podgoria marocaná. acOpera abea 25.000 ha.
ProgresuI podgoriei algeriene coincide cu criza filoxe-
rei in Franfa, care a determinat in acelas titnip scadere
www.dacoromanica.ro
164
a productiei franceze i o emigrare a viticulturilor din
Sud. Atinsa la rfindul su de catre filoxera'. podgoria
algeriana s'a reconstituit prin vite americane.
Randamentul, calitatea i valoarea produselor variaza.
In raport cu terenurile, ca buta§irile folosíte, cu grijile
date culturii j vinificatiei.
Algeria produce vinuri de campie i vinuri de coaste,
obi§nuite
Cultura are un caracter cu totul industrial. Nu numai
materialul i instalatiile viticole sunt cu totul perfectio-
nate, ci i fenomenele fermentatiei §i tratarea vinuri/or
sunt dupa metodele cele mai §tiintifice. Podgoria Nord-
africana a atins o suprafata deja excesiva §i pe care
n'ar mai putea-o
Numeroase regiuni ale Africei de Nord, in deosebi
Tunisia rasariteana, terenurile calcaroase i putin udate
ale Algeriei interioare, nu pot fi puse in valoare decat
prin culrtura maslinului, care are dcaltfel avante jul
produsele .sale sunt consumate de indigeni, ceeace nu este
cazul ca viia de vie.
Daca, Algeria intrece Tunisia pentru vita de vie, Tuni-
sia este, dintre cele trei taxi ale Africei de Nord, aceea in
care cultura ma,slinului este cel raai mult practicat i cel
mal perfectionata.

Curmalele alcAtuesc singura bogatie a oazelor


Consumares, untdelemnului de ,masline de catre indi-
geni i in deosebi de Cabili este foarte mare. Untdelem-
nurile tunisiene i mai ales cele de Sfax sunt renuniite.
In cuprinsul Africei de Nord sunt practicate §i alte cul-
turi fructifere, acestea putand fi i mai mult intinse in-
deosebi: smochinui, portocalul, migdalul i caisul. S'a
naturalizat i ,mo§monul japonez i bananul, l'asa nuntai
In cáleva colturi res-transe, calde i adapostite, ale lito-
ralului. Cát prive§te palmierul curmalul, el nu fructi-
fica' decat in regiunile sahariene. Smochiiitil se intiinf:§te
www.dacoromanica.ro 165
pretutindeni in Africa de Nord; Cabilul este un mare con-
sumator de smocbine, dealtfel multumita smochinulut ;i
maslinului poate sa triliascd aceasta populatie de asa de
mare desime. Portocalul, Cu mult mai plaptind, este mar-
ginit la cateva districte: in Maroc, imprejur Fez, Ra-
bat, Ujda; in Algeria, la Misserghin, Blida, Koléasi Bu-
farik; in Tunisia la Nabeul. Cultura agrumelor este cos-
tisitoare si nu pà-trunde in interior.
Curmalele alciirtuese singura j cea mai inseranatii bogii-
tie a oazelor. Curmalele obisnuite (rhar) sunt consumate
de indigen, cele mai fine.(deg,,let-nour doigts de lumière'y
fkind exportate; cele marocane suut de calttate inferioarii.
Multe alte culturi fructifere ar putea fi practicate si des-
voltate. Africa de Nord Ispre a se feKi de criza viticola a
trimis inisuini de specialisti in California pentru a studia
conditiile culturii fructifere, cu gandul de a se indrepta
spre aceasta cale si spre aceea a trufandalelor. Trufanda-
lele au luat o desvoltare minunata de vreo 20 ani, in deo-
sebi, imprejur de Alger, Oran, si de curAnd si in jur de
Casablanca. Trufandalele mai mult deal vita de vie al-
eätuesc o cultura mai ward pentru colonul european; a-
ceasta cultura prezint i avantagii sociale, insii cere
turi de imbarcatie apropiarte.
mire. culturile industriale, tutunul ocupa in Africa de
Nord un rol principal. Regiunile unde aCeastä cultura este
practicata sunt, Mitidja, pnianele pante ale Cabilici u
campia din apropiere de Bon.
Cultura plantelor de parfum este practieata de euro-
peni in Mitidja; esentele de geranium, florile de portocal
si de eucalirpt fac obiectul unui oarecare cornett Indigenii
mal ales in Maroc distileaza esenta de trandafir prin pro-
codee rudimentare.
Cultura bumbacului ar putea inlocui partial pe aceea
a vitei de vie, apa marilor baraje ale Chélif-ului fiind fo-
losita in acest scop.
Inul, cultivat vreme indelunga pentru seminte $i pen-
www.dacoromanica.ro
166
tru fibre in Maroc, sericicultura, sisalul, chnepa si sfecla
furajerh sunt culturi secundare In regiuni restránst.

Minele de aur pe patru picioare


Cresterea vitelor se practial in Africa de Nord inteun
chip extensiv ca i agricultura. Boul este in primut rhnd
un animal tellian, inthinindu-se in primul rânc In regiu-
nile mai bine udate. In Maroc, tinuturile Rharb, Zaiane, in
Algeria, regiunea Guelma. Cresterea calului care a avut
odatà un loe insemnat in vtiata indigenilor este asthzi in
dec6dere. Cresterea cathrului.este din potriVä in progres.
Mhgarul aduce servid ii marl indigenilor. Chillila a ¡twat
odinioaril un mare rol in vieata pastoral:h., ca animal de sa-
mar in stepe, ca animal de sea in Sahara. Dupia cum boul
este in primul rind telian, cknila este stepicil i salt aria-
ph. Cresterea animalelor este in intregime in mhinile indi-
genilor. Din oontr51, porcul nu este crescut dealt de euro-
peni.
Oile alcauesc principala bogatie pastoralh a Africei
Nord. Turmele de oi din Africa de Nord) sunt supuse la
ntari oscilatiuni pricinuite de uschciune, de frig 0. mala-
dii. Indigenii folosesc carnea de oi pentru hranà, iar
lâna pentru humus-un ì covoare. Pentru comertul exte-
rior, carnea a aleatuit obiectul principal de trafic. Una
pe care o da Africa, de Nord n'are &cat o situatie nein-
semnath in comertul mondial.
Padurile care acopiir 9 milioane hectare in Algeria,
1.400.000 in Maroc, 1. milion In Tunisia sant de infälis'itri
felurite. Principalul produs al OdurilOr Nord-africane
este stejarul a chrui arie de productie este ca i acea a
mhslinului, limitafal la bazinul mediteran. Africa de Nord
confine i bogtii minerale care nu sunt insu bine cunos-
cute. Adesea depgrtarea 'or, lipsh chilor de comunica tie
sau lipsa má'inii de lucru impiedicii exploatarea, lor. Mi-
nereurile Africei de Nord esunt exportate in stare 'truth.
Materialele de constructie sunt abundente.
www.dacoromanica.ro
167
de fosfat de calciu au deasemeni mare insemnátate
frica de Nord. In privirrta bogätiilor rainerale, Africa de
Nord este un fel de hartä de esantioane de tot felul de mi-
nerale, insä in slabe cantiati.
Zincul i plumbul totdeauna a.sodate sunt, duprt fosfati
fier, mineralele care dau loe la exploatäri mai
interesante. Africa de Nord s'a arätat pAnA in uitimii ani
säracA, atat in combustibile solide, &At i lichide.
Industriile indigene sunt lärä importantä econcanicä.
nu pdt sä. lupte cu concurenta europeanl, in afara de
aceea a covoarelor si a broderiei. In ceea ce privc0c in-
dustriile europene, acestea sunt in legsáturA cu prc>dusele
agricole i industriile de constructie.
Cele mai multe din aceste industrii nu necesiti decta
instalatii rudimentare:Casablanca, Oran, Alger, 14laison-
Carée,.Bon, Bizerta si Tunis, sunt aproape .singurilc cen-
tre uncle existil o oarecare industrie.
In privinta cäilor de comunicalie se poate spune ca a-
cestea sunt err totul neindestulätoare, Nici drumuri, mid
punti peste riuri i nici cäi ferate. Lipsa oricärui utilaj
fast dealtfel sistematic intrefinutä in credinfa c prin a-
ceasta se va impiedica 'sari, se va infärzia pätrunderea eu-
ropeanä.
Drumurile si dale ferate sunt deasemeni cu atat mai
necesare, cu cat in Berberia nu sunt nici &Ai navigabile.
Crtile de comunicafie trebue s. rlspundä unui indoit o-
biectiv: ele trebue sA deserveasca regiunile . vecine cu
marea, fiinddi acestea sunt cele mai populate si mai bine
cultivate; ele trebue, deasemeni, sä," pätrundl si In inte-
rior, fiindc5 in acest sens se fac schinaburile mire regiuni
cu productii diferite: intre regiunea graului, tinutul oilor
finutul curmalilor.
Principalele legaturi maritime ale Africei de Nord se
in:ie >lineal] deot arte cu Franta i regiunile mediteraneno
care-i stau in fag, Spania si Italia, de alta cu tärile Eu-
ropei nordice.
www.dacoromanica.ro
168
In Algeria, principalole porturi bine utilate sunt: Alger
Oran, Bon, Philippeville si Bougie. Sunt i alte porturi se-
cundare: Nemaus, Beni Saf, Arzeu, Mostaganem, Ténès,
Cherchel, Djidjelli, Callo g Calle.
In Tunisia patru porturi sunt in intregime instalatez
Bizerta, Tunis; Lagoulette, Sussa si Sfax. In Marocul
francez, porturile Rabat, Casablanca, Mazagan, Safi si
Mogador ts'au adgogat: Mehdia, Kenitra, Fédala, Agadir,
Sauf, Kenitra (Port-Lyautey). Intre toate insa Casa-
blanca a ajuns un mare port, cu apa adanca, adgpostit
printr'un dig de 2500 metri, inzestrat cu utilajul cel mai
perfectionat, cu instalattuni pentru incarcatul fosfatilor,
Cu silozuri de cereale etc.; Casablanca aspirà de altfel sa
ajunga unul din marile portan i ale Atlanticului, o escala
pe calea Africei ®ccidentale i Americei de Sud: ea a
eras cea mai mare Parte a traficului Marocului.
Desvoltarea navigatioi aeriene prezintri importan ta
pentru Africa de Nord. f(rin pozitia sa intermediará intre
Franta i Africa Occidentala, ca urmare a posibilitiltilor
economice oferite de uriwle regiuni rau legate intro ele,
Africa de Nord ar fi chemata sA cunoascA o activita te ae-
ronauticii dintre cele mai intense.
Miscarea comerciarg. in Africa de Nord, este determi-
natA de 2 factori principali; Berberia expora produsele
solului su 0 ale subsolului, vinuri, cereale, oi, minereuii
de flex, fosfati si importa produse manufacturate.

www.dacoromanica.ro
169
Africa ecuatorialii franceza: Un ci-
mitir de fade* *i o mina de cauciuc
Franta stiipaneste in Africa centrataun domeniu in-
tins, cuprins intre coasta Gabon-ului, inferior, [Than&
lacul Ciad, schimbat intio colonie i organizatä in 1908.
de and, poartii i numele de Africa Ecuatoriala France-
(prescurtat: A. E. F.), cu capitala Brazzaville, in su-
prafatil de 2.256.000 km. p. DacA acestei uniti politice
se adaog'ci si teritoriul sub Imandat francez al Camerunu-
lui, Cu care se ingemiineazà spre Nord-Vest, intregul al-
critueste, sub regimuri politice i administrative felurite,
un domeniu aproape treí milioane kilometri patrati
(2.800.000), anilsurAnd 2985 km. de la Nord la Sud st 2000
km. dela Vest la Est.
Mire hotarele A. E. F. se deiprind, in primu) rAnd, trei
tinuturi destul de deosebite (regiunile lacului (iad, $ari
Ubangbí), precum i regiunea din cursul superior al
lui Congo. Ogue i Camerun.
Cu toate cuí sunt aproape cuprinse intre Ecuator i Tro-
picul Racului diferitele parti ale A. E. F. sunt departe
de a avea o unitate de climu. De aci rezulei diferente
imari intro fluvii.
Aceeasi lips'a" de unitate, care se constat54 in infiitisa-
rea reliefului, a climei i in hicirografie, se regiiscste si
In repartitia for-melor vegetale si a ispeciilor animale.
www.dacoromanica.ro
170
Padure prinsa inteun paenjeni§ de liane de cauciuc
cAptu§ità" cu
Africa Ecuatoriald Francezri are indeosebi o bogatie
imensa. forestierit Inteadevdr, ea cuprinde, din paclurea
virgind, o suprafata de 140 mii km.' p., intre hotarele ca-
reja se gasesc tot felul de esenle lie copaci: okunie (felo-
sit de industrie pentru fabricar a (Jail)r de liga 1-
caja, moaba, fronrigtrul,.coralitil, etc.

4:1
A
Ç. 01

Cascada Victoria Fumul fundtor"

In inima acestor pdduri, ca i in tinuturile de coast.i,


-resc nenumiirate bane care dau pretiosul caucic, al-
mierul d.e ulei, raphias, guma de copal $1. fibrele de pis-
saya.
www.dacoromanica.ro
171
Elefantii, vAnati pentru fildesul lor, precum si strutii
din tinutul Ciad-ului, pentru penele lor, alcatuese pro-
dusele animak cele mai importante ale A. E. F.
Inainte vreme, fildesul se gasea inteo atAt de mare
cantitate, Die& se vorbea despre un fe! de cimitir de
filder; astazi s'au rAspAndit intr'un chip uiinitor plan.
tatiile cauciuc, ineit a inceput a se socoti avast tinut
ea o adeviiratii minA de cauciue".

Dag adancurile gem de bogitii lipsa comunicatillor


IntArzie Inflorlrea industriei
Nu numai suprafata piimiintului A. E. F. prezinta bo-
ggtii vegetale i animale fArii pereche, dar si adancurile
sale sunt ¿oidora cu minereuri de aram5 plumb i 7ine
(Minduli, Ciu-Kaya).

Un Bantu

Pe rang, aceasta, A. E. F. posedii un bogat isvor de e-


nergie (huila albii) i cu toate produsele sale vegetale,
animale, industria sa e inc4 in, lase, din pricinaa lipsei
172 www.dacoromanica.ro
ntildjului economic. Astfel A. E. F., este lipsita de o re-
-tea de clrumuri de fier, tofu' fiind redus numai la trans-
portul pe spinarea sau cap' ul oamenilor. Navigatia pe ca-
lea rAurilor intAmpina neajunsu\l numeroaselor repezi§uri
caderi de ape care le intrerup mersul. Din aceasta pri-
cina, cele mai, multe din produsele caloniei o apuca pe
calea feroviara belgiang: Matadi-Leopoldville.
Din cauza lipsei comunicatiilor, industria este aproapo
inexistentii, iar comertul este redus la cateva produse
vegetale.
In report cu marea intindere a coloniei, se poate spu-
ne ca nu exista nici cale ferata. Astfel, la sfarsitul mare-
lui razboi, Gabon §i Congo-Mijlociu nu aveau nici un
kilometru de cale normal.
Intr'un cuviint. A. E. F. trebue s recurga la caile fe-
rate exterioare, la acelea ale Congo-ului'belg,ian i la ale
Camerun-ultti sub mandat francez.
Portiunea -franceza a A. E. F. are deci nevoie de cai
terestre, cele navigabile fiind departe de a alcatui o retea
coordonata.
Odinioara se spunea ea Africa Ecuatoriala este Ce-
nu.vreasa familiei coloniale franceze". Daca in trecut
putut crede aceasta, in prezent, A. E F. muncete din
eg,sputeri spre a se ridica la situatia economica a celor
lalte posesiuni franceze.
Fara indoiala, drumul de fier CongoOcean o va a-
juta mult, iar cjvilizaia colonizatoare va inainta Fpre
Nord, pe masura ce drumurile i chile ferate vor dyta
celelalte -porturi, Libreville, Port-Gentil. Nyanga, !vray-
ilmba.

mima economica a A. E. F. tinutul unde a plouat


cu metale
Este gremde apreciat exact partea Gabon-ului 5i Con-
mijlociu in suprafata totala a: A. E. F., unele
Emite fiind inca neprecise.
www.dacoromanica.ro
173
Aceste douil iinutuiri formea LA, astzi adeviirata
economica" a A. E. F.: prin vechile lor legturi cu
comertul european i prin p4osibi1itfile comertului pro-
cluselor de plantatii, care determinti crearea mijloacelor
de prttrundere intre coastti sau f1nvi i interior, ele au
intrat astfel in cicluil economiei coloniale, care se va
hirgi pe trasurà" ce aceste mijloace de piltrundere se vor
intinde.
De altfel, bogátiile latente sunt uria$e in acestP cuprin-
suri, fiind, natural, aceleasi ca in Congo-Belgian: in psii-
durea virginä, palmierull de untdelemn i feluriiii arbori,
lianele de caucic, copal-ul; in zonele culitivahile, cam-
piile kfe coastri, savane si in luminisurige
cacao, cafeaua, arachida si bumbacul.
In fine, bogAtia minierri incepgitoare, este plinrt de pro-
misiuni, mai ales in zona Gabon-ului intre Ogue i Nia-
ri-Kuilu i in zona uncle trebuie sä se construiascii calea
ferat6 dela Pointe-Noire la Brazzaville: intre Lndima
Minduli.aici s'au gàsit insemnate zaciiminte de aramä,
plumb, zinc, fier, aur i argint, incilt se poate vorbi des-
pre un tinut unde a plouat cu metale".
Un pumn de albi bite° lume neagra
Populatia este destul de rafii intiun cuprins asa de
mare (aproape 9 mil. lo'c.) Fondul acestei popu14ii este
alcrituit de Negrii de rasti bantusiii (Pahuiinii din Ga-
bon, Batekeii din Congo), etc., cei mai multi hind feti-
sisti (cu toate cá isga,mismul a patruns printre ei),
uneori chiar antropofagi. Se intilnesc i populaliuni ne-
gre, de statuiii
In mijdocul acestei populafii negre si adesea stilbateca
traeste un pumn dc albi", ca administratori, misionad
sau coloni, a caror actiune civilizatoare i francezil se
face sinitità din ce in ce mai mull. In 1931, totalitatea A.
E. F. nu cuprindea mai mutt de 4.687 Europeni, din care
3806 Francezi. Brazzaville are putin, peste 500 Europeni,
fala de 5000 indigeni. Pointre-Noire, 250 fair). de 2000
www.dacoromanica.ro
174
indigeni: Bangui, 300 fag de 20.000. *i acestea suut cen-
trek' uncle populalia europenilor este cea mai mare: in
cel mai favorizát,in aceastO privin(5, proporiia nu trece
de 14 la sutrt, cum este cazul cu Pointe-Noire, tlespre
care putem spune cO este o crealie europeanii.
Ori cum ar fi, trebue sd contain, in primul riind, pe in-
digeni pentru defri§area pridurii virgine si pentru stabi-
brea culturildr de export.
J.4.77,97 74,:iVI wir.47:
' ,.,
:Ps t --1:t -

- ili

Un olas din tribal Balwa-din Ruanda

Organizarea administrativrt a A. E. F. cuprincle patru


colonii, dintre care trei au fiecare in fruntea lor cate un
locotenent,guvernator, asistat de consiliu administrativ:
1) Gabon, cu capitala Libreville; 2) Congo-Wociu
(administrat direct de guvernatortul general), cu capitala.
Brazzaville; 3) Ubangui-*ari, cu capi tala Bang-ni; 4)
Ciad.

www.dacoromanica.ro 175
O colonie franceza crelatA de nu Italian
Clàtorior portughezi sau plecati din Portugalia le re-
vine onoarea de a fi explorat cei dintál litoralul Congo-
ului; oi dintre ei, Martin Behaim si Diego Cam, au rl-
mas celebri prin cálAtoriile lor pe coastele apusene ale
Africei ecuatoriale, uncle s'au märginit insä. sä. faca mo-
mai comert cu abanos uman", aluzie la comerlul de
Negri.
In fine, un oarecare Douville, francez, pretin-de a fi
strAbUtut coastele acestea intre 1820-1830.
Deasupra tuturor exploratorilor se ridica insa Brazza
nIscut Pineal Roma, in 1852 si mort la Dakar in 1905.
Miscut italian, Brazza (Pierre-Paul-François;Camille
Savorgnan), a cApatat naturalizarea francezii, In. 1874. El
a fost rivalul lui Stanley, par se patience, sa ténacité,
son habilité, réussit la ou tant d'autres avaient en partie
échoué et donne à. sa patrie d.'adoption un domaine plus
grand que la France elle-méme".
In 1879, Brazza a revenit din nou spre a instala autori-
tatea francez6 pie Congo inferior navigabil; cl intemeia-
za (Tana statiuni, una pe Ogue superior si care va fi
punctul de plecare al tuturor exploratiunilor spre in-
terior, alta pe Congo, viitoarea capitalä a imperiului:
Brazza a reusit in intregime; in Iunie 1880 el a fondat
Franceville, pe Passa, afluentul lui Ogue superior, la o
midi distant à de fluvill j 1a o distantä de 915 km. de
gura sa, apoi s'a avântat ,spre cercetarea Congo-ului.
Färu su indmpine greutati i fat% 65. foloseascrt armele
er reusi su ducl la bun sfArsit j aceasta misiune de ci-
vilizatie, fiind apreciat de indigeni. Astfel, rezele. Ma-
koko Ii cera in 1880 (Septembrie) protectie ì dura ea-La-
va zile de negociatiuni, reusi sä. punu sub protectoratul
Frantei state1e sale situate pe malul .drept al lui Stan-
ley-Pol, pe un spatio de 10 mile in lungul fluvitilui. Cu
acest prilej is'a semnat un tratai, in cursul unei cere-
monii, in care a fost inmormantat razboiul. i rrtzboiul a
fost inteadevär ingropat, arborele plcii intinzándu-si tot
mereu peste aceste regium pacificate ramurile sale verzi.
176 www.dacoromanica.ro
Insula stafiilor: Madagascar
Madagascarul este o mare insula a Oceanului Indian,
suprafatla de 616.000 km. p., despartita de .Africa prim
canalul Mozambic in lungime de 400 km. si asezat pe
tropicul Capricornului. Prin Isuprafata sa, Madagasca-
rul trece nrintre marile insule ale lumii (Groenlanda.
Nou.a. Guinea i Borneo).
In general, forma insulei este ovara, având o lungime
de 1.580 km. dela Nor4 la Sud si 580 km. in cea mai
mare largime a sa, dela Est la Vest, incAt nici un punct
din Madagascar nu se afla la o departitre mai mare de
300 km. de apele oceanice ce-i fac cununa. De aci au ur-
mat minunatele inlesniri pentru colonizare si comert pe
care le prezinta aceasta
In cuprinsul reliefului sail se desprinde in primul rând
Podi§ill central 'Anima" Madagascarului i tinuturilo
jarmurene din Est si Vest. Acest podis are infAtisarea u-
nui patrulater desfasurat dela Nord la Sud, despairtit de
fiile marginase prin inaltimi de mai multe sute do me-
tri, ca un fel de ziduri priporoase, de-a-curmezilul ca-
rora apele se strecoara printeo ingemiinare de chei, ade-
varate, ,,porti ale infernului'", in adancurile awra coa-
mele inspumate ale rAurilor par. framilintarile naprasnice
ale unor serpi de argint.
www.dacoromanica.ro 177
12
O narturie dintr'un continent disparut
Podisul ocupái o treime din intinderea insulei. hind ul-
tima narturie dintr'un continent australo-xnalgas. E este
pldmdit indeosebi din roci strgivechi (cristaline), cu mare
insemn4tate in econpmia Macfagasoarului, fiinde in-
chid in sânul lor filoane aurifere si zaminte de grafit.
Descornpunerea acestor roce ca si a celor vulcanice
format pilmiinturile rosietice (lateritice), !soluri de micri.
nxlnicie i deci lipsite de vegetatie.
Podisul este saphnit ici si colo de inältimi, marturii
prezente ale eroziunil trecute care a sculptat in intre-
game vechiul relief al insulei. Acest Podis central, cu
intiltimea mijlocie de 1000-1200 m. este preskat de ma-
Eq.-ye vulcanice de 2600-2800 ni. In bate pìírtile, podi-
til se shirseste printfo'margine prgpiísticasA. El poartii
rumele de Imerina in Nord si cel de Betsileo in Sud
Piscul cel mai semet se ridic in Nordul insulei, in
1saratanana (2880 m.).
Alkuri de aceste inatimi mai rasärite 5i de vaile a-
clanci monotonia podisului este turburatil de o puzderie
ne adancuri, odinioaril ochiuri 4/1 cari oclihneau lacuri,
oglinzi lucitoare in chipul ch'rora se intrevedea bolta al
bastrà a cerului; acolo unde apele au fost quote in a-
dancuri sau seciituite de arderea soarelui, fundurile
acestor depresiu_ni s'au schimbat in minunate locuri de
cultuil. Cele mai insemnate depresiuni se insiruesc pe
marginea rtisäriteanä a podisului. Aceste deprcsiuni au
peat un mare rol in populai ea Madagascaruluiliinda
pe aluviunile lor s'au infptuit priniele cutturi, dintre
care, indeosebi, orezitriile au inlesnit cresterea ora-
f:elor din interior, pe langä acestea, unele din el le-
gandu-se cu väiile care coboara spre Oceanul Indian
sau spre canaluil Mozambiului, schiteafai drumurile na-
turale, de-a-curmezisul podisului, intre cele douZi mári,
cíi pe unde au strecut invaziife i drumurile comertului.
kdevilrata inf4isare a podisului se aratil mai ales In
178 www.dacoromanica.ro
partea Nord-vesticil, in tinutul Tampoketsa (Kctsa
podis), care are o altitudine de 800 in. Suprafati acestui
podi§ este ~perita de päsuni ce aminesc 1e inutul
,.dega" din Abisinia; dimpotrivsit, fundul viiilor ce-1
brazdeaza adanc, cald mliístinos, amintestc despre
Kolla" (aici numele indigen este de baibo).
Intre marginea podisalui central si coasta rasariteadá,
distarnfa nu este prea mare, cel mull 50 km.: pana, la
tärm, aici podisul coboarà" in douì1 trepte, urmare a dota
fabi longitudinale din vremea marilor scufanclari. Cons-
ta aceasta, dei putin ospitaliera, a juicat in toca° vre-
murile un finare rol, in popularea si in viata economicii
Madagascarului.

Un pamant rosu prins Inteun ocol de ape


in rezumat: Madagascarul este un l'Amara vechiu,
cruja recele cristaline g eruptive Ii formeaza' masa cen-
tral, orientata dela Nord la Sud, marginita, imleosebi
la Vest si la Sud, de roci sedimentare. Podisill centra!,
de o altitudine mijlocie de 1000 m. si care ocupa. cea mni
triare parte a insulei , cade priporos peste Oceanul In-
dian si se pleacii; usor spre Vest.
Pe amasa temelie riisar mai multe sisteme muntoase,
dintre care cel mai insemnat este cel al Ankaratra-ei.
dominat de Tsciafaiavona (2664 m). Campii mai intinse
la Vest decat la Est si podisurt scunde ocolesc acest ma-
siv, izolandu-1 de apele marine.
Cu toata apropierea sa de Continental negru", Mada-
gascar este de.sprinsii cantean adanc trecut. Din potrivä,
ea se crede cìi. a fost unitá vreme indelungil, de india
sudic i de Australia, mai inainte de marile scufundari
care au dat nastere Oceanulai Indian. De altfel, flora
si fauna sa aotualì i fosila prezintil mari apropieri de
India, in schimb ele se deosebesc cu total de specide
africane.
Printeun cataclism, continental sau, puntea ' care se
www.dacoromanica.ro
179
intindea din Africa sudic i pän.a in India, s'a scuf un-
dat In valurile Oceanului Indian, rämânând numai
Madagascarul ca singura marturie a vechiuld uscat.
Astfel, in chipul unui mic continent de sine stätAtor,
Madagascarul rasare din apele Oceanu3.ui in chipul unei
cetOili, pe calea Indiilor".
Podisul central n'are l'ata uniforma, fiind o incurc.ä.-
tura de adâncuri, si de umflAturi, de colme plesuve
de depresiuni mai mult sau mai putin mlástinoase. Insa.
o trasá,lura este comuna intregului acest relief haotic:
este culoarea rosie a lateritei", un fel de argilá nerocli-
toare provenitá din descompunerea superficialá a roceloi-
tari (gran,it, gnais), sub influenta ploilor bogate i calde,
fapt care a fAcut ca s'a se dea podisului central numele
de tara pamtIntului rosu", sub care se cherna odinioargi;
acest pamânt este rosu ca siingele i chiar apa care face
ocolul insulei este rosietica pana la oarecare depärtare,
inda apare ca o pata role intr'un cuprins de ape .senine
albastre, jar alteori, frOmânta,rile largului oceanic
impleteste o coroana de argint, din spuma pe care furia
valurilor ce se izbesc de tarmuri o ,sparge in miliarde
prafuri stralucitoare.
Margini putin crestate prinse'n rame de nargean
san In briarl macirloase i Impletitarl vegetale
in general, marginele acestei instile se desfilsoara
distante mari aproape in linii drepte, farO4 prea mari
mobituri.
Pe tanga aceasta, marea care o inconjoara fiind calda,
iscusitii corali iau tivit marginile in rame de mArgean
alteori, insa, unde aceste margini sunt brazdate de
paienjenisul torentilor ce-si infratesc undele argmti cu
talazuirile inspumate ale Oceanului, au plámadit pe a-
cesta margini bräuri mocirloase, in cuprinsul airora o
vegetatie bogata impleteste in desisizi de nepätruns.
Ici si. colo, intre tO4rra i bariera inspumatà a recifelor,

180 www.dacoromanica.ro
se deschide cilie un canal adápostit, bun pentru vasele
de pescari, de-a-curmezisul unei ape limpezi, se
vede alergAnd sub pantecul corábii, o minunatii livadie
de carali multicolori, verzi, rosii i albastri, ca
grádiná de basme".
Dela capul Sfantalui Vincent la eapul Stantul-Andrel,
räsar si mai multi corali, insá se vád i intinse plaje
mâloase, ságeti de nisip miscátor, o impletiturg, de ma-
rigot-uri mArginite de paletuvieri; o coastá neprecisii,
care nu-i nici un tinut de ape, dar nici unul de-pámtint
tare.
In fine, dincolo de capul Sfantul.-Andrei, apar primele
golfuri largi i bune pentru refugili, scobite de Ocean
in podisurge calcaroase i in rocele bazaltice ; In Nord-
Vest si la Nordul insuJi se gasesc insá cele mai huno
Porturi cu apá adancá, multumitá apropierii muutelui :
Bali, Maj-unga, Mahajamba, Port-Radama, Passandava
(Nosy-Bé), pázeste intrarea acestuia din urmá); intre
toate. irrsá, cea mai minunatá, rada este Diego-Surez,
sculptatá in sapte golfuri, vastá, adâncá, pozitie stra-
tegicA de primul ordin, din nenorocire fárl mare fJlos
economic, fiincá ea nu-i debuseul
aimpia litoral din Est si Nord este umedá j m14-
tinoasá. imbroboditá intr'o pádure virginá", ne.snä-
toasá i aproape lipsitá de populatie. Coasta de Sud si
Sud-Est la adápoat de muson, este uscaf i neproduc-
tivL si mai putin populaa.
In general, coastele Vadagascarului sunt neospitaliere,
afara de pártile din Nord,. unde intalnesc adincituri
mai mari si mai bine adápostite, restul coa.stelor fiind
yoase i insotite de cordoane litorale saw de bar:erele
recifelor de márgean, fapt pentru care erau socotite
adevárate cimitire pentru coabieri".

www.dacoromanica.ro 181
Coastele sub raze de foc i potopuri de ploi,
interior sub clima potòlita
Madagascar acest mic continent", este asezat in zona
caldd i umeda dinrtre tropic si ecuator, fiind
de tropicul Capricornului, prin pantea, sa sudicä. Deo-
sebirile de inallime i de expunere au insa ca urmare o
mare varietate de clima si de vegetatie. Inteun cuvant.
aceasta insula este cuprinsa in intregime in zona tropi-
calä, bucurandu-se de o aldura de cuptor de un
potop de ploi, clima pe care infatisarea
podisului central o schimba, caldura fiind mai domolitii
sus, .iar ploile mai paolite (Noembrie-Martie,. sezonul
umed).
In general, climatul dif era dupä regiuni Coasta
rasariteanil, biciuita in timpul iernii australe (vara noa-
stra) de alizeul Oceanului Indian, iar in cursul verii
australe (iarna noastra) de musonul care vine dinsprP
lndia in trecere peste Ocean, se bu.cura de aclevärate
cascade de ploi" in toate sezoanele. Cii urmafe, aceasta
coasta este arsa de razele cernute din slavi de Loe si in
acelas limp prinse intr'un paienjenis de ploi pe care le
stärneste musonul. Acest tärm este deci o adevärata sera,
o fisie de clima guineeana sub un cer cave-si deslaniue
eta mai tvapaiata cäldurà si cele mai mari potOptiri de
ploi ; de aceea aceasta coastìi nesanatoasa (supranumita
..cimitirul europenilor"), prinsa de panza inacita a
paletuvierelor ; 2). Coasta Su p useanä, adàpostituí
atät impotriva alizeului de iarniit, cat si impotriva muso-
nului de vara, este calda, insá arida i uscata, un
desertic; 3) Coasta Nord-vestica pe care relieful interior o
fertste de alizeul de iarnä, insa, nu de musonul vara,
n'areploi decat vara ; ea este calda, mlastinoasà si ne-
insa cu o vegetatie bogatä, asemanân(1u-se
uneori cu iadul verde' 'al pìduri1or ecuatotlale con-
goleze ; 4). Inaltul podis interior, isingurul, are un chi-flat
www.dacoromanica.ro
182
temperat, multumitg altitudinei : temperatura rgcoroasg,
ploi vgratice.
In rezumat : cgldura este zygpiliatg, in toate sezoanele,
peste tinulturile mgrginase joase ; in interior mnsi, altitu-
dinea &moleste cgldura. De artfel, ploile sunt cele care
definase sezoanele, ori ele depind de regimul vânturitor
In aceastg pnivintg,, Madagascar se aflg in afara zonef
propriu-zisa a musoanelor indo-africane. In general, in
Madagascar nu este decgt un regim excesiv de umed, cu
adevgrate potopuri de ploi" si un regim uscat : primnl
stgpäneste, indeosebi, regiunea joasg din Est ande plena
foarte mult i in toate sezoanele, al doilea se desrasoara
peste ampia din Sud-Vest, unde ploile ce cad numai in
sezonul cald. sunt mai sgrace.

Torenti scurti i zvapAlati IngemaneazA


undele de argint Cu ocolul albastru al marii
Acolo unde eoastele insulei Madagascar se inalai a-
proape din prag de mare, f Ara sg mai inggdue sg, se
infiripeze fgsii câmpoase, apele care se scurg de pe
povgrnisurile repezi, se string in albii scurte, formilnd
torenti scurti j ngviilnici care-si ingemg,neazg, un dele
lor de argint cu ocolul albastru al mgril ce face horg
imprejurul insulei. Din pricina repezisurilor care le
afine calea, aceste ape zväpiiiate, care sculpteazsa mar-
vnele priporase ale insulei, nu sunt folosite pentru na-
Nigafie, unele dintre ele, insgi, joacg, pe podis unzle se
desfásoarg cursul lor superior si 'In campiile tärmurene,
rolul de cgi de oomunicatie ; singur, cursul lor
la trecerea din podis in campie, este tgiat de repozisuri
si cascade. Chteva ocbiuri lacustre se intalnesc, fie pe
poi s (lacurile Alaotra i Itasy), fie pe coasta vesticg';
/a Rasrjt se insirue un lung cordon de lagune tgrmurene
iegate 'filtre ele prin canale naturale, pangalane".
Pe povgrnisul apusean, intors spre strhmtoarea Mo-
zambicului, .sunt mai infiripate, cu un curs mal
www.dacoromanica.ro 183
lung, cum se prezintá. Betsiboka marital cu Ikapa, fiind
iesnicioasá navilor pentru o parte a cursului sau infe-
rior, vrsandu-se. in galful Bometok ; ea strange apele
provinciei Imerina, in care se da' capitals insulei.
In Nord-Vestul insulei, toate rAurile de oarecare im-
portantä.' se aruncá in golfurile sinuoase i ramificate
care prezinta din deptutare o infátisare asemanäitoare
fiordurilor norvegiene si pe care le putem compara mai
lesne cu scobiturile litoralului hreton. D puzderie de
insule, resturi ale marelui uscat, sunt presáirate in fata
golfurilor. Una din aceste insule kgatá de Madagascar
din ptmct de vedere geografic, este Nossi-Bé; ve,stiti
prin grupa vulcanilor i, dintre care unul contine, mici
lacuri in cratele sale stinse.
Podisul central, inima insulei, este adeváratul castel
de Lipa", care reguleaza cursul scurt i zvalpálat'al toren-
Olor ce-1 leag printr'o salbá de repezisuri eu colul
apelor ce-i fac cununá. a1bastf4 seninái sau alba gi
ravalnica, dupa cum se deslanfue furia largurilor ocea-
nice.

O tmparatie de ierburi prinsa bite° hora de pdduri


virgine, cu ramuri In evantaie
Vegetafia, ca si clima, se schimbá. cu înitimea In
general, zona litoralá, a insulei este innecatá intr'un fe! de
centura." verde", alcáluita din desisuri de prante tropi-
tale, asemeni celor din padurile virgine.
MIrefia acestor desisuri tropicale ca.re incing cu un
brau intunecat plajele urmede ale coastei rásáritene i-a
fácut pe primii calátori care le-au vázut, sA creadá, cá in
intregime, cuprinsul Madagascarului este acoperit de o
minunatá podoabá de vegetafie.
In interiorul podisului insá, roceler granitice au produs
un sol neroditor, in tea mai mare parte a sa intinzandu-
se locuri l'Ara arbori sau nici chiar arbusti. Aci se des-
fasoara marea verde" a savanelor, impliráfia ierburilor.
www.dacoromanica.ro
184
In regiunile mijlocii ale insulei se intalnesc lusa §i vi
unde pam'antul vegetal adus de apele curgAtoare s'a in-
grKmatlit in strate groase, ingA3uind s rodeasca, inzecit
samlatà aruncata de cultivator, transforraa.ndu-le in
adevairate oaze.
Pädurile se in§iruesc tuteo lunga centura de jur
imprejurul insulei, fie in regiunea de coasta, fie in zona
povarni§urilor muntoase. Pe povarnisul rasAritean, mar-
ginea padurilor, imprtita printr'o depresiune, este du-
blà ; pe cel apusean, ea lipseste din campiile nelocuite
cari se intind la Vest de Ikopa. Cateva paduri de diferite
maretii sunt impra§tiate in acest cerc foredier al insulei.
Infatisarea vegetatiei Madagascarului se aseamana.
mai mult eu plantele asiatice decât cu cele africane.
De altfel, vegetatra are cea mai mare stralucire si
varietate pe povarni§ul intors spre Asia, adica pe lito-
ralul rasAritean ; ce! ,sudic i pantele apusene, cu solul
mai arid, n'au aceia§ hogatie in flora, ; plantele, supuse
la lungi uscaciuni, mai expuse vanturilor continentului
recin, au frunzele mai aspre, radacinile mai dese.

Arborele cálatorului
C,oasta rlsariteana, prin clima sa calda; §i umcda este
un iad pentru oameni", irisa,- adevarat, paradis pen-
tru vegetatie", unde se iau 1a intrecere paletuvierii,
cocotierii j pananusii, carora le urmeaza, pe prinielo
toline, un desis de ravenala" (urania speciosa), desfgr
surandu-§i frucnzele mari in chip de evantai ; caruia i se
sPune ,,arborele caratorului", fiindca ploile lasá aici, la
subtioara petioalelor picaturi destule spre a astimpara
xetea ca,latorilor. Lemnul acestui arbore este folmit
pentru constructie, iar frunzele pentru acoperis ; mai in
SUS (pana la 1600 sau 1700), incepe o padure densA in
care bambusii, palmierii (sagu i rafia, ca trunchiul gros
scund, cu ramurile decupate in mii de foliole §i cu
eiorchinj uriasi de fructe pana la o su,ta de kgr., lianele
www.dacoromanica.ro 185
de cauciuc, orchideele, ferigile, alcauesc un fe! de ¡un-
glä, asemàdätoare cu cele hinduse.
Partea apuseanä a coastei, mai putin umezitä (coastele
acestea hind sustrase alizeului de Sud-Est prin -zidul
inaltelor podisuri, nu primesc ploi &cat in timpul muso-
nului de vara) n'are páidurii ata't intinse ca in RasAril:
a ici, se desfälsearä mai de grabil o regiune de savane,
uncle mai rasar si buchete de arbori, indeosebi in depre-
siunile umede, pe marginea räurilor i aproape de lagu-
nele litorale, insä cea mai mare parte a solului se imbracä
cu ierburi mari, dominate ici j colo de rämurisut stufos
al tamarinier-ului i irunchiul cioturos al baobabului,
mai mic ca cellulailt tovaräs african care este socotit
drept ,,matusalemul lumei vegetale". La umbra acestor
copaci sefii sakalavi obisnuiau rack' colibele.
Tinutul de Sud-Vest, färä ploaie, are o vegetatie spi-
noasil asemânátoare Scrubului" australian, sau Cu re-
giunile .subdc.sertice ale Mexicului nordic : cactusi-
Neill, euforbe, plante grase i tufisuri de nepätruns.
Numele de ,,Androy" sub care se inseamnk aceastä re-
giune desmostenità inseamnä tara spinilor".
Podisurile interioare isi datoresc înàlfimii lor un cli-
mat temperat, sànàto j asemänätor cil cel al Etiopici,
fransvaalului si Mexicului.
Aci insä, buchetele de arbori sunt o curiozitate.
adevär, ca §Li in Transvaal podcisul este indeosebi tinutul
preriilor. O vegetatie ierboasä, viguroasä sub 1000 ni..
pipernicitä i uratä dela 1300-1800 m., imbracil cut mart-
tia sa solid rosu al depresiuntlor i colinelor.
Monotone si triste, aceste stepe sfärsit au facut
ca celor care le locuesc sä li ,se spunä cei ce träesc sub
cer", spre deosebire de oamenii câmpiilor care" trilesc
sub bambusi".
Intre alte plante curioase pomenim de asa numitul
arbore cu milciucä" (casuarinft laterifolia), cu rgJäcina
uriasä, care fixeazii nisipurile miscätoare ale litoralului,
brehmia, spinosa, care da insä fructe comestibile, marea

186 www.dacoromanica.ro
orchidee angTaecum sesquipedale, cate ineonjoara cu
verdeata sa trunchiul gros al arborilog batrani ì niste
plante, ale caror flori In chip de amfore 'se umplu de apa.
Vegetatia naturala a Mad:agasearului a fost lasa, mult
schimbata de om. Astfel, in câmpia rasariteana,
au distrus padizrea spre a face loe orezariilor pe unele
din aceste orezaril parasite zise ,,tavy" multumita cal-
durii j umezelii a rasarit o noua vegetatie spontana : o
savana presarata cu boschete de arbori semeti ; aceasta,
formatie secundara nurnita savoka" este piimantul cel
mai bun pentru culturile coloniale cale-i, cacao, vani-
lie, etc.

Un muzeu de animale vil dinteo lume disparud:


animale care tipà ca omul fi sboari din copac
lii copac Cu para§uta
Fauna malgasa nu este mai putin originala &cat flora,
fapt care a stAxnit mirarea naturalistilor. Speciile acestei
insule i-au intarit i mai mult pe naturalisti in credinta
cä Madagascaral este rest dintr'un continent disparut,
care se intindea pe locul de astazi al Oceanului Jadian.
In timp ce insulele oceanice sunt de o mare saracie in
inamifexe, cele ale Madagascarului sunt destul de nume-
roase i sunt In asa chip grupate ineht alcatuese o fauna
ca tutu' originala ; mai mult de jumatate din aceste
specii insulare surit compuse din lemuriene, cafe se dis-
ting prin obiceiurile lor ea de veverite, printeo coada
lunga i prim mainile lor lungi i prin tipetele lor, pre-
lungi i jalnict, ca venind din alte timpuri ; ele aduc cu
seancetele de groaza ale unui copil sau cu lipetele nepu-
tincioase ale unui bateau ce se teme de apropierea mor-
tii ; indigenii le socotesc drept voci ale staFiilor, finite
misterioase car6 sála,"sluesc desisurile padurilor si care
nu sunt altceva decht sufletul stramosilor, care urla
acum de dorul satelor si colibelor in care au trait odata.
De aci numele de insiila stafiilor" ce. se da de indigeni.

www.dacoromanica.ro 187
Madagascarului. De altfel, lemurienii stunt niste animale
blande care nu fac nici un rau.
Aceste lemuriene executa salturi in chipul kangurilor;
;litre altele, un propitec, din familia indris-ilor, poate
faca sarituri de 10 m., &and este urmarit vanatori ;
mulfumita membranei sale brachiale care alcatueste un
fel de parasuta, el se pare ca. zboara din arbore in
.arbore".
Una dintre aceste specii, babakoto (lichanotus indris)
este dresat pentru vânatul pasarilor ; cel mai cnnoscut
dintre acesti lemurfeni, aye-aye (cheiromys), care doar-
me in timipul sezonului secetos, ji construeste un ado-
varat cuib.
Intre carnivore, o felina necurioseuta in alte parti,
cryptoprocta ferox sau pintsala, i civetele mamifer
.carnasier) sunt cele mai insemnate din insula. Pomenim
apoi cateva animale insectivore (tenrec i tendrac),
.cateva rozatoare i o maimufa Cu masca (potamochocrus
larvutus). Pasárile (papagalii negri, cueli i ibis) sunt
-numeroase, ca i reptilele.(lezard, cameleon, etc). cli total
mofensive, afará de crocodili.
Cu mult inainte, insula a avut o pasare uriase, din
familia strutului (Aepyornis maximus), in inaltime
patra meftri, cu. picioarele mai groase deck ale unui bou,
care a fost in stare s zdrobeasca, cu o singura lovitura
ghiara, chiar i un leu. Acest strut -arias a ilisparut
insa din Madagascar ca i broastele fastoase uriase.
Aceasta' pasare urieg a fost descrisa de Arabi sub ru-
rnele legendar de pasarea Roc", pomenita si de Marco
Polo 'sub numetp de griffon'', cea care apuca
intre ghiare ducea pe vfirful muntilor. Oualeacestet
pasari aveau o capacitate de opt litri, deci de sase ori ca
cel de strut.
Crocodilul din Madagascar c,are) foiazà in raurile
coastelor, pare a alcatui o specie deosebita. Duo le-
genda, ar fi existat i un boua urias, care ataea bou;
pomenim si de alfi ofiiieni, diespre care naturalistii spun

188 www.dacoromanica.ro
ar fi lipsiti de colful cu venin. Douii specii de ptiian-
jen sunt temute pentra indigeni.
Lumea insectelor si a animalelor este de o mare varie-
tate. Printre animalele doraestice : zebul san boul cu
cocoase, odie cu coada groasà, porcii, caprele i cAinii.
Din pricina minunatei sale asezari in Oceanul
pe calea Indiei, Madagascarn1 a suferit in dep.inarea,
vremurilor mai multe ngváliri: malaio-polinezieni apoi
arabii, cari au a juns s pung. m'Ana pe puterea intregei
tnsule.

Fiind In raseruce de drumuri, insula a suferit


numeroase migratiuni
Legenda spune c la inceput insula a fost locuitä de
,,naini" sau kimos". La venirea malaezilor, tara era
°capeta de negri, iar in unele puncte se aflau urme de
evrei, arabi i hindusi.
Populatia in once caz este formará din neamuri de
ortgini i obiceiuri felurite. Unii asa numitii antakars".
In Nordul insulei, se ocupl pe o scarg intinstí Cu cres-
terea vitelor, avAnd mari cirezi de bovine. Mil bares"
rfiabafalv-y", locuind in Sud socotesc ca o mara cinste
furtul animalelor dela vecini sau dele celelalte neamuri.
In Vest, sakalavii" alcatuesc o confederatie de ()amen'
riizboinici, care aveau candva unregat puternic. Sunt
porniti pe cearta e le place. judecata.
Neamurile din centru, asa numite hayas" de origine
malaio-polinezian4 pAstreazá. traditia originei lor transo-
ceanice. La ei se ande adesea povestea noi sun ten/ o
rasii stráling ; parintii nostri au venit din Sud-Est sub
conducerea unui sef vitea.z i intelept, strámosul
Radama ; poporul care avea aceste pamânturi a fost
parte subjugat, alungat, flIrà a se sti ce aa devcnit
f -a garli:
Populatia bAstinasá. a insulei Madagascar este culos-
cutrt de obicei sub numele de malgas". Aceastl popu-
www.dacoromanica.ro 189
latia este insemnata, prin unitatea limbei idiom al
familiei linguistice malaio-polcineziana, ca amestecui
Látorva eleinente bantuse. Pe de alta parte, malga§ii
ciraj cbiar i in infatisarea lor fizica o oareeare unitate,
.eu caracter însi, in aCela§ timp §i. de al rasei indonesiene
din cele ale rasei negre. Despre originea tor sigura nu
se stie insa rumie. Unii cercetkorii ii socotete Indo-
melanesieni ; altii li cred. ea sunt Indonesieni arnestecati..
iv parte cu elemente negre.
Migratia Indonesienilor, huni navigatori §.1 pe cana
curentii trebuie sa-i fi lark spre Madagascar, par sa
fie mai adeviiirata deck migratia Negrilor, aproinati
numai la 400 km., este drept, insa farti pregatire
o navigatie mariti,ma.
Se crede apoi ca §i comertul Cu sclavi a adus elemente
uoi pe insula. Astfel, bazAndu-ne pe date linguistiee
putem pune sosirea Negrilor-bantus inaintea erei cre-
tine, iar prima invazie indonesianá', venitä din Sumatra
se a§eaza in secolul a 1111 sau IV.
Numeroase colonii arabe s'au asezat in Nordul tin
Sud-Estul insulei din secolul al Alti, straini all
venii mai t'arziu ; a§a sunt bindu§ii din Gudjerat. Insii,
tea importanta invazie este aceia a javanezilor,
spre 1555. Ei au intemeiat chiar un regat care a supra-
wietuit pana in 1895 §i ai carui membri au fost cunoscuti
sub numele de Hova. La sosirea lor, ei au gasit podi§u1
central din Madagascar-unde au itrebuit sti, se refugieze-
9cupat de Vazimba si pe 'tare traditia Ii 3ocoteste ca
Negri, de statura rnijlocie, cu capul subtire si plat (in
forma Deobicei, populatia Madagascarultii
pentru uvrinta descrierii se imparte in cinci grape 1)
locuitorii podiului central i ai regiunei muntoase inve-
cintitoare la N. i la S, ; 2). locuitonii coastei estice piina
la regiunea ptidurowsá (adieti, 50-20 km. in interior): 5)
locuitorii tinutului paduros de 40-60 km, adapostit de
povarni.5urile estice ale podi§ului central; 4) locuitorii
clir Sudul insulei ; 5). acei ai coastal, vestice.

190 www.dacoromanica.ro
Grupul din masivull central : Hoya, Betsileo, T3ara.
liova-§ii sau mai bine zis Merina san Ambaniandro,
ocupa centrul insulei. Fonclul acestei populatium fiind
alcatuitä din scoboratorii sefilor Vazimba. lnainte de
caderea regatului, acest nume de Hoya era dat numai la
elasa a popuiatiei, Merina sau oanieni liberi ,
clase erau de nobili sau Andriana (scoboritoni emi-
grantilor jayauezi) sclayi dezrobiti (Mainty), j selayi
adevaran (Andeyo). Fiecare din aceste clase cuptindeau
mai multe clanpri, cari ajunsesera caste.
Ocupatia franceza a schimbat îfls, aceNsta organizare
socia. Comertul era insA sub vechiul regim Infloritor,
pietele se tinean la ile fixe, functionarii in,schimb era',
tineri si harpáreti. Convertiti la protestantism care a
fast declarat religie ofioiala In 1869, floya-sii au mai
ramas Ina fideli credintelor animiste ale stramosilor
Betsileo, agricuitori cu obicoiuri blande in ciuda nu-
melui lor care inseamnä .neinvin§i", locuesc partea
muntoasa dela Sudul podiplui Imerina; ei sunt imprir-
titi tot in patru clase aisernaratoare Cu cele ale Hoya-
§ilor.
Mai la Sud Inca*, traesc Bara, razboinici, hoti i mal
putin civilizati 'decal malga§ii orientali.
Grupa locuitorilor coastei, formeaza dela N.
.pre S. urmatoarele grupe etnice: Antankarana, pas-
tori Cu obiceiuri aspre ocupand tot varful nordic al
insulei; Betsimisaraka; Betanimene cei care sunt acope-
rili cu painânt rosu;'; Antambahoaka; Antimorona;
Antifasina; Zafisorona; Antisaka, Antimaraha §i Boroto.
5. Grupa locuitorilor regiunei forestiere estice este al-
catuifii din patru grupri ' etnice deosebite: Sihanaka,
pescan i pä.'stOri (cei mai dela Nord); Marofitsy; Beza-
nozano; Antanala (sau Tanala), cari trlesc in sate catrt-
rate pe varfuri inalte, infundate in padure de unde
nunnele de oamenii padurilor". Infine, cel mai la sud,
Antivondro.
4. Grupa locuitorilor partii sudice a Madagascarului,
poate isa fie divizata in trci: Antanosy, pe coasta sud-
www.dacoromanica.ro 191
Antandry, pe coasta meridionala i Mahafaly. pe
coasta sud-vesticá.
5. Grupa loruitorilor coastei vestice dela gura lui Oni-
lahy pan in fata insulei Nosy-Bé, swit cunoscuti sub
numele de Sakalavi-
Arborii s'au asezat in insulá/ prin secolul al saptelea
si se indeletniceau ilic de pe atunci cu comertul pe toatá.
.

coasta rásariteana a Africeii. Un geograf arab din seco-


'Jul al XIII-lea, Edwisi scrie cl indienui i chinezii, fu-
id din tara lor ca s scape de tirania stpânirii si-au
mutat comertul lor in Madagascar, cart se numea pe a-
tunci Zaledj.
Pentru EuropenT, insula a fost descoperitá. la 1500, de
portughezul Diego Diaz. In secolnl urm51tor francezii
s'au apucat s'o eolonizeze i exploateze. De colonizarea.
s'au ocupat diferite companii franceze, cárora guver-
nele le-au dat privilegii. mire guvernantil Frantei cari
eau interesat de exploatarea Madagascarului, amintou
uumele lui Richelieu si al ha Colbert.
In timpul primeaor incerdiri de cucerire franceze, ïn-
tre 1642-1674, neamurile hova" 4Iin mij1ocul insulei.
fondeazA un imperil', care alunge infloritor in secoluI
il XIX-lea. Francezii in 1885, pun insula sub protecto-
rat, lar in 1896, in urma unor revolie ale indienilor, re-
ina Ravanavalona III este detronata o tara transfor-
mat4' in colonie fruncezà", sub conducerea unni guverna-
tor general, ajutat de un consiliu de administrafie, for-
mat din patru notabili indieni i patru europeni si
pártitá. in gase regiuni. Primul guvernator Genera1111
GalHerd, a cautat s. dea insulei o mare inflorire.
Populatia insulei numárà vreo 3.600.000 locitori, nu-
miti de europeni ,,malgasi" fárá, ca acest nume aibá
N reun sens etnic. Francezi sunt nu.mai vrecY20.000.
Precrtii 1or, nun* ombias", au unele carti scrise cu
caractere arabe in limba lor si se ocupá i cu medicina
vrAjitoria. Una dintre cele mai cumplite superstijii
care domnea in mijlocul populatici pfinii la stapanirea eu-
www.dacoromanica.ro
192
ropeana, era acea,numita judecata prin. otravA". Once
acuzat de asasinai era isilit sa bea otrava. Daca 'acesta
supra-vietula otravii, caz rar, acuzatorii si Ii deveneau
Aceastii judecata nu constituía chiar o salbatacie,
ci mai mult o supersti¡ie. Caci in general, locultorii sunt
dornici de a se civiliza j cei mai avuli, in afara inva-
tatura scrierii in limba lor proprie, vorbesc cngleza sl
franceza..

Povestea numelui i depanarea istoriei


Numele marei insule din Oceanul Indian, i-a fost ;Li
din greseala. InyadesCar, actuala insula Madagascar a
foSt descoperita in anul 1500, in timp ce, inca din 1491,
acest nume figura pe globul terestru al lui Behaim din
Nuremberg, si era atribuit unei insule imaginare, veci-
nái" eu insula Zanzibar. Abia in 1052, apare pe planis-
fere dublul nume de Madagascar si Comorbiniant (limn-
la ComoralT, planisfere desenate dupa indicatiunile lui
Cabral, care de.scoperise marea insula. In 1507 geogra-
-ful portughez Reinel a fácut prima descriere adevara-
tei insule numit i insula.Sf. Lorenzo, dupa numele
silntului patron al ei.
Abia la 1760 si 1776, inginerii francezi au facut ocolul
enastelor insulei, alcatuind harfile ce s'au perfecf.7.onat
panal in epoca infiingrii protectoratului francez; Gene-
ralul Gailieni in 1896, a Whin-fat acolo un serviciu geo.
grafic care a creiat topógrafia- rear& a insulei Madagas-
car.
Locuitorii bastinasi, malgasii, nu aveau un name pro-
priu pentru marea insula; ei o chemau sau Mini" sau
Pamintul care e in mijlocul mart". Abia la inccputul
veacului trecut hovasii voind s puna staphnire pe toata
insula, au adoptat numele pe care i-1 dadusera euro-
penii. Chiar locuitorii n'aveau un nume propriu. Ei se
numedu: Ambanilanitra, adicá, ced ce sunt sub cer".
www.dacoromanica.ro 193
13
Culturile agricole nu sunt posibile (feat pe vaile instt-
lei si pe fundUrile lacustre uscate natural sau artificial.
In regiunea de Nord si de Sud, uicaciunea face im-
posibil once soi de cultura. Printre plantel alimentare,
in primul ranci vine orezul, baza alimentara a popula-
liei i principalul articol de export. Dupa ore; vine po-
rumbul, cu o producfie de peste 100.000 tone; apoi sor-
gbo, sau meiul african. Cultura maniocului este dea-
semeni importanta, din aceasta extragandu-se tapioca.
fecula, alcoolul, etc. Se cultiva' apoi o seama de legume
specifice africané, pentru eonsumul regienal.
Trestia de zabar, cacao, vanilla, cafeaua, cuiseara.
tutunul, scorfipara, bumbacul, palmier-al de cocos, su-
saiul, iata o serie de plante prefioase a caror cultura
duce mari venituri exploatatorilolocali.
Cresterea vitelor alcatueste principala ocupafie a tri-
hurilor malgase. Cifra de 10 milioane de bovide, este sub
realitate intrucilt nu toate vuele sunt declarate de cre4-
cattori. Berbecii, zii cu coada groasa, sunt crescufi pe
scara mare, exportandu-se chiar. Pescuitul este foarte
desvoltat.
Administrafia franceza a dat un mare avant aetivitafii
industriale, Madagascarul poseda lignit, terenari carbc-
nifere, bogate minereuri de fier, folosite din timpuri
imemoriale de -ixiburile malgase. In Nord-Vest se a fl5
principalele iinstalafii pentru extragerea aurului din
terenurile aluvionare: in 1932 s'a exportat 501.414 kgr.
aur, in lingouri san praf. Sisturile bituminoase din
aceias regiune confin petrol; la aceste bogalii se adaoga
grafitul din platoul central, superior calitativ acelui din
insula Ceylon. Malgasii au o interesanta industrie cera-
toate femeile lor stiu s fase din material° indi-
gene, imbracaminte durabilá. Exista industrii de
de paie, saci, etc.
Comerful e din ce in ce mai inferior sub stapAnirea_
franceza. Exporful, ajuns in 1932, la 388 milioane fraud
este constituit din: cafea, rafie, carne congelata si con-

194 www.dacoromanica.ro
servatA, orez, pieie tAbilcite, eui§oa re, va.nilie, scorti§ea-
rä, tartan, seminte oleaginoase, grafie, etc.
Centre prinelpale
Principalele centre ale Madagascarului, care au i'nflo-
rit sub impulsiunea colonizArii franceze sunt.:, capitala
Tananariva, Cu 101.634 locuitori (in 1932); tultsirabe
(8578 locuitori) renumitA pentru apele salé ter male ase-
nahratoare celor dela Vichy; Fianarantsoa (14620
Principalul port al insulei este Tamatave (23207
lociutori) pe coasta orientalA, legat prin cale feratA de
capital. §i Europa prin linii de navigaiie maritima; Ma-
j-unga (21688 locuitori) e marele port al coastei de Nord-
Vest destinat traficului cu coasts africanAl; in golful
Diego-Suarez esté Antsirane unul din cele mai frumoase
porturi din lume; Aci Frank a stabilit baza flotei sale.
Mai sunt porturile MananjruIr (11571 locuitori) i Ton-
léar Cu 7815 locuitori.
Primii europeni cari au pus piciorul pe insulA au fost
portughezii, fArA, sA. stabileasa ad i colonii. In timpul lui
Ludovic XIII o seamä de francezi din Normandia au in-
temeiat sub protectia lui Richelieu o companie pentru
exploatarea bogatiilor insulei. Mai tarziu, guvernatorli
trancezi trimi§i de Ludovic au pricinuit conflicte.cu in-
digenii care sfArsirA prin a masacra pe coloniltii fran-
cezi stabiliti la Fort-Dauphin (1672). Colonizarea f ran-
cezl, reluatA la 1786, a suferit apoi o nouA,
In timpul lui Napoleon I s'a infiintat la Tama Lave o
inicA intreprindere comercial francezA pe care englezii.
stabilifi la Ile de France, au ruinat-e.
A inceput atunci o continuii. activitate englezA, de a-
lit-tare a populatiei Hoya, indemnatA sA punA stApanire
pe Madagascar, sA goneascA pe francezi, care se stabi-
liser% temeinic la Tamatave i in cAteva puncte pe coesta
okientalii a insulei.
Xenofobia hova§ilor i-a lovit insA pe englezi, cari fnrA
goniti din Madagascar. Din acest conflict, Franta
www.dacoromanica.ro 195
tigá insà, in cele din urmii. Ea ocupa, d.upii1845Mapotte
Nosy Bé si celalte irrsule din nord-vestul Madagascarulut
isi vazu, prestigiu1 considerabil crescut.
Radama II suveranul indigen care urma lui Ranova-
dona, in 1861, cheamg, pe europeni in Madagascar, au-
torizându- sà colonizeze, sà deschidii scoli, 5,6 predice
crestinismul.
Când Radama fu asasinat in 1863, sotia lui Rosohe-
rina, devenità reginA, confirmä drepturile europenilor §i,
in acela§ an, comandantul francez-Dupré ineheie trata-
tul franco-malga§ bonfirmat de Napoleon III. Se consti-
tui apoi compania Madagascarului, care insa nu putu
activa.
Dupa neincetate framântriri i actiuni politico-militare.
francezii nu izbutin deck in 1885 sä impun6 protecto-
ratul asupra Madagascarului.
In 1894, relatiile dintre Metropolät" colonie te stricar5
din nou j Franta fu silità sa inceapál un Azboi Oliel'OS
impotriva indigenrilor. In 1995 Tanariariva fu ocupatri
5z1 intreaga insulä intf4 in sth-pAnirea francezilor. Din
ea-Liza clezordlinelor i masacrelor ce urmeazii, guvernul
francez trimise. in Madagascar pe gencralu Gallieni
care izbuti sà pacifice insula prin málsuri severe §i
clrepte. Din 1905 Madagascarul incept], o adevAratà
Je prosperitate §i civilizatie sub conducerea cuminte a
francezilor, devenind una din perlele imperittlui colo-
nial francez.

www.dacoromanica.ro
196
Douci curiozitati africane
Piramidele: sentinelele visurilor Impietrite
Ce vor fi simbolizat prin forma lor arhitecturala a-
ceste necropole regale din prirnele vremuri ale Aril a-
niintirilor apuse?
Aceste sentinele ve§nice ce strQue'n pragul impä-
ratii täcute a oceanuluti dé nisip, sunt cele mai luinunate
opere durate Cu mult inainte de Christos de atre fara-
onii egipteni.
Cele mai semete piramide sunt cele (lela Gézireh din
apropiere de Cairo, inaltate cu 3000 de ani inainte de
Iisus.
lath' cum ni le descrie un calator: Trecem Nilul pe
podul dela Kasr-el-Nil. Bätrinul fluviu, parinte
On al finutului, pare fi incremenit undele sub lu-
mina vie a c'erwlui. egiptean. Soseaua pe care apiteäni,
larga, impietrita cu ingrijire j umbrita de &exam:, duce
drept la piramide. Dupii cateva minute de drum, aceea
a lui Keops, cea piing, de lumina §ri straluicire, incepe
arate uriap.-i forma. Ne apropiem tot mai mult de o-
ceanul de nisip. Nilul de ismarald a ramas in urm5.. E
cea mai mare. Celelalte doua au fost cl5dite de faronii
Kefren i Menkera. In raport Cu mifloacele technice de
atutnci, constructia acestor monumente uime§te i im-,

www.dacoromanica.ro 197
pinge gandul plin de mila, spre mide de robi care s'au
stins, istoviti de chinuitoarea munch'. In marile blocuri
de calcar gem impietrite sufletele atator ilati egipteni.
Herodot care a calgtorit prin Egipt in sec. al V-lea
inte de Isus, povestegte cd.' 100.000 de oameni au trudit,
timp de 30 de ani, cate trei luni pe fiecare an, la marea
piramida a lui Keops. Cele trei Zuni corespundeau revr-
sàrii timp in care nu se putea lucra
Zece ani deabia au ajuns pentru trtiarea drumului, pe
care s'au carat de pe xnalul rrtsaritean al Nilului in pus-
titil Libiei cele 2300.000 de pietre cate compun pirami-
da. Gel mai ink bloc e de 10 m. Inaltimea piramidei a
fost de 145 m. Despuiatá de chptu§ala ei, mil,soarA astAzi,
137 metri.
Celelalte cloud' piramide sunt mai mici. Toate insa sunt
construite dupa acelag plan. Asupra felului curd an fcst
construite, arheologii nu s'au inteles inch'. Dupà. Heradot,
piramidele au fost construite dinspre Tad spre
Din spusese eara'uzelor de pe vremea. lui, scheletul mo-
numentului se construia din schele cu scAri. Cu ajutorul
unei ma§ini, nimeni nu poate spune cum eran, blocurile
.le plated' au fost ridicate din treapt6 in treaptrt panA sus.
In ceeace prive§te proportiile piramidei, unii arheo-
log,i suslin ea, la inceput eran mid, dar s'au rarit
treptat, treptat in legáitura cu lungimea vietii faraonalui.
Orieum va fi fost uimirea noastrá e aceiagi fag de
màrefia acestor monumente, care stau biruitoare peste
raiile de ani ce s'au scurs .
Zadarnic insg gi-an construit regii de atunci locaguri
de veci in imensitatea pustiului, i zadanic le-au brilzdat
cu eoridoare sucite asemeni inuj labiirint. Prin sec. al
XII-lea inainte de Isus, necropolele au fast jefuite. In
sec. al VIII-lea au fost din non profanate de ;litre Pergi
e Arabi. Legendele le atribulan comeri fantastice, us-
cunse in noaptea lor de piatra.
Printre marile reali zìri tehnice ale Egiptului, vin in
198 www.dacoromanica.ro
primul rfind piramidele, al cal' or sistem de constructie a-
bia in ultima vreme a fost lamurit.
Technica constructiei cu blocuri de piatra apare
Egipt abia sub a treia dinastie, pe la 2900 a Chr., cu bate
Egiptenii cunosteau cu peste 2000. de ani inainte de
a.ceasta epoca.' intrebuintarea feluritelor piare:
Ptidicarea blocurilor pana, la varful piramidei (rebuje
thi fi fotst o chestiune technica deosebit de grea, pe atunei,
necunoscandu-se nici scriptele i nici principiul elevato-
rului. Ridicarea se facea irisä mai cu seama pe nivte
pante bine dispuse in tserpentine.
Minunea cea mare a acestor constructii ramane desi-
gur nriasa Torta omeneasca folosita.

Sfinsul : pazitorul soarelui care rasare


Dintre toate minunatiile Egiptulm, marele Sfinx dela
Memfis, este cl care inmarmureste pe calatorul care-1
vede.
Singura, de mii de ani, aceasta enigma a tarii visurilor
impietrite strakieste, cu aceeiasi maretie invilluita, in
mister, mormintele goale din cuprinsul imparatiei tacerii
eterno. Din ce vremurl odigineste acolo si in ce seop a)
fost inaltat, nimeni n'a putut s spunä Cu precizie Massa
sa enigmatica, in pragul desertului, starneste fiori de ne-
liniste in sufletele tuturor celor zäresc.
Privit in miez de noapte, cand claro' lunei albeste in-
tunericul i palesc stelele, sfinxul pazitor al soarelui care
rasare, invaluie intreaga fiintai de o neinteleasa. sfiala.
Noaptea ii acopere ránile si face sa treaca peste faptura
lui neinteleasa4 un suflu de viaja. In noaptea tacuta a
pustiului, ochii lui te privesc vii i stralucesc de adaaca
-tainà pe care nu vrea s'o spuna...
Pe vremuri, nisipul cel miscator al pustiului 11 infle-
case. S'a scurs mult timp, pana ce faraonul Tutmes al
IV-lea l-a desgropat.
Maittirziu. Araba j Mamelucii l-au insemnat cu rani.
www.dacoromanica.ro 199
,.9poi, nispul, rascolit de vantul pustiilui 1-a descoperit-
iarasi. In sec. XIX a fost -scos pe deantregul la lumina,
pentruca iar nisipul sa-1 acopere din nou. Nlaspero 1-a
desgropat iarasi. Astglzi nisipitl se aseaza indaratnic in
jurui. Labele nu se mai
lata' cum Il descrie un earator: Ciopârtit i cu nasal
rupi. impune prin maiestatea care se desface din silueta
lui simbolic, iar ochii trimit spre nesfarsitul pustiei me-
lancolia unei priviri care ascunde mereu taina originei.
In textele vechi este trecut cu numere de : pazitor al soa-
relui care rasare.
Acel care cel dintai a asezat cap de om pe trup de leu,
nascut eel mai august simbol: natura i umanitatea.
Ceftim in el personificarea naturii Cu trup puternic
ghiare pline de cruzime infipte in nisipul marin, de ande
at purces toate vietuitoarele. Dar, cata nobleta si cata
linite In eapul aaela misterios care prives,te in spre soa-
re rasare, simbolul spiritual al adevarului etern!
El a ramas pentru totdeauna expresia impreunarii
animaIitfij cu divinitatea. Niceri, insa, antica i bgr-
bateasca lui maretie intelectual nu reiese mai desava.r-
sita ca in pustiul dela Giseh. Acolo el stápaneste din
vremiuri !Ara nume.
Sfinxul este sculptat 'h&c) faleza calcaroasa care la-
cea parte, ociinioara, dinteun golf pe care o izbea apele
Nilului. Capul Sfinxului pastreaza Inca unne din pie-
tura cu care trebuie sal' fi fost acoperit odinioara.
Dela piaioarele lui se zaresc luminile vechiului Cairo.
O linie de tranvaie duce pana la el.
Imensiftatea statutiei pare supraomeneasca. Ea so
h.-IWO, in acea lumina specifiea a nopfilor Egiptului, a-
proape diafana, pe un cer atat de transparent, care ne
face s54 infelegem pentruee Grecii cred.eau in cele sapte
sfere de cristal, in care erau inchise stelele de aur.
Capul Sfinxultui, cu toata faia sa mutilata i cu gat'ul
saa ros de Simun, vantill desei tului, ofera un caracten

200 www.dacoromanica.ro
a carui noblete senina se impune asupra tuturor spirite-

Sculptat lute° faleza calcaroasa4, In marginea golfului


care, in timpurile preistorice primes. apele §i aluviunile
Nilului, el pare a fi setinela Africei misteriase i in a-
ceasfá lumina. se crede ca se poate vedea, in ochii
pe buzele (sale, refleetul civilizafiibor moarte, ale rcligi-
llor Anse i ale .zetilor inmormäntati.
lineori, un Beduin suit ca o statuie pe raehara sa vine
prezinte, prim comparatie, masura dimensiunilor e-
norme ale colosului.
De jur imprej-urul lui se intinde desertul, cu strigalte
de vulturi, cu maraituri Indepartate de sacali, sau cu-
prinsul este innecat inteo tacere de mormant.
Taut este mister in acest Sfinx. Inteadevar, Sfinxul,
tuai muJt deck Piramidele, merita titlul de minune a
lumii.
Luc-Olivier Merson ne prezintál un alt tablou tl Sfin-
xului: Sfinxul este cu neputintái de descris §i chiar
daca .s'ar incerca, aceasta ar face saii piardà din miste-
rul care-1 invälluie i care-i face maretia si frumusetea sa
neasemuita".
Lungialea sa, atât cat iese astazi din nisip este de 44
m.; numai capul i gâtul sttu mascara 27 m., ceeace da, o
inaltime de 38 m. dela baza" la punctul cuiminant, lar
fata maseara. 10 m.
Unii autori i-au fixat data constructiei sale °data, eu
aceia a Piramideti a doua, iar altii mergand pana. acolo
:neat au afirmat: capul salt ar reprezenta pe aeel al lui
Kefren.
Sfinxul este insa cu mult mai vechiu decat piramida
doua i chiar decat prima, cea a lui Ceops.

www.dacoromanica.ro 201
BIBLIOGRAFIE
Ancel J.: Géographie des frontieres, Paris 1938.
Brinhes J.: La Géographie humaine, Paris 1925.
Condiescu M.: Peste mitri §1 tdri, Bucureqti 1937.
Choiley A.: Géographie generate, Paris 1936.
Cholley A.: Asie, Insulinde, Afrique, Paris 1935.
Cary M.: Les explorateurs de rAntiquité, Paris 1932.
Deniker J.: Les races et les peuples de la terre, Paris 1926.
Eydaux H.: L'exploration du Sahara, Paris 1938.
Finbert E.: Le vie du chameau, Paris 1938.
Gallouedec: Nouveau cours de géographie, Paris 1929.
Gromier E.: La vie des animaux sauvages de l'Afrique,
Paris 1936.
Hardy G.: Colonisation, Paris 1931.
Hardy G.: Géographie et Colonisation, Paris 1933.
Hardy G.: Le Sahara, Paris 1930.
Hardy G.: La politique coloniale et la'partage de la terre
aux XIX-e et XX-e siecles, Paris 1937.
Harmand J.: Domination et Colonisation, Paris 1933.
Hedin-Sven: Dela polul Nord la polul Sud, Buc. 1926.
Kiv&ran G.: Pe drumuri Africane, Buc., 1932.
Lorin H.: L'Afrique du Nord, Paris 1908.
Lespagnol G.: L'evolution de la terre et de l'homme,
Paris 1925.
Maurettw F.: Afrique équatoriale, orientale et australe,
Paris 1938.
www.dacoromanica.ro
Pavelescu S.: In lumea vegetalelor, Buc. 1926.
Reclus E.: L'Afrique occidentale, Paris 1887.
Reclus E.: L'Afrique meridionale, Paris 1888.
Simionescu I.: Bucuresti 1928.
Reclus E.: BassinAfrica'
clu Nil, Paris 1885.
Aixout H.: Moeurs et coutumes des Fellah, Paris 1938.
Burgard R.: L'éxpedition d'Alexandre et la conqudte de
Paris 1937.
Deffontainesl'Asie'
P.: Problèmes de Géographie humaine,
Paris 1939.
Gautier F.:. Le Sahara, Paris 1928.
Glotz G.: L'évolution de l'humanité, Paris 1923.
Lecarpentier G.: L'Egypte moderne, Paris 1925.
Ludwig E.: Le Nil, Paris 1936.
Lozach J.: Le Delta du Nil, Paris 1935.
Morgan J.: L'humanité préhistorique, Paris 1921.
Moret A.: Le Nil et la Civilisation égyptfenne, Paris 1926.
Olsen O.: Le Conquete de la Terre, Paris 1937.
Short E.: Esquisse de Paris 1936.
Siegfried A.: Suez, Panama et les routes maritimes
Geopolitiquef
mondiales, Paris 1940.
Tropier B.: Les Voyageurs Arabes du Moyen Age, Parle
1927.
Foncin P.: Les explorateurs, Paris 1911.
Monfried Henry de: Mer rouge, Paris 1931.
Aubertot J. Bournet : Fleurs et Dieux à Nossi -Bé,
Paris 1930.
Gautier F.: Sahara Algérien, Paris 1933.
Ouernier E. L.: L'Afrique, Paris 1933.
Dunant Dr. Edouard Wyss: Mes ascenssions en Afrique
Paris 1938.
Weulersse J.: L'Afrique Noire, Paris 1934.
Rumano M. T.: Lacul cu elefanti, Bucuresti 1939.
Toutée Colonel: Du Dahomé au Sahara, Paris 1907.
Bordeianu Dr. I.: Vieata qf opera lui Livingstone, Parle.
Roca D. Ion: Politica britanica. in Mediterana,
Paraian Ch.: Méditerranée, Paris 1927.
Gherhard H.: Der Suez-Kanal, Leipzig 1936.
Bernhard A.: Afrique Septentrionale et Occidentale,
Paris 1937.
Guernier E. L.: L'Afrique champ d'expansion de l'Europe,
Paris 1933.
Julien A.: Histoire de l'Afrique du Nord, Palls 1931.
Bernard A.: Le Maroc, Paris 1931.
www.dacoromanica.ro
Gentil L.: Le Maroc physique, Paris 1912.
Bernard A.: L'Algerie, Paris 1929.
Siewert H.: La Méditerranée, Paris 1937.
Cuevalier A.: Végétation a Madagascar, Paris, 1922.
Demangean A.: La vie rurale en Egypte, Paris 1926.
Cann escu, R.: Colturi de lume (lect. geografice), Buc. 1943.

www.dacoromanica.ro
De acela* autor:
Incercare de terminologie geografica.
Terminologie geografica an colab. cu Oh. I. Dumitru)
Continentul misterelor ( II
Imparatia apelor (9, 97 ff
Politica coloniala a marilor puteri, Buc., 1941.
Politica britanica In Mediterana.
Problema migratiei romane§ti (In rev: "Soveja").
Migratia cisnistriana 99 99 ff
Aspectul static kii dinamic al migratiei romanegi
(In rev. Rom. Geogr.).
Imigrarile sezonale ale gradinarilor bulgari (But.
S. R. R. G.).
Levantul (Rev. Licurici).
Doua imperil insulare (Rev. Licurici).
Valea Lotrului (B. S. R. R. G.).
Raspantia dhftre occident gii orient. (Viata).
Continentul adormit.
Taina Orientului (In colab. cu P. Cotet).
Fluviul minune §i fluviul padurii virgine.
Japonia "tara soarelui rasare" (In colab. P. Cote°.
At; ezarile omenefti In campia olteana estica.
Probleme romanefti (In colab. cu P. Cote°.
www.dacoromanica.ro
India inima imperiului britanic", In colab. cu
Gh. L Dumitru @I Eust. Gregorian.
Europa leaganul primelor civilizatiuni", (In colab.
Cu Grig., Mich, Cotlaru. td Gh. I. Dumitrn).
Asia: Leaganul omenirii".
Africa continental negru".
Mediterana rascrace a trei continente" r(In co-
lab. Cu Orig. Mich. Cotlaru @I Eust. Gregorian).
Australia continentul misterelor". (In colab., Cu
P. Cotet gii Oh. Dumitru).

www.dacoromanica.ro
CUPRINS
Pag.

Pozítia Africei .. 3
Cucerírea Afríceí . . . 12
Imagini de muntí sí naturà africanA 20
Din vieata apelor . . . 30
Din taína plantelor si animalelor . 37.
Din víeata plinä de mister a africanilor 66
°rase africane . 96
Tara vísurilor impietrite : Egíptul . 117
Tara cu pamântul de jeratec . . 124
Al doilea pustíu al Africeí : Kalahari rega-
tul nísipurIlor" . 128
ambetul desertuluí : ochil luí Allah 131
Poarta cea mare a Orientului : Suezul . 134
0 prelungíre a Europei: Africa minora 142
Africa ecuatoriala frar...cezfi : Un cimitir de
fíldes si o minä de cauciuc . 170
Insula staffflor : Madagascar.. . 177
Doua ctiriozitgtí afrícane . 197
www.dacoromanica.ro
IMPRIMERIILE
V ER IT AS,
BU CUR E TI,
SPLAIUL UNIRII, 173
Reg. Com. 244'936.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro