Sunteți pe pagina 1din 16

*+ a*q;4;*t,ru*{#dtutu;ffi

layff V
Sarmizsgethusa
Conferin{{, finut6 de Colonelul C-tin Zagoril

ilI
e

in zlaa de 15 Ianuarie la Institutul de Istoria Nafional6 de subt eonducerea 1942 Domnului Profesor C, C, Giureseu de la Uniuersita*ta din:.:Bueudegti.

,rUnde cred

cd s'o gisit Sormizegelhuss Dqcici"

Domnilor Profesori Tineri

s, ,^_, studiogi

I
i
i

In cele doui broguri ale mele intitulate Sarmlz, I gi II am elutat s6 dovedesc, lntemeiat pe conslderafiuni milltare $eoSrafice 9l topogra{lce, pe fortilicatii 9i alte urme Sislte pe teren, precum 9l pe lnterpretarea Tab. Feut,, c[ Sarmiz. Dacic6 s'a g6sit agezati pe, 9i in iuiul masivulul deluros trlunghiular de la Vest de $ara Subcetate din Cimpia Hafegului. Ih adevlr aeest masiv deluros, aproape izolat caceliet, se $6segte agezat intr'un punct geoSrafic si nrilitar de mare impodantE, qi anume la eonfluenfa Riului Streiu cu R, Mare qi Farcadiaul, unde se lncrucigeazfl marile drumuri care vin dlnspre pasurile Jlului 9i Porfei de Fier Trans. cu drumul care vine din interionrl Transllvaniel pe valea Streiului inferior, preeum gi cu potecile .care coboari muatii Sebesului, Retezatulul sl Buscdi, * eonfluenfe de riuri gi incruciperi de drumuri, cate in toate timpurile au hot6rit agezarea, oragelor marl gi a cet5tilor, eutn a fost chiar aici in Dacia eazul apezf,rilor daclce de la Tlbiscum, Apulum, Potaissan Napoca, Paroiissum, gi altele, dlntre eare unele erau' glr*vdzute eu cetifi dacicer.-84l{ praedacice. Faf{ de te{ie{ql terenului, acest masiv deluros se S6segte agezat ln cenlrul cflmplei deschlse aci -i.dEe munfii Sebesului, Retezatului, Rusk&i 6i Apuseni, c*re o lneonioarE qi o ap6rfl, formdnd in collul aad'uoslie al Transilsaniei un pitefiic .bsstion, al idrul reduit ilconsti' tue aaeet rr.asio dalwas,

7--

"''/

-.j,

D-l G-l ,Iannescu caracterlzeaz6 din punct de vedere mllitat Cimpla Hafe$ului astfel, referindu-se chiar la tlmpul Dacllor: ,,In timpul Dacilor situafia $esului Hategulul, inalntatd cdtre Banat, ll apropia de Dun5re, fere a-i pierde nici protecfla munfilor, nici a-i pierde legitura cu interlorul Transilvaniei, fdcAnd din acest ges o bazi ofenslvi contra Pannoniel",. - $i nu mai Futin, ddaoS eu, o bazi ofensiv[ gi contra Moesiel Sup., precum 9i o bazl, defensivi sau bastion de apdrare contra unui atac asupra pErfei de Sud-Vest a Transilvaniel; :- adle[ loc potrivit ln care si se poatE strinSe 9i depoziti a.rmgrnentul gl aptovlzionamentele necesare unui rlsboiu, gi uade sd se Boatd aduni gi organizi o armati. -._$.j*"1":g*g==gpJg,,,-dess*ebJrs "Rqfa'9i de. cele trei cetdfi din Mun{ii Sebegului, -- Costegtin Piatra GiafftCAa;.iint;e calG-'dceasta din iitniH se med6- ce a' fostSdimizeSethusa Dacic6, dar care din cauza pozifiel, a'nezErii gl strimtimii lor'nu "rtumdi-cE nu giuteaii,ih{eplinl 5olul' {e baze de operafluni, sau plefe de arme, dar nici cel pufin sd lntercepteze un drum, sau pbtecfl de munte, fiind aqezate pe creste secundare gi chiar pe pintenl ai - acestor creste, unde puteau sX fie mascate gl reduse cu ugurinf6 prln foame, gi cu atAt mai pufin puteau sE serveasc6 drept capltale de {dri, qi mai ales de capitala a unui refe caDecebal, care a cutreerat Moesla"gi Pannonia, a infr6nt atAtea armate f,omane ddnd lupte in edmp desiihis, 9i a finut in loc pe Trafan lnsugi, 7 ani, Decl aceste tre! cet6Ji .nu 'a putut servi decAt cq -ge!{tt de refugiu ale gefilor de l;iEfuri ilibice, aga cum s'a pronun{at V. PArvan, . at fi" pentraca Decebal sd se hotdrosed sd capituleze, de indatd ee armata romand a aiuns in fala Sarmiz,, tnseamnd ed Satm, nu erq o eetale fdrd nici o importan{d strategicd, cum erau eele trei cetdli din Munlii Sebegului, ci reprezenld insdgi inima rezistenlei dacice, eare dupd cum sa gfre a fost caneentrald in acest baslion dineo\ul sud-uestic al Transihtaniei in timpul primului rdsboiu dacic" ' Masivul deluros trlunghiular de la Subcetate fttnd aproape in total lzolat pi av6nd un relief excepfional de avantaios, putea sH fie dolosit in cele mal bune condiliunl pentru ap6rare chiar fdrfl nisl un ,'fel de fortificafie. In special laturile de Vest qi Est, avAnd pantele foarte' repeizT, erau inatacabile ;'pi prin ele nu se putea intri in lnteriorul masivului, qi ++i* decdt prin eAteva v6lcele strimte, care se puteau apiri ugor de pe inilfimile laterale, I Interiorul masivu-lid. era cqlptrs din patru compartlmente, care constituiau patrg pungte solide {e spriiin : unul in centru, gi cite unul in fiecare colf-al triunghiului, care se p;teau. apdra, gi flecare in parte, gi toate. lnpreunE atr4rAnd compartlmentul central,
L, >,/

:,3 Suprbfala intregului maelv este de aproape 400 de hectare, sau rr, p., ceidce inseamni cI putea primi chiar o armati de circa 50,000 de luptitori, ceia ce revine un om pe 80 de m, p, Perlmetrul masivulul este de 9 klm,, ceia ce inseamni ci se putea ap6rd cu ugurlnf[ cu circa 36.000 de luptrtori, socotind c6te patru luptitori pe metru curent inclusiv rezetvele, mal ales cAnd ne gdndlm cd sunt p6rfi ale perimetrului absolut inaccesibile 9i deci inatacabile chiar fI'ri sI fle aplrate de luptdtori, ' Vdlcelugele Barandului ql Plegitei fiind largi 9i cu fundul agezat in partea lor centrald 9i superioarH, inlesReau construlrea de locuinfe at6t permanente cit gi improvizate in interiorul masivului.' $i tot in cuprinsul acestor v[lceluge se'gdsesc isuoare destul de puternice, spre a lndestuld 6larnizoana, in afarl de apele care tt ud6 de aproape perlmetrui gi care in acelaq timp ii ldrgeau gi ii lntEreau spatiul defensiv, Pe de o parte prin pozilia so fald de terenul dinpreiur, iar pe de alti parte prin relieful sdu, 9i ln special prin Iaptul ci se putea intri gi egi din interiorul s6u numai prin citeva vilcelurye ugor de apirat, acest masiv inlesned manet)rct gi lupta in cdmp deschis in iurul gi in apropiored sa, atAt in atac, cit 9i in retragiere gi in apdrare 'intocmai co gi in jurul unui eastru roman, degi are numai trel latuti; gi ln aeeasta rczidl valoarea mare militar6 a acestui masiv deluros agezat aci lntr'o pozifie strategled de primul ordin, Fortificalii se gfdsesc numai in interiorrrl masivului, gl anume numai in cuprinsul compartimentului central, subt forma unei circumvalafii compusd dintr'un gan{ exterior qi un parapet interlol, avAnd perimetrul ln formi quasl-dreptunghlulard aplicatr la formele terenului, Terenul pe eare esle aqezatd eireumualalia este inclinat dela Est spre Vest, Are insd atilt partea de sus dinspre Rds6rit, c6t gl parte1 de los dinspre Apus in cuprinsul viii superiaare a Barandalal, ogezate, reprezenl.dnd cam doui treimi din cuprinsul circurnvalaflel, a cdtel suprafafi este de c|r.ca 20 de heetare, sau 200.000 de m. p, Incinta nu prezinti aceiaqi tErie peste tot, .Laturile de NordVest gi Vest, care vin in atingere cu laturile rirasivului, gi care deci erau cele mai expuser erau mai puternic fortiiieate prin ,ganful lor enorm, lar( de 10 m, la guci 9i addnc de 3 m,, precum gi prin parapetul lor mai inalt rezultat dln pdmrntul gcos din ganf. In mod aparent iortificafla a fost ficuti din .p{mint1,, d4r {e sigur ci par4petul a fo5t Frevizut eu-.p$lisade da-.lpmn, dup6 cum obignuiau Dacii. Este poiibil ca latura d*-S-Sd, cari.-este cea mai upor
4,000,000

i-

rl it
,l

LL

'i
.i

H
:,
'i
.i
:

ri

*L
de ataca! sS fl fost prevlzut[ cu zid de platrE, care ptln dlrlmore s[ fi astupat ganful care acl este dprodpe disparent, Pe parapetul laturei de vest am $[sit bucafi de pimint ars, ceia ce poate sl insemne ci perapetul acestei laturi a fost construit din pEmdnt fr[mdntat cu ape (pomesteall) qt ars, flri insa a se exclude eventualitatea c[ acele tu"ag de pamint ars sE fle provenlte din vfeun iaceodiu, Circumvalalia prezlfil| trei porli sigure; una in col{ulnord-estic, a doua ln colful sud-vestic, 9l a trela in mlilocul latutei de vest, toate prev{zate ca dispozitive de apdrare, fiecare intt'un sistem deose' bif, gi-anume: la poarta de Nord-Est in form6 de c6rlig; la po1Ita de'Sud-vest pilon central pentru deschidere dubl6 ; iar [a poarta de Vest caponlerl detaqati in form6 de mlc cap de pod' . ' $i'latura de Est prezlntL. urmele a trei porfi, care, de9i d'l prof' Floca crede c[ sunt facute ln urml pentru necesltifile de exploatare ale p&duril, eu cred totu$i c6 sunt originare ale cet6tii, deschlse peniru neeesitdtl tactice de manevrS, deoarece nu vtrd unde ar fi de ltei, care ar fi trecut in putut duce drumurlle, - giI incamal num6r ci din fnteriorul pErfei vorbesc incinta prin cele trei locuri nu superioare a critafii ese prin poada de Nord-Est un drum, care are leStrtura cu drumurlle din iurul circumvalafiei, 9i prin care se suprar"tl*fu" necesitlflle de transport ale acestei pnrfi a cuprinsului clrcumvalafiei, care sunt foarte micl, Exlstenfa acestor trei porfl pe latura de Est, ne indreptdfeqte si credem cI gi latura de Sud, a avut dou[ podi, aqa cum se arata pe Columna lui Traian, dupl cum vom vedea, Perlmetrul circumvalafiei este de 1800 m,, avind nevoe deci de circa 8000 de luptatori, spre a fi ap6rat5, soeotind tot 4 luptEtori pe metru curent de front, inclusiv tezervele, Aceste ufme existente pe teren las6 lmpresia ungi forttficafii slabe, sar nu ar eoncordi de loc cu renumele de care se' btrcur{ Sarmiz. Dacic6, atit in lumea qtilnfifica, cat 9l in lurnea profanL Acest renume insi se datoreqte inlaflgerii unor lmense fortiflcafit repreaentate pe Columa lui Traianin scenele celui deal doileardsboia dicic, torttftcafii pe care Romanli le atacl ln lupte Srele, 9l c&re 8'a crezut in mod gresit zL reptezlntil Sarmlz, ; dar ln realitate reprezintfl cu totul alt6 fortlficalie agezatd in alt loc, 9i in care Decebal 9i a organizat centrul rezistenfei ptlbare a opus-o lul Traian in cel de al dollea r[sboiu; aga cum am ardtat in lucratea pe care am tntoemit-o csup?a Rdsboaelot-lui.- ksjg* cu Dacii; ln timp ce Sarmlz, propriuzis6, pe care T{ijan e cucerlto la siirgiful primului rasboiu dacle qi

I I

t
I

r
'i"l

rr

subt poala aztela s'a petrecut actul supunerii Dacilor, acl regrezefiat ln scena No, 75 de pe Columna lul Traian, este o fottifleafie cu totul slabL $l este atit de slaba incit a ficut pe Paribeni sE zici despre ea: ,,incf, o inaintare, qi armata romanfl aiunge la o cetate di esotico aspetto architeetonico, inaintea cdreia Dacii depun armele", Iar T, Antonescu era de pdrere cE dupE aparenfe fortificafiile Sarmizegethusei nu erau terminate, lar aggerul care se vede pe columnd ln colful de sus al cetdfil, ar [i o fortificafie dacic6 improvizatd spre a completi lncinta, Ceva mai mult; atAt din descrierea lui Dio Cossius, cit 9i din reprezenldrtle de pe Columna lul Traian nu reese de loc ci Romanli ' ar fl atacat Sarmiz, ta sfArgitul primului rlsboiu, ceia ce poate sE insemne cd Decebal a cerut pace inainte ca Traian sE fi inceput atacul Sarmizegethusel; 9l aceasta, din cauzi ci fortiflcaflile acestei cetifi erau slabe, De aceia, prlvind urmele de lortlficafie de pe dealurile de la Subcetate, gi gdsinduJe slabe, p6rerea mea este, ci nu trebue pentru acest motiv si ne indoim ci sunt urmele Sarmizegethusei; mal ales cind ne Sindim, cE, daci Decebal s'ar fi lnchis cu armata in Sarmlz, gi ar fl'incercat ca sd reziste aci atacurilor romanE, 9i Sarmlz, ar fl fost cuceriti prin asalt, deslgur cd Traian ar fi inchelat altE pace; iar Decebal l-ar fi impodobit carul de trlumf Ia Roma, Nu este exclus ins6 ca Decebal si se fi retras cu armata in Sarmlz,, si fl lncercat s[ o apere, _- Romanll si fi pitruns in lnte'- in care rlorul masivulul deluros gt sd fi inceput si atace cetatea ; caz a{geral din colful de sus al eetdfti din scena 75 sE r-Bpreziote lucr6rlle romane de atac; - $l Decebal, previzdnd sfdrgitul, sE fi eerut pace inainte de c[derea cetdfii, in afar6 de fortificafiile, pe care le-am descris in mod sunlar, ln cuprlnsul 9l in iurul masivului deluros de la Subcetate, s:a gisit: Pe platoul cota 438, care formeazd cel mal puternlc punct de sprijin al acestul masiv, zlc, s'a Strsit cloburi de oale despre care oamenl spun ,,cA nu sunt de la'oameoi de al nogtrl"; - i" satul Subcetate se (6segte o temelle de zid lun$6 de clrca 80 m,, constrult[ din cEr{mizl romane, fapt conitatat precis de mine; * Pe cdmpul de peste Strelu dlnspre satul Bucium se $[sesc rlslpituri de rulne de orlgln5 nepreclsS, probabil tomane; Streiului cu R, Mare pi cu Farcadlnul, in la - Iar301,conlluenfa risipituri de ruine romane sigure, se [dsesc cotei iurul D-l Prof, Floca, lntf,'un artlcol pubficat int zftcml ,,Inaints" dls

I I

;,'
6

Deva, 9i dituzat in sferele intelectuale pe doui foife, aratii c5 ,,in oarecare s6plturi f6cute acolo s'au Sisit urme de chirpiciu gl oarecare eloburi, cate ar dovedl cu mare buni voinfi o foarte sirae6 a$ezare preistoricI, lucruri care vor fi arEtate intr'o publicafie de eH.tre cei carli au fdcut sdpiturile. Nu qtiu in ce loc s'au flcut sdpiturile, gi nu gtiu dacH a aplrut publicafia promisE, dar infele( ci nu s'au f6cut sdphturi sistematice spre a se vedei ce este cu temella de zid roman din satul Subcetate, nlcl ce inseamni risipitura de construc{it de pe c6mpul Buciumului gl mai ales de la cota 301, gi nici daei cioburile au fost $Hsite pe platoul cota 438, unde eu cred cd s'a gdsi, prima agezare dacied, sau predacicd de aci, Afar6 de cele ardtate mai sus, numirea de Subcetate datH satului de subt poala de Est a masivului deluros, ne dovedegte, fdrd indoiald, c[ pe dealurile de deasupra satului s'a $isit ln trecut o cet6te, gl c6. decl nu se poate sd nu se S5seasc5 nimic, sau e5 a fost un stairl'de vlte, sau c5 gan{urile, qi patapetele de acolo, cafe se incheie in forma unei circumvalafii prev5ztrte cu porfi apirate cu citlige, caponiere qi piloni, ar {i lorme naturale ale terenului, aga cum s'a pronunfat la un moment dat d-l Prot, Daicoviciu cu mult

risc atiinfific. Nu mai pulin numirile de Varalia, Orlia 9i Oralia, date satului de la Sud gi cdtorva puncte dinprejur, aratl cE. aci a fost, cAndva, eeoa mai mult decdt o cetdte; probabil un ora$ intins injurul masivului deluros triunghiular, qi in jurul confluenfei celor trei rAuri, care se unesc subt poala acestui masiv, ora$ eare igi attea cetatea naturald in masiuul deluros triunghiular, iar reduitul in circumualalia descrisd moi sus. $i foptut cE in prezent sin$urul oraq-al C4mpiei Hafe$ului estti agezat aci, chiar dupi ce Romanii prin infilnta:'ea oraqului lor la Gridigtea H,, la extremitatea vesflci a acestei cAmpii, au cdutat sl mute:centrul economic Ai administrativ in acea parte, dovedegte ci centrul logistic al CAmpiei Hafe$ului este aci, 9i deci gi oragul dacic anteroman a fost tot aci, Dealtfel eonstrucfia romand de la Subsetate, eare de sigur cE a existat qi tn timpul cAl a durat Sarmiz, Romani de la Gr5diqtea H., ne dovedegte ci centrul dacie de aci nu a putut s[ fie desfiin{at ql c[ a vlefult.impreunE, $i cred citemeliadezldroman de la Subcetate lace parte dintr'o mare construclie romand care a putut si reprezinte Gventual cldpr,patryap.gaqgiigtqei tror,Rqae leoata ln $applTe$etfuu7a

t, t'
I

1t

t'
I
I l'

j::

-;,'

7.
dupfl sfirgltul prirnului rHzboiu dacic, aqa eum arati Dio easslus, 9l care apoi a eontinuat s[ st5pAneascE rispAntia de aci. O alti dovadi pe care'am adus-o in sprijinul afirmaflunii metre rezultd. dln'aplicarea pe teren a datelor ardlate in T; Peut, Avdnd in vedere stadiul de transformare etimologlc6 a numelor localit5{ilor, se crede ci aceste table (hdrti} au fost intocmite in secolul IV dupd Chr., adici dupi anul 300, sau mal bine zis la un sfert de veac cel pufin dupi p5rdsirea Daeiei; dar probabil 9i dup6- date adunate mai dinainte, Pe aceste tabele sunt ardtate, atdt numirile de localitdfi, cAt 9i drumurile precum gi distanfeledintre ele,reprezenlate in mile romane, Pe drumul dintre Tierna:(Orqova) 9i Apulum (Alba lulta) reprezenlal in ,TP, se gisegte o locatritate 'numitE Sarmategte, Totl archeologil recunosc in aceast6 nuinire numele de Sarmlz, Dar este chestiunea, dacd subt numele de Sarmate[te se ascunde numele fostei capitale a Daciei' Romane numitE la inceput Colonia " Dacicar'apoi Colonia.Ulpia Trajana Augusta Dacica,. 91 supranumlti mai.ltdrzlu Sarmizegethrrza, care se qtie si{ur cd s'a S6sit Ia Gridigtea H,, - sau se ascunde Sarmiz,, fosta capitalS a lui Decebal, pe care eu o numesc Sarmiz, DacicH, Acum se gtie sisur eE Sarm, Dacic5 nu s'a gisit Ia Crridlgtea H,, unde s'a crezut un timp, cd s'a g5sit, deoarece ln sdpdturlle de acolo nu s'a Sdsit nicl o urmi dacic5, gi mai ales pentrucd Dacii nu obignuiau ca si-qi facE cet6file ln c6mpie qi fHrn nici un obstacol natural de ap6; gi a inceput si se creadd,, dup[ cum am spus mai 'nainte, cd s'a g6sit in una din cele trei cetifi din Munfii Sebegului, . Eu ered ctr stafiunea Sarmategte de pe T, Peut, rcprezitld Sarm. Daclc5, 9l ei s'a g5sit pe, qi in iurul'masivului. deluros'de la Subcetate. $i afirm aceasta, deoarece distantele'arEtate inlT,Peut, se potrlvesc ca aqezarea de la Subcetate, gi nu cu aiezarea de Ia Grndigtea H,, unde se qtie siSur ci s'a (Isit Sarmiz, Romani, Mai intiiu trebue sX ar5t, cd din studiul distanfelor in num5r de 100, ar6tate ln segmentele VI 9i VII ale T, Peut, relative la Dacla gi aplicarea lor'pe her{tle moderne fat6 de localitfiile antlce a c6ror localizare este stabilitd, am constatat cd aceste distanfe sunt lnsemnate exact gi cd ne putem intemeii pe ele, spre a localiza stafiunile arEtate in aceste tabele gi a cdror localizare nu s'a f{cut pe alti cale. Dar cu toate e[ in totalitatea'' lor distanfele se polrivesc, cu toate acestea sra strecurat pi unele greqeli, pe care le putem recu, uoagte gi explica ugor faJd de pozifia loealftefilor qmor.ut",

. ;

A
Astiel, intre Bereo (Beroe) localizat la V, Hodli, la Nerd do Ostrov, gi Troesmls locallzat siSur la Iglifa, la Sud de M6cin, sunt insemnate XXL de mile romane, sau 44 de klm,, ceia ce nu corespunde cu distanla dlntre aceste localit6fi, orl cum am mf,surd aceast& distanfI. Deci o prim5 gireqeal&, Aj doilea, dupf, distaniele ar6tate in T, Peut. localitatea Oescus se loealizdazE la Ostrov mult la Vest de gura Riului lsker, iar Vio se plaseazd la Besli la gura Iskerului, unde se crede cd, s'a Sdsit Oescus, Daed localitatea Oescus a fost localizati pe alt6 cale in mod sigur la Besli, la gura Iskerului, atunci in T, Peut, s'a comis o noui Sregeal6 lasernoindu-se Vio tn locul lui Oeseus, gi Oescus in locul lul Vio,

Decioadouagregeald. A[ treilea, intre Tierna gi Ad Mediam sunt insemnate pe T, P. 11 {XI) mile romane, sau 16,29, hlm. Cum Tierna a lost loealizati in mod sigur la Orgova, lar Ad Mediam la Mehadia, intre care localitlfii sunt ckca 24 klm,, sau XVI mlle rom., *utlt6. cd distanfa de 1I m, r, a fost ineemnatd {regit, gi anume, din numdrul XVI a fost omis{, cifra componenttr V, Deci o a treia gregeald, Dtci, degl exacte, T. -Peut, prezinti greqeli de nature eelor ar5tate, gi anume, in proporfie de 3 greseli la suta de dlstanfe. Afarl de acbasta, din mtrsuritdii, ari constatat eX distanfele ar5tate in T. P, prezint$ diferenfe de l*3?ti in plus, sau in minus,

difereufe rezultate; 1) Din cauz6 c[ distanfele dlntre localitElile insemnate in T, P, sunt aretate numai in numere intregi de mile, pe cAt timp in rcalitate, de -s_igur, ci au fost 9l fracfluni de milE in. plus sau in minus. 2) Nu cunoagtem' traseul drumurllor in arndnunfime spre a putea localizi 9i mlsuri exact drumurile aritate in T. P. 3) Nu gtlm dac6 drumurlle erau mdsurate incontinuu, adic6 gi prin ln'teriorul localitiNilor, sau numai intre mar$inele locallt5tllor. 4) Nu avem insemnate pe htrrfi la scarb mare locurile in care au fost {6slte urmete localltEfilor antice a c6ror identificare a fost fdcutd.in_mod sigur; qi aeeasta tot in scop de control, 5) Nu totdeauna unde glslrn o cetate dacic{ sau un castnr sau castel roman, inseamni ci ln acel loc s'a $6sit qi sta[lunea cu acelag nume artrtati tn T, P, $i ln fine 6) S'au putut comite Sregeli de una mild la insemnarea llfrelor latine de la I la 4, de Ia O ta g, de la 11 la 14, Si aqi mai departe, -- Deci, degi insemnErile din T, P. sunt scrise cu in{riiire, $ 97gi SEslte exacte la verificare, totugi printre ele s'au putut strecuri gregell ca la orlce lucrare oricit de exacte, - Fafn de cele arltate mai sus, sE vedem cum se plaseaz& pe hart[ staftlnile de pe dmmul Tierna-Apulum, drum pe care se afle stafiunea Sarmate$te. Plasind Tlerna la Orgova 9i Admediam la Mehadia, sta[iunea care urmeazi imedlat dugi_A&qediam, qi anume Pretoria, se localiwbri. la gara eorne+Domana; pdri uude dupB T, P; eunt XIV' m,

;1

J i

r,, sau 20,734 klm,, iar dlst-anfg- intre. aceste localit*tl, rnlsurat, pe ?. r,:. ei pe sosea, este de al Fm.; ;i;;;; r"-"-"Iii*'Jt"iion" fost Iocalizat6 de Ukert, Kiepert gl Tociles'cu. " Ad Pannonios .e loc"iiz"a"e -Ii-'t<r*a-Teregova, pin6 unde dupn T. P, sunt IX p. ,,, *"o-ig, szii, l*tm,,, qi-r.d";"ll"lte stafiune a fost_ localizatd de Goos, ' $i pentru c{ rntre Mehadia-, 9i Kriva, atat calea feratd, cit 9i soscaua actuald fac numeroase sinuozitrfi, pi deci, ii- so."aua romani a putut avea triseul frimEntat, mi srrnt'iluio" .a cd lntre Admedia$ 9i Ad-pannontos distani" p" "iat i;;;e 6;;l;r, ilp;;; de xxlil -ii'iciii" m. r,, sau 34 de kim-,, iar drstanla intre este pe ryLJ[let t. ,h!:_:1 eosea esre d; 3t kil; _k_l*.1 ", yagolrc se iar pe.la Slatina Timigulur, "&"i;;;r"pe la fet. unde a fost l,ocarizatd ,- , .plaseazd cte tolr archeolo6lii, pi pinfl uude sunt exact i3, 329 klrh, sau IX ;, r,, atdt c6t este ardtat-in T, p.
de Suda caransebegului, p6ni unde sunt 16 .localizeaz!--ra ,,,itat cat este u"at"iio p, hlm, sau XI m, f. ...Stafiunea urmdtoare, p" g"u eu o citesc cluisco si o socotesc ca fiind alti localitate de cat ti"i."o, ,"-i""rlir"'";a; Ur" Rdurui Bislra Mdrului, pnnd unde;ir;;d i* prin -fupa (Ti!isi:um), sunt 20,7i4 t fi. 9or*ro* actualE firr a trece corespunzltori celor XIV m, r, aritate in T. P. intre Masclianis si Civisco. lgfqrie_-se localizeazd.la Bucova, p6n[ unde misurind de la gfura Bistrei Mxrutui sunt atli zo,ti+ 't<t{n;;;;;r;aio'ii celor XIV m, r, ardtate in T, P, intre Clvisco qi Agnavie, ' rg.ns. AyESri se tocatt iiii- ti' Cieaiii."_H,, pan, unde sunt mI.surafi dglqBucova 11, B4g klm, corespanzdtori celor VIII m. r. arillate tn T, P, intre Agnavie qi p"";-Au!;.fi,'-"' lar Sarmateote se itqq"*d la -Subcetate, pAn6 unde sunt, m6sulati-de^la Gridiqi;, "ir"i iz-ili, ceror 15 m, r, arrtate in T. P, intre Pons Augusti +i S"r."tigt", "or"*-porratori r $i.astfel aiunsem ra tocltira* Sa-rmategte, nu Ia Gr6diqtea-H.,
Maselianis se

margrinea

'rsursr *Err -dintre Tieria, $i AJrr;ei;lErv p:ima Pr"l3t"_"r fi la fEcuti vedere, dar trebue si se qtie : U ua corectura insumeazi numai 2,405 hlm., pe cat timp distanfa. dintre Gridisr", H, s! s;rJad;il ;i deci pI aq fi_freut corectura, ,t"fir;;;-S;;;ategte 1,ai -ii'-'toi"rir"t dacd ta 7 klm. Ia Vest de Subcetars. $i ilA [irr, f, Est de Grdd,-H,. sE vrqu'-rr iar nu Ia Grddiqtea-H, ; . ,l 2) corectura- aceasta nu am ficut-o in mod arbitrar, ci inte-ii"fi"h"aia meindu-mE pe. faptur stgur cd Ae;"di; --,J de ia-it astdzi, si iustificdnd-o printr'o eroare d" *"ri"r"'""r"pt"lire s'ar'mai putea zice rt"iiri.-!-" erl am citit-o civiscrr "e ""r" eorectat distanfa

$:l;,"ffii*,"i,"'1"*i',If "liji"yr,;f, Sarmiz, Dacicd, . 9'*" putea afirma ci eu am reugit s6 locarizez prin aiutorur dateIor arltate in T, P,, Sarmateste
u.i-iJ--sun"etate numai pentru c{ am

;;"*;ilr"triJ-j"'g;kt

.i;;i iil;

10

ar putea

inscrisi in T. P, intr-e CiYisco 9i SarrnateEite, am localizi aceasta dln -urmd localitate la Gridigtea-H,'.. Nu se potrlvegte nicl aga, 4ggeryg-g distan{a dintre Civisco (presupus Tivsco) glSarmateSte este-de XXXVU *. ,. ,au 54,797 klm,, pe cdl timp distanla intre Jupa si GridisteaH, este de 4O kh,, adici mai putrin 8,797 l<hm,, ceia ce este inadmisibil pentru o distanfl de 50 klm, _ S'ar putea crede,-ci localizind Sarmategte adic6 Sernliz, Dacici la Subcetate, nu se mai potrivese distanfele iritate in T, P. pfln['la , Apulum, eare se qtie si{ur unde s'a Sisit, Slabd sperania peltru cei ce combat -pbre\ea mea, c6el, -din contr6, distan{a ae S3 m, r, sau 78,493k1m. dintre Samate$te gi.Apulum se potrlvegte perfect. cu distanta dintre Subcetate, unde eu Lo-calizez. Sarmategte, qf Albu lulia, unde se gtie sigur cE s'a $6slt Apulum; $t potrivirJa perfectd a acestel distanle constitue o probi care nu se poate lnl6turi sau contesti. t $l mal este ceva I avem dincolo de SatmateSe. statlqnea Adaqaas fost localizati in mod si$ur la Calanul Mic, Distan{a dintre """" " .subcetate SarmateSte gi Adaquas este de 14 m, t,, ,au 20,734 klm- Dac6-mdsu'

fi Tivisco, care se qtie si$ur cE s'a $6slt la Jupq, la -qosJlg' enta Bistrei cu Timiqui; Si c6, dace am misurd de aeolo distqnta

a\

ia-

Calan, derim aproape exact aceia+i distanfi, ceia bdilor romane de la "o"fluenla -losalizatd la Subcetate; lar ce dovedegte ci Sarmategie este 6ine Calan qi Grddiqtea H, gasim; in llnle dac6 mlsuiim distanfa dlntre dreapt6, pe unde nu a putut trece goseaua roman6, 31- Klma, -care XXt i, ,i; prin Hafeg pe $oseaua actuald, 35 klm', ";;;d;A rn, r, i lar pe la confluenfa Streiului cu -R.-Mare,, aproape ", sau XXII 40 k1m, sau XXVII m, r,, distanle eare sunt mult depatte de distanla de XIV m, r,, sau 20,ft4 klm., ceia ce lnseamni cl nicl -fafd de Adaquas, Sarmategte nu se plaseazd.la Gr5digtea H., chiar d-aCE am -acceptabil corectarea numirului roman voi sa facem ln vfeun ehip XIV prin XXI, XXIII sau XXVII, a$a cum am ficut corectarea num[-XI prin rului XVI eu intercalarea cifrei V latln, Agaiar cred ci prln aplicarea pe teren a datelor arEtate in T, P, corectate numai-cu 5 m, r. pehtru dlstanfa dintre Tieraa gl Admediam, corectare, nu voluntar5 gi discrefionara, cl intemeiatd pe date archeolggige necontestate 9i iustificate acceptabil printr'o presypusfl Sreqealili desenatorului, se dovedeqie cd stafiunea -SarmateSte se plaleazd la Subeetate gi se identifici cu Sa!ml-2, DacicS,- nu cu Sarmtz, RomanS, care se qtle slgur ci s'a $trslt la Gr[digtea H,. S'ar putea :pune urmitoarda lntrebarr-; at palea -oare sE fie numltfl Pons Augusti localiiatea r,ate avusese numele de Col-UlP: Tr-AuS-Dac,-Sarir, ln momentul p6rEsirli Daciei de cHtre Romani ? Eu crdd ci da, deoarce in sec, IV, cAnd au fost lntocmltb T. P, Dacia fiind pdr5siti deia de mu1t, ou va mai Ii rdmas diu Sarm, R;;"t;-A.I;;t ptot"nla" barbari chiar mal dinalnte, dec6t.podul Augusli in amintireq $r" ?9*9 Clopotivai.c-4re-ve,[i,fost nurult Pons Ulpiel Auguste, :

ii.i""tJ-al.iiu=

r6urilor de la

97 .ruinele

*g
Se trecem mai departe: Subt Hadrian s'a ilat Colo^niei Daciea numele de esl, LIlp, Tr, Au(. Dac, cu supranEmele de Sar*fr,De ce? - D-l Prof, Daicoviciu erede ci acest supranume i s,a dat proIabil in^scopul ca.s[_ arate- cE oouu "titotie^a lul Traian-pe pdmintul Daeiei Romane a luat de drept locul vechei capitale Di.i"i riuEi", sau poate peqtry c5 Sarmiz-, io timbe Dacic[ ou er* uo nume proprlu, " ci un atribut indicind regediafa regeascd, sau scaun domoeuc, E,i nti cred,sr fie apa, deoarce daci'cuva]ntul SarmrzegethuJ ii insemnat regedinfi reefsctr, Ptolemeu nu i-ar mai fi adaogat numelui Sarmi. "i zegetlysa atributul de Basileion, care inseamnA adelas lucru, ' Eu cred ctr acest supranume a fost dat nouei a. Daciei Romane, pentru, ge.s-e ges-e-a i" upr"p'i*u u""h"i-*i,T;l; a, Daclei, "ipit"t" sau, ceia ce cred mai probabil, pentruci intreasa cnrirpte a Hafegului se va- fi nugit Sarmizegethusa, dupe cum in prizent ie numeste cu -"".ttol"i" -S-r,"i,l,i ei oraeul de larige

. $i prlvind lucrul aga, se exclude 9i pirerea c6 Sarmiz, shr Ii gesit in Muntii Sebegului,. de unde .ru ir fi putut sE influenfeze supranumiiea nouei capitale a Daciei Romane. D'l Prof- Daicovicirlmi-a comunicat personal cr sarmateste nu nu poate sE fie Sarmiz, D4cic[, deoarce i, p, reprezint5 numai"lumea romani, 'Mai intii Dacia in sec, IV nu mai f6cea parte din imperiul --roman, gi deci nu mai reprezenta lumea "o*rna,' . Apoi, oate Azizis gi Berzobis, gi altele la fel, reprezentau numai lumea romand ? .$i dat:e Sarmategte din T, P. reprezint[ Iocalitatea Col, Ulp, rr, Aug, lJac, Sarmiz,,-de-ce numele acestei localitd{i nu.s,a pestrat intreg sau cel pufin subt forma evoluata entimorogic'egte- a numelui Darmrz,, aga cum s'au pEstrat nu8ele celorlalte localitiNi ? De sisur pentru 1!" .reprezinti -numele Sarmiz, Dacice; io. popor se numea altfel, "rr" cuprinsul in intreSime al inscripfiei pus6 Ia Roma , _l{u cunose sdi, pe piatra de bunicii mormint a unui soldat de naliona_ !,?-:1tu: spre ttlate dacd, a 1n6 pronunfd dacd acest soldat a cdrul patrie se nu3ga Sarmiegete gi caie, ca'eques singulores, facea-partl dintr;o unltate auxiliar5 neregulat6-, gi deci compusi din ostagi carii nu erarr eetifeni romanl, putei si fie- originar din Sarm, RJil;t; sau din Sarm. Eaclc5. Geojriful R"verrat care a intocmit geogra{la sa in sec, VII d. ^. Uhr, nuqe$te Sarmiz,,-Sarmazegie. ' N, Densusianu in lucrarea-'sa Dacia preistoricd tp, 10lg) vede ig p"rt* a doua a acestui "o"ari Si-"nume ln dzege, numele o""grtri H"t?g*din.apropiere de dealurile de d S;L;"1;1",-;i'"Ji;; ci Sarm, uacicd trebue cr s'a sEsit pe locul acestgi ora$, care poarti acelaq nume cu fara Hafegufui.

#t",,_"#;"il,fil*lffia,

t2
Din aceasti explicafle etimologici retin numai c& Sarm, Daclc6 s'a S{sit cel pufin in cuprlnsul CAmplei HafeSului care va' fi purtat gi ei numele de Satm,, ipa cum am afirmat mal sus, qi nu in M-tii
Sebegulul,

Citind in Dacia inainte de Romani

despre etimologia numelui Sarmiz,, {Esese dau acestui nume urmEtoarea etimologie: - nume persoan6 - Sarmis : lnsulE de ze$eth - usa : cas[, gi

a lui Tocilescu paia{raful ci nlgte inv[fafi un$uril

casa - insuli a lui Sarmis, Daci este posibili o astfel de etimolo$ie, ti dacl va il filnd aga' atuncl numlrea de Sarmiz, se potrivegte cE localizarea de la Subeetate, unde masivul deluros izolat, precum' gi faptul cI este ioqotriurat pe doui din trei plrfi de ape, ii de infifigarea- unel insul6, unde va fi fost clndit palatul Repelui Sarmis, - $l unde punem; ii acei invifafi unguri au propus aceasti etimolo$ie flrtr sX benulasc6 ci Sarm, Dac, s'ar {i putuf Sdsi pe dealurile de la Subcetate, In flne ultimul aigument ill'bazez pe interpretarea scenei 75 de pe Columna lui Tiaian. - In ce privegte reprezedtdrile de pe columnf, archeolo{ii sunt imp6rfi{i ln-doui: unii cred ci aceste rogrezenldri sunt atit de complete gi de exacte, incdt ne putem iirtemela pe ele sPre a recon' stitui mersul rdsboaelor dacice; iar alfil cned' din contril, c[ sunt simbolice qi prin urmare nu ne putem intemeia pe ele, spre a recon' stitui aceste r5sboaie. Eu studiind scenele columnei timp de patru ani, - 9i cred cE am dreptul gi competenfa si fac acest lucru, deoareee aceste scene repteziald lapte militare de arme, 9l pentru ci am 9i pre[trtirea (eografica 6i topografic6 necesarS, preitlre' pe care, dupl cum ml-am iat seama, nuau avut-o archeoloSii carii auintcrpretat aceste seulptufl, - pi avind in vedere ci acest monument a fost construit intre anli 107-114, cind Trajan se glhsea la Roma, inalnte de a pleca ln risboiul eontra Parfilor, de unde nu s'a mai intors vlg, gi deci scenele de pe eolumn6 au fost seulptate dupi indicafitle 9i subit directa sa supraveghere, cred cE ne putem intemela in foarte mare mlsur[ pe r.ptezeitS.tile columnei pentm a reconstitul eveninientele care s'au petreiut in timpul eelor dole rSsboaie daelce, pe cafe le-a condus iau la' care a isistat Traian, 9i ia special evenlmentele mai intportante, .- $i aceasta deoarece este inadmlsibll ca Traian s[ fi l6sat s6 se sculpteze scene f.antezisle pe un monumeot atit de maiestos gi pc care l-i rldicat cu lmense greutnfi, spre a-l servi,de mormint, 9i spre a comemori faptele de aime pe cire le-a s{virgit in cursul

Deci

eelor dou6 r[sboaie daclce, Scena No. 75 de pe columnd reprezint6 actul supunerii Dacllor subt poala unei cetlfi, AvAnd ln vederejm-1t-o,ftgnfa extraordinarE a acestui.evenlment, care incunuaa 2-3snl de sforflri, qi mal ales pentntcl oe cunogtea

$"
plccfu

iem

gl istodcii interpretatori ai columnei, afar5 de Davies sunt unanimi ln a ,recunoagte, cE cetatea subt poala cdreia se pekece acest evenlment este Sarmlze, desigur cea dacic[, deoarece cea romani nu luase lnsi fiint6. Nu cuaosc motlvele pentru eare Davles nu recunoagte Sarmiz, lstorlc, tatea 75. cetatea din scena 75, deoarece lucrarea acestul lstorlc. ca si ale ia 9i tutulor lstoricilor etglezl carii s'au ocupat de risboaele lul Traian eu 'E6slf ln blblloteca Acidemiel Romf,ne, degi le-am Dacit, nu le-am clutat cu lnslstenff, impreuni cu domnli funcfionarl de acolo. Dar oricare ar fi aeeste motive, lmi este suflcient ci Paribenl nu-i implrttrgegte pireraa,'ba lnc[ afirml cE Davles o susflne ,,a torto", adicd pe nedrept 9i lncdlcit, Astfel flind s[ proceddm la comparatea cetitii reprezcntatE in scene 75 de pe'coluirnB, gt subt p6ali cereia t" pltruce actul supupe spre a aerii Dacllor, - eu setatea de dealurile de la Subcetate, vedea daci poate s[ fle una gl aceiap, De slgui c[ nu vom putea faee'comparafla deedt eu ee e mai rdmas din aceastl cetate, 9i anume l ctt terenul - cu Agezareepe ca"e este agezat[; perimetrului pe teten; - li cu locul porfilor care se cunosc, - prima privire a scenel panoramice No, 75 de pe column6 Dela se vede cE cetatea SarnriseSethusei era agezatl pe un teren incllnat de la dreapta la stin{a, cum privlm scena' adlci dinspre Rds[rit spre Apusi a$a cum se vede gi-pe hartl qi pe schifa pinoramicl a gi cela ce cfucumvalafiel de la Subcetate, pe care am lntocmit-o, este mai surprinztrtor, latura de Sud a acestei circumvalafii dinspre Valea Barandulul, laturl subt care eu cred ci s'a petrecut actul supuqerit Dbcllor, are aproape acelagl lnchinare bu latura cetdfii repre-de pe columnd, pi anume c&m U4,5 sau zentatl in scena 75 13 Srade. - Iattr 9l poarta, care se vede ia colful din stin$a ios a[ cet6fii de pe columnE, o glslm in cqltul de ios dinspte Sud - Vest al circumvalafiei de la Subcetatc, ba lnc6 gi cu fronton dublu, care amintegte aplrar_ea pilon din mlilocul portli de pe teren, Cele.douE porfl, care se v6d pe columni proectate ln latura cubt eare se petrece actul supulerii, probabil sn se li gisit pe latura rtare actul {e Su{ a circumvalafiet de li Subcetite, dar acum nu se mai vld, dln cauzd c[ aceast[ laturE este aproape dlsparenti pe teren. $i mE {tndesc, dacd nu cumva aceasti litura- tilnil construitfl din zid de piatrE, dup[ cum &m spus, zidul, prin derdmare, si fi umplut 9l s6 fi fXcut sE dispar[ urmele acestor porfi, $i terenul se potrivegte; - Dealul pe care este aqezatB partea tie siig a zidului cet6tii, arte dealul eota 440, care servegte de. etai super$r al eetEfli,

de realltate, -- --f;il-;;cheolo(ii

tl d{ur'lodil tr ctre s'a petiebut, trebue sE admitem cS a fosf e:ecutbt6- cu o (rlie d-eosebit{ 9i decl cit mai aproplati

.14

Iar inllltmba cu vlrful 'rclizgd'i (platorr) dln dteairta seinei ?5 le pe columntr, desp5rtitl prlntr'o $ea de lnilfimea. pe . care este ageiat6 cetatea, reprezint6 cred cu mutta ap-ropie'e qlltg'J cota. 438, din colful nord-estic al masivuliri delutos triun*hi"e "or"partimentul {hiulat, -- 9l ca siluetl, gi ca -agezate, gi cq-po.zific pe teren' cled.ei ^----- Identitfiana qi localiz6nd isfel sceha 75 d9 p*. bolumnin uctul .upunliii DdoUor s'a petrecut subt - poqla- laturei. de Sud a eetetii sarmiz,, in partea de-mijtoc a v61clu$ei Barandului, ,cate se iriii"fa subt iorma unei paiigti , agezal5, lar(6 de 80 - 200 m' si lungi iL "t""" 700 m,, adici in- suptafaia,de 100,000 mp,, putdnd lnclpea inir"g actul-paradfl al supuaeiii repi.zentat-pe column[' , -_ 'Si mai este o concluzie de tras din ucena 75, gi anume: daci cetatea

;-

reprezentat6 in aceastl sceni este ih adei6r Sa14iz,, gi eu cred impreund interpretatorii eolumndi cd ea este; ti daca . pceast[ scen6'paiio$i se poate de exact infifigarea Sarmisegethusei, refiezi*d.cit o r"pr"zint? exact pentbu niotivele pe_ care le-am expus eu:.cred "d r*i;o"i"t";'= 9i cum cetatea reprezentatd in aeeaitd segld (75)-na are. ;1;i ;; d;;;rtu'asemdnare cu ietdlitg de la' Costesti, Ptat.'a Rogie 9i liluneelului, eare toate iunt construite pe mameloane-pinteni, inctiiati ca eea de pe columnd ; subt formd de incinte

iiioti ir-iia

'diaiitii ii-ii'io"iti 'iitiiai ii" elipsoiidale, triple qi'chiar incincite; cum este. eazul cu cect 'iili-piitia yis,gie, nu it*pi, gi dreptunghiulare, orizontaln'.- 4q ionientriie si 6tgiotn, -,ddicd eu totul attfel, iii6"iiti, itiiliiti.r,otu; - qi *i ca sistJm de fortificatie, ca tecnkd 9i ca infdsigare decdt eetatea 'iii tir"i iS cle pe eolimni, rezultd ed nici una din aceste trei liiaii, iit altele'asemenea eare se oor mcf gdsi in -Munfii -Sepeylui, Decebol, d'.pd ii-i, piliti|-jin- ioiiiz. Basileion, -capitali F9e/"i- Sarmlz,. Daelca se cread6, de cind s;a constatit cI d inceput s6 ""* ;;;tf i; C'aJiG" ft.'- aceste cet[{i r6mflndnd si reprezlnte ;;'; ,"r"i" i*liit" $.ii;; de kiburi daeice,'- prlncipl dabi, - aea "t" v. Pa,""". il;';,;-;;;;;i;t --- bec'i outem docd sculpturile de pe ColumnaluiTraian

"fii-J"e repreintd iat dn pulin eeua real, qi dacl cetatea din scena 7.5 regte-. ;ilie-$;*ir"E"it,lr" Dacic6, aga'eoq gred tgti.larcheologii, atunci b;&;S;i*il Daciei. s'a gasit pe dealurile de la^S*bce_tate 9i- in nicl un caz tn.onu dio cele irei iet6ti' din Muntii Sebegului, , --E in fine Ctchorius, cane a interpretat scenele de pe - columnl cu terenul, acest arclieolog, {6r[ s[-gi inchip-ue . cE "o*riratrdo-le S;ffit;-D;.t"e *tr gestt pL dealurile de la Subcetate, a ldentificat 9i a locatlzat scena 74',-aii6a .."n" care se Sdsegie pe Columnl imediat inalntea scenei 75, eu statiunea de ape minerale de la Adaquas, care erd-;ll; rret"i, ;;e.di;t-"ci tn iriediata apropiere a dealului de la Subcetate, intirinlin mod indirect presupunetea mea' birtte arglumentele'ln num&t de lZr-pe care le-am expusr P!-ntr1 mirre,-cele mal"puternice ramin tot cele dL ordin militar [eo$rafic ai
t"p"dr"i",

""i"titi" a;*?ifi ""io "e-a:rezffo-"*'iul u f*t-uerri ilnuf-\

constituind numai veriflc1rl, prineare.eu am putut meu de militai, (eoSraf 9i topo$raf'

ft;;-"-+--;:

r15

34 de anl, pe.cAnd eram abia sublocotenent, gi "* anume: ,,$i nu mH opfesc a preconizi o ,conlucrare a lstorlcului cu militarul numai pentru reconstltuirea faptelor proprlu zise gi a otSanizallel nsastre militare, ci istoricul trebue si caute alianfa mllitarului pentru luminarea intre{ului nostru lrecut", Dup[ terminarea expunerii au luat cuvAntul: D-l Prof, G, Cantacuzino, aate a afirmat cE nu crede ci statlunea SarmateSte a T, Peut, teprezlnld Sarmizegethusai nicl cea daclcd, nici cea romani, cl o alti localitate. Dar admite ci aceast6 localitate (Sarmate{te) a putut sE se glseasci Ia Subcetpte, unde nu crede ins6 c[ s'a gisit Sarmiz, Daclci, Dl Prof. Tudor arati ci din s5plturile ficute in anii 1937 ti 1939 nu s'a putut dovedi c[ la Subcetate sla gisit Sarmlz, Daclcd, ci numal o sirac6 stafiune preistorici; lat ar6lumentele aduse de rnlne.,nu pot dovedl cE acolo s'a g{sit S.-Dae,, care d-sa crede ci s'a gisit in M-1ii Sebegulul, av6nd in vedere textul lui Dio Casslus, care spuoe,ce Traian a aitins la Sarmiz, ocupdnd mirntii lntdrifi eu zidatl E-l Prof. Berciu aratd, ctr in urma slpitririlor ldcute s'a'dovedit ci la'Subcetate s'a pEsit tn adevlr o cetate caractefizati dacicE cu valul fdcut din p6mint bEtut lntre dou& rAnduri de pallsade distanfate la 4 m., iar io, ce prlvegte ceramica, ce.a gisiti pe inll{imea Megura (cota 438) este mal veche gi dateaz6 cam din anul 1800 in d, Chr,, iar cea Sdsiti in interioru't cetd{ii, este' mai noufl 9l poate fl datati de prin anii 400-350 in d, Chr,, adicd lnalnte de lnvazia Cellilor, Nu crede insl c[ aci s'a g6sit Sarm, Dac,, cl o cetate'sa multe altele dln cuprinsul Daclei,rdiotre care un aumHr insemnat se $sesc agezate pe teren inchinat ca gl cetatea de pe dealurile de la
Subcetate,
t i

$i acum, vA rog, sl-mi dafl voe. sd sfirqesc reinoind apelul pe care l-am ftrcut c5Jre istorici in prefafa lucr5rii mele lntitulatl p"nii"ut-o acum ,,Luptele lui Mihai-Viteazul cu Poloniitr, il';r;;

rr
,{

,i
I

t t-

t
I ,

f I
f
t'

I
i

am rdspuns: 1) Numele de Sarmategte este identificat de tofi archeologii drept Sarmizepethusa, fie cea dacic6, fle cea romanl i $l dac6 nu ar fl, nici una nici cealalt6, ar lnsemni cE amdndouE aceste localititi ar ft fost excluse din T, Peat,, cela ce nu pare admisibil, _ _ 2) Dacd D-l Prof, G. CanL admite ca sta{iunea Sarmategte a T, Peut, conform distanlelor arState in aceste tabele, s'a putut -loeallzd la.Sgbcetate, este posibil ca Sarm, Dac, si se fi putut gdsi aci, .3) Faptul cH s'a constatat cd pe dealurile de la- Subcetate se ${segte o cetate dacice caracterizatS, constitue un pas inalnte ln sensul recunoagteril propunerii mele, 4) Faptul ci acl s'a Sdslt ceramlcd datatE din anil 400-350, 9i chiar dla anul 1800 in d, Chr,, dovedegte odati mai mult ci aqezqrca'este daclcE, deoarece V, Pirvan a afirmat ci Dacii s'au stabilit ln Dacia_ cel mal de vreme incepind din anul 1800 in d, Chr, : S) Sarecia ceramici nu poite constltui o dovad6 contra pErerli eE aci sla gislt Sarmiz. Dac,,-dac[ ne g-"dim 7e,.Naial slmplu pe ear ll duceu Gefti pe tlmpul lul Dromlehaites (a-'3OO in d, ehid.

. 'La acestetobieclii

t I

i.
tr

,,

i6
6) Degi suat pi atte cet$fl dacice in farE'apzate pe terea lnchl' gl care'ar putea se fle ldentlflcate cu cetatea din sc. 75 dg.-pg nat Co-lumne, cetat6 eare este sonsiderat[ de toft arcfueologli ca Sind Sarm, Dac,, totugl eu o ldentilic cu cetatea:dela' Srrbcetate, &ea' rece scena 75 este penultima sceai a r4sboiului iot6iu dacic, eare rlsboiu s'a sfiirgit prin aiuagerea armatei rsmane fn fa[ SarmizeSethusel i 9i aceast4 cltat" ie [esegte agezatf, ia miilocq! C-6qni9i,Hateulul, ddica in centrul bastionului, tn limitele cdmia Decebd a eoncm' Trat toate miiloacele de rezisten{d pe care le-a opas Romanfloy in cursul pnmuiui rdsboiu daeic, gi prin cdderea cdruia aeest prim rdsboia

'

u lust -

c6" Traian a -aiqrytn.faia SarmizeSethusei dupd ee a eucerit munf-ii intfui{i cu ziduri, rl carii' de fapt Iunt M-1ii' Sebegului,. c6ci tn adevir pe acl a'pdtrrnsia cele din uemi'Trdian in C0mpia llafe$ului, - 'iot' mt ed e gdsit

si ?i bin descrierea lui Dio Cassius. rezlultI.

sfdrgit,

o eopitaid de lard au a putut sE se S{seasci pe un inalt de l25O m, cire nu este locult nlci acum, 9l nu a'rpgtut munte sd fle locuit nicl pe timpul Dacilor, cum este Grddigtea Muncelultrl, unde'se crede cf s'a $islt Sarmil DaclcL; fEr[ s[ inal' vorbirn cE cettrflle din M-[ti Sebequlul sunt construlte, duPI cum am aritat, eu o technicfl cu totul alta decat cetatea reprezentatl.ln scena 75, care este considerat[ drept Sarm' Daclc6, $i av6nd in vedere ci ,pe Col. lui Tr, nu se lsegte reprezenlatlt nici'o cetate dacicS cu-in{Ifiparea celor trel ceteJi din M-[ti Sebeqalul, adied_cu ineinte totunde, ryuhiple, eoneenlrice gi btaiate, - gi cred cE dacfl Traian, sau colaboratoril sii ar fi v6zut il at"tat vreuna din aceste cetEtl, sau vreuna- l,a fel cu ele, nu ar fi lipsit s[ le nemureasci pe columna sB, - zlc, sint de p6rere cE trebue sf, ne S6ndim, daci-aceste cetlfi sunt in adevlr de bagi"e dacic[ sau de alti ori$r6; - cici eu nu cred c6' Traian .a pur-*i* sH se reprezinte, pe columuE lucruri care nu au fost tq rea'liLte, mal ales clnd vedeiu c[ sclupturile suot executate ce foarte muli[ atinfie qi mlgal5, 9i in speciil cu o 'aes6iirgltf, vari'etate de scene gl *rpeot", ad'ica'nl fiind-nimic poetizat sau'slmboltzift "''
De-alttet

uUrctndu-se mGreu p9 fu&Itimi, ludnd colinele una dup& eole, ajun(e la eapitela Daellor".

rl

dta eu nia,tt psri'

b''

Tlp.

,,PreEE Noeatt["

fleefd