T A

WORM ROWIIIILOR
PENTRU

CLASA IV-a SECUNDARA

DE

ION S. FLORL1'
PROFESOR LA LICEUL aSF, SAVA) -

FOST INSPECTOR SCOLAR

Apronata in Maiu 1923

13-0- C

Editura Librilriei SOCEC & Comp., S. A.

Preps! Lei 40.--

www.dacoromanica.ro
WHIP 1101MILOR
PENTRU

CLASA IV-a SEOUNDARA

DE

ION S. FLORU
PROFESOR LA LICKUL ISE. SAVA>
FOS r INSPECTOR SCOLAR

Aprobat fn Maiu 1928

MO

33-LTCLIRETI
Editura LibrAriel SOCEC & Comp., S. A.
1923

www.dacoromanica.ro
 1. NUMARUL 1 PAMANTUL ROMANILOR

Romanii sunt poporul cel mai numeros din sudestul Eu-

ropei l ocupa un teritoriu compact, unit acum inteun singur
stat, Romania Mare.
NumArul Romilnilor. Romanii din nordul Dunaiii, in nu-
mAr de aproape 14 milioane, se impart astfel :
Peste 7.000.000 in vechiul regat.
x 2.000.000 in Basarabia.
Aproape 4.000.000 in Transilvania, Banat, Partite Ungurene.
,. 350.000 in Bucovina.
In actualul regat al Romaniei locuesc i cetateni romani
de alta natiune, in numar de 2 y2-3 milioane : Unguri (1 mil.)
Germani (600.000) Rui (500.000) Evrei (700.000) Bulgari,
Tatari, putini Armeni, Greci i alte nationalitati.
Se mai afla Romani (200.000) in partea Banatului, data
Serbiei In urma rasboiului celui mare, cum i in regiunea
raului Timoc, locuita de vre-o 300.000 de Romani. Mai sunt
i in Bulgaria, spre apus de Vidin, iar pe malul Dunarii,
'Ana. la Balcani erau cu vre-o 50 de ani in urma multi Ro-
mani, al caror numAr a scazut prin asirnitarea cu Bulgarii.
Dincolo de Nistru, in Ucraina, Imprejurul Odesei, se ga-
sesc multi Romani, al caror numar se apropie de un milion,
cari insa sunt expui influentei ruseti.
In trecut Romanii au ajuns pana in Polonia i in Moravia,
intemeind sate, dar aceia toti au perit.
Romanii dela DunAre vorbesc toti aceea limba, dialectut
daco-roman. In Grecia, In Bulgaria, in Serbia i in Albania,

www.dacoromanica.ro
4

sunt InsA multi Romani, cari vorbesc un dialect deosebit,

numit dialectul macedo-roman, sau aroman, cad acei Romani
se numesc pe sine Aromdni, sau ArmAni 1). Resturi din ve-
chia romanitate a Peninsulei Balcanice, numarul lor este de
400.000-500.000. Multi din ei au Imbogatit istoria Grecilor,
dandu-le eroi In rasboiul de independentA i bogata( gene-
roi, cari au Infrumusetat cu banil lor oraele Greceti, mai
ales Atena. Pe langl Olimp, p'aproape de Salonic mai locuesc
AromAni. Acetia din urmA au trecut la religiunea mahome-
danA i se numesc Megleniti.
Se mai pAstreazA putine resturi din romAnitatea medievala,
care pAtrunsese In Dalmatia i In regiunile dela marea Adria-
ticA. In peninsula Istria, cateva mii mai vorbesc Inca un dia-
lect deosebit de cele douA, dialectul istrian, in care pre-
dornnete sunetul r, unde In cele cloud se aude ii (burd bunA,
mire mine, cire cine). Ei se numesc Ciribiri.
Pfimintul Rominesc. Privit dela o Inaltime din spatiu,
teritoriul locuit de Romani, aproape 300.000 km. p. se aratA
ca un podi inconjurat de lanturi de munti, cari se coboarA
In dealuri i apoi In esuri spre cele het ape mari, ce Inchid
Intregul teritoriu : Tisa spre vest, DunArea spre sud i Nistrul
spre est.
Muntii servesc popoarelor ca hotare uor de apArat, de
aceea popoarele se Intind de obiceiu pAna la un lant im-
portant de munti, IncAt s'a zis cA o natiune este determinatA
printr'un sistem de munti. Popoarele cari au Inainte-le numai
campie, nu-i gasesc loc de oprire, merg mereu, ca Ruii,
i pAstreazA In firea lor ceva din nestabilitatea vietii nomade.
Dar cAnd muntii fInconjoara poporul de toate partite, se poate
zice cA natura a pus acelui popor granite fixe, ca malurile
peste cari marea nu poate trece.
DacA, Inloc de rAuri, am fi avut la granite munti, poporul
nostru s'ar fi apArat mai uor contra nAvAlitotilor. Muntii, InsA,

1) Strainii 1i nurnesc Cutovlahi (vlahi *chiopi) i Tintari, termer]

de origine necunoscutl

www.dacoromanica.ro
 5

nu ne-au apArat de vrAjma5i ci ne-au despartit de frail, au

fost deci o piedica naturalA la Intrunirea tutulor Romani lor
Inteun Intreg.
Ape le nu despart popoarele, ci le unesc. Prime le comuni-
catiuni s'au fAcut pe apA, comertul pe apa este mai Insemnat
decAt cel de pe uscat, Dun Area a atras pe marii cuceritori
In tarile noastre. RAurile n'au servit dar ca sA ne desparta,
ci ca sA ne uneasca cu cei depe cellalt mal.
Prin urmare, nici muntii nici apele noastre n'au fost prea fa-
vorabile apArArii noastre.
De altA parte InsA, ridicAndu-se muntii in mijlocul popo-
rului nostru, ne-au servit ca loc de adApost in vremuri grele.
In ei s'a centralizat viata Intregului popor, tn ei s'a format
acea unitate de limb, de credinte 5i de obiceiuri, prin care
se distinge poporul romAnesc Intre toate popoarele. In alte
state existA mare deosebire de credinta 5i de limbA, Intre lo-
cuitorii provinciilor apropiate, pe cAnd la nol nu existA deo-
sebire Intre un Bucovinean i un Banatean, Intre un Oltean
un Basarabean. Micile deosebiri nu merg pAnA a forma
un dialect, Mat s'a zis cA limba romAnA este limba fArA
dialecte.
apele, cari In trecut nu ne-au apArat Indeajuns, vor fi
de mare importantA in viitor, prin rolul lor de a Inlesni re-
latiile noastre cu lumea. Dun Area este cel mai mare fluviu
international din lume i stapAn pe cel mai important curs
al ei, stApAn peste toate gurile ei i inteo mare parte peste
ambele ei maluri este poporul roman. Pe Dun Are vor curge
produsele apusului pAnA in rAsAritul departat i regele Carol
a avut ochiu ager, and a vAzut ca drumul cel mai drept
dela Londra la India trece prin regatul roman.
In trecut, a precumpAnit asupra istoriei noastre influenta
naturii, in viitor influenta naturii va scAdea 5i va crete pu-
terea activA a inteligentii romAneti. Muntii nu mai pot sA tie
desparta, cAnd i putem sfredeli cu tuneluri. De ape ne putem
-lobos!, spre a mArl rodirea pAmAntului, spre a purta pe mis-
catoare drumuri produsele pamAntului i muncit noastre.

www.dacoromanica.ro
6

Un mare neajuns al aezarii noastre geografice a' fost. izo-

larea noastra de latinitate cu care suntem legati prin origine
i prin limba. Aezati ca o insula izolata In mijlocul valurilor
slavice i finice, este o minune cum de a putut rezista po-
porul nostru, apasat i stors de vrajmai, necunoscut qi ne-
pretuit nici chiar de fratii sai mai mari din apus. Dar faptul,
ca a ieit Invingator, dovedete marea lui vigoare i lasa sa
se Intrevaza misiunea lui mareata. S'au surpat Impart tii marl
dar el s'a ridicat, caci reprezinta dreptatea i libertatea.
Intreaga istorie a poporului nostru pana In anii din urma
a fost un ir de lupte i de suferinte : lupte de eregere, su-
ferinte din partea vecinilor mai uniti i mai bine Intocmiti..
Putem zice ca statul nostru s'a format in 18 sute de ani *i
s'a completat numai In urma marelui rasboiu. Si cu cate sa-
crificii s'a facut Romania de azi ! Sute de mii de vieti sece-
rate In floarea varstei, suferinte WA nume indurate de cei
cari au scapat cu viata impun generatiunilor tinere, genera-
liunilor viitoare, datoria de a cauta sa se fereasca de gre-
elile parintilor, datoria de a apara opera savarita in zilele
marelui rege Ferdinand Intaiu i de a o consolida.
ImpArtirea Istorlei Romnilor. Istoria poporului nostru
se poate Imparti In patru perioade.
1. Istoria formal-II poporului, corespunzand cu formarea
celorlalte popoare romanice, cam pana In epoca cruciatelor
(sec. XII).
2. Istoria Intemeedi statelor romaneti sub dinastii natio-
nale, pan& la 1600. Aceasta este epoca eroica a luptelor
pentru apararea tarii
3. Istoria slabirii tarilor sub domni din familii deosebite
i straine, mai apoi numiti dintre demnitarii turci din Con-
stantinopole. Aceasta perioada se Imparte In doua parti, aproape
egale, prin uciderea lui Constantin Brancoveanu (1714).
4. Istoria deteptarii Romanului In secolul XIX-lea mai
Intaiu prin revolutii populare (Horia, Tudor Vladimiresen).
apoi prin revolutiile politice dela 1848, prin reformele cari:
au urmat i prin Domnia glorioasa a regelui Carol 1.

www.dacoromanica.ro
 7

Cu Maiestatea Sa Regele Ferdinand I. facepe o noud carte

in viata poporului nostru.
Pentru a Intelege Insa istoria noastra trebue sa o Incepem
cu istoria popoarelor cari au dat natere poporului romAn.

POPOARELE ILIRO-TRACICE. CONTACTUL LOR CU

ROMANII

Din timpuri foarte vehi, mare parte din Peninsula Balca-

nica i Pile noastre Intregi au fost ocupate de popoare de
,origine tracica, pAna la marea Neagra i la marea Egeica,
chiar Inteo parte a Asiei Mici, pecAnd spre apus 'Ana la
marea Adriatica locuiau popoare inrudite cu Tracii, numiti
11iri, atnbele de origine indo-europeand.
Ilirii. Traiau in triburi In regatul iugo-slav de azi i In
.Albania, unde s'a pastrat poporul albanez 'Ana azi (chipetarii)
cu toata stapanirea romana, cu toate shimbarile evului me-
diu, cu toata tirania Turcilor. Ei erau bruni la talk at ochi
negri, mandri, Indrazneti, ocupandu-se cu 'Astoria i mai
mult cu pirateria pe coastele Adriaticei pline de golfuri. Tra-
iau In semintii, duceau viata pariarhala, bucurandu-se Intre
ei de egalitate deplina i impartind pamAntul de lucru la
fiecare opt ani.
Centrul cel mai Insemnat al acestor triburi a fost in anti-
citate, cum este i astazi, Scodra (Scutari) unde s'a ince-
put un stat de prin secolul al patrulea. Un trib al lor, care
a trimes coloniti i In tarile noabtre, dupa cucerirea romana, .
se chema Pirusti, altul Veneti, a lasat numele salt celebrei
republici a Adriaticei.
Triburile ilirice necontenit navaliau in imperiul roman, care
klin secolul al III-lea incepe supunerea bor. La 2301. C. piratii
din Scodra nu voira sa Inceteze jafurile nici la somatiunea Ro-
inanilor, ci domnul de acolo raspunse ca dupa dreptul ili-
ric pirateria este o meserie permisa. Corabille romane ni-
inicira flota piratilor, armata ocupa cuiburile lor, Scodra fu

www.dacoromanica.ro
8

.facuta tributara. lns supunerea taril nu lncepu decat dupa

supunerea Macedoniei (146) i nu se desavari cleat sub
August. Acesta a facut din Iliria provincie imperiala, a fost
Mut guvernatorul el 0 a asigurat supunerea interiorului
pana atuncrsupus numai cu numele.
Sub administratia romana a Inflorit cu deosebire partea
Iliriel de sus cu capitala Spalato, pec"nd partea vecina cu Ma-
cedonia, care era provincie senatoriala, a fost mai neglijata.
Aa se 0 explica de ce au Minas neromanizati Albanezii.
Romanii au yacut prin Iliria osele vestite ca via egnatia,
dela Valona la Salonic, via gabirzia dela Spalato In interior
si multe alte osele construite de legiuni.
Tracii. Locuiau trunchiul peninsulei Balcanice t Odle
ioastre din nordul Dunarii. Traiau in triburi, cad se rasbo-
iau neincetat i n'au putut forma un stat durabil. 0 cauza
a. neunirii lor In peninsula a fost 1 configuratiunea teritori-
ului, strabatut de iruri de munti, cad Impiedica comunica-
fiunea locuitorilor dintr'o vale cu cei din alt vale. Herodot,
istoricul grec, zicea ca Tracii erau cei mai numeroi oamerA
dupa Indieni, Indit daca ar fi lormat un singur stat ar fi fost cel
;nal puternic, jivincibi1, dar nu puteau forma un stat.
Getii. Cel mai puternic trib al Traci lor era cel al Getilor
numiti nemuritori, cad credeau ca sufletul este nemuritor i
aceasta credinta le da mare curaj In lupte. Ei singuri, dintre
toti Tracii, s'au:opuslregelui Darms I al Perilor, and acesta
a venit cu rasboiu contra Seililor cari locuiau In tara noas-
Ira, pela anul 510 i. C. Pe atunci ei locuiau intre Balcani 1
Dunare, poate i la nordul acestui fluviu.
In secolul al IV-lea, Getii traiau in legaturi de prietenie cu
Filip II-lea regele Masedoniei, care luase In casatorie pe fata
regelui getic. Fiul lui Filip, marele Alexanclru, intreprinse iii
primavara anului 335 o expeditiune contra popoarelor dela
Dunare 0 contra Getilor, pe malul stang al fluviului. Locul
pe unde au trecut Macedonenii era nepazit i acoperit de
sin Ian de gram Malt. Fiind -surprini Getii s'au retras, la-

www.dacoromanica.ro
 9

sand Mt aparare o cetate de lemn, pe care Alexandra a

daramat-o fara ea mai urmareasca pe fugari.
Dupa moartea lui Alexandru 1 impartirea imperiului ma-
cedonean, Lizimah, 'lin general al lui, obtinu Asia Mica si
Tracia. Voind sa supun i pe Geti, facu In contra lor mai multe
expeditiuni netericite. Getii aveau un rege curajos i Intelept
numit Dromiheites, care odata Invinse i prinse pe fiul lui
Lizimah, a doua oara atrase pe Inns Lizimah In locuri pu-
stii i lipsite de api, II inconjura i-1 constranse s se pre-
dea cu Intreaga lui armata. Se zice ca I-a dus Inteo cetate
i 1-a ospatat cu mancari alese, in vase pretioase, pe and
invingatorii se multumiau cu mancari
frugale. Se mai zicea, ca Dromiheites
a Intrebat pe Lizimah, care ospat i se
pare mai bun, cel getic sau cel mace- -;
donean i dupa ce i s'a raspuns ea cel
macedonean, regele getic I-a facut salt
vaza nebunia ea vine Inteo tara saraca, .1f
de1 ar putea till aa de bine in tara
lui. L-a rberat apoi cu Intreaga armata. r

Puterea Get lor a cazut in prima

jumatate a sec. III-a, and au navalit
despre apus Galii, iar despre nord un V g.Oast I. Idol preistorie
ta Moldova.
trib germanic, Bastarnii, cari au invins
pe Geti, slabiti i din cauza vitiului bauturii.
Viata 1 obicelurile Tracilor. Grecii vorbiau cu respect
despre Traci. Dela ei Imprumutasera mai multi zei, Intre altii
pe Dionysos, zeul vinului, cum dela ei le venisera cei dintaiu
compozitori de cantece sacre.
ldeea .nemuririi era Insa ceva propriu acestui fel de oa-
meni. Credinta aceasta, dupa Herodot, fusese raspandita de
.catre un Intelept, Zalmoxis, mai pe urma adorat ca zeu 51
numit Gebeleizis.
Tracii traiau In poligamie. La nioartea stapanului, femeea cea
mai iubita era injunghiata pe mormant de ruda cea mai apro-
piata. Aveau o conceptiune trista despre viata. La na-

www.dacoromanica.ro
 10

terea unui copil se adunau rudele i-1 jeliau, insirfind ate rele
are sa sufere, iar pe cel mort II Ingropau glumind'si veselindu-se.
Isi vindeau copiii, de aceea erau multi sclavl de origine
tracica, iar la Greci numele generic al sclavului era Dams,.
Geta, numele triburilor celor mai importante.
Se braniau cu grail, mai mult cu meiu, cad popoarele dim-
prejurul marii Negre, 'Ana in timpurile tarzii au mAncat ma-
malig'd de meiu, poate si fiinda cultura meiulut este ma
repede si mai usoara. Beau vin mult si curat, WA sa-1 ames-
tece cu apa ca Grecii. Stiau sa scoata unt din lapte, ceeace
n'au stiut popoarele clasice. Casele erau de lemn, dar multi
-trebuie sa fi locuit in bordee. Se tatuau si nu-i tundeau nici
parul nici barba, de aceea un poet roman ii numete intonsi,
hirsuti.
Ca imbracaminte, purtau pantaloni largi, dar stransi pe
fluerul piciorului, asa cum suntpoturiitranilor nostri dela ctimp..

,
d
"

Fig 2. AfonetA din Dobragea.

ln cap purtau un fel de fes, nu caciula, cad nu era de

piele ci de pasta. Portul femeilor se asemana, mai ales la
acoperitul capului, cu al tarancelor noastre.
Resturile de olarie ale Tracilor ne arata o arta primitivar
Insa trebuie sa fi fost la ei si o viata a oamenilor de sus,
cad Dromiheites a tiut sa ospateze pe un rege, iar incus-
cririle cu regii macedoneni nu puteau ramane fail influenta.
Nell. Au locuit in Transilvania i Banat, In Oltenia si rt
atnpiile Munteniei. Poate ca ei sunt Geti, despre cari nu se-
mai vorbeste depela 100 1. C. Grecii1i numiau Davi 0 Dai.
Triburi erau si la ei, unul insemnat se numia Carpi, dela
cari a ramas numele Carpatilor.

www.dacoromanica.ro
 tt
Dacii aveau aceleasi credinte si obiceiuri ca ceilaiti Traci,
linsa se deosebiau prin disciplina si prin spirit rasboinic.
Pe langa fiecare rege era un preot al carui Nyant regele
fl recomanda, iar poporul II executa. Priceperea rasboinica a
Dacilor se vede In impartirea lor pe arme, In multimea ar-
melor : sabii, lanci, arcuri, prastii, scuturi, platose, cetati
Intarite.
Dacii erau si buni lucratori de mine, cum si negustori in-
treprinzatori. Au batut moneta proprie, primiau bani straini
pentru aurul, ceara si vitele ce exportau.
Boirebista. In prima jumatate a secolului intrtiu domni
peste Daci un rege, care reform obiceiurile poporului sat',
poruncind sa se smulga viile si infiinta un stat, care inspira
teMere Romanilor. A invins si a gonit din Ungaria un popor
numit Boii, al anti nume a ramas in numele Boemiei. A su-
pus popoarele i cetatile grecesti patt la Nipru, iar spfe sud
!Ana dincolo de Varna. Expeditiunile lui In Iliria si in Ma-
cedonia, facura pe Cezar sa proecteze o expeditie contra lui
Boirebista. Dictatorul trimese inaintea sa pe un locotenent,
dupa care avea sa vie si el cu armata mai mare.
Uciderea lui Cezar in Roma a zadarnicit planul de lupt
cu Dacii, iar cam tot atunci a murit i regele dac (44).
Moartea lui Boirebista a Incurajat popoarele supuse, ca sa
se rupa de unirea cu Dacii, iar imperiul lor s'a impartit in
patru pri slabe, cari an inlesnit cucerirea lor de Romani.

3. SUPUNEREA TRACILOR. LUPTELE DAC1LOR CU

ROMANI!. SUPUNEREA DACIEI

Tracii din Peninsula Balcanica erau supusi Macedonenilor

mai mult cu numele i tot nominala a fost supunerea lor sub
'Romani mai bine de o suta de ani. Sub August a inceput
cucerirea definitiva a Traciei i sub urmasii sai s'a desavarsit,
ramanAnd loc clasic de recrutare, mai ales pentru cavalerie
i Huta, cum fusese atria ladiatorilor si a mercenarilor.
www.dacoromanica.ro
12

Aceasta provincie purta numele de Moesia i fusese creatt

ceva mai Inainte ca Panonia.
Primeie hipte dintre Romani gi Dadi. Cucerirea romana
Inainta spre Dacia din Moesia, din Panonia si dela coastele
mArii Negre, dupace imperiul lui Boirebista slabise prin
desmembrare, inOt unii guvernatori romani treceau Duparea
In Dacia, cu toata frica ce le inspirau pAclurile ei. Catus a
stramutat In Moesia 50000 de Daci, altul si mai multi, Meat
Dad! vedeau 'cum se apropie sfarsitul libertatii lor, cu cat
crestea la Dunare numtirul castelelor si al legiunilor. Atunci a
aparut un om, care a oprit pentru un timp hotarirea soartei
si care a fost aproape de a Indeplini ceeace Boirebista p1A-
nuise. Cat a impus de mult persoana lui Decebal, se vede
din povestea, c regele d'atunci, Duras, valand timpurile
grele ce au venit peste poporul sau, s'a retras si a lasat ca
rege pe omul cel mai capabil, pe supusul slit de pana atunci.
Aceasta purtare, ca idistrugerea viilor sub Boirebista, ne
arata la Daci kirk de suflet cum rar se vede In istorle.
Decebal introduse In armata dacA disciplina romanA, Inrota
fugari romani, cAuta alianta popoarelor germane si chiar a
Partitor din Asia, iao and se crezu destul de tare atAca et
pe Romani.
Guvernatorul Moesiei, Oppius Sabinus, fu batut 51-5i pierdu
viata in lupta, Imparatul Domilian veni In persoana 1 Insar-
dna pe comandantul gardei imperiale sa continue lupta. De-
cebal Invinse i ucise pe acel comandant, apoi prAda Moe-
sia, de unde Domitian fugise. lullanus, general capabil,
restabili ordinea in armatA, dete curaj soldatilor i respinse
peste_Dunare pe Mimic. El urmAri pe Dad, pe drumul din
Banat ce ducea la o localitate numita Tapae, unde sa dat a
treia batalle. lulianus iesl biruitor si ar fi putut merge asupra
Sarmizeletusei, capitala Dacilor, el Insa se retrase, caci In-
freprinderea Imparatul contra Marcomanilor fusese Pefericita.
Domitian Inchei pace cu Decebal, ca Invins, Lisa In
forma pritnl ostatici, inventa o scrisoare de umilinta, ca din
partea tut, Decebal cAtre senat, celebrA un triumf strAlucit,
www.dacoromanica.ro
 13

dar acorda lui Decebal un tribut anual cu numele de dar,

cum $i me$teri priceputi, cari sa construeasca regelui dac ce-
tati $i mnini de rsboiu (89). Triumful imparatuiui era su-
biectul de its al societAtii romane.
Traian. Domitian a fost ucis si Imparat fu ales btra.nul
Nerva, care adopt ca fiu, asociindu-1 la ImpArtie, pe un general
capabil, care comandase la Rin, $i care fusese crescut In lupte
$i In miilo:u1 soldatilor, Marcus Ulpius Trajanus. El se trAgea
din ora$ul Italica din Spania, era socotit ca cel mai bun ge-
neral $i cAstigase victorii asupra Germanilor. Abia trecura
trei luni $i Nerva muri, lAsand pe Traian singur Imparat.
El nu veni Indata la Roma, cum doria poporul, ci ramase
In Germania spre a construi $osele, spre a ridica fortarete.
0 minunata $osea s'a terminat In amil 100. Ea mergea pe
malul drept al Dunrii $i lega tarile rnarelui fluviu cu apusul
european. Dincolo de Portile de fier, unde muntii se apropie
prapstiosi despreduc cursul rthilui la 112 m. din largimea
sa, s'a spart sanca muntelui, s'au bgat grinzi groase, peste
ele s'au asternut scanduri $i s'a Mut $osea d'asupra valu-
rilor infuriate. Si azi se vel goIurile In cari s'au fixat grin-
zile, iar d'asupra apei, In peretele stanch, se citesc des-
lu$it cuvintele : Imparatul Cezar... Traian... August, InvingAtor
al Germanilor, pontifice maxim... a facut calea, sptrend
muntii.
Dar $i Decebal Intrebuintase bine cei zece ani de pace.
Intrebuintase architectii romani, ca sa ridice constructiuni de
piairA, starnia la vecinii sal Germani $i Sarmati (slavi) en-
duri de alianta, iar la Tracii din Moesia planuri de rAsvr
tire. Scriitorii antici comparau Indrazneala acestui om cu a
lui Hannibal, Insa imperiul roman era prea puternic $i Traian
cel mai mare general roman, dupa Cezar.
Prima expedifiune a lui Traian in Dacia. In priml-
vara anului 101, Traian plecA la DunAre spre a sfArama
puterea regelui dac. El adunase sub comanda sa 8 legiuni,
la cari se mai acilogau trupe auxiliare, garda imperiala, ar-
mat.1 mare $i IncercatA In lupte.

www.dacoromanica.ro
 14

Trecerea DunArii s'a sAvArit pe un pod de vase la Vimi-

nactum (Costolat In Serbia) in fata cAruia In Banat era Le-
derata. De ad Incepea o cale cunoscutd in anticitate i care
trecea printr'o localitate numitA Bersobi, al carui nume s'a
pastrat sub forma Bdrsava.
Dacii nu s'au opus deocamdatA Imparatului ci au reinoit
alianta cu Germanii. Unii din acetia, Burii, trimet ImpAratului
o sciisoare amenintAtoare ca sl respecte pacea. Trahn n'a
dat atentiune amenintarii i a continuat mersul sail, care era
greu din pricina locurilor i a rezistentei inimicului. PAnA
toamna Romanii nu ieiserA din Banat, Inc& iarna au petre-
cut-o In lagare IntArite la marginea Ardealului.
In anul 102 s'a dat o mare bAtlie la Tapae, unde iarA
au invins Romanii, dar cu mare greutate, astfel cA Romanii
avura atAtia rAniti cA ne mai ajungAnd pAnzA pentru Ingri-
jirea lor, ImpAratul a dat doctoritor propria sa garderobA.
Insa numArul eroilor dad era marginit, pe-cAnd resursele
de rasboiu ale Romanilor erau nesleite. Castel dupl castel
cAdea, sora regelui fu prinsA, prizonierii romani din rAsboiul
cu Domitian furA liberAti, insu Decebal era sA fie Incon-
jurat. Totti nici Tralan nu gasia potrivite ofertele de pace
ale lui Decebal, nici acesta nu primia sA discute pacea cu
generali romani, ci numai cu ImpAratul.
CAnd InsA fu pierduta cea din urma luptA sub zidurile
Sarmizegetusei, Decebal primi conditiunile Invingatorului. Se
obligA sA predea materialul de rAsboiu, prizonierii, fugarii
romani ; sa renunte la tribut, sA nu mai primeascA Romani
In serviciul sat!, sl nu mai declare rAsboiu nici sA Incheie
pace fArA voia Romanilor, sA renunte la puterea suveranA i
s devie aliatul, adicA client.1 imperiului. Veni In persoanA
Ingenuchi Inaintea impAratului, iar in capitalA priml o gar-
nizonA romand.
Chiar In 102 ImpAratul celebrA triumful sAu i primi dela
senat titlul de Dacicus.
Al doilea rAsboiti Dacic. Decebal Incheiase pacea numai

www.dacoromanica.ro
 15

ca sa rasufle, zice un scrlitor antic. Fara griie de conditiile

tratatului, el Incepu sA stranga arme, sa ridice fortarete, sl
primeascA fugari romani, sA caute aliati !Ana la Parti.
Traian decise sa termine de randul acesta cu Dacii I pnse sa
se construeasca un pod peste Dunare la Drobetae (T. Severin)
de catre un vestit architect grec, Apolodor din Damasc.
In 105 armatele romane Inaintatt spre Sarmizegetusa pe
trei drumuri : pe cel dela
Lederata, pe valea Jiului 1
a Oltului. Luptele au fost
cuceriri de castele, atacuri
neateptate din partea Da-
cilor, grele insa ca i In
rAsboiul anterior, cAci au tinut
anul 105 i mare parte din
106. Parte dirlDaci, probabil
cei depe carnpia Olteniei, se
supusera f a r t rezistenta,
dar cei mai multi se strati-
sera Imprejurul drapelelor
sa-1 apere pamantul palma
cu palma. Desperarea se vede
In toate actiunile lui Decebal,
pana la actul cel din urma,
suicidul.
Odata a trimis oameni sa
ucid pe Traian, alta data
a atras pe un general iubit Fig. 3. Feineile dace chinuese- prIzonieri.
de Traian, Longinus, ca sa
trateze de pace i apoi a scris lui Traian ca nu-1 va libera,
dacA Traian nu se retrage. Longinus insa anunta pe Traian sa
nu stea In cumpanA, caci el i-a sfArit zilele prin trava. Pe
columna lui Traian se vAd cum femeile dace chinuesc pe
prizonierii romani. Pe unii if in legati de maini i de pi-
cioare, goi si-1 ard Incet cu fade aprinse, pe altii ii legau
de roatele caralor, ca sA fie striviti de greutatea poverilor.

www.dacoromanica.ro
16

Norocul rAsboiului a sovait intre Romani si Dad, 'Ana

ce arta, stiinta si numArul au biruit. Regele s'a furisat din
capitalA in munti, spre a aduna cete noi sl a urina lupta
pana la sMrsit, pe cand suptisii sal cei mai de frunte, pileati,
numiti asa dela boneta ascutita ce purtau, au preferit sa
moarA in capitala lor. Stransi imprejurul unui vas mare, cu
otravA, au ales moartea in locul vietii WA libertate. Peste
putin se &fuse si capul regelui, care se trpunsese cu sabia,
vazandu-se in pericol sA fie prins.
Triumful pentru cucerirea Daciei a tinut 123 de gibe, s'au
dat lupte de gladiatori si de animate, iar senatul a ridicat in
Roma o coloanA inaltA de 39 metri, acoperitA cu sculpturi in
marmorA si reprezentand istoria celor douA rAsboale.
Un guvernator al Moesiei a rldicat tot atunci un monu-
ment in Dobrogea, in amintirea luptelor cu barbarii de acolo,
monumentul de la Adam Clisl, numit asa dui:4 satul unde se afla.

4. DACIA ROMANA

Traian n'a facut din Dacia o provincie, ci o colonie ro-

manA. In celelalte tad supuse, Romanii se multumiau sA lase
armata, ca sA ingrijeascA de linistea locuitorilor si functio-
nari, ca sl judece neintelegerile Ion, sau ca sA adune impo-
zitele. Dacia fu fAcutA colonie, nu In intelesul modern, ca
toe de desfacere a mArfurilor metropolei, ci ca prelungire a
natiunii dominante. Dacia trebuia sl fie ca o cetate inaintata
contra barbarilor germani si slavi, dar urmasii lui Traian,
mai slabi, n'au continuat planul lui de supunere a lumii bar-
bare, ci s'au marginit sA stea in pozitie de apArare, panA ce
Ia sMrsit au inceput barbarii sA atace imperiul.
Ca sa colonizeze Dacia, Traian a adus din imperiu mul-
time de oameni, deosebit de cei cari alergau de bunA voie,
cum se intampla totdeauna and se ocupA o tail nouA. Din
Italia .nu s'au adus colonisti, cAci tocmai acolo populatia era

www.dacoromanica.ro
 lT

foarte rarl si. Insus Traian a luat mAsura, ca din Italia sl

nu se mai trimeatA colonii.
Multi colonisti veniau din Wile vecine cu Dacia, din
Urfa, din Panonia, din Tracia, apoi din tail mai thpArtate
ca Galia, Egipt, mai ales din Asia. Unii colonisti nu erau ro-
manizaii, cum se dovedeste prin inscriptiunile lsate, altii
vorbiau greceste, cum se vede din aceleasi inscriptiuni, dar
inarea lor multime erau romanizati si adorau zeitatile romane.
Din Dalmatia se trAgeau Pirusti, minerii cei mai iscusiti ai
iimpului, cari se asezara la Abrud si In alte locuri. Inscriptii
intregi grecesti, altele numai cu nume grecesti ca Julia Aph-
.rodisia, Lizinia Callityche aratA prezenta colonistilor greci.

..-..--.."-*"-.
.--,..e.s.
....-:7 ,%,eptailit. ."7"illerle-fik...
.Pr.
"'"'''',..fri- :--
,
v,
/-. VaNt- t
-t)3,.... '
;.1".r
,..*!!`r '.-,11,., IP" --,,,..7.ippt ..71...10144..::
Nes.
:.*
4:-

Fig. A, UealMe podulai dela Tarim Severia.

Mai izbitoare este prezenta numelor de Sirieni si de zeitati

siriene, chiar egiptene. Gasim Bitini, Galati, Arabi din Palmira.
Ei consacrA monumente zeilor tor Mithras, Isis... Mai nu-
meroase sunt InsA inscriptiunile cu zeitAti. romane : junona,
Minerva, Venus...
Populatitinea autohtong. Un istoric antic, ca sA explice
aducerea atator colonisti zice cA Dacia fusese sleitA de barbati
in urma rAsboiului indelungat. Dupa el, multi istorici au sus-
Vnut cA Traian a distrus Intregul neam al Dacilor, that tara
Jot amAsese pustie. In adevAr ca se vAd pe colunuia lui
Traian siruri lungi de invinsi, cari fug, ducAnd cu dAnsii
e

www.dacoromanica.ro
 18

femeile, copiiii turmele lor, Lotus! cea mai mare parte a

populatii a ramas In tall i s'a amestecat cu colonitii.
Romanii au crutat mai IntAiu pe cei can In timpul rAsbo-
iului trecuserA de bunA voie de partea lor, apoi au crutat
femeile 1 copiii, caci dei cruzi cu cei mAndri i rezistentir
ei erau toleranti cu cei supui. Romani tiati sA exploateze
tarile cucerite, iar articolul cel mai pretios pentru exploatarea
unei tari este omul, farA care cel mai roditor pArnAnt, minele
cele mai bogate n'au nicio valoare. Precurn gasiau folositor
sA aeze Dad in Moesia, aa vor fi gash de folos sa-1 tina
in tara lor pe cei din Dacia i s atragA pe cei fugiti. In
adevar, se constatA c dincolo de granitele colonii, prin nordul
Transilvaniei, prin Moldova V prin Muntenia se refugiaserA
Dad, cari traiau liber i atacau provineia, and gasiau ocazie-
prielnica. Irma in armata romanA erau trupe auxiliare de-
Daci, cari nu puteau fi formate numai din Dad liberi, eL
din cei ramai In tam lor. Erau mai mite alae, cohorte de
Dad. Li se permise sa poarte sabia lor Incovoiata, s pAstreze
drapelul national In \rad cu cap de lup, cu corpul in forma
unui balaur fAcut din pilnza, care se umfla in bAtaia vAntului-
i vajlia, imitand incolaciturile arpelui. Se vorbete despre
un general roman-ca se tragea din Dad, chiar din familia lui
Decebal. In fine, in mai multe inscriptiuni romane citim nume
de Dad : Aia, Andrada, Bedar.... Trupele Dace serviau in tad
departate (Britania) spre a fi departe de locul naterii for-
Organizarea Daciei Romane. Dacia romanA, dupA da-
tele antice, nu cuprindea tara d.ntre Tisa, Nistru i Dunare,
ci numai Banatul, Oltenia V Transilvania In cea mai mare
parte. In aceastA regiune se i gasesc impartirile administrative,
cele mai multe cetati dace 0 romane, multimea de inscrip-
tiuni latine. Insa, cu toata lipsa de inscripriutir In Muntenia
i Moldova, nu se poate Inchipui, ca gurile DunArii i cursul
de jos al fluviului sA fi rAmas pArasit de Romani, cAnd flota
lor comerciala i militarA 11 strabAtea In sus 0 In jos. Este
probabil c aceste regiuni trAiau sub un fel de protectorat,
iar sudul Basarabiei se socotia alipit la Moesia inferioara.

www.dacoromanica.ro
 lg
Peste 20 de ani dela cucerire, Dacia s'a impArtit in doug,
iar dupA alti 40 de ani s'a despartit in trei : D. porolissensis,
D. apulensis i D. malvensis, dupa numele capitalelor :
Porolissum (Moigrad) Apulum (Alba lulia) i Malva (Celeiu).
Guvernatorul coloniei se thema legatus Augusti pro-praetore,
cAd provincia era imperiala, iar guvernatorul se numia la
inceput dintre fotii pretori, mai tArziu dintre fotii consult.
Armata. Pentru paza coloniei s'a lAsat la Inceput legiunea
XIII gemina la Apulum, mai tarziu s'a mai adus la Potaissa
(Turda) legiunea V-a macedonicA din Dobrogea. Oraele
aveau un fel de jandarmerie oraeneascA pentru tinerea ordinii.
Serviciul militar tinea 20-25 de ani i lagArul era stabil,
aa ca soldatii se casAtoriau, mai tArziu li se permise sA
stea acasA 1 sA vie In lagar numai la serviciu. DupAce se
libera veteranul (soldat batrdn) primia daruri, pAmAnt i se
aeza in tarn. LAngl lagAre veniau pentru serviciul soldatilor
tot felul de negustori, de fabricanti, de femei, 1 aezarea a-
ceasta se numia canabae, Cire cu vremea se transforma in
ora. Astfel eletnentul militar a co ritribuit la romanizarea Daciei.
Orw. Capitala, tArii ratline tot Sarmizagetusa, numitA
Colonia Ulpia Trajana Augusta. In ea rezida guvernatorul
preotul suprem al celor trei Dacii. In ea era templul Romei
i altarul lui August, loc unde se exprima credinta pentru
imperiu i ImpArat.
AfarA de Apulum, Putaissa, Malva, mai erau orne Tierna
(Orova), Napoca (Cluj), Tibiscum (Caransebe) cum 1 locali-
tali Dace, cele mai multe terminate in dava : Petrodava,
Ramidava...
Cand viata roman& predomnia intr'o localitate, aceasta
primia dreptul de municipiu i colonie. Acolo cetAtenii de
frunte formau o clasA comparabilA cu senatorii din Roma,
numita decurioni. Din ei (100) se alegeau conducAtorii ora-
ului, Duumviri, Quatuorviri, cari obtineau drept de ceta-
lenie i puteau merge la Roma s& voteze.
Colegii. Membrii diferitelor meserii formau bresle, numite
colegii : tesAtori, corAbieri, tamplari, negustori, tecticari, cari

www.dacoromanica.ro
20.

prin crap serviau a purta pe cei cari azi merg In trasuri.

Se cunosc In Apulum 11 bresle. Multimea tor ne arata nu--
mrul mare de meseriai, cum ,i varietatea ocupatiunilor..
Cal militare i valuri. Cai le romane ierviau i pentru
armata 1 pentru comerciu. Erau masurate i distantele indi-
cate pe pietre In mil de pai. Pe MO cele mari, mai era
una dela Ma Iva pe Olt In sus, apoi oraele Intre ele, ca Potaissa
cu Napoca, erau unite prin osele. Astfel se explia circulatiu-
nea mare de marfuri : butoaie, brAnza, miere, ceara, sate...
Pentru apararea provincii se construiau valuri Inalte 11
groase, Intarite din loc In loc cu turnuri de paza. Astfel era
unul In Banat spre Tisa, altul In nordul Transilvaniei, iar In
Basarabia erau trei, din cari unul dela Cetatea Alba pftna la Prut.
Civilizatia Romata In Dada s'a dus traiu luxos, s'au
ridicat amfiteatre, bai, dar o literatura ca in Spania, sau in.
Africa, nu s'a aratat. Pentru trebuintele principale se Invata
coala Incepatoare, caci scrierea .1 citirea ajunsesera caracterele
dinstictive Intre un Romanusi un barbarus. Apoi ateva In-
scriptiuni funerare exprima sentimente de respect 1 de iu-
bire Inteo forma aproape poetia.
Astfel societatea din Dacia ne apare muncitoare, Intreprin-
zatoare, cautand mai ales Imbunatatirea vietii materiale, ea
orce societate notia, ca America din secolul al XIX-lea.

5. ISTORIA DACIEI SUB ROMAMI.

Sub Traian i sub primil lui urmai, Dac;a a trait Intl-% pace-
indelungata, de1 se vorbete de turburari provocate and de
un trib, and de altul. Multimea cetatilor, ailor de comuni-
catinne, a meseriilor, cum i multumirile aduse Imparatilor de
atre locuitori, dovedesc propairea necontenita a coloniei. E-
poca Imparatilor Antonini, una din cele mai frumoase In is-
toria omenirii, cu Imparati intelepti, energici, iubitori de pace
i de fericirea popoarelor, nu ni s'a transmis Insa prin opera
vreunui istoric mare antic, Mat sunt multe date indoloase
din acest timp.
www.dacoromanica.ro
 21

Astfel urmagul lui Traian, Adrian, de1 adoptat de Traian,.

n'a continuat planul lui i degl mare 1mparai sub alte ra-
porturi, a parasit provincii cucerite de Traian fn Asia : Ar-
menia, Asiria, Mesopotania, din invidie contra lui Tralan,
zice istoricul antic. VoiA sa paraseasca i Dada, dar I-au,
oprit amicii zicand ca car lasa prada barbarilor multime de
cetateni romania. Se zice ca a darAmat podul, ceeace nu e
sigur, dar sigur e c a pus sa ucida pe Apolodor.
Si sub Adrian 1 sub Antoninus Pius, Dacia a fost linigtita,
dar sub Marcu Aureliu (161-180) Incepe lumea barbara sa
calce granita imperiului. Triburile germane, cu Marcomanii
in frunte, jefuesc Dada, Panonia, trec Alpii fn Itaa I Im
paratul filosof, cu marl sacrificii, vAnzand podoabele Impara-
tegti, recrutAnd legiuni noi, a izbutit sa-i Invinga. El impuse
barbarilor sa lase goala intre ei gi imperiu o regiune lata de 15
km. VoiA sa adaoge la imperiu doua provincii noi, Marco
mania 0 Sarmatia, cand moartea 11 surprinse In !agar, Ia
Viena de azi.
Dupa aceasta furtuna, urmara larai eaizeci de ani de pace,
cand se vorbegte de atacul Dacilor liberi, cari au fost invin0
gi agezati ca colonigti. Pe atunci insa propagirea In Dada
era generala.
Imparatul Septimiu Sever a intarit liacla, aducAnd la Po -
taissa a doua legiune. Dar sub fiul sau Caracalla Incepe sa.
se- iveasca un nou neam de germani, Gott. Ei pornisera dela
marea Baltica, se amestecasera cu alte popoare gi dela anul
238 au fost flagelul imperiului roman. Plecau din Rusia su-
dica, treceau pe la gur:le Dunarii, tarau dupa ei toate po-
pulatinnile doritoare de jaf i atacau mai ales oragele pon-
tice. Dacia a fost crutata cAtiva ani, cad pela 250 batea mo-
neta cu inscriptia *Dacia fe1ix. Un imparat, viteazul Deans,
repurta o mare victorie In Bulgaria asupra Gotilor uniti cu
Carpii, dar in alta lupta fu Invins gi ucis, primul imparat
roman cazut In fata barbarilor. Totugi, In 255 Dada nu era
perduta, cad din acel an se pastreaza o inscriptie i monete.
Urmeaza apoi epoca cea mai trista din istorie, epoca a-
www.dacoromanica.ro
-22

narhier mil:tare, cAnd fiece armata, fiece legiune l fiece co-

lortA ridica la imperiu pe comandantul ei, care In loc sa
combatA pe inimici se luptA cu fostul lui sef, pustiA provincii
intregi, ardea orae infloritoare.
Imperiul a fost salvat de cativa impArati originari din Iliria,
cari au pus capdt anarhiei si au dat statului viatA noun, Insd
Dacia a fost pierdutA de imperiu. Un impArat viteaz a fost
Claudius. (268--270) care a cAstigat o mare victorie contra
tOotilor, dar care a murit de ciumA in Balcani. Altul a fost
Aurelian (270-275) care a gonit pe Germani din Italia, a
upus Galia i pe vestita Zenobia, regina Palmirei din Siria.
Tocmai el, avAnd nevoie de otire pentru marile sale rds-
oaie, a retras legiunile romane din Dacia si nu se trai gAndi
sd recastige provincia, de0 repurtase o victorie asupra Go-
tilor. Ca sd nu se zic insd cd imperiul a pierdut o provincie,
el a creiat una noud intre raurile Utus (Vid) si Cibrus, cam
.de mArimea Olteniei, numitA Dacia Aureliand. Locuitorii, cari
voiserd sA urmeze legiunile, s'au asezat In noua provincie, cu
capitala Ratlaria. Oraul Seraica (Sofia) priml numele de
Ulpia si deveni foarte musemnat.
Pe atunci peninsula Baicanical era latineascd, afard de
coastele marii cu cetAti grecesti. Influenta romand Incepuse
in peninsula dela 200 i. C. 1 a linut pand pela 500 d. C.
hr secolul al cincilea, un arnbasador, trimis dela Constan-
tinopole la curtea lui Attila, spune cd tarile dintre Adriatica,
.Egeica i marea Neagrd se serviau de limba latind. Aceastd
multime de populatie romanicd explica existenta AromAnilor,
cu toatd vitregia vremurilor 1 a stApAnitorilor, cum explicA si
relatiunile neintrerupte dintre elementul roman depe cele cloud
maluri ale marelui fluviu.
Soarta Daciel dupA Aurelian. OtlatA cu retragerea le-
gluinilor s'au retras in Dacia Aureliand multi Romani din Da-
cia, cari nu voiau s rAmAie fr apdrare. Romanii bogati,
comerciantii, functionarii au plecat chiar inainte de retragerea
legiunilor, cum se citeazd cazul mamei unui Imparat de mai
-tArziu, care a fugit pela 250. InsA marea multime a rdmas In tara

www.dacoromanica.ro
 23

stramoseasca, cad Dacii i Romanii se facusera un singur popor

si se lipisera de pamantul lor. Asa Inc& noi Romnii din nor--
dul Dunarii ne tragem In continuitate direct din Traci, vectiii
locuitori, si din colonistii romani. Asa ne-ate cunoscut croni--
carii bizantini, asa ne-au recunoscut cronicarii unguri i toti
istoricii moderni Insemnati. Insa cativa istorici mai noi, ger-
mani i unguri, mai ales Robert Roesler, au sustinut ca toata,
populatiunea romaneasca s'a retras cu legiunile in peninsula
Balcanic. Dupl ei, acolo s'a format poporul nostru si n'a
venit la nordul Dunarii cleat prin secolul al XII-a si al' XIII-a.
Insa legiunile s'au retras "si din alte teri (Britania, Spania,.
Africa) iar populatia a ramas pe bc, tot asa a ramas si la
noi. Am vazut ca Adrian de aceea n'a parasit Dacia, ca sa nu
lase In mAinile barbarilor cetateni romani, ceeace Insemna ca
o provincie putea fi parasita, iar locuitorii sa ramana pe loc..
Poporul format din amestecul colonistilor cu Dacii nu era
molesit, ci deprins cu viata grea, cu munca cmpului i cu
pastoria. El preferia viata In sate, ca si Germanii, de aceea
parasirea oraselor si caderea lor In mina e explicabil.
Prin continuitatea romana In Dada se explica pastrarea
numelor latine de ra.uri ca Olt (Alutus) Motru (Mutria) Timi,.
Mures, Cris...
Viata nu era imposibila sub barbari, cari ridicau dela su-
puSi vite i roade ale pamantului, de multe ori in mai mica
proportie deck functionarii imperiului roman.
Pedealta parte, nici relatille cu provinciile de peste Dunare
nu s'au Intrerupt cu totul. Imparati romani au trecut prin la-
rile noastre si au purtat lupte cu Gotii. Astfel Constantin cel,
Mare a mers contra lor prin Dobrogea si i-a Mut. Apoi
raspandirea crestinismului la nordul Dunarii s'a facut prin.
misionari dela Romanii din sudul Dunarii, prin secolul al.
IV-a si al V-a. Navalirile altor barbari mai tarzin au facut
mai grele comunicatia Romanilor din nord cu cei din sud..

www.dacoromanica.ro
'4
6. DACIA SUB BARBARI

Exact nu stim ce popor barbar s'a asezat in Dacia para-

sita de Aurelian, probabil ca Vandalii s'au asezat spre apus,
iar Gotii spre rasarit. Si unii i altii s'au ferit de munti pre-
ferand campiiie, cad ei traiau din agricultura i fugiau de
orase. Ei comparau orasele cu niste colivii, in cari oamenii,
ca i paserile, t1 pierd libertatea.
Gotii se Impartiau En Ostrogoti, cari se intindeau departe
in Rusia sudica si Vizigoti, cari din Rusia ajungeau pana lii
campia noastra. In Rusia a mers Constantin contra lor.
Gotli au ramas singuri stapanitori dupa vre-o 60 de ani,
cad an invins 1 au gonit pe Vandali. Dar domnia lor era
mai melt nominal, cad ei recunosteau suzeranitatea roma*
erau clienti ai imperiului 1 peste 40 de ani (375) and au
navalit Hunii, lupta mare cu el a fost In Rusia, pe and cam-
piile soastre au vazut numai fuga desperata a Vizigotllor.
Apoi numarul sufletelor Inteun trib nu era mare. Ostrogoth,
cei mai numerosi, numarau 200.000 de suflete, alte triburi
mai putin, iar pe o Intindere atat de mare ca Rusia sudica
si tAille noastre, Romanii au venit putin In atingere cm M.
incAt n'au suferit nici-o influent/ din partea lor, n'avem niei
iiti cuvant german vechiu in limba. 11-
Pe dud Vizigolii fugiau de frica Hunilor, se crede ca
.pierdut tezaurul de aur gasit (1837) in muntele Istrita, la Pie-
troasa (Buzau) si cunoscut sub numele de closca cu pui.
Tezaurul se compune dintr'o tava, un colan, mai multe vase,
scule3 cu o inscriptie, care se crede gotica, dar a caret ci-
-tire nu e sigura.
Hunii. Erau de rassa uralo-altaica si au inspirat mare
groad Grecilor I Romanilor, mai putina Germanilor, cari au
avut influenta asupra lor. Mai multi capi ai lor, chiar teribilul
Attila poarta nume gotice. &lap1 lor era in Panonia. Im-
periul le platia .tribut iar supusii dijme, cad Hunii, ca i TurcP
de mM tarziu, nu munciau, ci duceau viata de cavaleri si de
stapanl, se ocupau numai cu vanatoarea i cu rasbolul. Unit

www.dacoromanica.ro
 25

din ei au intrat insA in serviciul imperiulul. Aetius, cel din

urma general roman, nascut la Silistra, a fost ostatic la Huni,
cari 1-au ajutat contra Gotilor si a altor barbari.
Numai cAnd Att. la, pe la 441, uni pe toti barbarii si-i arunca
asupra imperiului, acesta vazu zile grele. Mai int Aiu tarile din
sudul Dunarii au fost jefuite cumplit. Ambasadorul dela Con-.

...... ,
v...., ,- La'

, "EW

i',"tI
. kft

CrT.Iirr gi,1141P-a;

Flg. & Gloom cu pui.

stantinopole a gasit Insa pe teribilul cuceritor traind ca uti pa-

triarh, inconjurat de ai sai i tinand pe genuchi copili mai
midi. Pentru femeile sale pusese pe un arhitect roman sti-t
faca bAi de piatrg. La curtea lui se vorbia, pe langl llmba
hunica, o limba latina populara. Aceste date arata cA viala
sub Huni se putea suporta, supusi lor au fost si Germanii,
Slavii, Finif.. Cum au putut trai aceia, au putut trAl si RomAnii.
Gepizii. De moartea lui Attila (453) a profitat lumea go-
tick a invins pe Huni, cari s'au risipit unii tn Rusia, altii lii

www.dacoromanica.ro
26

mite parti, iar locul lor 1-au luat Gepizii, al treilea trib gotic.
.Ei recunoteau suzeranitatea romana i n'aveau un singur
sege, el mai multi, cari se luptau unul cu altul. Unii imparati,
ca Justinian, s'au luptat cu ei la Dunare, au intarit cetati, intre
.can i Turnul pe malul sang 0 se felleita ca an marit im-
,periul In aceste part'.
Dupa o sun de ani (567) puterea Gepizilor a fost des-
fiintata de Longobarzi, aliati cu Avarii, frail ai Hunilor. In-
vingatorii i-au impartit prazile, tara a limas Avarilor, iar
Longobarzii au trecut Alpii 0 au cucerit Italia nordlca.
Avarii. Fratil Hunilor au dus viata acelora, cerand dijme
pastorilor i muncitorilor de pamnt, caci ei nu arau. Ana-
lele imperiului sunt pline de descrierea jafurilor, in cari un
han al lor, Baianus, i-a facut renume.
In anul 579 ajunsesera Oa la zidurile Constantinopolei si
doi generali bizantini ocupasera un loc tare in spatele lor,
and o intamplare a scapat pe barbari. Cum mergeau sol-
clatii pe poteca muntelui, cazu sarcina depe un mar pe pa-
mant, fr ca stapanul sa observe. Alt soldat Ii striga in limba
locului: torna, torna, fratre. Soldatiiune tiind de cele vorba
si crezand ca se adreseaza tutulor, au repetat i ei strigatul,
.au luat fuga, risipindu-se. Acestea sunt primele cuvinte, cari
ne arata inceputul limbii romaneti i cari ne dovedesc ca
Th sud era o numeroasa populatie romanica, soldati In ar-
mata bizantina.
Alt fapt insemnat in istoria Avarilor este stramutarea de
populatie romanica, stivarita de ei, din sudul in nordul Du-
narii. Elementul roman s'a marit cu robii adui i a devenit
un popor numeros cregin. Mai pe urma a mai venit la noi
populatie romanica, la navalirea Slavilor peste Dunare.
Statul avar s'a slbit in luptele cu Bizantinii, cu supuii
lor, intre cari puteaufi i Romani, dar mai ales cu Francii
.lui Carol cel Mare, pana ce a petit cu totul, la sfaritul seco-
lului V111-lea.
Slavii. De1 atat de numeroi, de0 neam indo-european,
Slavii n'au f9st cunoscuti de lumea clasica. Fara sa se de-

www.dacoromanica.ro
 27

osebeasca prea mult !rare ele, diferitele popoare slavice au

luat nume deosebite si s'au Intins unete pAna la Elba, allele-
sau coborit pan& In Grecia. In Iliria s'au asezat Sarbii, In Wile-
noastre, Slovenn, numiti de Romani $chial. Ei n'aveau nici regir
nici nobili, nu simtiau nevoie de niciun confort in viata. Se
ocupau cu agricultura si cu pastoria, caL Insa nu cresteau-
Traiau la olalta toti cati se trageau din acela strabun si
ascultau de un batran numit staroste. Preferiau sa locueasca_
pe langa ape si locuri smarcoase, unde-si faceau case de.
lemn.
Unii scriitori i-au crezut blAnzi, pe and cronicile bizan-
tine sunt pline de cruzirnile lor. justinian le-a recunoscut
stapanirea peste cAmpiile Munteniei si le-a fixat cetatea Tur-
nu ca loc de comerciu cu imperiul. Multi din ei au trecut_
Dunarea la Inceputul secolului al VII-lea, multi InsA au ur-
cat cursul raurilor si s'au asezat intre Romani, cari i-au In-
ghilit cu totul. Ne-au lsat Insa multe nume de locuri, de,
munti, ne-au lasat cuvinte de lucrarea paruantului, de unelte,.
de viata sufleteasca. Nurnai dela savarirea asimilarii Slavi-
lor se poate vorbi de Umbel romaneascei si de popor roma
nese. Asimilarea Slavilor a fos incercarea cea mai grea a
puterii elementului roman dela Dundre. Biruinta lui a pastrat.
caracterul latin al tarilor noastre.
CreOnismul Roman. In dreapta Dunarii biserica crestina.
era bine organizata dela Constantin cel Mare, In limba latina..
Se gasiau episcopi In Serdica, Varna, Durostor, poate In
Sistov, mai tarziu In Nicopole si Vidin. Din acele centre s'a
rdspandit crestinismul si la nordul Dunarii, In forma latineasca,.
de prin secolul al IV a 1 al V-a.
Forma latina a crestinismului roman se dovedeste prin cu-
vintele latine crestine : sant (in compuse ca SAntamaria, Sam-
medru (S. Dumitru) Sampietru...) cruce, crestinism, pagan,
tampla, Dumineca... Termenul Dumineca, din aceea terna cu
cel de Dumnezeu, este mai nou, caci a pastrat pe I (nu se
zice Dumneca). In adevar, sarbatoarea Duminecii s'a introdus:
dupa Constantin In secolul at V7a si al VI-a.

www.dacoromanica.ro
28

Ca apostol al Romani lor trebuie recunoscut Nicetas, pe la

400, despre care e spune ca a predicat crestinismul la Dad,
la Geti i La Sciti.

7. STATUL BULGAR. CRESTINISMUL BULGAR

Pana la venirea Slavilor, Romanii din Panonia, din Dacia,

.din sudul Dunarii formau o massa compacta In care se aflau
insule mid de straini, staramaturi din barbarii Invini, sau
ramuri ratacite din cei Invin5tori. Slavii insa au despartit
massa romanica, din care o parte s'a retras in muntii dela
sud, Aromanii, alta parte s'a izolat spre marea Adriatica, iar
o buna parte s'a refugiat In stanga Dunarii, Intarind elementul
roman. Dunarea n'a despartit niciodata popoarele de pe ma-
lurile ei. Si dupa Justinian au venit In tara noastra armate
bizantine, cari s'au batut cu Slovenii, au suferit de sete pe
Baragan, pana au. ajuns la lalomita.
Bulgaril. Odat cu Slavii, rascoliti tot de Avari, au venit
Bulgarii, sub un han Curt. Ei locuiau pe langa ratil Volga,
numit dupa ei.,Curt a iesit de sub stapanirea Avarilor, dupa
ce acestia fusesera Infranti de Bizantini si la moarte a lasat
duct fii. Unul din el, numit In cel mai vechiu monument bulgar
Isperich, se aezase cu ceata lui In Bugeac, sudul Basarabiei.
Vazand slabiciunea imperiului bizantin, Isperich trece In Do-
brogea si supune in scurt timp sapte neamuri slavice. Horda
finica a dispgrut repede In multimea Slovenlier, Insa a lasat
poporului unele caractere, prin cari Bulgarii se deosebesc de
celelalte popoare slave, mai blande 1 mai idealiste.
Bulgarii pagani sacrificau oameni, caini, traiau In poligamie,
iar dupa ce s'au crestinat obisnuiau sa stea In biserica des-.
cm-i, CU caciula In cap, ca Mohamedanii.
Numele cnezilor lor Batbal, Telec, Baian, Krum... au ins-
pirat groaza Bizantinilor. Crum a fost cel mai cumplit. A
asediat Constantintpole, a Invins i a luat prizonier pe un
imprat, din al carui craniu a %cut pahar de onoare la ospete.

www.dacoromanica.ro
 29

Cretinarea Buigarilor. Lumea slava Incepuse sa fie

atenta la tnvatatura cretina. Un print al Moravilor, Rostislav
trimese o solie la Constantinopole, spre a cere misionari, ca
sa-I invete calea cea dreapta (862). Atunci era rege la Bul-
ad Boris.
Imparatul a trimes la Moravi pe doi frati, Metodiu 1 Ciril,
cari au predicat cretinismul intre ei, iar Ciril a alcatuit un
alfabet potrivit cu sunetele limbii slovene, modificat mai tar-
ziu, cunoscut sub numele de alfabetul cirilic, pe care l-arn
intrebuintat i noi 'Ana. la 1860.
Boris Intelese ca nu mai poate ramanea pagan, and toti
vecinii lui erau cretini. De altfel cretinismul se raspandise
intre supuii lui, prin contactul Slavilor cu Romanii, prin nu-
marul mare de prizonieri cretini, de aceea in timpul unei
ioamete Boris, care se afla In rasboiu cu imparatul Mihail,
se impaca, se boteza pe loc cu multi boeri i hia numele de
.Mihail.
Temandu-se de influenta bizantina, Boris voi sa inchine
biserica bulgara Romei, dar dupa multe tratari se intoarse
tot la Constantinopole, unde trimese i pe fiul sau Simeon,
ca sa Invete grecete din copilarie.
Limba in biserica bulgara este vechla sloveand, ap cum se
vorbea prin secolul al IX-a. Ea a ramas limba oficiala In stat
i in biserica la toti Slavii ortodoci, pe care Insa poporul
n'o Intelege.
Tarul Simeon (893-927).-Fiul lui Boris- este figura cea
mai insemnata din istoria Bulgarilor, prin rasboae, i mai cti
seama prin grija pe..tru literatura bisericeasca, In care Bul-
garii au servit de model popoarelor slave ortodocse.
In lupta cu Bizantinii coprinsese mai toata peninsula Bat-
canica, afara de Constantinopole i de o faie pe coastele
marii. Stapania Nip, Be lgrad, Adrianopole, a asediat de patru
ori Constantinopole. Odata Bizantinii s'au aliat contra lui cu
Ungurii, cari locuiau In Bugeac i cari au pustiit Bulgaria.
Dar i Simeon a surprins pe Unguri, le-a luat robi i i-a
facut ca sa se ridice din Bugeac, sa se stramute spre apusul
Europei.

www.dacoromanica.ro
 30

Unii istorici cred cd Simeon a stapanit i asupra trilor

noastre, impuindu-ne In bisericA limba sloveand In locul celei
latine. InsA lipsesc dovezi sigure despre aceastA stApAnire,
pe care nu o recunosc nici scriitori mad, cari s'au ocupat
cu istoria Bulgarilor. Simeon, care fusese supranumit .semi-
grecul* avea ochii Indreptati la bisericile 1 la palatele poleite
cu aur din capitala lumii, nu la padurile i smArcurile din
Ora noastrA.
CAt pentru Introducerea bisericii bulgare la noi, faptul s'a
petrecut odatd cu Introducerea ei In episcopatele cetatilor
dundrene. RomAnii fuseserd legati In credinta de ele, de ele
au rAmas legati i dupd cretinarea Slavitor, mai ales eft
multi Sloven! locuiau Impreund cu noi.
Predecesorii lui Simeon purtan numele de cne..vz, 'Simeon,
ca sa se potriveascd Imparatului lua numele de far (Caesar>
i tidied pe episcopul capitalei la rangul de patriarh. Capi-
tala statului era la Pres lav, lAngl untla.
Caderea primulul imperiu bulgar, Statul bulgar n'a
tinut In strAlucire decAt vreo 50 de ani i s'a prAbuit prim
luptele pentru tron, prin ambittile boerilor cari voiau sA ajungA-.
ei Imp Arap, prin luptele cu vecinii. 0 cauzA interna de CA-
dere a fost raspAndirea unei secte cretine, Bogomilii.. Ei se
ridicau contra luxului boerilor, contra averii preotilor, contra
formelor materiale ale cultului, incAt nu construiau biserici
nu se botezau. Aceasta secta s'a raspAndit i in apus, unde-
a contribuit la ivirea multor erezii.
Ruii fuseserA chemati de Bizantini contra Bulgarilor, dar
plAcAndu-le tara, ei se aezasera In cetAtile dela Dundre
pAnAce au fost Invini la Durostor de un Imparat, care su-
puse Bulgaria dintre Balcani i Dundre.
Tarul Samuel. In Macedonia Intemeiase Insa un imperiu
un boer originar din TArnova, Samuel. Contra lui s'a ridicat
ImpAratul Vasile al II-lea, care a izbutit sa desfiinteze statuL
lui Samuel, dupd o luptd IndArjitl de 40 de ani. .

Del InvingAtor la inceput, Samuel a fast surprins odata,

apoi InfrAngerile s'au urmat una dupa alta. PecAnd era In-

www.dacoromanica.ro
 31

chis in Sofia, o armatA de 15000 Bulgari fu inconjurata i

silitA sA se predea. Vasile le scoase ochii, lasand numai la
unul dintr'o sutA ate un ochiu i-i trimese Inaintea tarului.
Acesta cAzu leinat la pAmant, iar peste patru ani (1018)
Constantinopole comanda In Intreaga peninsula. Bulgarii,
Sarbii erau supui, Vasile lua numele Butgarocton, ucizator
,de Bulgari.
Biserica din Ohrida. Imparatul deshinta statul bulgar,
dar pAstra biserica bulgara, pe care o recunoscu indepen-
dentA. LuA rangul Ohridei de patriarhat, lAsandu-i pe cel de
arhiepiscopat i supunandu-i 30 de episcopate, intre cari i
Vidinul, de care tineau Romanii din Muntenia. Episcopatul
Silistrei, supusa mai Inainte, tinea de patriarhul din Con-
stantiuopole. Romanii din Moldova Intretineau relatiuni bise-
riceti cu Silistra, cu cetAtile despre mare, de aceea erau mai
legati de patriarhia din Constantinopole.

8. UNGURII. REGATUL UNGAR. PECENEGII

CUMANII. TATARII.

Vre-o douA sute de ani dupa venirea Bulgarilor aparu la

nordul Dunarii, tot In Bugeac, un nou popor fink, Ungurii
sau Maghiarii. Tara se numia Ateluzu, colt, unghiu, ceeace
insemneaza i cuvantul Bugeac. Acolo gsiau vanat i pete
in abundentA, iar campiile vecine le oferiau pAuni bogate.
Ei veniserA din Asia, unde trAesc 1 azi fratii lor Samoezii
i Ostiacii, se opriserd catva timp in Rusia, iar In secolul al
IX-a se aezara in Ateluz. Bizantinii ii chemaserA contra
Bulgarilor, dar Simeon, aliat cu Pecenegii, a atacat lagArul
Ungurilor, and --glitia lipsiau i le-a fAcut atat de mare
rAu, Incat Ungurii au Wash tara, s'au ridicat spre nord, au
trecut Carpatii prin trecAtoarea Dukla i s'au aezat in cam-
piile roditoare ale Panoniei, unde se aezaserA in urma Ava-
rilor triburi de Slavi, i cari erau numite pustia Avarilor.
Ungurii duceau viata salbatica, mancau carne de cal i de

www.dacoromanica.ro
 32

lup, beau lapte de iapft. Obisnuiau sl mAnAnce carnea cruda,

sA bea sAngele inimicului ucis, sA mAnAnce inima inimicului,
ca sA se vindece de boale. CAlAri pe cai mici dar iutl, aco-
periau armata inimicA cu ploaie de sAgeti, cu cari nemeriau
chiar din fuga calului, cAci de mici copii se esercitau la mg-
nuirea arcului. In Europa armatele erau compuse dtn pe-
destri, pe cari Ungurii ii atacau pe neasteptate, II tnseIati
prin fugl prefacuta, se Intorceau repede l ucideau tot, ne-
iertAnd pe nimeni, din placerea de a ucide, cu hotArIre rece.-
Cava feria evului mediu s'a Infiintat, ca sa se poatA opure
cavalerii unguresti i arabe.
Anti! asezArii lor se admite cA ar fi 896. IndatA nAralesc
In Italia, bat armate italiene, ard orase, jefuesc mAnAstirl, ucicl
o duc cu ei tot ce are valoare, robi si roabe.
Dela 900 cerceteazA Germania mai in fiecare an, silesc pe
rege sit le plAteascd tribut
i desl Tnvini continuA jafurile
Once Gto cel Mare ii invinge in 955 ; dar, ei rut ultara
en totul Germania, cum nu lasard neatins nici imperial bi-
zantin.
Cre#inarea Ungurilor. Prin sclavii crestini, Unguril ii
schimbarA 1 credintele, primind religiunea crestinA. Primil lor
cuestini au primit credinta dela Constantinopole. Geiza, apoi
fiul sAu, ,tefan, cari ziceau a se trag din Arpad, seful Un-
gurilor and s'au asezat ei In Panonia, primirA crestinismul
roman.
tefan .(995-1038). Ca sl Boris impuse supusilor sAi
noua credintA, strivind pe cei cari i se opuneau. TemAndu-se
de influenta clerului german ceru papei titlul de rege, cum si
episcopi nationali, In schimb fAcu statul sAu feudA a scau-
nului papal. De atunci regii unguril au purtat titlul de ma-
jestate apostolied l s'au bucurat de mari privilegii la scaunul.
impai
.tefan a Inceput sA patrunza In Transilvania, pela 1003,.
purtAnd lupte contra unui duce. De aci se vede CA Ungurii
nu s'au apropiat de tarile noastre decal dupa mai bine de o
sutA de ant, dela stabilirea lor In Panonia.

www.dacoromanica.ro
 33

Regele Stefan i urmaii sai au Ihcurajat venirea coloni-

tilor germani, cArora le da insemnate privilegii. La cei ye-
iii din Flandra, numiti Saxoni (Sai) le detera regii unguri
dreptul de a se administra singuri, de a face parte din adu-
narea regatului, de a avea preoti proprii.
Starea Rom mnilor la venirea Ungurilor. Cea mai veche
tronica ungureasca, i toate cronicile ungureti, spun cA Un-
gurii au gasit pe RomAni la venirea lor. Cronica cea veche
spune c Unguril au gasit i ducate : pe al lui Menumorout,
pe ale altora, i pe al lui Gelou ducele Vlahilors Cu acesta
din unna povestete cA s'au batut Ungurii, condui de Tuhu-
turn, ca 1-au Invins i 1-au ucis, iar locuitorii, vAzAnd moartea
domnului lor, au dat mama cu Ungurii i au ales dornn pe
Tuhutum. Marturia cronicii, care exalta succesele Maghiarilor,
numai inteatAt poate fi adevaratA, ca Romftnii traiau In Un-
garia inainte de venirea Ungurilor i ca ei aveau nite ca-
petenii, call nu se numiau duci, ci cnezi. Sigur mai este, ca
in. Muntenia i in MOIdova n'au patruns Ungurii pAna in se-
colul XIII-a, caci in aceste regiuni se Intindea domnia no-
IninalA a Pecenegilor i Cumanilor.
Pecenegii. Popor de origine turceasca, aveau obiceiurile
1-lunilor, &Mud din dijmele supuilor, din jafurile vecinilor.
Luasera locul Ungurilor Iii Bugeac, cutreerau cAmpiile Mun-
teniei 1 treceau Dunarea In imperiul bizantin. Traiau Insa in
desbinare. Un cap al lor s'a unit cu Bizantinii contra celor-
Ialti, din cari parte au fugit In Ungaria, parte s'au risipit.
Dela ei a ramas in Dobrogea numele unui rAu Peceneaga.
Cu ei apar i nite capetenii romAne pe la Silistra, spre Mein,
primi conducatori romAni in secolul al Xl-a, a caror amin-
tire s'a pastrat In numele judetului V1aca, cAci aa numiau
Bulgarii Tara RomAneasca.
Cumanii. Frati mai puternici ai Pecenegilor, au impins pe
acetia In esurile noastre, apoi in imperiul bizantin. Centrul
puterii lor tot In Rusia a ramas, 'Ana la nAvalirea Tatarilor
i cronicile ruseti stint One de lupte cu ei. Rusia sudicA se
numia Cuniania albei, tarile noastre se numiau Cumania-
3

www.dacoromanica.ro
34

neagrd, fiindcd la ei cuvintele alb i negru se intrebuintau

spre a denumi locul hordei celei mai mari si,j1 celei mai
mici, Insemnau mare si mic.
Ca s apere trecatorile Moldovei contra Cumanilor, un
rege din secolul al XIII-lea a ddruit tam .Beirsel cavalerilor
Teutoni, pe cari i-a adus din Palestina. Acestia au adus co-
lonisti pe Secul, cari s'au amestecat cu Rornanii si se pas-
treazd pand azi de amandoud partile Carpatilor.
Cumanii au purtat lupte cu Impiratii bizantini, din cari until
a venit In tara noastra contra lor printr'un loc paduros Te-
nuorman". Mai pe urm au ajutat fratilor Asdneti contra
BiLanti iilor i s'au slAbit, Meat n'au putut rezista Tatarilor,
ci mare parte s'au refugiat In Ung tria, unde s'au cretinat.
Noud dela Cumani ne-au rams cateva nume de localitti
si de persoane : Comani, Comana, Ortuz, Cornan...
Tatarii. Ndvalirea Tatarilor a fost descris de scriitori ca
cea mai curnplita, se pare Insd cd irica de ei a fdcut sa Ii
se exagereze i numarul si cruzimea.
Mai Intaiu au strivit pe Rui cad erau aliali cu Cumanii i
au stat cativa ani linititi. Apol in 1241 au strAbatut Rusia,
Polonia, Germania, Ungaria. Au batut pe regele ungur Bela al
IV-a i mai multe hoarde au jefuit Transilvania.
Peste cativa ani Ttarii se retraserd In Asia, unde murise
marele lor han.

9. ROMANII IN SECOLUL AL XI a SI AL XII-a.

IMPERIUL ROMANO-BULGAR

In secolul al XI-a poporul romanese era format, ca 1 ce-

lelalte popoare moderne, cd i pand atunci fusese lupta hao-
tied dintre lumea veche romand i lumea barbara.
Numele sub care ne numesc strainii este Villa, care in-
semaeazA Ro nan, Intrebuintat Intaiu de Wrmani imprumutat
apoi de c. le alte popoare.
Cei dintaiu Romani pomeniti stint cei din peninsula Balcanied,

www.dacoromanica.ro
 35

In cronicarii bizantini, chiar in secolul al X-a (976). Se spune

adica despre o capetenie a Bulgarilor, cd a fost omorita de
niste Valahi calatori". Samuel intarise o localitate Kimbalongu,
care este un nume romanesc. Apoi pomenirile stint tot mai dese.
La not dul Dunrii se gaseste un nume propriu in Ardeal,
care e nume romanesc, Crez (Cretu) in 1135. Apoi se nu-
mesc Romanii, cari au ajutat imparatului Manuel contra Un-
gurilor, atat cei din Muntenia, cat i cei din Moldova.
Reviunea Romneas2A. Unii invatati au sustinut Ca Ro-
manii locuiau numai regiunea muntilor, iar in campie locuiau
Slavii. Insa acestia au locuit impreuna cu Romnii si in munti
si in campie, iar poporul roman, dupa ce a asimilat pe Slavi,
apare In vcii si in campie pana la Dunare, ba trecea l Dundrea.
Slavii disprusera, lsandu-ne cuvinte multe, dar nu atat
de importante ca cele latinesti, asa ca limba noastra este la-
tineascd nu slava Dar pe and celelalte limbi neolatine s'au
format din amestecul limbii latine populare cu elemente ger-
mane, limba noastra s'a format din amestecul cu elemente slave.
OcupaTia RomAnilor. Originea cuvintelor noastre ne aratd
ce fel de ocupatiuni au avut Romanii, de and an fost pr-
siti de legiuntle romane.
Ei se ocupau cu pastoria, cad numele animalelor sunt mai
toate mostenite dela Romani : caine, eget, cal, vaca, oaie, bou,
capra, ied.... cum 1 produsele lor : land, lapte, ca, chiag,
zer, cdlastra, a paste, a mulge....
Se ocupau ins i cu agricultura, caci desi mostenim dela
Sloveni numele unor .unelte : rarita,- grapa, coasa.... mostenim
dela Romani : Aecere, car, jug, a ara, a secera, a sultana....
apoi numele cerealelor i legumelor ca : grin, orz, bob, linte,
mein, secara, ceapa, varza, usturoiu, laptuci, marar.
S'a zis c Romanii ar fi fost pastori nomazi, insa casa i
cele mai insemnate Orli ale casei sunk numite cu nume ro-
mane : perect, fereastra, cdpriori, tinda, curte, foc.... Cuvantul
sat, de asemenea-,- e latinesc, iar documentele vechi unguresti
vorbesc de villae olahales".
Cnezi i Voevozi. Inainte de venirea Stavilor, Romanii

www.dacoromanica.ro
36

trebue sA fi avut capi de sat numiti juzi, sau jaded, cari de

prin secolul al IX-a au luat mamele slay cnez, cnezi. AceastA
institutie este original romneasca, neavand nimic slay, afarA de
nume. Functiunea esentiala a cnezului era sa judece, de aceea
In gura poporului i s'a zis jude, judec, alaturi de cnez, chinez.
Unii din acei judeti, judecau nu numai satul lor, ci si satele
de pe valea unei ape si numele de judet a ramas apoi tinu-
tului: judetul Gorj, Do lj...
AlAturi cu juzii Romanii trebue sa fi avut duci, conducA-
tor' In rdsbolu, nurniti mai tarziu tot cu un termen slay, voe-
vozi (conducatori de ostasi). Capi ai unor confederatiuni de
cnezi, ei aveau atribuyuni judiciare si militare, era o institutie
romaneascA, de aceea regii unguri au lAsat voevozi numai
In tari romanesti, in Ardeal, in MarMnures.
Romnii din Peninsula Baleania. In sudul Dunarii erau
Romani In toata peninsula, centrul lor era Tesalia, care
se numia a Vlahia Mares Erau in Epir, In Moesia, In Tracia,
in Serbia. TrAiau in orase proprii, sub caul numiti galesis.
In secolul al Xl-lea cei din Tesalia s'au revoltat contra im-
periului, condusi de capi insemnati, unul Nicubia, altul Berivol.
Imperiul Romno-Bulgar. Aromanii s'au ridicat la o In-
semnatate istorica In jumatatea a doua a secolului al XII-lea
rAsculandu-se contra stapanirii bizantine si restabilind, impre-
unA cu Bulgaiii, vechiul imperiu al lui Simeon. .
Imperiul Bizantin avusese Imparat capabil pe Manuel, dar
dupa moartea itd au urmat certe si lupte interne cad 1-au
dus la ruinA. .

Isac Anghel in 1186 puse biruri grele asupra proprietari,

lor de vite. Pastorii romani din Balcani, au trimes la impl-
rat pe alesii lor, doi frail, Petru *i Asan, ca sa cearl redu-
cerea taxelor. Au fost Insa rau primiti, unul chiar palmuit de
demnitarii Imparatesti. Atunci cei doi fray rAscoala pe pAs-
tori, se unesc cu Bulgarii, castigA lupte mid, iar and sunt
invinsi trec Dunarea, de unde se Intorc cu ajutoare dela
Romani si dela Cumani si surprincl Inteo vale stramta chiar
pe imparat, asupra Orilla pravalesc stanci si bolovani, Neat

www.dacoromanica.ro
 37

Imparatul scapa fail coif, abia ajungand In siguranta. Asan

se Incoroneaza ea Imparat i statul se Intinde. Puterea celor
doi frati se vede din ajutorul pe care-1 oferiau lui Frederic
Barbarossa care mergea in cruciata : Ii oferiau 40.000 de
soldati, ca sa le ajute sa cucereasca Constantinopole. Frederic
n'a voit, imperiul Insa tot a cazut In cruciata a IV-a. Capii
rascoalei n'au domnit mult gi au fost ucigi de rudele lor pro-
prii *tate de Bizantini.
lonita (1197-1207). Al treilea frate a domnit mai mult
0 a voit sa fie pentru Bizantini ceeace fusese Vasile pentru
Bulgari. Vestitul papa Inocentiu al III-lea a schimbat scrisori cu
el, Indemnandu-1 sa treaca la biserica romana, ca sa fie gi
dupa credinta roman, cum este dupa origine. Ionita a cerut
papei coroana imperiala gi un delegat a venit de 1-a Incoronat
ca rege al Bulgarilor 0 al Valahilor. Insa cruciatii din Con-
stantinopole, cari Intemeiasera imperiul latin, n'au voit sa stea
In prietenie cu el. Balduin, Imparatul, a venit cu armata, a fost
Invins 1 prins. Dar gi lonita a lost ucis 1 dupa multe tur-
burari s'a ridicat Imparat fiul lui Asan.
loan Asan II (1218 1241). A fost cel mai Insemnat Im-
parat din familia Asanegtilor. Tara se intindea ca In timpul
lui Simeon, Tiirnova capitala avea biserici, palate, negustori
numerogi. El era bland gi tolerant In credinta. A Intors po-
porul sat' dela unirea cu Roma 1 a trecut de partea Impa-
ratului Frederic al 1I-lea In lupta dintre papalitate gi imperiu.
De aceea papa predica o cruciata contra lui i indemna pe
regele unguresc Bela al 1V-lea sa-i cucereasca tara. Cruciata
Insa nu s'a facut, Bela a fost Invins de Tatari, iar Asan a
murit, gi el, tocmai In timpul navalirii acelora.
Dupa montea lui Asan, statul a fost zgudUit de lupte, fa-
milii curat bulgaregti au luat coroana 1 decaderea Incepe,
pana ce Turch cuceresc toata peninsula.

www.dacoromanica.ro
38

10. TARILE ROMANE IN SECOLUL AL- XIII-lea

Unii Invdtati sustin cd Asdnestii s'au intins la nordul Du-

nrii, asupra Munteniei i cd de aceea organizarea statului
nostru se aseamnd cu a statului bulgar. In adevAr boeriile
noastre, numele de Ion in titulatura domnilor nostri se ex-
plicd prin influenta statului Asnestilor. Insd nu sunt dovezi
sigure de stpanirea acestora la noi, cad influenta bulgard se
poate explica si fAra stApanire reald asupra noastra, fiindcd ne
lega cu ei trecutul i credinta religioas.
Suzeranitatea ungureasci in Wile noastre. Nici Un-
gurii n'au venit in ladle noastre inainte de secolul al XIII-lea.
Pe ei nu-i atrgeau muntii. In Ardeal inaintau pe cursul catorva
ape, ca sd exploateze minele de argint si de sare. Orasele
ardelene s'au infiintat de coloniti german', cei mai multi adui
de Bela al III-lea spre sfaritul secolului al XII-lea. Ei au
intemeiat Sibiu!, nurnit dupd rata Cibin.
Pand la inceputul secolului al XIII-lea, Ungurii nici nu se
bizuiau sd aibd pretentii In tarile noastre, cad puterea bizau-
tind li ameninta in trile lor proprii. Imparatul Manuel (1166)
i-a atecat odatd prin Muntenia, altddatd prin Moldova dela
marek Neagra si tusese ajutat de Romani in amandoud ex-
peditiunile, cum singur impAratul spune.
Dar dupd cdderea imperiului bizantin, regii unguri prind
poftd de ladle noaste, a cdror cale le-o arAtaserd Cavalerii
Teuton!.
Regele Andreiu al II-lea aduse din Palestina pe acei cs-
lugari militari si-i asezd In tara Biirsei (1211). Cavalerii se
gezard in Brapv, trecurA muntii i asezarA o colonie In
CAmpu-Lung, iar in Moldova incepura crestinarea Cumanilor.
Intre alte concesiuni li se da i aceea, ca sA se intincla pana
la hotarele Brodnicilor. Brodnicii, erau stapanii vadurilor pe
unde se putea trece apele, deci erau Romani la apele din
Moldova.
Ins puterea cavalerilor cretea repede 1. regele Incepu sl
se teamd de ei. Le luA darul inapoi, Ii goal spre binele lui

www.dacoromanica.ro
 39

-si al- nostru, cad se tie ce soarta au avut Prusii dela ei

(1225).
Ca lea aratata de Teutoni o urmara Sasii, mai pe urma
Secuii, cari ptrunsera in Moldova, o urma Andreiu al It-lea
regele Unguritor, care ocupa o parte din Oltenia si o uni cu
Temisoara, Wand un Banat al Severinului In 1233.
In Moldova, Ungurii intemeiara un episcopat la Milcov
pentru Cumani, in Muntenia incurajau colonizarea germana,
stabilirea de sate, construirea de castele.
Dar veni navalirea 'Mari lor, care maturd toate acele con-
structiuni si asemenea unui uragan curati tar le noastre de
resturile Pecenegilor si Cumanitor, de castelele si episcopa-
tele catolice. Bela, invins, abia scapa cu viala in cetatile dela
Adriatica si nu se intoarse decal dupa retragerea Tataritor.
Diploma lui Bela al IV-lea (1247) Regele ungur, ca sa
apere regatul de 'Mari, se intoarse la gandul tatlui sat' si
aduse alt ordin de calugari din Palestina, ordinul loanitilor.
Pr.ntr'un act vestit, le daruia tara Severinului 'Ana la Olt,
impreuna cu cnezatele lui loan si Farcas, excepta insa vo-
evodatul lui Litovoi, pe care-1 pastra Romanitor. Peste Olt le
da toata Cumania, afara de tara lui Seneslau, voevodul Va-
lahilor. Regele obliga pe Romani, sa ajute pe cavaleri cu ar-
rnamentul lor, isi rezerva cateva venituri, ca cele dela pes-
carii si da drept fruntasilor romani, ca pentru pedepsele
capitate sa poata apela la rege.
Aceast diploma arata ca Romanii aveau capi, o clasa de
fruntasi, cum 1 venituri, pe cari regele nu se indura sa le
lase cavalerilor ci le pastra pentru sine.
Prezenta Romnilor in Moldova. Tot pe vremea cand
cronicile bizantine spun, a Manuel a fost ajutat de Romanii
din Moldova, se mai spune ca un print bizantin rasculat
fugia spre Galiya, dar a fost prins de Romani i dat impa-
ratului. In secolul al XIII-lea papa scria ca Romanii Moldo--
veni despretuesc biserica romana i atrag la biserica lor pe
Secui si pe Sasi.
Toate aceste stiri indreptatesc traditia a In Vrancea, itt

www.dacoromanica.ro
40

ampul-Lung din Bucovina, Tigheciu, Rom Anil trAiau in confer.

deratii de cnezi, Inainte de Intemeierea domniilor. Tigheceni ar ft-
Brodnicii, cad au trecut i Nistrul, tuck numai nAvalirea TA-
tarilor a pus hotar expansiunii lor, spre binele nostru, ca sa
nu ne pierdem In cAmpia ruseascA. CAmpulungenii poate CA-
sunt altA confederatiune de cnezi, cunoscuta sub numele
de Bolohoveni, cari au luat parte la luptele dintre Rui i
Unguri, sub Andrei al II-lea.
Rom Anil Ardeleni. In actele de colonizarea Saibor, tara
este aratr ca pustie, nelocuitA. InsA aceastA calificare era
o maniera a timpului, spre a spune cA locuitorii sunt putinl
i tarani. Astfel In actul de fundatie al unel mAnAstiri se spline-
ca locul e groaznic i pustiu, la rdspantia drumurilor, tn-
conjurat de case ci de vecini.
Cat de vechi sunt ,RomAnii In Ardeal, se vede din numele
slavo-romane ale localitatilor, Imprumutate de Sqi, cum V-
de Unguri.
Astfel la mijlocul secolului al XIII-lea, vedetn t A RomAnli
din toate tarile romAneti trAesc viata lor proprie, cu o limbA
formatA,'" cu bisericA, in confederatii de cnezate, unele cu un
voevod, a vAnd armamentul lor. Din tre acegi voevozi se va-
ridica unul, apoi altul, cari vor Incepe sa adune tarile ro-
mAneti. Dar opera lor nu se va Indeplinl decal peste 70G
de anI. .

1STORIA ROMANILOR SUB DINASTII NATIONALE

INTEMEIEHEA TABII ROXIANETI.

In a doua jumAtate a secolului al XIII-lea, erau In Tara

RomAneascA, pe lAngl banatul Severinhlui judeti nesup4
banului, ca loan i Farca, apoi voevozi ca Li tovoi pe valea
Jiului 1 Seneslau pe valea Argeplui. Prin VAlcea incercau
sA se neze coloniti sai din partite Sibiului, cad n'au izbu-
tit ca cei din Braov, cArora li se datorWe CAmpulung
RucAr. Urmnd irul muntilor, satele romAne0 pastrau orga.

www.dacoromanica.ro
 41

aizarea lor veche si tocmai prin Ramnicu-Sarat venlau In.

atingere cu credincioii episcopatului catolic dela Milcov. Pe
DunAre.eiau aezAri romAnesti vechi, ca Turnu, Giurgiu,
numit dupa vreun nume propriu, asezari al caror locuitorl
pescuiau si vindeau peste, Bred la, numitA dupA vreun mos
BrailA, unde veniau corabii bizantine sA cumpere grane.
Chilia pe o gull a Dun Aril era sub stApAnire strainA, ca L
Cetatea Albei.
Intemeierea statului a Incercat-o mat Intaiu Litovoi, care
probabil cA stapania valea Jiului si In Ardeal spre Hateg.
InsA intrA In conflict cu regele Ungurilor, refuzA sA-i pIA-

Samnicoara.

teascA tributul si regele trimete contra lui pe tin. capita!).

Georgius, care-I bate si-1 ucide In luptA, iar pe fratele lui
numit Bdrbat il duce prizonier. Regele II libereazA dupAce-I.
stoarce o mare sumA de bani. Expeditiunea a fost pela 1280.
SfAritul trist al lui Litovoi, a inlesnit voevodului depe Ar-
ges, Seneslau sau unui urma al lui, ca sA se IntindA el pe
dreapta Oltului, luck Intemeietorul a plecat din Muntenia, nu
din Oltenia. Cea mai insemnata dovada cA aa s'a petrecut lu-
curul este lipsa de orase vechi in Oltenia i prezenta unet
cetati pe Argm o curte domneascA. Ruinile Samnicoara (s.

www.dacoromanica.ro
 42

Nicoara=Nicolae) poarta vechiul nume romanesc, iar turnul

ce domina valea a fost odat In zidul cetatii.
Seneslau a putut domni intre 1245-1280, avand ca urma
pe Tihomir, numit de Unguri Tocomer. Se pare ca se numia
loan, de1 numele Tihomir se obinuia la Romani, fiind de
origine slava.
In zilele lui Tihomir statele dimprejurul nostru erau slabe.
Bulgarii se certau i erau in anarhie, Inc& un haiduc ajunsese
s se urce pe tron. Tatarii avusesera un han stranic, Nogai,
care a lasat numele sau unei hoarde, dar dupa moartea lui
statul lui slabi in lupta cu hoarda de aur. Ungurii tocmai
atunci ramasesera fr rege, caci se stinsese familia ce se tragea
dela Arpad, iar mai niulti ani an urmat lupte interne pana
la aezarea altei familii regale. Probabil cA Tihomir se a-
mestecase in aceste certe, se unise cu voevodul Ardealului
i pusese mana pe banatul Severinului, caci in timp de vreo
40 de ani nu mai gasim bani de Severin.
Basarab. Adevaratul intemeetor apare intre anii 1320 !Ana
pela 1352. Numele Basarab se ob,nuia la Romani, apoi s'a
dat i tarii, numita de strdini i Basarabia. -El intrase in le-
gaturi de casatorie cu tarul Bulgarilor, pe care 1-a i ajutat
intr'o lupta cu Sarbi.
Ra'sbolul cu Carol Robert (1330). Carol Robert din fa-
milia Angiovinilor, dela Neapole, izbutise sa se intreasca pe
tronul Ungariei i nu indraznise sa atace pe Basarab panace
n'a vazut invins pe aliatul bulgar. Atunci, in 1330, pleaca in
contra lui Basal ab. Intra in banatul Severinului, pune un ban
i inainteaza spre capitala Arge. Basarab tr,mite delegati ca
sa Impace pe rege, spune ca-i va plati tributul (7000 muci
de argint) i-i oferia ca ostatic pe un fiu al sau. Ingamfatul
rege Ii raspunse ca are s-1 scoata de barba din vizuina
lui. Calea era ins grea, armata suferia de foame i pe dru-
mul Branului, la Possada, a fost prinsa in vai, ca un vanat
in retelele vanatorilor. De1 Inarmati numai cu arcuri i cu
rnaciuci, taranii romani infransera cavaleria ungureasca, pre-
curn tarani elvetieni infransesera cu 15 ani Mai inainte ca-

www.dacoromanica.ro
 43

valeria austriacA la Morgarten. De'i Severinul fu pierdut,

Basarab 'rhmase independent. Regele care era sft fie ucis,
primi felicitAri dela papa cA a scApat sAnAtos.
0 cronicA ungureascd raporteazd ch In 1343 voevodul A-
lexandru a venit i s'a inchinat regelui Ludovic, ceeace ar
Insemna cd Basarab -murise Inainte de 1343. Ins In anii din
urmh, fAcAndu-se reparatii la biserica domneasch din Curtea
de Arge, s'a ghs.t o inscripcie -slovenA in care se spune cA
la 1352 a murit Basarab. Alexandru fusese dar asociat. Tot
acolo s'au gsit mai multe morminte, din cari unul se crede
-cA este al lui Basarab.
Radu Negru. AfarA de cele douA versiuni asupra trite-
nteierii Munteniei, din Oltenia i din Arge, mai este i a
treia, care aduce pe intemeietor din Transilvania, i anume
-din FAgAra, In persoana unui duce, Radu Negru. Acesta ar
Ii pAras.t Ardealul pela 1290, din cauza persecutiunilor religi-
oase, ar fi trecut muntii i s'ar fi aezat cu oamenii sal la CAmpu-
lung, apoi la Arge. Lui i s'ar fi supus Oltenia de buna voie
i astfel s'ar fi realizat unirea Intregei tari-InsA la acea datA
nici Muntenia nu era fArh. organizatiune, nici FAgaraul nu
esista ca ducat, Inc& traditia a atribuit timpurilor mai vechi
ceeace s'a petrecut mai tArziu, cAnd domnii notri erau duci
de FagAra.
Alexandru Basarab. Urmaul lui Basarab dupd ce s'a
ImpAcat cu regele Ludovic, un suveran foarte puternic i am-
-bitios, I-a ajutat in luptele cu TAtarii, din cari a ramas cu
sudul Basaralei. De atunci tinutul acesta a rAmas unit Cli
Tara RomAneascA i a pAstrat numele dela cuceritor. Impor-
tantd fusese 1 o'cuparea CAmpulungului sAsesc, unde Ale-
xandru a construit o bisericA, In care s'a InmormAntat, i
-uncle a nezat a doua curte domneascA. In CAmpulung se
gasete cea mai veche inscriptie din tara noastrA, dela ins-
criptiile romane. Este piatra de mormAnt a unui jude sas-
din anul 1300.
Alexandru fusese cAsAtorit mai IntAiu cu o printesA sAr-
boaicA, ori bosniacA, de oarece fiul lor se cheamA Vlalcu,

www.dacoromanica.ro
44

a doua era poate o unguroaica Clara, catolica. Cu Clara a

avut doul fete, pe cari le-a maritat, pe una dui:4 un print
sarb, pe alta dupa un viitor tar bulgar. Clara era o catolica
zeloas, care struia pe langa Alexandru In folosul catolicis-
mului. A primit scrisori dela papa, i ea si Alexandru, In cari.
erau Incurajati i felicitati.
Insa domnii notri se temeau ca dependenta religioasa de
Ungaria sa nu se schimbe In dependenta politica. De aceea
Alexandru s'a Indreptat catre Constantinopole, de unde a
prima primal mitropolit (1359). Patriarhul se adreseaza catre
el numindu-1 mare voevod, slagur stcipanitor al Ungrovlahlei.
Numele acesta de origine bizantina s'a Intrebuintat spre a
distinge Vlahia dela Carpati de Vlahia din peninsula Balcanica.

Higeriea domneasei (Argeg).

Alexandru a murit In anul 1364 i inscriptia de pe mor-

mantul lui, este cea mai veche din istoria noastr.
Romnii din Ungaria. Romanii au influentat pe Unguri
1 pe Sa1 la numirea localitatilor 1 a apelor. Raurile Cri,
Mure, Timi, Barsa,... localitatile Carla, Cricov, Bilerg, A-
brud, Anzpolul... sunt primite sub influenta romneasca.
Organizarea noastra cu cnezi i cu voevozi a fost imitata
de Sa1 i de Sacui. Cel dintaiu numiau pe judetil lor,
imitati dupa cei romaneti Gereb 1 mai tarziu Graf, care

www.dacoromanica.ro
 45

eare nimic comun cu contele occidental. Secuii, de aseme-

nea, numesc circumscriptia judiciara i administrativa scaune,
dupa scaunul de judecata al cnezilor. Dreptul de a trai sub
cnezi i voevozi era numit drept romdnesc. In unele momente
au luat parte Romnii shismatici, la dieta Ardealului, alaturi
cu catolicii. In 1291 hotarasc Impreuna cu Snii, Secuii i
nobiiii unguri, cestiunea utter moii. In 1317 s'a that mrtu-
da lor Inteun proces mare pentru stapanirea muntilor, cad,
spune documentul, s'au consultat oameni, cari 0 tie starea,
situatia i productia padurilor.

12. INTEMEIEREA MOLDOVEI. VLAICU VODA

Romnii din Maramure,. Ungurii au ajuns In Mara-

murq tot In secolul al XIII-lea atrai de minele de sare. Ei
s'au aezat in numar mic prin orae : Hust, Sighet, pe cand
numele C'mpulung; Vigiu, arata 0 Rcmanii erau acolo In
iara lor. Ei traiau in sate cu cnezi i voevozi, pe vaile dud-
lor Viau, Iza, Tisa. Peste Romani regii au adus coloniVi
xuteni, dar capul tarii, numit de rege, purta numele de voevod
i demnitatea aceasta era ereditara. Voevozii acetia se pur-
tau ca domnii nostrii de mai tarziu, Mt sa se Ingrijeasca
prea mult de autoritatea regala. In 1343 vfoevodul Bogdan
aratase nesupunere regelui Ludovic, care-I numete icnecredin-
cios recunoscut).
Maramurepl preocupa pe Unguri cu cat relatiile lor cu
Polonii se strangeau. Prin motenire, Polonia era s vie la
Ludovic, cum a i venit, iar Maramurepl, ca i Moldova,
erau verigi in lantul dintre Ungaria I Polonia.
Intemeierea Moldova Moldova s'a Intemelat nu con-
qtra vointei lui Ludovic, ci ca o masura de aparare la granita
UngarieL S'a Intemeiat 3110 de elementul romanesc plecat
din Ungaria.
Calea o aratasera colonitii din ArdeaL Prin pasurile
muntilor trecusera cavalerii teutoni, trecusera Secui, Sni,

www.dacoromanica.ro
 46

atrasi de salinele din Ocna. Ei au Intemeiat Bacaul, Sascatal

(fantana Sasului) Baia care a fost scaunul primului voevod
m oldove an, Sas.
Mai inainte Carol Robert in 1324, apoi trupe de Sai,
Secui, Impreuna cu Alexandru Basarab, au purtat lupte cu
Tatarii prin anii 1345-46. Cetele acestora, cari mai rataciau
prin Moldova au fost fugarite, Alexandru s'a Intarit In sta-
panirea tarii !Ana la Bacau si a sudului Basatabiei.
Urmarea acestei expeditiuni i a alteea dupa ea, a fost
ca la Baia a ttmas ca Voevod, maramuresanul Sas, care se
luptase alturi cu regele. Se da unui Roman apararea gra nitei,
ca i In Maramures, pentruca tara era ramaneasca si oas-
petit erau puni. Autoritatea lui Sas nu trergei &cat pana
la Siret si pana la Baca'.
Cnd a murit Sas, care avea de tata pe un Dragos, nu
se stia cine sa comande i de cine sa asculte ceilalti. De
aceasta turburare a stiut sa profile Bogdan, acel infiddis no-
torius, care coborInd pe Bistyita, apoi pe Moldova, a deve-
nit descalecatorul tarii Moldovei, fara voia regelui. Ludovic
trimete contra lui pe Balc, fiul lui Sas, dar Bogdan II raneste,
II respinge pe el si pe fratil lui. Regele despagubi pe Bale
cu voevodatul maramure an, cu WW1 de conte, cu cetatile
Hust i Sighet. Bale credea probabil ca e mai castigat sa
stapaneasca In Maramures orase, linuturi populate. A interne-
iat o manstire in Peri, aproape de Sighet, cu drepturi epis-
copate ce se exercitau si in Ardeal, urmaria a Imitate relig'-
oasa a Romanilor. Dar creatiunea lui Bogdan era din rndul
operelor eterne. Romanii infiinteaza al doilea stat insemnat
(1360).
Vialcu Vodg. Fiul i urmasuI lui Alexandru, Vladislav I-iu
numit Vlaicu, a fost domn rasboinic 1 organizator de tar.
Ludovic al Ungariel planuia o expeditiune contra lui, mai
intaiu !ma merse contra Vidinului, unde st5pania Sracimir,
cumnatul lui Vladislav, cu titlul de tar, pe cand in Tarnova
tot cu titlul de tar stapania iman, fratele mai mic al lui
Sracimir. Ungurii coprinsera Vidinul, de .unde regele duse

www.dacoromanica.ro
 47

prizonier pe tar i pe sotia lui. Vlaicu n'a dat ajutor cum-

natului sdu, poate pentrucd Ludovci i-a dat din banatul Se-
verinului partea noastrd de azi, pe and partea der:pre Te-
rnisana a unit-o cu tinutul Vidinului si a Intemeiat un banat
nou al Bulgariei.
Ca s uneascd mai straits de el pe Vlaicu, Ludovie creiazd
pentru el an ducat In OltRnia ardeleneascd (stanga Oltului)
ducatul Fgdrasului. Vlaicu, cel dintaiu dintre domnii nostri,
poart titlul de ban al Severinului, depe la 1366.
Mai multi ani, regeie si voevodul au trait In band prietenie,
istrian, care se Meuse vasal Turcilor, vine Impreund cu
.acestia s ia Vidinul dela Unguri, Vlaicu Insd trimite ajutoare.
lui Ludovic i resping pe Turci. Atunci a fost (1368) prima
luptd dintre Romani i Turci, pentru care papa felicitd pe
domnul roman.
Ozuparea Vidinului de Vialcu. Ungurii In loc sd st-
paneascd Viclinul cu blandete, Incep s sileascd lumea s se
catolicizeze. Vlaicu ascultd cererea locuitorilor ortodocsi i cu
voia lor ocupd Vidinul, a doua capitald a Bulgariei.
Rsbolul lul Vlaicu cu Ungurii (1369). Ocuparea Vidi-
nulul fusese un act de mare Indrazneala, cdci Ludovic era
cel mai puternic rege al crestinatdtii. El Indrepta contra dom-
nului nostru cloud armate : una dela Vidin In Oltenia, coman-
data de el Insus, alta din secuime, cornandata de Nicolae,
voevodul Ardealului.
Aceast din urma armat a coborlt pe cursul Ialomitei,
apoi pe al Dambovitei, panala cetatea Dambovitei (poate Bu-
curesti). Parcalabul Dragomir se retragea din fata inimicilor,
lucru ce i-a incurajat malt. Ind deodata cad intr'c cursd.
Voevodul piere, armata se risipeste, infrangerea este la fel
cu cea de sub regele Carol Robert.
La Vidin lucrurde se-pare cd iesiserd mai pe placul rege-
lui. Ungurii au ocupat banatul de Severin, uncle au ridicat un-
castel. Tot asa au ridicat castelul dela Bran, contra Valahiei,
zice actul, care devine din ce In ce mai puternica. -
Infrangerea face pe rege mai Impaciuitor : restabileste pe

www.dacoromanica.ro
48

Sracimir In Vidin, recta Severinul lui Vlaicu, care ramAne

duce de FAgAras.
A doua mitropone (1370). Cu toate concesiile Mute ca-
tolicismului, pentru care papa 11 felicitA, Vlaicu sustinea biserica
ortodoxd i obtinu dela Constantinopole al doilea mitropolit
al Severinuluia. Crearea acestei noi mitropolii, patriarhul o
justifica prin mArirea trii. Castigarea banatului, A ducatului
fAgarasan, intinderea In Basarabia, explica Indeajuns necesi-
tatea creerii ei.
Vlaicu a murit pela 1380. Unii din contimporanii lui II nu-
mesc rege, ceeace a si fost, dacA nu dupa titlu, dupa Intin-
.derea tarli, dupA succesele militare
i dupA Intinsa lui ac,
tivitate.
Urmasul lui Vlaicu, fratele sAu
Radu, s'a fAcut vestit prin con-
structii de mAnAstiri, dupA indem-
nul unui cAlugAr sArb, Nicodim.
Cea mai InsemnatA a fost mA-
Ifoneti a lui Radu Basarab. nAstirea Tismana (Gorjiti). Aceste
constructii au creat In popor inchi-
puirea ca el este Intemeietorul tarii, Radu Negru.
Fiul lui Radu, Dan Mu a domnit numai vreo doi ani (1384
-86). Se pare cA a avut o fire de viteaz IntreprinzAtor, ca s'a
luptat contra Turcilor si a lui Sisman, dela care a ocupat
iarmul drept al DunArii, Ins a petit In lupta lAsAnd domnia
fratelui sAu Mircea.
Primii domni ai Moldovei. Bogdan a domnit putin, panA
pela 1365. Se crede ca el a construit din lemn biserica din
RAI:Muth La feu, fiul sAti, voind s cAstige sprijinul regelui
polon, Incuraja raspAndirea catolicismului. El Ii mutase ca-
pitala la Siret, unde se asezA i un episcop catolic.
Cu moartea lui, la 1372, se stinse famlia lui Bogdan si
boerii, Ingrijati de schimbarea credintei, au ales pe un print
rutean ortodox, Juga. Acesta a domnit insA numai doi ani
a peril ucis poate de boeri, cari nu se impacau cu domnia
lui ruseascA.

www.dacoromanica.ro
 49

Atunci, -un ginere al lui 'Bogdan, cAsAtorit cu Mupta, a

sustinut drepturile fiilor sAi, tefan i Petru. Acesta din urm
a gonit pe fratele sat', deft era ajutat de Poloni si a ocupat
tronul sub nurnele de Petru Mqat (1378).

13. MIRCEA CEL MARE. PRIMII MUSATINI.

Mircea este unul din cei mai mari domni ai Romftnilor.

Mare cap politic si mare om de rAsboiu, In zilele lui Tara
RomAneascA a avut cea mai mare Intindere. El a stat cu
regii crestini In relatiuni de egalitate, cu domnii Moldovei
de protector, iar prin recunoasterea suzeranitalii turcesti a
pus inceputul politicii noastre, care ne-a scApat de transfor-
!mare In provincie turceascd si care a tinut pAngla 1877.
Chiar In anul 1387, el se IntituleazA domn peste Ungro-
valahia, peste munti si patine tAtAresti, duce de Amla si
agar% ban de Severin, domn peste amAndouA partile DunArii
Oa la mare si stapAnitor al Durostorului. Amlasul este par-
lea din dreapta Oltului In Ardeal, Intre Hateg i Fagaras.
Progresele Turcilor. Sub printi activi si Intreprinzatori,
cu o armatA disciplinatA i viteazA, horda nelnsemnata a Tur-
cilor OsmanlAi a izbutit sA rApeascA in Asia provincii dela
imperiul bizantin, apoi, dupAce a trecut In Europa a supus
cea mai mare parte din peninsula. BalcanicA cu iuteala fl-
gerului. Crestinii erau desbinati, Ungurii se despartisera de
Poloni, dupa. moartea lui Ludovic i regele unora Sigismund
se certa cu regele celorlalti Vladislav Ia.oc1o, de1 amAndoi
erau ginerii lui Ludovic.
Mircea a fost inimic constant al Turcilor. El a luat tot-s
deauna apArarea crestinilor. A trimes o armata in ajutorul
SArbilor, comandati de Lazar. La Cosova (1389) s'a dat lupta,
In care crestinii au fost Willi de fiul sultanului, des'i sultanul
Murad a fost ucis de un SArb. Baiezid supranumit Fulgeruf
4

www.dacoromanica.ro
50

inainta spre Dungre in anii urmatori, supuse Bulgaria i o

prefacu in provincie, prinse i ucise pe Siman, ajunse la
hotarele larii noastre.
Relatiunile lui Mircea cu Ungurii nu erau prea bune la in-
ceputul domnii lui, de aceea Mircea se asigur de pacea cu
cellalt ginere al lui Ludovic, cu Vladislav, cu care incheie un
tratat prin mijloclrea lui Petru din Moldova.
Petra Muat. A fost legat de Mircea printeo stransa
prietenie, poate i rudenie. El a intins tinutul domnesc spre
sud, prin judetul Neamtul, unde a intemela cetatea Neamful,
numit dup rul ce curge pe acolo, cum i mandstirea
Neamfului. In intelegere cu Mircea, ocrotia pe cdlugdrd sdrbi,
discipoli ai lui Nicodim ?i-i aeza In mnastirea sa. In Ce-
tatea Alba era ins un episcopat i ca episcop se gAsia pela
1390 un losif, ruda a Muptinilor, pe care Petru voi sa-1
fac mitropolit in Moldova, pecnd patriarhia din Constan-
tinopole voia sa numeasa un mitropolit neplacut dornnului.
Acesta Insa nu primia i vreo zece ani Moldova % fost tur-
burata de cearta aceasta.
Petru se inchinase lui Vladislav, iar impreuna cu fratele
su Roman, pe care-I avea asocial la domnie, imprumutara
pe Vladislav cu 3000 de ruble, pentru cari regele le amaneta
Haliciul. In urma acel tinut se marg:ni la Pocutia, !Ana Ia.
Nistru.
Prin staruinta lui Petru, se incheie tratatul din 1389 dintre
Mircea i Vladislav, in conditiuni, ca fiecare sa ajute pe cel-
lalt, and ar fi atacat de regele Ungariei. Mai pe urma Mir-
cea obtine .dela Vladislav, ca in caz and el, Mircea, ar gsi
cu cale sa faca vreo invoial6 cu Sigismund, Vladislav s'o
recunoasa.
Din nefericire, moare Petru i fratele sau Roman nu domne-
te mult, inck tratatele cu Polonii n'au dat foloase. Apoi a
urmat i atacul Turcilor.
Roman (1393 94). A fost rsturnat de fratele sat, mai
mare Stefan cu ajutor dela Poloni, cad Roman nu voia sa
dea ajutor armat lui Vladislav in tail departate, contra Teu

www.dacoromanica.ro
 51

tonilor i Lituanilor. In scurta lui domnie a lasat urma unui

domn mare. A construit oraul, care-i poarta numele, iar in
titlu se numete domn 4din mila lui Dumnezeu al tarii mol-
doveneti, dela munte panAla mares.
Victoria dela Rovine (1394). La un an dupA supunerea
Bulgariei, Baiezid veni cti armatA contra lui Mircea. El treat
Dunrea i inaintA In Oltenia panala un loc Rovine, langA-
Craiova. 0 multume de marturii strAine i romaneti decIara
ca Romanii au invins pe Baiezid in ziva de 10 Octomvrie
1394. Acolo a pent Marcu Crdiprul, print sarb, \rand lui
Mircea, luptand pe partea Turcilor. A( eastA victorie, incbi-
puita atat de frumos de marele nostru poet Eminescu, e
descris de cronica in cateva cuvinte de o rara. frumusete :
((ft' rasboiu mare cat se intuneca vazduhul cle multimea sa-
getilor aa -cle se varsA sange mult, cat era vaile crunte
0 mai pierdu Baiezid oastea lui cu totul*.
Nu incepuse bine primavara anului 1395 i Turcii venira
in tail din nou, inaintarA pana la Argq, unde parte din
boeri trecurA ae partea lor i aleserA domn pe unul din ei, Vlad.
Tratatul lui Mircea cu Sigismund (1395). Mircea nu se
putu refugia in Moldova, ,caci era in dumanie cu tefan.
Trecu muntii in Ardeal, i in Martie 1395 Incheie cu Sigis-
mund un tratat, nu ca un print descoronat, ci ca un invin-
gator al lui Baiezid. Mircea se obliga sA meargA contra Tur-
cilor In persoana, daca va merge regele in persoana i sA
trimeatA pe alt cineva, and regele nu va comanda in per-
soanA: Armatele regale puteau sA se aprovizioneze in tara.
dar cu plata.
Sigismund i Mircea se coboarA In tara, ajung la Arge,
unde Mircea reocupA scaunul, inainteazd i iau Turnul dela
Turci, dar regele se Intoarce In tara lui, cad II murise sotia.
Pecand trecea pela Possada, arm'ata lui a fost atacata de
Vlad, care se inai sustinu doi ani in prtile de rasarit ale
tarii i tocmai in 1397 a fost prins de un voevod al Ar-
dealului.
Btlia dela .Nicole (1396). Sigismund ceruse ajutorul

www.dacoromanica.ro
52

apusului spre a stAvili inaintarea Turcilor si in 1396 se

adunA una din marele armate crestine (60000 de cavaleri i
40000 pedestrai) : Francezi, Germani, Englezi, Unguri, Mir-
cea... Oastea se cobori pe DunAre, cuprinse Vidinul si in-
conjura Nicopole. Crestinii au suferit insA o mare infrangere,
cAci n'au ascultat sfatul lui Mircea ca sA-1 lasA pe el si pe
Unguri sd inceapA lupta, ca unii cari stiau modul de lupta
al Turcilor. Francezii cerurA sA le lase lor onoarea atacului
si furA atrasi de Turci printr'o fugA prefAcutA, apoi !neon-
jurati, ucisi, luati prizonieri. CealaltA armatA se risipi. Sigis-
mund fugl la Constantinopole si d'acolo la Venetia, iar Baie-
zid trim se regelui Franciei o tobA si arcuri cu coarde de
piele _omeneascA.
DupA Nicopole, Baiezid a trecut din nou DunArea, dar,
dupAce a urmArit diva pe Mircea, s'a retras dupA sfatul
unul eonsilier, pe care in urmA if tinea in mare cinste.
Din norocire, Baiezid a intrat In lupta cu un ban tAtar,
Timurlenc, care restabilise puterea Mongolilor. La Angora
(1402) Baiezid a fost invins si luat prizonier, pecAnd fiii lui
au Inceput sd se certe pentru stApanirea statului.
Tot favorabil lui Mircea se intorceau lucrurile si in Mol-
dova. Acolo, dupA Stefan apare pela 1400 laga, un fiu al
lui Roman. El a tost detronat dui:4 spusa cronizilor noastre
de cAtre Mircea si a fost dus prizonier in Muntenia, iar ca
dornni gAsim chiar in anul 1400 pe fii lui Roman, Alexandra
i Bogdan. Acesta din urmA n'a trAil ibult, incAt a limas
singur domn Alexandru, care dupA o domnie indelungatA si
plinA de fapte a mecitat numele de Alexandru cel Bun.

14. MIRCEA CEL MARE. ALEXANDRU CEL BUN.

Disparitiunea lui Baiezid ar fi putut salva lumea crestinA

de pericolul turcesc, crestinii au crezut insA cA Turcii vor
peri prin desbinarea dintre ei. La sfarsit s'a riclicat insA un
fiu al lui Niezid, care a inlaturat pe tati, a reunit franturile

www.dacoromanica.ro
 53

statului si a devenit tot asa de amenintator ca si tatal sau.

Pecand Mohamed se facuse stapan In Asia, iar &limn
In Europa, veni la Mircea un alt fiu al lui Baiezid, Musa,
i-i cern ajutor contra_ lui Soliman. Invins la Inceput, iar fu
ajutat de Mircea si inlatura pe So liman. Dar bucuria lui
Mircea nu tinu mult, cad Mohamed veni din Asia, invinse
si prinse pe Musa (1413).
Mircea prof tase de slabirea Turcilor. astigase dela Geno-
vezi cetatea Chilia, pe care o doria si Alexandru, !neat de
atunci Incepe rivalitatea Intre Munteni si Moldoveni pentru
stapanirea gurilor. Dunarii, Micsorarea pericolului turcesc,
decise pe Mircea sa reInoiasca tratatul cu Polonii, deoarece
Sigismund care fusese ales si Imparat al Germaniei era prea
puternic.
Alexandru cel Bun (1400-32). N'a purtat rsbaaie, In
certele cele mail se amesteca putin, dar grija lui cea -mare
era Intocmirea tarii, Intarirea ei pe cale culturala si econo-
mica. A permis sa se Intemeieze tat-gun, a Incurajat comertul
prin Inlesniri facute negustorilor, a asezat bis rica, a fost
domn mare si bun. La Inceput Polonii n'aveau Incredere
In el, dnsul a Invins nelncrederea lor prin sinceritatea cu
care a recunoscut suzeranitatea lui Vladislav si prin credinta
ce i-a pastrat In lunga lui domnie. Chiar in anul 1400 jura
credinta regelui. In anii urmatori o repet, merge chiar in
persoan Inaintea lui. Trimite ajutoare contra cavalerilor Teu-
toni, ajutoare cari s'au ilustrat In vestita batlie dela Tannen-
berg, (1410). Din vechia datorie,' Vladislav Ii ramnea dator
1000 de ruble, pentru cari-i, zalogeste, pe lnga Pocutia, ora-
sele Sniatin i Colomea. Legatura cu regele deveni mai strns
and Alexandru se casatori cu o run a regelui, Ringala.
Aceasta casatorie n'a fost prea fericita, domnul s'a despartit
de Ringala, obligandu-se sa-i dea venituri Insemnate.
Vladislav Insa nu intelegea frumusetea de caracter a dom-
nului nostru. In 1412 el si Sigismund au facut o Intelegere
la Lublau (intre Ungaria nordica si Polonia) prIn care im-
partiau Intre ei Moldova, In cazul, and Alexandru n'ar spri-

www.dacoromanica.ro
54

jini pe Sigismund contra Turcilor. Ungaria ii alegea Buco-

vina jumatate, tam Oita la Dunre cu BArlad si Chilia, iar
cealalta jumAtate cu laii, cu Cetatea Alba ramnea Poloniei.
Alexandru Insa prin staruinta In cuvntul dat suzeranului ski
Invinse toata neincrederea lui.
Alexandru a terminat si cearta cu patriarhia In 1401, obti-
nnd ca mitropolit pe losif, care fu cel dintAiu mitropolit
moldovean si prin nastere. Scaunul noului mitropolit fu ae-
zat la Suceava.
(Ramie lupte ale lui Mircea eu Turdi. SM. litul lui.
De1 biruitor, Mohamed l-iu nu se putea compara cu Baiezid.
Puterea lui scazuse prin Wile i oraele pe carr trebui sa le
lase celor carl-1 ajutasera, Grecilor, Sarbilor. Mircea continua
ta primeasca la sine pe inimicii lui, mai iniiu pe un Bedred-
din, consilier al lui Musa, apoi, dupa prinderea acestuia pe
,un Mustafa, care se pretindea irate cu Mohamed.
In anul 1416 sultanul biruitor crezu Ca a venit sorocul so-
cotelilor cu Mircea. El insa Invatase din experienta tatalui
sau ca expeditiunea In tata plina de balti i de paduri nu
-AA rezultate, ca sa despagubeasca pierderile. De aceea pre-
ferl sa ia cetatile ocupate de Mircea pe malul drept al Du-
narii. Trecu chiar Dunrea si ocupa cetatea Glurgiu, iar ta
gurile fluviului !titan !sewed i poate Salina. Atunci a pierdut
Mircea Dobrogea, numita, aa dup4 un print Dobrotici, care
o stapOnise Inainte de Mircea. Tot atunti se pare a a re-
cunoscut suzeranitatea turceascd. Domnul va fi trimes osta-
teci cum ,5i un dar de bani, de cai i de oi.
In lanuarie 1418 marele domnitor se stinse, nu prea batrdn,
caci nu va fi fost mai mare de 60 de ani la moarte. El a
meritat titlul de mare, batranul sau cel vechiu i s'a zis mai
tOrziu, ca sa se deosebeasca de alti domni mai noi si cu
acelas nume. Mormntul lui se vede la mnastirea Cozia.
Inauntru, Mircea a purtat grije de manAstirile Incepute de
tatal Mu, Inzestrnd Tismana si Vodita cu sate si moii. A
terminat Cotmeana, a zidit din temelie Cozia. A incurajat
comerciul fcnd Inlesniri negustorilor polonezi i Sasilor din

www.dacoromanica.ro
 55

Ardeai, hick in zilele lui tara a fost intr'o stare de prospe-

ritate, cum s'a vAzut numai sub putini domni.
Inaltarea Moldovel sub Alexandru. Cu moartea lui
Mircea, Alexandru rAmase dornn roman mai Insemnat i din
cauzA cA Turcii nu atinseserA IncA Moldova. El a cotithruat
sa sustinA biserica, sA Incurajeze comerciul, a intervenit insA
si In luptele ce incepusera in Muntenia Intre fiii marelui Mircea.
A construit mAnAstirea Bistrita, aproape de Piatra, targ
de lemnari i de butari, numit la Inceput Piatra lui Calcium-
Alta bisericA a mai construit intr'o cAmpie, poianA, aezatA
in mijlocul unei paduri, numitA din aceastA cauia biserica din
Poiand, mai pe urmA Pobrata. Odatd cu infiintarea mitro-
poliei. a adus la Suceava din Cetatea AlbA, genovezA, moa-
tele sfAntuiui loan cel Non, negustor cretin, martirizat de
TAtari pela 1330.
Urmasii lul Mircea. Mihai, fiul legitim al lui Mircea, a
domnit numai doi ani i a fost ucis de Dan II, fiul lui Dan
I, pe care-1 ajutau Turcii. Dan a domnit aproape 9 ani,
mereu hArtuit de un fiu nelegitim al lui Mircea, numit Radu
Prasnaglava (prostul, simplul). Era insA domn activ i Intreprin-
zAtor. S'a unit cu Sigismund i s'a luptat vitejete cu Turd, co-
prinzAnd Giurgiul. A atacat i Moldova ca sA ia Chilia, ceeace
face pe Alexandru sA ajute altui fiu al lui Mircea, lui Aldea,
contra lui Dan. Aldea a i ocupat tronul, land din recu-
notinta. numele lui Alexandru. Aldea a fost cel dintAiu domn
ro-man, care a mers i s'a inchinat sultanului. La moartea
lui a venit (1437) alt fiu al lui Miicea, Vlad Dracu.
Moartea lui Alexandru cel Bun. In 1432 Alexandru se
stinse, In urma unei expeditiuni nereuite in Po Ionia. Se u-
nise cu ducele Lituaniei, trecuse hotarele polone i jefuise
tinuturi, dar a fost surprins de oastea polonA, a pierdut ostai,
.cum i przile toate. Nici Alexandru nu era prea bAtrAn, dei
intre atatia domni cu domnli scurte ni-1 Inchipuim sub figura
-mut patriarh.

www.dacoromanica.ro
50

15. URMA.511 LUI ALEXANDRU.CEL BUN 1 AI LUI

MIRCEA CEL MARE. IOAN CORVIN.

Lui Atexandru cel Bun ti urma fiul sau Ilie, care fusese
asociat la domnie de tatal sat,. Dar un frate al lui tile, $te-
fan, fugi in Tara Romaneasca vi cu ajutor dele Aldea, avand
vi Turd, izbuti sa alunge pe fratele sau. Ca sa cavtige de
partea sa pe Poloni, tefan li se Inchina vi prasi Poculia.
Mai pe urma cei doi frati se Impaca vi-vi Impart tara ca pe
o movie, Ilie In Moldova de sus, cellalt In Moldova de jos.
Astfel au domnit cativa ani.
Vlad Dracu (1437-1446). Era din stofa oamenilor in-
semnati. Se numia ava dela o decoratie vestita, ci.L.care4
decorase S.gismund vi care nu se da deck la 24 de oameni.
Era fiu nelegitim al lui Mircea, petrecuse tineretea la curtea
lui Sigismund, unde fusese dat ostatic de tatal sau. Era mare
viteaz i Indraznet fr pereche in rasboaie, aspru i fara
crutare cu dujmanii. La Inceput s'a supus Turcilor, a mers
la curtea sultanului (Adrianopole) unde a lsat ostateci pe
Vlad, Tepev de mai tarziu, vi pe Radu cel Frurnos. In 1438
a Insotit chiar pe sultanul Murad, In expeditiunea lui din
Transilvania, and Turcii au luat multime de robi, cu toate
Ca Vlad a cautat sa crute pe crevtini cat a putut.
Cand Insa a Inceput sa se ridice Ioan Corvin, Vlad a pa-
rasit pe Turci.
loan Corvin. Este una din cele mai frumoase intiupdri
ale sdngelui romdnesc, devl activitatea lui n'a folosit cat ar
fi trebuit neamului din care se tragea. Viteaz fr seaman In
rasboaie, religios i credincios In Dumnezeu In ore de re-
strivte, neobosit In apararea crevtinatatii, mergea la lupta
tocmai ca vitejii novtri, zicand : go moarte are omulg.
Tatal lui, care se chema Voicu Stirbu, era Impreun cu
fratii lui soldati de profesiune, numiti viteji vi primise dela
Sigismund o movie In judetul Inedoarei. Acasa fusese man-
Oat cu numele lancu, spre a se deosebl de alt frate mai
mare, numit tot loan vi tot viteaz. Atacurile necontenite ale
www.dacoromanica.ro
 57

Turcilor facura pe Sigismund sa puna soldati la granip I a

intrebuintat n acest scop pe Romani. A Infiintat districte
(romaneti, de graniceri In cari s'au idicat multime de alp
viteji, ramni mai jos decat loaT, dar nu mai putin viteji ca
el. Aa a fost unul pro, Ciorna, Teodor Chenezul l altiL
Planul lui loan a fos s Intruneasca fortele Romanilor de
pretutindeni 1 cu ajutorul apusului sa goneasca pe Turd din
Europa. El a Inaltat neamul nostru nu numai in istoria Un-
gariei, ci 1 In istoria universala.
In tiller* servise sub diferiti capitani, iAtcise Nal In
Boemia i In Italia. Catigase bani, caci poate imprumuta pe
Imparatul Sigismund cu mii de florini In aur, pentru cari
primete moii, orae ca amanet, administratia Orovei i a
Mehadiei. In 1441 ajunse voevod al Ardealului.
In anul urmator 1442 Turcii jefuesc Ardealul i se Indreapta
cu prazile spre Poarta de fier, dar la satul Sant-Imre, loan
le iese inainte, le cauzeaza pierderi marl, luck cei cari mai
ramasera scapara cu fuga.
Murad trimite alta armata In toamna aceluia an, coman-
data de begterbegul Rumeliei, care din Muntenia trecu in Ar-
. deal 5i jefui, Insa la Intoarcere fu atacat In muntii Buzului
sau Prahovei j armata turceasca fu sfaramata. De randul
acesta ii ajuta i Vlad.
Succesele II Incurajau la lucruri mai mari. Avea devotap
pe Vlad In Muntenia, pe tefati In Moldova, voia sa puie si
in Serbia pe George Brancomi. In toamna din 1443 bate pe
Turd, ajutat de Vlad, coprinde Sofia, that Murad cere pace
i lid Serbia lui George Brancovici.
Varna (1444). Cretinii nu respectara Ins pacea incheiata,
ci Incurajap de Venetieni, Increzatori In nite ajutoare mici
apusene, Incepura rasboiul In anul urmator, avand in cap pe
Viadislav, care era rege in Polonia i In Ungaria. Ca .i In
1396 cobortra pe Dunare, cucerira Vidinul i Nicopole, ajun-
sera la Varna. Vlad, care venise cu ajutor la Nicopole se
mira, and vazu numarul cel mic al cretinilor i-i sfatui sa
amaie lupta pentru anul viitor,- cad sultanul merge cu mai

www.dacoromanica.ro
58

multa oaste la vanatoare cleat cretinii la rasboiu. Vlad. nu

fu ascultat, i la 1444 Murad invinse pe cretini mai stranic
cleat Baiazid la Nicopole. Regele Vladislav cazu in lupta,
alti demnitari de asemenea, iar Corvin abia Scapa cu fuga.
In anul. urmator, Corvin cu Vlad i cu o flota venetiana
,atacara cetatile turceti dela Dunre, izbutira sa cucereasca
Turtucaia i Giurgiul, dar nu izbutira la Turnu i Silistra,
dupa care insuccese armata se risipi.
Atunci Vlad se impaca cu Turcii, dei norocul lui Corvin
II ridica i mai sus, cad nobilii unguri II alesera in unani-
mitate guvernator al Ungariei (1446). Suparat, puternicul gu-
vernator intra in Muntenia, prinse pe Vlad i pe fiul sau
Mircea i-i ucise, urcand in tron pe un fiu al lui Dan II,
Vladislav.
Schimbarea Domnilor in Moldova. Inca in 1444 Stefan,
bizuindu-se pe protectiunea lui Corvin, navalete in Suceava,
prinde pe Ilie si-i scoate ochii. Insa un fiu al lui the I frati
nelegitimi ai lui se scoal unul contra altuia, urcandu-se pe
un tron patat de sange. Intre ei, Bogdan, fiu al lui Alexandru
era sust nut de loan Corvin i se apara vitejete contra Po-
lonilor, cari aduceau pe un copil, nepot, ca sa-1 faca domn.
In codrul dela Crasna, Moldovenii au repurtat o victorie, ca
Petru Muat, taind arborii pe unde trecea cavaleria i pra-
valindu-i asupra ei. Dar copilul gasi alt aparator Intr'un alt
fiu nelegitim al lui Alexandru, Petru Aron, care prin viclenie
prinse pe Bogdan, la o petrecere In Reuseni, i-i thie capul,
a colo unde Stefan a ridicat mai tarziu o biserica.
Tanarul Alexandrel, fu insa inlaturat de Petru, care ramase
domn.
BAtlia dela Cosovo (1448). Corvin doria sa razbune
infrangerea dela Varna i dupa cereri de ajutoare in toate
partite, izbuti sa Intreprinza o notta expeditie in 1448, cu o
armata de 25000, in care Vladislav trimisese 8000. El se irv-
drepta prin Serbia i ajunse la Cosovo, vechiul camp de
lupta. Trei zile a tinut lupta, pe care apoi cretinii au pier-
dut-o mai mult din lipsa de arme decal din lipsa de curaj.
scrie Huniade.
www.dacoromanica.ro
 59

Domnul Munteniei Incepe sa sovaeasca in credinta, cad

loan devenia tiranic, Il despsliase de posesiunile din Ardeal.
Atunci acela, care voia sk Incerce Inca odata norocul armelor
cu Turcii, il detroneaza in 1456 si pune in locu-i pe fiul lui
Vlad, pe Vlad Tepes.
Petru Aron. Ca sAii asigure domnia Petru se inchina si
Polonilor, Inchina tara si Turcilor, platindu-le tributul cerut
de 2000 de galbeni unguresti. Sultanul Mohammed II, dupa
cucerirea Constantinopolei, ceru dela multi printi crestini tri-
but, ceru si lui Petru. Acesta tinu o adunare solemna cu 57
de boeri, in cap cu mitropolitul, si cu totii hotarIra sa cluca
suma ceruta, ca sa scape tara de jafuri, de robirea femeilor
si copiilor. Aceasta hotartre In Intelegere cu tara, face mai
simpatic pe omoritorul lui Bogdan. Insa In 1457, Vlad Te-
pes, care planuia lupte cu Turcii, ajuta pe fiul lui Bogdan, ca
sa alunge pe Petru si sa-i ia domnia.
Lupta lui Corvin Ia Belgrad, moartea IW (1456). Mo-
hammed ataca in 1456 Belgradul, care era ocupat de Unguri,
decAnd Serbia recunoscuse suzeranitatea -ungureasca. In a-
jutorul cetatii ve.Ase o armata de cruciati, rau inarmati, ca-
lugari, tarani, studenti. Mohammed Inconjoara cetatea pe apa
si pe uscat, tunurile lui facusera sparturi In ziduri dar Huniade
sosi si mai intdiu Invinse flota turceasca, apoi In atacuri ne-
intrerupte Imputina nutuarul Turcilor. Mohammed, ranit, fugi
pardsind toate tunurile.
0 mare ciuma se Incinse dupa fuga Turcilor. Peste trei
saptamani muri de ciuma si marele capitan, aparatorul crestina-
tatii.

16. ORGANIZAREA TARILOR.

Sub Mircea si sub Alexandru s'a desavarsit organizarea

tarilor, Inc& si puterea domnului, boeriile, biserica, precum
1 starile locuitorilor au rams mull timp asa cum k'au av-
zat atunci.
www.dacoromanica.ro
 60

Domnul. Numele de domn se da la Romani 0 Impgratu-

lui, dominus nunliau sclavii pe stApgnii lor. Voevod, gospodar
sunt cuvinte slave cari supliniau cuvAntul romnesc. Inaintea
numelui se Intrebuinta lo, prescurtarea numelui loan.
Suirea pe tron era regulatA la Inceput prin drepturile' celui
mai In etate din familia fundatorului dinastiei, mai pe urmg,
influentati de Wile vecine si de misticismul alegerii, au in-
ceput sA aleagg pe domn dintre membrii familii, frail, fii ai
domnului, chiar cei neligitimi, Inc& anibitiuni i interese se
Imperechiau cu intrigi strAine si au pricinuit acel vArtej de
domni, care ne-a fAcut mai mult rAu decat nAvAlirile turceti.
Puterea domnului era nemarginitg. Viata, averea, demnitg-
tile erau la dispoziliunea lui. Averea statului, ca pretutindeni,
de altfel, nu se despartia de averea particularg a domnului.
Venituri domneti erau : dtjma (decima) din producte :
caldrit (ggleata) din cereale, vin6riciu domm sc din yin, apoi
darea din porci, din oi, din stupi. Un venit Insemnat erau
gloabele, daruri la anumite Imprejurgri (un cneaz la instalare
da un cal) podvezile (a hrgni pe oamenii domnesti, a le da
cal, carute).
Eratt 0 bani de targ, primul In Muntenia care a Mut bani a
fost Vlaicu, In Moldova Petru Muat si bani strAini : ungureti
galbeni (de aur) si florini (de argint) polonezi grivna, bizan-
iini 0 bulgari perpere.
Boerlile. Boeriile curtii au imitat pe cele bulggreti, dar
nu sunt copia acelora. Erau boeri mari (In Moldova pant) i
mid. Caput cancelariei era logofdtul, pastratorul pecetiei dom-
nesti. Vistierul Ingrijia tezaurul, vornicul administra. Ceilelti boerl
aveau, ca i la imparacii romani si suveranii moderni, servicii
personale pe Igngg domn : paharnicut (ceanic In Moldova)
servi vinul la masg, ca sA nu fie otrAvit cumva, stolnicul
avea grija mesei, spdtarul (nume romAnesc) tinea spada
domneascg, stratornicil erau capii armatei. Din secolul al XV-a
se ridica Craiova i cel mai mare boer In Muntenia era banul.
Cgpitanii cetatilor se chemau pdrcalab sau staroste. Adminis-
tratorii judetelor, In acelas timp judecAtori, se chemau judefl,
vechiul nume.
www.dacoromanica.ro
 61

Boerimea forma o clasa, dar domnul putea face pe oricine

boer. Multi boeri erau straini, Bulgari, SArbi, Greci fugiti
dinaintea Turcilor, Unguri, Poloni, erau Insa si Romani pro-
prietari de mari moii si de sate.
La Inceput, boerh platiau (Wile indirecte, fiind scutiti nu-
mai de bir, capitatie, de care erau scutiti nobilii si cnezii
chiar In Ungaria. Mai tArziu scutirile au mers crescand, In
proportia In care boerimea a ajuns la cotistiinta de clasa.
Biserica. Nu cunoastem cu deamAnuntul soarta mitropo-
hilor muntene, episcopul de Severin n'avea resedinta stabila
pana i s'a fixat manastirea Bistrita.
In Moldova Alexandru a fost tolerant cu religiile straine.
A primit pe Husiti, pc Armeni. A Infiintat o nolia mitro-
polie) la Roman. A construit mAnastirea Moldovila i a facut
de piatrA biserica din Radauti.
In manAstiri Incepea sa se scrie carti, cum dedese model
insus Nicodim. In 1435-36 un Gavriil scrie un evangheliar.
In manastiri mesterii lucrau pudoabe, vase sacre, ornate
preotesti, hainele lor Imblanite. Se vorbeste de cojocari ca
sa fie scutiti de lucru pentru domnie si sa lucreze numai in
folosul manastirii.
Cele mai Insemnate constructiuni religioase am vazut ca au
fost : SAmnicoara, biserica domneasca din Arges, cea din
CAmpulung, Vodita, Tismana, Cozia, Cotmeana. In Moldova
au fost : mAnastirea Neamtului, Moldovita, RadAuti, Bistrita,
Pobrata. Cele mai multe nu se pastreaza In starea primitiva,
unele suat ruini, dar ruini vorbitoare despre trecutul nostru.
Unele urmariau si scopuri strategice. Vodita apara trecerea
Dunarii, Cozia pe a 011ului.
Orw. Un mare numAr de orase si de tArguri se vad -In
tara noastra, desi nu trecusera nici o suta de ani dela lute-
me:L.:I-ea celui mai vechiu principat. Se primiau straini si li
se da voie sa-si coastrueasca biserici. Unii din acei straini au
avut influenta binefacatoare asupra noastra. Astfel sub influ-
enta husita a Inceput sa se traduca parti din Scripture,.
Numim orne In Muntenia : Slatina, veche asezare s;..,-

www.dacoromanica.ro
62

veana, loc de trecerea marfurilor pe valea Oltului spre Sibiu w

Teirgov4te, vechiul Turnu, Cetatea-de-Floci In regiunile Ia-
lomitei, Campulung, Buzdu, Rdmnic, Tdroor (Prahova) Ca-
lafat, Giorgio, Baia-de-Aramd. In Moldova erau : Baia, Ba-
cam, Troto$, Siret, Suceava, Bdrlad, Dorolzoiu, Radduli, Cer-
naafi, Hotin, Icqi, Roman, Tighina, Cetatea A lbd, Chilia, i
altele din cari 14 citeaza Alexandru cel Bun In actul de comert a-
cordat In 1407 negustorilor din Lemberg. In acel act, Alexandru
Ingaduia Polonilor sa-i consIrueasca In Suceava o casa de
comert, dar ii opria sa tie carciuma i sa fiarbd bere.
In arhiva Braovului se pastreaza peste 400 de acte In
limba bulgara, Invoieli comerciale date de domnii notri, In-
cepand cu Mircea, reclamatiuni, scrisori particulare ale boe-
rilor. Din ele vedem cu ce fel de mrfuri se facea comertul :
postavuri belgiene i germane, epci franceti, piper, ofran,
bumbac, arcuri. Se exporta miere In butoaie, vin, ceara, pieir
pete, coloniale ce veniau dela mare.
Administratia oraplui era imprumutata dela straini. Un
consiliu de 6-12 poirgari (Burger) aveau In cap un pltuz
(Scholtheisse) care In Muntenia se chema judet.
Proprietatea. Proprietatea de pamant se chema i atunci
nwie, adica motenire dela mo, In Moldova reizeie. Des-
cedentii moului stapaniau pamantul moului In marginile
vechi, avand fiecare partea sa, dar padurea, livedea i raul
se folosiau In comun. Taranii proprietari erau deplin liberi,
neavand obligatiuni cleat tscale catre domn i militare pen-
tru apararea tarii, care devenip in,4ia cea mare.
Taranii VW parnant, aezati, pe moiile domneti, !lianas-
tireti, sau boereti, se nuiriau Rzurdni In Muntenia i vecini
In Moldova. Ei erau obligati sa dea proprietarului dijme din
producte 1 SA-4 lucreze cateva zile pe an. Ei nu se puteau
muta de pe moie, dar traiau mai bine ca in ladle vecine.
Zilele obligatoare erau pe cat se pare 3 iarna i 3 vara, iar
diimele erau mai mid ca cele domneti. Taranii neliberi pu-
teau munci pe moie cat voiau, aveau averi, mori, drept de
folosire a padurilor, a livezilor i apelor.

www.dacoromanica.ro
 63

Mai jos de .tarani erau robii, Ttari, Tigani, cari n'ar eau
nici o libertate. Acetia din urrnd nu erau robi individual ci
pe Was.
Satele din aceeiasi regiune se intalniau la o sdrbAtoire-
mare, schimbau produsele lur, petreceau. Locurile acestea de
intalnire se chemau Nedei (cuv. slay.) mai tarziu balciu (cuv-
unguresc) si iarmaroc (cuv. german).

17. STAREA ROMANILOR DE PESTE CARPATI

*I DE PESTE DUNARE.

Mara' de loan Corvin, care a urcat scara onorurilor panIa

cea mai inalta treaptd, multi Romani s'au ridicat In randu-
rite nobilimii 1 rft demnitatile unguresti. Cei mai multi insd
nu sunt cunoscuti ca Romani, caci rareori In evul mediu se
arAt natiunea cuiva. Mai important cleat natiunea era situa-
tiunea sociald de clas, mai cu seamd cand numele Roman
i Valach designa pe tdranii neliberi. Nu numai In Ardeal,

dar i In principate, boerul este numai boer, niciodat ro-

man sau vblah.
Nobili. Multi cnezi 1 voevozi s'au ridicat In randurile no-
bilimii, mai cu seama prin vitejia dovedit in rdsboaie.
In 1303 voevodul Maramuresului Nicolae era conte, ca si
luga fratele lui Bogdan, Intemeetorul Moldovei.
Balc, fiul lui Sas, era print puternic 1 aspira la indepen-
denta, cum se vede din staruinta lui de a obtine dela Con-
stantinopole o mitropolie, and mitropolii nu existau decal in
statele autonome. Alexandru cel Bun a izbutit, frd sd cld-
toreasca la Constantinopole, totusi Incercarea lui Balc spune
mult.
Bartolomeu, fiul lui Drag, ajunge unul din cei mai vestiti
voevozi ai Ardealului.
Familiile Trentul, Conia, Heem au fos romanesti. Din cea
din urrnd se trage Benedict, numit de Ludovic ban al Bul-
rgariei, dupd cucerirea Vidinului.

www.dacoromanica.ro
64

Nobilii trebuiau sd primeascA religia catolicd, de aceea cu

vremea 0-au uitat de neamul lor toti. Un document din 1500
ne spune cd regele a luat moiile dela doi nobili rorrani
cpentru cd a afiat cd sunt shismatici.
Boeri. Cnezii 0 boerii cei mai rdsdriti au ajuns 0 in
Ungaria stdpOni de moii, cu tdrani pe dOnsele, ca boerii
din principate. Nu erau nobili ca boerii din principate, cAci
n'aveau drept de blazon, dar erau boeri. Se gdsesc in FAO-
ra 0 in alte Orli ale Transilvaniei.
In Mehadia la 1387 chenezul Petru 1 frdtii sdi primesc
un sat, cu obligatiunile ce se obinuiau.
In 1366 regele Ludovic, hotdrAste : tfiece chenez, intArit in
chenezatul sat] prin scrisorile noastre regale sd fie socotit
nobil adevdrata Un act celebru din 1457, dupAce expune me-
ritele Romdnilor pentru apdrarea Dundrii, intrete privile-
giile nobililor, chenezilor i ale celorlalli Valachi.
Chenezul strAngea pentrn rege darea oilor (1/5) i cele-
lalte dad, judeca in pricini mid, uneori era scutit de dari,
avea drept de mond 0 sd se foLseascd de munca sAtenilor
in portiunea sa de pdmnt.
Iobbagi. Ceilalti Valahi. Cuvntului rumtin 1 vecin, li
corespunde in Ungaria jobbagio, de0 la inceput fusese cu-
vAnt de cinste, cu care erau numiti grafii i baronii.
Obligatia principald a jobagilor era serviciul militar, in care
RomSnii s'au distins, probA loan Corvin i atati viteji.
Mai erau obligati apoi, in legaturd cu apdrarea castelelor,
sd aducd lemne de foc, grinzi, bdrne de lucru, sd lucreze la
reparatii, la anturi, pentru cari erau scutiti de zecimi 0 de unele
dad. Ei faceau zile de muncd proprietarului, aveau case
i pamOnt, unii aveau mori i yin: Se puteau muta depe
moie, cu voia proprietarului, dupd ce-i platiau darea. To-
tu0 se vindeau cu moia i se impartiau intre niotenitori.
In pricini mici erau judecati, de cnezi, In cele mari de std.-
pOnui domeniului, care Ins n'avea drept de moarte.
Romfinii din Baleani. Afard de Aromni erau Romani in
Serbia, clespre cari gdsim multe tiri in actele regilor sdrbi.

www.dacoromanica.ro
 65

Si el traiau sulp cnezi, 4i cad unii erau boeri 1 boernai,

aa unul Calolan avea tenni, lived; moara. Altii aveau vii,
rnori, oameni in ora i sat. Gasim preoti cu proprietti i
cu vii. Se yede dar Fat de falsa este parerea unor invatatI,
cari sustin ca Romanii din Serbia se ocupau numai cu pastoria.
La vAnzari Visim i in Serbia ca i in pdncipate, obiceiul
ca sa se intrebe la cumpararea unei moii rudele van,zatorului
1 nurnai cu voia lor vnzarea se putea face unui strain.
Din toate acestea se vede Ca impartirile ,sociale erau ace-
leai la toti Romnii, ca indatoririle feudale de serviciu mi-
litar, de inunca proprietarului, de dijrne statului i proprie-
tarultii existau i in Odle noastre.
RAscoala franilor din 1437. in .1437 nemultuniirile po-
pulare nebagate in searna pank atunci izbucnira t flacad
mistuitoare contra atAtor domni din atalea natiuni.
Ideile de nemultumire au venit dela Husiti din Boemia, cari
in reforma bisericii cereau ca preotii sa se intoarca la sara-
cia cretinilor primitivi i erau contra dijmei catre manastiri
i catre domni.
Episcopul Gheorghe Lepe provoaca rascoala, .pe care o
cunoatem numai dupa actul de impaciuire, inchelat intre ca-
pitanii rasculatilor i intre nobili. In acel act se spune Ca
episcopul nu voise sa ridice dijmele sale in denari trei ani,
apoi cautase sa le stoarca in monet mare 1 grea, marindu-
le. Taranii nu platisera, iar episcopul aruncase asupra-le
interdictul, privndu-i de tainele bisericii, de botez, de cu-
nunii, i de inmormantari. Pe de and parte, domnif considerau
pe tarani ca robi si-i opriau de a se muta depe moii. Au
urmat lupte, mutilari, desmembrari. Taratlii se aduna pe mun-
tele Bobillna (Solnoc) i izbutesc s se impace. Capitanul lor
era Mihail Valahul i ali trei.
Taranii cer libertatile din timpul regelui Stefan, obtin ca sa
plateasca in viitor i cu bani mici : un florin de aur (100
denari) , din fructe. Obtin libera mutare depe moie, in
lunna platirii darilor. Se hotarasc obligatiunile catre nobil
4:larea oblnuita, o zi la secera sau la coasa, dar sa nu mai
5
www.dacoromanica.ro
 66

dea zecimea chi porci si aibine. Pentru respectarea pactului,

se Invoird ca in fiecare an sd se adune pe Bobalna cdpitanii
si cate 2 batrani de sat, ca sd vazd dacd actul se observd.
IndatAce s'au risipit tdranii, Gheorghe Lepes, cu nobilii, cu
Secuii, cu Sasii au Incheiat un pact, cunoscut sub numele
de unio trium nationum, contra inimicilor bor. Acta nu este
Indreptat contra Romanilor, ci contra dranilor romani 1 unguri.
Biserica 'din Peri. A avut o Insemndtate deosebitd cultu-
rail Balc o construise de piatrd i cAutasd s'o ridice la gra-
dul de episcopie, dar patriarhul nu se invoise, ca sd nu su-
pere pe Sigismund. Invoise Insd egumenului din Peri sd fie
exarh asupra mai multor regiuni in Maramures, precum si In
Ardeal, intre altele asupra aceiului. Prin ea s'a simlit influ-
enta husitA si s'au tradus primele cart' religioase In romneste.

18. EPOCA LUI STEFAN CEL MARE.

VLAD TEPE. $TEFAN DOMN. ORGANIZAREA
MILITARA A TARIL

Vlad, al doilea fiu al lui Vlad Dracu, a fost numit de con-

timporani Drdculea si nutnai din secolul al XVI-lea a Ince-
put sd i se zicd Tepes. -- Felul de pedeapsd nu era inventat
de el, ci Imprumutat dela Mari si chiar dela Unguri, cari
trageau In tapa pe trani, cum au tras 9 din ei dupa rs-
coala din 1437.
Chipul lui ni se pdstreazd in mai multe cOpii, din cari una
in uleiu poate cd e lucrarea vrennui pictor dela curtea re-
gelui Mateiu, unde domnul roman a fost tinut prizonier. Intr'o
brosurd germand este arAtat mai frumos, cu plete lungi, cu
nas mare, cu privire pdtrunzatoare, cu mustatd groasd si dreaptd.
Des] ridicat In scaun de Corvin, NI mai mare al acestuia
suslinea pe un Dan, fiul lui Dan II, iar Brasovenii sustineau
pe un frate nelegitim cu el, care se calugarise de tank. Aceste
gAzduiri de pretendenti scoteau din fire pe teribilul domn,
ale cftrui cruzimi au mai si fost exagerate de inimicii lui.

www.dacoromanica.ro
 61

Dan a rAspandit in lume vestea c Tepes a prins si ucis

pe negustorii sasi din Ora, a a omorit 300 de copii sasi
cafi se gAsiau In tara ca sa invete limba, numAr pe care
broura germana 1-a ridicat la 400 par'cA tbti copiii Sa-
silor veniserA atunci ca sA invete limba romaneasa.
In tara s'a spus despre el ca ticidea fara milA, a-i bAtea
joc de victime, cA clopArtia oameni, a, dupa ce a prins pe
toti cersetorii si eneii i-a ospatat bine si apci Ie-a dat foc
a a omofat 500 de isprav- ^ ,
nici fiinda n'au tiut sA spuna 4
oz, ITArh
numAruPlocuitorilor din ju- IA")
detele lor 500 de prefecti si In :ct

de boeri ! Se 2icta t a ucis

it;, !itA
in tarA 20000 de oameni.
4:AAA
Urmarea acestor cruzimi ' . :J-
ar fi fost tot asa de fantas- 4' 1
ticA. Se povestea Ca sigu- 1

ranta ajunsese aa de mare,

incat se !Asa marfa In strada
1 nimeni nu se atingea de L'

ea. Intr'o poveste ruseascA

despre el se spune Ca pusese -' 7
rihq
4V;t0794
la o lantana un pahar de
aur mare i frumos, trea- " E544
torii beau apA cu paharul Vlad Tepe.
si-I puneau la loc, Incat ni-
meni n'a pus mana pe pahar cat limp a domnit el. Tot aSa
se povestia In apus c un duce al Normandiei atarnase inele
in ramurile unui stejar din marginea drumului si in trei ani
de zile himeni n'a indrAznit sl se atinga de ele.
tefan Domn. Nu numai cruzimi savarsi Tepes, ci st
un act, care trebue sA-i atraga -recunostinta tuturor Romanilor
a ajutat pe fiul .lui Bogdan sA alunge pe Petru Aron si sa se
urce in scaunul Moldovei, in care a meritat numele de Mare.
tefan primi ajutor de la VIad, care voia sA-1 aibA aliat
la un atac din partea Turcilor i infra In Moldova, In pri-
.

www.dacoromanica.ro
68

mavafa anului 1457. Petru Aron se opuse la Doljeti (Roman)

apoi la Orbic (Neamt) dar fiind invins fugl In Polonia, la-
sand biruitorulqi intrare libera In Suceava.
Inainte de a intra In capitala, tefar tinu o adunare so-
lemna, unica in istorii noastra : estrans'au boerii tarii 1 marl
i mici.... curte marunta,.. mitropolitul Teoctist i cu multi
calugari, la locul ce se chiama Dreptate 2) i i-au intrebat
pe toti este cu voia tutulor sa-Ie fie Domn. lar ei cu toti
au strigat Inteun glas : In multi ani de la Pumnezeu sa
domneti ta
Cat ocupa scaunul domnesc, Stefan lncepu sa se prega-
teasca militarete, nu numai pentruca avea de luptat cu Petru
Aron, dar fiindca cel mai bun reazem al cuivaAeste el Insu.
aliatii fiind totdeauna nesiguri. In Ungaria clomnia un tanar
foarte vanitos, Mateiu Corvin, fiul lui loan, ales rege, care
Insa se preocupa mereu de apus, de Viena, de Boemia
neglija pericolul turcesc. In Polonia regele Caximir al IV-lea
era in certuri necontenite cu Lituanil, cu nobilii, cu cava-
lerii teutoni. lar Turcii cucerisera cu 3 Ani Inainte Constan-
tinopole i ca un puhoiu se ravarsau asupra Europei.
Dna Stefan 1 Tepe, amandoi viteji, legati prin rudenie
i prin recunotinta, ar fi fost uniti, ar fi fost poate neInvini,
Din nenorocire, cearta pentru Chilia, care despartise pe
Mircea i pe Alexandru, desparti 1 pe Stefan de Vlad, that
Turcii Ii gasira desbinati.
Organizarea armatel de catre Stefan. Tara armata este
o institutie a lui Stefan cel Mare, nscuta din nevoia de a
avea cat mai multi soldati.
In Muntenia armata se compunea din ealareti, boeri i ta-
rani proprietari, cari se ridicau la 10.000. Armata perminenta
nu exista, numai Tepe a put o garda personala. Vlad Dracu
avea tunuri de lemn cu cercuri de fier.
In Moldova erau vitejii, cavaleri de elita, voinicii tarani

1) Direptate, loc Ling Suceava, undo se executau cei condam-

nati la moarte.

www.dacoromanica.ro
 69

pedestrai i Hansarii armata neregulata, oastea In donna

de mai larziu. Stefan a chemat la luptA pe toti faranii, Inc&
nu ramaneau In sate cleat copiii i femeile. Tara se chema
la paste prin focuri aprinse din deal In deal. Aveau tunuri, se
inconjurau cu anturi 1 InvAtasera dela Husiti sa fan intariri
cu cara grele legate cu lanturi 1 cu tunuri aezate d'asupra
caralor. Calaretii aveau suliti, maciuci, sabii.
Expeditiunile lui Tepe in Ardeal i in Bulgaria. In
1460 Dan incerca sa rstoarne pe Tepq, fu Insa batut i
yrins. Inainte de a-I ucide, Vlad puse sa I se ante slujba
inmormAntarii In fata gropii.
Trecu apoi In Ardeal 1 trase In tapa multi Sai, chiar
Inaintea unei biserici. Intra apoi In Amla, unde fusese gaz-
duit Vlad i ucise se zice 30.000 de Romani. Stirile desigur
ca sunt exagerate, cad regele Mateiu nu era suparat pe Vlad.
Turcii erau suparati pe Vlad pentruca luase tronul cu ajutor
unguresc, Cauta Insa sA-1 aducd la Constantinopole printr'un
grec abil, Katabolinos i sA-1 prinza printr'un paA, Hama,
dar Vlad Intelege planul turcesc 1 prinde pe Hamza, pe
care-I pune in tapa cu toti Turcii lui, pe pap Intr'o tapa
mai Malta. Coprinse apoi Giurgiul 1 mai toate cetatile din
dreapta i din stAnga DunArii, ucizand peste 20.600 de su-
pui turci.
Expeditiunea lui Mohammed II contra lui Tepe (1462).
Contra acestui rasvratit, care In loc sa-i trimeatA tributul
(2000 galbeni anual) i un adaos de copii, ii coprindea ce-
tatile i-i ucidea supuii, se mica Insu Mohammed cu o
mare armata (60.000-250.000). Trecu Dunarea pela Vidin,
dupa ce Vlad li omorAse multi ieniceri i Mainta cu greu,
hartuit necontenit de Vlad., Intr'o noapte, acesta ataca lagarul,
voind sa patrunza pAna la cortul sultanului i omort mai
multe mii de ,Turci. Era atunci Intre ieniceri un Sarb, care
a scapat, a fugit In Ungaria 1 a descris expeditia aceasta.
Se pare ca Turcii au fost invini, cu toate acestea Tepe
a pierdut domnia, caci a fost parasit de boeri, cari au primit
domn pe fratele lui Vlad, pe Radu, din mainile Turcilor.

www.dacoromanica.ro
70

Vlad Ii slabise armata, cad o parte din ea o trimesese

sa apete Chilia, pe care todmai atunci Impreuna cu Turcii
o ataca Stefan. Acesta n'a izbutit s ia cetatea, s'a retras
ranit la picior.
Parasit de tara, Vlad se retrage la Mateiu, care venia cu
armata In ajutorul lui, cand i se arata o scrisoare a lui Tepe
catre sultan, In care-i t erea iertare i-i promitea in schimbul
tronului supunerea Transilvaniei. Scrisoarea pare Insa falsa,
dar Mateiu Il arunca la inchisoare.
Inaintarea lui Mohammend fusese foarte grea, cad tara era
pustie, locuitorii fugiti (tezaurul i femeile curtii ascunse la
manastirea Snagovul). Cand sultanul s'a apropiat de Targo-
vite 1 a vazut padurea de tepi, in cari spanzurau Turcii
sai, a exclamat : gcu greu se poate lua o tail din mana unui
.astfel de om..

19. STEFAN CEL MARE. LUPTELE CU UNGURII,

CU TATAR'', CU MUNTENII

Stefan neliniti hotarele Poloniei, ca sa decida pe Cazimir

s departeze pe Petru Aron dela granita molcioveneasca. Petru
fugi in Ardeal la Secui, dar Stefan patrunse In scaunele se-
cue$6, jefuindu-le, ceeace facu pe Mateiu Corvin sa planueasca
scoaterea $i Inlocuirea lui cu Petru Aron.
Expeditiunea nenorocita contra Chiliei, nu-I opri din planul
de a o cuceri cu orce chip, pentru importanta ei strategica
la gurile Dunarii i fiindca prin ea se facea un comert In-
semnat.
De aceea in 1465, iarna, tunurile inbldoveneti incepura sa
improte cetatea, la miezul noptii. Dupa trei zile portile se
deschisera $i una din cheile cretinitatii, cum zisese Moham-
med al Il-lea, era In mainele lui Stefan.
Radu cel Frumos-(1462-1474). Domnul dela care Stefan
luase Chilia, nu semana cu fratele sail, cumplitul Tepe. Bland
zu boerii, supus Turcilor, ca sa fie $i mai aproape de spri-

www.dacoromanica.ro
 71

jinul protectorilor sai, el construi o cetAtuie pe DAmbovita,

la .Bucureti, in apropierea Giurgiului i ridicA tributul Orli
la 10.000 de ga1beni7, 0 asemenea, slug a Tuicilor nu putea

www.dacoromanica.ro
72

MOW mult timp Stefan lang sine, de ceea a luat Chi Ha;
1-a atacat de mai multe ori si In cele din urma I-a detronat.
Expeditiunea lui Mateiu In Mold Ova. infrangerea dela
Baia. Mai multi ani a amanat regele Mateiu expeditiunea
contra lui Stefan, dei jafurile din tara secueasca i cuprin-
derea Chi liei, II suparasera, cad Muntenii stapaniau acea
cetate In numele Ungurilor. Dela o vreme, regele incepuse s
se .ocupe fara voia liii de Transilvania, unde Saii nu i se
supuneau voiosi, iar Secuii aspirau la independenta. 0 mica
rascoala fu Inabusita cu usurinta, apoi regele se hotart sa
treaca muntii. Cu armata de cel putin 10.000, dejl din alt
izvor se dau 40.000, mritre cari soldati alesi, tunuri i cara
ferecate, trecu prin pasul Ghimeului, ajunse la Trotu, la
Bacau, la Roman, dar In drum nu gasia picior de om, cad
toti se ascunsesera. Ajunsera la Baia, de unde li se deschidea
drumul Sucevei
Invingatori frA lupta, Ungurii se detera petrecerilor, dar
kite() noapte de Decenivrie le veni vestea ca Stefan se a-
propie. Regele lua msuri de aparare, puse garzi pe ulitile
targului, reguland si intocmind totul. Un Italian, care insolia
pe rege declara' t a dintre Romani au cazut 7000, iar dintre
Unguri 1200, pe and cronica noastra spune Ca (mit
moarte si perire au facut IntrInsii*. Tot acel scriitor recu-
noaste Insa ca gin acea noapte s'a purtat lupta mai mult
pentru viata decat pentru onoare,. In ea a petit alt voevod
al Ardealului i regele Insus a scapat numai prin sacrificiul
unui nobil, nu nevatmat, ci purtand trei rani si Inca in spate.
Stefan aduse la cunotinta lui Cazimir biruinta sa, ii facu
act de Inchinare, obligandu-se sa-1 ajute in contra orcarui
vrajmas, iar in schimb acela s 1 apere in contra Turcilor,
Ungurilor si Muntenilor. Apoi iute ca furtuna, trecu muntii
si rasbuna prada Moldovei, cu prada tinuturilor sacueti. Mai
mult, printr'o viclenie, izbuti sa puna man pe- Petru Aron,
punand cativa boeri sa-1 cheme la o intalnire, ca si cum ar
fi planuit sa se scoale contra domnului. Astfel Petru peri
ucis de mana aceluia, pe al carui tat 11 ucisese si a card
domnie o turbura.

www.dacoromanica.ro
 73

Lupta eu Titarii (1469). Tatarii din Crimeea traiau deo-

sebit de Tatarii hordei de aur, a caror putere se micora
necontenit cu cat cretea puterea statuletelor rusetl, mai ales
a printilor din Moscova. Cei dintaiu traiau sub dinastia
Ghirat, se ocupau cu pastoria dar 1 cu comertul In cetatile
depe coastele mad. Din TAtarii hordei a navalit o ceata In
1469 *i primiti cu armele la inceput au fost goniti de tefan
1 Mull la Lipnic, aproape de Nistru. In mainile Romani lor
ramase fratele hanului, se zice i fiul lui. Un scriitor polon

Pecetia Iui Stefan

Spune ca hanul cel mare ar fi trimes o solie, ca sa ceara

pe fiul sAu, amenintand in taz de neascultare cu pustiirea
Moldovei. Ca sa arate a amenintarile tatAreti nu-1 Inspaimanta,
tefan ar fi adus pe fiul hanului i 1-ar fi spintecat In patru,
apoi pe 99 din soli i-ar fi pus In tapa i numai unuia i-ar
fi dat drumul, dupa ce i-a taiat nasul i urechile, ca sa se
duca i sa spuna ce-a vAzut.
CetAtile Moldovei in zilele lui tefan. Ca sa pue sta-
tefan chiar In 1469 ridica
vim navalirilor viitoare tatareti,
cetatea Orheiu pe Mt. Tot In calea Mari lor se ridica Ce-
tatea Alba pecand Chi lia fusese luata, ca sa fie apararea

www.dacoromanica.ro
74
_

contra Muntenilor i a Turcilor. Tot contra Munlenilor, cari

ar fi Inaintat contra capitalei era cetatea lui Roman, iar spre
trecatorile Ardealului era de strap 4etatea Neamtului. Astfel,
Incinsa de cetati, Moldova Ii putea apara dreptul ei la viata.
Luptele cu Muntenii .(1470-74). Radu era tIomp slab,
dar nu fara ambitiunc. A ateptat el ajutoare dela Unguri, dela
Turd ca s Inceapa cu Stefan lupta pentru Chilia, aceia se
faceau Insa ca uita Infrangerea dela Baia, iar acetia erau
ocupati cu lupte In Asia i mai ales in Albania, uncle un
viteaz Scanderbeg, prin atacuri in munti a fosf spaima lui
Mahomed Oliva ani. Radu nu fusese strain nici de navali-
rile Tatare.
In 1469 se ria In Ardeal ca cei dor domni se pregatesc de
rasboiu. Provocarea porni de la Stefan la \Inceputul anului
1470. Se repezi asupra Brailei, singurul port Insemnat al
Munteniei, din care plecau cattle cu pete i corabille cu
grdu. Cetatea era de lemn, cad cronica spune Ca Moldo-
venii au arsto. .

Ca sa se apere contra unei viitoare navaliri, Radu con-

strui cetatea Crdciuna pe Milcov, la varsarea lui in Siret. Mai
construi Vdlenii Ile, Munte, ca sa apere drumul capitalei, pre-
cum Gherghifa apara trecerea lalomilei. In 1471 Radu i ataca
Moldova Inaintand spre Roman, Insa Stefan il intampina la
Sod In Bacau, II pun& pe fuga i gasete buzduganul fuga-
rului, dar nu-1 mai urmari.
1472 a trecut cu pregatiri, Radu li Intarise tabara, dar
numai indraznise sa treaca granita Moldovei.
Dar in toamna anului 1473 Stefan intra In Muntenia, cu
gAnd de rndul acesta sa detroneze pe Radu i s puna In
locul lui pe un fiu al lui Dan II, un Basarab care pribegise
pela S4, i care era numit Laiotd (negru). Acesta avea un
fiu Basarab cel Rindr, care i el pribegia prin Ardeal, 1 el
aspira la domnie. Cei doi vrajmai s'au Intalnit la un vad
pe raul Ramnic, numit Cursul Apei, unde s'a dat batalie grea
trei zile it dand rasboin vitejtte de amndoua partite). Ora
ce Radu a fugit la scaunul sail, la Dmbovita. Stefan 11 ur-

www.dacoromanica.ro
 75

marl in capitala, pe cAnd Rai: lu. fugi la Giurgiu, lAsAnd pe

doamna i tezaurele sale.
Stefan, dupa ce intArete pe Basarb In domnie, ridic te-
zaurele dumanului, pe doamna Maria i pe fiica ei Maria
Voclzita, cu carj se Intoarce la Suceava.
InsA dupa o lund, o armatA turceasc readuce pe Ra du. Co-
mandantul ei era Solimanbeg, care alunga pe Basarab i-1
tirmArete In Moldova pAnA la Barlad. CAnd aflA a la Va-
slui se aflA o tabArA IntAritA, Turcii se 1ntoarserA peste Du-
nAre, lAsand domn pe Radu, care mud IndatA, poate In lupta
cu Basarab.
Basarab al II-lea (1474-77) LaiotA vAzuse a nu poate
tine domnia WA voia Turcilor, le ceru dar iertare, iar ei In
lipsA de alt pretendent, II lAsara domn. PArAsi pe' Stefan 1
trecu pe partea Turcilor cu toatd inima, 1i ajutA i cu armatA
in Asia. De aceea Stefani se intoarse contra lui, chiar In toa-
mna anului 1474, ajunse pAnA la cetatea Teleajenului i o
arse, dar nu merse el pAnA In capitala Munteniei, ci aliatul
sAu din Ardeal, $tefan Batori. Acesta aezA in scaun pe
fiul lui Laiota, pe I3asarab cel tAnr, care fu larAi gonit de
Turci i de Laiotd. Ornul Turcilor ocupa tronul Munteniei
i-i insoli Inteo mare expeditiune contra Moldovei.

20. LUPTELE LUI STEFAN CU TURCII

In toamna anului 1474 Stefan 1ndreptA o scrisoare cAtre

Venetieni i cAtre papa, arAtnd pericolul ce ameninta din
-partea necredincioilor. Scrisoarea o trimetea printr'un nego-
ciator venetian care venia din rsArit, aducnd printilor cre-
Vini o scrisoare de indemn la luptA contra Turcilor din partea
lui Uzun Hasan, han turcoman in Armenia i. Persia. flasan
se luptase ani de zile cu armatele lui Mahomed, in cele din
urmA fusese Invins, i indemna pe cretini la luptA, tocmai
pecnd Mahomed biruitor se Intorcea sa reguleze socotelile
din Europa.

www.dacoromanica.ro
76

Lupta dela Podul inalt (1475). tefan n'ateptase ri

Muntenia sosirea Turcilor cad adusesera pe Laiota. El se
intri din nou In lagar la Vasluiu. Aceasta dovedete ca el
era hotarit sa se bata cu Turcii in linie de Wale regulata.
Sub steagurile lui se adunase cea mai mare arrnata roma-
neasca panala razboiul independentei. Dupa unii el avea
40.000 de Moldoveni, 5000 de Secui, 2000 de Ungud. Puterea
armata a trilor noastre se ridica la 20.000 de calareti i
pedestrai, Meat poate c armata hi Stefan sa se fi urcat
la 30.000.
Sultanul incepuse prin a cere lui Stefan tributul neplatit,
cum i predarga Chiliei i Cetatii-Albe, apoi insarcinase pe
beglerbegul (beiul beilor) Rumeliei sa-1 aduca la ascultare.
Soliman era de grigine bosniac, se numia Soliman Hadum
(eunucul) si se lupta la Scutari in Albania. Se ridica de
acolo, trecu Dunrea pela Nicopole i in rnijlocul iernei in-
cepu expedifia, poate pentruca iarna fusese tfirzie.
Turci erau dupa declarafia lui Stefan si a altor izvoare 120000,
in plus Muntenii i 20.000 de tarani bulgari. Chiar daca nu-
mrul ar fi exagerat, totui era cu mult mai mare decal al
Romanilor.
Ei nu se urcara pe Siret spre Suceava, ci se indreptara
spre Vaslui, unde era tabara romana. Planul lui Stefan fu
sa lase pustie tara in fata inaintarii Turcilor. Locuitorii 1i
gasisera ascunzisuri prin paduri departe de drumul inimicu-
lui, parte se vor ti refugiat la munte. Case, proviziuni de
iarna, cad n'au putut fi luate, au cazut prada focului. Asa a
fost rsboiul la noi, din vremea vechilor Sciti, asa s'au opus
Boerii din Africa sudica acum cativa ani puternicului imperiu
britanic.
Drumul Oita la Brlad il mai cunosteau Tura din anul
trecut, cel care ducea la Vasluiu le era necunoscut, iar ta-
bara domnului 'nu o gasiau. Locul luptei a fost mai sus de
Vasluiu, la localitatea numita astazi .1a podul de piatra* pod
-peste o apa miastinoas, lang rAul Brlad. Pe aci ducea
drumul spre lai, iar inconjurimile erau acoperite cu paduri.

www.dacoromanica.ro
 77

tefan nu precizeaza ziva luptei ci scrie langA Boboteaz .

care a fost Marti 10 lanuarie 1475. Era o zi celoasa de
nu se vedea om cu om, dar fara inghet.
Stefan asezase li pAdurea din lunca Barladului o trupa -cu
trAMbilmi 1 buciumai, cari in zorii zilei incepura sa dea
semnalul de atac. La rasunetul dealurilor si padurilor, Turcii
se reped spre pAdure si se infunda in noroiul rovinei, pe
cAnd tefan Ii impusca din spate cu tunurile sale. DupA unele
izvoare, lupta a timkt trei zile, ceeace trebuie inteles ca urr
marirea a linut doua zile, Totusi, n'a fost lupta prin surprin-
dere, nici ctigat fr pierderi mari, ba inteun moment
lupta, pArea pierduta, incAt dupa un scriitor polon, tefan ca
sarit insu in mijlocul Turcilor i le-a sfarmat aripile prin
minunata putere a, lui Dumnezeu..
tefan as fost fr mila cu cei priqi : a Mat, a tras in tap,
a respins cererile de rascumparare : tce-au cautat in tara mea
saran., daca sunt atAt de bogati ?. lar in scrisoarea sa catre
printii crestini scrie c a lost atacat de 120.000 de Turci,
ajutati de Basarab cu puterea lui, dart, ti-am biruit i i-ath
calcat in picioare si pe toti i-am trecut sub ascutiul sabii mete..
Pierderile turcesti at lost dupa unii de 100.000, dupa altii
30.000 moTti 1 15.000 prizonieri, iar cronica turceasca zice :
wsiretul voevod, care in viclenie draceasca a intrecut si pe
dracuL.. loot pe acei soldati obositi..., i-i risipi astfel Inc&
cea mai mare parte bAu colo din paharul martirilorx. Din
prada tefan trimise 36 de steaguri lui Cazimir, cum si
patru pasi.
Ca sa multumeasca lui Dumnezeu, tefean cu lop otenii
biruitori postira trei zile cu paine si cu apa, dupa cari ur-
marA zile de bucurie, in cari se detera daruri vitejilor; si se
ridicarl intre boeri multi tarani.
Scriitorii poloni ridica in slava pe invingAtor : 0 tefane,
bArbat minunat, si victorios, care singur dintre toll priptil lumii
in secolul nostru putui cAstiga asupra Turcilor o victorie
atat de mareata. Altul zice : 4t0,, bArbat minunat, in nimic
inferior ducilor eroici pe cari-i admiram

www.dacoromanica.ro
78

Tratatul cu Mateiu (1475). COntra rasbunarii turcesti,

care trebuia sa urmeze, StefAn cauta alianta regelui Mateiu,
ca unul care era deopotriva amenintat. In 1475 promise cre-
dinta regelui, ca i predecesorii Sai i ajutor contra orcui,
afara de Poloni ; regele 11 primia In grape, uitand clucrurile
i faptele de pana acurn,. Pentru cazul nenorodt cand ar fi
invins 1 ar trebui sa se adaposteasca undeva, Ii darui ce-
tatea Ciceul In partile Bistritei i Cetatea de Balta. pe Tarnave.
Expeditiunea lui Mahomed In Moldova (1476). Poto-
pul turcesc nu se revarsa Insa asupra Moldovei In anul 1475.
In acel an Turcii luara cetatea Caffa a Genovezilor i alte
cetati la mare, Mutt incercari i Imprejurul cetatilor Mol-
dovei, fArA izbanda.
Dar in anul urmator, sultanul ceru tributul pe trei ani, Chilia
i prizonieri, apoi porni spre cursul de jos al Dunatii adu-
dud cu sine pe un fiu al lui Petru Aron. Armata turceasca
dupa nne1 izvoare se urca la 200.000, dupa altele la 100.000
cu 9000 de Munteni.
Trecu Dunarea pe la Isaccea, fait mare rezistenta din
partea Moldovenilor, cad tocmai tand se apropiau Turcii,
au navalit Tatarii, arzand satele i targurile. Se pare Ca Stefan
a mers contra Tatarilor, iar capitanii lui nu s'au putut opune
-Turcilor, si s'au retras lasand tara pustie. Stefan arde I3ar-
ladul, Vasiuiul, Bacaul, Romanul i se retrage mereu. In acele
zile de groaza, asemdnate cu cele din timpul nostru, 1-a pa-
rasit credinta tarAnilor sai. Ei voiau sa-i pue la adapost
femeile i copiii, Stefan le-a dat Invoire pe 15 zile, dar ei
nu s'au mai intors. Intr'o scrisoare de mai tarziu 8cria Ve-
netienilor : .m'au Inconjurat de trei parti i m'au gasit sin gur
pe mine..
Se pare Ca In cetatea Neamtului erau boeri i tezaure, cari
nu trebuiau lasate, de aceea lupta s'a dat In apropiere de ea.
Lupta dela RAsboeni (1476). La Raul Alb, in jucletul
Neamt, se inthrise Sefan Intr'o padure, unde a fost atacat
de Mahorned, MI% succes la Inceput. Stefan respinsese frunter
armatei comandate de Soliman Hadum, sultanul era Iv perico 1

www.dacoromanica.ro
 79

un sclav futese tfcis MITA el. Attmci, sultanul bolnav i greoiu

atAdd In fruntea tenicerilor, cu steagul in mnA i cAtiga
lupta, care se prelungi pa'n n6aptea (26 fuli).
bupa sfArArnaren vitejilor, Nlahomed ajunge la Suceava,
dar nu poate coprinde cetatea, curn nu coprinsese Neamtul.
A ars Ins tArguri i sate, -trAgeau lanturi de fier pe pAmnt
ca sA afle pe sunet gropile- u grne i cu comori.
Stefan se refugiase In munti, ca sA adune pe Omni. La
12 August, Stefan Batori scrie despre el, ca despre un in-
viat din morti : a m gasit pe Stefan in munti si am aflat c
trAete*.
Turcii au jefuit, au luat mii de baeti i de fete 1 atatea
animate, de nu le puteau cuprinde campiile i luncile, dar
nici damn nou n'au pus, nici In Ora n'au rAmas, ci s'au re-
tras. Flota care venia s cucereascA cetAtile maritime s'a Inecat
Inteo furtunA, Ungurii veniau In Muntenia sA pue domn pe
Tepe, bleat un sol venetian scria : eStefan a ieit din munti
i cAlareste viteaz prin tara 1ui iar alte izvoare vorbesc de
victorii, de mii de Turd ucii, sau Inecati in DunAre.

21. SCI-11MBARI IN MUNTENIA. P1ERDEREA CETATILOR.

LUPTELE CU POLON1L MOARTEA LUI STEFAN.

Urmarea neizbAncIdi 'auditor In Moldova fu CA Basarab,

aliatul lor pierdu domnia, chiar In toamna anului -1476. Voe-
vodul Ardealului, Stefan Batori, Impreuna cu domnul Mol-
dovei pusera In locul lui pe Vlad Tepe. Domnii ambelor
tan jurarA sA lie frati. Dar domnia lui Tepe fu scurtA, cAci
Laiota veni cu Turci asupra lui, iar netnfricoatul domn primi
lupta avAnd putini ostasi. CAzu in luptA el, iar Laiot bcupa
domnia, din care este alungat In curand de propriul $Au fiu,
cu ajutorul Turcilor.
Basarab 111 (1477-1482) numit i Tepelu, a mers cu
Turcii in Ardeal i au fost bAtuti la Campul Pdinii, a mers
i in Moldova cu doi begi, dar dela Bac4u s'au tutors, cad

www.dacoromanica.ro
80

aflasera de moartga lui Mohamed. Stefan porni pp urmele

lui, ii invinse inteo lupt grea la vadul Ramnicului, Mai pe
urrna Tepelu fu ucis de Mehedinteni, iar domn ajunse Vlad
alugarul, fiu al lui Vlad Dracu. Inainte de a se intari Vlad
in domnie, in primAvara anului 1487, Stefan a alipit la Mol-
dova Craeiuna 1 tinutul Putnei, asezand hotarul la Mi !coy.
Vlad Calugarul (1482-96) era fire pasivA i aplecat spre
lucruri religioase. N'a mai incercat sA ia linutul dela tefan,
a insotit pe Turci in expeditiuni contra lui Stefan, dar
nici acesta n'a mai venit contra lui. A zidit manAstirea
Glavacioc (Vlasca) a impodobit biserici in tail i la muntele
Atos.
Pierderea Chiliei i Cetatii Albe (1484). Lui Mohamed
al II-lea ii urmA fiul ski mai mare Baiezid al II-lea sultanul
viteaz, dar fArA plAcere de rAsboaie. Ca sA facA voia ienice-
rilor porni cu corAbii 1 cu tunuri grele 1 apAru sub zidurile
Chiliei, ajutat de Vlad si de Mari. Tunurile dAramarA zi-
durile peste apArAtori si dupa opt zile cetatea cAzu, iar Ce-
tatea Alba rezistA zece zile. Atat de repede a fost cucerirea,
c pecand Stefan alerga in ajutor, Baiezid se si Intorcea in
capitala lui, dupa ce intarise cetatile. Sultanul insus numia
Chilia ccheie i poartA la toatA tara Moldovei i Ungariei.
iar Cetatea Alba cheie i poartA pentru toatA Polonia, Rusia,
Tataria..
jnehinarea dela Colomeea (1484). Stefan, sperand sl
obtie ajutor polon, se hotari sA sacrifice mandria sa i sl
se inchine in persoanA, bAtranului vanitos Kazimir. Merse la
Colomeea i ingenunchi inaintea lui in prezenta demnitarilor
poloni. Turcii insA vizitau necontenit Moldova din cele dou
cuiburi, incercand sA pue domn pe un Hruet, pope fiul lui
Petru Aron. Inteuna din aceste lupte ($cheia, Roman) Turcii
au fost batuti, iar Hruet omorit.
In urma unei expeditii, intreprinsA de Albert, fiul lui Ca-
zimir, in care se vorbia de mii de 'Mari ucisi, Cazimir in-
cheie pace cu Turcii, fapt ce a decis i pe Stefan. In 1489
se obligA la tribut i trimete ostatec pe fiul sAu Alexandru.

www.dacoromanica.ro
 81

Relatiunile lui tefan cu frlle creOine. Inchinarea catre

Cazimir, supAra mult pe Mateiu, care zicea ca i-a furat va-
salul. Papa IncercA sa-i Impace, iar Stefan, care nu primise
ajutorul sperat dela Poloni $i care se Impacase cu Turcii,
trecu acum cu Ungurii.
In 1490 muri Mateiu i pentru tronul lui se lupta Maxi-
milian de Austria, viitor imparat, cu Vladislav, fiul lui Ca-
zimir. Stefan sustinea pe Maximilian, izbuti Ina yladislav,
Incat era Inconjurat de fii lui Cazimir, cad murl i acesta
In 1492 $i Albert se urn pe tronul Poloniei. Vladislav, se
purta insa prietenos cu Stefan, caruia ii intAri stapanirea
Ciceiului $i a cetatii de Balta, pentru care Stefan construi o
biserica la Vad (pe Some$) cti o episcopie dependenta de
Suceava.
Cu Ivan cel Mare, printul Moscovei, a stat Irrrelatiuni de
prietenie $i a devenit chiar cuscru, spre a-I avea aliat contra
Mari lor. A casatorit pe fata sa Elena cu loan, fiul printului.
Acesta Insa a murit, Elena $i cu fiul ei au fost inchi$1 prin
intrigile dela curte, Inc& din aceasta parte Stefan a avut zile
posomorite.
Luptele cu Polonii. cosmin (1497) Urma$ul lui Cazimir
era tank visator la lucruri imposibile. Voia sa ia Moldova
dela Stefan i s'o dea unui frate al salt, care singur rAma-
sese fAr coroanA. Facu pregatiri mari, chema cavaleri Teutoni,
Lituanieni, Silezieni $1 'Astra secret mare e de-4 pricepe ea
haina de pe mine Vie gandul meu in foc o a$ baga* zicea
el. In zadar Ricercau multi sa-1 abata dela gandul rat'.
Regele adunA 50-80000 cu artilerie grea i porni spre
Moldova, pela mijlocul lunei August. El zicea CA merge sa.
cucereasca cetatile dela Turci, Stefan ii promisese c va
veni sa se IntAlneascA la gurile Dunarii, iar and regele se
apropie de Nistru ii trimese multe lucruri printr'un sol. Re-
gele, in loc sA coboare pe Nistru, II trece i intrA In Mol-
dova, iar o nouA solie a lui Stefan o aresteaza. Stefan se
retrage spre Roman, tocmind in leafa 2000 de Turci $i ce-
rand ajutor dela Ardeleni, unde era voevod Bartolomeu
6
www.dacoromanica.ro
82

Dragfi, urma al vechilor voevozi maramureseni. Albert ataca

Suceava, care rezista si. care repara noaptea pagubele facute
ziva. Pierderile pricinuite de asediati, frica de sosirea lui
Stefan, lipsa de proviziuni, facurA pe Albert sa primeasca_
mijlocirea salvatoare a lui Drag ft.
Se cerea libera intoarcere a Polonilor. Stefan primi cu
adaosul enumai sA nu MO pagube2,. Aceasta insa nu se
putea, cAd Polonii n'aveau proviziuni si fiindcA nu Oneau
invoiala, nu a tinut-o nici el. li ataca la Cosmin, and treceau
prin padure, a ucis si a prins o multime din ei, incat un
scriitor martor al expeditiunii, spune : goastea regelui a su-
ferit o catastrofA*.
In aceleasi zile, Boldur Vornicul, sfarAmA la Lentegi, o ar-
math, care venia Polonilor in ajutor, iaer In anul urmator se
da vole Turcilor si TAtarilor sa treaca in Polonia prin Mol-
dova. Stefan ajungea in 1498 pana la Lemberg. In cele din
urma Ungurii mijlocira o pace, In care nu se mai vorbia de
vasalitate, nici de omagiu, ci de ajutor reciproc contra Tur-
cilor (1499). Nefericitul rege nici nu mai till mult si-i urma
fratele sau Alexandra (1501). Stefan ocupase Pocutia si
chema pe Poloni la judecata, cerAnd ca Ungurii sa. judece,
daca el sau Polonii au dreptate. Polonii nu veniau la Jude-
cata, dar nici rasboiu nu indrazniau sa faca, that Pocutia
era ocupata, dar Polonii nu recunosteau ocupatia.
Moartea lui tefan. In 2 lulie 1504, s'a stins marele
domn, batran ca biblicul David, cu care singur se va fi ase-
muit. De mult timp suferia de podagra la mAini si la pi-
cioare, Meat nu le putea misc.% Pe patul de moarte, auzind
t A o parte de boeri nu vor domn pe fiul sau Bogdan, ci pe
Stefan, But lui Alexandru, ceru sa-I ducA in mijlocul lor.
Acolo poruncl sa taie capetele rasvratitorilor. Astfel, marele
domn asigura opera, pe cat se putea prevedea omeneste.
Familia lui tefan. Mama lui Stefan era munteanca,
poate din familia lui Mircea cel Mare si se numia Oltea,
in calugarie Maria. Desl nu mai trAia in zilele dela Rasboieni,
se povestia cA se gAsia In cetate si and Stefan a vrut sA

www.dacoromanica.ro
 83

intre sA se adAposteascA acolo, ea I-a indemnat sA-i facA

datoria a cA paserea In cuibul sAu piere).
0 sorA a lui Stefan, Maria se mAritase cu $endrea, care
aparase Dunarea contra lui Mohamed.
Fiul cel mai mare al lui Stefan, Alexandra, a murit la CONS
tan tinopole. .

Din cAsAtoria cu Evdochia, printesa din Chiev, a avut pe

Elena, iar dintealtA casAtorie cu o printesa bizantinA, Maria
din Mangup (Crimeea) n'a avid'
copii. Bogdan era fiul Mari!, fata
lui Radu cel Frumos.
InsemnAtatea lui tefan cel
Mare. Domnia lui Stefan a fost
cea mai lungs pAnd la regele Carol,
sfintit prin zidiri de biserici 0
de manAstiri, incdt numele lui aco-
pere pe al tutulor domnilor, pe al
tutulor intemeietorilor de cetAti .,i
de lAcapri sfinte in traditia po-
porului.
El a erarhizat boeriile (intdiu
mitropolitul, al doilea poi tarul Su-
cevei...) Boeri se ridicau i dintre
strAini : unguri ($andru, $(ibor)
germani, greci (Cldracola) litvani.
Locuitorii duceau viata usoarA Doarnna Maria (perdea pe mormAnt)
probA multimea tArgurilor, privi-
legiile negustorllor. Erau bani de tara dar mai multi strAini,
adui prin comert.
Pe lAnga mitropolia Sucevei, erau episcopii la Roman *i
la Radauti. ManAstirile vechi (Neamtut, Pobrgta, Bistf ta,
Moldavita) au fost Intrecute de Patna, destinatA a fi IA casul
lui de veci. Apoi a construit manAstirile Voronet i Humor.
Afar% de manastiri construite cu scop ca sA serveascA 1
de apArare, a construit biserici pretutindeni, unde 11 legau o
amintire, cum i acolo unde vedea desvoltarea unui ora. La
www.dacoromanica.ro
84

Reisboeni, In amintirea luptei, la Borzeti in amintirea copi-

lrii, la Reuseni, in amintirea uciderii iltalui ski, la Suceava,
la Hui, la Vaslui, la Piatra, la Botoani.
ameteestelffilba..enworanceasnuatase
-44t.1
,

ITINFIE111-1Flt
lad'
,;:410,,;
E--.
cr*i
.G.N. .
.43. ,/ 11,

'Z-7-11;
?,E
=
Q.=
<=>
t,

(Putne).
I ..
C...,
-El.'.
c"'n

A 1:-+-
.4. .--1,
ft,..,.7,
4-4) t-.
C-..,

= f

72_ste4k c--,
ne2C.%)001111:1,

1 ',4'.1.flflKL1111-13 ,

nlirteitO!

Peste hotare, t construit biseria la Ramnicu-Srat, in

amintirea luptelor cu domnii munteni, La Vad a Intemeiat
episcopie i a contribuit astfel la deteptarea Romnilor de
peste munti.
www.dacoromanica.ro
 85

La muntele Atos a zidit bisericA 1 a trimes un steag,

care in urma marelui rasboiu s'a claruit tarii noastre.
Aceasta activitate religioasa a inspirat pe cronicarul de
mai tarziu sA scrie cl 1-au Ingropat .tara cu muhd jale 1
plangere in mandstire in Putna, care era de dansul zidita.
Atata jale era, de plangea toli ca dupa un parinte al sau..
In secolul liii tefan apar priinele texte in limba roma-
neasca, parti din noul testament gasite la .Voronet i numite
co dicele voronetian.
Llmba se deosebia mult de cea de azi, dar tot se poate
intelege. lata o fraza : .Cati Amu Intru Hristos Isus botezase
intru Hristos invetituva.. Cali acum in Cristos Isus se bo-
teaza in Cristos se imbracA.

RADU CEL MARE, BOGDAN CEL ORB, NEAGOE

BASARAB, RADU DE LA AFUMATI, STEFANITA

Radul eel Mare (1496-1508) Fiul lui Vla d Calugarul n'a dom-
nit mult nici n'a facut rasboae, dar a meritat numele de mare
prin iubirea de Intocrnire a tarii, prin organizarea bisericii. Fire
religioasa i bolnavicioasa, el tinea pacea cu Turcii, dei tinea pe
regele unguresc in curent cu micarile bor. Tributul se urcase la
8000 de galbeni, dar cuvantul bd avea greutate la Turci,
cad odata a mijlocit pace, impreuna cu Stefan, Intre ei i
cretini.
Bogdan a navalit In Muntenia, dar prin mijlocirea unui
calugar de neam se Impaca i hal in prietenie cu Radu.
Cat de mult II pretuia Baiezid se vede din faptul, ca re-
voltandu-se ienicerii din min ca sultanul nu e iubitor de rAs-
boaie, acesta le spunea cd Poate fi cineva domn vrednic i
farA sA mearga la rasboiu, cum a fost Radu al Munteniei.
Schimbarile dese de Domni facusera ca Muntenia sA ra-
male In urma Moldovei. Orae erau mai putine, manastiri
mai mici, capitala nefixata. Radu strabatea tara ca sa im-
parta. dreptate, jar pentru Indreptarea bisericii aduse din

www.dacoromanica.ro
86

Constantinopole pe un fost patriarh, Nifon. Acesta aduna

un sinod 5i regul, ca pe tang mitropolit sa mai fie doi
episcopi,--unul a: Severinului, altul al Buzau lui. Mai pe urma
patriarhul se amesteca prea mult in afacerile Orli, de aceea
domnul H incarca de daruri 5i-1 trimise din tall. Patriarhul
suparat, aftirisi pe domn i tara. Nu mutt in urtna a murit
eat domnul, care s'a inmormantat in manastirea Dealul
(1508) cat 5i Nifon.
Bogdan cel Orb (1504-1517). Bogdan se nume5te orb
sau chior, din cauza cali pierduse un ochiu in rasboiu.
Avand ambitie s fie cumnat cu regele Poloniei, ceru in
castorie pe sora lui, Elisabeta, i-i darui Pocutia. Regele
primi darul iar pe printesa nu o trimise, ca una ce era
catolica. Bogdan incerca iar, Wand concesii catolicismului,
dar din nou fu refuzat 5i atunci navali in Polonia, ajunse
;Ana la Lemberg, dar 5i Polonii intrara in Moldova i ar-
sera mai multe ora5e. In cele din urma se facu pace prin
mijlocirea Ungurilor, iar Bogdan se casatori cu o doamna
din tart.
Bogdan se cuminti 5i de nevoie, cad Ttarii jefuisera
groaznic, iar fiul lui Baiezid, &tun, se revoltase contra tata-
lui sat' 5i inflintase o putere mare la Dunare. Din nenoro-
cire, rasvratitul a mers contra lui Baiezid, I-a detronat, dar
n'a venit contra cretinilor, ci s'a dus contra Perilor 5i a
Egiptului.
S'a crezut ca Bogdan a inchinat Moldova Turcilor prin
logofatul Taut, insa 5tim ca inchinarea a facut-o Petru Aron,
Bogdan numai a repetat-o.
Bogan a murit destul de tanr (1517) lasand un copil,
Stefdnitd, sub epitropia boerilor, printre cari se distingea
hatmanul Luca Arbure.
Neagoe (1512-21). In Muntenia, dupa moartea lui Radu,
a dotrnit Mihnea, fiul lui Tepe5, crud i rau incat a fost
gonit de boeri. Se ridicasera atunci boerii craiove5ti 9 nu-

I) Barba, Parvu, Danciu, Radu.

www.dacoromanica.ro
 87

miti aa dupA satul lor, Craiova, construiser manAstirea

Bistrifa i deteserA pe o fatA din familia lor dupa domnul
Tepelu; /ink voiau sl facA domn pe acel nepot ce se
chema Neagoe. Au rasturnat dupa Mihnea i pe altul VlAdut,
fiul cAlugarului, in cele din urmA au ridicat pe Neagoe.
Neagoe a fost continualarul
lui Radu cel Mare, de1 In
scrisorile luPctre Braoveni
se aratA cu destulA energie.
Ca sa-i rAscumpere pa-
catul, c a omorit pe Vladut,
a adus patriarhi, episcopi i
calugAri de au fAcut slu_be
marl bisericeti, apoi aduse
in tara osArnintele patriar-
hului Nifon i le-a aezat
in sicriu preps. A ridicat
bisericA la Atos, a reparat
tot acolo manAstiri, i a adus
apa tat urloiul* Lui se da-
torete biserica Sf. Nicolae
din Braov.
Era cAsAtorit cu Mi lila,
din neamul printilor sarbi,
de aceea Despina* Opera
cea mai insemnatA a acestor
printi luminati este mAnAsti-
MAkitstirea Dealului.
rea Curtii de Arge, unde se
afl inmormantati.
Cultura In Muntenia. Sub domniile papice ale lui Radu
1 Neagoe, Muntenia s'a ridicat mult in culturA i in bunk
stare.
Capita la dela Arge decAdea, nefiind pe o cale comercialA,
dar Campulung, Targor, Floreti, Gherghita, Bucureti, ca-
pitala lui Radu cel Frumos, se ridicau, precum se ridica i
Craiova in Oltenia.

www.dacoromanica.ro
88

In manastirea Craiovestilor, Bistrita, calugarii se ocupau

cu copierea cartilor, cu lucrarea podoabelor bisericesti, ca Ifl
manstirile Moldovei.
In alte manastiri nu s'a desvoltat atata activitate. Snagovul,
care se zice ca e construit de Tepes, se pare ca a mai veche.
Radu cel Frumos construise Ringanul, care nu se mai pas-
treazd.
Radu cel Mare a 1ntre -ut Insa pe tatal sau, chiar bisericile
lui tefan cel Mare, prin Mniistirea Dealului, de langa
Targoviste. Aceasta manastire sta i In zilele noastre, asa
cum a construit-o Radu, un bloc de piatra, rezistand timpu-
lui i gustului oamen lor. Este asezata pe un deal ce domina
vechia capitala. Are trei turnuri, Impletituri de linii fine in
marmura (arabescuri) ziduri groase si solide. Aci este mor-
manful lui Radu, aci s'a adus caput lui Mihai Viteazul.
Neagoe a zidit insa cea mai frumoasa biserica, nu numai.
din Wile noastre, dar chiar din tarile vecine cu noi.
Ca O. despagubeasca vechia capitala pentru mutarea mitro-
polii, a construit acolo manastirea Curtii de Arge. Inalta
numai de 31 de metri, foarte proportionata, este construita
din piatra, cu patru turnuri, dintre cari cele doud din fata
au ferestrele oblice, aplecate dinafara innauntru, una spre alta,
par'ca ar tinde sa se 1rnpreune. In fata bisericii este un um-
brar de marmurd, sustinut pe stalpi, spre a servi la ruga-
ciunile ce se fac afara din biserica. Sapaturi pe pereti si la
ferestre, stalpii din interior (12) fac din aceasta biserica ceva
unic. Din nenorocire, biserica a fost reparata ladical, incat
nu este asa cum au admirat-o intemeetorii ei.
In ea se afla morrniutul lui Neagoe si al doaninei Milita,
care a mai trait dupa el vreo 30 de ani i a niurit caluga-
rita. Tot acolo si au ales deocam data repaos primii regi ai
Romaniei, Carol si Elisabeta. Neagoe a mai ridicat mitropolia
din Targoviste, care din nenorocire a fost reconstruita In
zilele noastre din temelie i sta Inca neterminata.
Primele Carti Tipiirite. Radu a adus in tarl pe Macarie,
tin Muntenegrean, care invatase In Venetia arta tipografiei.

www.dacoromanica.ro
 89

In anul 1508 s'a tipArit un leturghier, slujba leturghiei, in sla-

voneVe, iar in anii urmAtori s'au tiparit alte carp. Aceast

mare inventiune era pretuita In tam noastrA, numai la 50 de

ani dela aparitiunea ei, pe _and In Rusia n'a fosl primitA deck
dupA mai mult de o sutl, iar In Turcia fusese interzisa ca

www.dacoromanica.ro
90

o ,inventiune diabolicli De aceea fugise Macarie din Turcia

la noi, cari nu eram la ordinul Turcilor, cari 1-am primit pe
Macarie, cum primisem mai Inainte pe Nicodim. In 4oata Tur-
cia nu se auzia sunet de clopot, pe and la noi alugArii
ortodoci de peste Dunre nu se mai saturau auzindu-le.
Cartile tiprite de domnii muntenii nu se intrebuintau numai
tt Muntenia ci se trimeteau In dar la toate bisericile cu limba
slavona : peste munti, In Moldova, In peninsula balcanicl.

Fereastra (Argil).

Radu dela Afumati (1525-29). Neagoe a murit destul

de tnr, lasand un copil Teodosie. Contra lui i a boerilor
craioveti, se ridicar ins boerii buzoeni, provocara un ir
de rsboaie, In cari se amesteca 1 un paa Maimed, care
zicea c2i se trage din Basarabeti i inea pe domni sub epi-
tropia sa, [Ana izbutir s ridice domn pe Radu dela Afu-
mati (Ilfov) fiu neligitim al lui Radu.
El a dat multe lupte mici cu Turcii, s'a refugiat In Ardeal
la voevodul loan Zapolia, !Ana ce Turcii ii chemara la Con-
stantinopole i-i detera domnia. In zilele lui, Turcii au dat
Ungariei lovikra la Mohaci, i n'a ramas dect Ardealul,
vasal Osmanilor, ca 1 tArile noastre. Craiovetii se revoltara.

www.dacoromanica.ro
 91

contra lui Radu si-1 surprinserA Trite() bisericA din Ramnicul

Valcii. Corpul lui fu adus si 1nmormantat In manAstirea Ar-
gesului, unde o frumoasA inscriptie InsirA luptele lui (20)
cu Turcii.
$tefAnitA Von (1517-27). Cat timp Arbure a condus
Moldova, a Incheiat cu Polonii un tratat de ajutor reciproc
contra Turcilor, dar tefAnitA, ajungand major 1ncepu sA ho-
tArascA lucrurile dupA capul ski fArA experientA. Se supara
cu Polonii, cad nu voiau sA-i dea in cAsAtorie o printesa,
pune sA ucidA pe Arbure si. pe fiii lui, incepe luptA cu Radu
pentru o fatA a lui Neagoe, In cele din urmA ia pe Stana,
fiica aceluias. A cAstigat o luptA contra Turcilor, InsA boerii,
temandu-se de mai mad cruzimi din partea lui, se Inteleg
cu doamna Stana si-I omoarA prin otravA, chiamA apci:1 la
dornnie pe un fiu neligitim al lui tefan, pe Petru Rams,

23. ROMANII DIN UNGARIA. PETRU RAR4

Starea Rominilor sub Mateiu Corvin. Sub Mateiu, Ro-

manii n'au mai Indeplinit rol militar contra Turcilor, totusi s'au
vAzut individualitati puternice, ca Paul Chenezul, pan de,
Timisoara, Invingatorul `din Cmpul Pdinii. Mateiu avea ochii
spre apus, unde voi sa. ajungA ImpArat, si pentru Romani
simtia numai pornirea ce simte un stpan mare cAtre sdraci,
cum se zicea atunci taranilor, dar nu inclinarea unuia
cdtre cei de un neam cu el. In certele dintre Romani 1 Sasi
dA dreptate acestora, tinutul FagArasului It dete Sasilor, dui:4
domnia lui Tepes, iar cetatea o dete altora.
Ins din timpul lui Incepe viata religioasA a Romanilm Se
gAsiau egumeni, veniau In trecere vlAdici greci, iar dela *tefan
Incepe episcopia Vadului, pe and Radu cel mare a creat
episcopia Geoagiul.
Dupa cAderea Ungariei domnii fac expeditii In Transilvania,
din ordinul Turcilor, iar din contactul Romanilor (Le aici cu
cei de dincolo, incepe formarea unei constiinte nationale.

www.dacoromanica.ro
92

Rscoale taranesti. Cu cat creteau privilegiile nobililor cu

atat creteau nemultumirile taranilor. In 1514 izbucni rasgoala
secuiului Doja, la care luara parte insemnata si Romanii. Se
predicase cruciata contra Turcilor i rnultime de tarani lua-
sera armele, mai pe urma se oprise cruciata, cad ramaneau
moiile nelucrate, dar taranii Intoarsera armele contra stapa-
nilor. Au fost arderi, maceluri, Oita ce loan Zapolia abia a
inabusit rascoala sub zidurile Temioarei. Doja a fost fript i
dat spre mancare capitanilor lui, flamanziti 'Ana la moarte,
dar ura ramanea nestins la tarani, tocmai, cand Soliman
venia asupra Ungariei.
Vestitul legiuitor Verbdczi a luat taranilor dreprul de a
purta arma, de a poseda pamant, de a se frnbraca asemuit
nobililor i la aceste ingradiri taranii, mai ales Romanii ras-
pundeau cu furturi, cu puneri de ;oc, cu pradaciuni.
Mohaci (1526). De certele din Ungaria profitard Turcii.
Soliman al II-lea veni CU toata puterea lui contra regelui Lu-
dovic al 11-lea, care n'avea cleat 20000 de cavaleri. La Mo-
haci Turcii ies biruitori, regeIe ii gsete moartea cufundat
calare inteo mocirla cu noroiu, Buda ajunge capitala unui
pa. Intre Unguri se fac cloud partide, unul care t,inea cu
Ferdinand de Austria, cumnatul regelui mort, altul care pre-
fera suzeranitatea turceascd sub loan Zapolia, voevodul Ar-
dealului. Acesta fu Intarit de Soliman Inteo situatie aserna-
nata cu a domnilor nostri, purta lupte contra lui Ferdinand,
si ceru ajutoarele domnilor notri.
Domni in Muntenia. Radu Paisie (1535-45). Dupa u-
ciderea lui Radu dela Afumati, mai multi domni au fost ridi-
cati de boeri i rasturnati, cum a fost Vintild din Slatina, al
carui nume II poarta manastirea Vintil Vodd din Buzau. Mai
mult a domnit Radu Paisie, fiu al lui Radu cel Mare, calugar,
unul din cei dintaiu egumeni ai manastirii de Arge. In zilele
Iui au luat Turcii Braila (1540) iar dupd zece ani de domnie
1-au exilat In Egipt.
Petru Rares (1527-1538 si 1541-45). Petru Rare avea
multe din calitatile tatalui sau : ambitie, indrzneala, vitejie,

www.dacoromanica.ro
 93

religiozitate, Insa nu-si tinea cuvantul dat, ciuta sa inspire mai

mult frica dee& iubire i respect. El stapania In Ardeal ce-
tatile lui Stefan, voi sa mai adaoge la ele, folosindu-se de
lupta dintre Ferdinand 1 Zapolia, insa nu tinea sincer cu nici-
unul. Mai Intdiu se Intelese at Ferdinand, care-i promise
cetatea Bistrila, dar cAnd Soliman trecu prin Ungaria, ca sa
asedieze Viena (1529) trecu de partea lui Zapolia, care si el
Ii promise Bistrita i Incepu lupte cu Sasii, partizanii lui Fer-
dinand. Vornicul Grozav btu pe partizanii lui Ferdinand la
Feldioara (1529) si le lua toata artileria. Petru trecu de mai
mune ori muntii, IncercAnd zadarnic sa clicereasca cetatile
saseti Braovul 1 Bistrita, pAna In cele din urma se mul-
tumeste cu surne de bani drept rascumparare. Gandul lui nu
era insa sa cAtige bani ci sa uneasca Ardealul cu Moldova.
Unor soli le striga sunteti sup-gii mei, cuceriti cu sabia....
ce domni mai puteti avea ? *
lnsa nu tia sa pastreze prin blAndete ceeace cAstigase prin
rasboiu. In loc sa fie bland i drept cu stipusii, in loc sa caute
salt intareasca autoritatea In Ardeal, provoaca pe Poloni.
Obertyn (1531) Aducnduii aminte de stapanirea Pocutiei,
el cere voie Turcilor sa Inceapa lupta cu Polonii. Ca sa aiba
pretext, roaga pe regele polon, ca sa-1 ajute la plata tribu-
tului i fiind refuzat, ocupa Pocutia (1531). Polonii se rnicau
greu, mai ales a se temeau sa nu supere pe Turd, suze-
ranii Moldovei. Aveau Insa un general capabil, loan Tarnowschi,
care relua Pocutia'si cAnd Petru veni cu armata numeroasa
gasi pe Poloni la Obertyn, Intariti inteun lagar. Dupa trei
zile de atac, Petru se retrase Invins i ranit, parasind lagarul
si toata artileria. Bucuria Polonilor a fost mare, dar Petru
a strAns armata noua de Turci, Ttani, SArbi, a patruns in
Polonia jefuind, 'Ana ce izbuti Zapolia s faca o intelegere,
cad se ivise un Mimic nou In Ardeal.
La curtea lui Soliman catigase mare putere un venetian,
Gritti, caruia sultanul Ii Incredintase grijile tarilor dela Du-
nare, pe and era ocupat cu lupte In Asia. Gritti veni in
Ardeal i s purta ca un rege, jaclecAnd I ucizand. Se zicea

www.dacoromanica.ro
94

ca voete sa se fad rege unguresc, Lusa voevodul $tefan

Mai lat It Inchise In Mediag, pe Gritti i pe fiii lui. Asediatul
ceru ajutor dela domnii notrii, i pecand Vintila nu se mica
Petru linea cu vorba i pe Mai lat 1 pe Gritti. Acesta, -in cele
din urma se predete Moldovenilor 1 pert atat el, cat i fill
lui 1 toti Turcii, cari-i Insotiau.
Petru provocase pe Turci i nu se Impacase definitiv nici
cu Polonii, cu cari avu o lupta grea, dupa care pierdu Hotinul.
Soliman In Moldova (1538). Petru izbutise sa fie ame-
nintat de toate partile : Poloni In Hotin, Tatari la Nistru,
Turd la Dunare, Munteni la Milcov, Zapolia paralizat, ne-
tiind ce se va alege de el. Sultanul pleca Impotriva lui ju-
rand sa-1 calce In picioarele cailor. Petru nu avea cu sine
nici pe boeri, nici tara.
Soliman trecu Dunarea pela Isaccea, inainta In Basarabia,
aducand un pretedent, care avea mai mult drept la tron,
cad se numia $tefan, fiul lui Alexandru. Petru, parasit de
toti, fugl In munti ca s treaca la Ciceiu, unde ii trimesese
familia. S'a oprit la manastirea Bistrita 1 in rugaciuni cu
lacrami a plans greelile sale, apoi a Intalnit nite pescari, a
trecut vama cu ei, zicand ca duce pete de vanzare 1 a
scapat la Ciceiu.
Soliman fu primit de boeri, cari se rugara sa le dea domn
pe Stefan. Apoi a ocupat Soliman TIghina, unde a ridicat un
castel Bender (poarta) 1 Tighina s'a numit In urma Bender,
adica poarta pe unde se poate intra In tara. Tot atunci a
luat tara pana la raul Bdcul i a facut-o rata' (tinut) al ce-
tatitor turceti
Stefan LAcustA (1538-90). Nepotul marelui Stefan se do-
vedi om de nimic. Crescut In Constantinopole, cumnat cu
Soliman, nu iubia tara, de aceea a fost omorit de boieri.
Se numete Lacusta, din cauza unei pustiiri mari pricinuit
de venirea lacustelor sub domnia lui.
Petru Rareq a doua oar. In Ciceiu, Petru fu asediat de
Zapolia i ramase In castel ca un prizonier, Oita izbuti sa
trimeata la Constantinopole o scrisoare tradusa In sarbete

www.dacoromanica.ro
 95

de doamna Elena. In acea scrisoare cerea iertare, promitea

creterea tributului i cerea o garda de ieniceri. Sultanul
11 chem la Constantinopole i fiinda aflase de uciderea lui
tefan, de moartea lui Zapo lia, dela care ramanea numai un
copil minor, .II numi domn.
Boerii Ii ieira Inainte pana la Braila i se rugara sa-i erte.
Petru nu mai avea Insa Increderea tineretii. Ar fi vrut sa.
atace Tighina, Insa se temea de Poloni.
In 1541, tefan Mailat nu voi sa asculte de fiul lui Za-
polia, numit loan Sigismund, i Soliman insarcina pe Paisie
i pe Petru sa aduca la ascultare pe rebel. Petru asedi pe
Mailat In ROI-a i-1 decise prin promisiuni sa se predea,
apoi II trimise la Constantinopole, unde a fost Inchis intr'o
vestita inchisoare pand la moarte.
0 singura data se mai detepta In inima lui Petru dorul
de fapte Indraznete. Turcii ocupasera Buda in 1541 1 Ger-
mania tremura de frica lor. Se proecta o cruciata, in cap cu
loachirn de Brandenburg, care Incepu tratari cu Petru ca sa
faca i el parte din cruciata. S'a Incheiat un tratat prin. care
acesta se obliga sa procure cretinilor tiri dela Turci, sa le
procure 30000 de vite *cu prer drept* iar In timpul luptei
sa prinza pc Sultan viu sau mort. Deocamdata Petru a Im-
prumutat pe marcgraf cu 200000 de florini, dar cruciata nu s'a -
facut, nici banii nu s'au mai Intors. Actul de Imprumut s'a
rascurnparat peste vre-o 150 de ani pe o sum neinsemnata.
In 1546 se stinse Petru i fu Inmormntat In manastirea sa
Pobrata. 1-a urmat fiul sau lliq.

24. DOMNII PANALA SUIREA LUI MIHAI PE TRON.

Mircea Ciobanu (1545-1554 i 1558-59). Dupa exilarea

lui Radu Paisie, Turcii numira domn pe alt fiu al lui Radu
cel Mare, pe Mircea, numit Ciobanul, din cauza ca Muse
comerciu cu oi (gealep) pentru hrana Constantinopolei. A
luat in casatorie pe o fata a lui Petru Rarq, pe doamna

www.dacoromanica.ro
96

Chiajna, vestita prin ambitia i prin intrigile ei. Mircea din

relatiile sale cu Turcii irnprumutase porniri sangeroase azia-
tice. Ucidea pe boeri fAr crutare, numai din placerea de a
varsa sange. Ca sA iie In apropierea prietenilor sai s'a aezat
in Bucureti, unde a construit biserica Curtea Veche. Aci s'a
i ingropat, dupace a murit in a doua domnie.
Patravu eel bun (1554-1557). A domnit intre cele cloud
domnii ale lui Mircea. El era fiul lui Radu Paisie i a meritat
numele de bun pentru blandetea i religiozitatea lui. A murit
in domnie, lasand un fiu legitim i unul nelegitim, care va
Ii marele Mihai.
Alexandru Lapuneanu (1552-1561 1 1564-68). Ilia
Rare s'a dovedit domn rau i farl iubire de Ora. Traise
in Constantinopole si-i placea sa traeasca dupa obiceiurile
Turcilor. A parasit tara dupa cinci ani i s'a fAcut mahoniedan.
Fratele ski Stefan, ca sa se arate ca e religios, incepe sA
persecute pe Armeni, altA nebunie, cad Rom Anil nici credinta
lor n'o impun altora, nici alta straina nu primesc. Dupa o
dorrrnie scurtA, a fost strapuns cu sAbiile de boeri, earl ri-
dicarA domn pe un boer, apoi pe un fiu nelegitim al lui
Bogdan cel orb adONdin Po Ionia. Noul domn se chema
Pare stolnicul (din Lapuna) dar lua numele de Alexandru i
se casAtori cu alto. fata a lui Petra Rare, numita Ruxanda.
Lapuneanu a luat de model pe cumnatul su Ciobanu i a
fost spaitna boerilor. S'a umilit fata de Poloni, cu cari a In-
cheiat tratat umilitor i fata de Turci, la al caror ordin a
intrat in Ardeal, ca sA apere tronul lui loan Sigismund.
In a doua domnie a ucis la un ospat 47 de boerl. FatA
de Turci era insA sluga plecata. A mutat capitala in Iai,
pa sa fie mai aproape de cetatile turceti, a i ars toate ce-
tatile, afara de Hotin, tot ca sa faca placere Turcilor. Cazand
bolnav, a recomandat sa-1 calugareasca in ultimele momente,
de sigur cu gandul ca renaterea prin calugarie Ii va aduce
iertarea atator crime. Crezandu-1 pe moarte, 1-au calugarit
i i-au pus numele de Pahomie. S'a deteptat insa, 1 vazand
noua sa stare, se zice ca s'a infuriat i a amenintat, Ca de
se va scula va popl i el pe unii. De frica, 1-au otravit.
www.dacoromanica.ro
 97

Petru cel Tatar (1559-1568). La moartea lui Mircea Cio-

banu, doamna Chiajna izbuteste sa asigure domnia fiului sau
Petre cel Tanar, om cu totul deosebit de tatal sau, bland si
religios. Chlajna avp un prieten mare In Constantinopole,
pe $aitan-Oglu, s'a certat insa cu el ca n'a vrut sa-i dea in
casatorie o fata i peste doi ani Petru a pierdut domnia,
apoi i viata.
In locul lui Petru, s'a numit un urma al lui Mihnea cel
rau, unul Alexandra, care pare sa fi fost de asemenea o fire
blanda. A construit manastirea Plumbuita (Bucuresti) si a in-
curajat tiparirea de carti. A murit In domnie si a lasat un
copil minor, Mihnea, care cu o intrerupere a domnit pana
aproape de Mihai (1591). Des-
tul de tartar, s'a facut maho-
---
-

metan, cu gand Ca va fi numit

un fel de pasa asupra tarii.
S'a luptat contra lui Mihai. El
e Mihnea Turcitul,
loan Vasil lc Despot (1561- CI

63). In prima domnie a lui LA-

pusneanu, venise la curte un
Crec frumos, tartar, Invatat, care
zicea ca se trage din familia Despot-Voda (monet1).
Imparatului Heraclie, chiar din
eroul fferacles. Spunea ca tatal lui a fost marchis de Samos,
el Insus fusese capitan In armata lui Carol Cvintul, prieten
LU marii reformatori, Luther si Melanhton. Boerii Incantati
incep sa creaza c ar putea fi dom.) dar Lapusneanu Incepe
sa priceapA. Strainul fuge, vine cu ajutoare straine, dar e
batut, adoarme pe Lapusneanu, raspandind svonul ca a murit,
Isi celebrase chiar Inmormantarea, vine a doua oarA cu ajutor
dela Ferdinand de Austria, cumpArA chlar pe comandanttil
Mope 1 alunga pe Alexandru.
Ca domn avea ambitiuni mari. Plantlia sa ia Ardealul
Muntenia, a batut mopete frumoase de aur si argint, a deschis
7

www.dacoromanica.ro
98

o universitate la Cotnari, cu un profesor german si voia sa

aduca profesor i pe ginerele lui Me lanhton.
Insa Ii lipsia lui Despot simtul realittii. Nemultumia pe
Ardeleni i pe Munjeni, ridica Impotriva-i pe Moldoveni, prin
nerespectarea obiceiurilor 1 religiunii. Voia sa faca pe Ro-
mani reformati, lua odoarele bisericesti, ca sa bata bani, pu-
nea biruri grele. De aceea boerii au ridicat domn pe hatma-
nul $tefan Toma, care I-a litchis in Suceava. Dupa catva
timp, Despot a deschis portile cetatii si a esit Inaintea boe-
rilor imbracat domneste, ca domn, caruia A s'a depus jura-
mant. Insa Toma I-a lovit cu buzduganul i 1-a ucis. Dar
domnia s'a dat la Constantinopole lui Lapuneanu, iar Tomsa
fuge in Polonia, unde a fost taiat ca sa nu fie dat Turcilor.
loan Vod cel cumplit (1572-74). La moartea liii Lpus-
neanu, a ramas un copil fara experienta numit Bogdan, care-
a domnit usuratec patru ani. Tot trecea In Polonia pentru
petreceri, pana odata a fost prins de un nobil. Boerii recta--
marl la Constantinopole, de unde se trimese un Armean, loan,.
incat and Bogdan se Intoarse din Polonia, gasi fronul ocupat.
loan se chema Armeanul cad era fiul lui Stefanita cu o
Armeanca. Dusese o viala plina de aventuri. Incercase sa ia
eomnia cu ajutoare dela Poloni, dela Mari, dela imperiu.
In cele din urma se aezase la Constantinopole, ca negustor-
de pietre scumpe.
loan cel cumplit este un premergator al lui Mihai.
A facut Imbunatatiri In tara, !Aland moneta mica, fiindca
e mai trebuincioasa de cat cea mare. S'a amestecat In ata-
cerile mari ale timpului sau. Dar fapt de mare importanta,
a fost rascoala contra Turcilor.
Momiti prin ridicarea tributului, Turcii numira pe Petru
Schioput In locul lui loan. Acestuia Turcii Ii cerura sau sa
plateasca tributul Indoit, sau sa lase domnia, dar bail nu
primi nici una nici alta, ci.i caut aliati ca sa se apere.
Cheraa In ajutor pe Cazaci, cari formau o cavalerie cretina
in sudul Rusiei, totdeauna in lupta cu Turcii, cum ertl Ta-
tarii pe partea acestora.

www.dacoromanica.ro
 99

Lupte. Fara sa astepte sosirea MuntenHor cu Alexandru

care venia sa instaleze pe fratele sau Petru, el infra In Mun-
tenia, birueste la Jilige, intra In Bucuresti, unde pune domn
nou, se Intoarce apoi asupra Brai lei, jefueste orasul, se In-
drepteaza contra Tighinei si bate o armata, pe cand Cazacii
ajung pe Nistru cu brcile si j efuesc Cetatea Alba.
Infrangerea. 0 armata de 100000 zice un izvor francez
se adun contra lui. Tradat de un amic al sau, care fusese
Insarcinat sa pazeasca trecerea Dunarii, parsit de cavaleria
boerilor, cari trecura de partea Turcilor, loan se apara cu
mare succes, and 'Mara Ii cazura in spate. Se infant la
Rogan/ (Falciu) dar dupa caleva zile se Predete din cauza
setei. Desi inimicii jurasera sa-i respecte viata, ii taiara ca-
pul, iar corpul II legara de doua camile si-1 sfasiara.
Petru cliiopul. (1574-78 1 1582-91). Dupa eroicul loan
cea mai lung domnie pAna In epoca lui Mihai a domnit
Petru, om moale si nenorocos, cad a fost mereu nelinistit
de pretendenti adusi de Cazaci si cari ziceau ca sunt loan
cel Cumplit, sau frail cu el. Unul frumos si vite- z a lost
loan Potcoavd, despre care se zicea ca putea frange potcoave
cu mana. El a fugit In Polonia, unde a fost taiat ca si Tomsa.
Intre cele doua domnii ale lui a fost numit un fiu al lui
Rare lancu Sasu, despre care cronica spune ca umbla vara
cu sanie de fildes. A fugit cu man averi In Polonia, unde
a lost ucis.
Petru, care era fire bolnavicioasa, and a vazut Ca Tufeli
nu se mai satura de bani, eplecat din Ora cu multi boeri
si a ajuns 'Ana In Tirol, unde a milt, iar In locul lui au
numit Turcil pe nn fiu al lui Lapusneanu, nuifiit A\ton..
Peru Cerce (1583-85). Intre domniile lui Mihnea, a fost
donut In Muntenia fiul legitim al lui Patrascu cel Bun. Fru-
tiles, Invatat; eleganf, poet, I fratele lui Mihai a strabatut. Eu-
ropa, a trait tn Paris si a ajuns domn prin staruintele frail-
ceze. Ca dortm s'a aratat lacom de bani, dar avea ceva In
minte6: turna tuntiri, S6 Ingrijia de biserica, Ins banii lui
Mihnea 11 ameliintau. Temlidu-se, a plecat {lin tall, a lost

www.dacoromanica.ro
100

Inchis In Ardeal, a ratacit apoi prin lume, Incercand s mai

ia domnia, pana cand vizirul, plata de Mihnea, a pus de I-a
aruncat In mare.

25. DECADEREA POLITICA l ECONOMICA

Domnii se urcau pe tron la Inceput prin dreptul de mo5-

tenire al celui mai batran din familie, dar mai tarziu mo5te-
nitorii, fara nicio considerare la gradul de Inrudire, se luptau
cu sabia, ca sa-si deschiza calea. Cu armate de Unguri, de
Poloni, de Turci, cautau sa puma mana pe domnie. Dela Ca-
derea Ungariei Ins, luptele nu se mai purtau cu armele, ci
cu banii. Chiar cei ridicafi cu ajutor cre5tin, cautau sa Im-
pace pe Turci cu daruri, dar cei mai multi erau numiti direct
dela Constantinopole prin daruri facute femeilor sultanului,
demnitarilor, chiar sultanului.
Decadenta era desavar5it. In timpul luptelor se ridicau
pe scaunul domnesc cel putin nameni, cari privisera moartea
In fata, manuind o sabie pe care o puteau Intoarce chiar
contra stapanultd, pe and banii aduceau biruinta unui Petru
chiopu, sau unui Mihnea, un copil.
Din cauza Ca sumele ce se cereau erau mari, se ivira la
Constantinopole negustori greci, armeni, evrei, turd, cari pre-
cupetiau- domniile i Imprumutau pe pretendenti. Ace5tia se
apropiau mai u5or de Greci, cu cari ne ungte religiunea 5i
situatiunea devenia uneori mai intima prin casatorii, in urma
carora domnul venia In lara Inconjurat de rudele sotiei sale
51 de cunotintele lor. Astfel Andronic, flu! lui $aitanoglu, a
facut domni pe ginerii sai, a ajutat pe Mihai, care-i era ruda
depe mama. Astfel lani Cantacuzino era vistier In tara, pre-
cum mai erau paharnicul Manta, banul Mihalcea, boerii lui
Mihai.
Boeriile cele mal cautate de ei erau vistieria i postelnicia,
prin cari puteau incinceasca banii Imprumutati 5i saii
exercite talentul de diplomati, de spioni. Vistierul nu strange;

www.dacoromanica.ro
 101

Insa cradle cu oamenii SAL cu strain!, ci fiecare judet era dat

-unui boer, care se servia de oameni speciali, birari, Incat
poporul nu vedea pe cei cari-1 storciau, ci pe uneltele lor.
Instalarea Domnului. Simplu 1 maret s'a urcat pe iron
Stefan cel Mare, IntrebAnd pe cei ce i-au ieit Inainte, daca
este voia tutulor ca sa le fie domn. Destul de simplu se in-
stala bomnul ales In tara. Numai boerii cei mai mari 11 ale-
geau, apoi anuntau poporului faptul Implinit, mergeau la mitro-
polie, sau la biserica curtii i depuneau juramAnt de credinta
In sala divanului celui mare.
Cu o pompa orientala se urca pe tron domnul trimis dela
Constantinopole. Protector!! obtineau dela marele vizir un Or-
din de chemare, daca favoarea imperiala se cobora asupra
unui exilat. Se prezenta vizirului, mai Inaiu, care-i pune pe u-
meri o hainA de fir i-i hotarste conaculfrii. panala care ceaug,
soldati de curie II Insotesc. Merge apoi la patriarhie, unde e
primit cu onoruri Imparatesti. Toti cretinii ortodoci, repre-
zentantii puterilor crestine din Constantinopole, yin sA-1 feli-
cite, sA-i aduca daruri, Orora le raspunde si el Cu daruri.
Marealul palatului Ii aduce steagul de domnie cu muzica
curtii. Tree astfel mai tnulte zile 04 se aduce domnul scos,
cum 1 ostatici ca sA fie garantie pentru buna credinta a nu-
mitului.
Inteo Miercuri, sau inteo Vineri era introdus sa vaza fata
sacra a sultanului. I se pune cuca, aciula, se Imbraca cu man-
taua ienicerilor i merge sa Ingenuchie de trei ori Inaintea
sultanului. I se fac cteva recomandatiuni, apoi Incaleca pe
Lbla-bax, calul daruit de Imparat, cu sabie 1 buzdugan la
oblAnc, trece pe strada, aruncand ploae de firfirici si se in-
drepteaza spre Giurgiu, sau spre Galati. Aci Ii ies Inainte
boerii, cari-1 Insotesc prin tara Oita la mitropolie, unde se
fac rugaciuni pentru sanatatea fericirea si lunga sa domnie.
Sarcinile economice. Tributul pe care 1-au platit ladle a
variat In cursul timpului, cad dela o vreme Turcii nu4 mai
cereau dupa obiceiurile vechi, ci dupa trebuintele lor i dupa
ofertele candidatilor de domnie.

www.dacoromanica.ro
102

In Moldova Petru Aron platise 2000 de gall?eni, ceeace nu

era o suma mare, cu toate tanguirile domnului i boerilor.
Stefan cel Mare pltia 5000 dar Petro Rare 10000. Turcii
cereau lui Despot 30000. La aceasta suma s'a ridicat tributul
Moldovei, pe and al Munteniei era indoit. Istoricil lui loan
cel Cumplit spun ca Turcii i-au cerut 120000 de galbeni, altii
100000, ins acele cifre sunt calculate in monede straine mai
mici.
Mai mari erau sumele date in oar sultanului, demnitarilor,
Turcilor de rang, cari treceau prin Ora. La instalare, la sat--
Waffle mari turceti, la sarbatorile in familia sultanului, la
numirea unui vizir nou se trimeteau daruri mari i scumpe.
Apoi se adaogau datoriile domnului- mazilit, cad se socotiau
ca datoria tarii, nu a lui persona%
Pe langa clarile In natura, la inceput daruri de onoare, cal,
oimi de vdnatoare, Incepe in secolul al XVI-a sa se ceara
cantitati enorme de cereale, mai ales orz pentru cai, vite
pentru hrana armatelor i a capitalei, lemne pentru poduri i
corabii, miere, unt, ceara pentru luminarea palatelor, mosche-
ilor, caselor particulare. Munca intreaga a lard mergea la
Turci, cafi platiau 30 de litri de gra'u cu 10 bani de azi.
Impozitele. Bani curati se luau numai pentru bir, karaciu,
dar tot bir se chema i contributia dela instalarea domnului,
birul, sau poclonul steagului, tot bir era suma extraordinara
ceruta spre a implini o poruncl de bani necesitat de vreun
rasboiu, sau de altceva neobinuit. Domnul numia acest tel
de dare ajutorinla". La acestea se mai adaogau altele cu nume
semnificative de : neva, supdrtiri, napeigi, indncdtorii.
Haraciul trebuia sa fie gata in Aprilie, and se trimetea in
capita% Suma se repartiza pe sat dupa nurnkul taranilor
proprietari, sau rumni. AceOia platiau cu o treime mai pu-
tin deck monenii. Proprietarul era raspunzkor de suma st
se ingrijia sa nu-i fuga rumanii, cad suma trebuia platita
integral pana la o notia samd (numaratoare).
Veniturile domnului erau din &rile pe avere, din oi, din
stupi, din yin, din sare, din gloabe, din exercitarea meseriilor,

www.dacoromanica.ro
 103

venitul targurilor. Aceste venituri erau destul de marl, caci

afara de epoci trecatoare, tara era plin de bogatii dupa des-
crierile calatorilor. Domnii realizau venituri de cdte un milion
de taleri pe an, puteau iel cu cart de bani castigate Inteo
domnie de 3, 4 ani. Astfel lancu Sasu putea trimite dar vi-
zirului Sinan numai cai 150, iar cnd a ieit din tara ducea
cu el 100 de cal% 40 cu bani. Petru Cercel, cnd a iesit din
tara ducea cu el 500 de soldati, 3 tunuri 1 43 de call cu avere.
DecAderea fArAnimii. Odat cu scaderea puterii domneti
se ridica puterea boerilor, al caror numar creste, ale caror
mosii se inmultesc. La Inceputul domnii erau putkni boeri pro-
prietarI i multe mosii cu mosneni. Schimbarile de domni,
rsboaiele, birurile i napastile despereaza pe moneni, cari
de buna lor voie Incep in secolul al XVI-a sa-si darueasca
mosia unui boer puternic, spre a se bucura de protectiunea
lui, devin astf4 rumnii lui.
Boerii i tranastirile platiau bir pentru rumnii depe mosUle
lor, insa suma era mai mica, fixata prin tocrneli particulare.
Boerii cari ridicasera In scaun pe domn, puteau sa scuteasca
pe rumnii lor de npasti, sa-i usureze la bir, declarnd un
numar mai mic In saf, ca suma s se repartizeze peste mai
multi. Din aceasta cauza rumnii alergau dupa asemenea
boeri, spargeau satele vechi si se asezau pe mosiile boerilor
puternici, dar fiindca puterea este de scurta dur, ta, satele se
spargeau cu caderea omului puternic. De aci a rezultat o
mare nestatornicie a satelor noastre.
In secolul al XVI rumanii pierdusera mosia, chiar liber-
tatea personala. Se vindeau cu mosia, se daruiau, se vindeau
chiar fara mosie,- daca acolo unde locuiau nu facuserl vre-o
imbunatatire (casa, vie, livede). Imbunatatirile erau Insa avere
de care dispuneau dupa plac.
Alaturi cu caderea In rumanie, incepe 1 un proces de
emancipare. Rumnii se rascumparau impreuna cu moia,
platind proprietarului o suma convenita.
Erau i tarani organizati militareste: Rolii din Buzau,
plaesIi cum i taranii din Orizei, din Lapupla, din Soroca,
precum 1 vechii Vranceni i Cdmpulungenii Bucovinei.

www.dacoromanica.ro
104

26. CULTURA IN SECOLUL AL XVI-a

Decadenta politica a unui popor nu arat cd vigoarea lui

scade, cand el se manifest puternic in alte directiuni. Po-
porul roman dovedia vigoarea sa prin diversificarea claselor.
prin Inmultirea boerilor i a manAstirilor, prin constructiunea
a numeroase biserici, prin tiparirea in limba lui a cartilor cu
continut religios, mai Intaiu, apoi si a cartilor de alt continut.
Bisericile construite de Petru Rares fac din acest domn
al treilea ctitor mare al Moldovei. Cu el Incepe un mod non
de pictura pe fond albastru, iar sculptura In lemn a stranelor,
a tamplelor, a scaunelor domnesti, ajunge la o mare mestrie.
Prima biserica ridicatd de Petru, cu intentie de a-i servi
de mormant, a fost Pobrata. Singur a pus sA-i se sculpteze
piatra ce avea sa fie pusd pe mormantul sAu si al doamnei
Elena, marmura lucrald frumos, care se pstreazA pan azi.
Acolo se pstreazA i piatra de mormant a mamei lui tefan
cel Mare, Oltea, adus dela vechia mandstire din Poiana.
Tot Petru a ridicat episcopia din Roman, cum si o biserica
In Harlu, locul copilriei sale.
Dupa moartea hii Petru, doamna Elena, mitropolitul, epis-
copii si boerii au construit biserici In diferite parti ale tarii.
Tiranul Alexandra Lcipapeanu a construit manstirea Sla-
tine!, cu ziduri solide de cetate, mai mare si mai frumoas
cleat Pobrata. Acolo a fost el Inmormantat, si piatra pome-
nia atat numele lui de domn, cat si pe cel de calugar, Pa-
homie, cum IL nurniserA pe patul de moarte.
Chiar slabOnogul Petre $chiopul, hartuit necontenit de Ca-
zaci, a gasit rgaz s construeascd lang Iasi mAnastirea
Galata, numitd dupA partea din Constantinopol,e, In care trise
printre Greci. 0 construise, ca sd-i serveasca de mormant,
dar nefericitul domn, expatriindu-se, a murit In Tirol si a
fost Ingropat langa zidul unei biserici, de oarece nu era ca-
tolic, desi favorizase catolicismul In Moldova.
Biserici in Muntenia. Cu toed scurtimea domniilor sj
domnii munteni cautau sO ridice biserici, gasind imitatori la

www.dacoromanica.ro
 105

urmaii vechilor domni 1 la boeri, cari urmand exempluL

Craiovetilor se intreceau cu dornnii. Zamfira, filca unui domn,
a cladit din nou Prislopul, vechea intemeere a calugruluin
Nicodim lu tara Hategului. La Prislop era reedinta unui
episcop roman dependent de mitropolia din Targovite. Tot
Zamfira a construit biserica din Denstq, cu pietre din ruinile
Sarmizegetusei.
Vintilif a lasat manastirea din judetuI Buzau, cu numele
su. Paisie a construit mnastirea Mislea (Prahova) iar Petra-
Cercei Inteo domnie atat de scurta a gasit timp sa ridice
biserica domneasca din Targovite 1 curtea domneasca de,
acolo, frumoasa de atragea admiratia unui Francez Invatat
care trecea prin tara spre Constantinopole.
Chiar turcitul de mai tarziu, Mihnea, a construit in Arge
manastirea Tutana, unde a aezat pe Mihai ispravnic.
Familiile puternice -boereti, Craiovetii, Buzetii In Oltenia,
cum i Ooletii, Filipetii, apoi Cantacuzinii in Muntenia do-
vedesc ca puterea reala trecuse din mainlle domnului In mai-
nile boerilor.
Prime le eronici de istorie romnA. Prime le fnsemnari
de istorie, notite scurte, au inceput sa se Insemneze In ma-
nastirele din Moldova i au fost un fel de continuare a po-
melnicelor. Limba acestor Insemnari se numete medio-bulgara,.
vorbita dupa secolut al XII-a pana in timpul modern si care
s'a Intrebuintat fa noi ca limba a statului i a bisericii.
Cele mai vechi Insemnari s'au scris In manastrea Bistrita
din Moldova i se numesc Letopisetul dela Bistrila. Ele sunt
foarte scurte pentru primii domni d. e. .Petru Voevod, fiul
lui Muat, domni 12 anil, iar dela Alexandru cel Bun este
mult mai amaruntit. Acest letopiset a servit i celorlalte In
limba slavond, cat i primei cronici, cunoscuta sub numele
lui Ureche.
S'au mai scris la Putna, Andele Putnene, apoi cronica luj
Macarie, In zilele lui Petru Rare 1 cronica lui Eftimie scrisa
in lauda lui Lapuneanu, care nu numai ca este viteaz i
frumos, dar Inca bun 1 bland.

www.dacoromanica.ro
106

In Muntenia s'au scris cronici mult mai tarziu. Cea dintaiu

lucrare istorica a fost viola patriarhului Nifon, In care se
vorbete despre lucrurile 1 oamenii din tara noastra, scriere
greceasca, de un calugar Gavrill, tradusa 1 In romanete,
poate inainte de 1600.
Decaderea Culturii slavone. Tipariri de carti rcligioase
.slavone s'au continual in Muntenia sub Mircea Ciobanu, sub
fiul sau Alexandru i sub fiul acestuia Mtnea, S'au tiparit
Evanglzelii, Psaltiri... Insa lumea Incepube sa scrie i sa ci-
leasca in limba romana. Cea dintaiu scrisoare romaneasca
este. catre Braoveni din 1521. Cea dintaiu iscalitura de domn
este a lui Ion cel Cumplit. Incepusera s se copieze cacti
religioase in romanete. Astfel, se pastreaza la Londra un
manuscris al lui Petru Cercel.
Primele carp romaneti ttparite. In urma reformei lui
Luther, Saii au primit noua Invatatura prin activitatea unui
om insemnat al lor numit Honterus. Indata au cautat sa o
raspandeasca 1 printre Romani. Ins articolul cel dintaiu din
acea invatatula este, ca poporul sa Inteleaga limba bisericii
primul pas ca sa atraga pe Romani, era traducerea car-
tilor religi9ase In limba romana. Sali din Sibiu au tiparit in
acest scop un catehisni pentru Romani, in 1544, cu doctrina
luteran. Se pastreaza numai cOpii depe el.
Un alt curent de convertire a plecat din partea Ungurilor,
cari trecand la Calvinism, voiau s calvinizeze pe Romani.
Fiul lui Zapolia, loan Sigismund s'a ostenit mult Inteaceast
directiune, i numai moartea lui, urmata de ridicarea unor
printi catolici, a oprit progresul calvinismului printre Romanii
ardeleni.
Coresi. Un diacon roman, dei cu nume grecesc, a fugit
in Ardeal, ca sa scape de persecutiunea lui Mircea Ciobanu.
Acolo a tiparit un ir de cacti romaneti, dupa traduceri
mai vechi, pe cari el le-a modificat putin. In 1561 a tiparit
Evanghelia din porunca lui Ham Benkner, Mete Braovului.
In anii urmatori s'au tiparit alte carti tot de el, dintre cari
mai numim Psaltirea (1670).

www.dacoromanica.ro
 107

Ace la zel de tiparire se arata In alte orae. La Ordgie

cativa nobili unguri au vrut sa ne traduca intreaga biblie.
Se ch:arna Pa lia (= palaios grec = vechiu) din Oratia (1582).
Astfel lirnba ronfana devenia o limba de carte 0 In secohil
urinator va ajunge limba bisericii, inteleasa de popor, privi-
legiu unic !litre popoarele catolice i ortodoxe.

27. MIHAI VITEAZU. RXSCOALA CONTRA TURCILOR.

ATACUL CETXTILOR

Dela anul 1592 era domn In Muntenia Alexandru, nunlit

cel Rau, fiul lui Bogdan Lapusneanu. El intrigase mult ca sa
c4tige domnia Moldovei i Petru Schiopul obtinuse ca sa i
se taie nasul i urechile, spre a-1 face impropriu la domnie.
Totui, ajunsese domn In Muntenia, unde nu s'a distins de
cat prin persecutarea banului Craiovei, care avea sa-i ia locul,
i care se chiama Mihai.
Mihai era fiul nelegitim al lui Patracu _cel Bun 0 al Teo-
dorei, care i-a terminat viata calugarita cu numele Teofana,
inmormntata in manas.irea Cozia. Dupa unii istorici ea era
sora lui lani Cantacuzino, care reprezenta Moldova i Mun-
tenia la Constantinopole, sub domnii predecesori lui Mihai.
Acesta a crescut necunoscut i s'a ridicat In rangul boeriilor
-fall sa descopere originea sa domneasca. A fost ispravnic
la Tutana, ban al Mehedintului, mare postelaic, ban al Cra-
iovei sub Alexandru cel Rau. Se casatorise cu Doamna Stanca
adunase avere, se distinsese In administrarea Olteniei i c4-
tigase prietenia boerilor Buzeti, cari posedau trei sute- de
sate. and 10 dete pe fata originea i pretentille, Alexandru
izbuti sa-1 prinza, de1 el Incercase sa fuga peste Dunre.
Condamnat la moarte, calaul, un Tigan, caruia dupa ob;ceiu
1 se da de Mut Inainte de a-i lndeplini sarcina tse spai-
manta, de infatiarea condamnatului 0 svarli sabia. Boerii
se rugara de domn sa-1 ieite 1 jurara 12 dintre ei, i Insu
Alihai, a pu e fiu de domn.

www.dacoromanica.ro
108

Mihai fugi in Ardeal, de unde se duse la Constantinopole

cu scrisori de recomandare dela Sigismund Batori dire vi-
zirul Sinan i catre ambasadorul Angliei. La Constantinopole
venira boerii cu plangeri contra lui- Alexandru, incat prin
staruinta lul lani i Andronic Cantacuzino, prin sprijinul am-
basadorului englez, Mihai fu numit domn.
Starea tarilor veclne la urcarea lui Mihal. Imprejura-
rile In cari Mihai a ocupat tronul erau favorabile unei In-
cercari de lupta cu Turci, pe cari el a tiut sA le Intoarca
In folosul sat'.
Turcii nu Intelegeau ca au apucat calea declinulu!. De or-
dinele lor asculta Po Ionia, Ardealul cu putin era mai scutit
de cat principatele romane, Germania platia tribut, iar paii
din Bosnia faceau incursiuni necontenite In posesiunile habs-
burgice. Sinan cerea ambasadorului imperial sa trimeata tri-
butul galtfel voiu pleca eu cu oastea sa-I aduc. II arata sabia
jura cA-I va duce cu el legat In lanturi. Dar In realitate
Turcii erau mai putin periculoi, slabiti maLales prin coruptia
cu bani ce domnia, dela sultan 'Jana la cel mai de jos sluj-
ba al Poi lei.
In acel timp se detepta in apus spiritul de cruciata. Un
papa Clement, Imparatul Rudolf al II-lea, indemna pe Sigis-
mund din Ardeal sa intre In coalitia cretina. Sigismund Ba-
tori ramasese de 8 ani farA tata 1 fusese crescut de iezuiti
cu literatura eroilor antici, pe cari voia sa-i imiteze. In 1593
era de 20 de ani, ambitios, dar bolnavicios i incapabil de
actiune. Paa de Bosnia 10 gasi sfaritul Inteo lupta, aceasta
supara pe Turd, cari Incepura rasboiul 1 Sinan ducea pe
ambasador legat In lanturi, precum promisese. Dupa cuce-
rirea unei cetati, Turcii se oprisera, iar cretinii nu se pu-
teau Intelege sa mearga uniti. In Polonia, cancelarul Zamo-
yski era pardzanul Turcilor, In Transilvania era un partid
turcesc, Cazacii nu erau siguri, Muscalii erau departe. NI}
se adresau Insa cretinii tocmai acolo, unde erau sa gaseasca,
cel mai mare ajutor. Mihai se oferi el printilor cretini, toc-
xnai cand Turcii mai cuceriserA 0 cetate (Raab). Nu Intr'o

www.dacoromanica.ro
 109

pornire necugetata Intreprinse el pasul greu, ci strAnse pe toti

boerii, ca i tefan cel Mare, se sfAtuirA i cAnd vAzurA 0
nu mai este alt mijloc sA scape tara, ziserA .sA ridice sabia
asupra vrAjmasului.. Sigismund se folosi de nevoia lui Mihat
.4i-i puse conditiuni foarte grele. Mihai primi conditiunile act
-
__ ft ( -

.:

. rip. mi-
- 4. \

What

avea nevoie de ajutor, deit era neinsemnet, numai 2000 de

oameni.
Riscoala. La inceputul lui Noemvrie, Mihai chem pe
toll creditorii turci, ca sa le plAteasca datorlile. CAnd se
adunarA, Ii inconjurA cu soldati i-1 trece pe sub sable. iar

www.dacoromanica.ro
 110

actele de datoril le arde inaintea tutulor. Uciderea credito-

torilor fu urtnata de alacul cetatilor. Mai intaiu Giurgiul fu
ars 1 jefuit, cetatea nu fu cucerita din lips de artilerie. Apoi
in doua luni, cetatile Dunarti fura atacate : Heirpva, Siiistra,
S4tovu1, Rahova...
Turcii strigar rasboiul contra noastra i numira domni
noi in locul lui Mihai 1 al lui Aron. Mustafa, nepotul lui
Sinan, se apropia de Rusciuc aducand domnii cei noi. Mihai
intampina mai intaiu pe Tatarii, cari se intorceau din Un-
garia. Fratil Buzeti, catigara mai intaiu o victorle la SO-
neVi (Vlaca) apoi Mihai batu pe han la Supdlegi i-1 arunca
peste Dunare.
Mihai trecu Dunarea 1 dete foc Rusciucului, Aron in ace-
la timp ucisese pe creditorii sal, adusese un ajutor de Ca-
zaci, cari uniti cu ajutoare dela Mihai atacara pe Mustafa
la Silistra, il batura i-1 ucisera pe el i pe domnul cel nou.
Aron ataca apoi Tighina, Akermanul, coprinde Ismailul, pc
and generalii lui Mihai coprindeau Braila cea bogata. Re-
prezentantul Venetiei In Constantinopole zicea ca la cuce-
cerirea Brailei a cazut in mftinele cuceritbrilor peste tin mi-
lion de galbeni.
PregAtirile Turcilor. Revolta tarilor noastre lipsia Con-.
stantinopole de hrana. Svonuri in popor exagerau succesele
Romanilor, spunncl ca Mihai a luat titlul de rege, ca se
apropie de Adrianopole. Murind sultanul, altul nou ridic4 vizir
pe Ferhad, cu Insarcinarea s grabeasca rasbotul. Ferhad fu
apucat de friguri, nu tia cum s inceapa, in cele din urnia
puse sa se adune material pentru un pod, dar Romanii arsera
tnaterialul la Nicopole. Apoi incerca s separe pe aliati, pro-
mitnd multe lui Sigismund, lui Aron, chiar lui Mihai.
Pretentiile lui Sigismund. Tanarul ticalos vedea norocuI
sail In nevoile altora. Prinse pe Aron care e ddiredise #iteaz.
Tr Inchise i-1 otravi, ca sa-i ia averile, iar In locul lui Atbn
ridica donin pe hatmanul Rsvan. Tnarajat de shtEesittleeliin
/vloldova, voi sa reduca 1 pe Miiiii in situatia hii Rasvatc. El
chema pe Mihai la dieta transilvAd, ca sa-i riffipuha situtia
www.dacoromanica.ro
 lir
de vasal, spre a se prezenla cu titluri suficiente la cdsAtoria
sa cu o arhiducesd. Mihai trimese In locul ski o solie, cAci
el supraveghia miscdrile Turcilor. Solia n'a stiut s sustie-
cauza domnului, ci a fAcut din Sigismuncl domnul real al tdrii,
In care Mihai era numai un locotenent al lui. Totusi, un lucru
mare s'a obtinut atunci, ca toate parohlile romeine#i din toate-
farils lui Sigismund sei se supund mitropolii dela Tiirgovige.
Era unirea religioasd a Romanilor din Ardeal cu cei din Mun
tenia i un inceput de unire a tuturor Romanilor.
Mihai se supuse Imprejurdrilor si cnd veni omul suve
ranului sat' ca sd-i aducd steag i buzdugan de domnie, el
jurd supunere.
Slnan la Dunre. Albanezul Sinan izbuti sd rastoarne pe
Ferhad sl sd ia comanda rAsbolului. Nu era InsA fi grije :
va trebui sA md striveascd ei pe mine, sau ti voiu strivi eu
pe ei zicea el.
Sinan venise la Rusciuc i Incepuse construirea 'podultn,
pe care pomanii n'o puteau Xmpiedica, de oarece Turcii std-
pAniau ambele maluri. In acest timp, Mihai cduta soldati cu
leafd in Ardeal i oit pe uncle se gAsiau. PlAtia 5 taleri pe
Ind aldretulut, 3 pedestresului, pe d'asupra haine, brand si
libertatea castigului. Astfel a putut aduna Unguri, Cazaci,
Albanezi, Bulgari, atAt de multi, Incat ambasadorul venetian
exagera spundnd a tot poporul bulgar a trecut Dundrea In
Tara RomdneascA.
Armata aceasta, a putui sd se ridide- la 16000 de luptdtort
tarani, boeri, lefegii, desi isvbare contemporane spun ca a
fost mal mare. Artileria lipsia InsA i lipsa ef 's'a simtit In
tot timpl luptei.
Armata tiirceascA este soy:gild, ca totdeauna, rixagerat.
Turcii se lAudau cd trimit 100000 det oameni, iar cronica
flE
noastrA dd 180000.
CU pti nUnIgrut CU toga mandrfa de gig phi, call Vin sa
pedepseang niste Tebeli, TiAd ruf lienin r noi t a ta o
sdrbdtoare. In ConsyntinopoId s otbra' h kottiArift i-au idsat
sd tread din viclenie, ca M-It laie i)odui irt spaCE1; iat Sinhn

www.dacoromanica.ro
 112

kcu tot curajul lui, scria 0 s'au arAtat la DunAre .cretini WA

mumAr, Poloni, Transilvani, Moldoveni* cerea sA se facA ru-
tgAciuni i sA i-se mai trimeatA ajutoare.

:28. CALUGAREN1. SFARSITUL EXPEDITIUNII LUI SINAN.

CAltigAreni. La jumAtatea drumului dintre Bucureti 1

Giurgiu, curge rAuletul Neajlov, cu maluri scunde, hick se
revarsA peste 1ntreaga lund, formAnd un ir netntrerupt de
%Alp. Spre sud lunca este strAnsA de un deal destul de drept,
itAiat de o vale, prin care trece drumul spre Giurgiu. Lunca
e plinA azi cu tot felul de arbori de kind, iar dealul, care
-In timpuri geologice a Inchis un lac, era acoperit cu pAdure.
Dealul, mocirla din josul rAului tmpiedicau trecerea i mai
-ales desfAurarea armatei celei mari a Turcilor. Muffle t
.clealul apArau pe Romani de o InvAluire. Trecerea prin balti
iera grea, chiar imposibila pentru artilerie, iar pentru trecere
,exista numai un pod, care se gAsete citat In toate izvoarele.
Acolo, la aceast trecere Ingusta, care tn istoria universalA
1i gasete seaman In Termopilele grec, iar dupa modul nostru
<le lupta amintete Rovinele marilor inaintai, Mircea i tefan,
e hotArl viteazul domn sA opreascA inaintarea Turcilor (13
August).
Modul cum s'a desfAurat lupta II cunciatem din mai multe
izvoare, din nefericire nu-1 cunoatem i din partea lui Mihai.
Ambasadorul venetian Oa sA raporteze, dupA o lunA, chiar
-_tirile aduse la cunotinta sultanului. Se spunea ca In zorii
.zilei, o ceatA de ghiauri s'a apropiat de oastea lui Sinan
(desigur pe colina din sus) i a lAsat o parte in ascunzi, iar
cm restul a inaintat spre Turd, ca i cum nu s'ar fi ateptat
sA dea de ei. Turcii ti iau la goana i-i urmAresc In graba
.ca sA nu-i scape, dar ei SO retraserA spre o mocirlA, pe cnd
-cei din ascunzi les la iveall i-i atacA In spate i In laturi.
Turcii se apArau vitejete, dar cretinii ti Impinsera In mocirlA
-.uncle rAmasorl Inecati ii Ingropap ; ceilalti fugAriti perirA,

www.dacoromanica.ro
 113

cari de foc, cari de sabie.. Sinan in haine ordinare ataca in

frunte, de trei ori svArlit depe cal era sl fie strApuns de o
lance 1 cizu peste capul calului In mocirlA, scApA cu viata,
dar Ii pierdu doi dinti. Spaima Turcului 11 fAcea sA vazA
cA dintre cretini n'a pierit n!ci unul, iar cnoaptea au pe-
trecut-o Turcii In rugAciuni, strignd i fAcand multe focuri,
ca sA arate cA sunt mai multi deck erau.. In urma acestor
tiri s'au oprit in Constantinopole toate petrecerile i .oraul
tra plin de tristete..
Albert Kiraly, cApitanul lui Sigismund pe langA Mihai i
comandantul artilerii scrie dornnului sAu, a doua zi : Eieri,
Marti, am dat lupta lui Sinan, care luptA a tinut de dimi-
meata pAnA seara : dect care nici n'am vAzut, nici n'am
auzit una mai crancenk cad de cateva ori am gonit pe dumani
pAnd in tabAra lor, unde strngandu- 1 iar puterile, ne-au respins
i pe noi. Ca pradd au luat Turcii cateva tunuri, dar i cre-
tinii au luat dela Turci, Intre altele esteagul cel verde al lui
.Mahomed, pentru a anti pierdere Ii e foarte mare jale.. Despre
Mihai spune cA e .un om bun i bun osta.
Cronica noastrA spune ea crAsboiul a fost foarte mare...
in vadul CAlugarenilor... de dimineata 'Ana seara... mult sanget
se varsa, cAt i -apa era amestecat cu sange... Cnd Sinan
vede cA nu-i sporete dA nAvalA mare,.. Mihai VodA vAzAnd
atata hArborie... ti stranse toll boerii 1 toll cApitanii i ieirA
Intru Inampinarea lor de NA, i acu i Mihai VodA cu man
lui tAie pe Caraiman Pap... iar boierii i cApitanii pre capete
nAvAlirA asupra Turcilor de-i tAia i-i Ineca In tinA..
0 cronicA scrisa. -rn romneie de logofatul lui Mihai i
4radusA in latinete de un Silezian spune c Romnii au Inceput
atacul, cA apoi au fost respini, au pierdut tunurile (11) dar
.cA Turcii nu-i puteau inconjura din pricina baltilor i padurii.
Atunci Mihai redA curaj a lor sAi, aizand cu securea doi
Turci. .Un fugar turc ar fi zis : gde-ar fi tiut Sinan cal
sunteti, v'ar fi cAlcat in ,picioarele canon,.
Dupa incetarea luptei se setrag pe !Ana Bucureti spre
TArgovite, desigur nelinitind inaintarea Turcilor, dupa ye-
8

www.dacoromanica.ro
114

chiul mod de lupta romanesc. Cu cat Turcii Ii urmariatt, cu

atat ei se afundau In munti, Ala la Celatea lui Negro Vocki,.
asteptand ca Sigismund sa termine nunta i sa-vina cu ajutoare.
InsemnAtatea bAtAliei dela CAlugArenl. Lupta dela Ca--
lugareni n'a pus capat expeditiunii lui Sinan, n'a fost dar
decisiva ca lupta dela Podul Malt, totusi nu este mai mica .
dee& aceasta. Sinan era cel mai de valoare om al Tuicieir
unul din marii oameni cari luptasera sub steagul lui Soliman
Magnificul. El venia s rasbune loviturile date imperiului, sa
aduca hrana capitalei, grau, vite, unt si miere. In vederea
acestei expeditiuni s'au oprit luptele pe celelalte fronturi. De
alta parte, lupta a fost mai hotarItoare dee& se pare. Inainte
de Calugareni Turcii veniau ca un potop, dupa Calugareni
se retrag ca niste parae : In Targoviste 3-4000, la Giurgiu
cateva mii, Sinan peste Dunare aproape singur. Lupta dela
Calugareni este dintre acelea, In cari Invingatorii sfariti de
puteri nu pot profita de victorie, iar Invirisii sunt acoperitt
de faima numrului lor de mai Inainte.
Ocupatia tarn de Turd. Sinan nu se grabia sa urma-
reasca pe Romani, ci grija lui era s transforme tara In pa-
salac. Adusese In locul lui Mihai pe Saturgi-Mohammedr
care nu avea Insa peste cine sa guverneze, cad locuitorii
fugisera in paduri si munp. Atunci a lost cea mai mare pus-
tiire a pill. In Bucuresti s'a facut o cetate de lemn, toate-
bisericile au fost transformate In geamii. In Targoviste, de-
asemenea s'a construit o cetate de lemn, In care a fost lasat
comandant Ali pap.
Mihai nu putea Intreprindg, nimic fall ajutoare dela Sigis-
mund, cad armata lui se mai micsorase prin retragerea luk
Rasvan cu Moldovenii. Boerii fugari In Polonia intrasera In
absenta lui Rsvan, sustinuti de Zamoyski 1 ridicasera, domn
pe unul dintre ei numit leremia Movilei.
Noul domn se Inchinase Polonifor, cari staruiau la sultan
sa-1 recunoasca domn 1 sa plateasca tributul. Turcii renun-
Ora la gandul de a face Moldova pasalac si recunoscura_
pe leremia.

www.dacoromanica.ro
 115

Rasvan alerga sa-i apere tronul, inconjura pe leremia in

Suceavay fiind insa invins, fu prins in fug& 0 tras in tapa.
Astfel in viitor Mihai va avea un inimic in Moldova.
Sigismund Insa terminase nunta, primise ajutoare insem-
nate din apus : cavaleri silezieni, Italieni meteri Ia manuirea
tunurilor i la asaltarea cetatilor, pe langa Secuii, Ungurii i
Saii sai.
SffirOtul expeditiei lui Sinan. Sigismund se uni cu Mi-
haiu la Stoenoti (Muscel) de unde coborIra in tall, ca al-
tadata Mircea cu Imparatul Sigismund. Aliatii atacara Targo-
vitea, de unde Sinan se retrasese lsand o garnizoana de
4000. Cetatea fu bombardata i coprinsa dupa cateva zile.
Soldatii lui Sinan nu voiau sa mai primeasca lupta i ce-
reau s se retraga. Se poruncete atunci ca s se dea foc
tutulor caselor i bisericilor din Bucureti, se del ordin sol-
datilor sa prade i sa ia cati robi vor putea. Aliatii 11 urma-
lira repede, trecura pe langa Bucureti, cand ajunsera la
Giurgiu vizirul Insa trecuse Dunarea i nu rmsese in Giur-
giu decat parte din armata i przile. Acestea Intarziasera,
caci vama turceasca cerea 1/, din pretul prazii 0 taxa cuve-
venit pe cap de rob. Cu mare iuteala Mihai ataca acel buluc
de turpi ocupati cu certele financiare. Multi s'au grama-
dit pe pod, multi au sarit in apa, multi au murit aparanduli
jafurile. Romani robiti au fost liberati In numar de 8000.
Vite, prada de tot felul cazu in mainile invingatorilor i sub
ochii neputincio0 al vizirului celui mare. La urma Incepu
asaltul cetatii de catre Italieni 0 dupa doua zile fu cucerit
i data flacarilor. Astfel se sfaria expeditia lui Sinan, birui-
toriii se Intoarsera la Bucureti, pustiu 0 ars, apoi la Ozer-
ghifia, unde se opri Mihai, pe and Sigismund trecu la Braov.
Urnifirite expeditii lui Sinan. Expeditia lui Sinan a fost
cea mai pustiitoare din istoria noastra. Se zicea ca s'au luat
20000 de robi, cei dela Giurgiu dupa alte izvoare ar fi lost
10000. Satele 0 targurile s'au spart, chiar uncle n'au ajuns
Turcii. Multi rumani au fugit depe moiile pe cari se gasiau
1 se aezau pe altele, cum pietrele aduse de un curent se

www.dacoromanica.ro
911

opresc acolo unde ii gdsesc echilibrul. Ca sa mai oblige

pe aceti rumAni, sd se ducd la urma lor, ar fi reclamat cer-
cetAri indelungate, identificAri greu de fAcut. De aceea Mi-
hai, probabil 0 cu voia boerilor cari se gAsiau in cAtig, a
hotdrit ca rumdnul plecat din satul lui ape unde va fi, acela
sii fie nuntin vesnic uncle se va afla*. Aceasta n'a fost o ma-
surd contra tdranilor i se numete legAtura lui Mihai Viteazu.
Refacerea Orli. Marele viteaz, care se distinsese ca ban
prin bund administrare, se arAtd plin de simtire la nevoile
poporului. Chemd pe fugari, aduse gilt' din Ardeal, aezd
sate hoi 0 9rap, ca Ploesti. Incurdnd buna stare incepu,
Inat in anul urmdtor un negustor se mira de boglia Orli
Epar'cd n'ar fi fost in rAsbohor. Aceste tiri se trimeteau
imparatului Rudolf i se incheiau astfel : .Dumnezeu s'o tie
in folosul cretinattii.

29. ABDICAREA LUI SIGISMUND. ANDREI BATORI.

SELIMBER. INTRAREA LUI MIHAI IN ALBA JULIA

Noi lupte cu Turcii. Sinan fusese destituit In urma expe-

ditiunii, insd se ridicase iar daruind sultanului 100000 de gal-
beni, ziand -cA vrea sA-1 despagubeasca pentru pierderea ar-
tilerii. El numia acum domn pe Radu fiul lui Mihnea i ordona
lui leremia sd-1 instaleze. Putin in urmd muri Sinan, iar Tur-
cii Ii indreptard atacurile asupra Germaniei. Insd cdpitanii lui
Mihai costau bani i trebuia sd li se dea de lucru. Ajunserd
pAn't la Plevna, atacard Babadag 0 Vidinul, unde succesul
a fost mai mic.
Parte din boeri incepuserd Insd sd se Kiesgusteze de atatea
lupte, se puserd in legatura cu Radu, i cu TAtarii, dar pla-
nul fu descoperit, trAdAtorii pedepsiti. Domnul atacd apoi
Turnul 1 Nicopole, al cdrei beg se oferi sd mijloceascA im-
pdc4rea. In acest sens stdruia Patriarhul, ambasadorul englez,
iar Mihai scuzd pdcalul sau cu purtarea neomenoasd a lui
Sinan, care nu mai putea rAspunde, Turcii H trimeserd steag
nou de domnie.

www.dacoromanica.ro
 117

De alt6 parte, nu voi sA piarda nici pe Sigismund, de

aceea merse la sfArsitul anului 1596 In capitala Alba-lulia,
uncle fu primit cu mare cinste. Atunci a determinat Mihal pe
Sigismund sA Intemeeze pentru un episcop din Prislop, Mi-
tropolla romaneascd din Alba lulia.
SehimbArile lui Sigismund In luptele cu Turciii in Un-
garia, Sigismund fu mai putin fericit, Mat Ii pierdu pare-
rea CA este un erou. Nefericit i In cAsatoria cu arhiducesa,
se decise s renunte la principatul sAu i sA-1 dea ImpAra-
tului In schimbul cAtorva foloase. SA divorteze de arhiduces
dar sA i se dea ate 50000 de taleri pe an panA la moarte,
demnitatea de cardinal) cum i administrarea a douA tinuturi
in Si Leila. In adevAr abdicA 1 plea In Silezia.
Rudolf era un om fricos i nehotArIt, se temea de fratele
sAu care avea sA guverneze Transilvania i nu-1 trimese In-
data, ci In locul lui trimese cativa comisari. Schimbarea liii
Sigismund plAcea lui Mihai, care-i fAcea iluzia cA Imparatul
e mare i generos, cA-1 va ajuta cu bani i cu Wire. De
aceea mereu solicita el pe comisari s vie In tall la el, ca
sA se Inteleaga. Comisarii venirA i conventrA prin jurAmnt
In mAnAstirea Dealulului asupra mai multor conditil : ca tara
sA fie cu imperiul cretin sub Mihai 1 urmaii sAi, cu obi-.
)ceiurile1 cu credinta ei, sA fie scutit de orice dare, afarl
de un dar de onoare anuali Mihai sl primeascA bani pentru
5000 de soldati, la nevoie i pentru mai multi.
Relatiunile lui Mihai cu Turcii erau papice numai in apa- .
renta, cAci ei cereau tributul Ca mai Inainte, pe and Mihai
nu le trimese deat 6L00 de galbeni, scuzAncly-se cu sArAcia
cu raritatea populatii In urma rAsboiului. IC D4m tributul
nostru cAt e cu putinta locului i-tarii.;. dar n'au sA ne ceara
acu una, acu alta* scria el patriarhului. Intelegea Mihai c .
nu cu 6000 de galbeni avea sA multumeasca lAcomia Tyr-
cului, cum Irrtelegea bine i acesta ca suma era nurnai o
momealA ca sA se arate cA stau In pace, de1 fiecare spiona
micArile cell:111A M,hai trimetea soli In toate partite cAutAnd
.aliati, sau Incercand sA rscoale pe cretinii supui Turcilor,

www.dacoromanica.ro
118

Bulgari, SArbi, Albanezi 11 chemau peste Dun Are, uncle ti

promiteau 200.000 de soldati credinciqi. Sultanul, ca sA-i fie
plAcut, a pus sa se spanzure In haine aurite, nenorocitul
Alexandru cel RAu, care intriga pentru domnie. Mihai Ins
ardea de dorinta d'a se arunca asupra Turcilor, sau asupra
lui leremia $i mereu cerea permisiunea impAratului In acest
sens. VrAjtnA$ia lui 'contra lui leremia venia din uneltirile
acestuia cu boerii munteni, ca sA scoatA pe Mihai $i sA pri-
meascA domn pe Simeon fratele lui leremia. NeRitii nu se
mi$cau de$1 Mihai le striga tsA se trezeascA MAriile Voastre,
duwanii stau gata jur Imprejur).
Intoarcerea lui Sigismund. Retrasul din Silezia _facu de-
odat alt fapta necugetatA. Nemulturnit de izolarea In care
trAia, regretAnd, coroana pe care o aruncase, fugi In tara lui,
trecAnd prin Polonia. De$1 primit bine de nobili, Mihai era
mai ingrijat, pe and ImpAratul se gAndia sA se serveascA de
el contra lui Sigismund. Acesta intra In tratAri cu Turcii, cari
venirl pela Nicopole aducand domn pe Radu Mihnea, dar
au fost bAtuti $i aruncati peste DunAre (1598).
Andrei Batori. Se pArea ca. impAratul $i Sigismund se
vor Implca, dar acesta 41 schimbA din nou &dui : re-
nunta la Ardeal In folosul vArului sAu Andrei Bator', car-,
dinal In Polonia. TanAr WA experientA de rAsboiu, dar pri-
ceput In intrigi, cardinalul era partizan al pAcii cu Turcii.
Considera tara lui Mihai ca mo$ia sa $i ceru viteazulul domn
sA pArdseascA scaunul, ca sA se poatA reconcilia cu Turcii :
.aceast vorbA, zice Mihai, ne-a bAgat ghiatA la inimA*.
ToatA vara (1599) se fAcurA planuri Intre Andrei $i Ieremia,
cum sA scoatA pe Mihai $1 sA punA In locul lui pe Simion,
In acela$ tiny InsA Andrei trata cu Mihai. Se invoiserA solii
acdeleni ca domnul roman la Targovi$te, dar In ascuns solii
lui Andrei IncheiaserA pace cu Turcii, iar leremia avea oaste
stransA, ca sA nAvAleascA In Muntenia. Mihai se decise sA
dea lovitura lui Andrei, mai Intaiu InsA se luA bine cu Turcii.
Scrise vizirului s pAstreze granita la DunAre$i sA-1 scuteascA
de tribut trei ani, dacA nu, va Incepe alt rdsboiu. Raspunsul
Turcilor a fost trimeterea semnelor domniei.
www.dacoromanica.ro
 119

Coprinderea Ardealului, e1imber. Mihai astepta in lagAr

ta Ploesti, poate rAspunsul Turcilor. Cat sosi, se Indrepta cu
vreo 10.000 de ostasi spre treatoarea BuzAului, intra In
Brasov odatA cu vestea sosirii si primia jurAmantul Sasilor,
ca un loctiitor al impAratului. Dela Brasov se indfepta spre
Sibiu, intArit In drum cu armata din Oltenia, comandatA de
banul Udrea, de Radu Buzescu i de s'arbul Baba Novae,
apitanul marcenarilor.
Andrei, plin de Incredere, se bucura c va sdrobi pe EVa-
si primi lupta sustinut de o artilierie numeroas. La in-
ceput cavaleria ungureasa Infranse pe a lui Mihai, dar acesta
opreste fuga a lor sai, Intoarce in Iupth. Aceasta dove-
deste o autoritate asupra soldatilor cum rar se citeazd In
istorie. Asa a fAcut Cezar &leo luptA. Intoarcerea soldatilor
in luptA aduce fuga vrAjmasilor, comandantul inimic _cafe
prizonier, cardinalul, care supraveghia mersul luptei, and
Azu c soarta se decide contrA-i, fugi Insotit de 100 de
alAreg. Et se indrepta prin secuime, ca sA treacA In Mol-
dova sau in Po Ionia, dar fu ajuns de Secui Inarmati, cari-I
uciserA in casa unui !Astor, iar capul se aduse lui Mihai.
Acesta aduse i trupul nefericitului hi-I inmormantA cu mare
.cinste la Alba-lulia.
1ntrarea lui Mihai in Alba-lulia. In capitala printului
Andrei intrA Mihai triumfAtor, in haine regale, Ware, In sunet
de trambite si de tobe. Armata jurA credinta lui i fiului sat',
;ar dieta primi jurdmantul domnului Ca va respecta privile-
giile tArii.
Mihai anuntA victoria sa impAratului i depunea provincia la
picioarele lui. Acela insA nu era capabil nici sa primeasca. Nu
intelegea dezinteresarea lui Mihai, desi acesta era sinceritatea
insAsi. El voia sA tina Ardealui pentru sine, In acelas timp
se recunostea vasal al ImpAratului pentru Ardeal, pentru Mun-
tenia i pentru Moldova, pe care voia s'o cucereascA. Rudolf
oia Ardealul fArA Mihai, dar nu indrAznia sA se declare
contra lui. Malaspina, nuntiul papal, arAta Ungurilor a este
rusine sA jure supunere unui Valah, Ungurii ziceau cA ar

www.dacoromanica.ro
120

primi mq bine ca principe al lor e pe una din slugile cad

fac focul la curtea Impdrateasca.. Astfel Incepea rivalitatea
Intre Mihai 1 partidul imperial din Ardeal.
Rasunetul cueeririi Ardealului ?titre Romani. S'a zis
cd Mihai a atatat pe Romani contra nobililor, dar nu este
adevdrat. Mihai nu numai cd n'a revoltat pe tarani, dar a
indbusit miscarea lor In paguba sa, cdci ar fi gasit spriiin In
tot poporul roman. A Inaltat cativa nobili romani, dar aceia
voiau sd pard Unguri, pe un lojica, canc,elarul lul Sigismund,
pe un Gaspar Corni, comandantul lui Andrei.
Favorizarea elementului romAnesc s'a fdcut In directia cut-
turald, In bisericd. A scutit pe preoti de sarcinile servile. A
instalat mitropolit In Alba- lulia, supunandu-i pe episcopii de
Vad si de Muncaci. A legat intreaga bisericd ardeleneascd
de Targoviste, legaturd care a rdmas i dupd el. Favorurile
plouau Insd peste nobilii unguri si sasi, caci ei reprezentaut
elementul politic contra cdruia tara n'ar fi putut fi guvernatd.
Loc de frunte ocusa Moise Secheli 1 altii.
De altfel, Mihai se purta ca domn legiuit, Ingrijia de sta-
bilirea ord nii, de strangerea impozitelor. Se Intrebuinta nu-
mete romanesti ale judetclor, se da nume de juptinife sotiilor
nobililor : inceptd de romanizarea Ardealului instrdinat.
In nordul Ardealului venise In capul armatei iniperiale un
general de origine Albanez, Basta, care ar fi viut sd facA
pe Mihai sd iasd din Ardeal si sd rdmaie In locu-i, dar Mihai
nu era omul care sd sufere ca altul sd-i ia din mana fructul
'luptelor sale. El soma pe Basta sd iasd din tail 1 s illk
rnai prade. Basta iesi, dar Incepu intrigile cu curtea i cu
Ungurii.

30. CUCERIREA MOLDOVEI. RASCOALA ARDEALOLUID,

INFRANGEREA. ULTIMA VICTORIE. UCIDEREA.

Pe and Mihai trata cu Impdratul conditiile in cari putea

sd-i supund Ardealul, Moldova devenise centrul intrigilor

www.dacoromanica.ro
 121-

contra lui. Acolo se asezase S'glsmund i atata pe Unguri,

ca s se rscoale i sa-I recheme. Mihai cerea In zadar Ito
Rudolf Invoire, ca sa atace Moldova, OM ce se decise sa
cucereasca si Moldova, cum cucerise Ardealul, frA voia
im pa ratului .
Cucerirea Moldovei (1600). La IncEputul lui Maiu tri-
metea sub comanda lui Moise Secheli, din Brasov, primele
trupe. In urma Mihai inainta pe Trotus repede, Meat in zece
zile ajunse la Hotin, unde se Inchisese Ieremia. !Asa coman-
dantilor sal grija asedierii, el pleca la Iasi, unde prim] jura-
mantul de credinta al boerilor.
Moldova tinea cu domnul ei, boerii i archiereii fugisera,
de aceea Mihai lasa grijile tarii unui sfat de boeri ai sal,
apoi 'pleca in Ardeal, cad i se anuntase sosirea comisarului
Imparatesc cu care ti ebuiau regulate afacerile Ardealului. In
trei saptamani ajunsese la Hotin, pusese ordine la Iasi, In funk
se gasia la Brasov.
Mihal In Culmea Puterii. Lunile ce urmara 'Ana la its-
coala Ardealului sunt cele mai marete din trecutul nostru.
Mihai izbandia un vis, fr s vrea Indeplinia ceeace instinctul
national cerea. Acel instinct ceruse prin episcopii munteni
unirea bisericii ardelenesti, acel instinct vorbia chiar prin bo-
ern vrajmasi ai lui Mihai, cari justificau cererea lui Simion ca
domn cu aceste vorbe : .au mai fost domni dela o tara la
alta si noi toti vorbimaceeas limba si avem ace eas credinta..
Mihai se Intitula acum donzn al Tern Romdnegi, al Ardeq-
lalul ci al Moldovei. Se redacteaza acte Intregi In romAneste,
el Insus scrie In limba sa. Izbanda era prea frumoast si a
trebuit s piara, 'cad mai trebuia sa se verse lacrami, s se
Indure suferinte, sa se rascumpere cu multe vieti izbanda din
urma. Se unira contra lui trecutul Intreg, clase, familii dom-
nitoare, regi lacomi, Imparati imbecili. Era singur el contra
Intregei lumi, neinteles nici de familia sa.
RAscoala Ardealului. Dupa negocieri cu omul ImpAra-
tului, se acorda lui Mihai guvernarea Ardealului cu ajutorul
unui cosilier, i se 'recunoastea dreptul de mostenire asupra

www.dacoromanica.ro
 122

Munteniei, iar Moldova ramanea sa se discute. Raspunsul a-

cesta nu I-a mai primit Mihai, cad soarta se decisese con-
tra lui.
In intelegere cu Basta, capeteniile Ungurilor incepura s
puie la cale o revolta. Basta mintia catre imparat Ca dom-
nul roman sta In Intelegere cu Turcii 1 primia dela nobili
jurmant in numele imparatului. Mlhai trimise la Turda, unde
Ungurii se adunasera, diferite solii, ca sa-i cheme la ansul,
pe de alta parte nu-i venia s lupte cu Basta pe viata i pe
moarte, cad era omul imparatului.
Lupta dela Mirislau. In aceasta stare de sullet MihAi o- F,

vaete, negociaza, da timp celor nedecii, ca sa-I paraseasca.

Cel dintaiu ii parasete Moise Secheli, apoi Secuii, apoi cur-
temi, pe and credincioii sal nu sosisera toll. Cele doua ar-
mate se lovird in 18 Septembrie la Mirislau, langa Mure.
Basta printeo fuga prefacuta izbuti sa scoata pe Mihai din
pozitia lui intarita intre doua dealuri i-I lovi in spate cu o
trupd ce statuse ascunsa. Mare parte din armata romana pert
in luta, sau se innecd incercand sa ireaca Mureul. Mihai
se retrase cu putini in Alba-lulia.
Nu mai putea sta Insd In Ardeal WA. armata, se retrase
dar la Fagara unde se afla familia sa i unde Ii veni ar-
mata din Moldova, care se retrasese in fata Polonilor. Te-
mandti-se sa nu piarda i Muntenia, scrise el lui Basta, scrise
nobililor, cercand sa se impace. Basta ii ceru sa-i lase fa-
milia ostatica, el primi sperand sa aibd ajutor contra inimi-
cilor sal, aliati cu Turcii.
Luptele cu Polonii. Mihai in planurile sale ii propusese
ceva i contra Polonilor, de aceea- Zomuyski, cat auzi de
alungarea lui leremia, alerga in ajutorul lui. Dupa ce-1 aeza
in scaun, Polonii trecura Mitcovul, pecand Mihai scobora pe
t.recatoarea Buzaului. Se deterd lupte desperate mai multe
zile, dar norocul ne parasise. In calea spre Ploeti, in padurea
Bucovului, erau paduri,dealuri, balti ca- la Calugareni, rezul-
tatul fu altul. Tot atunci se vestia cd Turcii au ocupat Bu-
curetii, incat se indrepteaza spre Oltenia pe sub dealuri pm

www.dacoromanica.ro
 123

incearch o nouh batAlie la Arge, dar din nou este bAtut i

inch nu de Zamoyski, un viteaz, ci de Simion Movilh : fer-
.
mecul se rupsese.
Boerh p pArsirA, chiar BItzetii se inchinard lui Simion.
In aceasth stare, and pierduse tot, chiar familia, 1 nu
ThmAsese, cum spune el, decat cu capul, se hothd sA pArh-
seasch tara, sh meargh Insu la ImpAratul Rudolf sh apere
dreptatea *1 sinceritatea cauzei sale. Se retrase spre Craiova,
apoi luh drumul Caransebeului, pe unde-i sta deschish calea.
In trecerea sa, trebui sd se lupte cu Turci, cu Ardeleni i
-pierdu multi oameni. La inceputul lui lanuarie 1601 ajunsese
in Viena. Acolo In zadar Ikea memorii chtre Imprat, chci
nimeni nu-I lua in seamh, and evenimentele din Transit-
vania atraserA atentia asupra sa.
Transilvania dup Mihai. Duph ce scapard de Mihai,
Ungurii se Intoarserd spre Sigismund, prinserh pe BastA i-1
expulserA din tara. Astfel Basta dovedia cat de bine putea
inlocui pe Mihai.
Acum Inteleptii din Praga, chci acolo rezida Impardtul, ii
aduserh aminte de fugarul Mihai. Indat II invitarh la Praga,
il onorarA In mod extraordinar, gravorul imperial it shph
chipul maret i frumos. 11 ImpAcara cu Basta i-1 inshrcinarA
sh recucereascd Ardealul.
Goroslau. Inainte de sosirea lui Mihai, Sigismund cauta
sh bage vrajbh !rare cei doi comandanti. Trimisese Itti Basta
nite scrisori, pe cad zicea ca le-a trimes Mihai Turcilor,
cari erau Ins false, dar Basta nu le trimete impratului, ca
SA-1 serveasch la nevoie.
Sigismund venia cu 20000 i la Goroslu se dete lupta.
Mihai observase a Inaltime parAsith de-- inimici 1 de acolo
dete atacul care se sfari cu Infrangerea totalh. Toath arti-
leria fu Iuath. Sigimund fugi in Moldova.
Cearta. Duph victorie i Mihai i Basta Ii atribuia vic-
toria i pretindea guvernul provincii. Mihai cerea Ardealul,
cad era a treia oard ch-i vArsa sangele pentru eItiar Mun-
tenia fusese pustiith de e n ' au rmas decat muntii iapele..

www.dacoromanica.ro
124

Basta 11 Inegria In tot felul, ca sa par i scrisorile ea suno

adevarate.
Uciderea. Basta voih sa urmareasa pe Sigismund, Mihai
voia sa mearga la Fhgra sa-i libereze familia. Chemat la
un consiliu, refuza.
Inteo duminica (9 august 1601) o trupa de cavaleri ger-
mani i valoni mersera In zorii zilei In fabara lui Mihai, sub
cuvAnt c vor sa intre In serviciul lui. Comandantul Jaques
Beauri infra In cort, iar calaretii intrara 1nauntru taind pAnza.
Beauri ceru lui Mihai sa se preclea, acesta ti raspunse tBa
i se repeae la sabie, dar Beauri 111ovete In piept cii barda,
iar cloud gloante de puca 11 culca la pamAnt.
Soldatii lui nu se micara, ca sa-i rasbune moartea : sot-
dati mercenari.
Ucigaii s'au purtat ca salbaticii cu corpul neinsufletit. Ca-
put i 1-au purtat prin tabara, iar corpul, spuneau cu bucurie.
ca 1-au mAncat cinif. Radu Buzescu i-a adus capul kr
mAnastirea Dealului, pe and zice insctiptia lui (cinstitul trup,
zace In cAmpii Tordei..
insemntatea lui MThai. Indraznea1a, poezia actiunii, a-
eaza pe Mihai alaturi de cei mai 1ntreprinzatori eroi din istorie.
Soarta acelor oameni nu se rNsoara cu vieata oamenilor or-
dinari. Ei sunt marii nefericiti cari creiaza epoci fericite.
Moartea lui Mihai a sfintit cauza ce o apara mai mull decAt
succesul lui, deaceea el a devenit eroul unitatii nationale. A
fost antat de poeti, a fost celebrat de Balcescu, dar cel mai
mare prinos i 1-a adus marele nostru rege, care a infiintat
ordinul vitejilor e Mihai Viteazul. i care in Alba Italia s'a In-
coronat ca rege al tutulor RomAnilor, fiind fata i purtnd
pe piept ordinul vitejilor, Foch, marele biruitor din rasboiul
ce1 mare.
Familia lui Mihai. Doamna Stanca, Impreuna cu Nico-
taie-Pdtragu i cu domnita Florica, au scapat cu grett din
puterea strainilor. Nicolaie n'a jucat nici un rol politic.
Mama marelui domn s'a calugarit In 1599 i a mai trait
Ora la 1605.

www.dacoromanica.ro
 125

In scurta sa domnie, Mihai a construit tn Bucureti bise-

rica Mihai VodA, pc cAnd In Alba Iulia am zis cA a cons-
truit mitropolia.
UrmArile domniei lui Mihai. Acea domnie plinA de vic-
torii a lasat urme Insemnate. Mai Intaiu relatiunile noastre
cu Turcii devin mai libere, se fac aliante cu vecinii, se poartA
lupte, sa exercit Influenta culturalA asupra cretinilor din
imperiul turcesc. In tara se deteaptA spiritul militar, se
creiazA un partid romnesc, care va cAuta sa libereze tarile
de jugul turcesc spr jinndu-se pe puterile cretine, mai in-
tftiu pe imperiul german.

31. RADU SERBAN. MOVILETII. INFLUENTA GREACA.

DupA plecarea lui Mihai din tarn, rAmAsese domn Simion

dar credincioii lui Mihai se ridicarl contra-i i Si-
mion trebui sA fugA In Moldova. Cu armat nouft veni i
reocupa tronul, de1 Turcii nu voiau sA tie de el i numi-
sera pe Radu Mihnea. Partidul boerilor, cari tineau cu Ger-
manii, In frunte cu Buzetii, se Intelesera i aleserA pe un
boer, care se trAgea din neamul basarabesc, pe erban, care
ca domn luA numele de Rada.
Radu erban (1602-1611). Avu de luptat cu Simion,
pe care-1 recunoscuserA i Turcii. De mai multe ori a fast
gonit In Ardeal, de unde s'a Intors cu ajutor dela Basta.
Lupta cea mai mare a avut-o la Teipni pe Teleajen cu TA-
tarii lui Simion, unde unul din Buzeti a ucis pe cumnatul
hanului, flind Mull 1 el de moarte.
Basta nici dupa uciderea lui Mihai n'a rAmas guvernator
linitit in Ardeal, cAci Sigismund se Intorsese din Moldova
i-1 gonise In Wile Stmarului, iar mai pe urmA, and
Sigismund muri, nobilii aleserA principe pe Moise Secheli.
Generalul, care se credea superior lui Mihai cere a jutor din
Tara RomSneascA.
&Italia dela Brapv (1603). erban Ii tocmi armatA din tail

www.dacoromanica.ro
 126

boeri i tyani, trecu muntii contra lui Moise, care avea ntr
numai nobili unguri, dar si 'Mari i Turci comandati de
paa din Timioara. Lupta s'a dat lAnga Brasovul de atunci,
in orasul de azi, a fost iute i hotArItoare. Au cAzut multi
nobili, Moise Insus a fost, lovit de un glont, capul i s'a thiat.
di s'a Infipt pe zidurile din FAgAras, dobandind rdspiata
pentru trAdarea cAtke Mihai (1603).
Basta nu stiu sA profite nici de aceastA victorie, teman-
du-se poate ca Radu sA nu reia pretentiunile lui Mihai. El
pierdu din nou Ardealul, care-i alesese print pe un bAtra
intelept i cuviincios, Bocskai, cu care domnii notri trAira.
in liniste cativa ani. Dar la moartea lui Bocskai se ridia
print Gabriel Batori, ambitios ca Sigismund i mai nebun
ca el. Dorind sA ia Moldova i Muntenia pricinui cAderea.
lui Radu 1 a Moviletilor.
Moviledtil. leremia a domnit cu oarecare strAlucire, condus
de o doamnA energicA, unguroaicA de origine, Elisaveta. MA-
ritase fetele sale dupA printi polonezi din cea mai Malt&
nobilime, a zidit una din cele mai frumoase mnAstiri din.
Bucovina. Murind Ieremia, luA domnia fratele sAu Simion,
care InsA dupd un an muri (1607) se crede otrAvit de Eli-
saveta. Intre vAduva lui leremia i a lui Simion, doamna.
Marghita, se pare tot unguroaica, Incepe o luptA
fiecare voind sA ridice domn din fiii ei. Elisaveta izbuti deo-
camdatA si ridica pe Constantin, cu care Radu trAia in bune-
relatiuni.
A doua vietorie dela Brapv (1611). Nebunul de Ga-
briel nAvali In Muntenia (16101 silind pe Radu sA fuga ln
Moldova la Constantin MovilA. Ungurii au devastat atunc.
tara, pa si Turcii, arand, jefuind mnstirile. Gabriel cerea
dela Turci domnia Munteniei, acetia o deterA ins iar lui
Radu Mihnea.
In Moldova Radu Serban adunA armatA, veni i alunga pe
domnul numit de Turci, dar Ingoc sA stea linitit trecu muntiL
contra lui Gabriel. Acesta era incntat, c i se oferA ocazia
de a castiga o victorie. Dispunea de o armat de nobili ttn-

www.dacoromanica.ro
 127

bracati in haine albastre, el inabita in frunte cu aripi de vul-

tur la coif i la umeri, pe and Serban avea numai trei
tunuri 1 oaste de tar-A. Lupta s'a dat tot la Braov i iz-
bAnda fu tot de partea RomAnilor. NumArul mortilor 1 at
sulitelor aruncate de Secui era atAt de mare, incAt Set-ban
a exclamat cDumnezeu din cerul a dat aceasta. Eu sunt
prea slab pentru a sAvAri o astfel de biruinta*.
In vremea aceasta, Turcii numiserA pe Radu Mihnea i-11
sustineau. erban se retrage in Moldova, unde in luptA cu,
TAtarii la BacAu pierde tunurile i vede armata ri ipindu-i-se.
Apuca drumul pribegiei in Polonia, apol in Austria, unde
moare peste nouA ani. Oasele lui au fost aduse i tumor-
mAntate In mAnAstirea Comana, construita de el. 0 fatA a
JuT fusese maritatA cu Pdtragu, fiul -lui Mihai, iar Elena cui
Constantin, fiul lui Andronic Cantacuzino.
OdatA cu Serban, Turcii scoseserA i pe Constantin Mo-
vita din Moldova, dar domnul numit de ei, $tefan Tonua,.
trebul sA sustina lupte crAncene, atAt cu fiii lui Simion Mo-
vita cat i cu ai lui leremia, sprijiniti de Poloni. La sf dritul
acestor lupte, doamna Elisaveta a fost prinsa de Turd 1 tri-
misA la Constantinopole, unde ca sa-i scape viata a trecut
la religia mohamedana.
Inainte de a pArasi tam, frumoasa doamnA i-a biat cosi-
tele i plAngAnd le-a incredintat boerilor, ca sA le ducA
prinos la Sucevita, unde se pastreazA i azi, amintire a dure-
rosului nostru trecut.
Radu Mihnea (1611-26). A domnit, cu intrerupere de 1.11T
an, de patru ori, de douA ori in Muntenia i de doul or
in Moldova, unde a i murit. El era fiul mai mare, ne-
legitim, al lui Mihnea Turcitul i fusese crescut la Venetia,
sub ingrijirea unei bAtrAne din familia sa.
Era om cu invatatura, mAndru i a domnit cu oarecare-
stralucire. Crescuse Insa intre Greci, de aceea i-a favorizat
foarte mult, that a provocat nemultumirea boerilor Oman-
teni. Acetia au incercat -0 rAscoala contra elementului strain,
sub Barcan stolnicul i chemau din Viena pe Serban, ca sA-1

www.dacoromanica.ro
128

ridice pe tron. Radu s'a arMat crud cu ei, ca i Tonna in

Moldova. A ucis un mare numAr, in anul IntAiu 14 cu Bar-
can, reducand numArul boerilor marl. Intrigile Polonilor in
Moldova, luptele Movilestilor pentru tron, au decis pe Turd
sA-1 mute in Iasi, and a fost prinsA tioamna Elisaveta. .

Influenta Greaca. Venirea Grecilor in Wile noastre fusese

rorlap.
,

41o.

t.

_ _

Damna Cl saveta ci Domoitele.

inlesnitA mai intdiu prin comunitatea de religiune intre ei si

noi, apoi prin relatiuni comerciale i infine prin tiaiul Intre
.ei al celor cari pretindeau tronurile tarilor noastre. Acesti
clomni aduceau cu ei pe rudele sotiei, pe creditori i pe toll
carl tiau sA-i serveascA i sA-i linguseascA. Ei voiau tronul,
voiau puterea, dar de binele OM nu se ingrljiau, cAci nici o
simtire nu-i lega de pAmntul ei, peand boerii de tail se
vedeau depArtati. De aceea, chiar In actul de inchinare cAtre
Sigismund, solii lui Mihai pusesera In folosul lor un articol,
ca Grecii sA nu facA parte din sfatul cel mare (de 12 boeri)

www.dacoromanica.ro
 129

al tArii. CAnd Rada a u. cis pe Barcan i pe cei 13 boeri, ob-

tinuse Invoke dela Turd, la cari denunta pe acei boeri ca
vrAjmni ai politicii turceti, ceeace era. Turcii de altfel, In-
chideau ochii la toate jafurile 0 uciderile, numai sA nu fugA
locuitorii satelor i sA nu se rAscoale boerii, cAci in cazul
intAiu se spargeau satele, In cel de al doilea se producea
rAsbolu. Din aceste temeri s'au schuimbat mai multi domni In
anii urmAtori.

32. LUPTA TURCILOR CU POLONII. RADU MIHNEA,

BARNOVSCHI, REVOLTE CONTRA GRECILOR

In locul lui Radu, mutat In Moldova, se numi Alexandra

llia0, fiul unuia din nevrednicii fii ai lui Petru Rare. El avu
de luptat cu erban, care tot Incerca sA ia domnia i cu un
fiu al lui Simion, numit Gavrila$ Movild. Dar In tail a avut
i mai mare necaz cu revolutia contra Grecilor, cad el trAia
inconjurat de Greci. Mai multi boeri, sub conducerea pahar-
nicului Lupu din Mehedinfi, s'au Inteles In ascuns sa ucidA
pe Greci, iar and Alexandru prinde de veste fugirA In Ar-
deal. Printul Betlen Gabor, le dete ajutor, cu care Lupu
cobort muntii 0 era gata sA prinza. pe Domn. Acesta In-
cA1ecA i fugi, pe cAnd Lupu cu oamenii sal Mau pe Greci,
mai ales pe negustori, ca sA plateasca lefi soldatilor.
Turcii numirA domn atunci pe Gavrilq (1618-20) care se
obligase s plateascA datoriile lui Alexandru 1 care, spre a
ImpAca pe Lupu, Il fAcu spAtar. Impreuna cu spatarul, Ga-
vrila merse apoi sl se uneasca cu armata turceasca 1 spatarui
fu aa de bine recomandat, Mat Turcii il puserA In tap&
Dar nici Gavrila nu domni mult 1 fugl In Transilvania.
In locul lui Gavrita veni iar Radu Mihnea, care In Mol-
dova se arAtase destul de priceput i izbut se sA pAstreze
pacea Intre Poloni i Turci, dar se retrAsese de bung voie
un an de zile, ca sA se IngrijeascA de o boala de ochi.
Gaqpar Gratiani (1618-20). Turcii numiserA In Moldova,
9

www.dacoromanica.ro
130

dupa Radu, pe un Croat, fost dragoman la Poarta, un aven-

turier de felul lui Despot. Voia el sA joace rolul lui Mihai, s
ia Muntenia, Ardealul, dar Incepand sa fie bAnuit fu chemat
la Constantinopole. Indata se dete pe fata. Puse sa uciza pe
Turd, trecu de partea Polonilor, carora le dete Hotinul i le
promitea succese ieftine pana la Dunare. Polonii aveau un,
hatman neglijent i Increzut Zolthievoski (Jolchievschiy care In
fruntea unei armate numai de 15000 se angaja la lupta cu o ar-
matA turco-tatara cu mult mai mare. Inchii de Turci, au inceput
o retragere dezastroasa, atacati de inimici la orice trecere,
pierzand multime de oameni, pe insu hatmanul. Inainte de
Inceperea retragerii, Gratiani. a fugit spre munte, dar In drum
a fost omorlt din ordinul boerilor, pe and dormia.
Succesul contra Polonilor umpluse pe Turci de sperante.
Sultanul Osman a venit atunci In Moldova, al doifea sultan
dupa Soliman. Au fost lupte mici Imprejurul Hotinului, In urma
lor s'a Incheiat pace, mai ales prin staruinta lui Radu, care
trecuse iar In Moldova, lasand pe fiul su, copil, Alexandra
Coconut In Muntenia.
Radu Mihnea (1623-26) in Moldova a lasat nume de
domn bun. Miron Costin, cel mai mare cronicar al nostru, IL
numete Radii cel Mare, domnia lui .imparatie nu domnie
semanatoare. Era maret, luxos gnime din boerif pan In cei
al treia, cu haine cevai proaste sa nu fie, ca era de scarba..
Acest lux, de altfel, II dojenete cronicarul caci adaogl
IC domnul este sa se poarte Cum biruete venitul tank
El a reconstruit In Bucureti biserica bunicului sat', arsa de
Sinan, i care-i poarta numele. A construit curtea i biserica
domneasca din Harlau, unde a 0 murit. A fost ca domn al
ambelor tari, cad fiul sau Alexandru era numai cu numele.
Pe langa el erau multi Greci de afaceri, ca Battista Vevelli,
dar au venit i obraze mai subtiri ca Chiril Lukaris, pa
triarh, care a Incercat sa introduca idei reformate In biserica
ortodocsa, ca mitropolitul Luca, din Cipru, care Invatase ro-
manete i a construit o manastire In judetul Buzau.
Inainte de a muri, Radu a hotArit pe boeri sa recunoasca.

www.dacoromanica.ro
 131

de domn pe ginerele sAu Miron Barnovschi, Inc At ambele tad

au fost conduse putin tirnp de fiul i de ginerele lui Radu.
Miron Barnovschi (1626-29). Era originar dela Topo-
rauti, ruda cu Moviletii, bun i evlavios, dupd cum ni-1 pre-
zinta cronicarul, care a fost omul lui de casa i care-i poarta
numele. A construit mftnastirea Barnovschi In Iai, mAnasti-
rile Hangul i Barnova, iar cAnd vizirul i-a cerut o suma de
bani peste cea legiuita a refuzat, ca sa nu faca obiceiu 1 a
trecut In Polonia.
Domniile muntene se loviau mereu de rezistenta pamAntenilor
contra Grecilor, care rezistenta a ajuns la o adevarata revolutie
sub Leon Toma (1629-32). Acest fiu al lui Stefan era numit
de popor Alton Vodd i Stridie, caci In tinerete vAnduse
stridii In Constantinopole. Greutatea birurilor i, mai ales,
modul strAngerii lor a facut pe boerii din Oltenia sa se re-
volte. In cap cu aga Matei i cu Aslan vornicul, au pribegit
in Ardeal, unde se ridicase print Gheorghe Racofi. Toate
Incercarile de Impacare ale lui Leon ramasera fall rezultat,
boerii biruira 1 ajunsera pAnA la poalele mitropolii de azi.
Aci Insa birui domnul. Unii boeri trecura de partea lui, intre
altii Asian, care aspira la domnie ca descendent din Petru
Schiopu, altii cu Matei trecura din nou In Ardeal, cerAnd
domn pe Matei. Era atunci un paa mare la Dunare, Abazza,
la care boerii trimisera un preot, originar din Nicopole.
Ca sa impace pe fugari, Leon a dat in 1631 un hrisov
contra Grecilor. Spune a a adunat toata tara 1 au gasit
ca toate relele i saracia prdvin dela Greci, cari camesteca
domniile i vAnd tara fara mita, stria toate lucrurile bune,
adaoga legi rele 1 asuprite.* Jura ca a scos pe Greci din
tara i ca va pazi legatura aceasta.
Rascoala !aril decide Poarta sa scoat pe Leon i sA puna
pe altul, dar Abazza Imbraca pe Matei cu caftan de domnie
i-1 trimite sa-i apere tronul. Matei se bate cu acel_ pre-
dent (Radu fiul lui A. Ilias) langl Bucure0 EInat Bucu-
retenii cu copiii se suia pe garduri de se uita cum se bate
rasboiul.. Mai grea biruinta a fost calatoria la Constantino-
pole, unde cu sprijinul lui Abazza Matei a izbutit.
www.dacoromanica.ro
 132

Revolutil In Moldova. Exemplul din Muntenia a fost

imitat i In Moldova, sub Alexandra Ilia; (1631-33). A fost
pe atunci un Grec vestit, al carui nume se pastreaza i la o
strada din Bucuresti, unde-i avea casa. Batite Veveli con-
ducea pe domn In toate, incat boerii au rsculat tara i-au
Inconjurat palatul. Domnul era sa fie ucis de multime 1 cu
mare greutate a scapat, fugind spre Hui. Multimea striga
Inteun glas cda-ne doamne pe Greci. i s'a multumit In
cele din urtna cu Batite. Putin s'a departat acesta de domn
i Indat I-au apucat i 1-au Mut Warne cu topoarele.
Boerii chemara domn atunci pe Miron Barnovschi din Po-
Ionia. Ca sa primeasca domnia, trebui 1 el ca si Matei, sa
mearga la Turci. ederea lui In Polonia II facea Ins sus-
pect, de aceea fu aruncat la Inchisoare. Prevazand a nu
va mai scapa, nefericitul domn a scris o scrisoare trista
mamei sale. Nu dupa multe zile i s'a Mat capul In fata sul-
tanului si a divanului lui .si a doua zi au ars i Tarigradul
noaptea, cateva mii de case... a a aratat Dumnezeu sange
nevinovat, a era Barnovschi Voda -om cu frica lui Dumne-
zeu... a In multe nopti 1-au zarit prin miezul noptei Inge-
_nuchiat Inaintea icoanei la ruga cu mare oserdie..
Dupa uciderea lui Barnovschi, sultanul a lsat pe boerii,
cari-1 Insotiau s aleaga ei domn si au ales pe un fiu al
lui Simion, pe Moise Movild. Insa si acesta se temea pentru
prietenia cu Polonii, de aceea parasi tara cu multe averi,
trecand In Polonia. In capul partidului vrajmas Grecilor era
vornicul Lapul, el Insus strain, dar avand mama o Moldo-
veanca. Sustinut, ca si Matei, de Abazza, Lupu fu numi
domn.

33. MATEI BASARAB. VAS1LE LUPU.

Matei si Vasile se disting In vartejul domnilor de dinaintea

si din urma lor, mai Intaiu prin domnia lor neobinuit de
Indelungata, apoi prin activitatea lor folositoare Inauntru, In
urma prin libertatea de micare fata de Turci.

www.dacoromanica.ro
 133

Matei se declara urma al Basarabilor i se trAgea din

satul Brncoveni (Romanati). Era aproape batran and ajunse
In scaunul domnesc, insa s'a aratat de o energie neobinuita,
de un spirit intreprinzator, admirat de contemporanii lui,
'Ana la moarte. In realitate a fost domn din toamna anului
1632, de0 n'a primit Intarir ea sultanului deck in anul
urmator.
Vasile eta de origine albanez, iar prin educatiune grec,
Inc& in rscoala contra Grecilor, aruncase cineva in el si-1
lovise greu. Tatal lui ajuns boer in Muntenia, s'a inmor-
mantat la Targoviste. Fire ambitioasa si mareata, el a con-
tribuit la pierderea lui Barnosvchi i la mazalirea predeceso-
rului sau.
Dei ajunsesera domni prin rascoala contra Grecilor, ambii
domni vazura a nu pot domni ca vrajmai ai lor, de aceea
luar cattva masuri drepte fail de ei, dar ii alesera minitri
tot dintre ei. Astfel vistierul lui Matei a fost grecul Ghinea
Tucalas (olarul) iar oamenii cei mai de incredere ai lui Va-
sile au fost toti Greci.
In anul 1639, Matei aduna tara, pe boerii mari si mid si
da un hrisov prin care a liberat de Inchinarea la locurile
sfinte 22 de manastiri mari ale WU : Tismana, Cozia, Go-
vora, Argeul. Calugarii WA acte, sau cu acte false pusesera
mana pe manastiri si pe moiile lor, gonisera pe calugarii
pamanteni.
Buna stare a tArilor. Era atunci sultan Murad al 1V-a
aimparat lett* il numeste Costin, insa din norocire pentru
noi era ocupat in lupte cu Persil, iar in urma lui s'au ridicat
sultani slabi sau minori. De aceea Turcii n'au intervenit la
noi, de altfel si domnii se grabiau sa le astupe gura cu da-
ruri bogate.
Cu toate cheltuelile la Turci, cu tot luxul lui Vasile, cu
toate constructiunile Iui Matei, Wile s'au bucurat de o pros-
peritate fail seaman cu domniile de mai inainte i din urtna.
Despre Matei cronica spune ca tara .cu mare cu mic se
bucura si_ da lauda lui Dumnezeu pentru domn bun.: lar cat

www.dacoromanica.ro
134

pentru Vasile, Miron Costin a vazut ultimii ani ai domnii lui

i nu gasete cuvinte destule de admirare : win partite acestea
stau fericite veacuri, linite i pace intemeiata de toate partite...
ca de au fost cndva vremi fericite acestor parti din lume,
atunce au fostx.
LAcomia TurceascA. Niciodat n'a ieit la iveala in toata
goliciunei ei lacomia Turcilor, ca in vremea acestor doi domni.
Inaintea lor se Muse obiceiu, ca sa se dea tronut cam la
trel ani, iar la fiecare numire sa se ceara darurile obinuite ale
domnii. Apoi adaogasera, ca in fiecare an s se plaleasca
aceste daruri, inteo masura mai mica. In domniile lungi ale
acestor domni nu uitau sa ceara ceeace ii s'ar fi cuvenit,
daca i-ar fi schimbat la ate trei ani 1 i-ar fi numit In fiece
an. Viziri, demnitari, sultanele mame, insu sultanul nu se
ruina sa ceara bani i daruri. Vizirul fixA suma, i cAnd
reprezentantii domnului se lasau grei, pretextnd lipsa banilor,
se ()feria el sa-i plateasca suma pana se va aduna, ii cal-
cula pe d'asupra dot:Aida. Vizirul ii vindea protectia unui
domn, apoi celuilalt, daca-i da mai mult.
Prin daruri a obtinut Matei sa inlature pe unii foti domni,
cu bani a obtinut ca sa se taie nasul ai urechile lui Leon,
vechiul lui domn. Mai mult, Leon a fost pus pe un magar
i a fost purtat pe strazile Constantinopolei, pe and un
crainic striga : gap va pap oricine va Incerca sa corupa pe
marii imparatii, ca sa oblie domnie.. Prin bani astupa el
gura Turcilor pentru pregatirile sale militare, pentru cores-
pondenta cu puterile straine. Nimeni n'a cunoscut mai bine
sufletul Turcului de atunci : aTurcului, cu o mana sa-i Intinzi
darurile i cu cealalta sa-i arati sabia* a zis el. Se facea
modest, rugator; se oferia sa "cedeze scaunul i unui hamal ;
se oferia sa plateasca ofertele altora i la ocazie purta pe
trimill turd pe dinaintea armatei permanente, care se urca
la zeci de mii (30.000) de oameni.
Astfel batrnul a putut carmui tara cu energie, dei era
vrajmAit de toti vecinii sal, chiar de Racoti cu care avea
tratat de alianta.

www.dacoromanica.ro
 135

Relatiuni externe. Matei a ramas tot timpul vrajma ne-

Impacat al Turcilor i a cautat petutindeni aliati contra lor.
Mai Intaiu s'a aliat on Racoti, cad trebuia sa fuga prin tara
lui in caz de mazilire. De1 a Incheiat cu el tratat formal,
de1 Ii lasa pe fiece an venitul dela paunile ciobanilor (5000
6000 de taleri) deil Intr'un rasboiu cu Turcii Racoti a ieit
biruitor nurnai pentruca Matei sta gata s sara pe Turd, aceli
nu i-a dat ajutor, ba In spatele lui trata cu Lupu. De aceea
.Matei, ca 1 Mihai, a cautat ilia* Imparatului crestin, la
care a trimes multe soil In zadar, cad imperiul era In its-
boiul de 30 de ani. A cautat
alianta Venetiei i a Poloniei,
sta In legatura cu capetenii bul-
gare, cari voiau sa ridice stea-
gul revolutii. Numai cu RuOi
nu se Impaca batranul, cad
erau prieteni cu Cazacii, aliatii
lui Vasile. De aceea n'a voit
sa primeasca pe solul lor : csa
nu-i vaz fata, a fost raspun-
sul lui.
Vasile, cu toata ambitia lui,
a fost mai credincios Turcilor,
cu al caror sprijin voi sa ia
Deatnna Elena
nu numai Muntenia, ci si Ar-
,dealul. Mai tarziu, prin Incus-
cririle cu Polonii si cu Cazacii se departeaza de Turd, dar
-In urma ii vine detronarea.
Luptele dintre Vasile si Matei. Intre cei doi domni era
vrajmaie decnd au Inceput a domni. Matei deschisese ochii
lui Barnovschi s vaza ca Vasile-i este inimic, pe de alta
parte Vasile, chiar din anul suirii sale TA tron In 1634, In-
cepuse intrigi contra lui Matei la Turci i la Racoti. Incre-
zutul Albanez desconsidera pe Matei cprostatec tinea Vasile
Voda pe Matei Voda* zice Costin si credea ca-i poate ocupa
tam cu usurinta.

www.dacoromanica.ro
136

Vasile voia sA lase Moldova Ennui sau loan, far el sa treaca

In Muntenia. Motivul de cearta cu Matei II gAsia intro che-
stiune de bani. El cheltuise la Constantinopole, ca sA se ucida
un grec, Celebi Kurt, care intrigA la punerea domnilor. Cerea
jumatatea sumei. Matei nu voia sa dea, zicand sa nu In ,fo-
losul sAu a cheltuit Vasile suma, i cerea ca o comisiune, in
care ar intra mitropolitul Om, sa judece i sa hotarasca.
Dupa ce a dat bani multi, Vasile cu voia vizirului infra In

Tuna, 0 parte d n rukile curjil (Titrgoviete)

Muntenia, arzAnd 1 jefuind pant la Ramnic (1637). Matei

trimise repede dupa ajutoare la Racoti i cu oastea sa de
tail ie1 Intru Intampinarea lui Vasile. Din Transilvania Ii ven
prin pasul Buzaului un comandant cunoscut Kemeny knot,
cu un mic ajutor. Vasile se retrase In jam sa, dupa o scurtA
incAerare intre cavaleria munteana I moldoveana. Matei voiA
sa urmareasca pe Lupu, Kemeny nu-i da Insa ascultare, ceea
ce face pe Matei sa se plAngA lui Racoti. Turcii se prefacura

www.dacoromanica.ro
 137

Ca se supra pe Vasile, asigurara pe Matei de domnie li-

nitita i se 'Area ca totul s'a petrecut cum trebuia.
Lupu Lisa se asigura de ajutor la 'Mari, cad luase In ca-
sAtorie pe o ruda a hanului, scoase i act de domnie din

Biserica Stelea

Constantinopolc i veni a doua oara (1639) asupra lui Mateit

ca i cum ar fi Imp linit un ordin Imparatesc. Matei trimese
iar la Racoti, dar acesta cerea plata dela Lupu, ca sa nu
sustie pe Matei.

www.dacoromanica.ro
 138

Matei se intarise la Teleajen ca sa apere Targovitea, pe

and Lupu se indrepta spre Bucureti. In atacul la Ojogeni, pe
'Prahova, Lupu fu Mut desavar5it, scapa cu fuga la Turcii
din Braila 5i n'a lsat ditrintreprinderea sa decal frumosul
titlu de cdomn al Moldovei i Trei Romaneti*.
Tocmai in 1644 s'au impacat cei doi domni, cu juramnt
,de boeri 5i de mitropoliti. In amintirea acestui act, a ridicat
Lupu in locul bisericii tatalui sat' biserica Stelea din Thrgo-
vi5te, iar Matei trainica biserica din satul Soveja (Vrancea).

34. SFARSITUL LUI VASILE SI MATEI. URMASII LOR.

Ultimii ani de domnie al lui Lupu. Anir din urma ai lui

Lupu au fost Intristati printr'o invaziune a Tatarilor, inaintea
carora domnul a fugit, iar barbarii au dus cu ei robi, chiar
din familiile mari boereti.
Alta pustiire au facut Cazacii, peste cari se ridicase un om
de jos, Bogdan lindelnitchi, viteaz 1 intreprinzator, Inc& in-
vinsese pe Poloni inteo mare lupt. El cerea pentru fiul ski
Timu$ in casatorie pe Raxangra, filca lui Lupu, i fiindca fu
[refuzat, jeful fara mai rau decal Tatarii. Vasile a cedat in
cele din urma. i a facut ginere pe Timu5.
Aceasta incuscriere iar a deteptat pofta lui Vasile asupra
Alunteniei, ins& Matei .nu dormia*. El gasi in sfatul lui Va-
site un boer mare, care se ridica sa detroneze pe domnul sat':
In Transilvania murise (1648) Racoti 5i fiul sau Gheorghe
Raeoli II-a urmaria s ajunga rege In Polonia 1 voia s
aiba In Moldova om devotat. Omul se gasi in persoana
1ogofatului Gheorgize $tefan, care fusese trims cu insarci-
_ nail in Ardeal 5i impreuna cu Racoti cel tartar puse la cale
rsturnarea domnului salt. Multi boeri se sarbisera de fa-
vorizarea elementului grecesc, poporul era 5i el stors de bi-
ruri 5i impufinat de invazii, hick deodata Lupu se vazu pa-
rasa de toti. Gheorghe Stefan se intelese sa-i vie ajutor dela
Racoti 5i dela Matei, iar la ziva hotarita se unl cu acele
.ajutoare, dupa ce convinse pe Vasile sa libereze oastea lui.

www.dacoromanica.ro
 139

Kemeny i Diku, nepotul lui Matei, Intrar In Moldova,

Vasile fugi la Hotin, iar deacolo la Camenita, de unde ceru
ajutorul Cazacilor, pe cand Gheorghe Stefan se facea domn
In bucuria tutulor (1633).
Intoarcerea lui Vasile. Al treilea rsboiu cu Matei.
In mai putin de o luna veni Timu cu oaste puternica de
Cazaci, risipi trupele nu tocmai devotate ale lui Gheorghe,
cad ajutoarele 11 parsisera i restabili pe Vasile. Acesta,
Impins de firea sa rasbunatoare, urmarpe Gheorghe in
.Muntenia, spre a-i rasbuna i asupra lui Matei.
Diicu se retrase Inaintea armatei superioare a lui Vasile
spre Targovite, aparandu-se cu 8-9000. Cand se apropiara
de capital, Matei Ii atepta la o lupta decisiva.
La Finta navala Cazacilor fu mai groaznica decat oricand,
mare fu staruinta Moldovenilor Incurajati de prezenta Caza-
cilor, Matei fu ranit la genuchiu, dar nu s'a oprit ci a co-
mandat mereu, 'that a catigat lupta. Ca fugari au scapat
i Vasile i Timu, urmariti de Gheorghe Stefan. Vasile a
fugit peste Nistru la Tatari, iar Timu a murit 1a asediul Su-
cevei, peste cateva luni.
Soarta lui Vasile. Sfiritul lui Matei. Vasile fu fil-
mes -de Mari la Constantinopole, unde fu Inchis, mai mult
ca sa spue ce bani a Mat in ar, spre a-i cere Turcii dela
Oheorghe Stefan. Cand parea ca Incepe iar zile fericite, ca-
zutul dotnn, vistorul imparatesc, a murit departe de tara In
care domnise cu strlucire.
Matei nu mai ajunse un an dupa Finta i muri la -Fargo-
vite, de rana ce o catigase Jupta (1654). Ultimele lui
zile au fost Intristate de o revolt a Seiinenilor, mercenari,
cu cari se unisera. i dorobantir. Pretindeau sa le dea Cate trei
lefi ca ei au catigat rasboiul, sa se dud. la calugarie ca a
tmbatranit, iar Intr'o zi au ucis pe Ghinea Tucalas i pe Radu
Vdrzaru, pe cari i-au cautat i prin camera domnului bolnav.
Matei a fost unul din domnii marl, ai Romanilor. Morman-
tul lui este la manstirea Arnota.
Gheorghe Stefan (1653-58) Constantin Serban (1654-58)

www.dacoromanica.ro
140

Atat domnul din Moldova cat i cel din Muntenia ajunserk

protejatii lui Racoti din Ardeal, caci Gheorghe Stefan fusese'
ajutat s ia tronul, iar Constantin Serban a fost ajutat sa
0.1 pastreze. Acest Constantin Serban a fost ales de boeri
dupa moartea lui Matei, de1 se atepta sa fie ales Diicu.
El era fiul nelegitim al lui Radu erban i se mai numeVe

Ruin'', le Curtii domneciti (Tirgovigte),

Cdrnul, cad Matei 11 taiase la nas, de oarece umbla dupa

domnie i In timpul lui. El incerca sa desfiinteze corpul Sei-
menilor, dar dorobantii se unira cu ei i pricinuira marl tur-
burari, ucizand boeri mari, jefuind case. Numai cu ajutoare
dela Racoti a inabuit revolta i a desfiintat trupele acelea,
dar odata cu ele dispare in tara noastra armata demna de
acest nume, 'Ana In epoca noastra. Constantin in scurta lui
domnie a construit o biserica pe o movila de langa Bum-,
re0, numita dealul viilor. Acea biserica este mitropolia
de azi.

www.dacoromanica.ro
 141

Ambii domni, deI recunoscuti de Turci, au urmat Ins

soarta lui Racoti. Acesta se aliase cu Sudezii Inteun rasboiu
contra Polonilor i a cerut ajutoare i din Wile noastre.
Armata lui a fost Insa batuta de Mari, Kemeny a fost luat
prizonier, iar pe Racoti Turcii I-au declarat cazut. Se ridi-
case atunci la Turd vestita tamilie de viziri Kupruli. Dom-
.nii furA chemati s strute poala sultanului, dar ei se temura
vi nu se dusera. Atunci fur inlocuiti. Atat Constantin cat i
Oheorghe fugira peste hotare i incearcara, deseori dar za-
darnic, sa mai ia domnia. Gheorghe Stefan a cutreerat Eu-
ropa, la Berlin, la Stokholm, la Moscova, dar nici recoman-
(Wile lui Ludovic al XIV-a nu i-au mai putut da tronul. A
inurit In straini, iar oasele i s'au adus la manastirea Cagn
,(Bacau) construita de eL Costin, care a fost boer la el 11
descrie t om deplin, cap Intreg, fire adanca, cat poll zice Ca
nasc i In Moldova oameni.,
In locul lui Constantin, Turcii numisera domn pe un fiu
al lui Radu Mihnea, care Mat se numia Milzail, iar In Mol-
dova numisera pe un boer de origine albanez numit Glzeor-
ghe Ohica. Mihnea a fost un aventurier, care cerea Turcilor
sd-i dea lui Transilvania, unde acetia puseserd pe Acallu
Barcsai, de origine Roman. Apoi aventurierul se revolta
contra Turcilor, dei n'avea nici o armata, se unete cu Ra-
colt i cu Constantin, ataca cetatile dela Dunare (Braila,
Giurgiu) In cele din urma fuge peste munti. Ghica Incepuse
ca negustor, apoi ajunsese reprezentantul domnilor la Turci,
unde Kupruliul, din acela sat cu el, I-a numit domn la lai,
apoi 1-a trecut la Bucureti In locul lui Mihnea. El era domn
slab, de aceea Turcii s'au gandit s faca tarile paalac.
Ajunsese Insa la o mare reputatie Constantin Cantacuzino,
ginerele lui Radu Serban. Consultat de Turd, el a dat sfatul
sa se lasa Wile tot vasale, dar sa se aleaga mai bine domnii.
Dupa recomandarea lui, au nutuit Turcii In Muntenia pe
Grigore Ghica, fiul lui Gheorghe.
Cam odata cu Grigore in Muntenia, a fost In Moldova
un boer de tara din partite Putnei, Istralie Dabija (1661=

www.dacoromanica.ro
142

1665). BAtran i cu obiceiuri patriarhale, Dabija era carn

betiv si cronica spune cd-i placea sA bea yin din oald, nu
din paw. A murit tn domnie si e cel din urmA domn mol-
dovean, care a bAtut monetA.
Dabija cu Grigore Ghica au insotit pe Turci In rAsboiul
care s'a terminat cu bAtAlia dela San Gothard, dar au ovdit
In credinta cAtre stapanii lor, Incdt Ghica mai ales, era In
mare pericol.
Desi Ghica datorise tronul sdu lui Constantin Cantacuzino,
din cauza unor intriganti Incepu sA bAnueascA credinta bd-
tranului postelnic. A pus si a ucis WA judecatA pe boeruL
care scdpase tara i care avea mult me de boeri cu sine.
Cantacuzinitii i BAlenii. Cantacuzinistii i toate fami-
liile Inrudite cu ei au fAcut tin part.d, care cAuta sd rAsbune
moartea postelnicului si sd se opund Grecilor. Sotia lui
Constantin, Elena, si copiii ei au izbutit sA scoata. la lumind.
nocenta postelnicului 1 sA se pedepseascd vinovatii. Con-
trarii Cantacuzinetilor se grupeazA Imprejurul Beilenilor, for-
meazA alt partid 1 cautd sd ia tronul.
Gheorghe Duca. In Moldova se ridicd dintre Greci un
domn, care a domnit de mai multe ori, care a fost domn i
in Muntenia, numit Gheorghe Duca. OdatA s'au ridicat tritec
rascoala Basarabenii cu Mihalcea Hancu, atAt de serios, N-
at Duca a fugit In Muntenia i abia cu ajutorul TAtarilor
a tnAbuit miscarea. De atunci a rdmas In Moldova zicd-
torea .Vodd da i ficincu ba.,

35. SERBAN CANTACUZINO. GHEORGHE DUCA.

CONSTANTIN CANTEMIR.

Dupd Grigore Ghica, a venit un domn vrdjma Cantacu-

zinilor Radu Leon (1644-69) Inconjurat de multime de Greci,
de1 fdcuse legarnant cu Cantacuzinetii sA scoatA pe Greci din
lard. Ca sd triple acel partid, a dat hrisovul tatalui sAu,
prin care fAcea pe Greci, pe proprii sAi minitri, vinovati de

www.dacoromanica.ro
 143'

toate relele, dar Ii !Astra pe langa el. In cele din urma a

fost Inlocuit cu un boer batran din partidul cantacuzinist.
Antonie din Popeti (1669-72). Era din satul Popegi
(PrahovaY si domn mai mult cu numele, afacerile tarii fiind
conduse de cantacuziniti.
Se mai .Intoarce Inca odata Grigore Ghica i se arata
foarte rasbunator contra cantacuzinistilor, vine apoi Gheorghe.
Duca, iar vramas al lor, In cele din urma cantacuzinistii,
dau bani multi i obtin domnia pentru unul din ei $erban
Cantacuzino (1678).
In. anul 1672, and era domn In Moldova Gheorghe Duca,.
a venit contra Polonilor sultanul Mahomed al 1V-a. A venit
In Iai, unde boerii i domnul 1-au primit mergand pe jos
dupa el cat putea mai tare mergeau, si cateva bucati de
atlas Intinzand pe ambele parti de drum, pe unde trecea
Imparatul*. Tara n'a suferit din partea Turcilor, carora le
vindea grane, oi, vaci, miere, lemne, dar sultanul tot a scos
pe Duca i a cerut boerilor sa aleaga pe unul dintre ei..
13oeril au ales fail voja lui pe un batran $tefan Petriceicu.
Petriceicu (1672--74) Intampina mari greutay ca sa im-
plineasca toate cererile Turcilor. Cronica spune a a domnit
tara lui tot de calare), alergand In toate partite s gseasca
hrana otilor, sa dreaga drumuri, s construeasca poduri.
Atunci a scris marele cronicar Miron Costin cuvintele grele
si desperate : privim cumplite vremi i cumpana mare pa-
mantului nostru si noug.. Turcii printr'o expeditie cu noroc
coprinsesera cetatea Camenifa, o Intarisera cu garnizoana, ne
Inchisesera la Nistru cu cetati : Akerman, Bender, Camenita-
Au vrut sa faca tarile paalac si au cerut lui Petricescu sd-i
trimit un boer, ca s auza cuvantul lui. Boerul trimes a fost
Insu Miron Costin, pe care vizirul 1-a primit cu cinste i 1-a
Incurajat sa vorbeasca fr tearna de nimic. Atunci a zis Cos-
tin, suntem noi Moldovenii bucurosi sa se lateasca impart-
hia In toate partite cat de mult ; iar peste tara noastra nu
ne pare bine sa se lateasca*. Vizirul iar a its si a zis drept
ai grait..

www.dacoromanica.ro
144

La greutatile rsboiului se adaoga barbaria cotnandantilor.

Paa ameninta cu bMaia pe Petriceicu de nu i se vor inde-
plinl ordinele. De aceea domnii amandoi au trecut cu Polo-
cari venind cu generalul Sobieschi, atigara marea vie-
torie dela Hotin i ocupara mare parte din Moldova. Nu toti
boerii insa au urmat pe Petriceicu, nici chiar Costin, care
tinea cu Polonii. Dar teatrul hartuelilor intre Turci, 'Mari i
Poloni, era Moldova, unde In partea nordica se aezase Pe-
triceicu i Polonii. Tocmai in 1676 s'a incheiat pacea, prin
care Turcii pastrau Podolia i Ucraina.
0 familie de origine greceasca in Moldova, comparabill cu
Cantacuzinelii, era familia Rusetetilor, din care a fost numit
un domn Antonie Rosetti (1675-78) care a fost scos de
Turd i chinuit rau pentru faima ce avea de bogatie.
erban Cantaeuzino (1678-88). Gheorghe Duca
(1678-84). and au numit Turcii pe erban in Muntenia in
locul lui Duca, au mutat pe acesta in Moldova in locul lui Rosetti.
Ambii domni s'au distins printeo., stralucire deosebit, mai
ales Serban. Ambii au cautat sa impace partidul vrajma prin
concesiuni, iar and nu izbutiau ucideau cu tiranie. Duca era
mai lacom, a introdus biruri noi, a marit pe unele vechi pe
cari le platiau i boerii, inat putini ii iubiau. Se bucura Ins
de mare Incredere la Turci, cari I-au pus domn i peste
Ucraina. Dui:4 Incheerea pAcii cu Polonii i se detese Ina o
coada de cal la steag Ouiti) avea dar trei i numai vizirul
ii era superior In grad. Se intitula .domn al Wit Moldovei
i Ucrainii).
Preocuparile lui Serban au fost i mai Matte. Grija lui de
coal, de Inarmarea tarii, de Incurajarea culturii romneti
11 face un continuator direct al lui Matei Basarab.
0 mare sguduire s'a produs ins, nu numai in soarta td-
rilor noastre, ci In istoria intreaga a Europei, prin rasboiul
pe care 1-au inceput TUrCii contra Germanilor in 1683. Vizirul
Cara Mustafa asculta de chemarea Ungurilor nenrultumiti cu
politica imparatilor Habsburgi. Cu o armata de 200000, dupa
socotinta generala, Mustafa inainteaza i-i apaza corturile

www.dacoromanica.ro
 145

sub zidurile Vienei. Alaturi cu Turcii, comandAnd trupele proprii,

erau i domnii notri, Serban i Duca. NumArul asediatilor
era mic, dar mare curajul lor, Intretinut i de vetile dom-
nilor romAni. Dupa dota luni de asediu, prelungit 1 prin la-
comia vizirului, care nu voiA sA ia capitala prin asalt, ca sA-i
ramAna lui avutiile ei prin predare de bunA voie, sosi o armata
cretina comandata de Ion Sobieschi, ajuns rege al Poloniei.
Turcii fugira, parasind artileria, corturile, prazile i un mare
numdr de prizonieri. Cu vizirul fugira 1 domnii notri.
Duca gasi Moldova ocupatA de Poloni, cari IntronaserA pe
tefan Petriceicu, la care se alipisera LaInmenii i Orheienii.
Ca pe furi patrunde Duca la o moie a lui din Putna, uncle,
fu surprins de oamenii lui Petriceicu, ridicat i dus In Polo-
nia, unde a murit peste un an. S'a retras tot in Polonia i
Petriceicu, In urma unei Infrai geri, iar mizeria ajunsese atAt
de mare, that cronicarul spune cA un Tigan a Mat o fata
saracA i a fript came din ea, ca sa mAnance.
Boerii, sustinuti de Serban, au obtinut dela Constantino-
pole sA se numeasca domn unul dintr'Inii, bAtrAnul Constan-
fin Cantemir. .

Relafiunile lui erban cu Germanii. Dupa fuga de sub

zidunle Vienei, succesele cretinilor erau continui, dei Tur-
cii se apArau cu desperare 1 atacau cu Incapatanare. In 1686
cAzu Buda, In anul urmator, tot la Mohaci, o mare victorie
cretinA liberA Ungaria de Turci. In fata acestor succese, er-
ban Incepe sA se Intoarca spre Germani. El credea cA a ve-
nit timPul sA se alunge Turcii din Furopa. Se vorbia de In-
telegcrile lui cu popoarele din Balcani, ca sa-I facA ImpArat
la Constantinopole. StrAnsese armata, cumparase tunuri, pro-
misese generalilor austnaci sA ia armele. A tnmes la Viena
o solie impozanta ca sa obtie domnia ereditara a familii lui
in, Muntenia i Moldova. Nu mult, dupA trimeterea acestor
soli, a munt de o boala de care suferia de mai Inainte, de1
s'a zis cA a lost otravit de catre rudele sale, cari se temeau
de biruinta Turcilor.
Constantin Cantemir (1685-93). Era i el atras spre
b
10

www.dacoromanica.ro
 146

partea crestinilor, insa mai cu greu, taci Polonii ocupau

parte din tara i sustineau pe Petriceicu. Canternir nu se-
Incredea, pe de alta parte, In Poloni, caci el cunotea bine
slabiciunea lor, de oarece ca tnar servise in armata polo-
neza. Cand Turcii l-au silit sa mearga- la lupta cu Polonii,.
a mers i i-a batut (Bolan) insa protesta c fara voie s'a lup-
tat cu cretinii.
loan Subieschi a facut doua expeditii in Moldova. In 1686;
a intrat in lai si a dus cu dnsul multi boeri, cum i pe
un mitropolit vestit, numit Dosoftei. In a doua expeditie,
regele a coprins cetatea Neamplui, aparata de Oliva pith i.
Coprinderea acestei ceiati a servit scriitorului Constantin Ne-
gruff, ca subiect pentru o frumoasa novela istorica.

36. CONSTANTIN BRANCOVEANU. CANTEMIRE$T1I

Constantin Brancoveanu (1688-1714). La moartea Iul

erban, boerii mari au ales domilve Constantin Brancoveanup.
nepot de sort al lui erban i neam cu Matei Basarab. Turcii
I-au recv.noscut cam cu greu, caci voiau ca domnii sa fie
numiti de ei nu numai intariti, Insa cu recomandari i cu
bani ii s'a inchis gura.
Constantin indata .a trimes dupa solia din Viena, ca s-
anunte ca tara ate un domn nou i Ca unele propuneri tre-
buiau sch,mbate. Solia s'a aratat nemultumita, mai ales pentru,
alegerea noului domn, cad unul din soli, Constantin Bcilii-
aana, ginerele lui Serban, ar fi voit domn pe fiul lui Ser-
ban, care era copil i In numele caruia ar fi domnit el. De .
aceea el a Minas in Austria, si Indemna pe Nemti sA intre In
tara sa o ocupe. Brncoveanu, prin sirisori, prin bani, prid
hrana, trimeasa generalului austriac din Ardeal, Mita sa tie
pe Nemti afara din tara i servia pe Austriacii cum i pe
Turd. A scris generalului Heissler c Turcii au sa atace Or-
ova, iar Turcilor le-a scris ca Heissler a plecat, sa nu vie
In tail ca nu-1 vor gasi. In adevar s'au batut la Orova ii
Heissler a fost batut.

www.dacoromanica.ro
 147

Dar din nou s'au apropiat Austriacii, iar Turcii, Tatarii i

Ungurii, inimici Habs6urgi1or; au intrat In tara i Impreuna
cti Brancoveanu au trecut muntii pela pasul Bran. In Zeir-
n4ti s'a dat o batalie In care Nemtii au fost batuti 1 Heis-
sler Mut prizonier (1690). Balaceanu, care se lupta In ar-
mata nemteasca, a cazut In lupta.
Pe celelalte teatre de lupte,.Germanii Insa biruiau, de a-
ceea Brancoveanu tinea In secret cu ei. Ambasadorul fran-
cez dela Constantinopole, inimic al Germanilor, It denunta
necontenit Turcilor.
In Moldova, Cantemir nu era destul de ascultat din par-
tea boerilor batrani, cad nu se ridicase dintre boeri ci dintre
razei, apoi era om simplu i neInvatat. El Incepu sa se
spriiine pe boerii mai tineri, ridicati mai de jos. Atunci boe-
rii mad, Indeosebi Costinetii, Miron i fratele sAu Velicico
vornic, au lnceput sA conspire ca sa-1 rastorne. Cantemir
afland, a pus de a omorIt pe amandoi 'fratii. Miron se afla
la o moie, uncle trimeii domneti I-au gasit pregatind In-
mormantarea sotiei sale moarte. Nici rugamintile ca sa-1 lase
pana la savarirea tristei datorii, nici Inlesnirea ca s
nu I-au salvat, caci el n'a voit sa fuga tiindu-se drept, iar
slujitorii l-au ridicat panala Roman i acolo 1-au omorit. In
acela no() mant au lngropat pe marele cronicar i pe sotia
lui. Cantemir a regretat moartea boerilor, dar a murit i el
curand, tocmai cand Turcii erau gata sA-I mazileasca.
Boerii moldoveni, imitand pe cei munteni, alesera domn
pe fiul cel mic al lui Constantin, pe Dimitrie, dar Turcii
erau dispui ran contra Cantimiretilor, prin Odle lui Bran-
coveanu, care a sustinut pe ginerele sat!, Constantin Daca,
fiul fostului Duca.
Amestecul cel mare al lui Brancoveanu la numirea dom-
nilor moldoveni, a fAcut sA domneascA Duca de cloud ori,
fiul lui Constantin Cantemir, Antioh, de doua ori, un boer
ginere al lui Constantin Cantemir, Mihai Racoaigi de cloud
ori, panace au numit Turcii pe dragomanul Nicoloe Mavro-
cordat, cu Insarcinarea sA prinza pe Brancoveanu, care tre-.

www.dacoromanica.ro
148

cuse de partea Ruilor. Grecul Insa n'a izbutit In Insarci-

narea sa, ci luAndu-se rau cu boerii, din cari multi tineau cu
Brncoveanu, a fost scos dupa un an i Inlocuit cu Dimitrie
Cantemir. Acesta dupa prima lui Incercare de domnie, se du-
sese la Constantinopole, catigase Increderea sultanului i a
tutulor demnitardor Portei, invalase limbile orientale, IncAt

"
-,S7,71,

C. Brancoveanu

pelanga credinta sa catre Turci, era socotit ca un luceafar de

tiinta (1710).
Brncoveanu i Dimitrie Cantemir. Cu mare abilitate
se strecurase domnul Munteniei printre greutatile marelui its-
boiu turco-cretin. Necontestate servicii facuse el 1 Nemtilor

www.dacoromanica.ro
 194

cArora le transmitea stiri dela Turci, si Turcilor cArora leda

bani i-i Ingrijia cu proviziuni, InsA cu asemenea stApAni el
simtia cA viata Ii este in pericol continuu. De aceea trime-
tea mereu scrisori de lnchinare Imparatului Leopold i ur-
masilor lui, de aceea a obtinut titlul de print i conte, a
cumpArat moii In Ardeal. ca sA aibA unde s se refugieze.
Groaza Ii era mare, mai ales dupace In 1703 fusese chemat
ta Adrianopole i tinut sub amenintare ateva sAptamni.
Reuise el, In adevAr sA se IntoarcA Intarit pe vieata i cu
drept de motenire, dar cheltuise multi bani i urcase hara-
ciul dela 280 de pungi la 520 (o punga avea 500 lei). A
doua cAlAtorie !far fi vrut sA o mai facA.
Tocmai atunci se ridicaserA Muscalii la mare putere, du-
pace Petru cel Mare Nvinsese pe regele Suediei Carol al
XII-a. BrAncoveanu i toti boerii notri ateptau m'antuirea
dela Rusi, cu cari intrasera In tratAri.
In mijlocul noilor sperante, veni Dimitrie Cantemir domn
In Moldova, trimes de Turd, ca sA ia mA5uri contra lui
Brncoveanu. El InsA trecu cu totul pe parr ea Ruilor. In-
chei cu Petru un tratat, prin care Moldova era s rAmdie
sub Dimitrie i sub mostenitorii lui, aproapetndependenta de
Rusi, cari nu aveau voie sit se aseze pe pamntul ei.
Intre Rusi i Turci izbucni un rAsboiu, din indemnul lui
Carol al XII-a, care dupace fusese batut la Pultava, se refu-
giase In Basarabia i sta langA Tighina. Rusii furA inconju-
rati la Stdniloti lnga Prut i redusi sA cearA pace, ca s
nu moarA de foame. Vizirul, cumparat, !Asa pe Petru sA scape,
Dimitrie fugi, ascuns Imeo caretA Imparateasca, Ruii nu
pierdeau decal. portul Azov, spre desperarea lui Carol.
Sfar0tul lui Brancoveanu (1714). Brncoveanu primise
dela Petru 300 de pungi, ca sd-i procure proviziuni. El InsA
nu trecu nici pe partea Ruilor, nici pe a Turcilor, ci sta
sl vazA cine va birui. Dar un nepot al sAu, spAtarul Toma
Cantacuzino, trecuse la Rusi, fr voia dorrnului, atacase i
coprinsese BrAila. Desi Brancoveanu trirrisese Rusilor banii
1napoi, des1 convinse pe Turd, a Toma a lucrat UM or-

www.dacoromanica.ro
150

din, InsA inimici din toate partile se ridicau Impotriva lui.

Cantacuzinii il pArAsiau i denuntau legaturi e lui cu cretinii,
Ruii cAutau sA.-i rAsbune, Turcii erau tentati de avenle lui.
Peste 100 de sate i de moii, vii pe 10 dealuri, 5 perechi
de case, moii in Ardeal, mai ales bani depui la band In
apus, giuvaeruri, Turcii credeau cA are 10.000.000 de taleri
i doriau sA punA mana pe ei.

fl
g
X: < mrsdiTo

Prldvorul casei donumti (Hum)

Mai Int Aiu insA se prefacura cA I-au primit In toatA gra-

tia, apoi cAnd se atepta mai putin, In sAptamAna patimilor
(1714) puternicul i bogatul domn fu ridicat cu strAnicie i
dus la Constantinopole. Acolo a fost inchis sub ptmant, [Ail
lumina, a fost tras pe roatA ca sA spue averile, doamna a
fost bAtutA. In fine in ziva de SfAnta Maria, a fost scos 1

www.dacoromanica.ro
 151

iicis Inaintea sultanului 0 a poporului. Mai intaiu s'au taiat

cei patru ii ai lui i un ginere, apoi batranul domn, care In
ultimele momente a aratat curajul unui erou i credinta unui
-martin Nelegiuirea aceasta a fost .condamnata chiar de Turd.
Corpurile victimelor au fost aruncate In mare. In anli din
urma s'a descoperit el oasele nefericitului domn au fost aduse
Ingropate inteo biserica din Bucuresti, construita de el.
Stefan Cantactuino (1714-16). Nicolae Mavrocordat.
Dupa fuga lui Cantemir in Rusia, Turcii au numit in Mol-
dova iar pe Nicolae Mavrocordat, iar dupa uciderea lui
Brancoveanu au numit in locul lui pe ,tefan Cantacuzino,
care a contribuit la executarea Brancovenilor. Ins 0 el Im-
preuna cu tata-sau Constantin, au tost chemati la Constanti-
nopole i sugrumati, cad lncepea un rasboiu nou cu Austriacii
ei tineau cu acestia.

37. STAREA CULTURALA IN SECOLUL AL XVII-a

Biserica Romnilor Ardeleni. Am vazut ca sub Mihai

biserica ardeleneasca se unise sub autoritatea rnitropolitului
din Targovite. In domnia lui Radu Mihnea in Moldova, and
el In realitate era domn 0 al Munteniei, unitatea religioasa a
-tutulor Romanilor a fost desavarita. Atunci mitropolitul Do-
softei al Ardealului se intitula carhiepiscop al Belgradului
a toata tara Ardealului 1 Ungureasca. i era recunoscut de
printul ardelean, calvin i prieten cu domnul roman. Acest
mitropolit a facut cateva Imbunatatiri hi biserica, intre altele
a hotarit ca preotii sa schimbe portul taranesc, sa poarte
-vesminte lungi.
Unitatea si numai religioas a Romanilor a facut pe domnii
ardeleni sa van in ea un pericol. Gabriel Betlen propuse pa-
triarhului Clii ru Lukaris, sa-I ajute la calvinizarea Romanilor,
.ceeace acesta a refuzat cu demnitate, i-i arata pericolul c
.0-ar atrage ura Romanilor din principate, legal' prin lega-
turi de sange cu cei din Ardeal.

www.dacoromanica.ro
152

Aceste legaturi, cauta O. le rupd Racoti, Incurajand rs-

pndirea calvinismului. In 1640 Incepe cu mitropolitur hrest,
calugar ardelean, crescut la Putna. Acesta Insa pastra din
calvinism ceeace este In el bun i sfant : slujba In romnete,
predica romaneasca, tipdrire de carti bisericeti romaneti-
Mai departe nu putea merge el, and Intreaga biserica orto-
doxl era renovata de un mare mitropolit, Petre Movil, fiul
lui Simion, Inallat mitropolit la Chiev. Fiindca nu raspundea
ateptarii lui Racoti, lorest fu depus, supus la bataie, acuzat
de imoratitate, ceeace nu poate fi adevarat, caci, dupa ce a
fugit In Moldova, a fost ridicat pe un scaun episcopal, semn
de ivirea unui sentiment de solidaritate cu Romanii persecu-
tati In Ardeal.
In locul lui lorest se gsi un calugar, Stefan, care primi.
mai Intreaga doctrina calvinista: sa se opreasca rugaciunile
catre sfinti, sa se iimplifice taina botezului i a cuminicaturii.
El era un simplu functionar, nesfintit de vreun mitropolit din
principate, nerecunoscut de Maramureeni i Criiani, cum l
de alte tinuturi. Insa acest mitropolit nesfintit a tiparit carti cu
litere latine i mai ales Noul Testament, din 1648, in care ga-
sete prea frumoase cuvinte, ca sa spuna ca toate cartile trebuie
scrise cu cuvinte Intelese de toti Romanii, cum .banii aceia
sunt buni cari umbra In toate lrile, aa i cuvintele acelea
sunt bune carele le Inteleg top.. Un mitropolit Insemnat, di-
plomat mai Insemnat, a lost Sava Brancovici, crescut la ma-
nastirea Comana i hirotonisit In Targoviste, care a restabilit
astfel unitatea cu biserica munteana. Cand Racoti a fost de-
tronat de, Turci, a fost scos 1 el dar pe urma ridicat de
Apaffy, contemporanul lui Serban Cantacuzino i cel din
urma print al Ardealului. Acesta, i toti printii calviniti, cre-
deau ca prin raspandirea calvinismului vor sparge unitatea
Romnilor, In care ei vedeau un mare rau pentru Unguri
pe ungurimea aceasta putina nu peste mult blip sou o vor
desnationaliza, sau o vor nimici Romanii. zicea el. Nu voia
sa vazd Ca Romanii sunt In tara lor elementul numeros 1
vorbia pasionat ca un jurnalist din secolul al XIX-a. Pe Sava

www.dacoromanica.ro
 153

1-a scos, 1-a prigonit, 1-a inchis in temnita, de unde 1-a li-
berat numai prin interventiunea lui erban.
Vieata Rorninilor ArdeVni. Teama de Romani a printilor
i a nobililor unguri dupa 1h00, i-a facut s mpiedice ridicarea
acelora in ranguri. Aceasta in piedicare a folosit Rorranilor, caci
elementele mai rasarite dintre ei nu se mai pierdeau in no-
bilimea ungara i erau fortate sa ramana intre Romani, sa.
asculte slujba religioasa dela prebii romani, cari erau nume-
roi, unele sate aveau i ate ase, pela 1700.
Astfel Romami prezinta destule elemente rasarite, nemei
bogati, ca Rat btvan, care se trgea din domnita Zamfira,
in Maramure Poon kfan i altii in alte learn.
In partile Jiului se gasiau tarani scapati de iobag'ie cu pro-
prietati glunca, deal, vale, pomii dela mo1 stramoi. 0 clasd.
speciala erau Bdrsami, pastor!, cari-i aduceau oile la pas-
cut in principate, din cauza greutat lor ce le faceau Saii.
Venitul dela ei 11 daru'a Mate tui Racoti.
Numarul Romanilor, chiar in parnantul Sailor era mai mare
decal al acestora 1 de doua ori n-a! mare ca al Ungurilor.
Zdrnotii aveau biserica dela Neagoe. Se citeazd. sate In
care biserica se facuse de un Oran sitrplu, deci bogat.
Chiar burghezie incepuse sa se arate. Companiile de co-
meg greceti din Sibiu, din Braov, din Fagara se roma-
nizeaza cu timpul.
Austriacii, and au ocupat Ardealul in rasboiul Vienei, n'au
fost primii ca liberatori. Armata jefuia, administratia nu cruta,
that poporul, ca i in Oltenia mai tarziu, prefera pe TurcL
Numai nobilii tineau cu domnia imparatului.
Unirea cu Biserica Romani. Armata austriaca ocupd
Ardealul in 1688, cu opozitie din partea multora, intre altii
a Sailor din Braov. Guvernator In locul lui Apaffy era ge-
neralul Heissler.
Indata a inceput o propaganda printre Romani, ca sd-i a-
dun la biserica romana. Se dd un decret ca popit se vor
bucura de tolte drepturile clerului catolic. Mitropolitul Teofit
aduna un sinod, la care nu luard parte decat zece protopopL

www.dacoromanica.ro
154

Dupa ce cerura s nu mai fie priviti ca tolerati, ci ca fii

ai patrii* declarara unirea, adica primirea a patru puncte, in
cari biserica kpuseana se desparte de cea rasariteana.
Aceste puncte sunt : 1) acceptarea suprematii papale, 2)
marturisirea ca Sfantul Duh puttede dela Thal i dela Fiul
(filioque) apoi 3) ca sfnta cuminecatura sa se faca din azima,
In fine 4) ca pacatoii morti cu pacate uoare se cur* de acele
pacate prin suferinte dupa moarte i trec in raiu. Trei cstiuni
afara de suprematia papala, prin interpretari au cautat cre-
tinii sa le apropie ca sa impace cele cloud bisrrici. Dar su-
prematia papala, incl. din vechime, a revoltat pe ortodoci,
cad catolicii nu cer numai respect 1 recunoaterea meritelor
bisericii rocnane, ci supunere absoluta fata de papa, care se
crede ca nu poate grei.
Romanii vedeau in unire o cestiune de egalizare cu cele-
lalte natiuni, de aceea mifropolitul Atanasie Anglzel, dei
sfintit in Bucureti, primi unirea in 1698.
Mara de cele patru puncte (nici filioque nu se cerea ne-
aparat) Rornnii ii pastrau ,n biserica limba romAneasca,
slujbele ca la ortodoci, casatoria preotilor, tuck poporul
nu vedea nici o schimbare. Cu toate acestea a inceput o o-
pozitie puternic din manastiri, dela laid, din principate, opo-
zitie i mai justificata, caci nu se recunotea egalizarea Roma-
nilor cu celelalte natiuni.
Biserica In Principate. Dela Radu Mihnea Incepe limba
greaca sa inlature din biserica pe cea slavona i alaturi cu
ea se arata 1 limba romana. La inceputul secolului al XVII-a
incep sa apara inscripcii in romnete.
Multime de calugari greci veniau pela noi dupa poineni.
Curd Lukaris, i altii. Incepe sa se inchine bisericile i ma-
nastirile noastre celor din rasarit. Mihai Viteazul a facut
inceput, inchinand milnastirea sa uneea dela muntele Atos.
Unii se opuneau insA Inchindrii, cum a fost. un mitropolit
Crimca, din Moldova, ctitorul frumoasei manastiri Dragomirna
de land Suceava.
PregAtirea preotilor i vieata cAlugareascA lAsau mult de dorit.

www.dacoromanica.ro
 155

Considerau preotia ca o profesiune ce se mostenia din tata

In fiu. Nu se cerea deck s se plateasca episcopului dajdia
preoteasca* mai mica deck cea taraneasca. Multi erau preoft
numai ca sa fie scutiti de ddri, dar in biserica nu intrau cad
nu se pricepeau. Se intelege ca cei cari serviau invatau citi-
tul, scrisul, cantarile dela ta,a1 lor, sau inteo manastire, sau
la ep scopie, cnd primiau darul. Altii invatau 1 dupa sfintire,
astfel un protopop din Maramuras spune ca are in casa cun
calugaras. care invata pe fiu-sau ce este popao.
Spre indreptarea acestei stall au contribuit Miron Barnov-
schi, Matei i Vasile.

38. CULTURA IN SECOLUL AL XVII-a

Activitatea lui Matei si Vasile, In vieata religioasa s'a simtit

in construirea de biserici, In liberarea mndstirilor inchinate
cu acte fale, in tiparirea de carti.
Constructiunilc lui Med. Batranul domn a reparat multe
bis,srici vechi i a construit o multime noi. A reparat biserica
Sf. Dumitru a boerilor Craioveti din Craiova. A construit
mnastirea Soveja din Putna 1 aproape de vechia Bistrita a
ridicat malastirea Arnoti, unde i s'au adus osamintele.
Constructiunile lui Vasile Lupu. Mai putin dar mai luxos
a construit domnul moldovean. 0 minune de arhitectura si
de sculptura este Trei lerarlzi din Iai. Din nenorocire, nici
aceastd a doua podoabd a arhitecturii din Wile noastre nu
se pastreaza in frumusetea ei originath, ci a fost reparata in
zilele noastre.
Bine pastrata este biserica Stelea; din TArgovite, construit
de Lupu in locul unde tatl sau construise o bisericutd si o
numise dupd proprietarul vechiu al locului.
Dintre urmasii lui Matei, Constantin Urnu am spus cd a con-
struit mitropolia pe edealul viilor* reparata de Brncoveanu,
iar dintre urmaii lui Lupu, Gheorghe Duca a construit manas-
tirea Cetdfaia, pe dealul unde a fost vechea cetatue a lasilor.

www.dacoromanica.ro
 156

Constructiunile lui Brncoveanu. erban Cantacuzino a

construit manastirea Cotroceni In padurea de langa Bucureti,
unde scapase de persecutatorii sal. BrAncoveanu Insa a cons-
truit pe tot Intinsul taril. El nu numai ca era foarte bogat si
si-a construit palate marete, ca sa-i ramana faima numelui,
ci era i profund religios, se simtia dator sa faca prinos bi-
sericii din belsugul sau. Ori unde vedea o biserica daramata,
oriunde vedea sat si oras fats biserica el construia. In Bu
curesti a construit trei, Intre cari Sf. Glzeorglze non, unde se
_ afla oasele lui 1 Sf. Sava, unde se afla
.
.,e .00:9e universitatea. A reparat la Arges, la Dealu,,
dar constructiunea lui cea mai frumoasa
.
este Hurezul, numta aa dupa padurea
adanca In care nu se auzia decal glasui
hurezului (ciuhurezului). La Hurez se admira
pictura, sculpturile dela ui, stalpii, cea
" mai frumoasa sculptura la noi.
Dela spatarul Mthai Cantacuzino, un
unchiu al lui Brancoveanu, a ramas o
.1=
\)` biserica cu sculpturi frumoase Co Ilea, i
un turn Co Ilea, care se zicea. ca a fost
45, construit de soldatii lui Carol al XII-a.
. 4,4, Turnul a fost daramat acum vreo 40 de ani-
; .
Din palatele lui Brancoveanu se mai
7

. pastreaza ruine impozante la Mogopaia 0

la targuletul Pot logi.
Stklp dela Hurez. Cart! romnesti in epoca lui Matei
si Vasile. Rasboaiele multe si sthimbarile-
de domni au Impiedicat tiparirea de carti la inceputul seco-
lului ; dar Matei i Vasile au cerut lucratori i materiale dela
Petru Movila din Chiev.
Mai Intaiu Matei tipareste in 1635 la Campulung co. carte
de slujba religioasa, iar la 1640 o pravda, sau o condica de
legi, tradusa de un calugar Mihail Moxa Aceasta pravila nu,
era spre Intrebuintarea judecatorilor ci a preotilor, cad se
ocupa mai mult cu greseli de caracter bisericesc ; daca nu tii

www.dacoromanica.ro
 157

posturile,, dacA blestemi lucrurile sfinte.... o lucraye mare de

600 paginitinfolio, este o Cazanie, tipAritA la Govora (1642)
adica o carte de predici, tradusA din rusete.
Sub Lupu era In Moldova un mare mitropolit, Varlaam,

Oheorghe Nou

.t
1.1

care a tradus altA Cazanie 1643). Predica este partea servi-

clului rrligios cea mai putin legata cu misterele, i raspunde
trebuintei de a lumina poporul, care trebuia ferit de IncercA-
rile de a-1 abate dela credinta lui. i In biserica roman5 pre-
dica se tine In limba poporului.
www.dacoromanica.ro
 158

Vasile a stiparit ajioi Pravtlele ImpdrdteVi (1646) mai des-

voltate deck cele din Muntenia, care a luat si ea pe cele
moldovenesti. Traducatorul lor din greceste se chema Istrate
Logo filtul.
Prima coalA. Vasile Lupu a Intemelat In Trei lerarhi
prima scoala dupa a lui Despot, cu un calugar, Sofronie Po-
ciatclzi, trimes tot de Petru Movila. Scoala era organizata ca
scoalele iezuite din apus (matemat ci, retorica, muzica, teolo-
gie). Se preda limba greaca, slavona, poate si latina.
Multi proiesori greci vestiti au fost pe atunci la noi: Pante-
limon Ligaridi, IVicolae Keramevs, care invka In chiliile dela
Sf. Sava (lasi).
Introducerea litnbii romnesti in biseria. Disparitiunea
treptata a invataturii slavone a avut de urmare ridicarea limbii
grecesti, dar mai ales a celei romanesti, cad preoti greci nu
se gasiau pentru toate bisericile 1). Pasul deciziv la introdu-
cerea limbii romane In biserica l-a Mut mitropolitul moldo-
vean, Dosoftei, prin traducerea In lasi (1679) a carpi de Le-
turghie. In anit urmatori s'au tradus toate cartile serviciului,
-Incat la sfarsitul primului sfert din secolul urmator toate car
tile de slujba erau romanesti. Meritul cel mare II au domnii
Serban si Bran`coveanu.
Mitropolitul Dosoftei. Are meritul a a scris o lucrare
mare de versuri romAnesti, pe MO activitatea sa in litera-
tura bisericeasca. Era om Invatat, a trecut In Polonia cu So-
bieschi si a muilt cu dor de tam lui. Opera In versuri este
Psaltirea, cu imitatia poezii populare In peste 8600 de ver-
suri (1673).
Biblia lui erban (1688). De o Insemnatate epocala a
fost tiparirea In Bucuresti a Intregii scripturi, tradusa de mai
multi, Intre cari fratii Greceni (Radu si Serban) si un om extra-
ordinar, Nicolae Milescu. Biblia lui Serban se distinge prin
1) Cultura greceasd si cea slavon de mai inainte d'adeau dom-
nilor nostril mare importantfi in erestinAtatea ortodos, did Ii
einstean In loon! impiiratilor, iar Rusii nu se IviserA. Inc:At si aceie
cultari strine au importanta lor In trecutui nostru.

www.dacoromanica.ro
 159.

frumusetea tiparului, nu mai putin prin stil i prin fericita ale--

gere a cuvintelor, ca sd fie intelese pretutindeni.
Spitarul Nicolae Milescu. Era boer In Moldova, cdnd
vdind sd facd o intrigd contra domnului, i se tdie nasul. A
fugit- in Muntenia, la Constantinopole, prin toatd Europa, s'a
Intors In Moldova, a plecat apoi In Rusia. A fost Insdrcinat:
cu cloud soil In China i a descris cAlAtoria sa. Era tAlmaciu
la Petru cel Mare. A scris in grecete, latinete, rusete i.
rom Anete.
Cronicaril moldoveni. Mai vechi cleat unit din scriitorii
citati au fost autorii primelor cronici, insd operele lor s'au
pdstrat in manuscris i nu s'au tipArit cleat In secolul al XIX-a._
Cei mai vechi cronicari sunt cei moldoveni.
Grigore Ureche. Sub numele lui Ureche s'a pAstrat o cro-
nicd alcdtuitd din vechia cronicA slavoneascd, din cea roma--
neascd 1 latineascd, cum 1 din cronicarii poloni. Nu e opera
unui singur autor ci a mai multora : Istrate Logofcitut, Gri-
gore Ureche, mai ales un dascAl necunoscut Simion. Cronica
Incepe dela Intemeierea Moldovei pAnd la Aron Tiranul i e
scrisd cu mult talent, cu mare admirare pentru Stefan cel
Mare. Cautd sd dovedeascd mereu cd noi rie tragem dela
Romani, cd noi zicem : .pAne ei dzic panis, came ei dzic
caro, gdind ei dzic gallina.., a de am socoti pre amAnuntul
toate cuvintele le-am Intelege.. Grigore Ureche a fost in vre--
mea lui Vasile Lupu.
Miron Costin. Este al doilea cronicar, mai Invdtat i mai
adAnc cleat Ureche. Invatase In Polonia, ajunsese In cea mai,
mare boerie (logofdt) a fost ucis de Constantin Cantemir.
A scris mai IntAiu o lucrare mai scurtd tNeamul Mold-
venilor. In care aratd cd Romnii de pretutindeni se trag
dela Romani. Aceleai idei le-a expus i Inteo lucrare in
limba polond. Lucrarea lui principald este insd : Letopisetul
Orli Moldovei. dela Aron Vocld pAndla 1661. Cartea lui e se--
rioasd O. cu grije mare de soarta Moldovei, pe care o vedeas
strAbdtutd de Poloni, de Turci i de Mari.
Dimitrie Cantemir. tia multe limbi europene i asiatice.-

www.dacoromanica.ro
160

A scris multime de carp Insemnate: Istoria imperiului oto-

man, Descrterea Moidovei In latinete, Hronicul vechimrtRo-
mno-Moldovlahilor. In aceasta din urmA, pleacA dela Ro-
mani i ajunge 'Ana la intemeierea principatelor. CautA sd
dovedeascA persistenta RomAnilor In Dada, i dovedete cu-
notinte multe. Cantemir e mAndru de originea noastra, decAt
care mai vechiu i mai nobil nu este vreun alt neam ; de
(Traian, marele ImpArat, sAditorul i rAsklitorul nostrua. Toti
istoricii ardeleni s'au inspir ,t din el, cAci o copie a hroni-
cului se gasia la Biaj pela 1730.
Croni :arii Munteni. Cel dintAiu cronicar muntean, Mihail
Moxa pela lrs20, a scris o cronicA, dupd izvoare slavoneti
asupra Romei, a imperiului bizantin, 1 la sfArit da cAteva
Insemnari despre Mircea i Stefan.
Stoica Lu iescu. Boer mai mic din partidul Cantacuzini-
tilor a scris dupa InsemnAri vechi, alcAtuind prima cronicA
i purand mull patima la descrierea luptei dintre cele (Iota
partide. A scris pe vremea lui Serban.
Istoriiie domnilor tArii Rominesti, este altA cronicA,
scrisA spre lauda BAlenilor. Se numete cronica lui Constantin
Cdpitanul, dar se pare cA autorul ei a fost Rada Popescu,
boer mare i Invatat, inimic al lui Brncoveanu i care la
sfArit s'a calugarit. A scris cu patimA, dar cu tiintA i cu
mult talent literar.
Raiu Grecianu, unul din traducatorit Biblii, a fost InsAr-
cinat de BrAncoveanu sA scrie cronica sa i a scris cu mult
respect fata de domn.
Constantin, Cantacuzino Stolnicul. Un boer foarte InvAtat
pldnuise, ca i Cantemir, o istorie a tutulor Romnilor, dela
Romani, dar nu se pastreazA deck partea 'Ana la Huni.

39. EPOCA FANARIOTILOR

21AVROCORDATII. GHICULETII. RA OVITEgII. CALIMACHIL
OMENIA SUB AUSTR1ACI.

DupA fuga lui Dimitrie Cantemir In Rusia i dupA uciderea

lui Stefan Cantacuzino, Incepe epoca cea mai trista din is-

www.dacoromanica.ro
 161

toria tarilor noastre numita a Fanariotilor, care a tinut mai

mult de o suta de ani. Se numeste astfel, din cauza ca cei
mai multi domni ne erau trimesi de catre Turd, dintre Grecil
cari locuiau partea Constantinopolei numita Fanar, (acolo fu-
sese un Fart pentru Inlesnirea corabierilor).
Turcii simtisera in mod instinctiv ca Rusii sunt inimicul
lor de moarte si voiau domni dintre oamenii cari aveau In
capitala lor case, rude, averi, si anume din cei mai Incercati
in serviciul Porii. Incepe astfel sa se dea domnia celui care
servise In mod devotat ca dragoman mare la Constantino-
pole. Astfel domniile noastre suferira o Injosire, intrand ca
o treapta In ierarhia demnittilor turcesti. Nu toti domnii
epocii au fost Insa Greci. ,Intre ei au fost si Romani; Apoi
nu toti au fost rah unii au fost luminati, organizatori, cu kr-
bire de popor, dar n'au savarsit atat cat a trebuit pentru
binele tarii. S'a mai Intamplat ca tocmai atunci Turcii erau.
slabi si tarile au suferit dese ocupatiuni, and nici domni
n'am avut ci guverne militare. Si nenorocirea cea mai mare :
attnici ni s'a sfas:at tara, rapindu-ne Austriacii Bucovina si
Rusii Basarabia.
Un bine, care a rezultat pentru tari din domniile fanariote,
a fost uniformizarea vietii politice i sociale In ambele prin-
cipate. Schimbandu-se des, and Inteo tara cand In alta,
acelas domn introducea aceleasi reforme, unifica institutiunile
si contribuia astfel ca sa elea locuitorilor ideea de .unire.
Familiile din cari s'au numit domni In prima parte a e-
pocei fanariote au fost trei : Mavrocordat, Ghica ci Racoviid.
Nicolae Mavrocordat. Nu era fanariot, ci familia lui se
tragea din insula Chios. 'fatal sau fusese 'medic, el Insus
.studiase. in Labia i prin bunica sa pretindea ca se trage din
Alexandru cel Bun. 'fatal sau, cunoscator al secretelor Porjii,
era in mare favoare la Turd si de aceeas reputatiune se bu-
cura si Nicolae. Studiase filosofia, a scris carti, a Invatat ro-
maneste, a pus cronicari sa scrie despre domnia lui atat in
.Moldova cat si In Muntenia.
Ca domn In Moldova s'a aratat mai bland cu boerii cleat
11

www.dacoromanica.ro
162

in prima domnie. A rnicprat unele ail, a regulat sa se arat%),

divanului veniturile i cheltuelile tarii. Cand a fost stratnutat
In Mutenia, dupa uciderea lui Stefan Cantacuzino, s'a numit
in Moldova Mihai Racovip (1716).
Rzboitil austro-turc (1716-18). Ambele domnii, a lui
Mavrocordat i a lui Racovita, au fost turburate rat' prin rs
boiul declarat de Turd Germanilor, cu speranta de a relua
Ungaria pierduta prin pacea dela Carlovici (1699). Austriacii
aveau insa pe marele general Prinful Eugenia de Savoia,
care la Petrovaradin puse pe fuga pe Turci, luandu-le arti-
leria i corturile. Austriacii coprinsera Banatul, intrara i in
Muntenia, unde cativa boeri olteni se unira cu capitanii aus-
triaci,. prinsera pe Mavrocordat, II detera Austriacilor, cari-1
dusera la Sibiu. Austriacii nu tinura ocupate deck partite de
munte, pe cand in Bucureti Turcii numira pe loan Mavro-
cordat, fratele lui Nicolae.
Si pe Racovita au Incercat sa-I prinza Austriacii, dar el
prinzand de veste, a cefut ajutor dela Mari, a batut cetele
austriace, a patruns jefuind in Transilvania.
Dupace Eugeniu coprinse Belgradul, Turcii Incheiara pacea
dela Pasarovici (1718) prin care lasau Austriei Serbia, Ba-.
natul i Oltenia.
Murind loan, Nicolae vine domn la 1718 $i domnqte In
Bucureti Oita la sfaritul vietii 1730. A obtinut dela Turci
scaderea tributului ridicat de Brancoveanu. A construit pe
dealul de langa Bucurqti o manastire frumoasa, Wiccirefti,
unde se afl mormantul lui.
Mihai Racovita, de1 a domnit zece ani fAr intrerapere,.
nu se asemana cu grecul Mavrocordat, care spre a pedepsl
intrigile de rasturnare ale lui Racovita, starul s fie inlocait..
cu tm nepot al sau de sora, numit Grigore. Ghica.
Grigore Ghica a domnit de patru ori in Moldova i de doua
ori In Muntenia intre anii 1725 i 1752, schimbandu-se mai
des cu vrul sau Mavrocordat, fiul lui Nicolae. Ghica crescuse
intre Greci, dar a invatat limba tarii i a cautat sa facA Im-
bunatatiri folositoare. In I4 a adus apa, a construit manas-

www.dacoromanica.ro
 163

Brea Frumoasa, iar langa Bucureti manAstirea Pantelimon,

'unde i-a pregAtit mormantul.
Constantin Mavrocordat este domnul care a nrcat de
cele mai multe on tronul tarilor noastre. A domnit de 6 ori In
Muntenia i de 4 ori In Moldova, Intre anii 1730 i 1769.
In prima domnie fusese ales domn de cler i boeri la moartea
tatAlui sau, mai pe urmA alterna cu domnul Moldovei, mai
ales cu vArul su Grigore Ghica.
Fiul semana tatalui i la InvatAturA i la bune intentiuni.
Era pAtruns de ideile filosofilor francezi, dui:4 cari suveianii
absoluti cautad sA Imbunatateasca starea supuilor prin re-
forme. Se Ingrija de putinele coale, cerea preotilor sa tie
carte romaneascA, a Ingrijit de tipArirea cArtilor bisericeti
In romanete.
Reforma lui Mavrocordat. Austriacii desffintasera rumania
In Oltenia, suprimasera unele dad, de aceea se decise 1 Con-
stantin sA facA o reforma, atat In Muntenia cat i In Moldova.
DestintA toate impozitele indirecte : vAcArit, pogonArit... i
lasA numal plata de 10 tel pe an, plAtibili in 4 sferturi. LAsS
liberi pe rumanii cad plecau depe o moie, dacA platiau pro-
prietarului 10 lei, obliga pe taranii boereti, pe langA dijmA,
la 12 zile de lucru boeresc In Muntenia i 24 In Moldova.
Ca sA despagubeasca pe boeri de liberarea rumAnilor, le-a
lasat un numAr de tarani (cel mult 60) scutiti de dAri cAtre
stat i obligati cAtre boer, numiti scutelnici.
Rsboiul ruso-turco-austriac (1736-39). Rusia voiA sS
ia Azovul dela Turci, iar Austria voia sA lipeascA Muntenia
de Oltenia i declararA Turcilor raSboiu. Acetia aveau ge-
nerali i ofi[eri francezi, de aceea bAturA pe Austriaci cad
murise brintul Eugeniu. Ruii au avut cateva succese, un ge-
neral Manich a intrat In Iai, unde s'a purtat arogant cu bo-
ierii, pe cand armata lui trAia din jafuri. In urma unei MAUI
la Belgrad, s'a Incheiat pacea din acel ora (1739) prin care
Turcii recatigau Serbia, iar Oltenia se Intorcea la tara noastrA.
Oltenia sub Austriaci. Dupd 23 de ani ocupatiunea a -
ustriacA s'a terminat In Oltenia cu mare bucurie a locuito-

www.dacoromanica.ro
164

rilor. Boerii crezusera ca stapAnul crestin va fi mai bun, el

era mai rau, It socotia ca sunt cuceriti si-i spiona la ate
pas. Se numise la Inceput ban, fiul lui $erban Cantacuzino,
Gheorghe; mai pe urma se numi un guvernator, care mai straits
decat Turcii cauta sa scoatd bani, ceeace nemultumia pe
tarani. Nici boerii nu erau multumiti, cad se desfiinta rumania
1 se reducea lucrul boeresc la 5 zile pe an. Administratia
era riguroas, amenzi multe si batai cu nuiele.
Clerul era subordonat celui sarbesc si desconsiderat fata
de cel catolic. Locuitorii fugiau la Turd de Mut birurilor,
de jafunle soldatilor mai rai ca Turcii. Erau in Oltenia
vreo 200000 de suflete la Inceputul ocupatii, la sfarit, erau
mai putine cu mutt. Craiova avusese cam 5000. Gandul rdu
al Austr acilor fata de noi s'a vdzut cind au adus colonisti
straini, mai ales Bulgari catolici (Chipovriceni) i i-au asezat
prin orasele noastre". Statul austriac, simpld mosie a familii
HabsbUrg, putea purta grija unui popor strain de Hem i de
religia .dinastii ? Dreptatea unui popor a Invins insa lacomia
unei case.
Domnil nol pita la 1769. Rn la un nou rasboiu Intre
Rusi si Turd, s'au tidicat domni tot dintre Ghiculeti 1 Ma-
vrocordati. Unul a fost Scarlat Ghica, ctitorul bisericii Sfntu
Spiridon, cea mai mare si mai frumoasa biserica din Bucu-
resti, cu puternica influenta apuseana. Altul a fost Grigore
Alexandra Ghlca, care a facut o fabrica de postav pe Bahlui.
Pellngd acesti domni si Racovitesti, se ridicd o familie de
mazali moldoveni, care-si grecizase numele. loan Callirnachi,
fiul ltii Toader Calm4ul, din partite Orheiului, ajunsese
dragoman, de unde vent ca domn Inconjurat de Greci, In-
tre cari unul Stavarache, a provocat o rascoala. loan s'a re-
has, dar urmaii sail au ocupat scaunele domnesti,. unul
Grigore dupa ce a fost scos, a fost dus la Constantinopole,
unde i s'a taiat capul ca unui funetionar turcesc necredincios.

www.dacoromanica.ro
 165

40. RASBOIUL RUSO-TURC. TARILE IN TIMPUL RASBO-

IULUI. RAP1REA BUCOVINEL

RAsbolul ruso-ture (1768-74). Amestecul Rusilor In a-

facerile Poloniei producea grija in cercurike turcesti, cari,
incurajate prin rasboiul trecut cu Austriacii, credeau Ca vor
trfrAnge mai uor pe Rui, condui de o femee, Caterina a ll-a.
Aceasta voia 1 ea rasboiul, ca sa se arate ortodoxa fer-
yenta, de1 era de origine germana.
Cu toate ca armatele turcesti nu se puteau compara cu
cele apusene, erau ins superioare celor turcesti. lenicerii se
transformasera in negustori si in proprietari, cari nu mai
raspundeau la chemarea de rasboiu. Sub steag se adunau
10000, and numarul lor se rid,ca la 3-400000.
Atacurile ruseti s'au indreptat asupra Crimeii, unde prin
intrigi au decis pe 'Mari s se desparta de Turci. Fara
lupte nAri, Turcii au lasat pe Rusi s ocupe tarile noas-
tre. 0 ritreprindere indrazneata a bagat groaza in Turci.
Anume, flota ruseasca din marea Bahia a trecut in oceanul
Atlantic, apoi in marea Mediterana, sub conducerea unui
amiral englez, si a aparut pe coastele Greciei, unde a in-
demnat pe Greci la revolta si a provocat mai multe rAscoale.
Flota aceasta ataa apoi flota turceasca cu mult mai nume-
roasa si o arde cu totul in golful Cesme, in fata insulei Chios
(1770). Desi flota n'a indraznit sa treaca prin stramtori con-
tra Constantinopolei, totusi produsese o mare fria.
Pe uscat, Rusii ocupasera cetatile din Basarabia si dela
Dunare, trecusera Dunarea si cucerisera Turtucaia, Rusciu-
cul, tineau inchis pe vizir in ,umla, Inc& Turcii se vazura
constransi sa ceara pace.
Pacea se incheie la Kuciuc Cainargi (1774) un sat a-
propiat de Silistra i fu o pace tot asa de dezastroasa ca
si cea dela Carlovici. Cedau Azovul, tinutul dintre Bug si
Nipru, renuntau la Crimeea, care avea s fie independenta.
Dqua conditiuni erau pline de urmari pentru tarile noa5tre:
dreptul Rusilor d'a vorbi la Poarta in interesul principitelor

www.dacoromanica.ro
166

noastre, apoi invoirea data Rusi lor de a avea consuli In ori-

ce ora turcesc. Acetia erau sA fie spioni rui respectalpde
Turci, ca persoane oficiale.
Tari le RomAne in timpul rAsbolului. Inainte de izbuc-
nirea rasbolului, prin tarile noastre strabAteau militari rui,
cari in haine calugareti, sau cu afaceri comerciale patrun-
deau preiutindeni, lAuciAnd gandul imparatesei de a scapa
pe cretini de jagul turcesc. Doi mari boeri Cantacuzineti,
Prvu 1 fratele su Milzai, fur astigati, iar prin ei multi
altii. Boerii cu deosebire erau inimici ai Turcilor, 'cad nu
puteau vinde nimic, produsele fiind rezervate Turcilor. De
aceea cu entuziasm trecura de partea Ruilor.
In 1769 Moldovenii primesc In la1 cat frumos alaiu, pe
un general. L-au primit In mitropolie, au jurat creclinta Im-
paratesei, i-au scris numele in cartea de jurAmAnt si au
randuit ca juramAntul sa se repete in toate bisericile din
sate. Prin el se recunostea fiecare esupus de buna voie rob
credincios i bun i supus al Marii Sale.. Boerii munteni
strAnsera voluntari, car s lupte alaturi cu Ruii, iar Gni-
gore Alexandru Ghica se !Asa prins i trecu la Rui, cari-1
tinura In mare cinste.
Cand Turcii aflara de purtarea RomAnilor Ii declararA
haini (tradAtori) si-i lAsarA prada ostilor musulmane. Aceasta
insA mAria zelul boerilor pentru Rui. Se 1trimeserA comisi-
siuni din amAndoua tarile la Petersburg, mitropolit, episcopi,
boeri, ca sa se inchine imparatesei. 0 asemanau cu Con-
stantin cel Mare, sArutau e u rm el e picioarelor, imparatesti,
iar comisiunea din Muntenia cerea ca .Tara noastrA sa se
faca tot una cu provinciile ce stApAnete Rusia cea atotputet-
nicAN. Caterinei ii surclea acest plan, care ar fi fost peirea
Intregului neam romAnesc, Insa tia cA nu va ceda nici Tur-
cia, nu va consimti nici Austria, de aceet n'a cerut anexa-
rea tarilor, cum n'a cerut nici pe a Crimeii, ci a propus
independenta lor cu sperante mai bune in viitor. Atunci bo-
erii au aratat nite tratate cari s'ar fi Incheiat intre RomAni
i Turci, prin cari se garanta autonomia tarii i se asigura

www.dacoromanica.ro
 167

diferite privilegii. Contra Rusiei se Incheiase un tratat secret

!titre Turd i Austriaci, de aceea Ruii au Incheiat pace.
Dar Romanii au cerut de atunci sa fie pu5i sub protecrunea
puterilot, chiar sa fie anexati la Po Ionia. Dragostea de noi
a Ruilor se vede din ideia nebund ce au avut-o unii din ei,
ca sA stramute pe Romni In Crimeia 1 s aducd pe Td-
tari la noi, cAci Turcii ziceau cd nu vor sd lase o populatie
musulmand unui stat cre5tin!
Cu grele urmAri pentru noi era dreptul ce-1 obtineau am-
basadorii rusi din Constan- .
tinopole de a vorbi In (fa-
voarea* principatelor.
Alexandru Ipsilante
(1774-82) si Grigore A.
Gh lea (1774-77). Dupd In-
cheerea pAcii, Turcii numird
domn In Muntenia pe dra-
gomanul Alexandru Ipsilante,
familie fanariota adusd de
Mavrocordat, iar In Moldova
pe Ghica cel dus in Rusia.
Alexandru a domnit de
doua ori In Muntenia 5i odata
in Moldova. Era om cu in- Alexandru Ipsilante.
vAtaturd i a luat oarecari
mdsuri pentru folosul coalelor, pentru paza granitelor 5i pentru
darea dreptatii. A intocmit chiat o condica de legi in limba
romAneascd. Un cronicar zice despre acel timp un veac
fericit era, care put zice ca nu va mai fi niciodatd,.
Grigore A. Ghica a domnit numai doi ani i a fost ucis
mi5e1e5te In Ia5i de oamenii unui trimes turc. Aces:a a in-
vitat pe domn la dansul, pretextAnd ca e bolnav, apoi la un
semn mai multi ieniceri sArird asupra lui, 1-au ucis, iar ca-
pul fu dus la Constantinopole. Poporul a crezut cd peirea
i-a venit din cauza cd protestase contra rapirii Bucovinei.
Rapirea Bucovinei (1775). Austria n'a putut obtine 01-

www.dacoromanica.ro
168

tenia, cum i se promisese prin tratatul secret caci Rusii In-

cheiasera pace, dar pici nu voi sa ramana cu mainile-
goale. Kaunitz, cancelarul Mariei Terezia, prezenta Bucovina
ca un drum ce-i este necesar, ca sa treaca In Galitia, ca a
legatura Intre Ardeal si Galitia. Chiar Inainte de Incheierea
pacii, soldati austriaci intrasera In Moldova, sub cuvnt ca
vor sa puie un cordon contra ciumei si Inaintasera pand la

Bits. St. Spiridon Non

Roman, dar pastrara numai cele trei tinuturi Cerndutl, Ctimpu-

lung, Suceava. Tinutul, de ei a fost numit Bucovina (paduri
de fagi) desl nu seamn de loc a loc pustiu, a padure
continua, caci acolo era vechea capitala, manastiri vestite s)
targuri dela cei dintaiu domni.
Inthiu au ocupat, pe urma au justificat ocupatia. Glance laria
vieneza se prefacea ca gaseste In luptele Moldovenilor pen-
tru Pocutia dovezi ca Bucovina a facut parte din Pocutia,

www.dacoromanica.ro
 169

care la Impartirea Poloniei cazuse Austriei si deci pretindea

Ca i se cuvine i Bucovina. Adevarul este, ca Pocutia fusese
supusa Moldovei, nu contrar. Un singur argument sincer se
aducea, necesitatea milliard, necesitatea /ma ar fi o scuza 1
pentru hoti si asasini, cad si ei folosul II cauta and hitt sau
omoara.
Dupa justificare au urmat coruperile prin daruri. Genera-
lului Rumilintzow, care ocupa tara cu Rui, i s'au dat 5000
de galbeni i alte daruri. In Constantinopole erau multi con-
tra parasirii, totusi tratatul fu semnat, iar la fixarea granitei
hitt corupti delegatii turd, cu toata lupta lui Ghica.
Astfel s'a rupt dela sanul Moldovei cea mai frumoasa
parte a tarii, cu Suceava, cu Radauti, cu Putna lui Stefan,
cu manastirile Moldovita, Sucevita, Dragomirna, cu sate in
cad locuiau la 100.000 de tarani.
Purtarea domnului si a boierilor a fost greita In acea im-
prejurare. Ei n'au protestat din pur patriotism, ci cu gandul
de a speria pe Turci prin R ii. In protestul lor ziceau c
lipsa de protectiune i-ar Impinge sa ceara protectiunea altei
puteri. Aceasta amenintare cu Rusia a utilizat-o ambasadorul
austriac, spre a convinge pe Turci c domnul si boierii
sunt tradatori.

41, RASBOIUL RUSO-AUSTRO - TURC. NOI FAMILII

FANAR1OTE. RASBOIUL RUSO-TURC (1806-12)

Nol familii fanariote. Dupa uciderea lui Grigore Ghica,

s'a numit domn dragomanul Constantin Moruzi, cu care o
noua familie Incepe a concura la ocuparea tronului. Sub ei
i sub Ipsilante au arzat Rusii In Bucureti un consul pen-
tru ambele tart. Austria, ca sa nu ramana mai pe jos, a sta.-
ruit sa aibA i ea consul, iar Turcif au consimtit, sperand Ca
vor avea castig din concurenta celor doi. Tot sub acest
Moruzi Incepusera proprietarii moldoveni sa fabrize rachiu

www.dacoromanica.ro
170

in velnite, ceeace a provocat o reclamatie din partea Polo-

niel, de unde se imparta rachiul mai Inainte.
Cei doi consul, se luptau Intre ei, trimeteau stApAnilor lor
tot felul de stiri, that la schimbarea domnilor va contribui
viitor i amestecul lor.
Alta' nouA familie domnitoare se ridica cu dragomanul
Nicolue Carogea (1782) in Muntenia, care a domnit putin
si cu lAcomie, pe care protectorii cAutau sA 1-0 scuteze cu
imprejurarea ca avea cinci fete i el el n'avea avere. Alta
familie .ufu, se ridicd tot dela dragoman cu Mika!, care a
domnit de trei ori In Muntenia si In Moldova odata.
Nicolae Mavrogheni (1786-90). Ca un meteor a trecut
pe tronul Munteniei i grecul Nicolae Movrogheni, ridicat
dela dragomanatul flotei turcesti, desconsiderat 1 de Greci,
cad nu era fanariot ci grec din insule, fara invatatura. El
voi sA indrepteze tam cu capritii de sultan. Se schimba in
haine de preot sau de Turc, intra prin prdvalii si Indata
trimetea pe vinovati la spanzuratoare A dat ordin ca preotii
sa stea numai la biserica, spre a fi gasiti uor, apoi mergea
prin biserici sa vadd daca-i gasete acolo. Cat auzia despre
cineva cA are avere, II boeriA, Li trimetea caftan i-1 storcea
de bani. 1Lbucnind rasboiu intre Turci de o pate, Austriaci
sl Rui de alta, el a strAns un mare nnmar de voluntari, i-a
imbracat frumos, le-a dat steaguri 1 a cAtigat victorii a-
supra Austriacilor. Rasplatia cu ate un galben pe cine a-
ducea un cap de Neamt si rAsplata facea pe Rom Atli sa
aduca multime de capete. Dar nu acela curaj au aratat
Turcii contra Rusilor si nenorocital Grec s'a retras peste
Dunare, uncle a fost ucis de vizir, ca tradator, de1 se lup-
lase cinstit i vitejete. Mavrogheni a consiruit biserica dela
4osea 1 a intins capitala in aceastA parte, scotand-o din
smarcurile Dambovitei.
RAsboiul ruso-austro-ture (1788-91 0 92). SlAbiciunea
Turciei mari po ta Austriei si a Rusiei, ca s'o ImpartA ca
pe Polonia. Rusia urmaria planul sail mai pe departe. Se
prefacea cA voeste sA infiinteze un stat independent .regatul

www.dacoromanica.ro
 171

Dacieia sa infiinteze chiar imperiul bizantin. In acest scop

Caterina crestea pe un nepot, pe care il numise Constantin
i prin toate mijloacele atata poftele Rusilor, ca sa cuce-
reasca Constantinopole. Odata a calatorit in Crimea, pe
care o anexase i in drum, guvernatorul facuse inaintea im-
paratesei orae, sate, campii cultivate, ca in tablourile din
teatru. Pe arcurile de tr,umf era inscriptiunea cealea Bizan-
tiuluia. Aceasta provocare a facut pe Turci sa-i declare rds-
boiu, ins Rusia era aliata cu Austria, care uitase de tratatul
secret de mai inainte.
Rasboiul se purta slab : desi Turcii nu al:di-au Moldova,
Rusii nu o ocupara decat sub Suvorow. Acesta invinse pe
Turd la Focsani, apoi la Ramnic si instala un guvernator
rusesc la Iasi, pecand Austriacii se asezau la Bucuresti.
In acel tirnp revolutia din Franta am eninta tronul regelui
francez 1 tronurile tutulor suveranilor. Imparatul Austriei;
cumnat cu Ludovic a XVI-lea al Frantei, incheie pace cu
Turcii, spre a avea mainile libere in apus. Pacea s'a incheiat
la .Sigov (1791) prin care Austria obtinea Orsova.
Rusii au continuat rasboiul in Basarabia, uncle au cucerit
cetatea Ismail, cu mare greutate, caci populatia civila, chiar
femeile se aparau in caseIe lor. Ei trecusera chiar in Do-
brogea, dar puterile au mijlocit pacea, ca s aib si ajutorul
Rusiei contra revolutiunii franceze. In 1782, prin pacea dela
loft, Rusiei i se recunostea Crimeea i pamantul pan& la
Nistru, incat ajungeam vecini cu Rush.
Sub guvernele straine rusesti si austriace, s'au imprumutat
multe obiceiuri rele : joc de carti, gustul vinurilor straine,
danturi apusene, pecand satele au suferit mult de hotille ru-
seti. Un bine adus de acele armate, a fost intrebuintarea
limbii franceze, care cu tot raul ce a provenit din exagera-
rea modei franceze, a contribuit mult la renasterea poporului
'roman.
Domni, dupa pacea dela 14, au fost tot cei din familiile
Sulu, Moruzi, Ipsilante i un Callimachi in Moldova.
Pecand era Ipsdante in Muntenia, a izbucnit o mare criza

www.dacoromanica.ro
172

in Turcia : In Serbia, In Albania, In Bulgaria Incepuserd paii

sA se poarte ca suverani fara sA mai recunoascA autoritatea
sultanului. La Vidin, un hot, Pasvanoglu, avea o armatA cu
care Ingrozia Serbia i Bulgaria. Armatele trimise de sultan
contra lui erau Mute, sau se uniau cu eL Cetele lui Pasvan
treceau In Muntenia i jefuiau. Craiova atund a fost fAcut5
cenuA. Alexandru Ipsilante a fost deprtat ca fArA energie,
alt domn Hangerli, fu ucis de generalul turc, ca trdtor,
deI pe nedrept, cAci nu domnul fusese cauza Infrangerii
Turcilor, Frica de Pasvangii era atdt de mare, Mat odat
au fuLlt spre Braov, domnul, _boerii, negustorii, numai la
svonul, ca hotii sunt la DunAre.
La sgomotul revolutii franceze, incepuse i In tArile.noastre
o micare de deteptare. Boerii din Muntenia cereau In 1792
ca domnii sA se aleaga, ca tributul sA se micoreze, chiar ca
Wile csA fie considerate ca neutre). Cererile acestea nu furA
ascultate, dar peste 10 ani, la 1802 Rusia ob[inea cateva u-
5urAri pentru noi, cum i fixarea termenului domniei la 7 ani.
Constantin Ipsilante i Alexandru Moruzi (1802-6) furA
numiti domni pe 7 ani, n'au domnit InsA decat patru, cAci
un nou rAsboiti ruso-turc a Intrerupt domnia lor. Constantin
Ipsilante era fiul lui Alexandru i a dovedit orecare energie.
A luat mAsuri de aparare contra lui Pasvan, Incdt acesta n'a
mai IndrAznit sa intre In tail. Dar i Ipsilante i Moruzi erau
instrumente ruseti, provocau pe SArbi sA se rAscoale, ceeace
Men pe ambasadorul francez, inimicul Ruilor, sA cearA des-
tituirea domnilor. Constantin ar fi pierdut i capul, dacA nu
fugia In Rusia.
Rusia protestA contra scoaterii domnilor Inainte de termen'
trimise oti In Moldova i de0 Turcii voiau s recheme pe
domni, rAsboiul deveni inevitabil.
Tarul Alexandru aducea la cunotinta puterilor, cd a ocupat
principatele, nu ca sa le anexeze, ci ca sA le organizeze ca regat
al Daciei. A i pus cap peste amandota pe Constantin Ip-
silante, care spera sA fie i peste Serbia.
Rsboiul ruso-ture (1806-12). Anglia s'a sfortat sA Im-

www.dacoromanica.ro
 173

piedice rAsboiul, ca sd aibd pe Rui contra lui Napoleon. A

trimes flota contra Constantinopolei, producand mare groazd
Intre Turci, cari Insd au fost 1ncurajati de ambasadorul fran-
cez, Mat flota s'a retras frA izbAndd.
Ruii trAganau rdsboiul fArd sA incerce lovituri mari,
cad toatA sfortarea lor era in apus, dar nici Turcii n'au
putut profita de lupta pe cloud fronturi a Ruilor, cad sul-
tanul Se lirn al III-a a fost detronat i Constantinopole a trait
zile de adevdratd teroare. Numai t ub Mahmud au Inceput
Turcii sA reziste mai cu inimA.
Mai tarziu, Napoleon s'a impAcat cu Ruii, nimeni nu ne
mai lua apararea, numai Turcii nu voiau cu niciun pret sd
cedeze : 'mai bine sA pierdem Constantinopole insu decal
sA dam principatele* declarau ei.
Luptele au fost intarziate mult print'un armistitiu, apoi se
mArginiau la cuceriri de cetati. In 1811 generalul Kutusow
cfitiga o mica victorie i decise pe Turci sA cearA pace.
Ruii reduseserd pretentiunile lor, Neat Turcii se credeau no-
rocoi cd au pierdut numai partea Moldovei dintre Prut i
Nistru. Prin pacea dela Bucureti (1812) se sfaia dar din
nou tam noastrd, cad ni se rapia Basarabia.

42. SUFERINTELE SUB OCUPATIUNE.

ULTIMII FANARIOTI.

'faille sub ocupatie. Ruii la Inceputul ocupatiunii nu-

miserd domn peste amanclouA tarile pe Constantin Ipsilante,
and InsA nu s'au mai multumit cu el au pus un guvernator
militar.
In urrna Oa dela Tilsit, Alexandru considera tarile anexate
. la Rusia. In biserici se pomenia numele lui, Napoleon recu-
notea anexarea. Totui, Ruii apdsau i jefuiau ca In lard
inirnicd. Luau pe locuitori i-i puneau s sape anturi fait
plata, fdrA foc, far hrand suficientd. Ridicau mii de card cu
boi (In 1812 Kutusow cerea 20000 de carA cu ate 4 boi i

www.dacoromanica.ro
174

cu cate 2 carausi) luau vitele fart plata, cum i recoltele.

Turcil se bateau pe pAmantul nostru cu Ruii, ardeau orae
i targuri. In capitale, generalii i ofiterii rusi Invatau bole-
rimea la toate petrecerile vitioase : baluri, mancari, betii mus-
caleti. Generalii rapiau recoltele i in rapoarte treceau ca
le-au cumparat cu prefuri urcate. Cugetul acestor generali
I-a exprimat Kutusow, cand a z's boerilor : evoi lAsa Moldo-
Valahilor numai ochii ca sa plAngai.
Pierdere ireparabilA parea Insa rapirea partii de fara, pe
care au numit o Basarabia. Aceasta lovitura a deteptat bo-
ierimea din iluziile pe cari le avea despre Ruh De randul
acesta a protestat la Turci cu multa abilitate, arAtand c Ba-
sarabia este partea cea mai mare si cea mai roditoare a tarii,
din care se scoate aproape tot granl i aproape jumAtatea
untului pentru Turci.
Cand destinul s'a Implinit, poporul cu jale mare trecea
depe un mal al PI utului pe altul, ca sa-i ia ramas bun dela.
rude si prieteni, caci ,se desparfiau unii de alfii pentru tot-
deauna*. Tocmai dupa 106 ani s'a Indreptat marea nedrep-
tate istorica. i Basarabia a putut face un trup cu regatut
roman.
Bucovina I Basarabia sub stApAniri strAine. mat A-
ustriacli In Bucovina, cat i Rusii In Basarabia s'au purtat
cu Romanii ca nite pArinti vitregi. Au despartit biserica de
cea moldoveneasca si au creiat episcopli noi, nu ca sa
1nmulteasca numarul arhiereilor romani, ci ca sa rupa teg-
tura lor de credinfl. Au cAutat apoi sa 1nabuse elementul ro-
manesc, Austriacii Incurajand cultura germana prin scoala,
iar Rusil punand preoti rusi In biserica romana. Astfel Bu-
covinenii i Basarabenii erau crescuti cu ideia ca Romanii din,
regat au toate vitiile, cA sunt decazuti i curand curand vor
cAclea sub Austriaci sau sub Rusi. Austriacii au ,ustinut desvol-
tarea materialA prin sosele, prin cal ferat, au combatut InsA
cultura romaneasca. Rusii nu s'au ingrijit nici de osele, nid
de scoale, nici de biserica, dar fara nicio institutie de cul-
tura, Romanii au pAstrat cu staruinta obiceiurile, limba, care

www.dacoromanica.ro
 175

pe buzele lor rasuna mai dulce deck pe ale tutulor. La In-

ceput Ruii voiau sa guverneze Basarabia cu Romanii i nu-
misera guvernator pe Scar lat Sturza, dar peste putin se in-
troduse guvernul rusesc.
Uciderea fratilor Moruzi. La incheerea pacii era mare
dragoman Dimitr le Moruzi, ajutat de fatele sat] Panaiot la
Cotrstantinopole. Tocmai atunci Napoleon declarase rasboiu
Ruilor, cari erau nevoiti s se reiraga dela Dunare, Incat
Turcii ar fi putut !Astra Basarabia, ei Insa o promisesera Tur-
cilor. Ambasadorul francez 1 familiile fanariote, inimice Mo-
ruzetilor, acupu pe acetia ca tradMori. Ca pedeapsa pen-
tru aceasta purtare, sultanul a pus sa se taie amandoi fratit.
Caput lui Panaiot a limas expus In public cu o hartie pe care
sta scris : etradatorul a platit crima cu capul sail..
Uciderea tradatorului nu schimba Insa jalea i suferintele,
pe cari mai mult de o suta de ani erau sa le Indure fratif
notri, sub jugul gteu i amar al stapanirii straine.
Ultimil domni fanarloff. In toamna anului 1812 se num.'
domn la Bucureti loan Caragea, iar la Iai Scarlat Cant-
machi, ambii pe apte ani.
loan Caragea a rams In amintirea poporului printr'o ciuma
groaznica, de care a murit multa lume, numita a ciuma lut
Caragea.. Era de o mare lacomie, pe care amicii cautau sa
i-o scuzeze ca avea i el fete multe. Una din ele, domnita Rata,
era cu gust artistic, a Mut o societate care juca pe o scena
piese de teatru In limba greceas 2A. Sumele mari de bani ri-
dicate de Caragea au provocat nemultumiri ; apoi svarcolirile
Grecilor, cari puneau la cale o revolutie contra Turcilor, mai
ales frica de raspundere inaintea acestora, au decis pe Caragea
sa fuga din tail. A trecut in Transilvania cu familia i cu
averea, apoi s'a dus In Italia.
Scarlat Callimachi In Moldova a crutat mai mult poporut
i a stat In domnie 'Ana la sfarRul celor apte ani. S'a
aratat bland faia de boerii cari fugisera la Rui, le-a marit-
privilegiile chiar. A desfiintat scutelnicii, dar i-a dat Inapol
cu numele .de postufnict (servitori). A ingrijit sa se faca po-

www.dacoromanica.ro
176

duri de lemn in capital, poduri cari Inlocuiau pavagiul de

azi. Cel dintaiu care a facut asemenea poduri a fost Alexan-
dru Moruzi (1792).
Legislatia Iui Caragea i Ca Malachi. Atat Caragea
cat i Callimachi au publicat ate o condica de legi In limba
greceasca, dupa care Incepuse i traducerea ronianeasca, Insa
netermidata In zilele lor.
Judecatile se hotarau la noi dupa obiceiul pamantului, cu
moartea, cu amenzi pentru pagube ce se puteau repara 1
uneori cu desplgubiri convenite Intre parti, Imprumut dela

Casi hoereasei

vecini. judecator suprem era domnul In divan, pricinile mar

mici le judecau boerii Insarcinati.
Prime le Incercari de legiferare au fost pravilele, ele erau
Ins mai mult prescriptii de pedepse religioase pentru In-
frangerile contra religii. Cel dintaiu legmitor civil a fost
Alexandru lpsilante. Caragea a Incercat SA impace obiceiul
pamantului cu pravilele, lucrarea lui e originala dar imper-
fecta, fata de a lui Callimachi. Acesta a pus O. se traduca
c9ndica austriaca, alcatuita de oameni cu mai multe cuno-
tinte i cu mai multa practica.
Alexandra titti (1818-21) $i Mihal titti (1819-21). Cel
dintaiu fusese numit In Muntenia dupa fuga lui Caragea, cel

www.dacoromanica.ro
 177

de al doilea a fost numit In Moldova. Ambii au domnit pu-

tin, cai revo'utia greceasca urmata de, desteptarea roma-
neasca, a pus capat acestei stapaniri, care apasa asupra
constiintel noastre ca un vis rau.
. Alexaniru utu era contra miscarii grecesti, caci mai
mult cleat la liberarea Greciei tinea la pastrarea domniei.
Mihai utu sustinea miscarea, caci credea Ca Rusti o favo-
rizeaza. In primavara anului 1821 Alexandru Ipsilante infra
In Iasi, iar Mihai Indeamna pe boeri s treaca la Ipsilante.
Cand acesta ucide Insa pe negustorii tttrci, and consulul
rusesc desaproba miscarea, cand boerii speriati fug la Rui,
utu fuge siel in, Basarabia lsand tara fara cap. Ipsilante ra-
mane stapan In ambele jari, caci si cellalt utu murise, se
zicea otravit de Greci, fiinded se opunea Eteriei (=societate).
Eteria. Cu acest nume se cunostea o Intinsa societate
greceasca, in care intrau Greci din toate tanle, la arAtare
cu scop cultural, In fond cu scop de a pre ati sufleteste si
de a adttna arme pentru o revolutie contra Turcilor. In td-
rile noastreboerimea facea parte din eterie, atrasa de pres-
stigiul domnilor si de legatunle cu Grecii de importanta. La
noi se aduceau proclamat unite, cari apoi se raspandiau In
toate partile. Mitropoliti si boeri mari ai nostri, Impreuna
cu domnii, sprijiniau eteria, al caret cap era cancelarul (a-
rului Alexandru, Kapodistria, grec si el.
Alexandru Ipsilante era fiul domnului Constantin. El in-
trase In armata ruseasca, luptase contra Francezilor, pierduse
o mana i ajunsese apropiat de tarul Aexandru. Incepuse
rascoala, crezand cd Alexandru 11 va sustine, acesta Insa era
legat prin tratatul sfintei aliante si-1 lasa fara nici un ajutor.
Patnarhul din Constantinopole afurisi miscarea i trimese
cartea de afurisenie mitropolltului Moldovei, Veniamin Cos-
tacht, care puse sa se citeasca In tOate bisericile din tar&
Cand Ipsilante pleca din lasi spre Bucuresti, multi se de-
partara de el, In Muntenia era sa se pronunte .chiar o con-
trarevolutiune, condusa de un Oltean eroic, Tudor Vladind-
rescu.
12

www.dacoromanica.ro
178

43. CLAIN. COALELE DIN BLAJ. HORIA, CLWA $1

CRISAN. MICU. MA1OR.

Lupta nationala a episcopulul Clain. Unirea religion&

cu Roma nu fsese cAutatA de Rom Ani, ci calculal& de Aus-
triad, ca sA mAreascA numrul .celor d'o credinta cu itopA-
ratul i ca sl aiba un sprijin contra Ungurilor calvini. Nici
subtilitAtile teologice nu le Intelegeau RomAnii, cari puneau
temeiul credintei In formele exterioare ale cultului. Deoarece
acesta rAmAnea neschimbat, iar in schimbul concesiunilor
teoretite li se promitea cA vor fi considerati egali du nati-
unite marl, ei puteau crede cA and putio au obtlnut mult,
dacA se observa Invoiala in mod cinstit.
Ina nici autoritatea supremA bisericeascA, nici autoritatea
politicA nu au dat ceea ce se atepta dela ele. Fiinda mi-
tropolitul catolic din Alba lulia nu putea sta In acela grad
cu cel unit, acestuia i s'a cAutat un locor mai retras, la
FAgAra, iar titlul s'a scoborit cu o treapta, s'a numit epis-
cop. Astfel unitii erau considerati catolici de maim a doua.
cari aveau nevoie sA fie mereu condui spre adevArata cre-
dintA de un consilier iezuit, WA de care episcopul nu lua
nici o hotArIre mai importantA. Nu putea episcopul nici sA
autorizeze construirea unei biserici mai marl, ci numai a u-
neia pentru 30-40 de oameni, ca pentru un popor de tarani ;
nu putea sA sfinteascA oricati preofi ar fi voit, cAci clasa
politicA a domnilor ar fi pierdut tot atati iobagi i ea trebuia
crutatg De alta parte, multi se ridicau contra unirii i in-
treg secolul al XVIII-a e plin cu lupte- pentru i contra ei.
La 1730 a ajuns episcop acolo la FAgara un om cu pu-
tina tiinta, dar de mare caracter. Se nurnise Ion Micu, prIn
cAlugArire devenise Inochentie EKleinb Baron, cAci la Viena
omul nu InCepea sA fie om decAt dela treapta de baron.
Episcopul se dovedi o minte inovatoare. Intelese ca el este
eful spiritual al unei natiuni 1 cA trebuie sA se preocupe
de soarta aceStei natitmi. Sub pana lui rAsar cuvinte ,cari
fuseserA scrise de un print KNoi am lost moteni In acest

www.dacoromanica.ro
 179

pmant din vremea lui Traian... Natia ,npastra nu e inferioar

niciuneea din Ardeal, fie prin virtute, fie prin itiinta, fie prin
prieepere In afaceri.. Aceste convingeri nu-i puteau veni
nici dela profesorii sli din seminar, nici dela consilierul le-
zuit, un Ungur.
Clain ceru la 'Viena ca sa se scuteasca, preotii de &rile
servile, apoi ceva mai acoperit ca sa i se ia consilierul. Dela
Viena cererea episcopului fu trimisa la dieta transilvana, dar
guvernul raspunse tagaduind importanta unirii la o gloata'
de larani, cari nu se pot enumi de loc o natie.... vagabonzi,
fugarip. Episcopului Ii gasia toate defectele ca -nu e Invatat,
ca nu -pate vorbi ungureVe, ca e lacom de bani. Insa e-
piscopul nu se speria de prigoniri, ci se Malta In masura In
care cauza lui devenia cauza poporului. La Viena declara
Ca el vorbete In numele celor 85000 de familii. romaneW
cari sprijina starea ruinata a catolicilor, din Ardeal.
In dieta 1-au asculat cu hohote de ras, apoi au Inheiat
episcopul cere lucruri pe cari nimeni nu le-a mai cerut
dela strabunil nqtri i nu le va putea cere nid dela ur-
maii ceeace clerului i plebei valahe, dupa firea ei
bine cunoscuta nu i se cuvin niciodata).
Dupa cereri noi i protestari noi, se pal-ea ca a biruit,
cad fu chemat la Viena. Nu era chemat Insa ca sa i se as-
culte cererile, ci ca sa fie judecat ca e Tau administrator, ca
ia mita, ca e revolutionar. Voira sa-1 supuna la un interoga-
tor, el refuza cu mandrie sa .rAspunda. Apoi, ca i Mihai
Viteazu In vremea lui, plea la Roma, convins ca eful bi-,
sericei va cerceta cazul sau 1-1 va da dreptate. A ramas
acolo peste 20 de ani i a murit fArA sa se mai urce in
modestul sau scaun din Fagara?.
Lupta pentru ortodoxie in Ardeal. Episcopul de dina-
intea lui Clain numarase 400 de preoti romani adversari ai
unirii. Numarul neunitilor cretea cu cat se vedea ca pro-
misiunile nu devin realitate 1 primiau sprijinul bisericii sat.-
beti, care se bucura de dreptul de a fi biserica recunoscuta.
Diaconi i preoti strabateau satele i semanau samanta des-

www.dacoromanica.ro
180

partirii de uniti. Stenii bateau pe preotii uniti, ocrmi bi-

sericile, rezistau autoritatilor cu arme, cu turd 1 cu cioirege.
Se exagerau deosebirile, se acuzau neunitii Ca nu postesc,
ca se Inchina cu fata spre apus, ca spurca locul pe care
stau. Calatoriile episcopilor sarbi, comb natiile ortodoxe ale
unor aventurieri politici, legaturi cu Rusia ortodoxa deprin-
deau satele cu ideia unei revolutii. Autoritatile n'as .ultau
sfatul celor cu minte, ca sa dea Romani or un mitropolit
ortodox, fara legatura cu biserica sarbeasca. Toata aceasta
fierbere era sa izbucneasca In revolta catorva tArani tara
frica de moarte i fara respect de domnii pamantului.
Scoalele din Mai Scaunul lui Clain a ramas mult timp
vacant, pana In cele din urma s'a ales episcop un nepot al
lui, Petru Aron. Noul episcop era o fire blancla i devotata
datoriilor religioase. Se chinuia pe sine, chinuia i pe ceilaili
cu ascesa medievala. Aa oameni cauta i curtea din Viena.
Aron a lucrat insa pentru coala. La Blaj, unde se aezase
Clain, a pu's temelia coalelor, cari au lost de folos Nue-
gului neam romanesc. La 1754 s'a deschis o coala IncepA-
toare, un fel de gimnaziu, apoi un seminar Indata incepe
apoi Intemeerea de coale prin sate, Mat dupa alma ani
existau 50 de coale sateti. Aceasta activitate lit itita avea
sa dea roade, de1 nu pregatia poporul ca sa Inteleaga pro-
blemele lumil moderne. Totui din ele au eit trei oameni,
al caror scris I-a auzit lumea Intreaga.
Revolutia lul Horea. Ca i in Europa dupa reforma,
ase i la Romani dupa unire i dupa certele religioase, a
izbucnit o revolta taraneasca. Luptele religioase dedesera
curaj taranilor. Se vorbia pretutindeni despre bunatatea lui
losif al II-a, care a calatorit de doua ori priu Ardeal, a pri-
ma plangeri i a Invatat sit zica vreo cateva vorbe rornaneti.
Imparatul deteptase speranta Romanilor s-i scape din io-
bagie, Infiintand din ei trupe de graniceri pe partea princi-
patelor romane. Cete de Romani umblau prin lard oferindu-se
la serviciul militar, la care uneori carmuirea nu-i primia.
In aceste Imprejurari apare Vasile Ursu, zis Nicolae Horea

www.dacoromanica.ro
 181

(=cel ce horo(e, zice la hora). A. mers la Viena de mai

multe ori. Se zicea ca a vorbit cu Imparatul, arata 1 o de-
coratie ce i s'ar fi dat cu Indemnul sa se ridice contra
domnilor de pamSnt. Cu el se unesc alti doi, Cloga 1 Cri-
pn i se ridica nu elementele cele mai obijduite ci cele mai
rasarite, lucratorii din ocnele de sare i din minele de aur
ale Abrudului. S'a facut' un fel de conjuratie, frafie, au ple-
cat apoi la Balgrad sa ia arme. N'a fost -Insa un singur
focar de rascoala, ci mai multe, ca i In regat la 1907. Gu-
vernul .transilvan a fost surprins. Taranii Incep sa dea foc
castelelor, sa arcid bogatille stranse, sa distruga. Numarul
victimPlor n'a fost Insa mare, In total numai 150, cei mai multi
cftrciumari. Ciutau femeile i fetele, le botezau Insa 1 le
mritau dupa tarani romti. -
La Inceput armata n'a intervenit vmuros, de aceea tri-
carea a tinut din primavara liana iarna (1784). In cele din
urma s'a pus un premiu de 300 galbeni pe capul efilor.
Dupa incercari de rezistenta, rasculatii se risipcsc, iar capil
sunt prini. Pedepsirea lor a fost teribila. Crian s'a omorit
In inchisoare, Florea i Cloca au fost franti pe roata, In-
cepand cu frngerea picioarelor.
Urmarea acestei rascoale a fost sa detepte contiinta de
neam in popor. Chiar In 1785 Imparatul a declarat desfiin-
tarea iobagiei.
Samuel Micu. Gheorghe IneaI. Petru Maior. Nu mai
mici revolutionari au fost aceti trei, Insa nu cu arma ci cu
scrisul.
Samuel Micu, nepot al episcopului, Invatase la Blaj, apoi
la Viena i ajunsese profesor la Blaj. A publicat o gromati-
ca, a Incepu,t un dicfionar In care cuvintele romaneti sunt
traduse in latinete, ungurete, nemtete, a scris i o istorie
a RomInilor, Incepand dela R(.anani, ramasa neterminata.
A Intrebuintat literile latine numlte de el .stramoeti,.
Petru Maior l Ghorghe Sincai au Invatat la Blaj, la Viena
i la Roma. Dei cet mai Invatati Romani, au suferit mIzeril
persecutiuni chiar dela ai lor. Opera principala a lui

www.dacoromanica.ro
182

Maior este .Istoria pentru Inceptitul RomAnilor In Dacia.

iar a lui Sincai Cronica Romnilor dela anul 89-1739. S'a,
tipArit abia la 1853 In 1ai. Aceste opere scrise pentru 111-
\114 n'au putut deveni opere populate.
Pentru popor au scris mai simplu Tichindeal, Budai-De-
leanu, Vasile Aron, loan Barac.

44. INFLUENTA FRANCEZA. CRONICARI. SCRIITORI

ROMANI. GHEORGHE ASACHI I GHEORGHE LAZAR.

coala GreceaseA. Cea dintaiu vcoalA cu Invatutura de

limbA greceasca a deschis In Moldova Vasile Lupu, iar In
Muntenia Serban Cantacuzino. Din cauza importantei limbii
grecevti se Inlesnia Invatarea ei chiar copiilor sArad. In a-
cele vcoale se InvAta i limba romAneasca, dar pentru limba
greaca se aduceau Grecii cei mai InvAtati ca, Constantin
Cldmenitul, Ieremia Cacavela. Pentru Invatarea limbii roma-
nevti, cel putin ca sA pat& scrie i citi, Constantin Mavro-
cordat a necAjit rAu pe preoti. Ca sA ajute pe elevii sArmani
Alexandru Ipsilante Intretinea 75 din ei cu cheltuiala statului,
nu trebuia insa s fie sAteni, cad acevtia trebuia sA rAmAie
agricultori i pAstori. Scoala greceascA se organiza cu pre-
tentiile unei universitati. Se Inv* mai Intaiu limba greaca
veche, InsA dupA metodd grevitA, tociau gramatica cu toate
exceptiile ei. 0 limbA InsA se Invata, pe Inga gramaticA
prin exercitii multe de citire 1 vorbire. Ucenicii academiilor
noastre grecevti Invatau la exceptii zece vi doisprezece ani,
dar nu puteau citi autorii greci. Invatau matematici, logaritmi
trigonometrie, dar nu puteau sA hotArniceascA o movie,
fuck se aduceau Ingineri hotarnici nemti. Invatau geografie,
InsA un cAlAtor a gasit cAlugAri, cari-I intrebau care Anglia
s'ar afla In Londra, sau Londra In Anglia. devl vorbiau
latinevte, grecevte i italienevtel In scurt Grecii tnvatau mult,
coplaa mult, dar n'au produs nici o operA. Cultura greceascA
a fost o culturA moartA.

www.dacoromanica.ro
 .183

Influenta francezfi. 0 cauza de schimbare - In mai bine

a fost introclucerea limbii franceze In conversatifle din, sa-
Thane i In citirea literaturii. Aceasta influenta a inceput mai
Intaiu dela curtile domnilor, cari in postul lot de dragomani
trebuia sa cunoasca limba diplomatiei 1 creteau pe fiii lor
fn aceeni influenta. In urma Austriei i Rusiei, a trimes i
Franta consuli, cari in scurt timp au format cerc imprejurul
lor. Se adaoga apoi influenta exercitat de armatele de ocu-
patiune, rasunetul ideilor i luptelor revolutiunii, cum i pres-
tigiul legat de numele Invingatorului Europei. De aceea nu
e de ,mirare ca se citeau jurnale frantuzeti, cum i romanele
timpului. Sub influenta filosofilor i a ideilor revolutiunii se
deteptara dorinte de vieata nationala la toate popoarele i
oamenii Invatati din toate ladle erau partizani ai Francezilor.
i dintre Invatatii ardeleni unii au primit aceste idei.
Cultura ronaneascA In Moldova Inferioritatea domnilor
fanarioli, fata de cei nationali, se vede mai ales In slabirea
culturii romne. Sub Fanarioti nu se mai arata cronicari In-
semnati, earl de Nicolae CoStin, fiul lui Miron i de loan
Niculcea, ambii Insa din generatiunea anterioara Fanariotilor.
Costin a scris despre domnia Intaia a lui Nicolae Mavro-
cordat, fail mult talent i istoria dela colonizare, cu o eru-
dutie greoaie. loan Neculcea este Insa cel mai cu inima din toti
cronicarii, mare scriitor, mare patriot, mare inimic al Gre-
cilor. Nu s'a servit de autori straini gnu mi-au mai trebuit
istoric strain BA citesc i sa scriu, ca au fost scrise in ini-
ma meag zice eL A fog boerul de Incredere al ipi Dumitru
Cantemir, cu care s'a dus In Rusia, de unde s'a intors du-
pa multe suferinte. Ruii, dupa Neculcea sunt gun norod
greu ... prea al greu traiu.... norod unde nu sunt oamenii
slobozi sa- mearga unde li este voiag. Tot el a scris a
seamd de cuvinte, poveti, cari -au inspirat pe poetii secolului
al XIX-a. Cronica lui numita Letopiseful Moldovei dela 1662
unde Il lasase Mi-ron Costin, se Intinde [Ana la 1743. A
mai scris o cronica Axinte Uricarul i s'a mai atribuit .una
lui Enachi Cogdlniceanu.

www.dacoromanica.ro
184

Sentlmentul de revolta contra Grecilor i-a gAsit expresi-

une lii poema vornicului Alexandru Beldiman, numitA Tra-
godia, Jalnica Moldovei intdmplare din 1821. In mal multe
mii de versuri, Beldirnan descrie .stricarea trii, jafurile e`e-
ritilor, Infrangerile lor. Opera este ss;risa fara talent poetic,
dar cu amaruntimi vazute de insu poetul.
0 opera literard, ch:ar cap de opera de elocventa, a scris
arhimaudritul mAnastirii Puha, Vart 'tome/a Md:dreapu, in
jumatatea a doua a secolului al XVIII-a. Panegiricul lui Ste-
fan cel M ire, Inchipuit ca o cuvA itare la moarte marelui
domn, se numarA printre cele mai frumoase compuneri In
limba romana.
Cultura rornannscA In Muntenia. Cronicarii muriteni
nu se pot compara cu Neculce, Insa aceea nota de durere
din inima pentru caderea, In care vede tam lui se gasete
In Dionisie Eclesiarhul i In Zilot Rcnanul (RomAnul zelos)
care a trait tArziu In secolul al XIX-a i care este tot atAt
de protivnic apasarii turcet1, ca i jafurilor ruseti.
Un scriitor de poezii upare, de lncercari istorice, autor
al celei dintliu gramatici romftneti (1787) in principate, a
fost Enache sau End hill Vdcdrescu, boer mare. Activitatea
sa literara are meritele Inceputului.
Insemnata valoare istorica au lucrarile lui Mihai Cantacu-
zino, care a trecut la R4i In rasboiul terminat la Cuciuc-
Cainargi, cum 1 lucrarea lui Dionisie Fotino, In grecete.
Cantacuzino a scris o geneologie a C intacuzinilor i istoria
Valahlet. Dionisie a scris Istoria Daciei tradusa in romftnete.
Cirti populare. Foarte frumoasa cercetare este aceea a
cartilor citite de popor. In urrna acestei cercetari se vede
cA poporul nogru citia aceleaIi carti, se preocupa de aceleaI
idei ca toate popoarele vecine i chiar ca cele din apus.
Una din cele mai raspandite carti populare a lost Ale-
xandria, istoria InchipuitA a lui -Alexanclru. Se gsete Inteun
manuscris din 1620. Apoi cartile bogomilice: Visul Maicil
Domnului, Epistolia Maicii Domnului, cart, de explicarea
vis.lor, ,zedii.... Povetile orientate numite o mie i una de
nog erau cunoscute sub numcle de Hallaza.

www.dacoromanica.ro
 185

$coale romnesti. *coale curat romaneti s'au Infiintat

sub Fanatioti, abia la Inceputul secolului al XIX-a. Se simtia
mare lipA de preoli, i de aceea prima scoala a fost
Seminarul din Socola, Infiintat la lt03 de Catre Alexandru
Moruzl, prin staruinta mitropolitului Veniamin Costachi.
Acest mare mitropolit a Incurajat cultura Ar easca, in-
fiintand tipografie pentru tiparirea cartilor bisericeti, a scris
Insu, a Indemnat pe allil, a fost pereche lui Gheorghe
Lazar In Moldova.
Era necesitate mare de ingineri,
spre a fixa hotarele mosiilor, cad
ingineri str4ini erau putini. Spre a
se formA inginerii necesari, mitropo-
lituli un boer tnar, numit Mihat
Sturza, au sustinut la Scarlat Calli-
machi, ca sa numeasca profesor de ,
stiintele inginereti pe fiul unui preot,
pe Gheorghe Asuchi. Acesta studiase
la V ena i in Italia, avea sa fie
promotor puternic al culturii noastre.
El fu remit In 1813, contra vointel
profesorilor greci, earl ziceau ca In-
romnete nu se pot da invataturi 1.-Jvaitigtieu.,z.:--L.i.--
Inalte.
Gheorghe Lazar. In Muntenia Costum b erese
scoala romaneasca a Inceput tot, din
necesitatea de a forma ingineri, Insa inginerul de aid era un
filosof i un apostol, coborit din Fagara ca legendarul Radu
Negru.
Era fiu de taran din satul Avrig, studiase la Cluj, la Viena
i ajunsese profesor la seminarul din Sibiu. Din cauza ne-
multumirilor a ven t In tara ca profesor inteo hniilie boe-
reasca (1816). Eforia scolara de atunci 1-a Insarcinat cu
deschiderea unor cursuri Inalte de matematid. Dupa mai
multe amanari a fost Insarcinat cu pregatirea de ingineri
(1818). Un mare numar de studen0, chiar greci, urmau lec-

www.dacoromanica.ro
186

tide lui In mandstirea Sf. Sava, universitatea de azi. Cuvantul

lui a avut efecte miraculoase, insd In urma eteriel cursurile
au .Incetat i marele om se Intoarse sd moard In satul sal
(1823). Opera lui era Insd eternd.

EPOCA DETEPTARII NATIONALE,

45. TUDOR VLADIMIRESCU. GRIGORE GHICA. MAN
SANDU STURZA. CONVENTIUNEA DELA. AKERMAN.

TArile Romne si eferia. Romnii au privit cu ochi buni

izbucnirea revolutiunii greceti. Mitropolitul Veniamin .a pri-
mit pe Ipsilante cu cinste ImparAteas a, I-a Incins cu sabia,
i-a dat daruri i bani. Dupa ce a fost desaprobata de Rui
afurisita de patriarh, boerii au Inceput s ia pozitie
contra revolutil. Unii din ei au adresat plngeri cdtre
paii Dundrei, cerand ajutor contra ndvAlirii strainului, altii
au fugit la Cernauti, iar altii cu paharnicul Istrati au Incercat
contra revolufle, In urma careea loctiitorul lui Ipsilante a
fugit din lai i boerii Au pus maim pe administratie.
Din Iai Ipsilante trimesese oamenii sdi, ca s rdscoale
Muntenia i sd-i strngd oaste. Eteritii erau stapdnii guver-
nului dupd moartea lui Alexandru Sulu. Cei mai mari erau
Capitarzul lordache i. Bimbap Sava, capii gdrzii domneti.
Ei se Inteleg cu slugerul' Tudor Vladimirescu sa mearga In
Oltenia 1 s adune panduri armati.
Tudor Vladimirescu. Tudor era fiu de taran din comuna
Vlaftimiri (Gorj). Crescuse pe langa casele mari boereti din
Oltdnia, ajunsese in boeria de sluger, cdnd In rdsboiul din
1806-12 a strdns armata cu banii unui general rus i s'a
luptat contra Turcilor, ca sarbul Cara Glzeorglze, cu care
era prieten. Ruii, 11 facuserd locotenent i-i dedeserd o de-
coratie. Dupd pace a fugit de persecutia turceascd In Ardeal
i a ajuns la Viena, s'a Intors apoi in tara, unde a fost sub-
prefect i se ocupa cu aprarea In procese a taranilor. Era
holdrIt s facd un act mare, de aceea vedea Inaintea lui

www.dacoromanica.ro
 187

sacriticiul vietii sale, ca i Mihai 4 dill ceasul In care m'am

nascut, m'am Imbracat cu camaa:mortiinicea el. Avea pri-

rusegti (sec. XVIII

eteni, cari-I consiliau, ca Ilarion, episcopul Argeului, era

cunoscut cu lordache, alaturi de care luptase In rasboiu.
Sub steagul lui Tudor alearga mii de tarani, Insa el nu se
gAndia numai sa ajute eteria ci i sa libereze pe Omni de

www.dacoromanica.ro
188

apasarea proprietarilor. Nu opria pe oamenii sal dela jaful

averilor icele rau agoaisite) dAr oarn mil nu tiau 'sa faca
deosebire, de aceea s'au petrecut jafuri ca In revolujia lui
Horea.
Din Oltenia, unde stabill In administrate oamenii sat>
Tudor se indrepta spre Bucure01 i deoarece poporul II
numia Domnul Tudor, se hotart sa faca o revolutie roma-
neasca Inloc de a fi unealta a eteriei. Ca i Matei, Indrepta
plangere catre un paa al Vidinului contra domntlor tarii,
cari Impreuna cu boerii greci 1 romani ,ne-au ,pradat pi
ne-au despoiat..
Unii boeri au fugit la Brapv, altii au Minas In capita%
unde a sosit i Tudor, arianiu-se la manastirea Cotroceni
conducand tara cu titlul de cap al puterh executive 0 cu .
un guvern de caimacami.
Uciderea lui Tudor. In urma lui Tudor sosia i Ipsilante
In Bucure0i, dar Tudor nu se uni cu el, ba i-aduse aminte
ca el a promis ca va trece numai prin tart, ca sa se duca
In Grecia.
Astfel cauza romaneasca se despartia de cea greceasca,
dar Ipsilante nu putea trece Dunarea cu ceata sa i ramase
In jara.
Cu toate ca Tudor Incerca sa c4tige pe pa0 de partea
sa, sultanul nu deosebia micarea romaneasca de cea gre-
ceasca i trimese armata sa le Inabueasca pe amandoua.
Gandul lui Tudor era sa se retraga spre manastirile Olteniei
spre a opune rezistenta, de aceea lua calea spre Pitesti,
pecand Ipsilante lua calea Targovi0ei. lordache Incerca sa
Impace pe Tudor. Se intalnira, se sarutara, ca Basta cu
dar profitAnd de nemultumirile ce fierbeau printre oa-
menii lui Tudar, din cauza asprimei cu care pedepsia neo-
randuelile, lordache cu o trupa de.Arnauti II aresta in mijlocul
a lor sai. Peste cAteva zile eroul revolutii era faeut bucat,
cu iataganele langa Targovi0e, i aruncat Inteo Lantana pa-
rasita. Drepturile tarii, viata ei noua trebuia rascumparate
cU Angele i cu suferinjele aces'ui erou.

www.dacoromanica.ro
 189

SfArituf Eteriel. Parasiti de cei mai multi ostni ai luf

.

Tudor, urmariti de Turd, eteritii au fost batuti In lupte

mid, apoi intr'una mai mare la Dreigdpni. Ipsilante n'a luat
parte la lupta, a trecut in Ardeal, unde a stat arestat mai
multi ani.. Resturile eterivilor s'au retras pe sub munti in
Moldova 1 au fost sfatamate langa, Prut, altele ta manasti-
rea Secu (Neann). Acolo a perit capitan lordache, care .va-
zandu-se inconjural de Turci, a dat foc ierbei de puca i
a perit cu cativa tovarai.
Pana in 1822 Virile ramaser ocupate de Turd, cari la
umbra restabilirii ordinii pradau i ucideau. Boerii fugari nu
voiau sa se inioarca in tall in conditiunile vechi. Ei voiau
sa nu se mai numeasca domni deocamdata, ci Ora sa se
guverneze de boeri. Numai boerii mai mid, cad simpatiza-
sera cu revolutiunea, voiau domni, i anume dintre boerii
din tail. In cele din urma i boerii cei marl primira cererea
acestora si se num it domni in 1822 Grigore Ghica in Mun-
tenia 1 loan Sandu Sturza In Moldova.
Grizore Ghica i loan S. Sturza au domnit ase ani
(1822-28) incercand sa indrepteze multe in tara. Ghica era
d n familia Ghiculetilor, Sturza dinteo veche familie boereasca.
Amandoi veniau cu intentiuni bune, aveau insa de luptat cu
ambitiunea i cu interesul boerilor, cari nu voiau sa se In-
toarca in tara i cereau protectia Rusiei. Seful boerilor mol-
-doveni era Mihai Slurza, care a cerut s fie supus rus, ca
sa intre in Ora la adapostul consulului rusesc, spre a-i ad-.
ministra maid;
Tocmai in 1826 se intoarsera boeril i cu greu furl im-
pacati. Intre masurile bune luate de domni a fost una, ca s
puna maim pe averile manastirilor greceti, profitand de su-
pararea Turalor contra preotilor greci, spre a plati parte
din datorii. Ruii au luat insa apararea calugArilor, Inca a
trebuit sa se intoarca moiile, dar s'a pastrat o supraveghere
asupra lor. Din veniturile asupra acestor moii s'au creiat
coale la Sfantu Sava, la Trel lerarhi, la Cralova. Pentru
incurajarea invataturii 1 In binele statului s'a luat masura,

www.dacoromanica.ro
 190

ca In fuectiuni sA se numeascA oameni cu InvatAtura, nu nu-

mai de familie.
ImpAcarea boerilor a costat cam mult In Moldova, cAd
Sturza i-a scutit de ori ce dare directA sau indirectA, chiar de
armatA.. In Muntenia un boer de inimA, Constantin Golescu,
a infilniat societatea filarmonicei, societate culturalA, ajutat
de multi boeri, Intre car! patriotul Ion COMpineanu.
Convenflunea dela Akerman. La moartea tarului Ale-
xandru, a iirmat fratele sAu Nicolae I-u, care nu se mai sim-
tia legat prin sfAnta aliantA sA refuze sprijinul sAu Grecilor
revoltati. Din contrA, el doria sA realizeze visul poporului
rusesc de a sfArAma Turcia i a cuceri Constantinopole.
In 1826 el cautA ceartA Turciei cerAndu-i o explicare a tra-
tatului din BucUreti, dar Turcia nu putea purta rAsbolu
primi pretentiunile Rusiei. Aceste concesiuni Inlesniau ames-
tecul rusesc In legAturile SArbilor cu Poarta, iar pentru noi
se obtinea, ca domnii sA fie numiti pe apte ani, cu consim-
timAntul Rusiei, ca consulii 111i sA poatA face observatiuni
domnilor In privinta impozitelor i a pAstrarii privilegiilor.
DupA acest amestec a scutit Sturza pe boeri de impozite.
Conventiunea permitea amestec i mai mare In afacerile
noastre interne, cad opria pe domni de a fi aspri, cu boerii,
de a-i pedepsi fArA vinA.
Cu toate concesiunile turcqti, Rusia se unl cu Anglia i
cu Franta, cari sustineau pe Greci In lupta lor dreapta cu
Turcii. In acel timp multime de agenti rui strAbAteau la noi,
ca sA atate o miFare contra Turcilor i sA culeaga firi folo-
sitoare RuVlor, Unul d:n acei agenti a fost prins in Moldova
i dat peste Prut, cu toatA interventia consulului. Peste un
an, tocmai acela agent a venit in tail ci a luat pe Sturza
sub pan, ducAndu-1 In Basarabia.
&Italia dela Navariu (1827). Anglia, Franta 1 Rusia tri-
meserA flote In apele greceVi, spre a decide pe Turd la In-
cheerea unei pad favorabile Grecilor. Scopul lor nu era sA
ajungA la o luptA, InsA pe cAnd flotele se gasiau la IVavarin,
In Grecia, In fata flotei turcecti, o loviturA de pqa asupra

www.dacoromanica.ro
 191

unui vas englez, provocA focul aliatilor, cari Tn doul ore

distruserA flota turceascA. Anglia regreta faptul i opri atacul,-
Rusia InsA prinse pe Sturza, ocupl ambele tan, numind la
Bucureti un singur guvernator militar i declarl rAsboiu.
Turciei.

46. RASBOIUL RUSO-TURC (1828-29). TRATATUL DIN

ADRIANOPOLE. REGULAMENTELF ORGANICE

RAsboiul ruso-ture. Turcii erau desorganizati cu desh-

vArire. Armata ienicerilor fusese. desfiintata, alta nouA nu
organizaser, tnct numai In cetAti opuserA rezistenta Ruilor,
Asediul Brill lei a fost mai Insemnat, a luat parte la el di
tarul, iar and s'a predat 300 de tunuri au cazut prada In-
vingatorilor. Apoi se predeterA cetatile Dobrogei, peand,
Silistra rezista apAratA de o armatA numeroasA.
DupA o rezistenta viguroasA azu Varna, unde din 20000
de asediati la predare rAmAseserA numai 6000. ImpAratul In-
telese CA nici acest rAsboiu nu va fi cel din urmA dintre
Rui i Turci.
and un general, Diebici, nu se mai opri la asedierea ce-
tAtilor, ci trecu peste Balcani i infra. In Adrian opole, Turcii
silirA pe. ultan, care tot voi sA reziste, ca sA Inchee pace.-
Tratatul din Adrianopole (1829). Pacea nu era tocmai
dui:A dorinta lui Nicolae, caci i se opuneau celelalte puteri,
Austria, Anglia i Franta. Totui ea pregAtia in mod lent
trecerea tarilor noastre la. provinciile tarului. La DunAre .ob-
tinea numai gurile cu insulele formate de marele fluviu, Mat
navigatiunea In a ceste regiuni era In mAini rusesti.
S'au obtinut concesiuni impOrtante pentru noi. S'a hotArtt
ca domnii sA fie pe vieatA, exceptAnd destituirea pentru vreo.
vinA. Aunt& rezervA Ti reducea tot la rolul de functionari.
Se fixi ca granita intre noi si Turci linia celei mai mati a-
dAncimi a DunArei. CetAtile Turceti depe teritoriul nostru
se dArAmau, musulmanii erbu obligati sA-i vAnzA proprieta-

www.dacoromanica.ro
 192

-tile. Ni se recunotea dreptul de a stabill cordoane sanitare

i de a Intretine un numar de garzi inarmate pentru acest
-serviciu. Ni se recunotei dreptul de navigatiiine pe Dunare cu
propriile noastre vase. In fine, Poarta se obliga, ca sa recu-
noasca regulamentele administrative ce se vor face, in timpul
cat va tine ocupatiunea ruseasca. Despagubirea s'a fixat mai
tarziu la 125 milioan0 franci, o upatiunea a Incetat dupa plata
unei parti din despagubire, in urma interventiilor Austriei.
Ocupatiunea ruseascii (1828 34). Primul guvernator mi-
litar, un general Pa lin, a condus ladle pana la incheerea pad,
iar dupa pace a lost numit Paul Chiselev pana la 1834. Ja-
futile i suferintele locuitorilor se arata in purtarea genera-
lilor. Lui Joltuhin i se spuse ca boerii nu mai au boi sa dea
pentru transporturi cei, bine, zise el, s se lnjuge boeril.
Putin Imi pasa, daca .oameni sau vite Imi fac slujba, numai
ca poruncile mele sa se execute.. Boerii n'au fost Injugati,
dar tarani au fost, barbati 1 femei au fost Injugati la earl
i indemnati la drum de catre Cazaci cu batul i cu varful
!Audi.
Intre atatea inimi nesimtitoare s'a ivit i o fire exceptionala,
Chiselev. El se purta bine cu noi, ca sa ne atraga spre Rui,
cad zicea .Rusia n'a Inaintat ea de mai bine de un secol
dela: Nipru, ca sa se opreasca la malurile Prutului.. Insa el
avea inima sinnitoare pentru suferintele poporului, avea idel
progresiste pe caA cauta sa 10 aplice, procnrand tarilor ad-
ninistratie buna i Incurajand prosperitate agenerala.
_ In urma rasboiului o ciuma groznica bantuia tarile, Chiselev
- a luat masuri de paza i de dezinfectare, expunanduit vieata
proprie. A organizat un corp de politie, caci mai Inainte Ca-
tanele, sergentii de strada de azi, se uniau cu hotii 1 iurau
Impreuna, luck flU numai cA nu erau platiti pentru serviciul
lor, dar U cumparau cu eapte tel pe luna, pentru foloasele
ce ieiau din slubja. A permis publicarea unui jurnal, deschi-
derea portului Brailei. Chiselev, produs al culturii filosofice
tranceze, se retrase, dupace inainta Portii lista boenlor, din
cari avea sa se numeasca domni:

www.dacoromanica.ro
 193

Constitutia din 1822. Ideile de libertate franceze ptrun-

sesera pang in tarile noastre. Dupa ele au .Incercat sA orga-
nizeze statul boerii moldoveni, cari rAmAsesera In tail In timpul
miFarii dela 1821. Ei au alcAtuit o constitutie, pe care loan
Sturza nAzuia s'o aplice fara so recurloascA oficial. AceastA
constitutie marginete puterea domnului, care Oita aci era
absolut. Recunoate dreptul proprietatii, al egalitatii inaintea
legilor. Avea InsA caracter oligarhic, caci rezervA conducerea
statului numai clasei boerti, scutia de dAri pe boeri i numai
ior le da drept la dregatorii.
Opozitia boerilor fUgari, sustinuta de consulul rus, care
scria lui Sturza, cA imparatul desaprobA orice schimbare In
vechile aezaminte, a impiedicat punerea. In aplicare a con-
stitutiei care a ramas printre hattiile consulatului rusesc din lai.
Boerii munteni nu i-au straits ideile inteo constitutie, dar
i-au aratat dorintele prin mai multe acte. Propuneau unirea
tarilor sub o dinastie stramA, adusa din Germania sau din
Austria, voiau sA obtina dela Turcia neatArnarea statului, pla-
tindu-i odata pentru totdeauna o sumA, ca rascumparare a
tributului.
Aceste planuri de viitor explicA pentruce boerii nu erau
iubiti de Rui, cu toate cA se intreceau In InchinAciuni catre
imparatia lor.
Regulamentele organice. Sub ocupatiune, guvernatorul
aduna la Bucureti o comisiune de patru boeri munteni i
alta de patru boeri moldoveni, ca sa alcatueasca regulamen-
tele, dupa cari sA se conducA tarile In viitor. Cel mai im-
portant boer moldovean era Mihail Sturza, iai muntean
Orlgore Bdldceanu.
' Partea politica a regulamentelor a fost dictatA din Peter-
sburg, partea administrativA i socialA s'a compus de boeri,
sub conducerea lui Chiselev.
Defectul capital al regulamentelor era originea lor strAina.
Nici In timpul celei mai adAnci deckled sub Turd nu ni se
detesera legi de strAini, de aceea s'a format o opozitie pu-
ternicA impoiriva lor.
13
www.dacoromanica.ro
 194

DIspozitiuni pollUce I civile. Domnii In viitor aveau.

sA fie alesi pe vieata de o adunare extraordinard a tarii, cu
rezerva ca de aceastd data sa fie numiti de ambele curfi pro-
tectoare. Se instituiau niste adunAri ordinare ca s voteze bu-
getele, sA aducl la cunostinta domnului nevoile tarii, dar sa
se poata plange si la curfile Imparatesti, Incat se incurajau
boerii contra domnului i acesta contra boerilor.
Multe masuri ale regulamentelor erau Insa bune. Se se-
parau puterile statului, se organiza justitia, administratia, se
!nth* prin sate magazii de rezerva si cutiile satesti, un fete
de band de rezervA. In magazii se strangeau producte pentru
anii de seceta, In cutii bani, spre a se gasi la nevoie.
Boerii tnsa aveau conducerea poiitica i erau scutifi de
orice sarcina publica. Numai dintre cei mai mari se Puteau
alege domnul, numai ei intrau in adunare si In functiuni,
numai ei aveau grade In armatA.
Dispozitiuni economice. In partea economica, regula-
mentele desfiintau toate darile indirecte, pe cari le platiau si
boeril, nelasnd cleat plata sumei de 30 lei pe an de fiece
cap de familie, boerii fiind scutiti. Negustorii trebuia sa
plateasca proportional cu cifra afacerilor, pe and boerii
puteau exercita orice comert fara sa fie- supusi la plata vreu-
nei patente.
Cand s'au tixai raporturile dintre tarani i proprietari, lupla
a fost mare, cAci Chiselev tinea cu tranii, dar boerii s'au
luptat cu Inarjire si au biruit.
Boerii cAutau sa mAreasca numarul zilelor de boeresc, ne-
izbutind, au lasat tot 12 ca In timpul lui Mavrcodat, dar au
fixat cuantumul de. muncA Inteo zi, asa ca sA nu se termine
In mai multe zile. Asfel boerescul ajungea la 53 de zile pe
an gratuite, iar pAmntul dat taranilor de muncA se reducea,
cel mai favorizat primind 121/2 pogoane.
Deschiderea Dunarii si a marii Negre aduceau In Wile
noastre cumparatori de cereale i boerii au priceput i va-
loarea muncH 1 pe a pamantului,. de aceea au cautal st tie
si pe una si pe altul. De aceea regulamentul a pus c6ndifi,

www.dacoromanica.ro
 195

foarte grele pentru stramutarea taranului depe o movie pe

alta : sa plateasca proprietarului toate obligatiunile pe un an,
statului datoria pang la noua numaratoare (la 7 ani) sa lase
proprietarului casa vi plantatiile.
Nici instructiunea nu se Inlesnia taranului. Nu i se permitea
sa intre In vcoale civile, ci numai In seminare, preotilor 1
oravenilor 11 se Invoia Msg.

47. DOMNII REGULAMENTARI. ALEXANDRU GHICA.

GHEORGHE BIBESCU. MIHAI STURZA.

In 1834 se numira domni Alexandru Glzica, fratele fostului

domnitor dela 1822 In Muntenia, iar In Moldova Mihail Sturza,
cel dintaiu sustinut de Ruvi, cellalt de Turci.
Alexandru Ghlea (1834-42). Era un om bland vi cu bune
ntentii, dar nu cu destula energie; sustinea cauzele bune nu
pe cale deschisa vi sincera, ci In ascuns, incuraja pe ascuns
actele patriotilor, dar le desaproba In public, spre a sta bine
cu Ruvii. In cele din urma, acevtia 1-au Inteles vi au pricinuit
caderea lui.
Ghica Incepu refacerea tarn, refuzand propunerea tarului
de a pastra armata ruseasca, spre a-1 apara contra nemul-
tumitilor. Pastra insa In capul militii romnecti ofiteri, cari
servisera la Ruvi, ca Odobescu, Solomon iar consulul rus,
de origine germana Ruckman, se amesteca In toate afacerile,
dela numirea minivtrilor, 'Ana la numirea functionarilor marunti.
Cu tot amestecul rusesc, Ghica a Mut multe Imbunatatiri.
S'a regulat recrutarea militii, s'au oprit administratorii de a
mai Intrebuinta pe larani la lucrarea movillor lor, s'au cerut
acte de absolvirea vcoalelor la numirea In serviciile publice,
s'a oprit stricarea padurilor manastirecti. Atunci s'au con-
struit mai multe porturi la Dunare, ca Turnu Magurele,
Giurgiu, Braila. Acesta din urma fu declarat portofranc, adica
marfurile importate erau scuffle de vama vi nu platiau cleat
la distribuirea lor, and ieviau din Braila In tarn. Tot atunci
www.dacoromanica.ro
196

s'a Infiintat Alexandria, care poartA numele domnului, precum

si CalArai, Severin. Sta. Incurajat activitatea societatil filar-
monice, s'au desrobit tiganii domnesti.
coale nationale. Alexandru Ghica a dat impuls $coalei
nationale din Sintu Sava, pe care fratele ski o deschisese
dupa revolutia din 1821 $i unde un anar extraordinar, nu-
mit loan Eliade Rdclulescu, devenise agentul cel mai activ at
prop4irii noastre. Un Francez, Vaillant, numit director la
SfAntu Sava, Muse din aceastA $coalA un centru de propa-
ganda al ideilor marei revolutii franceze. Invatatori, institutori,
functionari ie$iau din aceastA $coalA $i raspAndiau In toatA
tara idei noi de demnitate nationala, de libertate, de egali-
tatea claselor sociale. Se Infiintasera mii de $coale prin sate
In cari se Inv Ata dup4 o metodA introdusA de englezul Lan-
caster, foarte raspAndita In Europa $i sustinutA la noi de
Eliade, ca inspector al Foalelor. AceastA metodA fAcea eco-
nomie de Invatatori, punnd pe elevii mai Inaintati sA Invete
pe cei mai Inapoiati (sistemul monitorilor).
Amestecul cel mare al consulului rusesc ridicA Impotriva
domnului opozitia cltorva boeri patrioti. In capul lor era Ion
CAmpineanu, care cu alti boeri Infiintasera societatea filar-
monied. Printre alti era rnarele boer Constantin Golescu, nobi
$1 inteligent, care a calatorit pAnd In Elvetia $i a descris cele
ce a vazut prin tan strAine cu mult talent $1 cu mare durere
pentru starea lucrurilor dela noi. Ace$ti doi, cu Eliade $i cu
altii doriau sA ridice tara prin culturA, prin institutii liberate.
Opozitia a crescut Imprejurul lui Cmpineanu $i a indraznit
sl infrunte amestecul Rusiel, care prin Ruckman cerea sa se
introducA in regulamentul organic un articol, sArit, ziceau
Ruii, cAnd s'a tipArit regulamentul. In articol se zicea, cA pe
viitor sA nu se IntroducA In regulament. nicio modificare fr
Incuviintarea celor douA curti. Se urmAria prin acest articol
sA se 1mpiedice masurile ordinare de reforme $i de Indrep-
tare. Consului ameninta adunarea cu pedeapsA, dacd se opune
a intro 1 ucerea articolului. loan Cmpineanu fu exilat, alti
deputati furA persecutati, articolul fu Introdus fr voie. Cam-

www.dacoromanica.ro
 197

pin eanu cAlAtorl pAnA In Anglia, susiinAncl cauza nationall,

iar la intoarcere fu Inchis In manastire.
aomnul se purtase InsA ovAelnic, de aeeea Rusia stArui sA
fie scos, CU ocazia InAbuirii unei rAscoale plAnuitA de Bul-
gari la Braila cu tirea consulului.
Gheorghe Bibescu (1842-48). In 1841 Mai multi boeri
cu Campineanu trimiseserA prin loan Ghica o scrisoare dom-
nului Moldovei, propunandu-i i domnia Munteniel, cki pre-
vedeau cAdefea lui Ghica. Sturza InsA mi prim], temndu-se
de Rusia. .
In locul rAmas vacant, se adunA, corifotm regulamentului
organic, o adunare extraordinarA, care Mese pc Gheorghe
Bibescu, fiul unui boer oltean, care studiase in Paris 1 se
distingea prin elocventa sa.
La Inceput Bibescu era foarte popular : In ziva IntronArii
apAru Inteun costum ca al lui Mihai Viteazu, iar in anul ur-
mAtor merse la mAnAstirea Dealului 1 Inghenunchie la capu
eroului.
Sub el s'au fAcut multe lucrAri folositoare : asele, ca cea
depe fiu la Raul Vadului, cea depe OH. S'a Infiintat in Bu-
cureti parcul .i oseaua Chiselev, dintr'un fond pentru ridi-
carea unui monument guvernatorului rus, care InsA in locu
monumentului recomandase o lucrare de folos public. S'a
construit primul pod de fier peste Olt, la Slatina. InsA a In-
ceput opozitia contra clomnultii I a Rsiei cu ocazia une
cereri de exploatarea minelor din partea unui Rus, Tranda-
filoff. Acesta voi sA sondeze terenurile i daca va gasi mi-
nerale de exploatat, sA le exploateze, contra vointei proprie-
tarilor. Voia sA aducA I lucrAtori ruI, IndatA incepu o mi-
care generalA, care fAcu pe Bibescu nepopular, mai ales
printre tinerii sositi din stainatate cu idei de libertate i
de progres.
Miha Sturza (1834-49). Mai abil 1 mai energic a condus
Moldova Mihai Sturza, dei a avut 1 el de purtat lupte cu
boirii, cari-l.parau necontenit la PetersbUrg. Puterea lui cea
mare sta InsA i in posesiunea unei averi imense, pe care a

www.dacoromanica.ro
198

Viut S'o mai marea'scA prin mijloace cinstite 1 necinstite.

Avea Intelegere pentru trebuintele economice, care uneori Ii
serviau lui, serviau Irma mai mult altora. Aa, a construit
osele numeroase, cad legau moiile lui cu oraele 1 cu
portul Galati. A Imbunatatit iluminatul capitalei Iai, unde la
Inceputul domniei lui nu se gasiau deck patru felinare. A
Impiedicat unele abuzuri ale proprietarilor contra taranilor,
uneori Insa lua masuri medievale, ca, s faca pe locuitorii
unui sat raspunzatori unul de altul i deci sa-i fcA sa se
spioneze i sA se denunte unul pe altul.
Ca sail faca venituri noi, Sturza a aezat pe =Vie sale
colonii de Evrei, veniti din Galitia i a facut farguri noi, ca
sa profite din exploatarea lor. Ca i Bibescu, el liber pe
Tiganii statului i pe cei mdnAstireti, i in intelegere cu acela
desfiinta vama dintre Muntenia i Moldova, primul Inceput
al unsii tarilor. El a facut Glaii porto-franc.
Sturza era mil Invatat, a ridicat coala din lai la gradul
de Academie. In ea a tinut la 1843 Mihail Cogcilniceanu o
cuvantare celebr de istorie preamarind trecutul nostru, de-
plangand sfaierea tarii 1 prevestind timpuri mai bune. In
ea numise Sturza profesor pe loan Ghica din Muntenia. Con-
sulul rus a intervenit InsA, Cogalniceanu a fost departat, iar
Academia s'a micorat la o scoala' inferioara de limba Iran-
real. UrIt a fost purtarea lui Sturza cu marele mitropolit
Veniamin, pe care l-a fcut sa se retraga i in locu-i a ri-
dicat pe un episcop, dela care a luat bani.
In genere, domnii reglementari erau la ordinele consulilor
rui. Lui Sturza odata consulnl i-a pretins ca el, In persoana,
sa-i duca biletul de teatru, iar lui Ghica odata a refuzat sa-i
!Mina mina In teatru.

48. CULTURA ROMANEASCA NTRE 1822 *1 1848.

Micarea Romlnilor dela 1848 a fost pregtita prin munca

unei generatiuni plina de vigoare, care prin coale a luminat
poporui, prin literatura i-a Inobilat aspiratiunile, iar prin ac-

www.dacoromanica.ro
 199

tviLatea pe toate taramurile a pregatit veata noua de care ne

bucuram azi.
coa1e1e natIonale. Scoala lui Lazar a fost deschisa de
Eliade In 1mprejurari grele, pe cari a izbutit Insa sa le ln-
vinga. Mai tArziu Eliade fu absorbit de publicatiile sale Cu-
rierul Romdnesc, apoi Curierul de ambe sexe, iar in capul
coalelor ajunse un om foarte serios si practic Poenaru, care
studiase In strainatate matematictle. Sub Ghica s'au Intemelat
seminare la Bucure4, Buzau, Ramnicu-Valcea, cum i gim-
naziul din Craiova, pe and Sfantu Sava devenise un fel de
universitate cu cursuri de filosofie si de drept.
In Moldova seminarul din Socola a fost completat cu mai
multe cursuri i a avut cAtiva profesori cunoscuti. Sub Mihai
Sturza, academia numita cu numele lui a Indeplinit un mare
rol de desteptare, procurAnd cultura mai Malta celor cari nu
puteau 1nvata In universitatile apusului.
In Ardeal, afarA de coalele din Blaj nu existau decat
coale incepatoare. Multi cart terminau la Blaj deveniau preoti
sau lnvatatori, unii continuau dreptul la Cluj, ca sa ajunga
advocati sau functionari. Multi erau chemati la Bucureti sau
la Iasi ca profesori. Intre acestia numim pe Aron Florian,
adus de Constantin Golescu la o coala dela mosia lui, tre-
cut apoi la SfAntu Sava. Altil au fost profesori pela semi-
aarii, iar loan Maiorescu director al gimnaziului din Craiova.
Din Blaj au iesit in generatiunea dela 1848 trei oameni
mari : Timoted Cipariu, care a Minas profesor acolo, adan-
cind studiul limbii romAne ; Simeon Barnuf, filosof, care mai
tArziu a ajuns la universitatea din Iasi ; Gheorghe Bari!, care
a luat conducerea unui gimnaziu In Braov i a Inceput sa
publice .Gazeta Transilvanieip cu un puternic strigat de
4IDeteapta-te i tu, (RomAnes Bail a contribuit enorm la
-formarea constiintii romaneti, cad in gazeta lui se strangeau
Ideile din toate regiunile romAneti Mt deosebire de gra-
nite. DiScutiuni politice, deosebiri de scris i de limba ga-
slau acolo un organ de publicitate, care era un centru de
unire.

www.dacoromanica.ro
200

Literatura. In literatura de teatru s'au fAcut mai multe

traduceri, lipsia InsA un teatru, care nu s'a construit decat
sub tirbei.
Printre poeti, lancu Wicdrescu, nepotul lui EnAchitA, a pu-
blicat poezii, unele inspirate din vieata de tail, cu mare sim-
tire pentru frumusetile naturii. .

Un poet, mort la 22 de ani, a fost In Muntenia Vasile

Cdr lova, care a antat ruinile Targovitei i armata cea noua,
In care era I el ofiter.
Grigore Alexandrescu, ofiter i el dtva timp, originar din
Targovite, ca i Eliad, a fost unul din cei mai marl poeti
romni. A scris satire, fabule In cari se poate compara cu
La Fontaine, a scris Umbra lid Mircea la Cozia, cap de
opera de poezie Ina ltA.
Ceva mai tArziu apar In Muntenia poeti, cari furA absor-
biti apoi de politicA. Foarte popular a ajuns Dimitrie Bolin-
tineanu, de origine Aromln, cu poeziile sale patriotice : Mircea
cel Mare ;I Sold...
In Moldova Constantin Negrufl, poet, este mai mare pro-
zator. Nuvelele sale au fAcut populari pe Alexandru LAp-
neanu, pe vornicul Motoc...
Un om de geniu, mare orator, istoric, om politic de mama.
Inthiu, a fost Mihail Cogeilniceanu. A publicat documente
istorice, mai multe reviste literare, cari una dupA alta i se
tnchideau din ordinul consulului rus, precum din ordinul
aceluia consul a fost depArtat depe catedra de profesor.
InsA adunA Imprejurul sAu la Ini un cerc de tineri talentall :
loan Gltica, Vasile Alexandri.
Acesta din urmA, poetul national al Romnilor, scrie dia-
loguri, piese ware de teatru, toate cu tendinta de a de-
tepta Increderea Romanului In sine Insu. Incepe apoi sa
adune poezii populare i inspirat din ele scrie poeziile sale
numite doine. Poezii populare adunase i prelucrase un poet
popular, numit Anton Pan In Mtintenia. In Moldova se ad-
mird un fabulist Alexandru Donici, ale cArui fabule traduse
din rusete se deosibesc prin frumusetea limbii.

www.dacoromanica.ro
 20 1

Un mare prozator V istoric se ivete In Muntenia cu Ali-

colae BdIcescu. El IV facuse educatia la Stantu Sava, amic
cu loan Ohica. Impreuna cu profesorul August Treboniu
Laurian, venit din Ardeal cu cunoVinte solide, ad Inceput
sa publice din 1844 o revist, numita Magazinul istoric, din
care au ieit 5 volume. Inteunul din ele public& Palcescu
campania Turcilor contra lui Mihai, cu cuvinte pline de sim-
tire Malta, cu respect religios pentru trecut, cu sperante pline
de avant pentru viitor. Acest mare om, poet, n'a trait ca
sa-i termine opera V a murit In tara straina, fara sa i se
tie nici mormantul.
Inspirat ca Balcescu, a scris basarabeanul Alecu Donici,
care, spre a se deosebi de unchiul sail, IV zicea Russo.
Unele din putinele lui scrieri, mai ales Cantarea Romardei,.
se ridica la o Inaltime de inspiratie fara seaman.
In apropierea anului 1848 literatura ia o directiune so-
ciala. Critica relele organizatii sociale, devine revolutionara.
In aceasta privire se distingea In Muntenia Cezar Boliac, a
carui poezie Sila raspunde poeziilor socialiste din apus.
In Ardeal, urmand acela curent, revolta era mai mult
nationall, cad acolo obijduitul nu suferia numai din supra-
punerea claselor societ tii, ci din suprapunerea poporului
cuceritor asupra celui cucerit.
De aceea Andrei Murevinu face din strigatul lui Barit
imnul sfant : ,
Desteapt5-te, RomAne, din somnul cel de moarte
V pune blestemul :
De fulgere sil piar5, de tr5snet si pucioasA
Od care s'ar retrage din glorisul lac,
Mid patria sau mama cu inima doioas5,
Va cere ca sA trecem prin sabie si foc !

49. REVOLUTIA DELA 1848 IN TRANSILVANIA,

MOLDOVA SI MUNTENIA
Cu ideile moderne despre suveranitatea poporului, oligarhia
maghiara Incepe sail schimbe ideia veche ca clasa nobi.:

www.dacoromanica.ro
202

lilor singura constitue statul. Ea tintete sa facA un imperiu

ungar cu un popor mare ungar, i fiindca Ungurii nu urn-
pleau tot teritoriul statului vechiu unguresc, de aceea a in-
ceput sa maghiarizeze pe celelalte popoare conlocuitoare.
Depela 1825 a inceput aceasta tendinta cu un om celebru Sze..
clzenyi. S'a impus limba m?ghiara in administratie, In justitie,
In corespondenta autoritatilor bisericeti cu statul i se ga-
siau Unguri cari ziceau ca in zece ani nationalitatile se vor
maghiariza Insa apasarea are de urmare rezistenta, mandria
de neam a unora produce mandria celorlalti.
Barit publica foile sale, capii bisericii, cad dela 1810 aveau
si neunitii episcopul lor, Indreptau mereu cereri catre imparat
pentru imbunatatirea soartei Romani lor. Prima cerere a lost
in 1791, altele au urmat, dar Lira niciun efect, cad se tri-
meteau spre rezolvire dietei ardelene. Taranii ramasesera In
starea de mai Inainte, muncind proprietarului o zi pe sapta-
mana cu carul, sau doua cu bratele.
In anul revolutiunii, Romanii aveau episcop unit pe Leme-
nyi care pauta sa se Inteleaga cu Ungurii, iar neunit aveau pe
Andrei $aguna, om insemnat, IrsA venit decurand intre Ro-
mani i neinteles la inceput. Cella it! conducatori erau Barit,
Barnutat, Cipariu, Laurtan care venise din tara i doi tineri
canceli#i Papiu Harlan i Avram lancu.
3 Maki 1848. In martie isbucnia revolutia in Viena, de
care Ungurii tiura sa profite ca sa obtina separarea aproape
completa de Austria 1 unirea Ungariei cu Transiivania. De-
putatii unguri, sai, secui erau sa mearga la Pesta, pe and
Romanii ramaneau ca i dupa Bobalna.
Tinerii cancel ti chemara poporul la o mare adunare,
care dupa o amanare, se fixa la 3 mai, inteo luni. Duminica
s'au adunat episcopii 1 cu promotorii micarii spre a pune
la cale lucrarile adunarii. In acea Intrunire a tinut Barnutiu
cuvantarea sa, Malta, savanta, vibrand de trecutul dureros
al poporului.
A doua zi, inteo adunare de zeci de mil (40000) de oameni,
se proclamarA cererile Romanilor de a fi declarati egali cu

www.dacoromanica.ro
 203

celelalte natiuni, apoi adunarea se desparti !lite() ordine, care

a fost recunoscuta de toti.
Lupte. Ungurii nu tinusera socoteala de opunerea Roma-
anon Impusesera dietei din Cluj ca sa voteze unirea cu Un-
garia, amenintand cu moartea pe opozanti.
Ei Insa provocau pe toata lumea. Cu Austria se certau,

Un negustor din Braeov (sec. XVIII).

Croatia era contra lor, cad voiau sa o uneasca la stand lor,

pe Romani Ii tiranizau, cAd Ii gasiau dezarmati. Ucideau,
spanzurau, ti recrutau cu deasila, panace regimentul de gra-
raced, comandat de colonelul Urban, opune armelor
armele i bate pe Secui. Comandantul imperial Puchner a
fost Invins de Unguri sub comanda generalului polon Bern,
fingaria era curatita de Austriaci. In munfii Abrudului Insa,

www.dacoromanica.ro
204

Mofil, condui de viteazul munfilor, Avram lancu, au rezistat'

Ungurilor, i-au Invins la Fantilnele. 1z luptele acestea din
munti, Ungurii au ucis prin tradare pe Buteanu, 1nsa rezis-
tenta Romani lor n'a fost Infranta.
Austria ceruse ajutorul Ruilor, cari din principate au trecut
muntii i la $iria au sdrobit pe Unguri, supunandu-i impa-
ratului austriac.
Revolutia din Moldova. In Moldova nu s'a putut face
revolutiune, caci iretul domn M.hai Sturza se .pretindea
amic al tinerilor i favorabil ideilor de reforma. El ceru ti-
nerilor sail arate dorintele lor de Indreptare, lar acetia ob--
tinura ca sa cheme o adunare sa se sfatueasca. La 2000 de
persoane se adunara in seara de 27 martie, de prin judete
i din lai, in prezenta ministrului de interne. Se alese un
comitet, care stabill dorintele reformitilor in 35 de articole.
Acele &rifle erau foarte modeste : .sfanta pazire a regula-
mentului, pe care o putu semna i mitropolitul. Sturza primi
cererile pe deoparte, pe de alta trimese sa aresteze pe
tinerii ce mai inimoi, Oita la 200 de persoane i-i trimise
pe unii peste Dunare, pe altii in exil pela manastiri. Unii au
fugit in Bucovina, la vechii boeri Hurmuzachl, unde au Mut
un centru de propaganda liberala i nationala.
Revolutia in MuntPnia. Revolutionarii munteni se micara
mai tarziu i se pregatira mai serios. Inca din 1843 se in-
fiintase o societate secreta Dreptate-Frafia de loan Campi-
neanu, Nicolae Balcescu, Ion Ghica i Cristian Tell. Mem-
brii acestei societatel se inmultira cu tinerii veniti dela Paris,
in urma izbucnirii revolutiunii acolo. Ei incercara sa traga
pe domn de partea lor, dar Bibescu raspunse eel natiunea
romana mi este In stare sa se ridices.
Proclamatiunea la Izlaz. In ziva de 9 iunie, Eliad citi la
lzlaz (Romanati) proclamatiunea revolutionara, care proclama,
fericirea tutulor fard paviba nimdnut, care promitea drep-
turi egale, alegerea domnului pe cinci ani, improprietarirea
taranilor. Alesesera acel loc, caci comandantil trupelor Meau
parte din societatea revolutionara.

www.dacoromanica.ro
 205

Pe cand se indreptau spre Caracal i Craiova, ca sA adune

soldati ca Tudor, In Bucuresti revolutionarii, printre cari a
jucat mare rol Ion Bratianu, au ridicat orasul. Cu toti au mers
la palat si au prezentat domnului constitutia ca s'o semneze,
cum si numirea unui minister dintre revolutionari. Domnul a
semnat, dar dupAce consulul rusesc a protestat si a pdrAsit
capitala, Bibescu a abdicat la 14 tioaptea si a fugit.
Guvernul provizoriu. Se alcAtui un guvern provizoriu cu
Eliad, cu Tell, cu Goletii, cu I. BrAtianu, Costache Roseti,
N. 1311cesctt, cari trimeserA pe Ion Ghica la Constantinopole,
ca sA justifice la Turci miscarea revolutionara, pe Ion Maio-
rescu In Germania....
ApArAtorii privilegiilor, speriati de fAgAduiala Improprie-
tAririi satenilor, pusera la cale o loviturA cu armata contra
guvernului, dar orAsenii condusi de Ion BrAtianu, se adunarl
In mare numAr, se luptd cu armata i aresteazA pe coloneli.
Peste cateva zile alte svonuri turburA guvernul. Se optia
cd Rusi yin asupra Bucurestilor, cA au ajuns la Focsani. Mem-
brii guvernului iau fuga spre munti. Ion BrAtianu se dusese
sA vazA dacA In adevAr yin Ruii, cnd se intoarse ggsi gu-
vernul fugit i In scaun o cairnAcAmie de boeri. Din nou orA-
senii fura chemati, ctimAcAmia rAsturnatA i membrii guver-
nului chemati depe und se refugiaserA.
IncereAri de reformA. Guvernul provizoriu restabilit de
popor de douA ori, a Incercat sft facA mai multe reforme,
dintre cari mai InsemnatA era improprietArirea tAranilor.
S'a adunat o comisiune de 7 tArani si 7 proprietari, cari si-au
arAtat dorintele cu multA pricepere, dar cari n'au putut ajunge
la niciun rezultat pozitiv, caci proprietarii propuneau Impro-
prietArirea numai pe mosiile statului i pe ale mngstirilor.
Locotonenta dumneas A. Turcia insarcinase cu restabi-
lirea ordinei pe Stillman pax. Guvernul intra in tratri cu el,
cernd sd fie recunoscut ca guvern al Orli. DupA mai multe
negocieri, Soliman primi ca trei membri ai guvernului sl fie
alesi din nou cu titlu de locotonenta domneascA i sA-i re-
cunoascl. Se aleserA Eliad, Nicolae Golescu si Tell, cad furA

www.dacoromanica.ro
206

recunoscuti de Goliman i de consulii puterilor strAine. Soliman

veni In Bucureti i fu primit foarte bine, Incat revolutiunea
era recunoscutd.
Aceasta Ms nu placea Rusiei. Soliman fu rechemat i In
locul lui fu trimes Fuad,care venia cu ganduri ostile Romani lor.
6 septemvrie. Spre a arAta din nou sentimentele sale,
multimea se adund la palat, cerand regulamentul organic 1
arhondologia (condica boeriilor) ca sA le arzA. Furd aezate
pe un car funerar i cu ciocli, cu eantece funebre fura duse
la mitropolie, unde mitropolitul ImbrAcat prezida la arderea lor.
Se rupea MA cu MA i se arunca pe tin rug, apoi mitropo-
litul pronuntA anatema : afurisesc regulamentul i pe toti aceia
cari ar vol sA mai guverneze dupd legile lui. \
Arestarea revolutionarilor. Fuad se conducea de cAtre
generalul rus Duhumel i nu vol sA intre In negocieri cu lo-
cotonenta rectmoscutd de predecesorul sAu. Locotonentii de-
deserd ordin sd nu se opung nimeni Turcilor. Cand Fuad
veni la Cotroceni, cei mai multi revolutionari, urmati de zed
de mii de ordeni, merserd In lagarul lui, pecand locotonentil
rAmaserd In palat. Fuad, cat vAza pe revolutionari Inaintea
sa, II Inconjurd cu soldati, ti tinu arestati, Ii trimese la Giurgiu,
de unde turd dui pe Dundre pand In sus de Orova, unde
Romanii sdrird i-i liberard.
Cei trei locotonenti au fugit i ei in Transilvania.
Contra Turcilor se luptd numai compania de pompieri la
cazarma din Dealul Spirei, cu cari Turcil se purtaserd aro-
gant, cand veniau sd ocupe cazarma.
Rezultatele revolutiunii. Romanii cari se ardtaserd cre-
dincioi casei de Habsburg, cari se aleserd cu 300 de bise-
rici ruinate, cari pierduserd zeci de mii de victime erau Mu
vAzuti la curte. Capii, Barnutiu, Barit, Cipariu, lancu hilt
pui sub pazA. Regimentele granicerilor hitt distruse, cdci
del luptasera pe partea ImpAratului se temeau cd In altd mi-
care ar putea fi Impotriva lui. Saguna, care stdruia s fie
iecunoscut cap religios al tutulor Romanilor din monarhie, i
al unitilor, fu aproape sA fie acuzat de revolutionar. Tocmai

www.dacoromanica.ro
 207

tarziu, dupl ce episcopul din Blaj, Alexandru $uluf fu ridicat

la rangul de mitropolit (1854) se organiza i mitropolia ne-
uniiilor (1860) de1 nu izbuti Saguna sa adune sub carja sa
i pe ortodocii din Bucovina, pentru care se Institut niitro-
polie separata.
Austria cauta sa Impace pe Unguri sub un Imparat slabs
ca Frani losif. Tarziu se gandira 1 la Romani, din cari caliva
furl decoraii, aliii primira o recompensa In bani. lancu a re-
fuzat orice resplata dela Imparat nici n'a voit sa-1 vaza and
acesta a vizitat Ardealul (1852). 0 Intristare amara i-a =-
brit mintea i strabatea Ina cantand doine din fluer. Aliii au .
refuzat recompensa i au druit-o pentru Infiiniarea societaiii
literare tAsociatiunea transilvana. pe care Cipariu o numia
4 razim al nationalhatii romane* i care a contribuit nu numai
la luminarea, ci i la Intrunirea tutulor Romani lor.
Printr'o lege din 1854 se Improprietariau satenii cu- despa-
gubirea proprietarilor.

50. TRATATUL DELA BALTA-LIMAN. BARBU STIRBEI

SI GRIGORE GHICA. RASBOIUL CRIMEEI. CONGRESUL
DIN PARIS.

Exilaiii s'au refugiat In diferite iari, s'au aezat cei mai multi
la Paris, unde au contribuit prin publicaliuni, prin interveniri
pela barbaiii celebri, ca sa se cunoasca importania larilor
noastre. Aceasta activitate a lor ne-a fost de mare folos In
evenimentele ce urmeaza.
Tratatul dela Balta-Liman (1849), Fuad: numise caima-
cam pe boerul bogat Constantin Contacuzino, Insa Turcii se
purtau In capitala ca Inteun oral cucerit. Jafuri, omoruri, de-
cisera pe supuii straini s reclame consulilor. Generalul.
Duhamel aceasta ateptase. El cerii intrarea armatei ruseti,
pe care o chemase i Mihai Sturza, Incat ambele tad fura.
ocupate de Rui 1 de Turci.
In 1849 se Incheie intre cele doua puteri un tratat nou,.

www.dacoromanica.ro
208

numit dupa golful din Bosfor, Balta-Liman. Cele doul curti

parsiau sistemul alegerii domnilor de Otre Ora i reveniau
la numirea pe apte ani. Pentru linitirea locuitorilor, fiecare
putere lasa cel pt\tin 25000 de soldati i un comisar pelAnga
domn, ca s-1 consilieze.
In aceste conditiuni au fost numiti domni Barba ,tirbei
in Muntenia i Grigore Ghica In Moldova.
Barbu tirbei i Grigore Ghlea (1849-56). Barbu Stirbei
era frate mai mare al lui Bibescu, fusese adoptat de un boer
mare, al crui nume 11 poarta. Studiase In Franta, ca i fra-
tele su, ajunsese cunoscut ca until din cei mai prudenti
barbati, ca un bun administrator. Grigore Ghica era nepotul
domnului uc s de Turci la rapirea Bucovinei. Fara activitatea
lui Stirbei, el a fost o fire blnda, un mare patriot i un cald
propagator al unirii tar lor sub o dinastie strain.
Grigore Ghica se inconjura cu partizani ai noilor idei, pre-
cum erau Cogalniceanu, Cuza, Anastasie . Panu, Constantin
Negri, Laurian, care veni din Ardeal i fu numit inspector al
coalelor. Prin ingrijirea domnului a vazut lumina tiparului
marea cronica a lui Sincai (1853). A Inceput organizarea In-
vatamntului, Impartindu-1 in primar, secundar i Malt. Acesta
avea sa fie predat in facultati, din cari s'a Inceput cea de
litere, de tiinte i. de drept, cu o coala de hirurgie, Ince-
putul facultatii de medicinA.
Stirbei a ridicat teatrul national din Bucureti, a redeschis
-coalele Inchise In timpul revolutiunii, a Inceput organizarea
armatei teritoriale de calarai cu schimbul, institutie care a
ramas pana tftrziu.
Arnbii domni se luptau cu greutati maridin cauza trupelor
straine i din caua puterii celei mari a comisarilor extraor-
dinari. Abia au obtinut retragerea armatelor in 1851, iar In
urma lor ramneau datorii mari, bid de puterea finAnciara a
tarilor. Prin economii i prin controlul cheltuelilor au izbufit
sA plateasca acele datorii. Ei au completat desrobirea.Tiga-
nilor i au mai Imbunatalit dispozitiunile regulamentului In
privinta taranilor.

www.dacoromanica.ro
 209

eputul bun nu putu avea confinuare lungl, cAd Rusia

ocup lar ambele tA ri, printr'o cearta notia cu Rusia si puse
mai radical cestiunea orientala. Domnii parasira capitalele, se
retraera la Viena, de unde furl rechemati dupa un an In
1854 si domnira sub ocupatie austriaca aproape alti doi ani,
fara iibertate In actiunea lor ca domni.
Cestiunea OrientalA. Cat timp Turcli amenintau Europa,
boatel puterile voiau slabirea lor. Austria Insasi arata Rusilor
foloasele ce ar putea trage din legaturile de rassa si de re-
ligiune cari o unesc cu popoarele supuse Turciel. Dupa ce
s'a vazut Insa ca slabirea Turciei este o realitate, a Inceput
rivalitatea Intre puteri pentru ocuparea tarilor sultanului. Austria
a luat Ungaria prin pacea dela Ca lovit, a luat Bucovina,
Rusia s'a intins pAnA la Prut. Franta a pus mIna pe Algeria,
'Anglia tintia Egiptul, decAnd Napoleon amenintase India prin
ocuparea lui.
Rivalltatea cea mare era Intre Rusia si Austria. Aceasta
voiA stapAnirea Dunarii, pe care o considera ca du german,
voiA apusul peninsulei balcanice, Rusia voiA Bulgaria, Con-
stantinopole, strAmtorile, spre all deschide trecere in Me-
diterana.
Se vedea bine ca Turcii vor fi goniti, cad ei nu se apliA
la ocupatiuni pasnice si industriale. Ei se ocupa numai cu
armata si vor sA traeasca din munca supusilor. Apoi sunt si
putini In Eutopa (I milion Intre 10 milioane de supusi). Dar
si supusii erau despart ti prin rivalitati vechi de rassa, tuck
nici pe Turd nu-i pnteau goni ei, nici Intelesi nu erau sa
Imparta mostenirea lor. De aci dar amestecul puterilor In
aceasta cestiune Incurcata.
Cestiunea locurilor sfinte. De mult timp erau certe lntre
cMugaril catolici si cei ortodocsi din Palestina pentru dreptul
de a !Astra cheile bisericiior si de a Ingriji locurile sfinte.
Calugaril catolici erau sustinuti de Napoleon al 111-a, care
luasei titlul de Imparat ; cei oitodocsi erau sustinuti de tarul
Nicolae, care credea ca a 6osit momentul de a desffinta

14

www.dacoromanica.ro
210

Turcia. El propuse Angliei Impartirea mOstenirii comului

bolnav* Insa Intampin mare rezistenta.
Tarul credea Ca va ajunge la capat si el singur. Vedea
pe Franta agitata de lupta dintre revolutiune i imperiu, pe
Austria neputinzioasa i salvata de el la 1849, pe Prusia o
tinea In dependenta prin legaturi de famine, cu Angfia voi
sa se Inteleaga.
Trimese la sultan pe generalul Mcncicoff cu un cortegiu
de generali i de printi. Mencicoff nu vol sa stea de vorba
cu ministrul de externe turc, ci direct cu vizirul 1 cu sul-
tanul. Se purta ca un biruitor si punea conditil neprecise dar
grele, un fel de protectorat asupra supusilor crestini al Portii,
Intinderea protectoratului dela tarile noastre asupra Intregel
Turcii. Poarta, sustinuta de Anglia, nu raspunse, Mencicoff
parasi capitala, iar armatele rusesti trecura Prutul:
Napoleon era suparat contra tarului pentru gr,eutatea ce-i
Meuse la retunoasterea de Imparat, apoi voi sa apere drep-
turile traditionale ale Frantei in rasarit, de aceea se alie cu
Anglia. Austria, spre norocul nostru, a ramas neutra, spe-
rind sa obtina tarile noastre, fiindca a pus armata la gra-
nikle rusesti, si a silit pe Ru.si sa tie i ei armata spre ea.
Rasbolul Crimeei.. Dupa ce au ocupat tarile, Rusii au
atacat flota turceasca la Sinope i au d'strus-o, apoi au tre-
cut Dunarea si au asediat Silistra. Dar o anhata anglo-
franceza a debarcat In Dobrogea, Meat Rusii se retraser
dela noi, iar in locul lor au venit trupe austriace.
Lovitura cea mai grea se putea da Rusi lor In Crimeea,
uncle se putea dararna portul de rasboiu Sevastopole. De
aceea arm ta franco-engleza a parasit Dobrogea si a de-
barcat fri Crimeea, uncle Mencicoff fu batut de Francezi sub ge-
neralul Saint-Arnaud, la riul Alma. Sevastopole fu incon-
jurat, dar a sustinut un asediu de aproape un an. Sardinia
a fost decisa de Anglia sa trimeata 20.000 de soldati. S'au
dat lupte grele, pAna In cele din urrna Francezii au cticerit
Intarirea Malacov, care aduse caderea cetatii (1855).
Imparatul Nicolae murise de durere, vazand armatele sale

www.dacoromanica.ro
 211

batute, urmapl i fiul salt. Alexandru al Il-a, obtinu pace

prin mijlocirea guvernului din Viena.
Congresul din Paris RuMa, sfarita de puteri, propunea
ca p.acea sa se discute Inteun congres la Paris i declara
a se lasd la generozitatea lui Napoleon. Acesta magulit cA
este arbitrul lumii, a pus Rusiei conditiuni foarte ware.
Marea Neagra fu creclarata mare neulra, prin care trebue s
treaca numai corabh comerciale. Se interzicea pe tarmurile ei
construirea porturilor de rasboiu, cum se interlicea i tre-
cerea prin strdmtori a oricarui vas de rasbdiu. Puterile se
obPgau sa respecte independenta i integritatea imperiului
turcesc. Se Inlesnia navigatia pe Dunare, se instituia o co-
misiune europeana din reprezentanti ai puterilor, ca sa su-
pravegheze Imbunatatirea navigatiunii la gurile fluviului. Se
Intorcea Moldovei o parte din Basarabia, dela coastele marii,
pe d'asupra lacurilor Catlapug, lalpug, Walla la Prut mai sus
de Hui.

51. CEST1UNEA ROMANA IN CONGRE. DIVANURILE

AD-HOC. UNIREA CEA MICA

Cestiunea romanA in congresul din Paris. Cestiunea

cea mai grea a congresului din Paris a fost regularea scartel
tarilor noastre. Prezidentul congresului, ministrul francez de
externe, conform dorintei Impdratului, propuse unirea tarilor
noastre, caci Moldo-Valahii; cum ni se zicea atunci, vor s
formeze un singur stat. Se lovt Insa de opozitiunea Inda-
ratnica a Turciei i a Austriei, la care se alipi mai tarziu i
Anglia. Fuad rasiiundea cd unirea va avea de urmare print
strain, apoi independenta, apoi Sarbii vor urma exemplul, i
dizolutia Turciei va Incepe. Austria se temea ca Romanii vor
aspira sa faca un stat cu Romanii supui de ea, totui era atata
disproportie Intre putei ile noastre i ale ei, Incat nu exprima
aceasta temere decat numai ca prefdcatorie. Reprezentantul
ei Imbracd propunerile 'sale sub o forma abila, combatand

www.dacoromanica.ro
212

unirea sub cuvant c nu o vor ocuitor1i, cl numal cativa

revolutionari. Propose dar ca sa se consulte locuitord asupra
dorintelor ce au despre organizarea lor. Napoleon datoria
puterea sa vointei poporului, deci nu putea sa se opuna a-
cestei propuneri, care pe fata era dreapta. Se hotarl, ca
Poarta sa cherne In fiecare principal o adunare spedalA
cdivan ad-hoc. care sA exprime dorintele poporului.
Calmacamii. Tocmai se implinise termenul de apte ant
al lui Barbu Stirbei i Grigore Ghica. Poarta, desl ar fi putut
prelungl domnia lor, nu voi, pentrucA ambii erau partizani
ai unirii. In special Ghica strabatuse tara, IndemnAnd pe toll
sa se organizeze Intel) societate, care sa sustina unirea. Poarta
numl caimacam in Muntenia pe fostul domn Alexandru Ghica
iar In Moldova pe Teodor BA% cu promisiune de domnie'
daca va alege adunare contra unirii. Austria ceruse sa se
consulte tArile In speranta ca va putea Influenta alegerile din
Moldova, ca sa iasA adunare inimica unirii. Se ak gea Mol-
dova, cad era mai usor de atatat, cA ea va pierde prin strA-
mutarea capitalei, prin preponderenta politica a Munteniei.
Turcii voiau sa facA alegeri de forma; dar Francezii, sus-
tinuti de Rui, dad nu faceau decAt ce zicea Napoleon, au
facut pe Turd sa intrebe tara Intreaga. Imparatul ne apara
Ora la extrem, din dragoste de a sprijinl rassa latinA. Aiunci
s'a vazut opera mare savArsita 1e revolutionaril exilati, carl
apArau cauza noastrA la ImpArat, la ministri, la toll oamenil
politici.
Ategerile divanurilor ad-hoc. Bal incepe sA persecute
pe unionitl, le suprima jurnalele, schimba judecatorii i pe
toll functionarii favorabili unirii.
Insa Bats moare pe neasteptate i in locul lui se numeste
Nieolae Vogoride, Bulgar grecizat. Acesta, ca sa fie ajutat
de guvernul francez, ceruse sprijinul consulului Victor Place
din lai, caruIa II detese obligatiune scrisA cA va lasa liber-
tate In alegeri. Victor Place este un om caruia i-am rAmas
mult datori pentru sprijinul unirii. Dar Vogoride, cum s'a
vAzut caimacam a schimbat glasul. Fiind sprijinit de amba-

www.dacoromanica.ro
 213

sadorii Angliei i Austriei dela 'Cbnstantinopole, de guvernul

turcesc, nu mai observa nicio masura tn persecutarea unio-
nistilor. Persecuta pe unii, aresta pe allii, corupea pe altii.
Unionistii reclamau com!siunei din Bucuresti, care reprezenta
puterile si care venise sa vaza tarile si trebuintele lor, dar
Vogoride nu se speria de nimic. In cele din urma falsifica
listele de alegeri. Scoase depe liste i-1 Impiedica dela vot
pe cei mai multi proprietari marl, Mat nu MO decat cam a
zecea parte. Din toate profestunile liberate : avocati, doctori,
profesori [Asa numai 11, din tali preotii numai 16, iar tarani
a trecut la vot peste 150000.
Cu astfel de liste adunarea Moldovei left antiunionista.
Casarea alegerilor din Moldova. Vogoride primise scri-
sori In cari era Indemnat din Constantinopole sa scoata cu
ofice mijloace adunare antiunionista, sa nu se gandeasca la
cinste sau la drepfate, ca nu e vorba de filosofie, ci de ob-
tinerea domniei. Aceste scrisori au cazut in mainile unionisti-
lor, cad le-au trimes comisiunfi din Bucut esii, iar aceasta le-a
Inaintat guvernului din Paris. Napoleon s'a tntalnit cu regina
Victoria i s'au Inteles sa ceara casarea alegerii din Moldova.
Turcia refuza, dar Napoleon rupse relatiunile cu Constantino-
pole si obtinu casarea. Node alegeri se facura In toata fiber-
tatea 1 tin izbutira decal doi antiunionisti.
In Muntenia alegerile iesisera favorabile unirii, multumita
exilatilor, cari venisera In tara i cari au condus lupta In
alegeri.
Darintle Divanurilor ad-hoc. Aceste vestite adunari s'au
intrunit In septemvrie 1857 si au aratat dorintele Romnilor
In urmatoarele cinci puncte, formulate de Mihai Cogalniceanu:
1. Antonomia principatelor, adica dreptul de a-st face sin-
gure legi ;
2. Unirea tor intr'un stat cu numele de Romania ;
3. Print strain ereditar ales dinteo dinastie domnitoare
din Europa ;
4. Neutralitatea teritoriului, a nicio putere sa nu-1 1ncalce
farA voia tutulor celorlalte ;

www.dacoromanica.ro
214

5. Puterea de a face legi s fie datA unei adunAri ales% in

care sa fie reprezentate toate interesele tarii. Toate acestea
sub garantia puterilor.
Adunarea din Muntenia dupA ce proclamA dorintele se des-
parti in strigatul : Traeasca unirea I Traeasca puterile garante I
Comisiunea europeand se atepta, ca adunarea sA arate 1
dorinte de organizare administrativd, judiciara, financiarS,
chiar cerea aceste reforme. Adunarea insA a refuzat, dupA
propuperea lui Ion Bratianu, care zicea ca reformele depind
de primirea dorintelor, cAci vor fi altele clan se admite u-
nirea sau nu, daca se admite print strain sau nu. Adunarea
din Moldova, mai neprevazatoare, a Inc .put sa discute cestiu-
nea tAraneasca, in care s'au desbinat 1 n'au ajuns la niciun
rezultat.
Conventiunea din Paris. Conferenta ambasadorilor din
Paris, primind raportul comisiunii din Bucureti, cu dorintele
RomAnilor, dupa cAteva luni de discutiune ne-a dat un fel de
constitutie numita ConvEnfiunea din Parts. ImparatuL nu putuse
sA ne obtie unirea completa, ni se zicea insa *Principatele
Unite Moldova 1 VIahia.. RamAneam sub suzeranitatea Portii,
dar sub garantia puterilor. Fiecare principat ramAnea cu adu-
narea, cu ministerul sa.u, dar o comisiune la Focani de 8
Moldoveni i 8 Munteni avea sa prepare legile, cari erau sd
fie aceleai In ambele tari. Tot la Focani era sa fie curtea
de casatie a ambelor tari.
Caimacamia de trei. Caimacamil numiti de Poartd furA
departati i a1i trei numiti in loc. Cei din Moldova. erau
Anastusie Panu, Vasile Sturza, $tefan Catargiu. Ei trebuia
sa cheme tara ca sa aleaga o noua Adunare, spre a alege pe
domn i a face legi. Insa Stefan Catargiu era 'contra unirii,
i se facuse instrument turcesc. Dar cei doi, fiindca formau
majoritatea, nu tinura socoteala de Catargiu, nici de protes-
tele Portei. Facura in graba alegerile, convocarA camerele,
Inc& la sfdritul anului 1853 noua adunare era gata. Anastasie
Panu i Vasile Sturza sunt doua nume nemuritoare in istoria
unirii noastre.

www.dacoromanica.ro
 215

Alegerea lid Cuza. In adunare unioniti erau 30, pecand

antiunionisti erau 34, dar Impartiti Intre Mihai Sturza fostul .

domn i fiul su Grigore. Mai toti unionibi candidau la dom-

nie, dar nici sturzitii nu se puteau lute lege, cad nici fiul nici
tatal nu voiau sa cedeze unul altuia. Dupa multe certe si a-
mnAri, in noapte de 4/5 ianuarle, Intr'o adunare de unio-
niti s'a pronuntat numele colonelului Alexandru Cuza, minis-
trul de rasboiu. Indata s'au adunat asupra lui voturile Intregei
adunari (5 ianuarie).
Mihai Cogalniceanu I-a salutat atunci cu frumoasele cuvinte :
41a legi noi, om nou Fii omul epocii fa ca legea sa
lie tare, iar tu, Maria Ta, ca domn fii bun, tii bland..
In Muntenia majoritatea deputatilor era favorabila lui Bi-
bescu, Insa Incurajeri venite din Moldova dela Victor Place,
maria numarul celor cari voiau sa aleaga pe domnul Moldo-
vei. In ziva de 24 ianuarie, adunarea voteaza In unanimitate
aceasta IntAie unire, proclamnd domn pe Alexandru loan Pi.

ALEXANDRU IOAN PU CUZA.

UNIREN. SECULARIZAREA AVERILOR MANASTIRETI.
COGALNILEANI.J. LEGEA RURALA.

Cuza se tragea dintr'o familie veche, dar nu de rangul

intAiu. Se nascuse la 1820 la Husi, mersese la Paris, unde
ascultase dreptul. IntorcdtLiu-se In tara, intrase In magistra-
tura, iar In 1848 fusese exilat de M hai Sturza i a fost fata
la adunarea cea mare din Blaj. Vogoride a crezut sa-1 atra-
ga i-I ridica in cateva saptamani prin toate gradele armatei
Oa la colonel. 11 numise prefect la Galati, dar Cuza era
bun patriot Ii dete demisiunea si descoperi masurile nedrepte
ale guvernului contra unionitilor, Incdt a contribuit mult la
casarea alegerilor din Moldova. Caimacamia de trei 11 numise
ministru de rasboiu.
Cuza era inteligent, energic,. dar i gelos de faima altora,
iubitor de popor, respectos cu mama sa, se lasa Insa ca sa

www.dacoromanica.ro
216

fie condus de lingusitori i cluta sA imiteze pe Napoleo0 th

II la. Cu toate greselile lui, a facut InsA reforme marl si
meritA sa fie citat printre marii nostri domni.
Recunoasterea indoitel alegeri. lndat& ce s'a ales, a
trimes lui Napoleon o scrisoare prin Vas:Ie Alexandri. A9esta
a fost primit IndatA de Imp Arat, contra asteptArii ministrilor
francezi. eSimt o mare simpatie pentru natia romanA, a zis
Napoleon, si pentru domnul Cuza meritati viitorul la care
asoirati si fad cu aoszut R nnitor c sunt multumii de
ei. Ne-a trimes si 10000 de pusti, cum 0 douA bateril
Cestiunea recunoas erii veni li discutiunea conferintei din
Paris, unde cererea Turcilor, ca sA. intre In t Ira fu respinsA
si recunoasterea lui Cuza fu recomandata, In mod exceptional.
Indata apoi Incepu rAsboiul pentru I alia, In care Austria
fu Invinsa. Iii acel timp, Cuza adunase In !agar lAnga PlOesti
15.000 de soldati, Ind.t. Austria, temAndu-se de o nAvAlire
In Trans lvania, a tinut la granitele no istre 30.000 de oameni.
Dupd sfarsitul rAsbolului Austria nu mai putea, iar Turcia
nu mai Indraznia s& ne atace. In cele din urmA. Cuza primi
Investitura, dar nu una ci douA, cu douA camere, cu doul
ministere, cu cornisiunea central& din Focsani. Tocmal In
octombrie 1830 tntreprinse Ctiza calAtoria la Constantinopole,
unde prin farmecul persoanei sale Manta pe sultan si pe
m nistrii turd, cArora le propuse unirea defin tivA. El a tr mis
ca agent al Ora la Constantinopole pe amicul ski Constantin
NTri. Fire de poet, generos pAnA a-si -acrifica averela In
scopuri patriotice, amic pAnA la sacrificarea propril persoane
Negri este o mare figura a secolului al XIX-a. Cu lupte mari
obtinu el, la sfArsitul anului 1851 firmauul unirii definitive.
Cuza anunta evenimentul triteo mareata proclamatitine
gUnirea este IndeplinitA, nationalitatea romAnA este Intemel-
atA. Acest fapt maret, dorit de generatiile trecute, aclamat de
corpurile legiuitoare, chemat cu cAldurA de noi, s'a recunos-
cut de Malta poarta si de puterile garante i s'a Inscris In
datinele natiumlor. Durrinezeul pArintilor nostri a fost cu tara,
a fost cu noi). Dest recunonterea nu era cleat pentru

www.dacoromanica.ro
 217

timpul domniei lui, Cuza o interpreta ca definitM, cum a si

ramas.
Domnia cu ministere separate. PAna la 24 ianuarie
1862, and ambele adunari se intrunira in Bucuresti, cAnd
se forma un singur minister, Cuza a domnit cu doua minis
tere, unul in Moldova, altul in Muntenia. Acesti trei ani au ost
ani de mare greutate, caci tarile aveau nevoi mar , iar mijloace
lipsiau. Fara scoale, fara armata, Itra functionari, fara ad-
ministratiune, fara mijloace de comunicatiune, saraci si sta-
On* de clasa privilegiata, totl pretindeau sa e schimbe
lucrurile ca prin vraja.
Indata ce se risipi fumul primului entusiasm, se intoarsera
contra lui toti, inaintati si reactionari. Nu uitau sa-i aduca.
aminte contirtuu a a fost ales el, fiindca nu era pregatita
unirea cu pint strain 1 ca datoria lui este sa pregateasca
aceasta unire, aratau ca el nu e deck o figura tre:atoare
si-I micorau autoritatea fata de cei cari trebuiau sa i-se
supuna.
Camera era compusa dinteun numar mic de privilegiatir
cari rsturnau mereu ministerele, dar 1 domnul Ii scharba
mereu, voind sa aiba un guvern al ski. Mat de des se
schimbau ministerele, !mat se ziceau ministere de yard 0
tninistere de huller. In camera eran colegii foarte .reduse, ca
In Anglia la Inceputill seolului. Colegiul din Ismail avea un
singur alegator, care era si ales.
Grijile tutulor erau sa intincla dreptul de vot 1 sa imbu-
natateasca soarta taranului, caruia tocmai atunci tarul II da-
ruia la dansul hbertate l pamAnt. Domnul insa n'avea In-
credere in generozitatea camerei, camera se temea de ideile
comuniste ale Domnului.
Barbu Catargiu. Primul minister, comun ambelor tari, a
fost format de munteanul Barbu Catargiu. Acest boier illso-
fil, avea mare talent oratoric, tinuta mandra fata de domn
1 voia sa faca reforma rurala, impunnd proprietarilor cele
mai mid sacrificil. Catargiu aduse un proect de lege prin
care proprietarul ceda un hectar i jumatate de fiece familie

www.dacoromanica.ro
218

la camp, un hectar la deal si trei. sferturi de hectar la munte.

Proectul fu combatut de Brtianu, de Cogalniceanu, dar ca-
mera era favorabild ministrului. Dupa o edinta sgomotoasa,
Catargiu fu impuscat in trasurd, and pleca dela camera,
iar legea desi votat peste cateva zile, nu fu sanctionata de
domn.
Duna uciderea lui Catargiu urmard iar schimbari de mi-
nistere. Sub N. Crefulescu Incepe secularizarea averilor ma-
nstiresti, terminatd sub Cogalniceanu. Calugarii greci std-
paniau peste 600 de mosii, a aptea parte a teritoriului. Li
se oferise prin staruinta lui Negri 35 milioane, al caror venit
sd Inlocueasca venitul mosiilor, calugarii ins n'au\ prima,
sperand In sprijinul Rusiei si la sfarsit li s'au luat si banii.
Cat a primit Cogalniceanu ministerul, s'a format o coali-
tiune contra lui si a domnitorului, cu reactionari, cu liberali
ca Panu, Ion Gh ca, Ion Bratianu si Roseti. Acestia erau
impini in coalitie de reg'mul personal al domnului : admi-
nistratie rea, ruina financiard, deficite groaznice, concesiuni
scandaloase date de cativa lingusitori, ca belgianul Liebricht,
fost chelner. Ridicat director al postelor, el conducea tara,
schimba chiar ministrii. Inddrjirea coahlii merse atat de de-
parte, incat trimese pe Panu in strainatate, ca s stStueasca
pentru rasturnarea domnului.
Lovitura de stat. Statutul (1864). Camera nu vol sd
discute legea rurald 1 dete vot de blam guvernului, dar Cuza
suspenda Camera pand la 2 mai. In aceasta zi deputatii se
adunard tot asa de Indarjiti contra ministerului. Cog Iniceanu
citi atunci actul de dizolvare, apoi soldatii intrara in camera
i scoasera ,pe, deputati din said.
Nu numai camera o disolva Cuza, ci decreta si o consti-
tutie noud numit statut, prin care se mariau puterile dom-
nului si se creea pe langa camera un senat. Apoi Cuza cheml
tot poporul s decidd asupra acestei lovituri de stat, prin
da .sau ba. Aproape 700.000 de voturi au fost da si 1300 ba.
Inteo noud calatorie la Constantinopole, Cuza obtinu drep-
tul d'a schimba legile interne, cad statutul era o schimbare
a conventiunii.

www.dacoromanica.ro
 219

Reforma rurala. Cu puteri ca si absolute, Cuza si Co-

elniceanu singuri savarsira o multimme de reforme. Intro-
dusera codicele Napoleon, pusera in vigoare o minunata lege
a instructii, careea in mare parte se datorete Romania mo-
derna. S'a indeplinit reform rurala. Fiecare pap' s'a de-
clarat stapan pe pamantul cultivat de el i pe locul de cask:
6 hectare muncitorul cu 4 boi, 3 i/3 cel CU doi boi, 2 cel
fara boi. Modul de plata era in rate anuale. Taranimea si-a
aratat bucuria intr'o masura ne mai vazuta. Insa OITA sa ii
se mlsoare pamanturile, taranii n'au muncit, incat in anul
urmator a fost 0 foamete mare.
Cogalniceanu atrase asupra-si gelozia domnului, Inc& pa-
rasi ministerul, domnul cazu i mai mult in puterea celor
dela palat. In 1865 s'a 1ncercat o revolutie contra' lui, ceeace 11
decise sa abdice. Comunicase gandul sau imparatului, ins
pana a-1 vie raspuns, o conspiratie 11 silia sa abdice. In
no aptea de 10/11 fevruarie, tre oftteri in intelegere cu garda
pala.ului, patrundeau la el si-i cerura s semneze abdicarea.
S'a retras in strainatate si a murit in 1873. Corpul i-s'a
. adus la mosia lui Ruginoasa. Sotia marelui domn, doamna
Elena, a trait pana la 1909, ca o sfanta, numai pentru faceri
de bine. Numele ei 11 poarta Azilul Elena Doamna.

CAROL lm
LOCOTENENTA DONINEA -4:A. INI)EPEDENTA!. RASBOIUL
DE NEA IAHNARE.

Locotonenta domneasca. In locul lui Cuza se aseza o

locotonenta domneasca, compusa din trei membri : Nicolae
Golescu, Lascar Catargiu i colonel Haralanzbie, cii un mi-
nister prezidat de lon Glzica.
Chiar in 11 fevruarie, guvernul adun camera si senatul
intr'o singura adunare i le propuse ca sa aleaga domn pe
contele Fzlip de Flandra, fratele regelui 13elgiei. Fu ales in una-
nimitate, functionarii depusera juramant in numele lui, tara a

www.dacoromanica.ro
220

fost guvernata putin in numele lui, insa Napoleon nu-1 voi,

de aceea a trebuit sa renunte.
Pericolul era mare pentru unire, cad ea nu fusese recu-
noscuta decAt pe timpul domniei lui Cuza si Turcia cerea
despartirea tarilor, Rusia tncuraja chiar pe cativa boeri din
lai, in cap cu mitropolitul, ca sa ceara despartirea. Tot dela
curtea lui Napoleon s'a optit numele unui print placut ImpA-
ratului, un print de Holtenzollern-Sigmaringen, inrudit cu
Napoleon liu. Cu multe staruinte, caci regele Prusiei i ami-
lia printului se temeau sa infrunte vointa Europei, printul Carol,
al doilea fiu al printului Carol Anton, putu fi determinat sa
primeasca tronul Romftniei.
In ziva de 8 aprilie, guvernul a chemat tot poporul la vot,
din care aproape 700300 de voci au ales pe noul print i
224 s'au exprimat contra. Apoi cu mare indrazneala a trecut
printul prin Austria, unde se detese ordin autoritatilor, ca sa-1
aresteze, a ajuns la Baziab de unde cu un vapor sosi in
Tam Severin, tot necunoscut, inirreuna cu len Bratianu.
Dela Severin in fuga cainr de posta a ajuns in Bucureti la
10/22 mai i a depus juramantul ca va domnl ca domn-con-
stitutional. A pronuntat atunci cuv nte rumoase 1 patrunza-
toare : a Eu Ara aduc o inima leala, cugetari drepte, o vointa
tare de a face binele, un devotarnent fara margini catre noua
mea patrie .... credeti in mine precum cred eu in Dvoastra.D.
Constifutia. Recunoa3terea. De0,conferinta din Paris nu
ingaduia Turclei sa calce pamAntul nostru, aceasta tot ne a-
meninta, Meat mica noastra armata fu pusa pe picior de ras-
boiu, ca sa apere capitala.
In mare graba s'a votat apoi constitutia, care lua locul
conventii i statului. Imitata dupa constitutia belgiana, ea
Introducea la noi toate libertatile moderne, numai in privinta
egalizarii Evreilor facea rezerva, caci prin articolul 7 declara
Inumal, cretini vor putea deveni cetateni romni. ,
Un evemment mare european ne-a venit in ajutor, ca ,1 in
1859. Austria 1 Prusia intrau In rasboiu la cAteva zile dupa-
sossea printului. Succesele fulgeratoare ale armatelor prusiene

www.dacoromanica.ro
 221

au taiat Austriei pofta de a intra tn tara noastrA, iar Turcia

se svax5 nevoita a se multumi cu respectarea suzeranitatil il
cu calatoria printuiui la Constantinopole.
Print II ani de. domnie. Noul print era Inzestrat cu o
mare putere de vointa, foarte rabdator, foarte activ. Cu toad
lipsa de osele 0 de cal ferate, a calatorit prin toate partile
tarii, a Invatat sa cunoasca nevoile locuitorilor 1 sA pretu-
easca firea lor.
0 multime de cestiuni se puneau. Armata trebuia Intarita
i organizata, coala trebuia creata, cad de1 figurau mil de
coale rurale, lipsiau localuri, Invatatori pregatiti, lipsiau bani.
Lipsiau cai ferate, lipsiau osele In paguba comerciului 0 a
agricuiturii.
Munca spornicA nu se putea Insa desfAura, cad partidele
politice l diferitii barbati se combateau cu pasiune. Dintre
minitri cel mai activ se dovedia Ion Bratianu, care sport ar-
mata i Incredinta constrnctiunea cailor ferate unor societati
straine, din cari cea mai mare avea in cap pe Strousberg.
Acesta lua asuprali constructiunea Intregel noastre linii
Roman-Bucuregi-Vdrciorova. Insa BrAtianu era tau vazut In
strainatate, ca vechiu revolutionar, i In urma expulsarii catorva
Evrei straini, a fost nevoit sl se retraga, cu toate ca dom-
nul aprecia priceperea i iubirea lui de muncl.
Dupl schimbarea mai multor ministere, In timpul rAsboiului
franco-german, RomAnii legati de Franta prin atatea legaturi
Incepura sa se depArteze de domnitor. S'a facut o manifes-
tatie contra Germanilor, cart serbau victoriile armatelor lor.
Domnitorul era gata sa abdice, dar unul din locotenentii dom-
neti, Lascar Catargiu, promise cA va pAstra ordinea si fu
numit prim ministru.
Guvernul Lascar Catargiu (1871-76). Catargiu a condus
guvernul cinci ani i a desvoltat o activitate folositoare. Sub
el, Petre Mavrogheni a reformat sistemul impozitelor, gene-
ralul I. Florescu a organizat armata, Titu Maiorescu a Ince-
put &a Ingrijeasca de coala ruralA 0 a adus un arhitect
francet, ca sa restaureze manastirea Argeului.

www.dacoromanica.ro
222

Guvernul acesta a terminat drumurile de fier, a incheiat o

conventiUne de comerciu cu Austria, Mat tam era ca i inde-
pendenta. A si fost vorba sa se proclame indepf ndenta.
Gavernul Catargiu insa ri licA ImpotrivA-i pe liberali si pe un
mare numAr de conservatori, tocmai and Rusii provocau un
nou rasboiu cu Turcii. De aceea domnitorul chemA la putere
partidul liberal condus de I. Bratianu si C. Robeti (1876).
RAsbolul ronfino-ruso-*ure. Asuprirea Turdlor a provo-
cat rscoala crestinilor din Hertegovina,.urmat apoi de ridi-
carea Sarbilor in ajutorul fratilor lor. Srbii insa au fost ba-
h* de Turd, cari au macelarit i pe Bulgari, Provocand groa-
za in toatA Europa. Rusia luA asuprA-si sarcina, ca sa stA-
rueasa la Constantinopole pentru imbunatatirea soartei cres-
tinilor. Nu fu insa ascultatA, si se vedeau pregatiri pentru
rdsboiu de ambele parti.
Conventiunea eu RuVI. BrAtianu merse In Crimeea, unde se
afla tarul Alexandru i incheie cu Rusii o conventiune pentru
trecerea arrnatelor prin tarn, dar sA ne respecte tintegritatea
actualA.* Ministru de externe era Cogalniceanu. Rusii trecura
Prutul, jar Turcii incepurA sA bombardeze orasele noastre,
Braila mai NMI.
Independenta. La provocarea Turcilor, am rAspuns si nbi
cu tunul, iar ca sA rupem orice legatura cu ei, in ziva de.
9 mai 1877, camera a votat independenta tarii.
Aprarea DunArii. Plevna. Armata noastrA se concen-
trase in Oltenia, pe DunAre, iar restul fluviului se lasase Rusi-
lor. Acestia nu voiau sA ne primeascd la luptA alaturi Cu
ei: 'Rasta n'are trebuintA de ajutorul armatei romanej ziceau ei.
La inceput norocul favoriza pe Rusi. TrecuserA pela Zimni-
cea, lasaserA in urma lor cetatile intarite si trecusera Balcanii.
InsA la Plevna, un general Osman batu mai intaiu o armatA
mai mica, apoi alta mai mare, tuck Rusii se speriaserA.
Seful lor, marele duce Nicolae, cere desperat ajutorul Ro-
mnilor. Domnul pune conditli, ca sa comande singur armata
romanA, iar imparatul II numeste sef si al afrnatelor rusesti,.
cari trebuiau sa ia Plevna.

www.dacoromanica.ro
 223

Osman facuse din Plevna o cetate formidabifa, pe _care

Rusii credeau ca o pot lua cu asalt. Domnul Carol, ca
sa orate cd armata romAn nu se fereste de asalt, primi sa
atace Plevna in ziva de 30 August, desl nu credea ca se
va putea lua. S'au dat asalturi groaznice, In cari Rusii n'au
putut pastra pozitiile, pe cand RomAnii an coprins reduta
cea mai tare a Plevnei, Grivita. Pierderile erau man 10.000
de Rusi, 5000 de RomAni, incat se decise s se incinga
Plevna, ca sa cada prin foame.
Duna trei luni, Osman incerca o ieire, dar neizbutind si
fiind rnit se predete cu 40.000 de soldati.
Romanii se despartira apoi de Rusi, spre a se lupta In
partea vestica, unde inconjurara Vidinul, iar Rusii trecura
din nou Balcanii, intrara in Adrianopole i amenintau Con
stan tinopole.
Pacea dela San Stefano. Inteun sat de lAnga Constan,
tinopole s'a semnat pacea, fr sa fim intrebati si noi.
Prin ea se creea o Bulgarie 'Ana la Albania si la marea
Egeica, se rezerva o parte din Dobrogea pentru noi, ca in
schirnb sa lasam Rusiei partea din Basarabia, ce ni se detese
prin tratatul dela Paris. RomAnii protestara din toate puterile
contra acestei pad. Austria si Anglia speriate prin creearea
Bulgariei se pregatiau de rasboiu si Rusia fu .nevoita sa
primeasca tinerea unui congres, care sa discute din nou ces-
tiunea orientala. Locul congresului se alese la Berlin.

REGATUL
SUCCESIUNEA TRONULUI DESVOLTAREA INTERNA. A DOU'A
CAMPANIE IN BALCANI.

Congresul din Berlin (1878). PAn sa se adune con-

gresul, RomAriii luptara greu ca sa-si apere tara de Rusi.
Camerele se declarara contra oricarei instraintlri de teritoriu,
armata se concentra In pozitiuni de aparare, minitrii nostri
mersera la curtile straine spre a se plAnge contra nerecunoStintei

www.dacoromanica.ro
 224

ruseVi. Congresul din Berlin sub prezidentia' lui Bismarck fu

Insa foarte aspru cu noi. Rusia cedA fata. de Anglia i reduse
Bulgaria numai la tara dintre Balcani si Dunare, lasa Austriei
administrarea Bosniei i Hertegovinei, Basarabia o considera
InsA ca o cestiune de onoare, spre a terge ruinea InfrAn-
gerii din Crimeea. In zadar Cogalniceanu i Bratiami aparara
In congres cu elocventa l cu mAndrie dreptatea noastra,
cAci congresul hotart sa Intoarcem Basarabia 'IsA luam peste
DunAre Dobrogea pftnA la Silistra i la Mangalia. Aceasta
provincie Turcii o cuceriserA dela Mircea cel Mare i acum
cAnd se liberA din mainile lor revenia RomAnilor.
Nu ne puteam opune puterilor,. Chemaram autoritatile din
Basarabia i farA sA dam vreun act de cesiune, am lasat
Rqilor Basarabia, *eptAnd ca timpul sA ne dea dreptatea.
Independenta, congresul nu ne-o recunqtea, decAt dacA vom
acorda drepturi Evreilor. DupA multe lupte interne s'a schim.
bat articolul 7 In sensul, ca orice strain poate deveni cetA-
lean, dna este votat de camera i senat. Ni s'au mai facut
alte dificultati cu rascumpararea drumur,lor de fier, cad be-
neficiile actionarilor nu corespundeau promisiunilor dela In-
ceput 1 Bismarck ne ameninta cu interventia turceascA. Toc-
mai in 1880 ni s'a recunoscut independenta 1 puterile strainq
au trimes minitri pe lAnga guvernul nostru.
Regularea succesiunii tronultd. Domnitorul Carol se
casAtorise In 1869 cu printesa Elisabeta de Wied, care In
timpul fasbolului prin grija sa pentru raniti i-a cAtigat
numele de mama ranifilor, iar prin operele sale literare a
ajuns ceiebrA sub numele de Carmen-Sylva. Din cAsAtorie
s'a nAscut numai o fata, printesa Maria, care a murit dupa
trei ant (1873) lAsInd durere nevindecatA augutlior sal pa-
rinti. De aceea In 1880 domnitorul Carol a decis pe tatAl i
pe fratil sal sA primeascA succesiunea tronului Romlniei in
familia printului Leopold, fratele mai mare al domnului. Re-
zolvirea definitivA s'a hotarit in 1889, and printul Ferdinand,
al doilea fiu al printului Leopold, a fost declarat motenitor
al comae!, Principe al Romanic' (14 martie).

www.dacoromanica.ro
 225

Proclamarea regatului (1881). In 14 martie camera pri-

mete propunerea de a proclama rege al Romaniei pe Al-
Leta Sa Regala, Printul Carol Wu.. Entusiasmul cu care a
fost primit acest eveniment a ajuns apogeul sat', In ziva
de 10 mai, and regele i-a pus pe cap coroana flurita din
otelul unui tun cucerit la Plevna, iar o coroana de aur a
Impodobit fruntea primei regine a Romaniei. Mai multe zile
au tinut acele serbri frumoase, cu delegatii din tara, cu
cortegii istorice, cu frumoase parade militare. Inteleptul rege
tia Insa sa dea exeniplu de modestie : .coroana cea mai
frumoasa, zicea el, este dragostea 1 increderea poporului).
GreutAti externe. Alianta cu puterile Centrale. 0 mare
cestiune, In care Austria ne ameninta era politia naviga-
tiunii pe Dunare. Austria voia sa exercite politia In por-,
turile noastre. Puterile iar nu ne-au ascultat, i dupa propu-
nerea Frantei, au dat dreptate Austriei. Numai dupa ce ne-
am apropiat de alianta cu Germania i cu Austria, aceasta
cestiune i-a pierdut importanta.
Inimicitia permanenta a Rusiei determina pe unii barbati
ai notri, potrivit i cu Inclinarea regelui, atat de deseori
jignit, s caute un sprijin In puterile germane, cari din 1879
incheiaserd o alianta defensiva. In urma unei vizite facute lui
Bismarck i cancelarului austriac, Bratianu anunta In camera
(1883) alaturarea noastra la tripla alianta. D'atunci Romania
s'a desvoltat la adapostul grupului de puteri, Germania,
Austria, Italia.
Desvoltarea intern. Timp de doisprezece ani, guvernele
conduse de I. Bratianu au desfaurat o activitate rodnica
pentru propairea tarii. S'au deschis tot felul de coale i de
institute culturale, s'a marit armata, s'au construit fortificatii,
s'au Inmultit cane ferate construite mai eftin de ingineri ieiti
din coala noastra, s'au creeat numeroase institutii de credit.
Baza intregii noastre economii s'a pus cu crearea 'Audi
nationale (1880).
Aceasta activitate s'a continuat i dupa retragerea marelui
om de stat.
15

www.dacoromanica.ro
 226

Retragerea guvertudul BrAtianu (1888). Lunga guver-

nare a lui Bratianu ridicase contra lui pe conservatori, pe
multi liberali, pe Cogalniceanu, pe Dumitru Bratianu, chiar
p e nedespartitul sau amic C. Roseti, care la modificarea con-
stitutiei (1884) vola votul universal i nu s'a Introdus decat
reducerea colegiilor la trei. In Martie 1888 btranul ministru,
obosit de campania dusa contra lui, s'a retras In mijlocul
majoritatilor sale.
Guvernele dupA 1888 s'au alternat la putere, and con-
servatorii cu Lascar Catargiu, cu Carp, cu Gheorghe Can-
tacuzino, cand liberalii cu Dimitrie Sturza, caci Brtianu a
murit in 1891, i apoi cu fiul cel mare al lui Brtianu,Ion
I. Brdtianu.
Opera de organizare s'a continuat sub toate guvernele.
Carp a adus legea minelor, Tache lonescu, orator fermecator,
a Inceput schimbarea legii instructiei. In 1895 s'a inaugurat
podul dela Cernavoda, lucrare rail in felul ei. Sturza a sca-
pat tara de o mare criza financing, urmare a unei secete
teribile. Spiru Haret, mare ministru al cultelor, este adeva-
ratul Intemeetor al Invatamantului rural i al bancilor populare.
In 1906, regele glorios, i impreuna cu el tot poporul
romanesc, a sarbatorit 40 de ani de domnie printr'o expo:
zitie mare*, care a Intrunit la Bucureti pe Romanii de
pretutindeni.
La Implinirea a 25 de ani ai domniei el fonda gFundatiu-
nea Universitara Carol Mu) mareata constructie In fata pa7
latului, cu o bogata biblioteca i cu fonduri pentru ajutorarea
stu den tilor.
In 29 decembrie 1892, prificipele Ferdinand a celebrat
la Sigmaringen casatolia sa cu principesa Maria, din casa
regald i imperiala a Angliei. In anul urmator, prin n4erea
printului Carol, botezat In religia ortodoxa, viitorul tronului
roman era asigurat In a treia generatiune.
Relatiile cu AromAnii. Pentru sustinerea Aromnilor s'a
Infiintat o societate macedo-romana, s'au dat subventii pentrn
coale, s'au adus tineri ca sa Invele in coalele din regat.

www.dacoromanica.ro
 227

Unora din acesti tineri se datorete meritul cA s'au deschis

ochii celor din regat asupra ambitiunilor Bulgarilor. In Ma-
cedonia. Unul din ei (MihAileanu) a fost asasinat In Bucu-
resti de societatea bulgara, care pregAtia rasboiul balcanic.
A doua Campanie in Balcani. Bulgarii Incurajati, and
de Rui, and de Austriaci, au unit Bulgaria cu Rumelia
(1885) contra tratatului din Berlin, s'au declarat independenti
(1905) and printului lor Ferdinand titlul vechiu de far, apoi
aliati cu Sarbii, cu Grecii i cu Muntenegrenii au atacat pe
Turcii nepregAtiti, i-au bAtut si s'au apropiat de Constanti-
nopole.
Ministerul Titu Maiorescu. Prin aceste victorii Bulgaria
se mAria cu cateva zeci de mii de kilometri, Romanii au
cerut Bulgarilor o rectificare de granita in Dobrogea, unde
nu ni se detese cat ne acordase congresul din Berlin. In
cele din urmA se cerea Silistra, pe care o conferintA a am-
basadorilor din Petersburg ne-o acorda, dar Bulgarii nu
voiau sA cedeze nimic. In acelas timp se certau cd Sarbii i
cu Grecii pentru Odle luate dela Turci.
Guvernul nostru, condus atunci de Titu Maiorescu, a de-
clarat Bulgariei cA la un nou rAsboiu, va interveni spre a
face pace. Bulgarii atacarA pe Sarbi i pe Greci.
lndat se ordond (20 iunie) mobilizarea arrnatei, care in
cateva zile trece Dun Area i ajunge la Sofia. Regele Bul-
gariei, temandu-se de ocuparea capitalei cere pace (5 iulie).
In Bucuresti se adunA o conferintA prezidat de Maiorescu
cu multA prudentA, cu mare autoritate. In opt zile s'a In-
cheiat pacea, contrar tutulor asteptArilor, contrar intrigilor
Austriei. Prin acea pace Bulgaria a fost crutata Indestul,
Serbia a rAmas cu o parte din Macedonia, Grecia cu Salonic,
iar Romania s'a multumit cu Cadrilaterul din sudul Manga-
liei 1 Silistrei.
Pacea din Bucuresti reprezintA apogeul regnului Indelun-
gat al primului rege roman.
Moartea regelui Carol. Dupd domnia cea mai lungl din
istoria tarilor noastre, regele Carol s'a stins In 27 septem-

www.dacoromanica.ro
228

vrie 1914, trei luni dui:4 Inceperea rasboiului celui mare. A

fost sdrobit de pericolul la care ne vedea expui prin lupta
dintre cele doua mari coalitiuni. Testamentul lui generos,
virtutile sale private i publice, vie* sa Intreaga consacrata
organizarii i Intaririi tarii, fac din mormantul salt la Arge
un loc de pelerinagiu al neamului romanesc. Dupa mai putin
de doi ani, II urtna In aceeni locuinta pe malul Argeului,
prima regina a Romaniei.

55. STAREA ROMANILOR ARDELENI. CULTURA SUB

REGELE CAROL

Victoria Prusiei, atat de prielnica recunonterii printului

strain, a fost lovitura grea pentru Romanii supui Ungariei.
Aceasta, prin actul din 1867 s'a despartit de Austria formand
un stat deosebit, precum voise la 1848 i legat cu Austria
numai prin persoana suveranului i a catorva minitri. Frant
Iosef s'a Incoronat la Buda - Pesta ca rege al Ungariei i a
lasat pe Romani fr nici o aparare in mainile oligarhiei
ungureti. Fata de acel regim, Romanii s'au retras din po-
litica activa, parasind luptele pentru alegeri politice. si-au
Indreptat Insa activitatea spre a se organiza In biserica na-
tionala i a se IntAri economicete. aguna organiza biserica,
aa ca tot poporul BA ia parte la conducerea ei. Toti mem-
brii clerului, tot personalul coalelor era ales de popor, care
arata o dorinta admirabila de luminare. Sute de coale ieiau
ca din pamant, un jurnal Telegraful Roman Incepu sa fie
redactat la Sibiu.
Progresul culturii aduse forte noi, cari nu se mai multu-
miau cu abtinerea politica, mai ales ca minitrii unguri de-
veniau mai agresivi. In 1879 au impus limba nngureasca In
coalele primare, aa ca sa ocupe mare parte din orele de
coala. Toate protestarile au ramas fart efect. Dar Romanii
se organizeaza Inteun partid national, redacteaza jurnale bine
scrise ca Tribuna din Sibiu, apoi Romanul din Arad, la cari

www.dacoromanica.ro
 229

se arat scriitori distinsi ca loan Slavici, Glzeorglie Co Ouc,

Octavian Goga. In 1892 luptatorii romani Vasile Lucaciu,
Eugeniu Brote, Aureliu Popovici... alcatuesc o plangere catre
imparat eMemorandul, asupra nedreptatilor facute natiunii
noastre. Memorandul Insa n'a fost primit, iar autorii i sem-
natarii lui au fost dati in judecata i condamnati la Inchi-
soare. Unii au intrat In temnita, altii s'au expatriat asteptand
timpuri mai bune. In Bucureti studentimea a Infiintat liga
culturalcI in scop sa aduca la cunotinta studentilor din toata
lumea regimul de ilegalitate din Ungaria. Tineri noi, Maniu,
Vaida, Goga Incep lupta activa. Dar i Ungurii cu ministrul
lor Apponyi se credeau gata sa triumfeze In scoala, and
rasboiul cel mare distruse visul despotilor.
Seriltorli Ardeleni. In Ardeal, afara de Andrei Murqianu,
se ocupau scriitori putini cu literatura, cei mai multi se o-
cupau cu istoria i cu filologia. loan Slavici, amicul lui E-
minescu, a scris novele frumoase din vieata taranului roman
si a redactat jurnalul Tribuna. Glzeorghe Co$buc, poet mare,
a murit Inca tanar In capitala regatului, ca si .*fan 0. losif,
autorul imnului .La arme.. Octavian Goga, orator, jurnalist,
poet este autorul unor poezii celebre .0Itu1 . .La noi..
Cultura In regat. Literatura a atins o mare desvoltare.
Pelanga scriitorii mai vechi s'au ivit puternice talente In
poezie i In proza.
Vasile Alexamdri a cantat vieata de tara i pe soldatul ro-
man In rasboiul independentei.
In proza se iveste In Muntenia pela 1860 Alexandru 0-
dobescu, iar in Moldova, Bogdan Petriceicu-Hasdeu. Cel
dintaiu a scris cateva novele istorice Intr'un stil elegant i
Inflorit, cel de al doilea a scris opere de istorie si filologie
cu multa tiinta i spirit.
Ceva mai tanar a fost Titu Maiorescu, fiul lui loan Maio-
rescu. Mare orator, Invatat, el a Inceput in Iasi ca profesor
universitar, prin Intemeerea unui cerc literar 1 a unei reviste
Convorbiri Literare.. In acel cerc s'au format unii din cei
mai marl scriitori ai notri Nicolae Gane, loan Creangd, Mi-
hail Eminescu, cel mai adanc poet roman.

www.dacoromanica.ro
230

Un prieten al lui Erninescu loan Luca .Carageale, este cel

mai mare autor dramatic al nostru.
Tot sub influenta curentului dela Convorbiri, la inceputul
lor au scris Alexandru Vldhutd poet, 1 Barba Delavrancea.
Ion Breitescn-Voinegi a scris novele de mare finete, compa-
rabile cu ale marilor scriitori apuseni. Mihat Sadoveanu ro-
mancier si novelist este mare poet in novelele sale.
Un critic de mare tiinta, originar din Rusia a fost Constan-
tin Dobrogeanu Glzerea. Limba in care a scris este insa infe-
rioara cunostintelor sale.
In celelelalte arte, numim in pictura pe Teodor A man, mult
timp directorul scoalei de belearte, care a lsat o opera bo-
gata din istoria i vieata romaneasca. Dintre tineri numim pe
$tefan Popescu, Verona, Luclzian. In arhitectura Mincu este
creatorul stilului national.
Pictorul care a patruns in sufletul romanesc, asa cum
Alexandri a fost poetul vietii romanesti este Nicolae Grigo-
rescu. El a prins copiii cu oile, carale cu boi, dorobantul la
atac, poezia -satului 1 i-a fixat in opere eterne.
In muzica s'a ridicat in ultimul timp artistul Enescu.
Istorici. Alexandru Xenopol a scris o istorie complet a
Romanilor. Grigore Tocilescu, directorul muzeului national,
s'a distins mai ales prin studiul inscriptiunilor romane gasite
in tarile noastre.
Dimitrie Onciul, profesor universitar in Bucuresti 1 di-
rectorul arhivelor statului, a studiat mai ales istoria veche a
Romanilor si a facut coala de cercetatori tineri, dintre cari
numim pe Constantin Giurescu, rapit stiintei de o moarte
timpurie.
loan Bogdan, cel dintaiu profesor la noi de limbi slavice,
a publicat documente i studii scrise cu mult talent.
Nicolae lorga, mai tartar, a publicat enorm de mult, reinoind
cunoasterea intregei noastre istorii, consacrand viata sa pe
toate taramurile de cultura, nou apostol al neamului.
De o mare activitate in studiul arheologiei, mai ales al
anticitatii clasice este Vasile Pdrvan.

www.dacoromanica.ro
 231

In studiul limbii, Ovidiu Densupnu a publicat o opera

cla sica.
tiinte. Mare Invatat a fost Cobdicescu profesor la Iai,
apoi Dimitrie Brtinzd, Intemeetorul gradinei botanice din Bu-
cureti. Se citeaza In tiinta apuseana cercetarile bacteriolo-
gului Victor Babq, directorul institutului bacteriologic i cer-
cetrile asupra celulei nervoase ale D-rului Gheorghe Mari-
nescu.

FERDINAND 110
RASBOIUL PENTRU UNITATEA NEAMULUI. INFRANGEREA,
TRIUMFUL, INCORONAREA

A doua zi dupa moartea regelui Carol, la 28 septembrie

(11 oct.) 1914 se ura pe tron M. S. Ferdinand I-iu. M. S.
s'a nscut la 1865 august 24, a crescut cu mare iubire de
tail i de limba romaneasca, iubire In care a crescut i pe
augutii sal fii i fiice, principele Carol, motenitorul tronu-
lui, Elisabeta regina Greciei, Maria regina Serbiei, principele
Aricolae i principesa Elena. Alta odrasla regala, principele
Mircea, a fost rapit din vieata in toamna anului 1916, and
zile de mari dureri sbuciumau tat a i augusta familie.
In ziva urcarii pe tron, M. S. a facut declaratiunea so-
lemnd 4 voiu fi bun Roman, care In acele zile groaznice in-
semnau ca regele nostru va sacrifica sentimentele sale de
familie, pentru salvarea 1 marirea neamului romanesc. Acestui
sacrificiu, mai mare deck al tutulor, se datorete creearea
Romaniet Mari. Romanii de pretutindeni vor ramane venit
recunoscatori marilor lor regi, Ferdinand i Maria.
Neutralitatea. Zilele erau mai grele deck oricand in is-
Ionia noastra, aci in lupta dintre cele cloud coalitiuni nu mai
era vorba de vieata indivizilor din generatiunea noastra, ci de
viitorul Intregului neam.
La Inceput alesesem atitudine expectativa, nu pentrua nu
tiam ce cale sa apuam, ci pentruca se atepta momentul

www.dacoromanica.ro
232

potrivit. In tot timpul grozavelor j marilor evenimente, gu-

vernul tarii a fost In mdinile lui Ion I. BrAtianu, care se do-
vedi demn de tatAl sAu. Inca din septemvrie 1914, el Inche-
iase o conventie secreta cu Rusia, ca sa intervinA and va
socoti momentul potrivit.
In ateptarea momentului, s'au dus campanii furioase, ca
sA ne decidd inteo parte sau alta. Partizanii Frantei, Barbu
Delavrancea, Tache lonescu, mai ales Nicu Filipescu, pasio-
nat din patriotism pAna la nedreptatea de a acuzA pe Bra-
tianu de incapacitate i de trAdare, voiau sA intrAm In lupta
imediat, allturi cu Ruii. Partizanii Gerrnanilor in cap cu Carp-
ne amintiau purtarea Ruilor i cereau sA mergem alaturi cu
Germanil. NiciodatA poate un bArbat politic n'a Indeplinit
mai bine cerinta, cA trebuie sA reziste curentelor din popor,
ca sa le poatd armul spre binele lui, la vremea priincioasA.
Ambele aliante cAutau sA ne atraga. prin amenintAri, prin
promisiuni. Austria era gata sA ne dea Bucovina, pe de alta
Ruii nu voiau sA recunoascA intregul nostru drept In Buco-
vina, Mat nu ne-am micat nici and Serbia a fost atacata,
nici and atacurile asupra Verdunului i asupra Italienior
pAreau cA vor da biruinta Germanilor.
Deciziunea. In August 1916, and Verdunul pArea gata
s cazA, Francezii cu Ruii ne cerurd sA intrAm acum ori
niciodatd). Un tratat incheiat In 4 august ne asigura unirea
cu tarile romneti din Austro-Ungaria.
Armata. Efectivul armatei noastre era mare, peste 800.000
de oameni, adla mai mult de 1/10 din populatiune. InsA n'aveam
ofiteri formati pentru o armatA atAt de mare, n'aveam tunuri
grele, nici aeroplane, nici artilerie de munte. Apoi cele 1400
de tunuri ale noastre nu erau toate cu repetitie. Succesul
nostru ar fi fost sigur numai daa toti aliatii ar fi atacat
odatA cu noi, pe toate fronturile, i In Macedonia, i In Po-
Ionia, i in Franta. DacA InsA ne-ar fi lAsat numai pe noi sub
loviturile aliatilor germani, cari dispuneau de forte superioare,
InfrAngerea noastra era sigura. Vorba era numai daca ne
vor lua ca pe o ceatA de fritoi, sau ne vor frAnge plAtind
scump victoria lor.

www.dacoromanica.ro
 233

Ofensiva. In seara de 14/27 august, am declarat rasboiu

Austro Ungariei, pentru crimele savarite contra poporului
roman, pe care stapanii lui 11 considera ca pe o rassa in-
ferioara.
Pecand se citia In Viena aceasta declaratie, ostaii notri
treceau Carpatii pe toate pasurile, pe toate potecile, formand
trei armate: una in Carpatii Moldovei alturi de Rui, alta
in muntii Munteniei i a treia In muntii Olteniei. Sigur a
Inaintat armata Moldovei, comandata de general Prezan, re-
pede a Inaintat a Munteniei comandata de general Averescu,
a coprins Braovul i a trecut Oltul, Insa comandantul ei a
fost chemat In Dobrogea, unde suferisem o Infrangere. Ar-
mata Olteniei a 1naintat mai Incet Oita la $elimber, unde
s'a izbit de Germani. Imparatul V9lhe1m, cand a auzit de in-
trarea noastra In rasboiu, a simtit fiorii Infangerii: ne-a
declarat rasboiu i a trimes contra noastra pe cel mai mare
strategist, pe Falkenhayn, iar pe cel mai viteaz. pe Mackensen,
II avea In Dobrogea sa ne atace cu Turcii i cu Bulgarii.
Turtucaia. Fata de Bulgari noi pastram defensiva, caci
Ruii se obligasera sa apere acea parte a frontului. Ruii
insa fusesera ademeniti de Bulgari, Ca nu-i vor ataca, ei ne
amagisera i pe noi. Mackensen cu o artilerie superiorara,
cu aeroplane i cu forte superioare In momentul atacului, a-
taca Turtucaia i o coprinde Inainte de a-i putea veni aju-
toare din Silistra 1 din locurile vecine. Dupa cinci zile de
lupta cetatea s'a predat cu 25000 de soldati. Cat de bine
s'au luptat Romanii se vede din cei 8000 de morti i raniti
ai inimicului, din cei 3000 de morti i raniti ai regimentului
nostru 79.
Generalul Averescu fu chemat ca sa opreasca Inaintarea
inimicului. Acesta a fost Invins la Cobadin: 5000 de puti
s'au gasit numai Inaintea unei divizii. Un print de Hessa i-a
gsit moartea In acele lupte.
Voind sa profite de ameteala inimicului, general Averescu
a trecut Dunarea la Fldmanda, ca sa-i taie comunicatia.
Insa a trebuit sa ne retragem, cad In Transilvania ofensiva

www.dacoromanica.ro
 .S..q; e
o L.4444./
Ha et,o-R07,4h; 01 r; C.f. k5m.
lj'ti hot. to.

:
0.1
INA; e.*:.

iitIs .7.
A..11.

rt
1a
Ob.. 16. 1.
.
4. 6 .4. e (s
(4.tt; .;14.
b.:: 1...v.'!" Had:.
ea ar v..,,, ." Irlhelfr C.A.mar S...Zs; o..te
..X.1 S
,
;0:)1h lh hitt
ii: 11.i e
iCt....
?I iZ41
:

$ 41,4,
ilv.. ,t
J:,...t . . jo
; C. A5t4i.... 4..1 144 / "Apt. ,

ss
lifil..! ""iel /
-.1";11::C:: 7z.il.:,11 itIC ,
6
....fietr4
icf.; Aces.

!'
1.4.17 ..,.

hterNva
ik... E\...k. ytt e st
cZie.'...
e
c ... C 3at
41.4. ,.../m"..7) *T.') c.O h. Q.... 174k, Cy.. eci/4 ri,;

i:..2
.71- ..
c.
5f..rt... Br ------TrT...!" L..' 0;11
--"*..-5...,.
1:46
.

To.
; is.:, .4' , ,...* A .
NJ
.., Daus- s;61
I. 0.1v4e, i.e.); C.16
.1'. fi........'>.. ' 441:1,
S .:.t. i': ,,t: %,... I.V 1.chl
c, ..i. : '1 .--.. Ili.r.A.s: Lha:A v..'
, Cor....36S 11:4.s
bvif
, IS. C.4 OL tt
.c..o.o. ThekDoi
oa. .1
411..r VI4Ce
bit ...TA..
kt.i.lk.'"?' C
.b. oak
vtv 4;04.4 4 Ci414%

.m.46 i's&*' *ctn.:.

(.0.,
24A.teu *Xi dew,
st4101' *d
(41,4e1,;.
A oht147,1:-
4P utti4t '11* COoI 11, -so Y17{1 (701.S)
It.rni. h. Ituiel"%. ...,,,
www.dacoromanica.ro
heVa- Cettla hIC t t
.ctS.%.! 0 '... tal do

4 Ceevo.
 235

noastra fusese oprita. A trebuit sa ne retragem cu totul din

Dobrogea, pe care o lasam In apararea Ruilor, cari Insa o
:efuiati ei Inainte de a o jefui inimicii. Am pierdut astfel
Constanta, am Incercat sa distrugem podul dela Cernavoda,
dupace convoiuri de fugari romani i-au parasit casele lor
din Dobrogea.
Luptele dela Sibiu i Braov. Pecand armata Olteniei
incerca sa inainteze, Falkenhayn a trimes prin munti un corp
alpin de Bavarezi, ca sa ocupe trecatoarea Oltului, sa tate
retragerea armatei noastre i sa o ia prinsa. In acela timp
el a izbit-o cu forte mari la Sibiu. Alpinii Ins nu s'au putut
tine: aruncati cu baioneta din pozitiile lor, ne-au cauzat
pierderi de oameni, de provizii i de materiale, dar n'au
prins armata romana. Falkenhayn marturisete ca Romtudi
.5e bat cu vitejie. Numarul prizonierilor era numai de 3000
cu 13 tunuri.
Nu mai putin eroice au fost luptele la Braov i la Pre-
deal. Comandantul anunta ca a desfiintat armata romana, ca
se pregatete s treaca muntii, nu cita Insa decat 1175 de
prizonieri i 25 de tunuri.
ApArarea muntilor. Avea sa se mai scurga vreme !Jana
ce Germanii sa trend muntii. 0Muntii, zicea regele Intr'un
ordin catre soldati, sa fie zidul nebiruit unde valurile de otel
ale vrajmaului sa se sfarme*. Inimicul incerca mai intaiu
sa treaca pe Trotu, ca sa taie toata Muntenia, cu armata,
cu capital. Dar acolo comandh generalul Eremia Grigorescu
lupth divizia 15, numita divizia de fier. Nu numai ca ini-
micul n'a patruns, dar a fost aruncat, pierzand prizonieri i
mitraliere.
Nici pela Predeal n'a izbutit trecerea inimicului. La sfar-
itul lui noemvrie, Sinaia era tot a noastra.
La Cmpulung, la Olt, ne-au surprins un moment, dar au
lost respin0 Indata, lsand prizonieri, tunuri, mitraliere. In
aceste lupte a murit lovit de tun generalul erou Praporgescu
iar de partea Germanilor un nepot al regelui Bavariei.
Luptele pe Jiu. Vaz-and imposibilitatea trecerii pe o cale

www.dacoromanica.ro
236

mai scurta, Falkenhayn Incearca sa surprinza. trecerea Jiului

nu pe trecAtoarea principala, ci pe poteci i pe vai.
Mai Intaiu o armatA mica trece neobservatA 1 se apropie
de Ttirgujiu. ToatA populatiunea sare pe Nemti, barbati, fe-
mei, elevi cercetai i fac o trupA prizoniera. Atunci s'a
distins Ecaterina Todoroiu teroina dela pus. Pdtrgoict sub-
locotenent, captureazA artileria dumana, douA baterii, iar in
zilele urmatoare, Germanii, cari au scapat, 0-au omorit
caii, au distrus tunurile, afarA de 42 cari ne-au rAmas cu
,

1600 de prizonieri.
Totui Falkenhayn, tot la Jiu, se hotAri sa spargA frontuf
athicand 7 divizii, contra cArora noi opuneam 2. Cu toate
ca Invaluiti, ai notri s'au sacrificat fArA ovAire. Au fost
batalioane, cari au lasat trei sferturi de morti 1 raniti.
Dar acum tara era deschisA.
Zimnieea. Pecand armatele lui Falkenhayn ocupau Cra-
iova i Inaintau spre Olt, Mackensen trecuse DunArea la
Zimnicea 1 planuia sA tale retragerea armatei noastre. Aceasta
n'a putut organiza rezistenta pe Olt i s'a retras pe linia
Argeului.
Lupta dela. Arge Comandantii notri (Prezan) au ho-
tArlt sA dea o lupta armatelor inimice inainte de a se Impreuna-
Au atacat mai intaiu armata despre Dunare cu mare vigoare
i succes. Au luat mii de prizonieri, multe tunuri *au fost
grele ceasuri pentru vitezele trupe germane* zice un scriitor
al lor. Din nefericire, planul nostru de atac a cAzut In mainile
lui Falkenhayn, care a atacat spatele armatei noastre. Multe
unitati ale noastre se descompun i victoria cea mare, care
era sl fie a doua dela Calugareni ne scapa din mainil).
Retragerea trebui continuata pan& la linia Siretului, dupa
o luptA la Ramnic, In care am fost ajutati de Rui.
DupA spargerea frontului la Jiu, ramAsese 1nchisA de ini-
midi o divizie la Cerna. AceastA divizie s'a retras fArA sa
mai poatA ajunge pe celelalte, luptand necontenit cu inimi-
I) In luptele acestea a petit un print de Reuss, Ingropat la
Alexandria.

www.dacoromanica.ro
 237

cul. Cand ajunse la Olt, fu copleita de numrul dumanilor

nevoita sa se predea. Rmsesera mai putin de 5000.
Ocupatia inimici. La 23 noemvrie, pe o zi ploioas 1
trista au intrat inimicii In Bucureti.
In zilele i lunile urmatoare ne-au confiscat alimentele,
lemnele, petrolul. Apoi au fixat portia de hrana, cerand tot
ce prisosia, atat la Ora cat i la ora. Luau pasari, oua,
fasole, mazre .1 vagoane Intregi pline cu cutii de alimente
se trimeteau zilnic In Germania.
Mari au fost suferintele celor ramai sub ocupatiune, cad
se distrusesera producte, mori, son dele i rezervoriile cu petrol.
Am petrecut atunci o iarna neagra. Mari au fost i suferin-
tele celor retra$i in Moldova, cad pe langa armata, s'a re-
fugiat acolo multa populacte civila 1 au izbucnit boale grele.
in acele zile de mare Incercare, Majestatile Lor, regele i
regina, cu printii i printesele au mers fa spitale, au ingri-
jit de raniti, au lasat sa nasca speranta In inimile sdrobite.
Noua armath. Din resturile armatelor, din tineri noi in-
struiti de ofiteri aliati, Intre cari generalul Be rthelot i-a a-
tras recunotinta Romanilor, s'a organizat o armata noua, la
adapostul intririlor de pe Siret. Atacurile germane nu reu-
isera la Trotu, i dei reuisera sa ia Focanii i Braila, se
sparsesera i la Siret.
In vara viitoare, armata cea noul nu numai ca se simtia
in stare sa apere Siretul, dar sa i atace. General Averescu
ataca i arunca pe inimic la Meircimti, nu poate Insa profita
de victorie, pentruca Ruii parasesc pozitiile lor, ne mai voind
s lupte. Cu mare greutate s'au tinut pozitiiLe noastre.
In august, 3n fine, Mackensen se decide sa sparga frontul
pe Siret, la Mraeti. Cu artilerie grea, cu 11 divizii, toate
sfortarile germane s'au sfarimat de vitejia Romanilor, coman-
dati de eroul Eremia Grigorescu. Mormane de cadavre au
oprit avantul Germanilor, cari n'au mai facut Incercari seri-
oase contra noastra. Marteti merita sa stea alaturi cu Podul
lnalt i cu Calugareni.
Pacea din 1918. Ruii, dezorganizati prin revolutiune au

www.dacoromanica.ro
 238

Incheiat pace cu Germanii. Aceasta purtare ne-a fcut sa

primim i noi pacea. Un guvern sub priveghere germana, con-
dus de Alexandru Marghiloman, a primit pacea germana,
prin care ni se lua Dobrogea, o faie In lungul muntilor pis
o aancime de 10-15 kilometri i ni se impuneau conditii
economice de curata servitudine.
Victoria. Din fericire, marii notrii aliati: la cad se ada-
ogase America, au biruit pe Germani in apus. Mare merit In
aceasta biruinta are batranul Georges Clmenceau 1 gene-
ralul Foch.
Biruiti mai Intaiu In Macedonia, apoi In Franta, Germanii
au cerut un armistitiu, pe care Foch 1-a impus In conditii
teribile (11 noemvrie 1918). Cu dteva zile mai Inainte noi
declarasem din nou rasboiu, guvernul Marghiloman cazuse,
!neat armistitiul i pacea ne gasiau In stare de beligeranti
Triumful. La 18 noemvrie (1 decemvrie) armata a intrat
in capitala In cap cu regele, regina, general Berthelot. In
lacrmi primia poporul armata cu coifuri de otel, cu dra-
pele, adevarata padure, sdrentuite de gloante.
In aceea zi, Romnii de sub Unguri au declarat de rege
al lor pe regele Romaniel, intr'o mare Intrunire la Alba-Iulia..
Cu trei zile mai Inainte Bucovina se unise cu regatul, iar la
27 martie (9 aprilie) Basarabia, Republica Moldoveneascd,
Infiintata conform cu ideile revolutiunii ruseti, votase uuirea
cu regatul roman.
Marea Unire. Aceasta unire este izbandirea visului ne-
implinit, cum zicea poetul, e termenul desvoltarii Intregei
noastre istorii. D'acum Incepe alta epoca In istoria noastra.
La Incheierea pacii ni s'au facut greutati In privinta tarilor
romaneti : Torontalul, populat In mare parte de Sarbi, s'a
dat Iugoslaviei, cu toata rezistenta ministrului nostru Bratianu.
In 1919 Ungurii, crezandu-se In stare sa ne ia cu forta
ceeace puterile ne recunoteau, ne-au declarat tasboiu. Ro-
manii Ins i-au aruncat peste Tisa i dupa lupte mafi au
intrat In Buda-Pesta unde au Inlesnit un guvern de ordine
in locul guvernului bolevic.

www.dacoromanica.ro
 239

Reformele interne. Unirea a fost Insotita cu ref orme mari

Cea mai mare este reducerea proprietatilor mari i Impro-
prietarirea taranilor. Au disparut domeniile mail In folosul
celor cari le lucrau. Considerabil reforma este 1ntroducerea
votului universal, cum i acordarea drepturilor complete
Evreilor, cari suut chemati sa contribue cu poporul cel mai
numeros i cel mai vechiu din aceste tan, spre a forma un
stat de ordine, de libertate i de progres.
Incoronarea. Toata aceasta epoci de lupte, de suferinte,
de triumf gasesc In evenimentele familiei noastre regale ecou
corespunzator. Dupa pierderea dureroasa a principelui Mir-
cea, odata cu Infrangerea noastra, odata cu triumful urma
casatoria principelui Carol cu printesa Elena, din casa re-
gala a Greciei i casatoria principesei Elisabeta cu principele
George al Greciei, apoi casatoria principesei Maria cu regele
Alexandra al Iugoslaviei.
In 15 octomvrie 1922 se savari actul cel mai solemn din
vieata Romanilor, Incoronarea la Alba-lulia, capitala lui
Mihai Viteazu, a Marilor Regi Ferdinand qi Maria. La
acest mare act a asistat Intre multi oameni Insemnati, ma-
realul Foch. Nu o nationalitate ci o mare natiune s'a recu
noscut acum In Europa.

INCHEERE

Istoria noastra e plina de lupte, de suferinte, de insetare

dupa dreptate, dui:4 ordine. Istoria noastra e mai mult po-
itic decal cultural, opera cea mare a noastra e statul nos-
tru. In viitor ni se deschid cAi noi de progres pe Walnut
artelof, tiintelor, tutulor formelor superioare de cugetare. La
respectul nostru pentru altii vom cere numai ca 1 altii sA
respecte desvoltarea natiunii noastre.

www.dacoromanica.ro
 /

DE ACELA$1 AUTOR: a'

Istoria Popoarelor vechi, manual pentru clasa I- a se -

cundarA.
Istoria Evului Mediu, pAnA la 1648, manual pentru clasa
Il-a secundara.
Istoria Timpurilor Noi, manual pentru clasa III-a se-
cundarA.
Istoria Evului Mediu, pana la 1648, manual pentru clasa
VI-a secundarA.
Istoria Romnilor, manual pentru clasa VIII-a secundarA.
- Ziva de zece Maiu, Regele Carol si Romnii, conferinta
scolarA.
Napoleon III-a, lmpratul Protector, conferinta publica.
-) Constitnirea Istoriel ea tiintrt, studiu critic.
-

www.dacoromanica.ro
n ii