th

,4 /9.

ISTORIA NATURALA
IN

SCOLELE POPORALE.
, INDEGETARI METODICE

DE

Dr. DANIIL P. BARCIANU,

profesor seminarial.

LECTIUNI PRACTICE.

-E-o381.(E)-3

SIB IIU,
TIPARUL TIPOGRAFIEI ARCHIMECESANE.

1891.

www.dacoromanica.ro
 Istoria naturala in scleIe poporale.
(Indegetri metodice).
(Urmare ei Meheiere).

In lucrarea publicata in programul senumq-ellot h An-

dreian" din anul trecut am incercat se aret cum principiile
c6lei Herbart-Zilleriane despre invWmentul educativ se
aplict i la istoria naturald, ca obiect de inveOment in
qc6la poporala. Punnd sub ochii cetitorului insemnatatea
istoriei naturale in invetamentul educativ, am indicat princi-
piile, dupa cari e a se alege materialul, mij16cele necesare
la predare i principiile metodice, care au se fie luate
in sam la predarea materialului ales. La incheierea
acelei lucrari am amintit, ca voiu lasa se urmeze cateva
lectiuni practice, pentru a areta cum principiile expuse
se pot pune in aplicare in istoria naturaa. Las dar se
urmeze aceste leciuni. Observ inse, ca la principiul con-
centruciunii, precum 1-am desfavrat in partea generalk
din motivele aretate acolo, nu am putut lua privire. Astfel
me voiu margin). a tracta lectiunile ce urmza, numai din
punctul de vedere al troptelor formale. Presupun totodata
cunoscute preceptele metodicei in ceea-ce privesce punerea
intrebarilor i darea respunsurilor, precum i procedarea
in casurile, cand invetatorul n'ar priml respunsul ateptat.
De aceea, pentru seurtime, intrebarile nu vor fi totdeuna
puse intru t6te aa, precum invetatorul are a le pune elevi-
lor, respunsurile vor fi indicate numai ici colea prin eke un
cuvent, doue er de alte-ori se va schita in putine cu-
7

vinte materialul, care va fi a se scete la ivla prin in-

trebarile potrivite ale invetatorului.
1*

www.dacoromanica.ro
4

1. Pail urett.
(Presupunerea este, a invetatorul, dupa-ce a facut cu elevii
sei observari in gradina scolara i excursiuni mai mici pe campul
din apropierea comunei, dupa-ce 'i-a condus se-si dee sama despre
cele vedute, trece la o convorbire cu densii despre padure. Precum
fuse mai inainte nu .4 inceput se vorbesdi cu elevii despre gradina in
general, despre camp in general, ei a manecat dela o anumitd gradina,
dela un anumit camp, asa va proceda i acum, luand ca substrat al lec-
tiunii celei noue nu pMurea 'in general, ci ersi o padure anumita.
Pentru lectiunea ce urmeza, am luat ca substrat Dumbrava mica"
a comunei Resinari, locul meu natal si locul unde am functionat
cat-va timp ea invetator la scela poporalii. Invetatorul inteligent
va afla cu inlesnire particularittfle, pre care va trebui s le mo-
difice dupa impregiurarile comunei, in care densul este aplicat ca
invetator.)
Tinta: Am vOut cum e in gradina wolara, cum e pe camp,
acum se vedem cum e i in padure.
Trpta 1. (Analisa): A fost careva din voi in padure ? Cu cine
ai fost in padure ? Ce ati facut acolo ? Ne-am pus la umbra
am cautat adapost in contra ploii, ala cules bureti s. a. Ce cresce in
padurea, in care ai fost tu? Stejari, mastacani, tufe Ce fel de tufe?
Copiii pete DU le vor sd numi pre tote. Ce se mai gasesce prin
acea phdure ? Copiii pete erasi nu vor sci numi tete. in padure
mai sunt i alte cele, ce voi Inca nu cundsceti. Se facem adi cu
totii o preumblare in o Ochre ; vom merge in Dumbrava mica"
.ca se vedem, ce vom afla acolo.
Trepta a 2. (Sintesa): Incatrao trebue se plecam, ca se ajungem
in Dumbrava. Se mergem dar ! Fiti cu luare aminte la drumul
ce-1 facem. invetatorul face pre copii se iee sama unde tree po-
dul preste riu, unde remane de aci incolo riul, de-a drepta sau
de-a stanga, unde e casa comunala, unde posta, unde drumul trece
de cealalta parte a riului, ce se aft, in capul satului", inditrao
duce soseaua, incatrao calea din drepta (preste camp in Dumbrava).
Cum e asezath Dumbrava ? Pe cesta Etta a unui mic del. Ajunsi
in Dumbravau copiii stint condusi se observe, se numesca, se-si
dee parerea despre cele ce ved. Reintorsi in scOla copiii vor aye
se dee sama de cele vedute.
Pe ce drum am mers phyla se ajungem in Dumbrava ? Copiii
fac descrierea drumului. Ce am aflat in Dumbrava? Multi pomi.

www.dacoromanica.ro
 5

N. ii numesce pomi" ; bine va fi ? Unde se afia pomi? De ce

se numese ei pomi? Fac i cei din ptidure pale? Asa dark nu
le putem da i lor numele do pomi", ci le dam numele de arbori".
Ce se afl dar in Dumbrava? Cum erau arborii? Mari, miei,
grosi, subtiri, drepti, strembi, unii uscati, a1ii numai cu crace uscate.
Ce purtau toti pe ramurele? Cum era frunda ? Desk, verde.
Cum erau asedati arborii? Nu in renduri ca in grAdink, i desi
langh olalt. Cum cresceau cracele lor ? n lkturi, se intklniau
unele cu altele. Ce infatisare aveau? Ca o poiatk: cracele i
frunda Ii fac coperisul, trunchiurile arborilor sunt stklpii, pe care
se razima coperisul. Ce fel de arbori aflarkm in Dumbrava? Copiii
Ii numesc. Ce am aflat pe de marginea DumbrAvii i printre arbori?
Cum erau tufele? Mari, mici, dese. In odae avem afark de co-
peris (plafond) i podini i pAreti, prin ce se faceau paretii poietei
din Dumbrava? Ce fel de tufe erau in Dumbrava? Copiii le
numesc. In Dumbrava am aflat i ckte-va locuri unde nu erau
arbori, cum le-am numit? Unde era umbra mai mare. Aiei in
sada avem jos podini de scknduri, in Dumbravii tot asa a fost?
Ce era acolo pe jos? Erbil, flori, muschiu, bureti, frunde useate.
Unde erau rba i flori mai 'lathe si mai mari? In poiana; unde
muschiu i bureti mai multi? La umbra. Ce fel de paseri am
vedut in Dumbrava? Vrabii, mierle, gaite, gheum5e. Ce ati mai
ved.ut urckndu-se printre cracele arborilor? 0 veverita; i fugind
prin tufis ? Un iepure. Ce ati mai vedut miscrind pe jos prin
rba, prin aer, pe arbori? Furnici, melci, o rodasch, gtindacei,
albine, musculite. Ce am mai aflat in apropierea poienitei, la
marginea pkdurii? Stejari tuiai, lemne puse stknjin? Cine le
va fi tkiat. Pentru-ce ? Ce am cules la marginea Dumbravii,
prin poenita, de pe tufe? Fragi, ceicaza, mure; de pe sub arbori :
bureti albi, ciuperci ... De ce le-am cules? Dar am grtsit i nesce
bureti forte frumosi, ce am dis despre ei? Cit sunt veninosi. Am
mai vedut si nisce bObe, cari noue nu ne pine, dar era altcineva
care le redea, eine? Paseri. Spune cum erau ripele pariului,
care eurgea prin Dumbrava? Ce fel de pament era deasupra?
Cum era piimentul mai jos? Rosietic, nasipos, amestecat cu petris,
mai in fund sapunul tiganei" (schist).
Recapitularea celor vedute in rend ncintrerupt. Invetatorul
intra la mijloc numai cfind nu merge lucrul inainte, sau ajutit
numai prin cAte un semn, prin cute un euvent, prin ckte o in-
trebare seurt4.

www.dacoromanica.ro
6

Trepta 3-a. (Asociatiune). In ce semena,' Dumbrava cu gra-

dina ? In ce se deosebesce ea de gradinii? De camp ? In ce
smena Dumbrava cu odaea? In ce se deosebesce? De ce
suntem feriti and ne aflam in odae? Dar in Dumbrava? Putem
vede i in Dumbrava atat de departe, ca pe camp ? Unde ne
putem ratacI dar mai usor? In padurea in care ai fost tu N ,
ce fel de arbori, de tufe, de fiinte se aflau? Casa si gradina unde
sed parintii vostri ale cui sunt ? Dar Dumbrava, dar padurea in
care a fost N ?
Trpta a 4-a. (Abstractiune, sistem). Dumbrava e o padure.
In padure cresc multi arbori i tufe. Arborii tin umbra, oprese
venturile i prind picaturile de pl6e. In padure traiese multe fe-
fiuri de paseri, gandaci i alte vietati. Din padure aducem lemne
de foe si de lucru. In *lure culegem multe feliuri de fructe
bureti. In padure ne putem usor rathci. Padurea e a satului.
Trpta a 5-a. (Aplicare, metod). Spuneti pe ce drum mai
putem ajunge in Dumbrava ? Numesce Inca odata feliurile de arbori,
tufele, vietatile, pre care le-am aflat in padure. Ce putem face
cand e vent, s6re, pl6e, dac ne aflam In apropierea unei paduri ?
Dar copiii mici face-vor bine se intre singuri adenc in padure? De
ce nu? Ce facem cand ne trebue lemne de foc si de lucru? Cu ce
le Wain? Desemnati un topor, o barda, un ferestreu, o ciuperca.
Poes id r e: Melc, mele, cotobelc
Sate come boeresci
Si te du la DunAre
It bea apl turbure. s. a.
Cunosci o vietate
Cu come mici i moi,
Cell pora casa 'n spate
Prin &N. i prin foi?

2. (ilia.
(Cu ocasiunea escursiunilor, sau ei de ei, sau in urma invia-
tiunilor date de invetator, copiii au observat oi singuratice sau
turme de oi, tOmna, dupa-ce au venit dela munte, la pastille pe
camp, rna in strunga sau in grajduri, rodend fen, primavara cu
miei, la pasune, cu lank apoi tunse. Unii p6te au fost si Ia vr'o
stana si la vr'un matar. Tette acestea pot fi apoi folosite pentru o
lectiune la inceputul prinfaverii. Ca mijlce de intuitiune in
se6la pot servi 0 mustre de lank clime de 6ie, bucati de piele de

www.dacoromanica.ro
 7

6ie, de miel ; un picior de 6ie cu unghiile ; o bucata de piele argh-

sith, dinti si mhsele etc., o ilustratiune).
Tinia. Au inceput rhsi ampurile a inverdi, oile ies rgo
la phsune. Se ne ocuphm adi ceva mai de apr6pe cu 6ia.
Trpta 1-a: Voi toti ati vedut oi si miei? Uncle? Pentru
ce le tin phrintii vostri? intre care animate le numerhm dar ?
Ce rod ele ? Mai spune tu, i tu, ce scii despre folosul ce ni-1
adue oile ? Despre locul pe unde se tin, despre hrana lor ? (Mate-
rialul scos la ivlk pe acsth, trptit va fi tocmai despre die destul
de bogat. /1 vom complecta si ordona pe trpta urrnht6re).
Trpta a 2-a: a) Descrierea exteriorului:. Cat e 6ia de mare ?
Copiii arath cu mama sag ii asemenh inaltimea cu vr'un obiect
din salt. Cu ce e imbrhcat corpul? Cum e lana pe cap si pe
partea din jos a extremitatilor, cum pe cealalta parte a corpului?
Ce col6re are lana? Ce p6rth dia pe frunte ? Cum sunt c6rnele ?
Deosebire intre c6rnele oii si ale berbecelui. Ce are in gurh?
Cum sunt dintii i maselele ? Li se arata. Cum e c6da ? Cum
o Ora? Cate estremit4 are ? Cum e proveduth partea de jos
a piciorului ? Cum sunt unghiile ? Ce are 6ia pe fOle, in partea
dindhrt? Cate tite are ugerul?
b) Traiul oilor : Ce rod oile rna si Ong le tinem acash?
Ce rod and le sc6tem la phsune ? De ce le due 6menii vara la
munte ? De ce le aduc t6mna deacolo &AO la vale ? Ce fac oile
duph ce au ros &VA sau fen i se pun se odichn6sch? Rumegh.
Cu ce mestech ele rba i fenul ce-1 rod ? Dad, le tinem mai multit
vreme inchise in grajd, cum se face grajdul si lana ? Grije de
curAlenie ! Merg oile la phsune una sau mai multe ? Cum le
dicem and sunt multe la olalth ? eine le ingrijesce ? Cine le
phzesce? Ati vedut cum un mic ciobhnas phzia o turmh mare
de oi ; de ce se putea acsta ? Ati vedut ce s'a intemplat and
thr veste vent un chtelus si ltrh la ele ? Ce vona lice dar
despre oi? Ca sunt slabe, fricOse, prOste. Sunt i berbecii tot
aa? Ce fac berbecii cate odath ? Ce glas au oile ? Ati audit
spuind pre ai vostri, eine au venit la munte de le-au stricat oile ?
Lupi, ursi.
c) Folosul: Ce capeam noi dela oi phn'h' sunt vii? Dar
duph-ce le thiem ? Ce facem din Yana, ce din piei, ce- din seta. ?
Ce facem cu carnea, cu matele ? Oile ne sunt dar fOrte folositOre. Dar
pOrth oile lana numai, ca s avem noi ce tunde ? Ce s'ar intempla

www.dacoromanica.ro
8

emit dad, oile n'ar ave lana cea dem? Pentru eine dar este
inainte de tote lana de folos?
d) Sporirea : Printre oile cele marl am vedut primavara, la
camp si de cele mici ; cum se numesc ? De unde au venit mieii
acolo ? Asa dar cum se prasese oile ? Cu ee se hrh'nese mieii
pana, aunt mici? De voi eine pOrta grije pana sunteti mini? Dar
de miei? Ce fac mieii pe camp ? Cum e lana mieilor? Cum
le clieem mieilor dacii cresc mai mari ? Recapitularea eelor aflate.
Tripta a 3-a. Ali mai vequt i alte oi deal ale vestre ? Fost-au
ele tot ea si ale vdstre? Care dintre animalele domestice mai traiese
in turme ? Asemena lana oilor cu perul caprelor ! Numesce animalele
domestiee, care rod ea si Oia rba si fen ! Care animal domestic rumega
ea si dia ? Care are unghia crepata ca i Oia ? Cum e lima unghia ca-
lului ? Dar mata si cnele ce au la picidre ? Care dintre animalele
domestice mai 'Arta cerne ? Dela care mai capetam lapte, came,
piei? Ce fac canii i macele cand Ii necajim ? Dar oile ? Dar
berbecii? Cine mai impunge ? Spune ce scii despre glasul oii,
al cnelui, al matei, al calului.
Trpta a 4-a .: Oia e un animal domestic, folositor. Oia tra-
iesce in turme. Oia are !Ana, 2 Mime, patru picidre cu unghia
despicata in doll& Oia se hranesce cu iarb i cu fen. Oia ru-
mega. Oia ne da lucruri pentru hran i imbracaminte. Ea e slaba,
fricesa i presta. Oia fata miei, caH sug lapte.
npta a 5-a. Numesce animalele domestice, cari ne dau
lueruri pentru hrank pentru imbracaminte! Spune, care dintre ele
au unghia despicat; care mai rumega ? Cu ce se tund oile ? and
le tundem ? De ce nu le tundem tOmna ? Ce facem din lapte,
ce din lama, ce din came, si din su ?
Desann : f6rfeei, toiag de pastor, sustar, urcior de lapte.
Poesiore: Unde ai fost mielule Cini te-a batut miehtle?
La plisune Domnule Pecuraru Domnule,
Ce al pAscut mielule? Cum ai Pacut mielule?
Earba verde Domnule. Behehe Domnule!

3. Un esemplu pentru traetarea a done obieete

deodatit.
Camele i rna.t.a.
Tinta: Cand am vorbit despre bie am amintit, ca turmele
sunt pazite de cani, si cand am vorbit despre cele din casa am
amintit despre math. AJi ne ocupm ceva mai de aprOpe cii
acestc 4o0 animale adeca cu . , . ?

www.dacoromanica.ro
 9

Trepta 1-a. (Despre cane i despre math au copiii gra in-

doiala destute cunoscinte, atat in ce privesce folosul, cat si in ce
privesce forma exteri6ra, traiul, naravurile bor. Prin intrebari ca
cele insemnate la exemplul precedent sc6tem aceste cunoscinte la brill:.
0 ilustratie ne va ajuta si la cele urma' Ore unde va face trebuinta).
Trpta a 2-a : a) Descrierea esteriorului. Cum se numesce
partea acsta a corpului (aratandu-o in ilustratie); cum acesta ? Ce
parti are dar corpul amndurora? Ce 01.0 se Oa la cap ? Cum
e botul la matii, cum la cane? Cum sun t urechile la math', cum
la cane ? Cate extremitati au ? Ce au la picior? Cu ce sunt
inarmate degetele? Ce face mata cu ghiarele ei ? Dar canele?
Cum e trunchiul matei, cum al canelui ? Ce poti spune despre
c6da lor? Cum e perul la math* 6 la cane?
b) Traiul : Unde traiesce cnele i mata? Ce fel de animate
sunt dar? Ce r6de canele, ce map, ? Cu ce sdrobesc Osele ? Cum
trebue s fie dar dintii? (Reamintirea nnor cani, care se luptau
laolalta i un desemn pe labia vor contribui a face mai evidenta
forma dintilor). Cum beau lapte i apa ? Ce face canele cand
vrea se prinda pe alt cane, sau capaul cand vrea se prinda epu-
rele? Ce face inse mata cand vrea se prinda un sOrece, sau o
pasere? De ce nu-i mai pOte seapa, dupa" ce odata a pus ea ghiarele
pe sOrece sau pe pasere? Cum Oa cnele urma? Prin miros.
Cum de pOte map, se afle Orccii nOptea? Vede in intunerec.
Pe unde vedem adeseori umbland mata ? Pe coperis, pe arborT.
De ce nu p6te face si chnele asa? Care p6te fugi mai bine ? Ce
sciti despre glasul lor ? Cc ne face canele, ce mata daca-i nhehjim ?
Cc se nu facem dar? Cum se pOrta canele catra stapanul seu
chiar i dupa-ce l'a batut? Face si mata asemenea ? A carui purtare
ne place dar mai mult? Ce se intmpla, and se intalnesce mata
cu canele? Va se dieil i cel mai slab p6te invinge pe cel mai
tare, daca e mai iute, mai indemanatic, mai indrasnet. Canii
sufer adese de o b6la &Sae pericul6sa, ati audit despre ea? Puteti
voi cundsce, care cane e turbat ? Nu. Feriti-ve dar de canii
streini, ca nu sciti daca nu cumva sunt turbati.
c) Folosul : De ce tinem cani Ia cash' ? De ce mate? De ce tin ye-
natorii cani ? Ce trebue ei se fac, ca se aiba cani buni de vaat ?
Trebue se-i Inv*, se-i dreseze. Ce fel de animate sunt dar
canele i mata? Dar matt), mai prinde i pseri qi pui de ping.
Ce va trebui se dicem dar despre folosul ei?

www.dacoromanica.ro
10

d) Sporire. Si canele 0 mate1e se sporesc. Cum? Ce face

0 mata si canele cu puii kr, Ora sunt mici? Prin ce isi arata
iubirea catra puii kr? Recapitulare.
Trepta a 3-a: Mai cunseeti vr'un animal, care se samene
cu canele? Vr'unul, care se se urce pe porn ca mata (veverita).
Ce animale mai cunosci, care au ghiare ca mata si ea dude? Ce
deosebire este intre unghfile oii si ale vacii 0 intre ale canelui
si ale matei? Cu ce se hranesce bia si vaca si calul; dar allele
si mata?
Trpto a 4-a: Cane le si mat.a sunt animale domestice. Ele
prind alte animate vii 0 le ombra, ca se le rdh. Ele aunt dar
animale rapitre. Ele au dinti ageri 0 ghiare la degete. Cu tote
ca saint animale rapitdre, totusi ne sunt de folos.
Trpta a 5-a : Care din aceste doue animale este mai de folos?
Pentru ce? Care se alipesce mai tare de om? Ce s'ar intmpla
daca n'am ave math la casa? Cum trebue se ne purtam firth' de
math 0 de cane ? Ce se nu facem dar'?
Desemn : 0 coliba de cane, un kilt.

4. 11n esemplu pentru traetarea unel grupe de

in divigi.
Bucatele (Cerealele).
(Cu ocasiunea excursiunilor de primvara am vedut cum s'a
arat, cum s'a gunoit, cum s'a semenat, cum s'a grapat, apoi cum
a resarit semnaturile, cum s'a plivit, care a fost infatisarea lor
atunci. Cu ocasiunea excursiunii de mai tardiu atragem atentiunea
asupra infatisarii schimbate, asupra lucrarilor de recolta s. a.)
Tinta: In preumblarile nOstre de pe camp am vedut multe
holde. Se privim ceva mai de aprOpe plantele semenate in holde,
care anumit ? Graul, secara, orzul, ovesul.
Tapia 1-a: Erau astaprimavara holde acolo unde le vedem
acum? De ce nu? Ce au fh'cut Omenii cu pamantul, in care
au voit se samenc holda ? Cc au facut dupa ce au resarit si
crescut holdele? Dc ce trebue se le plivOsca? Pentru ce vor fi
avnd dmenii atata grije de holdele lor? La ce folosim graul si
secara? Dar orzul? Dar ovesul? Fiind dar atat de folositOre
aceste plante, va fi bine se le cunOscem 0 mai cu deamenuntul.
Trpla a 2-a : Scie eare-va din voi cum se mai dice bucatelor?
Nu. Tineti dar minte: li se mai dice si cereole. (Se scrie numele
pe tabla, copiii il rosteso cate unul li in cor OM il tin bine minte).

www.dacoromanica.ro
 11

a) lnfaNarea exterird a celor patru plante. (Mijhke de in-

tuitiune in se61a: esemplare intregi din fie-care planth, grhunte
dela fie-care, fainh, urIuia1, paie, impletituri de paie). Co putem
()ice despre inaltimea holdelor de grail, de skara, de ovs, de orz ?
Cuni e tulpin (cotorul) la tote ? Fraged, gol pe dinlhuntru, eu noduri,
care nu aunt gOle, cu frunze fungi, 'Auguste. Se face intuitiune
la exemplarele din se6l. Cum numesc &menu tulpinele (cotOrelel
graului, seehrii, orzului, ov6sului? Cum stau cot6rele lor laugh olalth?
Cum ar trebui 86 stee, dach ar aye ramuri i frunze mari si late?
De ce pot s6 cr6sch dar asa de des ? De ce nu se frang eand le bate
vntul, desl sunt asa subtirele i fragede? Ce simtim and umblam
cu piciOrele gOle prin miriste? Cum sunt dar totusi cotOrele ce-
realelor? Ce aflam in varful paiului? Ce se aflh in spic ? In
ce sunt invalite grauntele ? Cu ce stau cotOrele infipte in pamant?
Uitati-v6 la radacini i spuneti eu ce s6mana! Ce se intamplh
dch smulgem graul etc. eu rhdaeina din parnant ? De ce se va
fi useknd ? De cc foks e dar radhcina ?
1)) Privirea in special a fie-chrei plante. Cum e paiul la
gram ? Cum spicul ? Cum sunt plevele? Cum tepele? Cum e
grhuntele ? Se arath tOte aceste la exemplarele ce sunt in se6lA.
Tot asemenea se face si cu eelelalte trei.
c) Cum au ajuns graul etc. s crOsch pe camp ? Ce au
trebuit se fach 6menii cu pamantul, ca sh p6M smana graul etc ?
Gunoit, arat, grhpat; gunoiu prea mult nu face bine. Cand se
sOmanh fie-care? Gratz de tennna si de primhvara. Cand se coc?
Cum sunt holdele cOpte? Care spice sant mai pline, cele pleeate
sau eele care stau drept in sus ? Ce fae Omenii cu holdele cOpte ?
Cu ce le seeera' ? Cum se adunh seeerhtura ? Ce fac cu snopii ?
De ce se pun ei In elii? Ce fac cu snopii dupa ce ii adue aeash?
Ce unelte folosesc la imblatit?
d) Folosal : Ce folosim noi dela cereale ? Ce se face din
grhuntele de grau i de scarh? Cine se hrhnesce eu grauntele
de ovas si de orz ? Din orz se mai face si bere. Cine se branesce
eu gruntele lor, panh Inca nu s'au secerat i pana cand nu s'au
carat acash? Ce se face cu paiele? Asternut la vite, amestec en
f6n ca nutret; impletituri de paie. (Se arata ) Ccrealele sunt dar
f6rte de foks. Recapitulare.
Trpta a 3-a : Ce fel de eotor au tate patru plantele ? Care au spic
adunat, care spie rslatit? Ce deosebire este en privire la tepele lor?
(Se arath, clach trebue, la esemplarele ce stall inainte). Ce plante mai eu-

www.dacoromanica.ro
12

nOsceti cu tulpina in formh de paiu, cu spice adunate i rslhtite ? Cana

deosebirea intre paiul i spicul cerealelor si al erburilor ; intre
grauntele unora i ale altora? La ce se folosesc grauntele si
paiele cerealelor, la ce ale erburilor de pe livade ? Asemnati paiul
graului etc., cu cocnul cucuruzului !
Trpta a 4-a: G-raul, s'Ocara, ov'esul, orzul sunt erburi. Ele
an grhunte fhindse si se mai numesc i cereale. Grhuntele se
aflh in spic. Tulpina cerealelor se numesce paiu. Cerealele fiind
de mare folos se cultiva, anume.
Trpta a 5-a: Numesce cerealele ce le-am v6dut crescnd
pe camp ! La ce folosim grauntele graului, ale schrei, ale ovsu-
lui, ale orzului? Se mai pot folosi si la alteeva si la ce anumit ?
Ce fac tranii cu paiele? Ce trebue s6 facem dach voim s le
dim vitelor s le rdh, ? Cauth din grhuntele ce le-am pus pe
mash, care de ce sunt ? FA asemenea i cu paiele aceste !
Desemn : Secere, ds, snop, imb1eii, felezu.
Poesidra : Pagrea i imbratitorii.

5. Un exemplu pentru tracturea unei comunitati

de viitik.
Vita din pa.mOnt.
(Materialul Tarn adunat cu ocasiunea diferitelor observatiuni
fhcute in gradina seolarh, pe camp, in phdure, la shpatul si aratul
pitmntului. In grhdinh' si pe camp am vdut multe musinbe,
guri de sreci, galerii de coropisnite, coropisnite, sreei, greeri,
albine, vespi, sopirle, pte i vr'un serpe, esind din pmnt, sau
ascundndu-se in ghuri din phmnt. Am vedut pe cine-va prindnd
un sobol si cum sobolul, dandui-se libertatea, lucra cu botul i cu
picidrele s se aseund'a in phment. Duph plbie am vdut esind din ph-
mkt multe rime. La shpat si la arat am aflat in phmnt larve de gan-
daci de Maiu, gandaci de Maiu, coropisnite i alte insecte. Am eon-
statat ch phmentul e mai uscat sau mai umed, ch. e malos, cleios,
bums, pufhios, na'sipos, fat% consistenta. Shpand am dat undeva
de vre-o -auk de aph. Prin stratul de deasupra al phinntului
am aflat intindndu-se riidhcinile plantelor. Tote aceste ne dau
materialul pentru tractarea unei comunithti de vieth". 0 eon-
vorbire asupra livedii si a vietii de pe ea se presupune ch a premers.
Plante cu rhdhcini din diferitele soiuri de phmnt, larve de gandaci
de Maiu; gandaci de Main, coropisnite, greeri conservati in o sticlh,

www.dacoromanica.ro
 tA

bu spirt, un sobol, sau un cap cle sobol, sad 6 ic6n a lui, ne dau
materialul pentru intuitiune in sc61i1).
Place: AJi a invram ceva despre vieta din pitmnt.
Trepta 1-a: Am vedut ce se afla i ce traiesce pe livade.
Spune tu plantele, care crese pe livade. Ce fel de anirnale am
aflat pe livade? Pe livade si prin gradini am *hit nisce mici
ridicaturi ea nisce funduri de caldare, ce sunt acele? Ce fel de
anirnale am aflat in phment la arat, la sapat ? Cana pre cele
numite, aici dintre aceste exemplare (din spirt, sau in vitil, sau
din icna). Ce vor fi cautnd aceste animale in pAment? Copiii
ii dau parerile. Ce e gresit si necomplect se verific a. si se
complectkh pe trpta urmatre. Ce am mai aflat prin pmnt,
afarit de animale? Cum erau eadacinile plantelor? Ce deosebire
e intre phmentul lutos, humos, nasipos? Cela e cleios, consistent,
apatos, al doilea e pufaios, sarmicios, umed, al treilea e fr con-
sistenta si mai uscat. In care din aceste feliuri de pamnt crese
mai multe radhcini ? Unde erau mai multe musiaie: pe livade,
in arAtur, sau In petris? La unele plante am aflat rhdacinile
rose; de eine re? Vom cer9eta indata..
Trpta a 2-a: Vedeti aici cate-va plante de grail, de ovs,
de orz, de scar. In ce fel de *ant crescura? In pamnt
lucrat, gunoit, pufhios. DincOci vedeti nisce exemplare de papadie
si de morcov slbatec. In ce fel de pament au crescut ele? Pe
livade in pament lutos, cleios. Aici vedeti trifoiu iepuresc. De
unde 11 luarAm? Din phmnt nasipos. Spuneti ce deosebire aflati
Intre radacinile lor? Pe care holde si pe care livecli cresce grAul
etc. si rba mai cu imbelsugare? Pe cele gunoite bine si cu umeclla
destultt. De ce nu cresc in pamnt n'asipos sau in petris grim
etc. chiar dach% sunt s6mnate? Ffind-ca piimentul e arac. Cu
ce sug plantele hrana lor din pkmant? Prin ce putem dovedi,
cil ele sug hrana din pilment prin radacini? Plante smulse din
pgment, sau plante cu radacinile rOse, se usca. Asa dar ce scop
au radacinile?
Pe unde am ve4ut multe musindie, multe gamri de seoreci,
de coropisnite, multe rime, multe larve de gAndaci de Main ?
Pe unde am aflat putine de aceste, s'au n'am aflat de loc? De
ce vor fi in loc pufaios sau lutos multi soboli, larve etc., r' in
loc nasipos putine? Parerile exprimate de copii le examinam si
verificam prin cele ce urmeza. Radacinile plantelor acestora sunt
rOse; de eine dre? De care dintre animalele din pamnt? Ai

www.dacoromanica.ro
14

numit i sobolii i rtmele, i optriele i albinele, se cercethm mai

de aprpe! Vedeti ce radacini subtiri ca ata are graul, rba etc.
Uitati-v6 acum la maselele sobolului, la dintii opir1ei, ce cordna au,
cum stau maselele din falca de sus fata de cele din cea de jos? Dacrt
ai lua doi pepteni indreptati cu dintii unul spre altul i ai cerca
s rupi un fir de ata, ce-1 tine cineva de-a curmezisul se face
ce am constata? Ca numai en anevoie II putem rupe. Ce s'ar
intempla cu radricinile cele subtiri, cari ar ajunge intre dintii
sobolului sau ai sopirlei? Nu le-ar put rode. Credinta comunri
dar, ca sobolul rOde radricini, nu e intemeiata! Rime le au gura
frith dinti, cu buze moi, put-vor rOde ele radacinile ? Nice ele.
Dar despre sreci scim ca rod grauntele cele vertOse de grail, de
cucuruz, piele, scanduri, s. a. Am audit, ca teranii se plang eh
le-au mancat sOrecii holdele, ce vom put dar' dice ca fae ei cu
radaeinile plantelor ? Ati vdut cum omidele i gandacii de Maiu
rod cu falcile lor ea nisce fOrfeci frunzele pomilor? Eata gura
larvelor gandaeilor de Maiu, a greerilor, a eoropisnitelor este tot
astfel inarmata, ce vor face ei dar' cu radacinile? Dar' albinele,
care n'au falei vrtbse, ci numai o limba p6rOsa, cu care sug mierea
din flori, put-vor rOde radacini vrtOse? De ce vor fi intrand dar'
ele in gauri, in pamnt ? Ca s6-0 fach acolo cuib. Daca larvele
gandacului de Maiu, coropisnitele etc. rod radacini, uncle le vom
afla pre aceste animale in numr mai mare ? Dar' co treba va fi
avnd sobolul in parnnt, clack' nu nide raclacini? Va rOde larvele,
gandacii, rimele. Aa e. Cum e intocmit sobolul pentru acesta
vom ved de altadata. Fiind-ch sobohi rod insecte unde se vor trage
ei totdeuna? Putem acum s ne dam sema, pentru ce aflam aa
de rar soboli prin petrisuri i pentru-ce ii intmpinam des pe li-
vedi, prin agri, prin gradini? (Legea reciprocitatii). Recapitulare.
Trpla a 3-a : Ce rod oile i vacile, ce chilli i matele ?
Uncle-V. afla Oia i vaca plantele trebuinciOse pentru hranri? Unde
ii afla cftnele i mata animalele trebuincidse pentru brana? Cii
ce se branesc larvele gandacilor de Maiu, coropisnitele, greerii,
sOrecii? Cu ce se brrinesc sobolii? Care este dar' asentnarea
intre larvele gandacilor de Maiu, greeri, coropisnite de o parte,
ci vaca i dia de alta parte? Care este asemenarea intre cane si
Mata i intre sobol? Uncle s adapostesc unele soiuri de albine,
unde greerii, sopirlele, sdrecii.
Trpta a 4-a: in primnt se adapostese radacinile plantelor,
ele ii absorb de acolo umedla i hrana trebuineidsa. In pament se

www.dacoromanica.ro
 15

aaripostesc si multe animale. Dintre animalele, care se adApostesc

in pAment, unele rod AdAcinile plantelor, altele rod animalele, pre
care le afla," acolo. Cele care rod ddi-icini, aterntt dela plante,
er cele care rod insecte si alte animale vor aterna dela animalele,
caH se hdnese cu dacini.
Trpta a 5-a: Luand privire la hrana animalelor din pilment,
despre caH vom 'lice, d, sunt pAgubit6re, despre caH, d sunt
folosithre ? Cum putem sterpi pre cele pligubit6re? Este usor
se prindem coropisnitele, greerii, larvele gendacului de Maiu etc.
din pAment ? De ce nu? Cine le prinde cu inlesnire ? Ce ur-
med de aici?

6. Un esempin pentru o deseriere 'mai amenuntit

eu seop de a areta cunt organele stint adaptate fe-
linlui de train.
Sobolul.
Tinta: Ast.q.i ne vom ocupa ceva mai de apr6pe cu sobolul,
unul din animalele comunitlitii de viet din pment.
Trpta 1-a: Care din voi scie se-mi spuna, ce am invetat
despre sobol in lectiunea trecuth? (Copiii spun ce au tinut minte:
d tdiesce in pament, d face musin6e, d r6cle insecte, d se
aflii prin gddini, pe livecli, prin agri, prin paduri, rar sau de Joe
nu prin petrisuri, ch 6menii 11 pandesc si-1 prind, d el inse e
folositor). Se cercelam acum prin ce este el potrivit intocmit
pentru feliul lui de traiu si in ce consist folosul lui cel mare.
Trpta a 2-a: a) AfizNarea exterird: Arafg, pArtile de d-
petenie ale corpului sobolului. (La esemplarul impAiat sau in
ilustratie, dad nu-1 putem areta viu). Ce 01.0 se al,' la capul
lui? Unde sunt ochii si urechile? N'are. Se vedem. Cercettind
dupa aceste pArti se constata, d judecata a fost prea grabitil, cit
sobolul are si ochi si urechi, dar mici. De ce va fi avend sobolul
ochi asa mici? Presupuneri. Se vedem nu vom put afla vr'o es-
plicatie mai bura? Unde tdiesce sobolul? Cum este cliva in
pivnite adnci si fieid ferestri? Cum va fi dar si in gaura sobo-
lului? Diva noi vedem bine cu ochii nostri, dar n6ptea sau cliva
in pivnita fad ferestri tot asa de bine vedem? i dad, am fi
siliti se tdim undeva tot la intunerec, de ce folos ne-ar fi milli?
Care mi-ar put dar' spune pentru-ce n'are sobolul ochi maH ? Cum
sat lucrul cu urechile sobolului? Explicatiunea cu privire la ochi

www.dacoromanica.ro
18.

traiu prin ritul lu ascutit, prin pici6rele sale late ca nisce sap,
prin dintii sei cu colti ageri i prin urechile i ochii sei mici.
Trpea a 5-a : Spune ince odate cu ce se hrenesc sobolii ?
Dar' insecte sunt multe i pedeasupra pemntului, de ce nu le prinde
sobolul de aci? Ce putem presupune, dace unde-va sunt multe
musin6e? De ce se vor aduna acolo multi soboli ? Dace n'ar fi
soboli acolo ce s'ar intempla ? Dace nu e bine se prindem sobolii,
ce trebue se facem totusi cu musin6e1e lor? Se se compute: dace
un sobol rede pe qi 30 larve de gandaci de Maiu, elite va ride
inteun an? Compute: dace o larve de aceste stria, numai 20
plante, ate plante vor strica larvele acele pe an? Cate plante
scape dar' sobolul de peire ? Cetirea piesei din carte. Desemn:
lopate, sal* galerii de sobol.

7. Um exemplu pentru deserierea unei plante in

seopul de a arela modificarea partienlara a mini
organ si prin acksta adaptarea ei modulni de train.
C6pa de gradind.
(Copiii cunosc cepa in forma cum se inatisaze tOrnna, citnd
o au adus-o d. e. perintii dela terg, sciu unde o au pestrat preste
erne, ca se nu degere, ii s'a atras atentiunea se obserVe cum cepele
inspre primevare , fie in pivnita, fie in odaia calde, incep se
ores* chiar P-are a fi puse in pliment, si cum in mesura in care
crese frundele verdi, scade si se uscii cepa. in gredina scolare
ved primevara cum se sapg straturile, cum e sementa de cpe, cum
se semne, cum resare (cu un singur cotiledon), cum se siidese ci
cepsOre mici, cum la cele crescute din semente inctil redecina
principale se crscii, fiind inlocuite prin rditcinile laterale, cum la
ceps6rele rsedite se desvOlth numai redecinile laterale. Observe'
apoi deosebirea in crescere, cum adeca cele resedite din ceps6re
produc i flori i fructe, precnd cele ce au reserit din semante,
reman in anul prim mici, ca cepsOrele resedite; au avut ocasiune se
vacle cum se racoltzh cepa si cum se pilstreze pentru erne. Material
pentru intuitiune este dar' indestul. Totusi cand facem in sc6le
lectiunea despre cepa, aducem in scOle cepsOre, cepe mari, cepe
crescute (cu frunde), semente, ceps6re resedite i cepe reserite din
sementa in o cutie de lemn etc).
Tinta Ne vom ocupa adi cu o plante noue f6rte cunoscute,
cu cepa de grildine.

www.dacoromanica.ro
 19

Trpta 1-a : De uncle cunOsceti voi cpa? La ce o ati

folosit acasa ? De unde o ati avut? Cumperatti, sau din grading.
Cum a ajuns se crscg in grading? Ce a trebuit se facem cu
parnantul, ca se putem semna i resgdi cepa ? Ce a trebuit se
facem mai departe, ca cpa se crseg frumos? Se plivim, se udgm,
se o sapam. Dar ati vedut, cum cepele cresc i fara a fi puse
in parnnt, uncle? Partea aceea a plantei acesteia, care o numim
cepa, este dar' de deosebita insemnatate, se o privim ceva mai
de aprOpe.
Trpta a 2-a: Ce facem dacg, voim se avem grgu, cucuruz,
morcovi, petranjei etc.? Ce trebue A facem dacg, voim se avem
cepa? Cand, unde, in ce fel de pamnt o resadim sau o semenam ?
Et aici vedeti cepa resarita din sernenta, (in cutia numitg, uncle
se afl pentru comparare i cate-va plante restirite de ridiche i
de fasole). Cate foite (cotiled6ne) are cpa tocmai reshrit, Cate
ridichea, fasolea? Ceea un cotiledon, cestea done. Aici am smuls
una din plantele resarite din semanta de cpg, cum e radgcina?
Aici este o cpg, resarit mai de mult! Uitati-ve la radacina ei
i spuneti ce deosebire este intre radecinile acesteia i ale celei
d'antai ? La cesta din urma nu se mai cumisce radacina prin-
cipal, ci in locul ei an crescut multe radacini laterale. i ce
se observa aiei la locul acesta? (Se aratg). Ca a inceput se se
formeze cpa. Putea-vom face la tOmng din aceste cep6re cOrde
(cumuli)? Dar' flori i sera,* face-vor in vara acesta cepele resarite
din semnta? Nu fac, ci reman numai cep6re mici. Seim ca, dacg
nu seninam semntg de gran i de cucuruz nu cresce graft
i cucuruz. Ce s'ar internpla dar' i cu cpa, dacg ea nu face
sernntg, pe care se o putem semena? Cu tote aceste noi avem
in grading c6pg i in anul viitor, cum se face lucrul acesta ?
Rsadim cep6re. Cep6rele fuse din ce se fac? Din semnta
semanat acum un an. Aici vedeti o astfel de cepOra, aici alta
resadith de mai 'nainte in pamant, ce deosebire aflati? COsta are
*uncle, multe rgdacini laterale, ceea nu. Eta aici vedeti o cOpa
(crescuta in odae, in pivnitii) de cele vechi, care n'au fost pusa
in pamOnt i totui ce observati? Cum au putut cresce frunifele,
de uncle, i-au primit hrana, nefiind cpa resadita in paraOnt ? Din
cpa insai. Prin ce puteti adeveri acest lucru? Prin aceea, ea
cepa, sOch din ce in ce tot mai mull, cu cat cresc mai tare frun-
dele cele verdi. Dar pike se crsca tot inainte fart incetare?
De ce nu ? Uncle se aflg, &wile cepei? Din flori ce se fac?
2*

www.dacoromanica.ro
20

din semnte ce crese? in eke feliuri se pete dar spori cepa ?

Ce va fi inse caphtina (cepa): radcinh sau tulpinh (cotor)? Piirerea
general& va fi, eh e radheinh, fiindch cresee in phment. S exa-
minhm. Ce formh are cepa? (0 descriem si o desemnAm ! Apoi
o thiem de-a lungul i de a curmediu1). Ce vedem ? In afarh
frunde roietice, pelOse, uscate, in lhuntru foi ehrnse, suculente,
fragede, invelindu-se una pe alta. Se dephrthm acum foile aceste
pe rand, ce ne mai remane ? Ceva lat, seurt, cu verf tuguiat.
La alte plante de unde erese frundele ? Dach dar aici aflhm
frundele crescend din corpul acesta mic, lat, tuguiat, ce va trebui
se fie si el? Tulpinh (cotor). Dar' pe rhmurelele altor plante am
vedut nisce noduri mici din care crese frundele i rhmurelele. Ce
sunt acelea? Se vedem dad, Ohm i in caphtina cepei muguri.
(Cercetand mai ales la cepa, care a inceput se crseh in odae,
aflhm puii din care crese frundele cele noue). Ce vor fi puii
dar'? Muguri. Ce se intemplh temna i rna cu mugurii altor
plante ? Reman inveliti in frunde solzOse si scutiti de frig. Dar
Ia eph? Va se dich o nouh dovadh, ci partea cea scurth, lath,
tuguiath din mijlocul aptitinei de eel-A este o tulpinh. De ce
folos sunt frundele cele chrnse ale aphtinei de cepa pentrit puii
(mugurii) ei? Ii scutesc. i fiindch aceste frunde scii in me-
sura in care crese frundele mugurilor, ce vom dice despre ele?
Sunt depositele (magasinele) de hrand pentru mugurii, ce au si-;
se desvate in alt an. (Material pentru ,Jegea sustincrii vietii indi-
viduale i pentru sustinerea specie* In al catelea an face cepa
flori si semente?
Trepta a 3-a: In ce privinth semenh tulpina cepei de gra-
dina, cu tulpina altor plante ? Produce frunde, muguri, cotorele,
flori. Dar' prin ce se deosebesce de ele ? Mai cunosci vr'o planta
cu tulpina subpamentenh? (Copiii vor numi laloa, ghiocelul des-
pre care s'a vorbit mai inainte, aiul, care 1-au vedut crescnd
in straturi la un loc cu cepa, cartofii i urzica mirth, daca a
fost vorba despre ele). Cunosci vr'un arbore, care se se sporesch
din parti de ale tulpinei? Salca, racbita, plopul. Grul, cueu-
ruzul, ovesul, orzul cat timp eec pentru ca se cresch si se fach
sementh ? Cepa de gradina 'lush? Cat trhiesce planta graului,
cat a cepei ?
Trpta a 4-a: Cepa este o planth, care trhiesce mai multi ani
(planth perenanth). Tulpina ci e scurth i invelith in multe frunde cu
baza lath, chrnsh, i in aitele uscate, pielse. Tulpina cu acesto

www.dacoromanica.ro
 21

frunde impreuna formeza caphtina cepei. La bazele frungelor se

atilt pui" sau muguri, din cari cresce eke o planta ninth'. Fran-
dele cele carnse sunt depositele de hrang pentru acesti muguri. Capa-
tinile cepei servesc pentru sustinerea vietii plantei i pentru sporire.
Trepta a 5-a : Numesce tote plantele cunoscute, cari au tulpina
subpamentna. Numesce tOte plantele cunoscute, ce se sporesc prin
reshdire de parti ale tulpinci ! Numesce plante, cari traiesc un
an, mai multi ani! De ce alegem la resadit cepsOrele cele mai
mari? Cum am putO se opritn cpa crescutit in odae se nu se
usce, cbiar daca nu o am pune in phmnt?

S. lUn exemplu pentru a pune in vedere noiele ea-

raeteristiee ale unei plante si inrudirea ei eu alte
plante.
Cepa de grddin
din panel de vedere al notelor rameteristiee.
(Observiirile dela lectiunea premergetOre le folosim i aici si
le intregim prin privirea mai de aprOpe a unei cepe inflorite. i'mpre-
una observam i aiul inflorit, arpagicul, prazul, in natura, sau
ceste din urmii, i numai in ilustratie. Pentru comparare litam
exemplare de flori de piciorul cocosului, de ridiche, de urzich mOrta,
apoi tubercule de cartofi, si tulpina dela cepa ciOrei, pre care o am
aflat inflorith in tOmna premergetOre. Privirea mai de aprOpe o
facem Ia cpti, eelelalte se tractOza ea gruph).
Tinto : Se ne dhm adi sma despre notele caracteristice ale
cepei de gradina i despre inrudirea ei cu alte plante.
Trepta 1-a: Copiii spun cele ce sciu pang aeum despre cepa
gi despre folosirea ei. Dar cepele sunt maxi, mici, albe, rosietece,
mai lunghrete sau mai rotunde, cu mai multe sau cu mai putine
frunde verdi, fi-vor tote aceste amenunte de trebuinta pentru a
cunOsce o cOpit de grading si a o deosebi de alte plante ? (Phrerile
date le esaminam i rectificam pe trepta urmatre).
Trepa a 2-a: Eta aici exemplare inflorite de cpa de grading'
in diferite maritni, deosebite in forma, dincOci exemplare infloyite
de aio (usturoiu), de arpagic... aici in ilustratie : Cpa cirei inflorite.
La ce ye veti nita mai ales, ea se puteti dice acsta e cpa de
gradina, acesta aiu, arpagic ete.? Resultatul cercethrii e, c trebue
se ne uition mai ales la capatina (tulpina subpArnntOng) si la flori.
(Taind de-a curmezisul si de-a lungul eilpatinele de cep de gradinal

www.dacoromanica.ro
22

de aiu, de arpagic etc., facem pre copii se spuna, cele ce vet],

despre feliul foilor lor, despre modul cum sunt ase4ate i despre
colrea lor ; daca e o singura cepa in o capatina,' (cepa de grading
praz), sau dach sunt mai multe (aiu, arpagic). Ce se produce din
fie-care catel de aiu? Cu ce sernna,' dar' cateii de aiu, de arpagic?
Daca ni s'ar pune inainte in intunerec o capatina de cepa, alta
de aiu, de praz etc. prin ce le-am put cunsce ce sunt? Prin
gust, miros, pipait. Uitati-ve acum la florile cepei ! Unde cresc?
Pe vrful unei frunqe. De ce-i qiceti partii aceleia frun4" ?
(Ca se rectificam parerea.acesta falsh', taiam capatina de-a lungul,
gi copiii ved cii. verful lulpinei este, care s'a prelungit i 'Arta
florile). Aa dar unde cresc florile? Cum e &testa parte a tulpi-
nei ? Verde, suculentri, frageda. Ce forma are ? Uncle e tevea
acesta mai grsa, mai largh? Cate flori se afla pe vrful tulpinei?
in ce sunt invelite inainte de a imboboci ? Cum e acest invelis?
Cautati acum aceleasi lucruri la aiu, arpagic, praz, si ye pronuntati
asupra lor! Priviti acum mai de aprpe o singura Wire de ale cepei de
gradina, i asemeneindu-o cu flrea piciorului cocosului, cu a ridi-
chei, a urzicei mfirte, spuneti ce deosebire aflati, anumit cu privire
la potir i corola? La cepa e numai un invelik; colorat (perigon)
din 6 foite. Acum cu privire la numeral staminelor i la asetlarea
(insertiunea) lor ? La cepa sunt 6 stamine libere. Cum 'sunt aseqate
anterele ? De-a curmezisul. Mai observati ceva la baza anterelor ?
Nisce cornite sau pinteni. Cautati acum aceleasi lucruri la aiu *i
Ia celelalte! (Se constata ea la arpagic InvIiu1 inflorcscentei e
compus din done foite, ca anterele lui nu au cornite, dar ca tote
an un perigon din 6 foite si 6 stamine libere). Cate pistile aflati
in Urea cepei de grading' ? Ce positie are pistilul fata cu celelalte
parti ale florii? Cum sunt stilul i stigmele ? (Se desemnza ovariul
superior, cu stilul si en stigmele coneresente in una). Taiati ovariul
de-a curmezitil; Cate camere vedeti ? Se le desemnam ! Cum
sunt paretii fructelor cOpte ? Uscati, pelosi, formeza o capsula.
Cautati cum sunt aceste lucruri la aiu etc. Ce este dar comun
tutliror ? (Desemnam. diagranml florii! Dac fructele stint cOpte
aretam i semintele cele cu pele brunii, grunzurfisa, dach nu
aretam sementa castigata pc alth dale). Dad, punem semnta de
cepa de grading in 0mnt ce se intmpla? Tot asemenea se
pOte face si cu aiul, arpagicul, prazul. Pe ce cale se mai sporesce
cepa? Tot asemenea se pOte face si cu arpagicul, aiul, prazul.
Ce fel de plante *unt dar' tOte? La ce le folosim?

www.dacoromanica.ro
 I'dpta a 3-a: SpuneP inch' odata t6te notele commie ale cepei
de gradina, ale aiului, prazului, arpagicului, cu privire la tulpirat
cu privire la fl6re si la prtile florii ! Spuneti acum deosebirile
cu privire la tulpina ! Anumit : Ce forma are eapatina la fiecare ?
Afla-se una sau mai multe cepe inteo capatina ? (La cepa de gra-
dina, Ia praz, cte o cpit in o capatina : cepa simplei ; la aiu, arpagic
mai multi 616 in o capatina: cepa. compusii. Spuneti deosebirile
en privire la frunde? Tev6se, rotunde la cepa de gradina si ar-
pagic, tevose, comprimate la praz, fara gol inlauntru la aiu. Deo-
sebirile cu privire la cotorel ? La cepa cu umflatura la mijloc (fistulos),
lit celelalte cilindric. Cu privire la inv6lisul infloreseentei? (Din o
foith la cepa de gradina, la aiu, la praz, din dou la arpagic). Cu
privire la stamine ? (Anterele arpagicului n'au, ale celorlalte au
adausuri ca cornitele). Asemanati i spunep asmnarile intre
flOrea cepei etc. si intre flOrea ridichei, a urzicei mOrte? Spuneti
deosebirile dintre florile unora i altora, ca intreg, I cu privire la
partile lor ?
Trepta a 4-a: Cepa de gradina, este o planta perenanta cu
tulpina cep6sh rotunda, latareta. Inflorescenta e inv6litit in o
foita pel6sa. FlOrea are un perigon cu 6 foite verdii, cu 6 stamine,
cu cornite la baza anterelor, ovariu superior cu trei camere ai
semente cu pele bruna, grunzur6sa. Cotorelul e umflat la mijloc,
frunclele sunt tev6se rotunde. Aiul, prazul, arpagicul sunt inrudite
cu cepa de gradina.
Trpta a 5-a: Cana din plantele presentate cele cu tulpina
subpamntna ? Spune la ce folosim cepa de gradina, aiul, prazul,
arpagicul ? Ce pun satenii cand au uncle-va vr'o buba, care nu
cOce ? Determina plantele aceste dupa urmatorul conspect tabelar :

cotorel en umMiturt (fistulos),

frunde Cevase, conice, InvNi
latareta simplu la inflorescen0, stamine
1. Capapna 1
de lungime diferita, cu cornice
pe antere . . . . . . Cepa de grAdinA.
simpla
I cotorel eilindrie, frunde Cevase
ovala ; comprimate, invlis stmplu la
( iuflorescencA, antere cu cornice Prazul.

frunde cevse, InvIi duplu

2, Capatinh la inflorescentrt, antere far5,
1
cotorel j corniCe . . . . . . . , Arpagicul.
compusa cilindric fru* netevose, inv1i duplu la
infloreseentA, antere cu cornite Aiul.

www.dacoromanica.ro
t4
Spa. Oul, de care am putut dispune la acest loc, no,
permind a me intinde mai departe t;d asupra altor lec-
tiuni, me mArginese la esemplele date phna ad. Inainte
de a incheia observ, cA lecciuni asemenea celor de sub
Nrii 1-4 se pot tracta in anii cei doi prirni de Ic511;
lectiuni ca cele de sub Nrii 5-7 in anii cei doi urmrt-
tori, r leeiuni ca cea de sub Nr. 8 in anii din urmh.

(Retiplirire din a VI. ei a VII. programa a Institutului pedagogic-teolo-

gic Andreian" din Sibiiu. Pretul prtilor I. i 11. 40 cr. V. a. ; al p'arcii a
2-a singure 10 cr.)

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro