I

,r11,°4tm. °
A

. ..- t

_ 'I

...!........:.-^

1 t
6. ,

...
.t
1
1 ,.
.7p
.
111

. .

e
r
ED)ITU A C www.dacoromanica.ro TEA RUSA"
 LITER ATURA
POLITICA 1

MI L I TA RA

www.dacoromanica.ro
 Dr. PETRU GROZA

IN UMBRA
CELULEI
- MALMAISON, 19434944 IARNA -

EDITURA CARTEA RUSA"

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI
DE

Dr. PETRU GROZA

S'A EDITAT DE CATRE ASOCIATIA
ROMANA
PENTRU STRANGEREA LEGATURILOR
CU U. R. S. S. (..A.R.L.U.S.")
-EDITURA CARTEA RUSA"-
APRILIE 1945

COPERTA DESENATA DE I. MOLNAR

www.dacoromanica.ro
IN UMBRA CELULEI

Lux in tenebris lucel.-'

www.dacoromanica.ro
 PRIMA INCLWARE

12 Decemvrie 1943

Afara viscole§te, §i tot ce se petrece in cuibul

meu familial de sub ruinele cetatii Deva, la caldura
caminului, contrasteaza cu fu-rtuna, care a intunecat
intregul orizont. Copiii sosesc pe rand pentru
vacanta Craciunului ; ne bucuram Unii de altii,
cu atat mai mult, cu cat in subcon§tientul fiecaruia
dintre noi bucuria este umbritä de amenintarea,
pe care razboiul a aruncat-o asupra intregii omeniri.
Suflul lui ar putea stinge oricand licaririle tot mai
palide ale fericirii, §i oricand ne poate asvarli in
marea de suferinta, care s'a revarsat pe intreaga
fata a lumii.
cat timp, oare, vom mai putea petrece, stran§i cu
toti laolaltà, zile de candide emotii, seri incalzite
de blanda lumina a povestirilor depanate la masa
lunga, in jurul careia fetele §1 feciorii no§tri

www.dacoromanica.ro
8 PETRU GROZA

veseli gi voinici, freamatä de tinerete, cu aripile

intinse pentru sborurile viitoare ?
Fericirea omeneasca are adancimi nebanuite, dar
care pot fi oricand tulburate de umbre gi tristeti
neprevazute. Scris este ca ea sa fie pururi tre-
catoare...
Crainicul, care-mi trezegte aceste ganduri tainuite
de mine pentru a nu tulbura seninul din juru-mi
gi pentru a nu ma intrista pe mine insumi in aceste
clipe de multumire familiar& sosegte cu gtiri
alarmante. Cercul prietenilor din campul framan-
arilor noastre politice, cu incordäri gi actiuni
pe linia destinului poporului nostru gi al omenirii,
incrancenata de toate durerile nagterii unei lumi
noi, este frant. Prietenii cad pe rand...
Intelectuali de esenta pura, plugari gi muncitori
caliti in lupta dreapta pentru imbunatatirea soartei
semenilor lor, oameni dintr'o bucata, se lovesc de
stanca ignorantei gi a reacredintei, reprezentata
printr'un aparat de Stat detinut in mod vremelnic,
cu maini tremurand de patima, de catre nigte
carmuitori meschini, aroganti gi abuzivi.
Procese de intentii, valuri de banueli gi ura,
combinate cu punerea in functiune a unei dra-
cegti maginarii de constrangere gi stoarcere de
material compromitator", toate acestea s'au

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 9

coalizat pentru a dobori pe cei mai apropiati din

jurul meu §1 pentru a ma face sa simt zilnic, tot
mai aproape, amenintarea.
Crainicul desface din traista lui informatii §1
material, din care deduc fira indoiala ca mi-a
sunat §i mie ceasul...
Ma smulg din jurul alor mei §i plec la Bucu-
re§ti, spre a intampina acolo inamicul §i ca sa
scutesc pe cei de acasi de spectacolul incaierarii.

www.dacoromanica.ro
 LA BUCURESTI
13 Decemvrie

Capita la Orli zumlie, ca un stup uria§, de traiu

bun §i abundentä. Restaurantele, localurile de
petrecere, teatrele, sunt luate cu asalt de o lume
setoasa de placeri. Locurile pentru spectacole sunt
vandute cu saptamani inainte. Garderobele hotelu -
rilor gem de atatea blanuri, dintre care fiecare
costa cateva milioane, cucoanele etaleaza costume
§i briliante reprezentand averi fabuloase. Roiul de
functionari mai rasariti de pe la ministere suporta
de asemenea, fara a clipi din ochi, costul unei vieti
upare §1 vesele, ingro§and astfel randurile frec-
ventatorilor acestor localuri. Salariile sunt de ras.
Dintr'un asemenea salariu nu se poate acoperi nici
costul unei perechi de ghete, dar izvorul veniturilor
clandestine, consacrate printr'o traditie innobilata
de blazonul Domnilor fanarioti §i aprobate tacit
prin neseriozitatea lefurilor, e de nesecat.

www.dacoromanica.ro
12 PETRU GROZA

In aceasta Capita li, centralizarea administrativa

nu pare a avea alt rost, cleat de a canaliza toate
sursele spre acest izvor central. Solutiile pentru
cele mai neinsemnate treburi nu stint lasate in seama
autoritatilor provinciale, care nu au nici initiativa,
nici atributiuni. Toate drumurile duc la centru".
Adica in haos.
Nu e de mirare, astfel, cä imensa circulatie, cu-
mulata artificial cu tesatura fink' de interventii, oferi
un vast gi prosper teren pentru buruiana bacgigului
gi a mituirilor, buruiana care a crescut cat un plop,
pink' la ceruri, ducandu-ne faima dincolo de mar-
ginile Continentului european. Metropola aceasta
este un uriag polip, cu brate nenumarate gi nevi-
zute, infipte adanc in trupul Orli, careia ii pompeaza
sangele din toate tesuturile. Pantecul polipului se
umfla sub ochii nogtri, vertiginos, in timp ce
periferiile anemizate vegtejesc.
Fara sa vreau, imi tree prin minte franturi din
dialogurlle lui Platon: VI spun gi iaragi va spun
ca nu averea face virtutea, ci tocmai dimpotriva :
virtutea face bogatia gi din ea decurg toate bine-
facerile, atat cele obgtegti, cat gi cele individuale".
Sunt cuvinte fail niciun rost in aceasta Capitala
babi Ionia...
Bucuregtii celor indestulati par a nu inregistra

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 13

nimic din realitAtile tragice ale propriilor sale

periferii, nimic din tragediile individuale gi colective,
pricinuite de un rAzboiu total, cu devastAri fail
precedent in istoria neamului omenesc. Groaznicul
secerig al mortii de pe toate fronturile lumii se
aude aici ca un fagait de mitase. Va fi cu atat mai
infricogat ceasul and furtuna se va deslAntui gi
asupra acestui labirint al tuturor nepisarilor gi
incongtientelor. Fiinda nu e departe clipa and gi
aceastA insulA a desfraului gi plAcerilor pAmantegti
va fi inghitità de oceanul de flAciri, care a innecat
de-a-lungul intregului glob pAmantesc atatea fe-
riciri, atatea vieti gi atatea valori.
Contrastul izbitor intre centru gi provincia de
unde sosesc contribue in mare masurà la tristetea
care ma stapanegte gi la adanca ingrijorare pentru
tot ce avem de pierdut.
Adancit intr'un fotoliu al vestibulului de marmori
din hotelul Athenée Palace", aflu ultimele gtiri
aduse de prietenii, asupra mAsurilor recente luate de
autoritatile Sigurantei Statului pentru izolarea mea.
Vine tanarul ardelean, advocatul Ripogan (originar_
din satul Spini, din vecinAtatea moiei mele). ma
informeaza a ultimii din grupa de tineri intelectuali
ardeleni crescuti sub ochii nogtri, adapostiti adeseori
in casa mea, elemente de valoare ridicate prin muna

www.dacoromanica.ro
14 PETRU GROZA

cinstiti din mizeria de acasi, sunt detinuti gi depugi

in locuri necunoscute. Dintre ei, cel mai apropiat
imi este profesorul Gheorghe Micle, colaborator la
actiunile politice ale Frontului Plugarilor. Mai
inainte, au fost arestati, unii chiar condamnati la
munca silnici, o seama de alti intelectuali de prim
ordin; intre altii gi Zevedei Barbu, profesor-confe-
rentiar la Universitatea Cluj-Sibiu.
Atmosfera grea din jurul meu o dinamizeaza intru
citva o ceati de ardeleni gi bAn5teni, unii tineri,
altii prieteni din tinerete: Dr. Bianu, Ghilezan,
Arsenovici, Pop, se afla aproape tot timpul pe aici
angajfindu-mä in discutiuni.
Ora e tarzie. Dupa un stfilp al vestibulului, in
coltul opus, doi ochi de hiena ne pfindesc. Un pri-
eten ii descoperä gi iata ii surprind gi eu a-
tintiti asupra mea. Ii cunosc gi-mi dau seama ea',
de vreme ce insugi geful cel mare al Sigurantei gi
ordinei politienegti ma supravegheaza de aproape,
tfirziu, in noapte, voiu intra gi eu in girul celor
arestati.

www.dacoromanica.ro
 INAPOI
14-15 Decemvrie

..4i totu§i, nu se intampli nimic. Zi de zi Wept

sa fiu arestat. Uneori, cercul de agenti, care ma
urmaresc cu incapatanare, se strange atat de aproape,
incat inclin sa ma ofer,dar imediat dupa aceea ei
il largesc din nou.
Hotarit, intentiile noastre se bat cap in cap :
eu prefer sa fiu ridicat de aici, ferind pe cei de
acasa de spectacolul unei astfel de operatiuni, ei
insa, evident, renunta la publicitatea prea mare a
Capitalei, preferand o operatie" la umbra casei
mele din provincie. Pentru a pune capat jocului,
care acum mi se pare larnurit ca nu se va sfar§i
aici, iau trenul de seara §i plec, inapoi, la Deva.

www.dacoromanica.ro
 0 VIZITA" IN TREN
16 Decemvrie

Nu m'am ingelat. Abia trecut de granita vechiului

Ardeal, la Bragov sunt trezit in miez de noapte de
cfitiva ceferigti ; sunt oameni pe care eu i-am incadrat
la cäile ferate acum aproape un sfert de veac, in
decursul operei de unificare administrativi a Ro-
mfiniei intregite, pe cfind eram ministru al Comu-
nicatillor. Ceferigtii par emotionati ; imi goptesc
cä in garä au urcat oameni de-ai Sigurantei, care
s'au postat pe platformele vagonului, intrebfindu-i
de mine cu discretia cuvenitä. Dimineata, la Simeria,
sunt prevenit de alti ceferigti cà in gara Deva
se pregategte ceva : sunt acolo chestorul politiei,
geful Sigurantei, insotiti de mai multi sergenti.
Dupä ce au indepärtat publicul, s'au postat pe
peron, agteptand trenul nostru.
Ajungem... Chestorul, tanArul gi corpolentul Albu,

www.dacoromanica.ro
18 PETRU GROZA

mA intAmpina incurcat, comunicfindu-mi ca are

ordinul sa ma aresteze §i SA ma trimita sub escorta
inapoi, la Bucure§ti. Sui in trasura lor gi insotit
de eiplec spre casa. Cladirea este inconjurata de
politigti inarmati. Obligatoria perchezitie se desfi-
§oara in prezenta chipurilor uluite ale celor din casa.
Primesc cu lini§te aparenta toate aceste misuri,
care dureaza pina in noapte ; imi imbrati§ez sotia
§i copiii §i plec cu escorta, din nou, spre gara, iar
de acolo cu trenul la Bucure§ti, unde sosim cm
mare intArziere abia a doua zi, seara.

www.dacoromanica.ro
 LA SIGURANTA

17 Decemvrie

Trenul ajunge in Gara de Nord, noaptea tArziu.

Sunt transportat direct la sediul Sigurantei gene-
rale. Drumul e mocirlos, cu grarnezi de zapada ce
se topegte. 0 ceata de Decemvrie apasatoare... To-
tul pare infinit de trist, in ritmul acesta lent al
unei desträmari totale. Su fletul inregistreaza ca
un seismograf sensibil atmosfera mohorita gi ag-
terne uznbre deprimante asupra vointei. Totul nu-
mai pentru cfiteva clipe... Caci aceastä vointa, obig-
nuita sa treaca de- a-lungul unei vieti suficient
de dinamice peste multe obstacole, se regasegte
brusc in clipa and in fata noastra se ivegte poarta
de fier a sinistrei cladiri, iar din umbrele noptii
se desprinde figura uriagului politist, indelung
antrenat in a deschide gi a inchide poarta, pentru
a inghiti prizile. In fata acestei guri de fier, imi

www.dacoromanica.ro
20 PETRU GROZA

incordez toate energiile morale §i fizice, hotarit a

ma angaja in lupta cu nadejde. Ma smulg din a-
rnorteala in care te aduce ceata acestei triste nopti
de iarna.
Drept in picioare, privesc in ochi pe ace§ti vlaj-
gani ai politiei secrete care ma intampina, cu ochi
vicleni, in anticamera oficiilor bor. Pe bratul stang,
imi atarna un tol ciobanesc, bun tovara§ din alte
vremuri, cand ma ajuta sa inving frigul sub rigo-
rile stapanirii sträine. Aceasta procovita" a de-
venit, evident, o curiozitate in ochii comisarilor
care ma inconjoara §i care au cu totii cate-o pri-
vire §1 pentru lana ei groasa, lunga, cu patrate
negre-albe, de tip ardelenesc. Din echipamentul meu,
agentii deduc, probabil, un oarecare antrenament
pentru asemenea ocazii...
Sunt tinut in picioare cfiteva ore, färä ca sa-mi
adreseze cineva un cuvfint, in aceasta anticamera,
spre care, de jur imprejur, se deschid u§ile stra-
vezii, de sticla, ale birourilor populate de agenti
§1 comisari ai secretului". Trec adeseori pe langa
mine, invartindu-se de ici-colo, lira o treabi pre-
cisä, cercetfindu-ma cu priviri, in care pot citi
tendinta de intimidare combinata cu aceea a provo-
carii. Ii contemplu... A§a dar, ace§ti acrobati pe
funiile invizibile ale tuturor ma§inatiilor, §i-au

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 21

inceput jocuL Tratamentul" a inceput chiar in

clipa in care uriaga poarta de fier s'a inchis in
urma pagilor mei. Jocul ma obose§te". Cu toati
tineretea" mea de vreo gase deceniit este indea-
juns de plictisitor ca, dupa doua zile gi doua nopti
nedormite, dupa doui calatorii catugi de putin co-
mode, ca toate calatoriile din vremea razboiului
sa stau aici nemigcat, in picioare, sub sagetile
privirilor aruncate de un roiu de agenti §i comi-
sari, care ma fixeaza din toate colturile, prin toate
,
ugile de sticla. Toate acestea pot obosi un trup §1
pot frânge o vointa, oricat s'ar fi consolidat a-
ceastä vointa in Clipa aducerii mele in acest sinis-
tru laborator inchizitorial din bulevardul Pache
Protopopescu Nr. 2. In interiorul acestei cladiri
sumbre, oameni fantome, livizi, frfinti de magina
anchetatorilor, trec din când in cand prin fata
mea, insotiti sau sprijiniti de agentii politiei se-
crete.
Toate aceste jalnice aparitii ma fac sa-mi dau
seama ca, dincolo de camerele din fata, in fundul
coridoarelor intunecoase, luminate mistic de becuri
minuscule, operatiile de cercetare sunt in plina des-
fa§urare, in aceste ceasuri de noapte inaintata.
Dezolanta uzini, plina de mistere, lucreaza din plin,
sdrobind trupuri, frângand in rotile sale imbibate de

www.dacoromanica.ro
22 PETRU GROZA

sudori gi sange, suflete gi vointe, material fur-.

nizat din belgug in aceste dramatice zile de razboiu,
de foamete gi de criza, and prea putini igi pot
permite luxti de a nu lua o atitudine gi de a nu
se angaja politic. Aceasta blestemata cladire este
centrul-motor al unui puternic aparat de control gi
constrfingere, indreptat impotriva unei omeniri sbu-
ciumate gi suferinde, dornica de a pagi pe un alt
drum deck acel impus cu forta de nigte carmuitori
care se cred supraoameni gi care, adeseori, nu sunt
nici mkar oameni pur gi simplu.
Din aceste reflectii, ma trezegte chemarea unui
comisar, lat in umeri, corpolent, Cu mustati negre,
cu ochii umbriti de streagina unor sprancene stu-
foase. Dintr'o conversatie pe care o are cu altul,
Ii retin numele: Tanasescu. (E bine si retii numele
oamenilor cu care ai de-aface in astfel de impre-
jurari). Ma conduce in biroul de instructie. In bi-
rou, la masa, un inspector" indesat, parand uric
de statura, cu fata rotunda, rasä, fara expresie.
Proptindu-gi capul in palme, se fixeaza cu gravitate
vizibil afectata asupra filelor cusute ale unui dosar
uriag.
Nu-rni trebue multa fantezie pentru a deduce ca
iata mi se da voie sa-mi vad dosarul", cu
nenumarate fige gi file secrete, adunate in taina,

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 23

de-a-lungul anilor de lupta politica, conform obi-

ceiului locului, cu multa dibacie orientala, pe toate
caile informatiunilor clandestine, incepand cu per-
sonalul din cash' §i sfar§ind cu agentii provocatori
de toate categoriile.
Am auzit adeseori de acest dosar misterios. Am
fost prevenit de nenumarate ori ca., odata §1 odata,
cand conjunctura politica va ingadui celor care i§i
inchipuie ca au in mfiini destinul poporului nostru,
acest dosar va face explozie, iar schijele sale
ma vor sfa§ia pe mine, pacatosul, cel care sapa
la temelia Statului".
Tot 'in aceasta noapte, aflu numele primului meu
anchetator, inspectorul adancit in dosar: Taflaru.
Alaturi de el, §ezand cu un cot proptit in coltul
mesei, un ofiter (presupun a fi procuror militar),
marunt §i acesta, cu aceea§i gravitate impusa
ca §1 a vecinului ski. Mid am intrat, a luat ati-
tudine martiala, ra§chirfindu-§i, important, picioa-
rele §i mainile de instructor provincial. In aceea§i
§edintä, aflu §1 indentitatea sa: e un advocat de
pe la Caracal, concentrat in acest post al Justitiei
sau politiei militare. Tace, fumeaza, in timp ce
celalalt continua a se edifica, rasfoind afectat
filele.
E 0 pauza pe care §i-o impun inainte de a trece

www.dacoromanica.ro
24 PETRU GROZA

la atac. Pauza rapitoarelor, bine calculata, atunci

cand au in fati o prada nu de toate zilele. Tot
timpul cat dureazi pauza, sunt tinut in picioare.
Procovita e tot pe bratul meu.
Dupa aceasta indeajuns de lunga agteptare, deo-
data, prin surprindere, Taflaru intrerupe tacerea
i. ridicand brusc capul, intreaba apasat :
D. advocat" Groza ?
In sfargit Ii aud glasul. Ii privesc tinta'n ochi.
Omul gtie prea bine ca sunt Groza gi nu altul, de
vreme ce fusese anuntat de agenti cu ceasuri ina-
inte, din moment ce dosarul meu Ii sti inainte, pe
masa% E perfect de bine informat chiar asupra
znandatului de arestare, pe care el insugi I-a trimis
la Deva.
Accentul intrebarii imi indica felul in care voiu
fi tratat : de sus in jos". Mi se di sa inteleg,
dela inceput, ca trebue sa-mi iau adio dela presu-
pusa pretentie de a fi tratat ca un om care a fost
oarecineva.
Totugi, tonul intrebarii mi se pare jignitor, mai
ales &and el se datoregte acestui goarece, care-mi
stä in fata. Scuturandu-ma de oboseala atator ore
petrecute in picioare, iau atitudinea leului, ii fixez
gi... nu raspund. Tacerea mea e clar 11 in-
curca. Repeta intrebarea ; acelagi raspuns niciunul.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 25

De data aceasta, ii sare in ajutor procurorul pro-

vincial, care mi se adreseazA :
Domnule doctor Groza (lira advocat), noi
suntem in exercitiul unei functiuni legale. In fata
legii, suntem cu totii egali, orice am fi fost sau
am fi. Trebue, prin urmare, sä raspundeti la
intreb5ri.
Observ cä ne-am ghicit gindurile, §i-i fac pe
plac, fispunzandu-i :
Da, eu sunt doctorul Groza, dar nu advocatul
Groza, despre care habar n'am, fiindca nu sunt
advocat.
Dar ati fost advocat.
A, dat daca merge ceea ce d-ta nu ad-
miti pe ceea ce am fost", apoi eu am fost de
toate. Am fost chiar (§i aici fac o pauzi intentio-
natä, deviind de pe linia pe care el presupune a
mi-o fi ghicit), am fost chiar, pe vremuri, pu§ciria§,
sub stipAnirea striinä, client al curtilor martiale.
in continuare :
Procovita aceasta (o arat, trecfindu-mi-o de
pe bratul stfing pe cel drept) mi-e martori. Pe
urma, zfimbesc... Rfinjesc §1 §oarecii, iar Tallaru,
p5r5sind mimica de inchizitor, se desgheatä:
Domnule ministru...
Ii intrerup :

www.dacoromanica.ro
26 PETRU GROZA

A, nu, ma multumesc cu domnule doctor".

Taflaru, cauta, apoi, sa-mi demonstreze cà gi el
este de origine ardelean. (Un obiceiu pe care-I au
multi frati din Vechiul Regat de a-gi sublinia in
fata ardeleanului obfirgia transilvaneana, oricit de
problematica ar fi ea). Sustine ca, pe vremuri, a
emigrat din Ardeal un stramog al sau, Taf lan, ve-
chiu nume de margineni oieri din jurul Sibiului, etc.
Ajunsa aici gi deraiata de pe linia initiala a an-
chetei, ma pomenesc geZAnd pe un scaun, oferit
cu exagerata gentileta de sbirii puterii. Evident,
ne desarmam reciproc, schimband tactica adversi-
tatii declarate. Nu-i mai putin adevarat ca gi eu
gi ei urmarim, pe dedesubt, un scop precis. Aten-
tiune, deci, la inamic, pentru mornentul and,
aruncind blana de oaie, ii va desveli coltii 1...
Prevederea se dovedegte a fi fost utila, pentruca
la un moment dat, inchizitorii dui:4 ce au ma-
nifestat multa admiratie pentru trecutul meu, cu
regrete, cum spunea Taflan-Taflaru, ca ne intfilnim
in astfel de imprejurari revin la perfidele po-
zitii de plecare.
Stiti ca. mieii agtia (irni spun ei) au cautat
sa va compromita, amesteandu-va intr'o conspiratie
in contra ordinei publice, intr'un complot pentru
rasturnarea regimului !

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 27

Pe urma, foarte gravi, itni arata o cutie de lemn

lustruita, in care se afla un dosar voluminos. Il
scot, aratandu-mi fugitiv procese-verbale scrise
marunt, cu vorbe cifrate, adevarate hieroglife ; mi
se rasfoiesc la repezeala sute de pagini, la care
sunt anexate foi din gazeta ilegala a Uniunii Pa-
triotilor, Romania Libera". Imi arata cu insistenta
litera G", afirmand ca s'a dovedit a fi initiala
numelui meu, in timp ce Fr. P." e tot una cu
Frontul plugarilor" de sub pre§identia mea, etc.
Toate acestea mi se infati§eaza cu o viteza, care-
mi ia posibilitatea de a prinde ceva concret din
materialul compromitator". Sunt somat, apoi, cu
glas solemn si-mi dau concursul la stabilirea ade-
varului, pe care afirma 11 cunosc §i eu.
In end, imi spun : A, parecilor, va dati din
nou la mine", iar cu vocea raspicata, ridicandu-ma
in picioare :
Precum vad, vreti si ma audiati, anchetand
pe linie politista sau penala un delict politic. Ei
bine, eu am pretentia sa fiu considerat drept un
vfinat mare, care nu se prinde cu una, cu doua.
Pofteasca, deci, sa stain de vorba, §e fii cei marl
ai acestei institutii in care ma aflu I Pang atunci
va comunic irevocabila mea hotarire de a nu va mai
spune un singur cuvant, orice s'ar intampla. Nici

www.dacoromanica.ro
28 PETRU GROZ A

tortura, nici chiar punerea la zid nu-mi vor schimba

aceasta hotarire. Am trait in viata mea §1 alte fur-
tuni. Au trecut. Eu le-am supravietuit.
Lini§tit, iau apoi din nou loc pe scaunul de
langa perete. Abia atunci observ pe un nou sosit,
un tank- uscitiv, cu privire pätrunzatoare, voalata
un pic de ochelarii mari incadrati in rame negre.
Remarc §iretenia privirii. Acum de-abia imi dau
seama ca s'a strecurat in odaie, tiptil, a§ezand
aproape nevazut cutia de lemn in fata lui Taflaru,
§1 stand de atunci, tacut §1 nevazut, in spatele meu.
Am impresia ci acesta este spiritul rector al
cercetarilor, menit sa opereze dupa culise, fara un
amestec vizibil.
IncercariIe de a mi se mai stoarce vreun ea's-
puns, raman zadarnice. Incurcati de mutenia mea,
se retrag toti trei in camera de alaturi, lasandu-ma
singur. Ii aud din cand in când discutand, plecand
§i venind. Dupa un timp indelungat reapar. Ma a-
nunta ca voiu avea o infati§are cu §eful suprem al
Sigurantei Statului, generalul Diaconescu. Cum,
insa, ora e tarzie, intrevederea va avea loc maine.
Pana' atunci, mi s'a dat voie adevarata surpriza !
sa dorm la hotelul meu obi§nuit, Athenée Pa-
lace. Dar, ca sa nu ma plictisesc, insotit de un
agent.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 29

Refuz compania, declargnd, nesincer, ci prefer

sg petrec noaptea aici.
Cei trei schimbg rapid priviri, dupg care procu-
rorul militar imi spune ea mg va duce la hotel cu
magina lui, renuntand la alti supraveghiere, dar
ruggndu-mg sg ma prezint iarggi la Sigurantg, la o
org precisg. tiarn cä mg vor supraveghia pe as-
cuns. La poarta hotelului, mg invitg sg nu comu-
nic cu nimeni in timpul noptii. Totugi, cu ajutorul
unui camerist, izbutesc sg am o convorbire tele-
fonicg.
Dimineata, aflu dela personalul hotelului ca mai
mult nici nu puteam face : am fost toatg noaptea
supravegiliat de agenti secreti. Ggndindu-mg la
toatg murdgria moralg din cenugia clgdire in care
mg voiu inapoia a doua zi, invoc, ca pe o purifi-
care, versurile intgritoare gi curate ale lui
Verhaeren :
je vous aime, gars des pays blonds, beaux conducteurs
De hennissants et clairs et pesants attelages,
Et vous, bucherons roux des bois pleins de senteurs,
Et toi, paysan frustre et vieux des blancs villages,
Qui n'aimes que les champs et leurs humbles chemins
Et qui jettes la semence d'une ample main
D'abord en Fair, droit devant toi, vers la lumiere...

www.dacoromanica.ro
 IN FATA GENERALULUI DIACONESCU
18 Decemvrie

Camera dela Athenée Palace ma gazdue§te de

un sfert de veac. In decursul deceniilor, m'am im-
prietenit cu aceasta odae. Gasesc in ea confortul
apusean, in mijlocul unei lumi, unde Orientul
se amesteca cu Occidentul, alcatuind un tipator
mozaic : dela desordine §i groaznica murdarie,
la luxul §1 rafinamentul parizian.
Dimineata, refacut, imi beau cafeaua infundat
intr'un fotoliu din somptuosul hall de marmork Re-
flectez la distanta dintre lumea de aici imbuibata
casta de diplomati, oameni ai finantei internationale.
ofiteri ai armatelor germane §i italiene, cu anexele
lor de podoaba feminink lafaindu-se in traiu bun in
aceasta tara bogata §1 atat de primitoare §1 dintre
lumea subterana a mizerabililor, in apropierea Ca-
rora am petrecut ultimele zile §i voiu mai petrece
cine §tie cat.

www.dacoromanica.ro
32 PETRU GROZA

Aceasta lume a multumitil or, imbelgugati gi lu-

minoasa, igi easegte antipodul in umbra zidurilor
atator temniti. Descopar, in resorturile intime ale
sufletului, un sentiment necunoscut pana acum,
asemanator aceluia pe care-I va fi incercat orbul
vindecat de catre Hristos ; când a trebuit sa aleaga
intre luciul templului din Ierusalim gi umbra
Aceluia care i-a redat vederea, dilema lui nu a fost
de lungi durata : gi-a indreptat pagii spre aceasta
din urmk pe drumul spinos al vindecatorului de
suflete gi de trupuri suferinde...
Caldura acestui sentiment patrunde in toate fi-
brele fiintei mele improspatate. Intorc spatele elegan-
tului vestibul, simbol al templelor celor privilegiati
din belgug gi inaltat de hotarirea mea proprie
plec drept, cu pagi siguri, urmat de ceata detectivilor,
spre misteriosul palat al Politiei secrete. Aproape ca
sunt dornic de rafuiala cu cei care imi stavilesc
drumul ales, drumul alituri de cei multi.
De data asta, sunt condus in palatul din fata al
Sigurantei statului din B-dul Carol.
Aid, se lucreaza la lumina zilei, in birouri ele-
gante. Trec prin ele pana la Cabinetul directorului
suprem, Generalul Diaconescu.
Acesta ma agteapta, inconjurat de statul sau
major, civil gi militar, cu dosarele cunoscute asta

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 33

noapte, ingirate pe masä. Anchetatorii mei nocturni,

lipsesc, insi. Generalul robust, cu atitudini mi-
litiregti, pe care, evident, le-a netezit practic in
aceastä functie deschide conversatia. Fraze con-
ventionale. Se limiteazi la generalitAti, ocolegte cu
grijä detaliile pe care, de altfel, imi dau seama
nici nu le cunoagte. Ii sar in ajutor. Spun :
Domnule general, am refuzat si fiu supus
unei anchete nocturne de citre subalternii d-voastrk
din motive binecuvintate. Dumnealor au anumite
ticuri profesionale gi obiceiuri inerente ocupatiei
lor. Este explicabil, deci, ci voiam s'à fiu adus in
fata cApeteniei Institutiei, al carei client am devenit.
Acum, sunt aici gi pentruci observ nu cunoagteti
dosarele pe care le aveti in fatà, sunt gata si
räspund asistentilor prezenti, presupunind cal stint
familiarizati cu continutul lor".
Astfel, conversatia ia formä mai concreti. Functio-
narii superiori intervin adeseori. Le dau rispunsuri
prompte asupra unor antecedente gi acte, care
privesc activitatea unei serii de prietetii, acuzati
de a se fi angajat in activitatea ilegali pentru
constituirea unu front comun al tuturor patrio-
tilor. Frontul acesta preconizeazi rechemarea
armatei romfine din Uniunea Sovieticä, inliturarea
dictaturii militare gi incheierea pacii cu mareanoastra.

www.dacoromanica.ro
34 PETRU GROZA

vecini dela rasarit. Cunoscind actiunea acestor

buni fii ai Ardealului, porniti de jos, mereu in
lupta cu mizeria izvoritä din nedreptatea sociala,
le iau apararea, aratfind motiveIe incadrarii lor
pe linia de Iupta pentru o noui §1 mai dreapta
orinduire sociali. Azi subliniez aruncati in
temnita, ei intruchipeaza superioritatea morala
§1 intelectuala fata de majoritatea semenilor lor,
contimporani fanatizati de ura necre§tineasca, de
ideologii razboinice, §ovine, tot atfitea aberatii
de pe drumul poporului nostru pa§nic §i tolerant".
Caut si demonstrez valoarea acestora, in contrast
4

cu cetele de huligani, patrun§i in deosebi in cadrele

liceelor §i universitatilor noastre : focare de porniri
care au provocat atita varsare de singe §i care au
impins poporul dornic de pace, spre prapastia anar-
hiei interne §i in razboiul alaturi de invadatorii
hitleri§ti §i fasci§ti...
Pentru a putea milita in vederea stavilirii acestui
primejdios curent fascisto - hitlerist, care a dus
fatal la realitatile tragice de azi, m'am apropiat de
mult de ace§ti tineri intelectuali. I-am adapostit,
Inca dintru inceputuri, cu dragoste, in casa mea,
i-am ajutat pe unii in greutatile lor, pentru a obtine
posturi §1 pozitii necesare colectivitatii. Fiindca
de§i ace§tia, din punct de vedere numeric, sunt o

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 35

infima minoritate, cred cu hotarire ca ei reprezinta

calitatea acestui neam, in opozitie cu adversarii lor,
care, mar§aluind neincetat sub steagul lui Hitler,
rastignesc zilnic pe Hristos prin crimele lor, des-
trama natiunea §i granitele Orli, cu un cuvant fac
totul pentru a desminti una dintre lozincele lor
cele mai umflate : Christos, Rege, natiune".
Sunt neclintit in convingerea ca, 'Ana la urma,
calitatea va bate cantitatea, readucand poporul nostru
pe drumul larg §1 drept al dragostei aproapelui §i
a pa§nicei convietuiri cu celelalte popoare din la-
untrul si din afara tarii noastre.

www.dacoromanica.ro
 VILA CONSPIRATIVA

... Pun caldura in argumentele mele, pentru a

inmuia aceste inimi impietrite fati de prietenii din
intunerecul inchisorii, &Anti in rotile groaznicului
aparat de inchizitie.
Ici-colo, imi pare ca surprind, in deosebi la ge-
neral, umbra unui räsunet in suflet. Numai unul,
batos, infoiat jandarmul colonel Baleanu ma
prive§te nemi§cat prin ochelarii sai sclipitori. Altul
trädeaza o continua nervozitate. Il privesc. E vidit
impacientat ; vrea, farä indoiala, sa intervina cu ceva
ce-1 apasa. La un semn al jandarmului, acesta din
urmi, §iret, schimba brusc macazul conversatiei
care gravita in jurul prietenilor mei §1 ia viteza
de-a-dreptul spre mine :
Ati participat chiar d-voastra personal la §e-
dintele nocturne tinute in vila conspirativa de lfinga

www.dacoromanica.ro
38 PETRU GROZA

lacul Snagov, de unde se indruma actiunea ilegala

a partidului comunist".
Anchetatorii igi fixeaza concentric privirile a-
supra mea.
Fulgerator, observ incordarea lor de a nu le scapa
nicio contractiune a mugchilor fetei mele, nicio
tresarire care ar putea sa tradeze emotii retinute,
ginduri ascunse. E clipa hotaritoare, care va de-
termina cursul procedurii contra mea. Recapitulez
cinematografic toate scenele anterioare : Aha, va si
zica asta e lovitura de rnaciuca" pregatita cu mult
calcul pentru a ma dobori l"
...De fapt, am fost condus in acea casa de catre
prieteni vechi, pe carari inaccesibile pentru altii,
cu toate masurile de precautiune, pentru ca nimeni
sa nu poata banui prezenta mea acolo. Si totusi,
daca s'a procedat la arestarea mea, daca acuzatorii
mei gi-au luat asupra-le toata vfilva antrenata de o
astfel de masura fati de un fost, in repetate rfinduri,
sfetnic al Tronului, ma gAndesc ca am fost tradat
sau descoperit gi cà anchetatorii trebue sa fie iti
posesia unor probe, care nu pot fi daramate.
0 privire fugitiva asupra dosarelor voluminoase
de pe masa Generalului, cutia de lemn care ma
urmaregte gi aici, ma conving ca o negare din partea
mea ar da cfigtig de cauza urmiritorilor. Clipa este

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 39

o simt fatala.. 0 presimt aceasta §1 anchetatorii ;

de aici, privirea lor atat de incordatä. Imi franez
toti n ervii, fac o pauza, privesc pe anchetatori drept
in ochi §1 deodata ca o cascada sanatoasä,
izbucnesc in ras.
Rasul meu ii ingheata.
Le infrunt privirile nedumerite, aproape conster-
nate §1 spun :
Pentru ce atata efort de a sparge o u§ä,
care a§teapta deschisä? Va sa zica pentru acest
lucru s'a depus atata rfivna in adunarea probelor.
Pentru aceasta s'a procedat la arestarea mea, and,
daca a§ fi fost intrebat dela inceput, a§ fi spus
totul a§a cum s'a petrecut.
0 noua scurta pauza, apoi reiau :
Da, domnilor, am fost la acele intalniri §1 voiu
fi totdeauna §1 pretutindeni acolo unde pot inre-
gistra realitati sau actiuni privind destinul nea-
mului din care fac parte. Nu uitati ca eu sunt dac ;
traiesc din mo§i-stramo§i, pe malul Streiului, care
izvora§te la umbra zidurilor Sarmisegetuzei. Por-
nirea de a fi prezent la toate cotiturile pe drumul
sbuciumat al acestui neam mi-e innascuti. Sunt
om politic §i voiu ramâne. Fiecare strop de sange
din mine ma indruma spre datorie, imi striga.sa nu
ma supun fatalitatii, sä nu fiu bicisnic. Acesta

www.dacoromanica.ro
40 PETRU GROZA

este un drept, dar gi o datorie, gi nicio forth' sau

teroare nu-1 poate rapi. Romanii dela per,iferii,
proaspat altoiti pe trunchiul nostru dacic, vor inte-
lege poate mai greu acest lucru, dar asta-i cu atat
mai rau pentru cei neintelegatori.
Azi, ne aflam din nou la marea cotitura. Cine
are dreptul sa innabuge in noi gandirea politica,
in astfel de zile? Gandirea noastra, actiunea noastra,
nu au aspecte politiste, jandarmeregti ; nu suntem
rat* facatori, deci nu e nevoie de atata politie
pentru noi. Mei, totugi, e nevoie de control, va
pot linigti: am angajat un detectiv pe cont propriu
care-mi supravegheaza gandurile gi actiunile: con-
gtiinta mea dacica. Ea nu poate fi inlocuita de toti
jandarmii d-voastri".
Generalul Diaconescu, care ma privegte drept in
ochi, intervine:
Bine, dar acum toti suntem una. Statul e to-
talitar. Nu mai sunt actiuni gi partide politice, deci
nici din partea d-voastra nu e admisibili vreo ac-
tiune, decat incadrata in acest regim condus de
cel care gi-a luat asupra lui sarcina raspunderii.
Inregistrez, fail surprindere, mentalitatea obtuza
a acestui soldat profesionist, zambesc gi pentru a
nu intra in contradictoriu cu incompetenta intr'un
domeniu larg al conceptiilor politice, ma opresc

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 41

aici ; imi trece prin minte rAspunsul Mintuitorului

citre Pilat, care-L provoca: Tu zici, Doamne 1"
Ripostez, prin urmare, generalului :
D-ta o afirmi, inconjurat de un Stat Major,
care are in acest moment toati puterea asupra mea ;
&A fie, deci, aga. VA previn, insA : and voiu pArisi
aceasti camerA, voiu lovi cu cAlciiul in pragul ei,
recitAnd, pentru mine, cuvintele lui Galileu : Si
totugi, se migcA pAinAntul!"
...ZAmbesc, gi ei nu mai insistA in aceasti directie.
Unii igi mai pun la incercare abilitatea, infitigand
cu detalii, piese li pagini din dosar, procese verbale
redactate unilateral, reproducAnd conversatii asupra
intemeierii Frontului Patriotic. Imi vine &A cred
cA redactorul conspirator" al acestor pagini tinea cu
orice pret ca nimic sA nu scape sbirilor Sigurantei,
pe seama cirora a lAsat drept mogtenire cutia cu
procesele verbale, dispirand apoi fArA urmA, cum
sustine aceasta SigurantA.
Jocul pare pierdut pentru anchetatori. Unul mai
face, totugi, o incercare, arunand, ca pe un ultim
lat In jurul gAtului, o intrebare :
D-voastrA gtiti cl ordonantele in vigoare
prevAd obligatia pentru cetAtean de a denunta ast-
fel de cazuri?

www.dacoromanica.ro
42 PETRU GROZA

Generalul 11 intrerupe cu un gest de desaprobare,

in timp ce eu räspund :
Daci dumneata crezi cA rostul meu in acea-
stä tara e sä denunt ceea ce aflu sau ceea ce cum-
par dela altii, atunci eu ori refuz sä ma angajez
detectiv onorific, ori voiu denunta pe toti aceia care
mi-au vorbit sau mi-au propus actiuni in ultimul
timp, printre ei inalti demnitari §i leaderi ai regi-
mului. Vezi, prin urmare, cA senzatia ar fi mare
§1 cA probabil nu v'ar conveni..."
Argumentarea mea era suficient de limpede : rostul
meu de om politic - spuneam - e sä cunosc totul :
cumpir, insä nu valid.
Anchetatorii simt cum pierd terenul.
Nu mai insistA, iar eu simt, la rAndu-mi, de astà-
data, cum se lärgesc cAtu§ele.
Unul singur, jandarmul colonel Baleanu, temutul
§ef al Secretului", tine cu tot dinadinsul sä mA
iscodeascA. Faima sa de schingiuitor al detinutilor
imi ajunsese la urechi §1 o conversatie cu el nu o
socoteam de loc agreabilä. Dar cram in mAinile boi §i
colonelul iatà imi atine calea in biroul subdirec-
torului. Imi vorbe§te la inceput domol, apoi amenin-
tator. MA uit la fata lui pgmAntie, la corpul lui robust
(aproape numai corp), sufletul fiind complet abru-
tizat de meseria obscurA din camerele de torturi.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 43

Ochii ii lucesc de patima sub ochelarii tari. Incearca

sa discute influenta mea (nefasta" spune el)
asupra tinerilor intelectuali români, unii arestati
alaturi de mine, iar altii (§i aceasta tot el mi-o
comunica) in pragul pugcariei. Ii atrag atentia ca-1
%Tad patimag §i pornit, deci ca-i inutil sa stam de
vorba. Aparent, se domolegte, dar pina la urma igi
intinde iar ghiarele pentru o clipa, facând o aluzie
fugitiva la complicitatea cu Miron Belea din Frontul
Plugarilor. E vorba de o operatie ilegala privind
ajutorarea detinutilor din lagare gi organizarea
presei clandestine... Mi se pastreaza, aga dar, inca
un carlig de rezerva daca punerea mea in libertate
despre care vorbea generalul Diaconescu, va ramane
definitiva.
Liberat de fapt, plec spre Ardeal, unde imi ies
in intAmpinare prietenii gi familia ingrijorata.

www.dacoromanica.ro
 CRACIUN NEGRU

26-29 Decemvrie 1943

Bucuria revederilor este de scurta durata. Petrec

ziva intaia de Craciun la Baita, unde ne adunam cu
totii dupi o traditie de familie, in jurul strabu-
nicei. Sunt strfinse in jurul mesei lungi patru ge-
neratii. Un ospat cregtinesc inchinat nagterii Aceluia
care a_ propovaduit, atat de zadarnic, pacea pe
pamant §i buna invoke intre oameni.
Seara tarziu, ma intorc spre Deva inconjurat de
sotie gi copii, in suflet cu imaginea unei zile traite
in pagnica multumire, in acelagi timp insi, gi cu
gandul vag ca aceasta linigte ar putea fi tulburata
de vantul unei noi primejdii.
Presimt... undeva, in intunerec maini nevazute
tes aIte mreje, pentru ca de data aceasta si nu le
mai scap....
Si iata el automobilul nostru, care alerga cu

www.dacoromanica.ro
46 PETRU GROZA

viteza micgorata §1 faruri camuflate, se opregte

brusc. Un automobil venind din spre Deva ne aline
calea i ne opregte. Crainicul Ripogan, imi comunica
ernotionat, ca stint din nou clientul Sigurantei gi al
Curtii Martiale, care vor sa ma aiba imediat la Bucu-
regti. Aparatul e pus in migcare cu aceiagi oameni, cu
aceeagi procedura, ca gi la prima arestare. Ma des-
prind din bratele alor mei, cari ma urmaresc cu
ochii impainjeniti de lacrimi, dar stapfinindu-se,
gi insotit de prietenul Ripogan, imi arunc pro-
covita" ciobaneasca pe umar, i plec din nou spre
babilonul rotanesc.
Poposind la Bragov, intfilnesc pe Iuliu Maniu,
pe avocatul Rautu, cu care examinam situatia mea.
La despartire, Iuliu Maniu imi arunca din urma,
cu vegnicul lui zfimbet, in unguregte:
Sange rece gi eleganta", apoi : totugi, e bun
batrinul in casa" (facea aluzie la pledoaria mea
dinamica, din toamnä, in vederea unei actiuni
directe gi imediate pentru pace. Pe atunci, Iuliu
Maniu gäsea necesar sà ma potoleasca).
Presupun ca Iuliu Maniu poate Ca nu se (IA in
laturi sa ma acopere, land asupra sa raspunderea ;
asta, dat fiind cä am activat impreuna, in ultimii
zece ani, pe frontul dernocratiei românegti, slaba,
anemica, adeseori falsa cum era, cu rezultate mai

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 47

mult sau mai putin bune. Am colaborat in deosebi

in toamna acestui an. Am examinat, cu acest prilej,
problema arzatoare a necesitatii de a ie§i din raz-
boiul impotriva Uniunii Sovietice, inainte ca
puternica ei armata, in mar§ul glorios dupa caderea
Stalingradului, si fi trecut granitele tarii noastre
§i inainte ca Anglo-Americanii sa-§i descarce uria§ul
volum de bombe asupra noastra.
Cu, toata propunerea lui Iuliu Maniu, in decursul
anchetei facute la prima mea arestare, nu I-am
descoperit.
Tineam sä respect, mai presus de orice, principiul,
de a ma apara cu propriile mele forte, fail a
recurge la proptele. E un principiu §1 o tactica:
aceea de a ataca mereu chiar §i in aparare.
Am insistat in fata lui Ma niu pentru nece-
sitatea unei actiuni directe §i a unor fapte concrete
care sä angajeze massele populare in frontul patriotic
contra razboiului alaturi de Germania, pentru pace
imediata cu Uniunea Sovietia §1 Marii Aliati.
Deconcertat, Iuliu Maniu m'a privit §i mi-a spus:
Bine, dar astfel vom intra la pu§carie 1..."
La care am raspuns:
Asta este riscul afacerii".

www.dacoromanica.ro
 DE CE A CAZUT CODREANU

Cei care au fost defensivi in aparare, deci nega-

tivi, de obiceiu au cazut. Un exemplu pedagogic
in aceasta privinta este dat de Capitanul" Garzii
de fier, Corneliu Zelea Codreanu. Lumea 11 credea
leopard care, mai curajos deck leul ataca
imediat, fara ocoliri §1 §ovaire. Credinta aceasta
facea ca toata lumea sa se fereasca din calea lui.
Pada §i bataiosul partid liberal n'a cutezat, timp de
patru ani, sa se apropie de Casa Verde", unde acest
exemplar de pasare rapitoare i§i tinea cuibul. N'a
cutezat acest partid sa schiteze un gest impotriva
lui Codreanu, chiar atunci cand partidul detinea
puterea in Stat §i dupa ce §eful lui, primul ministru
Duca, fusese asasinat pe peronul Orli din Sinaia.
Leopardul", care nu se dase in laturi sa punk' re-
volverul in pieptul unui Rege, a avut Irma o clipa
4

www.dacoromanica.ro
 .50 PETRU GROZA

de slabiciune: ideea jalnica de a se prezenta, in

urrna .unei banale citatii, in fata judecatorilor co-
muni, intr'un proces tot atAt de banal de calomnie
. pe care-1 intentase Nicolae Iorga.
S'a a§ezat aserneni oricarui muritor, pe banca
acuzatilor, pentru a se apara §i cu o §i mai
proasta intuitie, ca oricare cetatean strâmtorat de
articolele legilor s'a svarcolit pentru a-§i dove di
nevinovatia. Totul, pentru a obtine o mizerabila
achitare. II urmaream atent §i 1-am surprins in
atitudine negativa de revolutionar diletant, coborind
nea§teptat la bara unei justitii burgheze de clasa.
Iata-1 a§a dar pe misticul neguros, pe infatuatul
calaret al armasarilor albi, doborit de o coaja de
portocala 1...
Adversarii §tiau acum ea nu este un rapitor de
junglä, ci o editie mai domestica a acestui soiu de
anirnale, o speta care poate fi prinsa chiar de coada.
Leopardul mieunase...
Burghezii ace§tia, mole§iti de imbuibarile unui
regirn de exploatare a multimii, incarcati de vicii,
nu au avut curajul sa se apropie de Capitan",
atunci cand acesta le-a ucis §eful §i-i tinea mereu
in fata tevii revolverului ; adversarul le-a cazut in
mAini prin propria lui slabiciune, iar ei 1-au intern-
nitat pentru citeva fraze calomnioase tiparite.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 51

iCapitanul" a intrat domesticit, credul, in

pugcarie, lasandu-se sa cadk fara niciun gest de
rezistenta, in ghiarele autoritatilor, care, apoi, intr'o
noapte cu ceata, 1-au scos de acolo, strangulandu-1
cu un lat la marginea unei paduri.
Aceasta mica, in aparenta neinsernnatä, deraiere
de pe linia unei atitudini teroriste, care constituia
spinarea existentei lui politice, a fost fatala coman-
dantului Garzii de fier". Bietul profesor Nicolae
Iorga, coaja de portocala pe drumul Capitanului"
a ispagit groaznic acest mic rol gi toata razbunarea
legionarilor pentru moartea Capitanului" s'a de-
clangat asupra batranului savant, al carui cadavru
oribil mutilat a fost aruncat intr'un gant de pe
marginea unui drum al Orli.
Lumea - uluita - a inteles cu greu sangeroasa
socoteala dintre legionari §i Nicolae Iorga, cel mai
naiv, cel mai inofensiv dintre toti politicienii.
In subcongtientul legionarilor fierbea, insä, sen-
timentul ca Iorga, prin interventia sa, a pricinuit
pasul fatal al Capitanului", alunecat intr'un banal
proces de calomnie, prilej pentru strangularea
acestuia in timpul cand ispagea cele cateva luni
de inchisoare.
In aceasta noapte, petrecuta cu insotitorii mei
la Bragov, dormitand, ma obseda povestea Capita-

www.dacoromanica.ro
52 PETRU GROZA

nului", din care desprindeam invgtäminte... Am

inteles ci nu voiu lua in fata adversarilor atitudine
negativä, de desvinovätire, cu tot avantajul ce mi-i
oferea sub acest raport, eventuala asistentä a lui
Iuliu Maniu. i aceasta pentru simplul motiv CA
n'aveam in fata mea o instantal care &à reprezinte
ideea de justitie, ci pe sbirii unei dictaturi militare.

www.dacoromanica.ro
 DIN NOU LA SIGURANTA

E tot Craciun, cand sosesc la Bucuregti. Iata-mi

din nou in fata uriagei porti de fier a casei mis-
terioase, lugubre, din Pache Protopopescu, pazità
de acelagi uriag cerber.
Sunt repede inghitit de intunerecul ei. Iau loc
pe un scaun intr'o camera cu multe ugi de sticla.
Sunt astfel expus in vazul agentilor, care miguni
prin camerele vecine, oprindu-se din and in cfind
pentru a ma cerceta prin aceste ugi. Cu cotul
proptit pe un birou, mutându-mi din and in and
un picior peste celalalt, privesc in gol.
Ceasurile trec ; ma adfincesc in lumea Ondurilor
care asemeni pasarilor sburatoare incearci sa se
avânte spre lumea de afara, lumea de alta data...
Le dau drumul, apoi le rechem in colivia de sub
frunte, unde le ascund pentru a nu fi surprinse.

www.dacoromanica.ro
54 PETRU GROZA

Imi impun linite, o linigte de mormant, pe care

nu o voiu lasa turburata de nimic. Sunt atat de
absorbit in ganduri, incat aproape tresar cand un
agent mustacios, robust, cu ochii adanciti in orbite,
tradand nesomn gi multi oboseala, se apleaca asu-
pra mea gi ma intreaba, aproape goptind, daca nu
dorese sa-mi aduca ceva de ale mancarii E un
om de serviciu, care iese chiar acum in orag".
Socot ca trebue sa fie vreo cinci ore de and
stau aici, dar am impresia ca stomacul nu mai
exista ; nu se revolta, nu indica vreo ora a mesei.
Refuz, deci, sa primesc oferta. Spun ci n'am nicio
dorintä. Numai oboseala mugchilor imi arata cá a
trecut atata timp. i timpul se deapana mai depart e...
Am sosit aici de dimineata, dui:4 lin drum obosi-
sitor inceput in zori de zi.Acum, privesc pe
fereastra ; se insereaza, fãrä sa se fi intamplat
nimic. Va sä zica, operatia" a inceput, dar chi-
rurgii" fac tot ce-i cu putinta ca ea sa se desfa-
goare cat mai chinuitor, cu incetinitorul.
Cunosc din experienta din trecut acest fel de
tratament menit sa oboseasca trupul i sufletul gi
sa sdrobeasca dela inceput orice fel de rezistenta.
Degi dela ceaiul luat aseara la Bragov a trecut
atata timp, constat iaräi ca nu mi-e foame. Setea
este, insa, cu atat mai chinuitoare. Intreb clack'

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 55

poate sa mi se aduca un ceaiu. Un comisar (ii aud

numele : Tanasescu) dispare, dar ceaiul nu mai
sosegte, degi noaptea coboara cu incetul. 0 mica
gicani in plus, mirosind a tortura. Spre orele nouk
intreb din nou pe un alt comisar, care trece pe
langa mine, daca nu ag putea avea un ceaiu sau
un pahar cu apa.
N'avem om de serviciu ca sa mearga in
orag l" imi raspunde. Mi-aduce, insa, el, un
pahar cu apa.

www.dacoromanica.ro
 OCHII ALBASTRI

Incep, apoi, sa cercetez mai de aproape interiorul

acestei camere, luminata de becuri patrunzatoare.
In fund, la un birou, nemi§cat, prefacandu-se ca-§i
priye§te unghiile, un alt comisar ma observa pe
furi§. Alaturi, in alte birouri, agentii yin §i
pleaca, in aparenta gra treburi, dar purtand pe
fetele lor umbra unei operatii" ispravite sau a
alteia in pregatire. Forfotesc, aruncandu-§i din
cand in and &ate un cuyant strecurat printre dinti.
Zaresc, langa soba, intr'un colt, agezate pe scaun, cu
fetele indreptate spre perete, douà femei. Par tinere.
Sunt imagini pe care memoria le inregistreaza
imediat, cu fidelitate, dar de care nu ne sesizam
decat mai tarziu. De abia acum imi dau seama ca
§i ele au stat toata ziva acolo, intorcandu-§i numai
din &and in cand fata spre salä. La un moment

www.dacoromanica.ro
58 PETRU GROZA

dat, una igi intoarce capul in directia mea. 0

privesc drept in ochi. Sunt nigte ochi mari albagtri...
Unde i-am mai vazut ? M'a observat. Se tidied
deodata gi vine spre mine. Imi ofera, cu un gest
mut, o franzela cu gunca, scoasa cu repeziciune
din pogeta. In clipa aceea, privind-o din nou, simt
fiorul u§or al unei descoperiri neagteptate: este
inteadevar, ea, femeia care in noaptea cu luna din
vara trecuta, m'a cälauzit pe cotiturile din padure
gi pe lfinga lac spre vila conspirativa". Primesc.
multumind, tot numai printr'un gest conversatia
parea interzisa gi reflectez, apoi, asupra ros-
tului ei aici. Pentru ce sea' agezata asemenea unei
papugi, cu fata la perete, aproape nemigcata, de
ceasuri intregi ? Ma preocupa, mai ales, linigtea
desavfirgita a privirii gi atitudinii acestei femei.
Sunt, insä, de-a-dreptul intrigat, in clipa in care
descopar intre ea gi cealalalta femeie, o ugg, prin
cere se aude acum vocea puternica de bariton a
doctorului Ilie Lazar, colaborator intim al lui Iuliu
Maniu. In acelagi timp, constat ca in pozitia lor
nemigcata, aceste doua femei trebue sa auda toati
conversatia de dincolo. Acest banuit rol al lor, la
care adaug linigtea sufleteasca ce li se oglindegte
pe fete, sadesc in sufletul meu banuiala ca la
mijloc este o tradare, o maginatiune...

www.dacoromanica.ro
 0 CONFRUNTARE

Prin prisma acestei banuieli, %rad o alta latura

a unui episod trait in decursul arestarii mele
anterioare, la care nu m'am oprit in notele mele
din zilele acelea.
Atunci, la sfargitul unei conversatii cu generalul
Diaconescu gi statul sill major (conversatie care
a durat; sub titlul de ancheti, pang seara tarziu,
in cladirea Sigurantei din B-dul Carol), am fost
condus in partea mai dosita a palatului, unde m'a
intampinat vechea mea cunogtinta, TaflaruTaflan
gi procurorul militar, advocatul provincial, anche-
tatorii mei dela inceput. Suspect de amabili, evoluand
in nenumarate ploconeli, ei prezentau (inainte de
a fi eliberat"imi spuneau) o mica rugaminte : sa
admit o confruntare cu femeia care m'a dus la casa
conspirativa".

www.dacoromanica.ro
60 PETRU GROZA

Imi indicau gi mici detalii, pentru a-mi arata cat

de bine am fost tradat".
Am admis, din dorinta tacitä de a vedea gi eu
ceva din culisele lor.
M'au condus in casa trista din Pache Protopo-
pescu, unde la capatul unui lung coridor ne
agtepta o uga deschisa gi o sari mare, nemobilata.
In fundul ei, intr'o lumina cenugie, ani desprins
silueta unei femei, pe un scaun lipit de perete.
Femeia avea rnainile läsate in jos, capul dat pe
spate gi fata intoarsa spre uga, in aga fel incat &à
poata fi vazuta de cel care pagegte pragul. Cu
groaza, ma gandii ca poate fi un cadavru ridicat
de undeva de pe un catafalc gi agezat aga, pe un
scaun, pentru a parea dela distanta ca traiegte. Doi
ochi larg deschigi, scogi din orbite, sticlogi, ma
tinteau. Incremenii. Groaznicul spectacol ma scoase
din linigtea de pada' atunci gi lira sa mai agtept
vreo intrebare din partea anchetatorilor, ale caror
figuri de calai crunti ma inconjurau am racnit :
Pentru ce ma confruntati cu un cadavru?
Pe femeia aceasta ati omorit-o in batai"...
M'arn intors brusc din uga gi am pornit de-a-
lungul coridorului intunecat. Surpringi de iegirea
mea sgomotoasa, vlajganii ma urmau, balbaind
explicatii A fost chiar acum operata de apendi-

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 61

cita, este Inca suferinda ...", etc. Scarba gi dispre-

tul se invahnageau in sufletul meu, indreptate
impotriva a tot ce simboliza acest cerc in care
ma migcam, aceasta cladire lugubra, acest sistem
de constrangeri, unde tortura_ sadica inlocuegte
arta de a cerceta cu inteligenta probele gi elemen.-
tele de constatare ale adevarului.
Ajuns la iegire, fara si mai ascult gi fara sa
raspund, mi-am dat seama ca cei doi ochi cada-
verici au fost candva ochii albagtri ai tinerei femei
care ma condusese la vila conspirativa".
... Acum, ii revad senini, reagezati in orbitele
lor, incadrati in liniile simetrice ale unui obraz
frumos, fara urme de emotii sau groaza.
In fata mea este o enigma. 0 enigma cu ochi
albagtri, dar o enigma. Imi dau seama ca aceasta
femeie, care a aparut din necunoscut intr'o noapte
conspirativa, lunecand inaintea noastra cu silueta
de fecioara pe caräruile intortochiate din impre-
jurimile impadurite gi presarate de lacuri ale Bucu-
regtilor, calauzindu-ne in raze de luna plina spre
loc necunoscut, tine intre degetele ei fine unul
din firele labirintului, in care ne migcam acum
prieteni cunoscuti gi necunoscuti.
SA fi fost numai o inscenare confruntarea cu
femeia-cadavru din casa neagra? Am In fata mea

www.dacoromanica.ro
62 PETRU GROZA

tipul cunoscut al femeii luptatoare, fanatic devo-

tata unui scop urmarit, biruind cu puterea de
vointa §1 dragostea pentru cauza in a§a masura,
incfit urrnele unei suferinte trupe§ti se §terg cu
u§urinta? Sau eventualitate dezolanta, este o
agenta provocatoare, care §i-a cfigtigat increderea
oamenilor angajati in lupta, a patruns adânc in
sufletele §1 rfindurile lor, pentru a smulge cat
mai mult in momentul oportun al vânzarii lor?..
Personajul", care-mi vorbea in casa conspira-
tiva" in acea noapte, cu multi emfaza, cu atitu-
dinea omului sigur pe pozitia sa de indrumator
al unei actiuni importante, trecindu-§i gray palma
peste inceputul de chelie, o trata pe aceasta
femeie ca pe o colaboratoare incercata §i devotatä.
Banue lile fata de acest om rasarit, de asemenea,
o singura data din necunoscut, in fata mea, se
fixeaza pe ecranul intfimplarilor in jurul acestei
intrevederi, combinfindu-se cu enigma in jurul
acestei femei, incit totul imi pare acum invaluit
intr'o ceata de nepatruns. Si, totu§i, odatä trebue
sa se faca lumina. Imi string pumnii, materializfind
aceasta hotarire.

www.dacoromanica.ro
 LA ODIHNA BUNA"...

Cineva imi pune mana pe utneri, smulgandu-mi

din jocul presupunerilor. E ora 10 seara.
Martialul comisar Tanasescu imi spune ca ma duce
la culcare". Iegim in strada. Oragul e camuflat gi
ceata de iarna de nepatruns. In urma mea, foarte
aproape, simt gi pagii altor insotitori. Inaintam,
orbecaind, cativa pagi pana la un colt al strazii,
unde comisarul cunogte o cofetarie", in care
dupà cum spune el se poate lua ceva", degi
aceasta nu e tocmai reglementar. Imi da sa inteleg
ca-mi face un serviciu exceptional. Intram impre-
una, abia descoperind uga, in aceasta rnaghernitä
posomorita, tipic bucuregteana, cu rafturi murda-
re, chiftelute prafuite, prajituri care striga a vechime
gi personal somnoros, plictisit de faptul ca infra
cineva.

www.dacoromanica.ro
64 PETRU GROZA

Un ceaiu cu gust mizerabil, dar fierbinte, o juin&

tate de prajitura rontaita in dinti, o tigarfi, imi
ajung.
Sfingele galopeaza din nou, gi se incalzegte 'Ana
gi vegnic morocanosul Tanasescu ; devine comuni-
cativ, imi spune ca ma cunoagte demult, ca a
servit chiar sub ordinele mele, odinioari, in timpul
guvernelor Maregalului Averescu.
Oftând dupa acele vremuri bune", se sentimen-
talizeazi de faptul ca. fruntagii de elita" ai Orli
sunt pugi in astfel de situatii, cum este a mea.
Plätim gi plecam. Dupa ateva sute de pagi,
comisarul se opregte, iar cineva care ma urmeaza,
deschide o uga. Intram cu totii intr'un birou cu
doua mese, la care motaie agenti gi politigti. In-
tr'un colt, un subofiter jandarm cu un mare revol-
ver automat la brAu, tacut, nernigcat. E pus
aici (imi voiu da seama mai tfirziu) ca sa-mi faca
garda de onoare".
Dupa gopoteli intre comisarii sositi gi cei de
aici, Tänasescu dispare pe o deschizatura din
peretele biroului. Trândavegte acolo timp destul
de indelungat, apoi apare din nou, poftindu-ma
inauntru.
E o camera ingusta, un fel de dormitor, luminat
indirect de o dari de lumina ce intra din birou

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 65

pe deschizatura fara uga, o camera, deci, in

mare parte in intunerec. Desprind cu greu obiec-
tele din jurul meu, iar Tanasescu ma duce, pe
pipaite, spre un fotoliu acoperit cu o patura. Ca
sa va odihniti bine", imi spune el. Dispare,
apoi, iar eu ma agez, invelindu-mi picioarele in
procovita proprie, bunul meu tovarag in astfel
de turnee.
Incetul cu incetul, imi obignuesc ochii cu in-
tunerecul. Incep, apoi, sä cercetez in jurul meu.
Camera e inghetatä, iar aerul pestilential. Evident,
nu s'a aerisit demult aici. Caut geamurile, dar nu
le gasesc. Intr'un tarziu, descopar intr'un perete
un fel de vitrina cu ruloul coborit. 0 fi fost
candva o privalie aceasta camera ciudata?
Alaturi, in biroul dela intrare, telefoanele
sbarnaie mereu, agentii racnesc, uga se des-
chide gi 'se inchide intr'una ; prin ea, patrunde
ceata de afara, aducand aer proaspat, pada in dormi-
torul meu". Curand, acest fel de aerisire imi fixeazi
intreaga atentie ; imi coordonez respiratiile adanci
cu patrunderea volumului de aer din a fail. Abia
ma obignuesc cu acest fel de a birui duhoarea din
local, gi cineva, langa perete, aprinde o tigara.
La lumina tremuratoare a chibritului, intrezaresc
figuri de oameni intingi pe lavite, de-a-lungul
5

www.dacoromanica.ro
66 PETRU GROZA

peretilor. Opineile unuia gi sdrentele altuia ma

dumiresc. Va sä zica m'au infundat intr'un colec-
tor", la un loc cu borfagii vagabonzi. Un val de
adânci revolta patrunde in toate fibrele mele gi-mi
suie sfingele la cap. MA potolesc repede pentru a
nu sari dela locul meu gi spre a nu alerga sà
prind de piept pe vlajganii din biroul de alaturi;
imi vine sa arunc cu aparatul de telefon in geamul
dela strada, 8à le trezesc stapfinii, gi cu ei pe toata
lumea aceasta, de puturoasa somnolenta, in care
toate mirgaviile sunt ingaduite, gi in care nimic nu
mai reactioneaza.
Vointa de a-mi 'Astra calmul, e, insa din nou la
postul de comanda. Cu atentia incordata, cercetez
mai departe totul din jurul meu. In bezna, de-a-
lungul peretelui din fata, deslugesc cu incetul
silueta unei femei. Ghete, haine, coafura, ma lämu-
resc : este din lumea bung", in strident contrast
cu cei dimprejur. Cu bratul sub cap gi fata in
semiobscuritate, doarme dusa. Nici chiar sbfirnaitul
telefoanelor de alaturi, discutiile agentilor de ser-
viciu care plead gi sosesc, aducind, cu imbrinceli
gi injuraturi, cite un nou clieni in lacagul nostru,
nu-i turbura linigtea somnului.
Pe nesimtite, adorm gi eu. Nu gtiu cat timp
plutesc pe aripile visului, dar iata zorile

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 67

palide incep sa patrunda prin deschizatura dela

birou gi prin deschizaturile vitrinei. Bezna se des-
trama. treptat. Obiectele gi oamenii iau conture tot
mai concrete. Ca dintr'o apa turbure, se ivesc fete
diferite, chipuri de naufragiati, 'Ana gi parul
vfilvoiu gi mustatile stufoase ale unui tigan barbos.
Peretii imbibati de toate sudorile, alunga defi-
nitiv somnul. Nu mai e chip de atipit. Ma refugiez
din aceasta lume cetoasa in singurul punct care
mai radiaza ceva din viata dernna de trait. Imi
concentrez privirea asupra tinerei femei, care doarme
atât de linigtit, cu fata tot spre mine, astfel cum
am gasit-o and am venit. 0 fata tânara, cu spran-
cene drepte, brune, se deslugegte acum, la ivirea
primilor zori, tot mai mult. Citesc in linigtea ei o
desavArgita stapfinire sufleteasci.
0 privesc mai atent. 0 clipa de gindire gi bataia
inimii se opregte. Imi trece totul, fulgerator, prin
minte : e fiica mea Lucia, dela Timigoara, pe unde
treceam des in ultimnl timp. Neadormiti, urmari-
torii mei gtiau aceasta. Au arestat-o gi pe ea,
de sigur, ca macar in chipul acesta sa-mi infrânga
moralul gi rezistenta. Dupa o clipa de oprire, inima
galopeaza inainte in ritm nebun, gi alte imagini
imi trec pe dinainte. Chipul sotiei mele, aceastä
.mama a Grachilor, imi apare, inconjurat de cei

www.dacoromanica.ro
68 PETRU GROZA

cinci copiii ai nogtri. Sa fie gi ei cupringi in var-

tejul, care m'a smuls pe mine gi pe atatia prie-
teni ai mei din mijlocul alor nogtri, dela caminu-
rile gi rosturile noastre?
Plutind deasupra ruinelor atator fericiri spul-
berate, sufletul nostru n'ar mai avea nici cAnd
odihna ...
Pretul eforturilor noastre pe drumul spinos al
luptei pentru existenta neamului nostru, pentru
libertate gi demnitatea vietii noastre colective gi
individuale, e mare.
Imi indrept din nou ochii asupra tinerei fiinte
adormite. SA scurtez, visul ei ugor, trezind-o pentru
o durerodsa revedere ? Agteptarea e nespus de
chinuitoare gi, totugi, nu ma pot hotAri &A grabesc
lamurirea definitiva, pentru a avea certitudinea ca
nu este un joc al fanteziei mele aprinse. ma
apropii, ma aplec asupra figurii, care se deta-
geaza acum din ce in ce mai limpede, in lumina
care gonegte bezna. Da, sunt sprancenele ei,
buzele ei ...
In acest moment, poate sub sugestia atentiei mele
incordate, fata se migca. Frecanduli ochii, se
ridica intAiu pe lavita, apoi ramAne in picioare,
inaintea mea.
Lucia!" goptesc.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 69

Ma privegte mirata, cu ochii larg deschigi,

totugi, nu este ea.
0 stana de piatra mi se ridica de pe suflet.
Afara, s'a luminat de-a-binelea. Se ridica gi
ruloul vitrinei din spre strada. Dar nu se poate
vedea nimic prin sticla aproape neagra de murda-
rie. Trec gi prin tortura micilor necesitati tru-
pegti, condus de subofiterul care a motait noaptea
intreaga in fata mea, intr'un local" din curte,
asaltat de borfagi §1 pugcariagi, monument de imun-
ditate orientala, supranumit sistem turcesc".
Nespalat, (de spalator nici urma in aceasta cla-
dire, unde miguna atkea fiinte murdare), beau gi
un lichid cenugiu dar fierbitite, adus nu gtiu de
unde de citre omul de serviciu. Acesta se mai in-
deletnicegte gi cu mutarea gunoiului din camera
noastra, pe care de fapt il matura dintr'un
colt in altul. Se joaca leneg de-a maturatul la
geam inchis, dar igi ascute urechile imediat ce-i
surade perspectiva unui serviciu" pentru mu§terii :
mici cumparaturi de tigari sau de alimente in
orag. Ma, bineinteles, restul din banii primiti, in
buzunar, mai ales cand simuleaza un risc exagerat
in ocolirea controlului supraveghetorilor. Atunci,
accentueaza asupra clandestinismului meseriei sale.
Ma agez din nou in scaunul care mi-a servit o

www.dacoromanica.ro
70 PETRU GROZA

noapte intreaga drept culcug. E un cadavru de

fotoliu, cu intestinele imprägtiate ranjegte batjo-
coritor.
Acesta-i, aga dar, motivul pentru care servia-
bilul" comisar Tanasescu 1-a acoperit aseara cu tin
tol, pe care acum, la prima lumina a zilei, 11 arunc
cu groazi : plognitele trec in regimente la odihna,
dupa o noapte copioasa pe trupul unui nou sosit.
Petrec ziva intreaga in acest schelet de fotoliu.
Borfagii de ambe sexe se schimba mereu, aerul
e sufocant, frigul te pitrunde la oase. Nu se
mananci nimic, nu se bea nimic, dar cu atat mai
mult se fumeaza, gi ce tutun ! Nu se vorbegte
nimic. Nu se aud decat cuvintele aspre, de ordine,
ale comisarilor care duc gi aduc intruna präzi.
Sgomotul confuz al bulevardului populat patrunde
monoton in acest cimitir de suflete, pentru a le
sgudui gi mai mult prin contrastul dintre viata ce
pulseaza nepasitoare, galagioasa, in toate arterele
acestui uriag polip, gi agonia celor ingropati de
vii. Intre aceasta viata gi aceasta agonie, nu se
interpune decat sticla murdara a vitrinei. Dar asta-i
destul, asta-i totul. Spre seara, nenutniratele licariri
ale luminilor, miile de becuri ale bulevardului,
lumineaza misterios interiorul nostru ; ai zice un
cimitir la ziva mortilor. Numai ca aceste luminite

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 71

nu ne licAresc nouA. Ele lumineazi drumul celor

de afarA, cari nu au nimic comun cu noi. Fiecare
Ili vede acolo nepisAtor de treburile §1 plAcerile
proprii, flea* sä inregistr eze nimic din viata de aici.
Da, viata" de aici...
Procesul istoric este in plin curs. Din nodul de
fierbere §i mizerie prin care trecem, se zAmisle§te
o nouà etapl in viata noastri colectiva §1 indivi-
dualä, finalitatea pare apropiatA. RAbdare, deci. In
curfind, vom vedea daci umilintele §i suferintele de
astAzi vor trebui regretate ca inutile pentru colec-
tivitate §1 distrugAtoare ale vietilor noastre, sau
ele vor constitui un aport pe drumul desvolfaxii
poporului nostru §1 al societAtii omene§ti.
Credinta ea' suntem pe cale buni ne imunizeazA
fatà de orice umilinte, fatà de orice suferinte
trupe§ti §1 suflete§ti. Altfel, ele ar fi groaznic
de suportat, §i gAndul ci suntem gre§iti ar därAma
orice vointä, ar stinge orice scfinteie de viatA, in noi.

www.dacoromanica.ro
 DRUMUL SPRE TEMNITA

...Camuflarea luminilor din strada ne arati ea

intram in noapte. A trecut §i Craciunul...
E a doua noapte, pe care o petrec nedesbracat,
nemincat, in acest schelet de fotoliu sdrentuit, cu
plo§nite vagabonde. De alaturi se aud telefoanele,
sosirile §1 plecarile borfa§ilor...
Mai tArziu, apare robustul comisar Tinasescu,
acum bun cunoscut, apoi Inca unul, mai svelt,
manierat, Iliescu. Ma anunta ea voiu fi transportat
in alt loc". In acest scop, ma inviti intr'un auto-
mobil inchis, care a§teapta in strada, in ceata deasa
de iarna. In dosul automobilului nostru, la o
distanta mica, imi pare ea se mai gasegte Inca un
automobil. Odata a§ezati in ma§ina, comisarul Iliescu,
care este alaturi de mine, imi §optes,te, aratand cu
degetul un pachet dela picioarele mele :

www.dacoromanica.ro
74 PETRU GROZA

Ceva de-ale mincArii ; I-a adus avocatul

Ripo§an."
Sunt singurele cuvinte pe care mi-e dat sä le
aud pe tot parcursul acestui drum in bezni §i
necunoscut. Ticem, apoi, eu totii.
Va sä zici, tingrul meu prieten se aflA mereu pe
urma mea, iar mina lui nevizutl e intinsi mereu
intru ajutor.
Instinctul imi spune cà ne urmAre§te §i acum in
automobilul din urma noastrA, lucru, de altfel,
de loc u§or. Alergim in ceatA, pe strazi intorto-
chiate. Izbutesc sä desprind de-abia ici §i colo
silueta mai §tearsa a vreunui bloc mai mare. Apoi,
casele devin tot mai mici, dispar, transformindu-se
treptat in colibe. Evident, am piräsit Bucure§tiul,
suntem pe undeva la marginile cenu§ii, misterioase,
ale Capitalei. Nu mai ziresc nimic in jur, deck
figa§ele adinci in eipada mare a drumului luminat
de farurile aprinse acum in plin. Ma§ina derapeazi,
suntem aruncati dintr'un colt in altul, §i totu§i ia
vitezi din ce in ce mai mare. Gerul taie ca briciul.
Soferul se zore§te Si ajungi la %intl. El §tie incotro
merge eu nici nu binuesc... Prin minte imi trec
imagini de intimpliri sinistre, atat de dese §i
obi§nuite in ultimii ani ai vietii noastre politice.
Stopim. In sffir§it, mi voiu limuri. Coborim. In

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 75

fata noastrg, se desprinde din ceafi o poartä mare

de fier.
VgcAregtii ?" il intreb pe Iliescu.
Nu" rispunde el, laconic gi rezervat.
Nu mai intreb nimic. Celglalt bate la poartg,
anuntfindu-ne tu glas tare ; o cheie scArtae in broascä,
o aripi a portii se deschide gi apoi ne inghite...

www.dacoromanica.ro
 LA NUMARUL 43

Trecem tacuti, invaluiti in ceata gi intunerec,

prin curte, pe langa peretele unei cladiri, apoi se
striga din nou, se bate la o uga care se deschide.
Suntem pe un coridor lung, luminat misterios de
becuri mici agezate la mari distance.
Nenumarate ugi masive negre, numerotate, cu
gratii deasupra, zavorite cu benti de fier gi lacate.
M'am lamurit : sunt in temnita. Acum, o singura
intrebare ma framanta : care din aceste numere
voiu fi eu?
Voiu fi un simplu numar ; ce conteaza restul ?
Inaintam prin furnul de carbuni al unui cazan
de incalzit, amestecat cu mirosul izbitor provenit
din celulele cu geamuri deschise deasupra ugilor.
Nici aici nu s'a aerisit demult. La sfargitul cori-
dorului, schimbim directia, trecem printr'un alt

www.dacoromanica.ro
78 PETRU GROZA

coridor din dos, paralel cu cel dintai, dar mult

mai ingust, abia cat sä se poata deschide o uga
dela celula cu geamuri mici cu gratii, sub plafonul
jos. 0 discutie scurta intre comisarii Sigurantei §i
inspectorul inchisorii, care ne insotegte, apoi gar-
dianul deschide numärul 43. Un biet pugcariag rus,
trezit din somn, infra n celula, scotocegte putin,
pentru a-mi pregati sälagul. Comisarul Iliescu imi
deschide, insa, o uga de alaturi, fara numar. Intram
intr'o camera varuita in alb, bine luminatä, cu o
singura masa i un scaun. Orbit de atata lumina,
pe care nu o mai vazusem de cateva zile, imi strang
pleoapele, apoi le deschid larg. Privesc §1 nu-mi
vine sa cred. Pe masa acoperita de o fata de masa
alba ca zapada, in contrast izbitor cu sdrentaria,
bezna gi neagra muidarie in care am trait aceste
zile gi nopti, un tacam agezat cu grijat alaturi
un .gervet tot atat de alb, apoi o .tava cu un tort
minunat, ornamentat cu lumanari minuscule, aga
cum il vedem la nunti gi parastase.
Tortul e inconjurat de farfurioare cu bunitati
gi patronat de o sticla cu yin de rasa. Buimacit
de aceasta vedenie tulburatoare, dupa o foame 4i
sete de cateva zile inima mi se strange: este,
care, masa aceasta ultima gratie acordata unui
condamnat la moarte, cu scadenta in zori de zi?...

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 79

Reflectez o clipa, apoi zaresc la masa', gezand

pe un scaun in fata tacamului, pe un tanär bine
imbricat : ma privegte cu ochii mari, senini, cu
bunatate gi cornpatimire. Unde am mai vizut acest
chip ? Pe cand comisarul Iliescu se indreapta spre
o usa din fata, tanarul duce degetul aratator la
buze. Va sa zica : precautiune, si nu vorbim. In
timp ce comisarul iese pe uga gi striga pe cineva,
misteriosul locatar al acestei pugcarii se tidied,
vine in varful picioarelor spre mine gi ma intreaba :
Egti trist, domnuIe ministru ?"
A, nu, poate putin obosit", raspund cu glas
in fundat.
Sunt ginerele lui Sever Bocu. V'am fost
prezentat odata, dupa nunta cu fiica lui, pe peronul
garii Arad."
Aga dar, acesta este inginerul Rica Georgescu,
pe care il gtiam inchis de aproape trei ani, im-
preuna cu o grupa de oameni din serviciul intre-
prinderilor petrolifere din Ploegti, fail judecata,
banuiti de sabotaj, spionaj, sau aga ceva, in favoarea
Englezilor. Imi trece prin minte ca astazi este
Craciunul gi ca, probabil, i s'a ingaduit vechiului
locatar al inchisorii o mica prasnuire de nagterea
lui Christos.

www.dacoromanica.ro
80 PETRU GROZA

E limpede cà a trecut pe aici adorabila lui sotie,

poate chiar gi cei doi copii dragalagi...
Rica Georgescu imi spune repede, pe acelagi ton,
maginalicegte : Va fi bine, gtiam ca va aduce aci,
suntem aläturi" gi se ageaza grabit la loc. Era
gi momentul, fiindca comisarul Iliescu tocmai intra.
Ca o Buna Vestire, luminoasa aparitie a ingine-
rului, in acest moment de intunerec fara perspec-
tiva, imi desmortegte sufletul.
Mai inregistrez un ultim ecou dinafara : sgo-
motul lacatului pe care il inchide gardianul in
urma mea. E un sgomot care patrunde taios in
suflet gi pe care cred nu-1 uita nimeni, care
a trecut pragul unei temnite.
Iata-ma, in sffirgit, in celula. Ingusta de doi
metri, lunga de trei, cu o ferestruica cu gratii
de-asupra ugii, de unde primegte lumina indirecta,
obscura, a becului din coridor, odaia" are cloud
paturi de fier suprapuse ; pot alege unul din ele,
cu gandul la tovarigul care ma va urma. Ma decid
pentru cel de sus, fiind mai aproape de geamul
cu gratii. Ridic tolul sdrentuit, de culoarea pa-
mantului gi pipai salteaua ingusta de paie, tocita,
batuta, aproape putreda de umezelile gi transpira-
tulle antecesorilor mei. Evident, nu a fost primenita
de ani de zile. Peretii sunt pestriti de pete de

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 81

singe : o veritabila geografie, rezultata din apisarea

degetele lor in goana dupa plognite.. Va sa zica nu
sunt singur droaia de fiinte parazite va miguna
jubiland, in jurul prizii. Pentru a ma apira, ma
intind imbracat pe pat, acoperindu-ma cli blana
proprie.
Un pat... Dupa atatea nopti fara odihna, ma in-
tind din toate incheieturile, cu o placere neincercati
-demult.
0 celuli... In sfargit,-singur in camera mea, dupa
promiscuitatea atator nopti, cu borfagii alaturi,
dupa zilele petrecute in vitrina menajeriei dela
Siguranta. i, astfel, gust deliciul singurätätii.
Minunati, elastica, aceasta structura a sufletului
omenesc, supus gi el legii relativitatii, a contra-
dictiilor gi a vegnicei migcari inainte. Cu cat apa-
sarea ultimelor zile a fost mai innabugitoare, cu
atat sufletul se avanta acum mai indräsnet, mai
sprinten, spre larg. Nimic din ceea ce a fost inainte,
nimic din ceea ce va fi maine.. Ugurarea momen-
tului da inimii aripi.
... Si mori ?... Sa dormi ?... Statura solitarului
dela Elsinor patrunde in celula. Raspunsul mi-1 dau
singur: Nu. Si lupti I
*
... Stolul visurilor, alarmat de sgomotul lacatului

www.dacoromanica.ro
82 PETRU GROZA

dela uga, se impragtie in neant, inteo singura clipa.

Gardianul deschide. Ma trezesc. Lumina este Inca
a becurilor ; zorii zilei Inca nu au patruns aici. E,
probabil, spre ziui. Si pugcaria este un fel de
cazarma, cu sculari de dimineata, cu disciplina ei.
Ma gandesc cu malitie la pacaleala temnicerilor :
ei nu gtiu ca gi la mine acasa in familie, ordinea
de zi tiparita gi afigata pe perete stabilegte
aceeagi trezire dis-de-dimineata, ca, deci, sunt
antrenat. 0 mica deosebire in felul de a fi trezit :
acasà, glasul adanc, sonor, al gongului egiptean
din hall-ul ciminului ; aici, scragnetul lacatului
dela uga celulei...
ma framanti un gand : dar daca zorii zilei nu
vor risipi nici la o ora mai inaintata intunerecul
din celula mea ? Privesc cu vie emotie ceasul din
palma, la lumina slaba a becului din coridor. Mi-
nutarul alearga, dar zorile nu se ivesc. In intu-
nerec gi ziva, intr'o vegnica bezna ?
Strang din pumni, stapanindu-mi revolta. Pri-
mesc gi aceastä eventualitate cu aceeagi hotarire
de a supravietui pralugirilor sentimentale.
Cat timp si fi trecut, oare, pada ce gardianul
a deschis din nou, chemandu-ma la toaletä" gi
spalator". Imi adun uneltele din geamantanul mic,

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 83

reamintindu-mi perchezitia de aseara, cand mi s'au

confiscat briceagtil, foarfecele miniatura gi toate
taioasele", pentru cazul ca, fereasca Dumnezeu, ag
incerca o sinucidere gi plec cu sentinela dupa
mine (nu i-am inregistrat pagii in fata celulei
mele : cinci pagi in sus gi cinci pagi in jos).
Localul" e ingrozitor. Confortul turcesc, pe
vine, oricurn te-ai intoarce, calci in murdarie gi,
cu toate balansarile de balerina, nu poti afla nici-
o palmä de loc curat. Uga fara zavor este des-
chisa mereu de catre noi sositi de ambele sexe.
Sentinelele ma trec la spalatorul comun de ali-
turi. Intr'un colt, se zaregte chiar o baie emailata,
instalata pe cheltuiala unui detinut bogat : Max
Auschnit, fostul rege al fierului romanesc, detro-
nat de concurentul sau, grecul Malaxa. Intre timp
instalatia a primit alta destinatie, in ea se spala
sdrentele pugcariagilor, lengeria" inchisorii. Pe
marginile acum jegoase ale baii, zaresc cum
paduchii fac eforturi disperate de a se salva dela
innec. Baia mai servegte gi de scuipatoare, dupa
cum imi dau seama din exercitiile dibace ale ve-
cinului meu, un vlajgan cu parul valvoiu, care se
spala luand apa in gura pentru ca, apoi, tagnind-o
in palme, sa-gi frece fata cu ea. Ma imbulzesc gi
eu la robinetul de deasupra ball : aspectul lavoare-

www.dacoromanica.ro
84 PETRI' GRO ZA

lor din jurul peretilor ma inspäimanta. Iau apa in

palme, ma sapunesc gi ma spal pe cat posibil. E
a patra zi de and agtept aceasta operatie. Plec,
apoi, cu un sentiment de ugurare.
La iegirea din spalator, o grupi de oameni voinici,
la carnaga, agteptand sa le villa' randul, ma privesc cu
interes, salutand mut. Remarc caldura din privirile
lor ; am impresia a ma cunosc. Gardianul, prietenos,
ma lamuregte la inapoierea in celula : sunt Polonezi,
fogti ofiteri gi intelectuali. Acelagi gardian apare
mai tarziu cu o ceagca de tinichea, in care aburegte
ceva, - gi cu o bucata de cozonac. E cafea veritabila-
trimisa de unul dintre Polonezi, care ma intreaba
daca mai doresc ceva ; imi transmite a sunt apro-
vizionati cu de toate. 0 sorb cu deliciu, - in sfar-
git, ceva cald dupa atata zile de post negru. Si imi
dau seama de 'binefacerea ei abia atunci and aflu
ca, in inchisoare, dimineata, nu se servegte nimic.
Antrenat in functia neingaduiti, dar omenoasä, de
a mijloci ajutorul oferit noului sosit, gardianul ma
limuregte a acegti Polonezi sunt oameni cu suflet
cald, au vechime in inchisoare, unde stau nejudecati,
Oamenii au fost pringi ca-gi servesc inainte tara
prabugita in rizboiu gi parasita. Si o serveau cu
toate mijloacele,!dela cele mai mici, pang la insta-
latiile de radio clandestine, gi cu toate riscurile.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULBI 85

Dupa ce-au fost supugi, la inceput, unui regim

foarte aspru, ei aunt aprovizionati acum de Casa
Poloneza din Bucuregti ; au de toate gi dau cu larga
noblete gi altora. Maria intinsa atat de prietenegte,
impragtie mult din amorteala sufleteasca, care ma
pandegte din bezna celulei. Simt alaturi prietenia
acelora care, näpastuiti de destin, au pierdut atat
de mult gi, totugi, gi-au pastrat omenia.,.
In aceasta bezna, ceasurile trec greoiu, cu picioare
de plumb. Le petrec aranjandu-mi" intaiu celula.
Incorigibil in a face mereu ordine" in jurul meu,
agez masuta mai spre ugg, o acopar cu o hartie din
geamantan, agez pe ea peria, pieptenul, sapunul,
etc., intind saltelele de pe paturi, impaturind, si-
metric, tolurile sdrentuite, pentru a le acoperi
frumos, dupa ce-am adunat ramagitele de mincäruri
gi hartiile aruncate pe jos, inteun cog improvizat
din gazeta aflata in buzunarul paltonului. Apoi,
imi fac plimbarea de dimineata : trei pagi scurti
inainte, trei inapoi, pe coridorul ingust din fata
paturilor, dela uga pana la zidul din fatä. 0 fac
mecanic, timp necontrolat, cu gandul la toate fia-
rele codrilor gi pustietatilor, pe care le-am vizut
vreodata plimbandu-se agitate in cugca ingusta
dela menagerie, cu aceeagi maginalitate. Caut sa

www.dacoromanica.ro
86 PETRU GROZA

patrund in starea lor sufleteasci. La ce se gandeau?

Pe uncle le purta imaginatia?...
De citit, nu e chip dar nici nu am ce. Lumina
indirecti a geamului cu gratii de deasupra u§ii,
abia ajunge pentru a distinge obiectele din celula,
nicidecum pentru lectura. Poate va trebui s ma
sui pe patul de sus, de langa acest geam? La ne-
voie, va merge poate §1 a.sa. Dar strigatul gardia-
nului de afara ma lamure§te : Coboriti de pe patul
de sus! Nu aveti voie sa va urcati ziva la geam".
Cineva a incercat, multi vor fi incercat, dar gar-
dienii sunt antrenati §1 vigilenta lor nu poate fi
in§elatä, cel mult imi trece fara sa vreau prin
cap, dirijata, cu mijloacele binecuvantate ale unei
tari, care se nume§te, in geografia populara, pa-
tria bac§igului".
Pani and voiu masura lungimea acestei custi?
Rana cand voiu motai ghemuit pe marginea pa-
tului de jos, cu caciula trasa pe ochi §i urechi,
pentru a ma apara de curentul rece pornit dela
geamul proptit dinafara ? Si ferestrele de pe co-
ridor sunt, toate, deschise. Aud strigite : Sa fie
inchise", dar se aud §i proteste. In celula de ala-
turi, striga cineva dupa aer. Aflu dela gardian ca
este inspectorul de invitamant Simion, om in vat--
sta §1 astmatic in ultimul hal. Il identific : e ace-

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 87

lagi, care lira camaga, corpolent, face in fata

geamului deschis al latrinei, exercitii de respiratie,
ridicand gi coborind ritmic bratele intinse. Este
detinut impreuna cu Vladescu-Racoasa, prestigios
profesor universitar, avocatul Magheru cu sora lui,
etc. (Fratii Magheru sunt fiii pregedintelui dela
Inalta Curte de Casatie, prieten gi fost coleg al
meu in Comitetul superior agrar de odinioara).
Mai sunt gi altii amestecati in acelagi proces, care
ma incadreaza gi pe mine, sub invinuirea de a fi
conspirat, activand pentru infaptuirea unui front
comun pentru iegirea noastra din razboiul actual,
pentru pace gi recagtigarea drepturilor democratice...
Nimic mai natural, deci, decat sa ma conformez
fara govaire, regimului de geamuri deschise in
plina iarna, - lucru pentru care, la intalnirea din
spre amiazi, inspectorul Simion imi arunca priviri
recunoscatoare.
Caruciorul cu .caldarea de zeama de varza, cu
rotile lui scartaind, este o aparitie, care aduce
variatie in monotonia celulei. Ugile se deschid
pe rand, apar fete palide de locatari chinuiti de
aceeagi singuratate gi monotonie. Li se intinde un
vas de tinichea cu o linguritä, o bucata de paine
neagra. Le primesc gi eu : ma multumesc cu
zeama calda, restul 11 las in clipa cand tiganugul

www.dacoromanica.ro
88 PETRU GROZA

care ne servegte cu o lingura mare, igi intrerupe

brusc ocupatia, pentru a apasa cu degetul mainii
stangi, pe o nara a nasului.
La reintoarcerea caruciorului, ugile se deschid
din nou, pentru a restitui farfuriile gi lingurile,
ocazie de a ne vedea din nou vecinii. La a treia
uga, se ivegte o fata slabk panda, nerasa, de Chris-
tos suferind, cu parul valvoiu; e tanarul meu
prieten, profesorul Gheorghe .Micle. Apoi, la o
alta uga, cu o mana in buzunar, in camagi gi.
sweater" rogu, cu priviri gi atitudine darza, voinic,
Miron Belea, fruntagul gi tovaragul de lupte darze,
in cadrele Frontului Plugarilor din Ardeal. Cear-
canele din jurul ochilor tradeaza torturile pe care
a trebuit sä le indure, iar fata, rumenita alta data
de vantul de pe brazda, e acum ca de ceara.
Privirile ni se incrucigeaza o secunda, apoi
ugile celulelor ne inghit pe fiecare cu gandurile
lui, imbarbatate de aceastä intalnire gi vecinatate...
Un schimb de cuvinte intre noi, pare, la inceput,
imposibil. Supravegherea noastra este exceptional
de strictä, neobignuita chiar gi in acest sector
secret", unde in primele ceasuri nimeni nu ne
raspundea la vreo intrebare, nici gardienii, nici
soldatii postati la uga celulelor noastre zavorite

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 89

A trebuit sa treaca timp, pentru a ne da seama

unde ne aflam.
Malmaison" ne-a lamurit mai tarziu unul,
cu glas potolit, privind mai intaiu, banuitor, in
jurul lui.
Odata limbile deslegate, conversatiile devin mai
dese, chiar prin ochiul din u§a, iar lamuririle mai
complete. Aflu, bunaoara, cä intre mine §i celula
lui Miron, avem un agent de observatie, cainuflat
in detinut deci, atentiune!...
Seara coboari §1 imi dau seama ca ceea ce ma
nelini§tea a devenit o dureroasa realitate : nu ne
este admisi o cat de mica plimbare. Setea de aer
§1 lumina ne cople§e§te, indata ce descoperim
aceasta neomenoasa restrictiune.
Dezolat, ma intind pe patul de fier. Refuz ciorba
de cartofi ce mi se ofera din caldarea plimbati
din nou pe la noi.

www.dacoromanica.ro
 VLADESCU RACOASA
fi
MIRON BELEA
30 Decemvrie 1943

In spalator, mi se spune ea Miron Be lea §i alti

prieteni au fost du§i in miez de noapte la Bucu-
re§ti, pentru cercetare. Aceste cercetari nocturne,
combinate cu trecerea clientilor prin camera de
tortura, au faima lor bine stabilita. Ma gandesc
cu inima strinsa, la suferintele acestui taran de
cremene. Cunoscandu-1, nu §tiu daci umilinta nu
provoaci in el o revolta sufleteasca mai mare
decfit durerea trupeasca, pe care o resimte de pe
urma biciuirilor. Dimineata, a fost adus inapoi in
celula §i acum zace acolo.
In locul lui apare, insa, inalt, svelt, cu parul
argintiu §i privire semeata, profesorul conferentiar
la Universitatea din Bucure§ti, Vladescu-Racoasa.
Intalnirea cu el, aici, dupa un timp indelungat,
pecetlue§te apropierea sufleteasca care se stabilise

www.dacoromanica.ro
92 PETRU GROZA

intre noi mai de mult ; urmarisem cu atentie acti-

vitatea acestui intelectual de rasa, pe drumul
spinos al luptei pentru o mai dreapta ordine
socialà.
Apropiindu-se de robinetul unde ma spal, Vla-
descu-Racoasa imi spune printre dinti, mascandu-
se cu §tergarul, ea a fost maltratat §1 el in aceasta
noapte §i ca sunt ridicati in fiecare noapte, pentru
a fi trecuti prin furcile caudine.
Ne strangern pe furi§ mainile §1 plecam spre
§irul lung de celule, care adapostesc o pleiada de
protagoni§ti ai frarnantarilor sociale. Luptatori
contra intunerecului, ei poarta in suflet credinta
intr'un viitor mai bun al omenirii, rastignita acum
pe crucea unui macel uria§.
Ii cunosc: nici temnita, nici lapidarea, nici no-
roiul cu care au fost impro§cati §i de care vor mai
fi Inca, nu-i vor indeparta de lupta lor. Calitatea
lor va bate cantitatea ignorantilor, molegiti de
binefacerile conjuncturii de razboiu §i ale capita-
lismului decadent.

www.dacoromanica.ro
 0 RAZA
31 Decemvrie 1943

Intunerecul, care stapinegte, ziva gi noaptea, ce-

lula, devine o permanenta apasare, incercandu-mi
din plin rabdarea. Ingerul salvator se ivegte, in
sfargit, sub infatigarea unui istet mecanic al inchi-
sorii. Sub pretextul unei reparatiuni, patrunde in
celula. In privirea gi atitudinea lui, citesc prietenie.
Cu un gest indemanatic, scoate de sub haina o sarmä
gi un mic bec electric, le fixeaza pe perete deasupra
patului de jos, apoi iese in coridor gi face legatura
cu o conducti electrici principala. Soldatul intoarce
spatele, iar gardianul (de nevazut pada acum) apare
abia and treaba e bine terminata, pentru a in-
chide uga, dupa ce mecanicul imi arunca un zambet
de satisfactie, iar eu raspund cu o privire de calda
recunogtintä. Bunele sentirnente ale celor mici se
manifesta 'in continuare gi par a se organiza. Ma

www.dacoromanica.ro
94 PETRU GROZA

arunc cu sete asupra hfirtiei vfirita in celula impreuna

cu tocul de scris, de unul din cei mici. De acum
incolo, ma regasesc pe deplin cu tot ce ma preo-
cupa. Valul de enduri se revarsa pe nisipul alb
al hfirtiei.
Am ajuns aici, sub lacat, fiindca dincolo de li-
mitele intereselor personale, pe care unii dintre noi
le gtim de mult la adapost in preocupirile gi
gindirea noastra, troneaza grija zilei de maine,
and mgcelul sAngeros va inceta, and pacea va
izbucni". In acel moment, anarhicul nu va putea
fi stapinit deat de o conceptie calauzitoare a rea-
litätilor fundamental schimbate, o noua ideologie,
in perfecta concordanta cu comandamentul acelui
moment. 0 ideologie, care nu va trebui sa impie-
dece cursul normal al prefacerilor, oriat de du-
reroasa ar fi pentru beneficiarii zilei de ieri des-
partirea de avantajele consacrate prin traditii gi
rapacitate.
Cei patru pereti ai celulei izoleaza de lumea
emotiilor banale gi a preocuparilor marunte din-
afara, oferind un cadru ideal pentru contemplari
temeinice. Izolarea gi retragerea in pustiul acestei
celule ofera distante gi perspective considerabile
in domeniul Ondirii.
Retragerea in pustiu a profetilor gi a schimni-

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 45

cilor, inainte de a pa§i pe drumul indrumarii po-

poarelor, nu a fost o simpla intamplare. Ea se
datora necesitAtii de a avea perspectiva cuvenita,
lark' de care nu s'ar fi putut ridica nici &And la
inaltimea misiunii lor, ci ar fi gandit §i faptuit
sub imboldul incidentelor de toate zilele, compo-
nente ale marelui ansamblu, care se nume§te cadru
istoric.
Cred cA, (oricat de redus ar fi rostul pastrat
fiecAruia dintre noi) gustand din izvorul marei
revelatii ce se nume§te retragere in pustiu, gandu-
rile noastre se otelesc, seva vietii ni se improspa-
teaza Ne alegem din toate acestea cu o judecatA
clara, cu o vointa tare, pentru a reintra pe arena
framantatA a vietii, reinnoiti suflete§te...
Azi este ajunul Anului Nou.
Dispare un an, dar gAndul innoirii face sa dis-
pall riostalgia apusului. Privirea se intoarce dela
trecut spre viitor, inainte. Anul nou se desemneazà,
tocrnai la lumina realitatilor mari §i mici din jurul
nostru, ca aducAtor de cardinale desnodäminte, de
nebanuite schimbari in toata structura noastra in-
terna §i externa.
Pragul noului an pe care il trecem, cred ca va
marca o piatrA de hotar in istoria omenirii, intre
o lume care a fost, cu specificul ei economic, social,

www.dacoromanica.ro
96 PETRU GROZA

§i politic,§i intre lumea noua de care se vorbe§te

atat. Pe urma apusului, rasaritul. Zorile acestui
rasirit patrund in unde puternice peste acest prag.
Ziva trece, ocupata de aceste reflectii asupra
noului an.
Noaptea s'a lasat de-abinelea ; ma intind pe sal-
teaua de paie. Undeva, se canta,.. Prin peretii subtiri
trece o dulce melodie. Imi dau seama: sunt Polo-
nezii din coridorul din fatä. Melodiile devin tot
mai vesele, intrerupte de voio§ia galägioasa §i uralele
care semnaleaza clipa festiva : ora 12 a noptii
Anului Nou.
Copiii soarelui saluta räsaritul noului an. 0
§oapta strabate printre gratiile dela capaldiul pa-
tului de sus : ma aud chemat. 0 mina patrunde pe
langa geamul deschis, printre gratii, imbiindu-ma
cu tin pahar de §ampanie. Mi 1-a trimis inginerul
Rica Georgescu §i Polonezii care, profitfind de
destinderea disciplinara a acestei nopti, careia nu-i
rezista nici inspectorii, nici gardieniis'au asociat
§i-mi trimit, ast fel, o urare de an nou fericit.
Golesc paharul, facând singur urarea : Pentru un
mai fericit an al umanitätii §i dreptatii!".
In zori, adorm.
Ma treze§te, insa, sgomotul lacatului dela u§a.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 97

Sosirea noului an se materializeazà, la Malmaison,

brusc §i nea§teptat : e gardianul 1
La multi ani, domnule ministru 1"
E insu§i anul 1944, legänfindu-se Pe cele douä
picioare ale gardianului.

www.dacoromanica.ro
 LESPEDEA
2 Ianuarie 1944

Duminecg. Ziva siestelor de altg,datg. Imi tre-

bue rnultg hotgrire, pentru a alunga amintirile
luminoaselor dumineci §i zile de sgrbgtori de altg
datg, cu lini§tea diminetilor, fgrg grijile mgrunte
ale programului de lucru, intreruptg numai din
and in and de danggtul clopotelor dela bisericg.
De o siptgrngnä, nu am vgzut nicio bucgticg
de cer. Preumblarea prin curte nu-i admisg. Singura
mi§care (celula fiind de 2 pe 3 pa§i §1 in bung
parte ocupatg de cele doug paturi la etaj §i de
masa) este drumul, dimineata, prin coridorul
ingust, la spglgtor §i cgteodatg la closetul comun,
insotit de gardianul ve§nic morocgnos, extenuat de
batgile neincetate in u§g ale arestatilor dornici de
a ie§i.
In decursul zilei, mi se dg altä celulg, cu up

www.dacoromanica.ro
100 PETRU GROZA

spre un coridor mai larg, mai luminos, iar drept

cadou pentru restul zilei de duminecg, vestea cg
voiu fi dus, in sfargit, pentru a fi audiat, maine
dimineatg la Ministerul de Interne. Lespedea ce mg
acopera pang la inngbugire gi mg apasg nemigcata
de o saptamang pare cg se urnegte putin... Atat
de:putin...:.gi totugi, vointa igi ia imediat sborul
spre orizontul imaginar al efortului facut de mine,
spre a rostogoli definitiv lespedea, pana la eliberarea
mea din aceasta groapg lipsita de maretie.
Sfantg, nepretuitg libertate, o slabg razg din
zorile tale oricat de indepartate, face, prin minu-
nata ei putere' de vrajä, ca tot iadul suferintelor,
toate umilintele, toate chinurile trupului gi sufle-
tului, sg capete inteo singurg clipi farmecul
jertfei aduse pe altarul tau.

www.dacoromanica.ro
 LA MINISTERUL DE INTERNE

3 Ianuarie 1944

Comisarii ma ridica pentru a ma prezenta, la

ora hotarita, ministrului de Interne. Paräsesc, pentru
prima data, dupa o noapte intunecata care a durat
o saptamana, pragul inchisorii militare. Poarta de
fier se deschide gi magina pornegte spre centrul
Bucuregtilor. Adus la inchisoare noaptea, de abia
acum vad cum arata adapostul nou gi pe dinafara.
Pare a fi fost grajdul sau cladirea economica a
unei cazirmi din vecini. Imi intorc repede pri-
virea dela ea gi respir puternic aerul ce patrunde
prin geamul deschis. E o zi senina de iarna, cu
un soare splendid. Sgornot de Capita la, tramvaie,
automobile, oameni, toti gi toate intr'o goana
nebuna. Multimea nu pare a inregistra nimic din
ceea ce se petrece la orizontul unui razboiu sin-
geros gi uriag, nimic din culisele acestei tragedii.

www.dacoromanica.ro
102 PETRU GROZA

i totugi, fiecare poarta in spinare, fara sa-gi dea

searna, povara unei particele din aceastä tragedie.
Putini, foarte putini, vor ramane poate neatingi
direct de marile realitati de azi, dar aproape
nimeni nu se va putea sustrage durerii de a vedea
atata lume suferind, ingrädirilor gi neajunsurilor
impuse de conditiile obiective ale vietii de azi.
Fiindca numai cei cu sufletul absent vor putea
hoinäri veseli prin cimitirul imens, cu miros de
mormant proaspat, prin noianul de ruine fume-
Oxide. Dar acegtia nu conteaza printre oameni .:
ei sunt morti de vii.
Magina stopeaza la treptele palatului Sturza.
Sunt dus mai intaiu in sala de gala, azi de
agteptare, bogat decorata cu sculpturi aurite, cu
tablouri. Dar, dupa scurt timp, sunt chemat in bi-
roul gefului de cabinet. Acesta, un colonel tacut,
imi ofera un scaun. Pe urmi se ageaza solemn,
la birou. Tacerea stapanegte, apasitor materiali-
zata, indelungat. Suntan numai doi, stain aproape
nemigcati, neavand a ne spune nimic. Ceasul alearga
inainte. La un moment dat, un ofiter aghiotant
anunta un nou sosit. Apare, cu pagi ugori, ca de
menuet, 'un preot galant, cu distinctii de inalt
grad ierarhic, reveranda gris, barba bine ingrijiti.
Radiaza bunistare gi multumire. Aflu, apoi, Ca a

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 103

fost Arhimandritul Galaction Gordun. A intrat

inainte rnea la ministru, a stat mult §i a ie§it tot
atfit de senin §1 multumit.
In sfar§it, sunt introdus. Ministrul. generalul
Popescu, e un om mic de statura, prevenitor §i
care-§i da silinta sa interpreteze cu bunavointa
lucrurile. Imi reaminte§te ea' a fost bun prieten
cu tatal meu, cu care petrecea vacantele la baile
din Ardeal.
Sunt, apoi, escortat §i depus din nou in celula
rnea din inchisoare.

www.dacoromanica.ro
 LUMEA DIN INCHISOARE
4 Ianuarie 1944
Zi färä evenimente. Abia se face lumina, and
gardianul descuie lacatul dela uga celulei, ducan-
du-ne pe rand la spalatorul comun. Dar suntem
treziti mult mai curand de bocanitul talpilor de
lemn ale gardienilor, de strigatele diferitilor func-
tionari pe culoare, de trantelile de ugi. Apar fetele
palide, aproape cadaverice, ale detinutilor, care nu
%rad cu saptamanile lumina cerului, nefiind lasati
niciodata la plimbare. Sunt in mare parte intelec-
tuali, amestecati cu grupa de patrioti polonezi de
care am amintit. Printre acegtia, se strecoara tipu-
rile celor instariti, (Evrei, Romani, etc.), arestati
pentru operatiuni valutare, contrabanda, etc. Acegtia
din urma par cei mai familiarizati cu pugcaria ;
apar la spalator in pijamale viu colorate, tratan-
du-ne cu multi atentie, gata mereu de a ne
servi, cu un sapun, un chibrit, un ceaiu. Cativa
prizonieri de razboiu rugi, inchigi pentru evadare
din lagar, soldati, ofiteri, tori in acelagi halat de
panza, curata celulele gi coridoarele, invartin-

www.dacoromanica.ro
106 PETRU GROZA

du-se in jurul nostru pentru a ne face mici servicii,

pe care noi ne silim sa le rasplatim prin tigari,
bani, de care ace§tia duc mare lipsa. Mai sunt §i
cativa ardeleni refugiati, dezertori din armata,
dintre care mi-am luat un camerist, pe Ion Tetea.
Apare §i un Secui indesat; Ii chiama Csibi. Imi
spune ca mama lui e Rot/fined'. A trecut granita
din secuime in mod clandestin, fugind de sentinta
instantei maghiare, care-I condamnase la 6 luni in-
chisoare pentru contrabanda sau negot negru cu
alimente. Imi spala cimentul din celulä, poves-
tindu-mi jalea dupa caminul parasit. Ma gandesc:
De ce o fi crezand ca e mai bine sa schimbi tern-
nita de acolo cu cea de aici?"... Pe deasupra, ii
vad stingandu-se de dorul nevestei; zambind in-
duio§at, imi arata mereu o fotografie : un exemplar
frumos de taranca chipe§a; langa ea, el, in cisme
cu multe creturi §i mustacioara rasucitä. Privesc
fotografia, apoi pe cel de-acum; pare a fi imba-
tranit in cfiteva saptamani.
Fiecare poarta in spinare sarcina unei tragedii.
Caminuri ci existence distruse, fatniIii parasite,
impra§tiate in lumea mare. Toti ascund in ei o
tragedie; dela simpaticul §i distinsul Polonez, §eful
echipei incarcerate, inginer §i mare proprietar,
pani la Ion Tetea.

www.dacoromanica.ro
 POVESTEA LUI ION TETEA

Iat5-1. Trece prin fata celulei uncle ma aflu. Ma

intreaba: Dori Si ceva?". Ii resin in fata masuSei
mele de scris gi-1 intreb, la randul meu, asupra
paSaniei lui. Cu setea necajitului, pe care, poate,
nu 1-a intrebat Inca nimeni daca-1 doare ceva,
omul lacrimeaza, respirà adfinc §111 incepe po-
vestea : Nascut in comuna Guga, pe valea Somegului,
unde gi-a trait o parte din viata de Saran sarac,
se casatori, mai apoi, in comuna Bugag din Satu-
Mare, unde 11 agteapta gi acum nevasta i doi copii.
Dupa verdictul dela Viena, autoritatile maghiare
1-au trimis in coloanele de munca. A fost tfirit
in dosul frontului, prin Rusia, in spre Finlanda,
transportat in vagoane de vite, eau hranit, sdren-
faros, a dezertat in stepa ruseasca. A fost prins,
pe jumatate mort de frig gi foame, de o patrula
italiang. Aflfind ca e Roman, 1-au dus la trupi,
uncle se aflau gi Germani. Acegtia, considerfindu-1,
la Inceput, spion, au facut pregitiri sa-1 impugte.
S'au rasgandit, Irma. Until i-a dat tin picior, dupa

www.dacoromanica.ro
108 PETRU GROZA

care 1-a alungat in directia unde se aflau trupele

romanegti. Dupa multe peripetii prin locdlitatile
rusegti (pe care le ingira cu uimitoare preciziune),
ajunse la una dintre unitatile romanegti. De aici,
incepu o noua faza a peripetiilor lui, 'Ana cand,
in sfargit, ii regasi unitatea, careia Ii apartinuse
inainte de cedarea Ardealului de Nord. Se prezenta,
dar se dadu de urma unui dosar care-1 califica
dezertor Inca de pe atunci. Epilogul era inchi-
soarea, unde ii agtepta, arestat, sentinta. Sdrentuit,
descult, bietul Titi, (aga II alintam) n'are deck
un gaud: sa-gi revada nevasta gi copiii. Un cuvant
de imbarbatare, pe care i-1 adresez, Ii insenineaza
fata. Imi spune ca i-am adus norocul aici in in-
chisoare, fiindca din bacgigul pe care i-1 dau gi
pe care il pastreaza, a adunat o suma, pe care
completata cu ceea ce incepe acum sa primeasca
gi dela altii mai cu spor o depune acum la
biroul administratiei. Este prima econoznie din
ultimii ani, de and a fost smuls de acasä, tine
la ea gi crede c5-i va acoperi odata cheltuielile
drumului spre casa.
Daca oiu scapa de gtreang" adaugi.
Bietul om igi inchipuie ca aceasta suma Ii va
dirija Destinul...
Si toti ceilalti, la fel.

www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL UNEI ZILE

Calzi §i prevenitori, Polonezii imi trimit, dimi-

neata, pe rand, cate o cafea sau ceaiu.
Ma pun, apoi, inviorat la treaba, fac ordine in
celula, intind patura, oranduesc cele cateva rufe
putinul inventar, piesele de toaletä. Uneori, desfac
patul de fier, scutur de praf §1 pornesc la yang-
toare de plo§nite, care nu lipsesc, conservandu-se
cu inc5patanare in numeroasele cuiburi.
Ni s'a ingaduit, acum, §i o mica plimbare prin
curtea ingusta.
Dupa preumblare, ua celulei se inchide din nou :
citirn s'a admis, in sfar§it, §i aceasta sau
scriem. Ne darn peste cap sa alungam uratul, care
ne pande§te diabolic din fiecare colt al celulei,
din fiecare
a, - sgarietura a peretelui ornamentat de
crinii ro§ii ai plo§nitelor. Ne ascundem durerea
pricinuita de suferinta celor de acasa ingrijorati
de soarta noastra, ne sugrumam revolta pornita din

www.dacoromanica.ro
110 PETRI' GROZA

convingerea di am fost täriti aici de pe drumul

larg al dragostei de oameni, pe care inaintam.
Pe coridoare, pagii masurati ai soldatilor de paza,
amestecati cu acei mai neregulati ai gardienilor,
care, striga: Nu mai bateti, domnilor" enervati
de neincetatele batai in uga ale arestatilor dornici
de a iegi afara",acesta este neurastenizantul acorn-
paniarnent al inarii ticeri din celula. Cu vremea,
nu mai inregistram acompaniamentul. Ramane nurnai
tacerea gi singuratatea. Doar cateodata tresarim:
plange un Rus, tipa o femeie. Sau se aud cuvintele
taioase, de cornanda aspra, ale gardienilor, care
anunta sosirea unui nou locatar in girul lung de
celule sau transportarea altuia spre locuri necu-
noscute...
In sfargit, un sgomot mai suportabil. Caruciorul
impins de bucatar, cu ciorba" de amiaza anunta
dejunul. Ugile se deschid pe rand. Apar fete palide,
cu maini intinse spre vas gi spre bucata de paine.
Pe urma, ceasurile de dupa amiaza, cu digestia
greoaie, amortita. Si vine seara. 0 seara cenugie,
ca zidul. Dintr'o celula nu prea departata, patrunde
tot mai clar, tot mai duios, un cantec cunoscut :
De ce mali dus de langa voi". Apoi, alte dulci,
vechi melodii, tagnite dintr'un suflet, care a co-
borit in adancimile proprii.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 111

A venit noaptea.
Pe coridoare, se aprind becurile electrice, pra-
fuite, mioape. Unii, care au primit hirtie §i cer-
neala, scriu.
La ora §apte, caruciorul cu cina apare. Acela§i
sgomot de roate de cauciuc §i scartaeli discrete.
Acelea§i fete palide la u§ile intredeschise, acelea§i
maini intinse, acela§i sgomot al vaselor de tinichea.
Mancarea calda ne invioreaza putin, numai mirosul
ei de ar dispare mai repede...
Pe urmi ? Pe urma nu mai e nimic de facut.
Ne pregatim de culcare. Ne aranj am patul : o saltea
foarte subtire cu paie tocite, prin care simtim
täria scandurii, o perinita umpluta" tot cu paie,
§1 un .01 uzat de culoarea pamantului, varit intr'un
fel de giulgiu galbuiu. Totulimbibat de mirosul
pu§cariei §i al trupurilor framantate de suferinte
ale antecesorilor mei. Aceste culori pamantii, jal-
nicul scartait al patului de fier toate oglindesc,
permanent §i necrutator, lumea durerilor §i a tris-
tetii, in care ne aflam.
Ma smulg din ghiarele gandurilor negre, care
incle§teaza pada la gatuire pe cei slabi §i, tola-
nindu-ma, deocamdata neimbracat, pe pat, caut sa
citesc, rasfoind pagini dupa pagini... In sfar§it, ma
desbrac, pentru tranta., cu somnul.

www.dacoromanica.ro
112 PETRU GROZA

Concentrandu-ma, printr'un efort de vointa, de

cele rnai multe ori reugesc si adorm. Ma trezesc
din cand in cand, pentru a-mi desmorti partea
trupului incremenita de apasarea patului tare. Ma
consolez atunci, gandindu-ma la fachiri. Urmeaza
trantelile de ugi, strigatele sau tipetele nocturne,
care semnaleaza sosiri sau plecari de locatari, in-
sotiti de oamenii politiei.
Pagii monotoni ai soldatilor de paza supravietuesc
acestor sgomote, oricat ar fi ele de infernale gi
asemenea tic-tac-ului unui ceasornic mare, ne ajuta
prin monotonia lor sà adormim din nou...
Urmeaza ceasurile marilor evadari pe aripile vi-
surilor, care nesocotind vigilenta paznicilorne
rapesc dincolo de zidurile celulei, in lumea noastra
de alta data, prin casele gi gradinile noastre.
... Sgomotul lacatului, descuiat, recheama brusc
sufletul, vagabond printre stele, la baza lui de
aterizare. Ce cruda plamideala a fiintei noastre
pamantegti !...
Si ziva incepe din nou. Inca una...

www.dacoromanica.ro
 INTROSPECTII
5 Ianuarie 1944
S'a admis sa ma plimb mai mult prin curtea in-
gusta, lunga, a inchisorii. Misor lungimea ei, fara
intrerupere. Privesc mereu dincolo de zid, spre
cerul innorat gi nu gäsesc un reazim fix. Doar
varful unei cazarme din apropiere, de care privirea
fuge plictisitä. Atunci, privesc in mine insumi
caleidoscopul alcatuit de atatea imagini ale tre-
cutului.
Un lung gir de tablouri cunoscute. Vad cetatea
Devei, cu ruinele ei pitoregti, cu zidurile pe care
le urcam zilnic, pentru ca din varful lor sa-mi
rotesc privirea asupra Retezatului, Parangului,
Carjei, Mandrei, asupra Muntilor Apuseni, de
care ne desparte Muregul, gerpuind la poalele
cetatii. In departare, muntele Mina cu targul lui
de fete, iar aproape de tot, Decebalul, unde legenda
a ingropat pe regele stramogilor. Agezat in centrul
acestui uriag decor cu varfuri inzapezite, sub al-
8

www.dacoromanica.ro
114 PETRU GROZA

bastrul adanc al cerului, este Deva, aga cum am

vazut-o in ultima plimbare, inainte de a fi adus aici.
Mai vad jos la poalele cetatii, casa mea, iar alaturi,
cazarma mare a granicerilor. In cealalta parte,
Tribunalul cu inchisorile lui. Cazarma gi temnita...
iata zodiile zilelor pe care le traim. Imi revine
gandul care ma preocupa mereu la vederea lor. 0
lume intreagi este intinsa 'Ana la refuz in aceste
uriage paturi ale lui Procust.
Cazarmi gi inchisoare... Vecinatatea se repeta gi
aici, numai punctul de unde le privesc s'a schimbat.
Intrerup plimbarea gi intru in celula pentru a da
gandurilor cenugii un adapost mai potrivit.
In timpul preumblarii prin curtea inchisorii,
poarta de fier se deschide pentru a primi vizitatori.
Cativa dintre acegtia se indreapta spre mine, pri-
vindu-ma mirati. Iat-o pe Marilina, sotia lui Sever
Bocu, fost luptator gi publicist din epoca natio-
nalismului nostru romantic, cand ne framanta dorul
de a ne uni cu fratii de peste Carpati, fost mi-
nistru al Banatului. A venit impreuna cu fiica ei,
sotia inginerului Rica Georgescu, mama a doi co-
pilagi, care o insotesc.
Rica Georgescu implinegte 32 luni de cand se
afla in aceasta inchisoare, banuit de spionaj in
favoarea Englezilor, dar nejudecat. Familiarizat cu

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 115

inchisoarea, el este decanul" ei, radiind optimism

§i stapinire de sine. Il vgd, deocamdati, dela dis-
tantl Apreciez buna lui dispozitie, dupsi cum il
deplang pe celälalt inginer, Mircea, coleg al lui
Georgescu, (in serviciul concernului englez de
petrol din Prahova, inainte de a se declara razboiu
Angliei). Il depling fiindci fizicul lui robust
poarti sernnele unei oboseli suflete§ti, urmele unei
scAderi ingrijoratoare a puterii de rezistentä.

www.dacoromanica.ro
 ZIUA POLONEZILOR
6 Ianuarie 1944
Incep sa-i cunosc din ce in ce mai bine. Unul
din vecinii mei de celuli, fost secretar permanent
al lui Titulescu, Saga Roman, imi spune la plim-
bare : Si vezi... and se'ritalnesc cativa Polonezi,
n'agteapta mult : se organizeaza, apoi se cearta".
Prin aceastä prisma a prezentirii acute de Saga
Roman, ii privesc dela inceput banuitor. Dar, ca
totdeauna aproape, dictoanele cu pretentii de va-
loare generala, se prabugesc in fata cazurilor con-.
crete : constat ca aceasta colonie mica de Polonezi
s'a constituit intr'o colectivitate, care traiegte or-
ganic, realitate in fata careia micile di ferentieri
individuale trec aproape neobservate.
Ii cercetez pe rand.
Inginerul Bogislav Horodinszky, din Piadiki
langi Kolomea, fost ofiter de cavalerie in armata

www.dacoromanica.ro
118 PETRU GROZA

austriaca, mogier, e geful recunoscut al grupului.

Ina lt, suplu, degi are aproape 60 ani, dirigu-
egte senin toata gospodaria colectivului, netezegte
diferentierile interne, infatigeaza adrninistratiei in-
chisorii doleantele, cu un cuvfint carmuegte cu
parinteasca grija gi autoritate, luntrea pe care
acegti fii naufragiati ai Poloniei de ieri cauta sa
ajunga din nou la limanul Patriei gi fericirii de
odinioara. Acest om minunat fgi mai gasegte, cu
toate acestea, timp gi tarie de a se instrui dupa
un orar precis, luand dela un invatator consangean,
originar din Bucovina, ore de limba romfina, pe
care, in cele gase luni de and e inchis, gi-a in-
sugit-o intr'o masura uimitoare. Nimic nu s'a
prabugit in acest om. A rezistat furtunilor ase-
menea arborelui cu radacini adanci.
A cincia zi dupa ce se cisatorise, a sunat mo-
bilizarea din 1912. A plecat pe front. Apoi, in 1914,
din nou in linia intaia. Prizonier trei ani, revine
dupa aceea in Po Ionia, la mogia lui, unde-gi reface
gospodaria. Si trambita mobilizarii sunk' din nou.
Iaräi pe front : impotriva Germaniei. Urmeaza
neasemuita catastro fa a prabugirii Poloniei.
Epilog : conacul stramogesc ramfine pustiu, fa-
milia, dupa pribegii de ani de zile, ajunge la Cairo,
iar fiul pleaci spre Siria...

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 119

Se spune ca, dupa refugiu, a instalat un post

clandestin de radio-emisiune, transmitand material
de informatiune gi instructiuni gi facand legatura
intre Po Ionia ocupata de germani gi intre guvernul
polon emigrat la Londra. Angajat ca inginer agronom
la mogia unui boier roman de langa Bucuregti,
unde muncea cu harnicie in cursul zilei, noaptea
transmitea mesajele, cu ajutorul unei echipe, de
polonezi refugiati gi din Bucovina, curieri, tele-
grafigti, etc. Aceasta, 'Ana la descoperirea lor de
catre organele Sigurantei rornano-germane.
Polonezul nu spune un cuvant despre toate
acestea, dar zidurile celulei au urechi...
Fiica lui s'a inrolat In cadrele feminine ale ar-
matei poloneze ; se afla acum in Egipt, unde, prin
munca ei voluntara, aduce o contributie la enormul
efort al unui popor in exil, care n'are decat un
vis: sä1i redobandeasca patria pierduti, cuiburile
parasite.
Blond, simpatic, cu silueta sveltä, tanarul dascal
din Vägcauti (Bucovina), Mirislov Javorowsky,
n'a refuzat nici el colaborarea riscata pe linia
activarii ilegale. Da zilnic lectii de limba romana
gefului gruparii, citegte gi scrie neobosit.
Rasfoiesc prin cartile gi scrisorile lui ; remarc
reala sa aplicatie in domeniul filosofiei moderne.

www.dacoromanica.ro
120 PETRU GROZA

Vorbirn, intre altele, despre teoria reflexului con-

ditionat (desvoltata de fiziologul sovietic Pavlov).
Se §tie ca reactiunea fiziologici sau psihica se
produce prin asociere, in urma unui excitant oare-
care. In mod normal, reactiunea este determinati
de un excitant adevarat, imediat. Arata unui caine
o bucata de came: imaginea carnii va determina
producerea de saliva §1 secretiuni in stomac. Acorn-
paniaza, apoi, aceasta operatie cu o muzica, prin
lovirea, de piklä, a unui metal sonor ; vei constata
ca simturile animalului reactioneaza la fel §i nurnai
la auzul sunetului, fari a mai fi nevoie sa-i arati
carnea. Tot astfel, o emotie produsa anormal, in
viata de toate zilele, de catre un anumit excitant,
o putem declan§a §i printr'un alt excitant un
surogat i-a§ zice presupunand, fire§te, asocierea
prealabila intre excitantuI firesc §1 cel ales la expe-
rimentare.
Prin prisma acestei teorii, poate fi explicata
aparitia atator surogate de cea mai detestabila
provenienta: national - socialismul, legionarismul,
etc., ersatz"-uri care au cautat zadarnic sä in-
locuiasci uria§a realitate a socialismului: adeva-
rata paine §1 carne a umanitatii.
Tot din grupul polonez, se desprinde tanarul

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 121

avocat Wilhelm Tulaczko, originar din Po Ionia

stApAniti de Austria.
S'a prip4it acum cativa ani la Câmpeni, in Tara
Motilor, unde a continuat si faci. advocaturg. A
fost implicat imi spune firà temeiu, in ac-
tiunea consAngenilor lui §1 smuls din noul cgmin
care se injgheba bini§or. Induri, insä, §1 impàrti-
§e§te fill cartire soarta lor, visAnd si se reintoarci
in Tara Motilor, pe care i-a indrägit, cu a cgror
saracie s'a familiarizat §i pentru care si-a adaptat
§i tariful avocatial, cum afirmi cu cildurA pând
la gratuitate.
Simt o u§oará remu§care [-cä nu am inceput cu
acela dintre polonezi, care cel dintAi a facut
tin pas de calda apropiere spre mine: Sigismund
Porst.
Originar din Bucovina, voinic, de virstä mij-
locie, mecanic-§ofer, avea panä ieri un autobuz
propriu, la Constanta. Implicat §1 el in organizatia
radio-difuzionistä a patriotilor poloni, il v5d
mereu la treabi. Observd lipsurile fieciruia, gos-
podäre§te, cu dragoste. Abia trecusem pragul tem-
nitei, §1 mana lui nev5zuta a bätut la up, care se
zAvorea in urma rnea.
Un ceaiu cu cozonac a apärut, ca din pamant sau
ca 'n pove§tile din O mie §i una de nopti". Apoi,

www.dacoromanica.ro
122 PETRU GROZA

in alte zile, cafea, paine albä. Totul cu discretie,

aproape pe neobservate. In sfargit, admitandu-se
plimbarea, 1-am intalnit, fata in fata, pe acest bine-
facator, cu care am ramas gi vom ramane buni
prieteni. I-am cunoscut, dupa aceea, gi familia,
care il vizita; in mijlocul ei, parea gi ,mai mult
un om intreg.
Mai este aici gi Alexandru Reliczky, de varstä
mijlocie, custode al muzeului national din Lemberg.
Omul face toate aprovizionärile gi cumpäraturile
pentru grupa polonezilor, strecurandu-se din zori
pana 'n noapte, neobosit, fara sgomot, printre noi.
$i mai sunt i altii: industriagi, mecanici, arun-
cati aici de acelagi destin al Poloniei sugrumate.
Intre ei, doua flori decorative ale grupului:
Mira gi Litka.
Mira intruchipeaza gratia gi felul de a fi al
femeii poloneze, dupa modelul clasic : blondi, fru-
moasa, din familie de boieri cu vaste domenii, pe
buze cu un vegnic zambet catifelat, e logodnica
unui ofiter polonez, azi inrolat pe alte meleaguri.
Litka (mama ei e poloneza, iar tatal armean) este
o bruni, cu priviri energice. Este, de asemenea,
vlastarul unei familii de mari proprietari.
0 privesc. Din and in and, igi scutura, cu o
migcare a capului, parul negru, sälbatic. Ochii ei

www.dacoromanica.ro
 PETRU GROZA 123

tradeaza energii nebanuite. i-au avut gi ele, pe

semne, rostul lor in activitatea polonezilor.
Deferenta Polonezilor fati de cele doua fete
este constanta. In timp ce ele stau inactive, tolä-
nite mereu pe paturile lor, fumand gi citind in-
tr'una nu se ridica din pat decat la amiaza,
fiind servite cu mancare, etc., de catre barbati,
acegtia robotesc de colo-colo.
Spre seara, stain de vorba la lumina becului din
celula lor. Fete le trec ugor peste toate tragediile
neamului gi familiilor lor. Si fie fatalitatea ridi-
cata la doctrina, prin suferintele de veacuri ale
acestui popor, vegnic sangerand din ranile din-
launtru gi dinafara ? Sau mistica sufletului slay?
Nu gtiu daca fetele noastre ar suporta gi privi
astfel atatea prabugiri, cu caminuri spulberate
intr'o singura clipa, parinti gi frati ucigi sau pri-
begind prin toate colturile lumii...
Spre seal* prietenul meu inginerul Horodinszky
geful grupei, ma invita la o mica gustare poloneza,
in vederea sarbatorii lor de azi Drei Könige"
(Trzei Krolowie), cum ar fi la noi Ziva Crucii".
Li s'a perrnis celebrarea ei inteo camera de cer-
cetare. Odata impreuna, se creeaza o atmosfera de
praznic, dar gi de dureri gi dorinti, sufletele igi
iau sborul spre cei dragi - apoi revin gi se aliniaza

www.dacoromanica.ro
124 PETRU GROZA

unui singur gand, care trece ca un fluid nevazut

prin toate fibrele noastre, inchegandu-se inteo
fierbinte dorinta: libertate! Libertatea de a trai
pagnic pe acest pamant, de a te bucura de frumu-
setile gi binefacerile lui, de a vedea mereu cerul,
cu soarele lui, cu noptile lui instelate, de a te
bucura de fericirea familiara, de caldura focului
din vatra, in aceste sarbatori ale iernii. ,

Incet, neobservat, sub surdina disciplinei de

inchisoare, dorinta se materializeaza inteo melodie,
un cantec minunat care aduna intr'un cor pe toti
Polonezii. Armonios, din toate strunele inimilor
lovite, dar dornice sa traiasca, melodia ne ridick
ne'nfioara, ne patrunde pana'n miduva.
Na sojenka jakto dadnik", e cantecul celui
chemat sa cada pe campul de onoare, pentru gloria
de apoi...

www.dacoromanica.ro
 UN COPIL IN INCHISOARE
7 lanuarie 1944.

In celula de algturi, noi locatari. 0 mama tfi-

nära, sotia unui avocat din Cerniuti dupfi cfite
se spune, gi tatal se afla pe aici, intr'o celula din
dos, cu un copilag de 4-5 ani, rasfatat gi precoce.
Are libertatea de a alerga cu o tricicleti de-a-lungul
coridoarelor, angajand in discutii pe toti trecätorii,
iar tipetele gi surAsul lui contrasteazä cu impreju-
rimea lugubri. Cfiteodata, cfind anchetatorul apare
la uga celulei, inclegtând cu intrebäri pe mama
arestata, copilagul amutegte, igi paräsegte jocul
lipindu-se de mama lui, plangand alAturi de ea.
Suspinele acestui trist duet, acestor inimi care-gi
apartin, patrund prin zid in celula mea, furandu-mi
gfindul gi purtindu-1 de-alungul gi latul pAinfintului
innegrit de suferintele miilor de copii, atingi din
fragedi copilArie, de aripile unui tragic destin.

www.dacoromanica.ro
126 PETRU GROZA

Acest martiraj inainte de vreme, lasa-va, oare, urme

in sufletele lor nevinovate? Germenele sadit atat
de curand in aceste suflete de copii, fi-va el al
inclinarii spre relele pricinuite de catre generatiile
noastre, sau va fi al unei reveniri la sentimente
mai bune, mai umane §1 la stradania de a face ca
urma§ii lor sa nu mai indure astfel de suferinti?
Uitam adeseori ca suntem parinti §1 ca purtam
marea raspundere a destinului copiilor no§tri. In-
stincte atavice, porniri salbatice, umbresc adeseori
acest admirabil sentiment. El constitue insa un
incomparabil instrument de franare a pornirilor
noastre, fail el lunecam pe primejdioase pante
/Ana in adancimile urilor §i vrajma§iilor, rifuelilor
sangeroase §i exterminarilor reciproce, de dimensiu-
nile celor de azi.
Am uitat noi cu totul de copiii no§tri? Sau, prin
ve§nica lege a contradictiilor, suntem sortiti sa le
facein cel mai mare rau pentru ca ei sa simta
nenorocirea pana la maduva §1 sa faca totul, ca sa
elimine asemenea nenorociri.

www.dacoromanica.ro
 LA ZAPADA
8 Ianuarie 1944
De dirnineata. Sunt primul in curte, cu hotari-
rea sa plec ultimul. Prin norii incarcati, strabat
pete de cer albastru. Imi adancesc ochii in ele,
parandu-mi ca s'a scurs un veac de cand nu le-am
mai vizut, cand apare in plink' stralucire, soarele.
Imi intind oasele; deschid larg plamanii; tin fata
mereu spre ele.
Arestatii, inviorati de culori §i lumina', pornesc
cu vioiciune la curatirea zapezii, luand lopeti pe
care le manuesc cu mai multa sau mai putina di-
bacie. Prin stangicia lor imi arata de departe ca
nu au mai avut nici cand in mana astfel de unelte,
ceea ce invesele§te pe ceilalti.
Dar buna dispozitie nu are dreptul si sala§luias-
ca pentru lunga vreme in lacagul celor izolati de
societate §1 lume. Ea s'a furi§at numai aci, pentru

www.dacoromanica.ro
128 PETRU GROZA

ca indata sä fie prinsä de guler gi alungata de

vocea stridentà a sentinelei, care comanda brusc :
.,Toata lumea imediat in celulal..."
Curtea s'a golit. Lopetile au ramas infipte in
gr6mezile de zapadâ, asemeni unor cruci cu bra-
tele pierdute.
Ugile celulelor se inchid in ordine, nimeni nu
le mai paräsegte gi tacerea se ageaza greoiu, din
nou, asupra intregii cladiri. Poate sunt agteptati
noi sositi care nu trebue vazuti ?
S'a inserat. Am intrat de-a binelea in noapte.
Dar celulele nu se deschid. Afara de una: a mea.
Un administrator prevenitor imi acorda aceasta fa-
voare. Ii multumesc ; apoi, mai tfirziu, o inchid eu
insumi : contrastul cu girul lung de ugi zavorite e
prea mare, iar eu ma simt, prea singur in girul
celor multi inchigi. Ma retrag, aga dar, in lumea lor.
Si mai increstez inca o linie pe rabojul zilelor
ce se scurg aici.

www.dacoromanica.ro
 CLOPOTELE
9 Ianuarie 1944.
Din nou dumineca. Undeva, dincolo de zidurile
inchisorii, clopotele cheama credinciogii la biserica.
Credinciogii? In singuratatea mea din celula, inchid
ochii gi-i vad acum pe toti acei care au trecut
ugile acestor biserici fastuoase (firegte numai in zile
de sarbatoare mare sau dumineca), gatiti gi cere-
moniogi.
Ii urmaresc, apoi, de and trec pragul sfant,
pentru a reveni in imperiul lor pamantesc, la laca-
gurile lor gi, de aici inainte, la preocuparile lor
profane.
Nu cred sä fie unul singur, care sa fi iegit mai
bun, mai iubitor de oameni, mai drept gi milostiv,
din läcagurile propovaduirii tuturor virtutilor, de-
cat era atunci cand a intrat. Mai mult, mi se pare
cä fiecare Ii cultiva, dupa aceasta, egoismele cu
mai mare avant, oarecum improspitat de gandul
cà a2dat gi Tatalui Ceresc ceea ce i se cuvine, depu-
nfinduli biletul de vizita dumineca gi schimbfindu-
gi dragostea de oameni in moneda marunta, pe care

www.dacoromanica.ro
130 PETRU GROZA

o arunca in palaria cergetorului dela up bisericii.

Hotarit, nesfargitul dangänit de clopote in decursul
veacurilor, propovaduirile de doua mii de ani de
pe amvoanele templelor chiar ale celui mai bland,
celui mai bun gi mai simplu dintre toti profeti
a sunat gi suna inainte in pustiu... Organizarea gi
exteriorizarea scaparatoare, dar stearpa, institutio-
nalizarea invataturii Aceluia, care a fost mai mult
cleat un om, in credinta obligatorie, ingraditi cu
legiuiri gi traditii de fina tesatura, a facut ca forma
sa devina fondul.
Concluzia se impune: cu cat forma devine mai
ampla, cu atat fondul se pierde mai mult.
Pe frontispiciul altarului bisericii mele stramo-
gegti din Bacia, sta scris: Iubiti-va unul pe altul,
dupa cum eu v'am iubit pre voi". Wad slovele ace-
stea, din celula mea gi masor distanta, astronomica
distanta dela acest indemn al Celui, care a fost
rastignit pentruca voia sa ne faca mai buni, la
tot ceea ce se petrece in jurul nostru, inlauntrul gi
inafara tarigoarei noastre, pe tot globul.
Va putea fi redusi aceasta distanta prin danga-
nit de clopote ? Nu cred... Sau, poate, numai al
tunci and clopotele bisericilor vor gasi ecouri i I

toate milioanele gi milioanele de clopote nevazute,

care sunt inimile oamenilor...

www.dacoromanica.ro
 STOMACUL SI IDEILE
10 lanuarie 1944

Stomacul ramane un tiran de neräpus. Toate e-

motiile gi preocupArile de ordin spiritual nu sunt
in stare sa-1 inlkure dela postul lui de comanda,
degi cfiteodata pare disparut in valurile unui sbu-
cium sufletesc, pentru ca sa reapara, dupA o amor-
tealA trecAtoare, mai pretentios deck inainte.
Trecfind pragul, la uga celulei, se ivegte Natalia
Bot, bucatareasa, o femeie in varstA, biata refu-
giatà din Oradea-Mare. StergAndu-gi lacrimile cu
coltul gortului, impresionatä. de gtirea prezentei
mele aici, ardeleanca igi manifesta cu duiogie du-
rerea de a ma vedea aici. I§i oferA cu insistenta
serviciile. Ii multumesc, fiindca inaltimea sa sto-
macul meu, era in aceste zile dat la fund, amutit,
pkfind la un moment dat ca nici nu mai exista.
I-am oferit un mic ajutor in bani, cu care aci nu

www.dacoromanica.ro
132 PRTRU GROZA

avearn ce face. A refuzat, sustinand ci e bine sala-

rizata, i cä de altfel are sprijin gi dela baiatul
ei, functionar la C.F.R., in Transnistria, precurn
gi dela un frate, preot refugiat la Arad.
S'a tinut zile de-a-randul de mine, cu cafea,
ceaiuri gi chiar gi cu un minunat cozonac proaspat.
Ea administreaza gi popota functionarilor, lavand
mugterii de searna gi intre detinuti gi am impresia
cA imi pastreaza de ici, de colo, ceea ce este mai
bun. Am inceput sg cedez, iar acurn, dupal dotra
saptamani, acest despot al organismului nostru igi
spune tot mai apasat cuvantul, aproape cu preten-
tulle de odinioara. ma tern sa n'ajung aci asemenea
unui animal pus la ingragare. Natalia Bota nu ma
slabegte...
Iata-mä gi azi, tolanit gi doborit, dupa o masa buna
(cu placinte) ; drept rezultat, acum and ma agez
la scris, ideile nu mai dau buzna ca deunazi, ci se
apropie cu pagi greoi, la nivel coborit, de bucatarie.
Ideile tulburatoare alearga departe de un stomac
plin. Hränite bine, bestiile se linigtesc i ele.
Ce cantec vechiu gi, totugi, nebigat in seama !
Pamantul e greu de produse, posibilitatile de a
intensifica gi distribui productia sunt nelimitate
azi totugi blesternul vegnic al neintelegerii, dina-
mizat de instincte salbatice, rastoarni orfinduirea

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 133

diving, umplfind peste mgsurg stomacurile celor

putini, gi lgsgnd goale pe ale celor multi.
Asemenea porcilor ce ngvglesc asupra välgului
care ar putea sg-i hrgneascg pe toti, rgsturnfindu-1
gi vgmfingnd, in definitiv, cu totii flgmfinzi,astfel
gi oamenii se incaieri sub ochii nogtri intr'un iureg
sangeros in jurul uriagului rezervor, din care s'ar
putea hrgni cu totii, distruggndu-l.
Fiindcg totul se petrece in jurul acestui rezervor
de bunuri pgmfintegti, oricare ar fi fost in decursul
istoriei gi ar fi gi azi lozincile. Omul, in por-
nirea lui egoista', stgpfinit de atavica, nergbdgtoarea
pornire de a-gi insugi aceste bunuri gi inzestrat
treptat cu pretentii de civilizatie, devine tot mai
inventiv in afigarea lozincilor care ii mascheazg
pornirea. El cauti cu viclenie struna pe care sg
poatg cfinta tu oricgt de putin talent pgtrunzfind
totugi in urechile nepretentioase ale noroadelor.
Plimbfindu-mg pe vremuri prin sglile muzeului
Cluny din Paris, m'am adfincit in contemplarea
frumoaselor trofee, care impodobesc peretii uneia
din aceste sail. Erau acolo, printre altele cen-
turile de castitate pe care vitejii cruciadelor le
aplicau sotiilor lor and plecau sa recucereasci
dela pggfini mormfintul sant dela Ierusalim. nil
indoiali, felul de a construi aceste centuri trädeazi

www.dacoromanica.ro
134 PETRU GROZA

o adevarata industrie, desvoltata ingenios, Oda la

arta. De ce? Pentru a obtine un maximum de
garantie intru pastrarea fidelitatii conjugale, 'Ana
la reintoarcerea sotului din acele razboaie care,
ca mai toate razboaiele, erau §1 ele sfinte...
Ce u§or a fost ca glasul antecelor religioase,
care subliniau lozinca sfanta, sa patrunda atAt de
adanc in urechile multumii. Multimea, istovita de
lipsurile stomacului, era indopata insi cu hrana
sufleteasca a obscurantismului medieval §1 a misti-
cismului cre§tin. Coarda era simpla; talentul ieftin.
Deci, potrivit pentru a determina pe bietul cetatean
sa-§i punk' sub lacat nevasta, zavorindu-i cu chei com-
plicate calea ispitei §1 parasind-o, sa plece la drum
lung, poate pe vecie... de dragul unei lozinci.
Fiindca, hotarit lucru, sfanta a fost numai lozinca
scopul adevarat era o rafuiala intre popoare
pentru deschiderea drurnului spre un pamant care
fagaduia noi bunatati stomacului lacom, fara Balla.
Lozincile se schinaba cu gradul de cultura, cu
educatia masselor conditionata de structuri econo-
mico-sociale, dar povestea ramine in fond aceea§i,
proportiile tragicului ei crescand in masura pro-
gresului tehnic. Cu lozinci sonore, dar cu scopuri
de substrat pur material, pe linia neintelegerii
omene§ti izvorita din sectorul animalic al fiintei

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 135

lui, tnilioane de oameni sunt jertfite inainte pe

altarul sangeros al razboiului. Noiane de morminte
inghit bratele lor muncitoare. Minunatele cuceriri
ale creerului ornenesc sunt salbaticite.
Pe dimensiuni uria§e §1 impreuna cu mijloacele
de productie §1 distribuire a produselor, ele
sunt sau distruse sau puse in serviciul distrugerii.
Valaul se rastoarna sub ochii no§tri: noi vom
rarnfine din nou flarnfinzi §i loviti de lipsuri.
Sa fie acesta un cerc vicios, de neschimbat, sta-
bilit de Ace la care a croit drumurile planetelor?
Omul care a parasit tovara§ia fiarelor facând
salturi enorme pe linia gandirii, fi-va el in stare
sa rupa §i acest cerc vicios, care-1 sugruma mereu,
ingradindu-1 necrutator? Va putea el din nou sa
evadeze?
Porniri catre descatugarea omeniriii din cercul
sAngeros, am desprins cu totii in decursul istoriei
§i desprindem §1 azi. Dar ele sunt atat de palide,
Inca. Intimidate de corul salbatic al razboinicilor,
au nevoie de mult timp §i multa incurajare,
pentru a putea strabate.
Generalul Lyautey, faimosul pacificator" al Ma-
rocului, in stradania lui de a intinde suprafata
productiva prin legarea nisipului african, s'a oprit
asupra unei tulpine tropice, care i se parea potri-

www.dacoromanica.ro
136 PETRU GROZA

vita plantatiei in acest scop. Cand autohtonul

maur, cunoscAtor, i-a spus : Dar, d-le general, pen-
tru ca aceasta planta sA creasci, trebue 400 de ani",
generalul a ráspuns : Atunci &A incepem plan-
tarea cu o zi mai de graba"...
Va trebui mult pada cand ideea pAcii intre
eameni gi popoare si pAtrunda in intunerecul lor
pitimag.
Si incepem cu o zi mai de graba incurajarea
acelora care o propaga.
Pamantul ne va hrAni pe toti. Aceasta mare
bucatareasa, natura-mama, este mereu la up celulei
noastre pamantegti, oferindu-ne toate bunAtAtile ei.
Odata mai bine hriniti, ideile care circuli in
sfere agitate sub imperiul stomacului gol, vor
cApAta un continut mai pagnic: mai putin tulburator.
Atingi intr'un fel sau altul, de acest uragan
deslantuit in jurul hambarului bunurilor pamantegti,
smulgi dela vetrele noastre distruse azi sau
amenintate maine, apäsati de marele gaud al ne-
cunoscutulni spre care suntem impingi cat vom
mai stirui oare pe drumurile ignorantei, lagititii
gi urii?

www.dacoromanica.ro
 REVEDERI NEASTEPTATE

II Ianuarie 1944
Comisarul Sigurantei Statului ma duce din
nou la Ministrul de interne, generalul Popescu,
care vrea sa-mi vorbeasca. Revad somptuosul palat
al Cantacuzinilor. In sala de gala, un grup de
generali gi civili, in vie conversatie. La intrarea
mea, insotit fiind de un comisar, grupul amutegte.
Sunt la curent cu situatia mea gi surpringi &à
apar aici le trebue o clipa de reculegere pentru
a-gi stabili conduita fata de mine, vechiu cunoscut
al lor.
Sesisez acest moment sufletesc gi ma agez inteun
fotoliu din jurul mesei mari, ca gi cum nu i-ag
fi vazut.
Este o adevarata revelatie, uneori, in aceste
schimbari de atitudine...
Fara emotii, fiindca am urcat gi cazut destul
de des pentru a lua lucrurile aga cum sunt, imi

www.dacoromanica.ro
138 PETRU GROZA

fixez privirea asupra frescelor din tavan, peste

capetele lor. Dupa o tacere, generalul ardelean
Banciu, prieten gi camarad de lupta in revolutia
noastra din toamna anului 1918, se desprinde din
grup, rupand barajul pe care functia lui de acum
prefect al Aradului 1-a ridicat intre noi.
Omul se desgheata, pagind spre mine, poate sub
caldura amintirilor noastre comune din trecutul
framantat al Unirii Ardealului cu Vechiul Regat.
Rosturile noastre amandoi le implineam cu
elan tineresc, pe atunci, and ne riscam viata in
nerabdarea noastra de-a fi un ceas mai de vreme
impreunä cu fratii gi de a infrange toate obstacolele
din drumul spre Bucuregti, unde, odata, rasarea
soarele pentru toti Romanii din Ardeal. Bucuregtii
ne adapostesc acum in conditiuni schimbate. Ge-
neralul, in privirea gi vibrarea vocii lui, tradeazi
acelagi gand asupra schimbarii vremurilor, care
poarta in pantecele lor germenii furtunii, smulgand
din radacini arbori vechi, daramand lucruri care
numai ieri, pareau agezate pe vecie, semanand sa-
manta celor noi, nelinigtitor de necunoscute. Obli-
gatia functiei gi interesul propriu momentan ii
franeazi gandul gi-i coboara vocea, dar ne intelegem
reciproc: Poate incurajat de gestul lui, se apropie
gi vegnicul secretar gi inspector general al admi.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 139

nistratiei romfine, maramuraganul Dr. Hodor, corn-

pletand conversatia, exprimand aceleagi ingrijorari
pentru ziva de maine gi reoglindind, comprimat,
sentimentul de raspundere fata de marile gregeli
care igi dau roadele din belgug...
Grupul nostru eram trei ardeleni din generatia
intregirii se descompune cand geful de cabinet ma
invitA in cabinetul ministrului. Acesta, ca gi la
intfilnirea din siptamfina trecuta, manifesta multa
bunavointa gi imi comunica rezultatul conversatiei
ce a avut asupra cazului meu, cu maregalul" Ion
Antonescu.
Realitatile pe planul intern gi cel extern ope-
reaza navalnic in sensul unui desnodamfint in
situatia noastra, indeosebi a grupei de intelectuali
romani, de care ma simt atat de legat. Personal
ma voiu salva, poate, de sub tavalugul care ne
ameninta cu strivirea. Acegti talentati tineri, savanti
rasariti pe meleagurile Somegului, din plugari gi
dascali onegti, apoi insugi plugarul cel mai de-
stoinic de pe valea Muregului, ajuns gi el alAturi
de aceastä echipa de intelectuali, sub apAsarea
aceluiagi tavAlug imi sunt insa de zece ani
incoace mult prea apropiati, pentru ca gandul
scAparii mele eventuale sa mai coboare o razi de
bucurie in celula unde sunt readus.

www.dacoromanica.ro
 ECONOMICUL SI SPIRITUALUL
12 lanuarie 1944
La plimbarea prin curtea inchisorii, citesc savan-
tului meu prieten, polonezul profesor Iavorowsky,
notele mele din 10 Ianuarie, asupra teoriei totul
in jurul stomacului". Povestea cu bucataxeasa la
ugsd il inveselegte; dar, apoi, scruteazi dedesubtul,
citegte din nou fiind perfect stapan pe limba roma-
neasci (intocmai ca gi pe cea germani, rusä
francezä, etc.), gi declarä cg orick de mascatä, de
acolo se desprinde conceptia materialismului istoric
de purA esentá.
Discutäm in contradictoriu. Pentru edificarea
mea proprie, ii retin aproape textual felul de a
corn bate conceptia rnaterialistä. Iati-1:
Degi importanta factorului economic a stoma-
cului nu poate fi contestati in desfägurarea marilor
eveniinente gi prefaceri, care conditioneazi progre-

www.dacoromanica.ro
142 PETRU GROZA

sul omenirii in decursul istoriei, totu§i reducerea

fenomenului de evolutie istorica §i sociala numai
la acest factor este fundamental gre§ita.
Probe le pentru aceasta sunt foarte u§or de
gasit, atat in cadrul individual, cat §i in cadrul
istoric. Alaturi de nevoia, de tendinta de a irnbu-
natati traiul material §1 adeseori mai presus de
ea, apar forte elementare ale sufletului omenesc,
care determina fapte uimitoare, cu mari consecinte.
Astfel, dorinta de afirmare (Geltungsdrang") este
tot atat de puternica ca §i nevoia de a manca. Ea
face pe micul burghez saii ia dela gura spre a
se imbraca luxos, pe marele proprietar sa-§i risi-
peasca averea in goana dupa onoruri, pe ofiter
sa-§i dea viata in acte de vitejie. Un astfel de
factor este credinta intr'un ideal, inteo valoare.
Nici ratiunea, nici interesul, n'au creeat asceza
fachirilor indieni sau a martirilor cre§tini murind
Cu miile, cu zfimbetul pe buze, in arenele romane.
Ce interes" (in sens materialist!) au avut cei
200.000 de copii plecati in cruciadi §1 600.000
cruciati, care au trecut prin chinurile cele mai
groaznice, &and dovadi de abnegatie §1 eroisni
supraornenesc, in dorul lor de a elibera sfantul
mormant. Oare nevoia a creeat legiunile lui Maho-
med, care a trasat frontierele imperiului semilunei

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 143

pe trei continente ? Ce folos" au urmarit miile de

revolutionari, care au preferat sa moara sub cnut,
deck sa devina slugi ale tarului ? Este adevarat
ca tritexesul material- exploateaza adeseori ideea,
credinta, dar aceasta di energia, dinamismul masselor
gi indivizilor, ea creeaza marile curente gi migcari
care sfarma gi cladesc.
Ce folos material urmaregti d-ta, cu situatia
d-tale materiala gi sociala, pe drumul care te-a
adus in aceasta inchisoare ?"
Argumentele lui Iavorowsky sunt argumentele
prin prisma carora se poate controla teoria proprie,
aceasta din urma iegind biruitoare.
Fortele elementare ale sufletului omenesc deter-
mina, e adevarat, fapte uimitoare. Dar ele nu hotarasc
desvoltarea societatii omenegti pe drumul cu etape
distincte al structurii economice, sociale gi politice.
Faptul ca sclavia a urmat comunei primitive, apoi
ca sistemul feudal a fost doborit de revolutia bur-
gheza, careia i-a urmat urmând sistemul burghezo-
capitalist al productiei gi distribuirii produselor,
nu se poate atribui vitejiei cuiva sau vreuneia din
figurile mari ale istoriei, dupa cum nu putea fi
inlaturat de acestea. Oamenii mari, cu forte sufle-
tegti exceptionale, dozati cu un curaj aproape
suprauman, au putut accelera sau intdrzia acest

www.dacoromanica.ro
144 PETRU GROZA

proces al desvoltirii structurale a societätii ome-

ne§ti§i tocmai aici rezidg criteriul valorii lor
istorice: dupi cum s'au gasit pe linia destinului
omenirii §i a poporului lor, sau au cAlcat alaturi,
intArziind procesul de desvoltare.
Prin prisma acestei judecgti asupra lucrurilor,
ele capata un nou continut, mai avansat decAt cel
vechiu, mentinfindu-ne deci pe drurnul ve§nicei
mi§cAri inainte, al progresului.
Chiar §i eroismul capatä alt continut, eroul fiind
definit prin criterii noi, mai inaintate.
Eroii de azi nu mai sunt cei de ieri. Arhanghelii
faind capetele balaurilor, vitejii in armurg, cu palo§e
§1 plato§e din Potopul" lui Sienkievicz, oricat de
romantici, au dispärut in negura legendelorfari
§anse de a mai reapare vreodatä.
Din contradictiile discutiei mele de azi cu Javo-
rowsky rezultá sinteza, care nicidecum nu neaga
importanta factorului subiectiv al fortelor suflete§ti
individuale in prefacerile care conditioneazi pro-
gresul omenirii, numai cä dä eroismului continutul
ski just : erou este omul in misura in care, cerce-
find realitätile, fenomenele vietii colective, in
interdependenta lor, le analizeazg, trage concluzii
care se impun obiectiv, prime§te aceste concluzii
§1 se adapteazg lor, chiar §i in cazul and ele se

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 145

contrazic sau darâma interesele lui particulare,

familiare sau de clasa.
In acest sens, in zilele noastre de mari prefaceri,
apare o noua pleiada de oameni, cu forte sufletegti
superioare, insufletiti de idealul de a accelera,
prin aportul lor superior, subiectiv, procesul de
desvoltare determinat de conditiile obiective.
*
Profesorul Iavorowsky, citindu-mi scrisul, il
analizeaza ca forma (se destäinue gi grafolog)
dindu-mi urmatoarea schita, drept caracterizare:
Fire dinamica, constructiva, preocupat mereu
de problemele zilei gi transformarea realitatilor
ambiante. Spirit de ordine gi logica severa. 0
congtiinta clara a scopului urmarit §i o perfectä
subordonare gi adaptare a activifatii, acestui scop.
Stie ce vrea. Igi considera faptele ca o consecinta
fireasca a incheierilor ratiunii, prezentfind pentru
ele motive logice §i evitind acel pentruci a§a
mi-a placut". De fapt, actiunile decurg dintr'un
fond afectiv puternic: grija pentru suferinta ome-
neasca. Un optimism care nu poate fi atins de
vicisitudinile vietii. Totugi, la sfArgitul operei,
simte adeseori o sensatie de desgust, de deceptie."
Trebue &à marturisesc ca, intre cele patru ziduri
ale inchisorii, schita grafologica a prieténului
10

www.dacoromanica.ro
146 PETRU GROZA

polonez provoaca o adiere de orgoliu care imi da

Inca odata gi prin prisma lui, justificarea exis-
tentei mele aci.
Seara tarziu, and gi disciplina motae pe cori-
dorul nostru, ma cerceteaza Javorowsky, insotit de
avocatul Tulatzko gi geful grupei, Horodinszky. Ii
nelinigtesc doua probleme: inaintarea armatei sovie-
tice in tara lor gi spre Bucovina, apoi svonul
CA vor fi mutati de aci, (unde s'au familiarizat cu
inchisoarea, avand rude gi multi compatrioti care
ii cerceteaza) in lagarul dela Targu-Jiu. Imi cer
sfatul. Ii pot eu ajuta?
Javorowsky are o mama batrana, sotia bolnava
gi copiii la granita .de Nord a Bucovinei. I s'a
refuzat un concediu de 2-3 :zile pentru a-i aduce
in interiorul tarii.
El, ca gi ceilalti, stau aci de 7 luni, nejudecati.
Toate cercetarile, chiar i infatigarile la Lemberg,
nu i-au adaugat nimic in sarcina. Se sbuciuma in
celula lui, total neputincios. Aceeagi este situatia
Polonezelor Mira gi Litka, cu gandul la familiile,
la parintii lor batrani, la fratii lor. Ele prang
neincetat. Atmosfera e grea de suferinti,-, al caror-
sfargit nu se prevede.

www.dacoromanica.ro
 UN DOMN BINE"
13 lanuarie 1944

Prin ochiul de control dela uga celulei, strabate,

pentru prima data dreaptä gi lucie o raza de
ware.
0 singura all de lumina, gi cati bezna fuge
-de eal
In haosul din jurul nostru, and va patrunde,
oare, prima raza?... Hotarit, ivirea ei va aduce verti-
ginos sfArgitul adâncului intunerec, ce stapfinegte
inca, nemilos, nemigcat.
Dragalagul oaspe de o clipa cedeaza, insa, repede,
locul altuia.
In celula, infra un domn necunoscut. Mi-I pre-
zinta, decanul" gi tovaragul de inchisoare, King"
Rica Georgescu. Se numegte Tuliu Goruneanu.
Ina lt, brun, cu mustata tunsa, vorbegte foarte cati-
felat ; pregedinte la Curtea de Apel din Timigoara,
-este acum magistrat militar, cu gradul de maior.
-

www.dacoromanica.ro
148 PETRU GROZA

Face servicii speciale la Pregedintia Consiliului

de minigtri gi vine din partea directorului Sigu-
rantei Statului, Cristescu. Are' toate insugirile
necesare unor astfel de insarcinari. Patrunde cu._
multi abilitate pe uga increderii, deschisä numai
pe jumatate. A'vizut gi mai vede pe Iuliu Maniu.
Se va reintoarce la Cristescu, azi, primul factor al,
regimului in acest sector.
Conversatia dureaza. Din ea, deduc o ugoara
tendintä, din partea celor care m'au izolat aci, de
a ameliora tratamentul. Ma lag sä intrevad chiar o-
eventuali eliberare a mea. Problema e complexa.
Ea imbratigeaza, natural, gi soarta prietenilor mei
Miron Be lea, Miele, etc., inchigi impreuna cu mine-
Angajat in aceasta conversatie cu un partener di-
plomat, profit de tonul mai putin rigid al discutiei,.
pentru a pleda in favoarea acestor prieteni, vechi
tovaragi de lupta i munch', valorogi fii ai unui
popor sbuciumat, convins ca trebue si fie salvati
in interesul insugi al poporului.
Pleaca, apoi, gi acest oaspe, dupa ce-mi nareazi
§i o parte din conversatia pe care Cristescu a avut-o-
cu maregalul", in ceea ce ma privegte. Maregalul
(imi spune) nu va contesta patriotismul; dimpo-
triva va crede mare patriot". La randul sau, oaspele-
(ma asigura) e incantat ca m'a cunoscut; promite

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 149

-ca va reveni, accentuand ca se bucura de incre-

derea guvernului, care-i da cele mai delicate insiir-
,cinäri. Pe urma, pleaca.
*
Raman singur cu gandurile...
In deosebi, ma urmare§te gandul nedreptatii so-
ciale ce s'a facut, dupà razboiul trecut, tineretului
intelectual lipsit de mijloace, rasarit din patura
de jos a poporului muncitor. Ace§ti tineri intre
-ei, multi de mare talent au avut §i au infruntat
-neajunsuri §i de multe ori neagra mizerie, pentru
a putea ocupa un cat de modest loc in societate.
Multi dintre ei cad sub apasarea lipsurilor §i igno-
rantei societitii, inainte de a ajunge la acest
pentru cei instariti, atat de apropiat liman.
In conversatiile mele, pe care, de and sunt
arestat, le-am a.vut cu Generalul Diaconescu §i
Statul sau major, cu generalul Popescu, ministru
de interne, cu oaspele de azi dimineati, am facut
sa domine aceasta problema. Am &au tat &à le arat
ca, daca ace§ti intelectuali neindreptatiti se gäsesc
pe linia extrema in lupta pentru dreptatea sociala
§i impotriva sistemului de privilegii §1 exploatarea
muncii altora, vina nu este a lor, ci tocmai a
acestei societati, pe care autoritatile de azi o repre.
zinta. Un colonel jandarm dela Siguranta, cu o
snentalitate pur politista, jandarmereasca, imi spunea

www.dacoromanica.ro
150 PETRU GROZA

apasat gi sententios, fara un dram de intelegere

calda sub masca fetei lui de pamant :
Dvs., vi i-ati apropiat pe acegti tineri
intelectuali, Inca de pe bancile universitatilor, i-ati
adapostit in casa Dvs., i-ati sprijinit materialmente._
In chipul acesta, au devenit fiii Dvs. sufletegti..
Ati semanat, insa, in sufletele lor samfinta raz-
vratirii, care a prins §i care i-a impins, apoi, la
actiuni §i activitate ilegala, contra ordinei de Stat."
Te ingeli (i-am raspuns apasat), eu am gasit
simânta gata semanata in sufletele lor, samfinta
razvratirii daca vrei s'o numegti astfel, sadita acolo.
de catre o nedreapta orânduire socialä, pe care
d-ta o aperi §1 care nu mai poate fi aparata ia
mijlocul marilor realitati de azi, färA riscul de a
adânci prapastia. Iar apropierea mea de acegti
nedreptatiti alegi, care reprezinta multimea celor
ostracizati de catre reactiunea in descompunere,.
nu a avut ca scop indarjirea lor, ci fiinda faci
proces de intentii precisa tendinta de a canaliza
activitatea lor pe drumul unei lupte organizate,.
disciplinate, mereu in cadrele interesului poporului
din care facem parte, al vechiului nostru popor,.
care ne-a plamadit pe aceste plaiuri."
Si fiindca in capul noduros al acestui jandarm.
ofiter superior, m'am izbit de un maximum de re-
zistenta, m'am opintit sa-1 scot din imobilitatea lui..

www.dacoromanica.ro
 TRAGED1A GENERATIE1 T1NERE

I-am infatigat, pentru aceasta, povestea unuiat

.dintre acegti intelectuali tineri. Am mai spus gi.
altadata, gi altora, astfel de povegti din viata bon
dar acum m'am hotarit sa agtern una pe hartie.
pentru a o cunoagte toti aceia care sunt datori sal
cunoasca realitatile sociale, nu de alta, dar pentrut
a nu scoate concluzii nepotrivite. Am promis un
exemplar din aceasta poveste gi jandarmului Baleantr-
Poate, citind-o, se va migca ceva gi sub coiful
lui martial gi va mai da drumul putin franghillor
care sugruma In acest moment sufletul i corpul
celor intemnitati alituri de mine.
Iata-1, deci, pe unul dintre acegti tineri. Ii
cheama Gheorghe Micle.
Tatal lui, din comuna Hovrila, langa omcuta.
Mare (Satmar), taran sarac din tara saraca, numita.

www.dacoromanica.ro
152 PETRU GROZA

§i taracainelui", cAzut in fazboiul trecut, pe

cAmpul de batalie din Italia. Orfan de rAzboiu,
Gheorghe rAmase sub ingrijirea bunicului säu, Piro§
(il porecliserA a§a in urma faptului cà era singurul
In comunA, care avea o pereche de boi ro§covani
piro§-ro§udeci mai buni). OblAduirea orfanilor
mereu afi§atà in decursul §1 dupà rAzboiul trecut, de
catre o societate ipocrità, s'a redus, de obiceiu,
la nimic. Orfanul nostru n'a fost ajutat cu nimic.
El are dragoste mare, inniscutà, pentru carte.
111o§u1 .(mama s'a remAritat intre timp, lAsAnd
copilul in grija bunicului), se opinte§te, cu toatà
laatranetea lui, §1-1 trimite la §coalk unde nepotul
este mereu printre cei dintAi.
Izbute§te sä treacg §i la liceul din omcuta Mare,
dar aici cheltuielile sunt grele. Anii trec, perechea
de ro§covani s'a schimbat §i ea in monedà miruntA
trimisA liceanului, care e nevoit, din cand in cand,
zA-§i intrerupä studiile din lipsà de mijloace. Lu-
creazA, atunci, acasä la brazdk alaturi de bunic,
care e tot mai neputincios. Cu o m Ana' pe coarnele
plugului, in cealaltä cu cartea pentru a fi la curent
cu studiile, Gheorghe Micle i§i trece zilele pe
aratura.
Uneori, mo§ Piro§ oprea plugul, ridica mainile
crapate §i osoase spre cer §i striga : Uncle e§ti,,

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 153'

Dumnezeule, gi cum lagi, ca, in tara asta bogata,

atata lume traiegte in huzur, sa nu se
-unde
gaseasca un loc gi o carte pentru copilul asta?
-Uncle este dreptatea, care este adevärul ?"
In sfargit, Gheorghe ia, totugi, bacalaureatul.
Pleaca, apoi, la Universitatea din Cluj, prost
imbracat, cu putinii gologani pe care mos Pirog
i-a putut strange. Trece jumatate de an gi mogul
nu primegte nicio veste.
Intr'un miez de noapte, batai la uga lui Mog
Pirog. Speriat, batranul deschide. Erau jandarmii
din comuna. Vanturau o pereche de catuge :
Unde ti-e nepotul ?" Nedumerirea batranului
-Oran se impragtie la auzul acestei intrebari. Va
sa zica, Ii cautau pe Gheorghe. Intr'o strafulgerare,
mintea lui de Oran hargit intelege ce s'a intamplat.
Aga dar, nepotul e pe drumul in cautarea dreptatii,
a adevarului? Umilinti gi impilari de veacuri se
comprima inteo scanteie de revolta. Ii cauta jan-
-darmii, deci, nu e pe drum gregit. Satisfactia
-razvratirii Ii strabate prin ochii sclipind malitiogi.
Raspunde ugurat : Luati-1 de unde-1 gasiti, eu nu
stiu pe unde este ..."
Problema daca Gheorghe Micle a gregit drumul,
gi in ce masura, de pe atunci, este Inca in curs de
leslegare. Si agteptam poate elementele de jude-

www.dacoromanica.ro
154 PETRU GROZA

cata, toate circumstantele atenuante sau agravante,

fara sa anticipam.
Fapt este cä iatrase de pe atunci in conflict ca
aparatul care sustinea ordinea publica. Tanarul
avea o experienta, and 1-am cunoscut §1 cancL
mi-am putut da seama de inteligenta sa, de carac
terul sau de crernene §i de talentul sau.
Mi-am dat silinta sa-1 inteleg.
Vazandu-1 subalimentat, lipsit, 1-am chemat in
casa mea, 1-am adapostit alaturi de copiii mei
sigur ca, in aceasta atmosfera de traiu lini§tit,-
pornirile lui navalnice vor gasi franarea necesara,
pentru a fi ferit de aventuri §1 de infrangeri pre-
mature.
Cat de strain ii era lui ceea ce noi numirn train.
bun", am putut constata din primele incidente, la.
sosirea lui ca oaspe, de sarbatorile Craciunului.
L-am prevenit ca. noi, domnii", traim sub regimul
unor regulamente conventionale. Gongul ne cheama_
la masa la ora precisa, nu se cuvine sa intârziern.
L-am rugat, deci, sa fie punctual. La prima masa,.
la cafeaua de dimineata, n'a aparut. Trecu o ori
§1, in cele din urrna, il vazuram, venind. Tocmai
cobora treptele din camera unde il adapostisem,_
Era palid, se clatina, pipaind peretii. Alarmat, am
vrut sa trirnit dupa un medic din vecini. A facut un_

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 155

gest de refuz hofirit, apoi mi-a spus : -- N'anv

nimic. Mi-a venit rau din pricina caldurii. Nu mai
dorrnisem de mult in camera incalzitä". i eu II-
adàpostisem intr'o camera cu calorifer I ..
La dejun, se servi salata de boeuf". Micle privi_
farfuria, apoirotindu-§i privirea spre cei din jurul
mesiiintreba: Asta ce e ? Cum se manânca ?...'
In lunile care urmara, staruii neincetat sa-§i
treaca examenele, sa-si ia diploma. 0 catedra §1 mn .

salariu iti dau con§tiinta ca e§ti folositor societatiL

I§i lua, cu mult succes, diploma de profesor de
filosofie §1 sociologie. Facu dovada unei pregatiri
temeinice, confirmata §1 prin colaborarea sa la a
seama de publicatii, incepfind cu revista Tara_
Noua" a profesorului Jinga din Cluj, unde lucra_
alaturi de un grup remarcabil (conferentiarii Biji,.
Bucur Schiopu, Dragulescu).
Urma o noua etapa in viata tinarului profesor..
Cu diploma in mana, dar total lipsit de mijloace-
de existenta, colinda pe la Ministerul de Instructie,.
farä rezultat. Uneori, obtinea cateva ore de supli--
nitor, la Buzau sau in alta parte. Pe urma, foarte
curând, se reintorcea la starea dinainte : §omer.
Intervine deschiderea marelui bazar S. 0. R. A.-
din Cluj. Se cauta angajati pentru tejghele §i
raioane. omerul profesor de filosofie profitä de

www.dacoromanica.ro
156 PETRU GROZA

.ocazie. Obtine un angajament in functia de crainic.

De-a-lungul galeriilor, facea reclamA, prin haut-
parleur, diferitelor articole. VretiZinti frumogi ?
CumpArati pasta Sora Kalodont ! " Mteodatà,
reclamele lui erau rimate: profesorul-speaker Ikea
§i versuri.
Pentru o paine.
Dar nu pentru mult timp. Dupà citeva luni, in
timpul iernii, este concediat, din senin, fAri preaviz.
Reclama, in slujba cAreia se pusese, igi facuse
cfectul: publicul navAlea la cumpirAturile ieftine.
Crainicul igi fAcuse datoria, crainicul putea id* plece.
Cazuse, poate, jertfi propriei lui congtiinciozititi.
Nu e ugor sä te gäsegti in cap de iarnä, pe
-stradà, lArA un ban in buzunar.
Calvarul lui Micle continua' Oda' la numirea unui
titular democrat la Ministerul Instructiunii: profe-
zorul Petre Andrei (asasinat de legionari). Acesta
11 numegte titular la o catedrA a liceului Emanuil
Gojdu" din Oradea.
CAsAtorindu-se cu o intelectual5 tot atat de
sAracA ca gi el, Micle dovedegte ea* nu cunoagte
-metoda burghezA de a face o partidA buna". Crede
-CA se aflA pe drum bun, legAndu-gi soarta de o
aleasA a inimii lui. I-am cununat. MA bucuram, in
zfArgit, gtiindu-1 ajuns la liman.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 1ST

Mare mi-a fost mirarea, cand dupa o vreme

11revizui tot atat de jerpelit" ca pe vremurile
§omajului. Primii explicatia: ministrul, care in
scrierile lui cerea mai multa dreptate sociala, ii
numise profesor la liceul din Oradea, dar fari
salariu pe timp de doi ani ! Mi se parea de necrezut ;
textul legii, insa, m'a lamurit. A§a era... Ne mai
putand rezista, dupa un timp, profesorul onorific"
infra in corespondenta cu ministrul lui, citand din
scrierile de alta data ale acestuia din urma sau
din conversatia pe care o avusesera inainte ca
Petre Andrei sa ajunga ministru. Pe atunci, Petre
Andrei combatea pentru dreptul la munca §i pentru,
remuneratia muncii.
Ministrulla inceput enervat de tonul cutezator-
al tfinarului profesor, dar mai apoi recunoscand.
fondul puternic al argumentelor raspunse (de§i
scria el un ministru nu ar trebui sa raspundi
la astfel de scrisori). Din aceasta corespondenta,.
se desprindea, spre §i mai marea glorie a simtului
nostru social, faptul Strigator la ceruri, disonant
§i anacronic in epoca noastra de socializare cä z
nu am legiferat gratuitatea invätämfintului, cer
putin al celui prirnar i secundar, dar am legiferat
gratuitatea muncii ! !
...Bietul ministru Petre Andrei nu putea sa se

www.dacoromanica.ro
158 PETRU GROZA

smulga din mrejele sistemului intemeiat pe astfel

de principii gi Gheorghe MicIe ramase din nou
pe drumuri.
Urma refugiul din 1940, dura verdictul I dela
Viena, tristele marguri cu convoiul 'Astor fel de
vremuri, de razboaie §1 rasturnari. Filosoful pro-
fesor, talentatul vlastar al taranului roman cazut
pe campul de bitaie, rezista cu eforturi supraome-
negti, qi se agata de primul fir de paiu. Cu
interventii gi rugaminti, obtinu o numire de
functionar la Institutul Central de Statistica din
Bucuregti. Timp indelungat, insa, toate aceste
interventii nu au putut determina marirea salariului
peste nivelul de mizerie.
Acest Institut, care a realizat o opera apreciata,
poarti pecetea calitatii muncii acestor intelectuali,
niciodata compensati potrivit prestatiei lor.
Ei §i-au continuat viata de mizerie in Capitala
luxoasä, martori ai provocatoarei voiogii a unei
lumi, care umple zi §i noapte localurile de petreceri.
Departe de vârtejul acesta nebun de viata ugoara,
de enorma bogatie, de blinuri §i magini, de nopti
petrecute in chefuri gi jocuri de noroc, ei se stre-
coara räzvratiti la locul lor de munca istovitoare,
cu hotarirea de a merge inainte pe drumul spinos
al cautarii unei mai bune randueli.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 159

Contrastul izbitor intre cei care muncesc §i cei

care exploateaza atat de nepäsator munca altora, e
menit sä strecoare patima in suflet. Tinerii ace§tia
pot gre§i, pot exagera in pornirea lor, dar pentru
a-i potoli, pentru a-i determina la coordonarea actiu-
nilor lor, in vederea unei munci eficiente, profita-
bile tuturor, nu temnita in care sunt variti alAturi
-de mine, nu mäsurile jandarmere§ti cu toate anexele
;bestiale ale acestor procedee, sunt cnijloacele cele
-mai potrivite.
Poate ca povestea lui Gheorghe Micle, locatar
§i el al unei celule, va determina pe unii din cei
responsabili de destinul nostru si caute remediul
in alt domeniu: alaturi de noi, pe drumul schim-
ärilor structurale ale societatii noastre.

www.dacoromanica.ro
 LUMEA CARE APUNE

14 Ianuarie 1944

Pensionul" nostru este mereu främântat de ple-

cárile §1 sosirile locatarilor. Toate scgrile societätii,
cu toate straturile ei, sunt reprezentate aici. 0
grupg vioaie mereu in mi§care, se desprinde de
rest. Sunt Evreii din Bucure§ti: Abramovici, Samuil
Baras, Max Scheuermann, Lupu comisionarul §i
Armeanul Nefim, amestecati, se spune, inteo opera-
tiune cu mgrci germane. Se §opte§te despre pretu-
rile de rascumpárare a libertatii lor. Sume fabuloase
pentru urechiIe unui burghez ordinar urmeazA s5
fie värsate de ace§tia unor institutii de binefa-
cere". Oamenii discutä cu gesturi vii, cu vocea
in surding.
De aceastä grupi se distanteazä Isac Feld§tein.
De staturà mica, mai tfinär cleat ceilalti, cu
un abdomen desvoltat, face eforturi la curätitul
11

www.dacoromanica.ro
162 PETRU GROZA

zapezii, deplasandu-se in pas alergator, in ritm de

rata. A observat ca irni fac note de zi. Se apropie
mereu de uga mea, intrebandu-ma daci o sa scriu
gi despre el ? Pentru a nu-1 indispune, spun ca
da gi iata-1 acum intrat in cadrul arnintirilor, care
se vor injgheba poate in jurul acestei celule.
Toti acegtia reprezinta o lume care apune. Max
Scheuermann, supranumit der König" (e regele
bursei negre) cu suita lui, Samoil Baras, lanseaza
gi din fundul pugcariei memorii catre guvernul
Orli, infatigand propuneri geniale" in domeniul
operatiunilor valutare cu inarca transnistriana, cu
francii elvetieni, din care ar rezulta pentru Stat"
miliarde gi miliarde...
Multi dintre acegtia vor supravietui, dar ros-
turile lor determinante in domeniul financiar sunt
amenintate de catre o lume noua, de alta structura
economica.

www.dacoromanica.ro
 0 VIZITA NOCTURNA

E seara tarziu. Cantecul armonios al Polo-

nezilor ne trece in lumea visurilor...
Sunt, insä, trezit curand, de batai in u§a. Ma
ridic din pat. Vizitatorul nocturn e un ardelean,
angajat aici, care, indemnat de un cald patriotism
local, imi era mereu alaturi. E foarte deprimat.
Trebue sa-mi comunice o veste tristä : a aflat ca
voiu fi ridicat de aici. Ii este teama cä voiu fi dus
la un loc mai rat'. Intelectualii romani §i Miron
Be lea au fost transportati cu totii, inaintea mea.
Sunt, deci, ultitnul din intreaga grupa, ramas aici.
Ii raspund Ca nimic nu ma mai poate impresiona-
Sunt gata sa indur orice, convins ci voiu supra.
vietui §i incalzit de gandul ca meritä si suferi
pentru o cauza dreapta. Altfel, dupa cele ce am
desprins din conversatiile cu reprezentantii regi-

www.dacoromanica.ro
164 PETRU GROZA

mului, dupa impresiile pe care le am in legatura

cis psihoza creeata de ultimele evenimente de pe
campul de batalie, in deosebi cele de pe frontul
rusesc, nu cred ca masurile fata de mine gi de
prietenii mei sa devina gi mai aspre.
...Somnul s'a dus. Sunt, in miez de noapte, iarag
la masutä, la lumina becului, care din bunivointa
paznicilor, arde inainte. Vazand Ca mai scriu
Inca, unul dintre ei intra incet gi ma intreaba :
Ce credeti, ce se va mai intampla ?" Lumea
este alarmata ; la Cernauti, se aud din nou bubui-
turile tunurilor de pe frontul de rasirit ; prin
garile din Bucovina gi Basarabia, multimea in
refugiu a inundat statiunile cailor ferate, asaltand
trenurile care nu opresc.
Pe fata bietului om, cu cateva ore inainte inca
foarte autoritara (este unul dintre cei mai severi
paznici), aceasta panica reflectata din departari, pe
undele svonurilor, gonegte nestanjenita.
Il linigtesc : daca 'congtiinta ne este curata, daca
am ramas in toate imprejurarile drepti gi buni,
daca nu am scos nici and sabia din teaci pentru
a lovi pe semenii nogtri, daca nu am abuzat de
atributiile gi puterea primitä dela obgte pentru a
profita gi a strivi pe cei slabi, nu avem motiv de
spaima. Putem fi atingi de aripa furtunii chiar gi

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 165

cei nevinovati, dar aceasta ar fi numai o intam-

plare neprevazuta, cum ar fi, de exemplu, ciderea
unei tigle de pe acoperig, In capul drutnetului
pagnic. Accidentul e dureros, dar cel lovit nu poarta
in suflet frica mare a celui vinovat, mai groaznica
cleat toate accidentele...
Omul pleaca, pare-mi-se, nu prea linigtit de
predica mea. E, poate, unul dintre cei multi, care
au ajuns de pe acum sub rotile chinuitoare ale
congtiintei innegurate gi ale raspunderii pentru
suferintele altora.
De alaturi, se aude un plans de copil. Pagi apasati
pe coridoare, cuvinte de comanda. Se petrece ceva
In celula vecinei mele, sotia avocatului din Cernauti,
sau sunt noi sositi ?
Pe coridor, am fost de fna astizi la sosirea unui
grup de Polonezi. In urma lor, era transportata, o
cutie. Incep sa ma familiarizez cu aceste cutii ;
sunt aparate de radio pentru emisiuni clandestine.
Patriotii polonezii servesc, fac, prin ele, legatura
Intre Patria lor ocupata gi cei pribegi prin tari straine
poate, indeosebi, intre tara lor gi guvernul polonez
din Londra. Unii cad, altii le iau neintarziat locul,
degi suferintele la care sunt supugi sunt marl,
fiindca adeseori cei care ii urmaresc sunt mai ca-
tolici cleat Papa. Neastampirul patriotismului

www.dacoromanica.ro
166 PETRU GROZA

polonez, consacrat prin traditii de veacuri, escala-

deazA toate obstacolele, 'rangeland vigilenta aparatului
de politie ronrano-german. Ei nu vor renunta nici
chiar in fata imposibilului, de a-gi reconstrui, prin
ajutorul acestor virtuti, Patria, pe care prin viciile
lor, la fel de expresive, au dAramat-o, de atatea
ori, in decursul istoriei.
Optimismul cu care Ii poarta crucea refugiului
gi a inchisorii, insuflä cnraj gi celorlalti, curtea
gi culoarele inchisorii se invioreazA... Nadejdea cA
vor veni gi zile bune, ca ele nu sunt, poate, atat
de departe cum pareau la inceput, incoltegte cu noi
puteri in sufletele tuturor, fAcandu-i sa uite pre-
zentul.
Trecandu-i din nou in revista, gandul rneu se
opregte asupra celor doi tineri poloni : Drobcig gi
Gustav Webwr. Din Schleswig (Silezia Superioar5),
apartinfind unor farnilii bune, amandoi sunt inflacg-
rati patrioti, cu toate ca unul dintre ei poartA un
nume atat de german. i-au intrerupt studiile supe-
rioare (litere, filosofie), inrolandu-se in armata.
Càzuti prizonieri i ramagi in tara lor ocupata, iau
parte la actiuni ilegale contra ocupantilor, cu
riscul vietii.
,Incearci o fuga in Siria, pentru a se inrola in
armata polonä de acolo, dupi ce muncind de zor

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 167

in orele libere igi insugesc temeinice cunogtinte

tehnice in radio, aviatie, motoare, pentru a putea
fi folositori cauzei lor in orice imprejurare. Arestati
in Romania pentru trecerea granitei, se incadreaza
aici grupei, care instaleazi la o mogie, unde aunt
angajati ca lucratori, o statiune de radio-emisiune
clandestina. Statiunea functiona noaptea, and re-
veneau dela munca carnpului.
Cunosc, apoi, placerile celulei timp indelungat ,
iar acum suporta cu voiogie inchisoarea, infrigurati
de a-gi vedea renascuta Patria.

www.dacoromanica.ro
 VERDICTUL DELA VERONA

i fiindca sotnnul, alungat de vizita tArzie, se

lasa agteptat, arunc o privire asupra gazetei de azi
Ma opresc la titlul care anunta condamnarea la
moarte gi impugcarea la Verona, ocupata de germani,
a contelui Ciano, fostul ministru de externe al
Italiei fasciste. Odati cu el, au fost executati mare-
galul de Bono gi altii, pentru crima de a fi cerut,
in Marele Consiliu Fascist, iegirea Italiei din
rizboiu. Tragedia are proportii shakespeare-iene,
se incadreaza lugubru in cadrul tragediei generale
prin care trece omenirea, gi prevestegte, implacabilä,
noi gi noi caderi, cu putin timp inainte Inca neba-
nuite. Sa fie inceputul desca rca rilor electrice, care
vor sgudui atmosfera supraincircata ?
Mizerabil destin omenesc... Mussolini, ieri Duce,
azi pregedintele unei republici fantoma, igi ucide

www.dacoromanica.ro
170 PETRU GROZA

ginerele, tatal nepotilor lui. Un asemenea destin

trebue provocat, el nu se prezinta niciodata in
cursul normal al vietii obi§nuite, banale.
Atitudinea totdeauna sfidatoare fata de cei mai
slabi, totala neintelegere a durerii altora, cultul
sgomotos al fortei, rAvna spre dominatie totala,
absoluta, lira admiterea criticii, pornirea fara scrupul
spre orice cucerire, sfiand seceri§ul bogat al
mortii pe drumul acestor cuceriri, toate acestea
au provocat destinul. Iar acesta s'a prezentat tot
atat de crud, tot atat de inuman.
Bietul Galeazzo Ciano !...
Acest conte flu§turatic, care §i-a asumat respon-
sabilitati -atfit de grele, caruia socrul dictator ii
deschisese posibilitati atat de largi, a lasat in
urma-i raurile de lacrimi ale durerii celor distru§i.
ocupati, refugiati.
Ecoul sanctiunii destinului, in sufletele acestora, e
mare. Ei pastreaza amintirea acelora, care au populat
temnitele §1 camerele de tortura cu adversarii regi-
mului despotic. Din mintea lor nu s'a §ters amintirea
contelui ferche§, care in fruntea escadrilei de
avioane Desperata" secera pe bietii abisinieni
goi §1 desculti, spre mai marea glorie a civilizatiei.
E, apoi, amintirea diplomatului elegant, cu zambet
cuceritor, ironizand §1 impunând, la masa verdictului

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 171

dela Viena, tot ce a vrut, trädarii §1 neputintei 'Ana'

la le§in a iznpostorilor politicii romine§ti. E amin-
tirea aceluini Ciano de pe urma cgruia a sfingerat
§i sfingereali o tara intreaga, ciopfirtitä, prin crimi-
nala amputatie dela Viena.
In fata mormintelor proaspete dela Verona, se
vor cutremura multe suflete inäsprite §i acela§i
destin care §i-a depus neagra carte de viziti
acolo pästreaza de sigur, celor nedreptgtiti, albul
mesaj al reparatiilor.

www.dacoromanica.ro
 VERDICTUL DELA VIENA

In legatura cu verdictul dela Viena din 1940, imi

trec prin minte cateva momente traite.
A treia zi dupa intrarea trupelor maghiare in
Cluj, ma aflam in piata Capita lei Ardealului, devenitä,
printeun criminal act arbitrar, din nou maghiara.
Intre alti cunoscuti, se apropie de mine baronul
Jozsika, odinioara vecin, prieten din Brani§ca §i
contele Adam Teleky. Radiind de fericire pentru
raptul nordului Ardealului, cautau sa-mi cunoasca
sentimentele. Le-am spus .:
De ce va bucurati ? Noi am ca§tigat un Ardeal
intreg in 1918, dupa un razboiu incheiat cu o victorie
deplina. Era un ca§tig garantat de marile puteri,
care biruisera. Acum, iata, dupa 23 ani, am pierdut
jumatate din el.
Voi, maghiarii, ati dobandit acum, farä razboiu

www.dacoromanica.ro
174 PETRU GROZA

jumatate din Ardeal. cat timp yeti stapani aceasta

jumatate a corpului taiat in doua, ce garantii va
pästreaza viitorul in ceea ce prive§te §ansele de
izbanda ale celor care v'a donat-o ?"
ma privira tacuti, impresionati de un gand, care
nu-i vizitase in betia primei fericiri.
Am adaugat ..:
Am zis : corp taiat in doua, fiindca Ardealul a
fost intotdeauna o unitate organica, nici cand seg-
mentata in decursul veacurilor, care au plamadit-o.
La Viena, a lipsit dela masa rotunda intelepciunea
imparatului Solomon, care, cu prilejul disputei celor
doua femei in jurul pruncului, a dat faimoasa sen-
tinta, restabilind in drepturile ei pe adevarata mama.
E drept ea dela masa rotunda dela Viena a lipsit
§1 adevarata mama. Fiindca nici Budapesta, nici
guvernul roman tradator, nu au tipat de durere la
auzul acestui verdict, care taia copilul, bietul Ardeal,
in doua. Niciuna din aceste doua parti nu a patruns
durerea copilului macelarit, convoiul de dureri al
parintilor, fratilor §1 fiilor despartiti brutal. Niciuna
nu a avut imaginea corpului taiat in doua, sangerand
din toate arterele ...
A plecat fiecare spre casi, in brate cu cate o
jumatate de cadavru, una din parti bucurandu-se
Ca a ca§tigat ceva, iar cealalti cà n'a pierdut totul.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 175

In fata tribunalului istoriei, atnbele parti au dat

dovada ca nu sunt mame adevarate ale Ardealului
masacrat: nici politicienii Budapestei, nici aceia, de
atunci, ai Bucure§tilor ...
Si, totu§i, Ardealul i§i va avea §1 el o mama
ad evarata."
Acestea au fost, cuvintele spuse, in acea trista
zi, baronului Jozsika §1 contelui Teleki.
... I-am lasat cu gandurile lor. Sunt sigur ca
evenimentele ii vor face saii reaminteasca aceasta
conversatie.

www.dacoromanica.ro
 UN MESAJ DE ACASA
15 lanuarie 1944
Mi se aduce un pachet de acasà, cu o notä dela
fiica mea Mia. Sunt cu totii bine, copiii plecati la
gcoli. Ce linigtitor, ce sfânt, este acest cu totii bine",
in zilele prin care trecem. Prin prisma noianului de
tragedii individuale gi colective, acest punct luminos
stràbate cu farmecul unei stele, care ne cäläuzegte
gi ne imbirbäteazi. Sufletul tremurä numai la gindul
ci ea ar putea sa piardi din sclipire sau sä dispara.
Gloata celor cArora steaua le-a cAzut, cregte inspai-
mântátor. Tot mai putini sunt cei care primesc, pe
razele ei luminoase, mesajul : acasä, cu totii bine"
Mesajul de acasä a venit tocmai in momentul
potrivit. Au venit din nou in intunerecul inchisorii,
oameni pe care poarta de fier i-a inghitit, aruncindu-i
alaturi de noi. Fiecare poartä in suflet o tragedie,
pe corpul lui urmele martirajului gi ale umilintei.
12

www.dacoromanica.ro
 DE VORBA CU ISAC FELDSTEIN

Preumblandu-rnI, ascult migcatoarea ieremiaa a

lui Isac Feldstein, bun cunoscator al reali-
tätilor din ultimii ani in jurul problemei evreegti.
Cunoagte, in deosebi, cele petrecute in Po Ionia,
Basarabia, Transnistria... In parte le cunogteam gi
eu, dar interlocutorul meu, profitând de ocazia de
a-gi putea da curs durerii, care i-a mortificat
aproape sufletul, imi infatigeazi cu amAnunte, in
culori vii, tabloul enorm al tragediei in massi, de
proporfii apocaliptice.
Evreul care imi povestegte, personifici parca
tot poporul lui rástignit, iar din vocea sa, frfinata
pada' la goapta, izbucnegte, cu toate acestea, un
groaznic striet de acuzare.
Poate fi inmormântatà in groapa uitärii atfita
cruzime ? Am facut noi fiecare, pâni acum, totul
.pentru a o impiedeca sau pentru a o atenua, in aga
fel, incAt sa nu fim tragi la räspunderea cea mare ?

www.dacoromanica.ro
180 PETRU GROZA

Ce vom putea face de aici incelo, pentru ca ai

no§tri, care mai sunt acum cu totii bine", sa nu
imparta§easca maine §1 ei o minuscula parte din
tot ceea ce au indurat altii ? Fiindca, oricat de
mica, oricat de redusi ar fi aceasta parte, ea ar fi
de ajuns ca sa stinga multora lumina fericirii, fa-
cfind sa le dispara pe veci steaua calauzitoare.
*
Acela§i inspector (sau comisarief) intotdeauna
prevenitor, calm §i serviabil, care mi-a adus nota
imbucuratoare, imi prezinta §1 o serie de procese
verbale de anchete, de confruntari. Trec fugitiv
peste ele, nu ma intereseaza detalii le, nici nu.mi
reamintesc sa fi fost confruntat deck odata cu
Miron Belea. Numele Miele, Biji, etc., aleargi sub
ochii mei.
Imi pun, indiferent, semnatura alkuri de a lor.
Ce importanta au toate acestea, in fata mesajului
de acasa ci toti stint bine ? Ce importanta au
toate acestea fata de marea raspundere a zilei de
maine, and fiecare ne vom da seama data am fost sau
nu, §1 in ce masura, la datoria de-apururi obligatorie,
a dragostei de-aproapele, pe linia luptei contra
ad5ncirii prapastiilor intre oameni §1 popoare,
pentru reducerea suprafetelor de sAngeroasa, tra-
gica framantare ?...

www.dacoromanica.ro
 CEVA DESPRE SBOR

Cel mai simpatic dintre toti supravietuitorii

cu§tei noastre urine, doctorul Alexandru Bard,
originar din Cluj, mobilizat pentru lucru aici, trece
pe dinaintea celulei mele, cu intrebarea conven-
tionali : Cum VA simtiti, ce mai faceti ?" Dau
rgspunsul §ablon : Multumesc, foarte bine". Dar,
fiindca de astgdatà párea nedumerit de faptul cA
sunt mereu multumit, adaug cfiteva 15muriri :
Intiiu : omul trebue sä ramana acela§i la bine ca
§1 la räu : sA nu se piardä in sferele imbuibärii §i
mândriei cand norocul ii surAde, sa nu se lase
doborit suflete§te, cand acesta capricios cum
estepare a-I pgrgsi. Numai cu gandul la fragili-
tatea §i labilitatea destinului nostru, cu neincetate,
incalculabile urcari §1 coboriri, ne vom putea men-
tine rnereu in echilibru, pe linie. Numai astfel se

www.dacoromanica.ro
182 PETRU GROZA

poate evita prabugirea celor increzuti, cu cat mai

increzuti, cu atat mai neputinciogi de a supravietui
unei lovituri a destinului. Fiindca, dupa cum acegtia
au uitat in apogeul lor ea s'ar putea sä cada, tot
astfel sunt incapabili de a crede in posibilitatea
unei noi ascensiuni. Or, fill aceasta credinta, ei
riman pierduti, cazuti in cregtet, prea de sus. Cand
eram sus, cautam mereu adancimile, dupa cum din
fundul celulei mele de acum, scrutez inaltimile,
pentru a nu ma pierde in desnadejde,
Apoi, viata omului e croita scurt, cu cadre
precise, inguste. Traità aga cum o primim, mereu cu
grija de a nu depagi cadrele ei rigide, putem avea
o seama de comoditati. Dar aceste comoditati mole-
gesc, coboara nivelul sufletesc al omului la acela
al pinguinilor tihniti de pe malurile insulelor lor,
lipsindu-ne cu desavargire de farmecul sborurilor
inalte, de emotiile eforturilor cu mari riscuri. Or,
acestea din urma dau un continut calitativ vietii,
largind cadrele ei initiale. Prin aceasta evadare
din gablon, dam un sens mai larg, mai adanc dimen-
sionat, rostului nostru pe acest pamant, adaugam
un plus dozei masurate la inceput. Trairea mea aici ,
in aceasta celula pazita de gardienii d-tale, in dosul
gratiilor, face parte din acest plus pe care eu il
adaug vietii.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 183

Prezenta mea aici este urmarea unei incercari

de sbor, un sbor, pe ale carui riscuri pinguinii le
refuza. Un vechiu dicton : Decat rata un an, mai
bine vultur o zi", compritna plastic nu numai
povestea mea cu pinguinii, dar totodata confirmi §i
faptul ca nu sunt singurul care gandesc astfel,
cautfind multumire chiar §i in aceasta captivitate
a mea, in aparenta, pentru altii, tragica."
Cu aceste lamuriri, ma despart de tanarul meu
prieten.
S'ar putea ca ele sa dea alt continut raspunsu-
rilor mele zilnice a intrebarile lui stereotipe, §i
poate inteligent §i simtitor cum il vad va
r amine ceva din invätatura lor §i in sufletul lui.
0 cat de mica sämfinta, dar care va putea da roade,
in clipa cfind vartejul din jurul nostru il va deter-
mina sa se smulga din mrejele mole§itoare ale
vietii inguste, pentru a se devota unei idei folosi-
toare semenilor lui, unui ideal din cele care se
ridica pe firmamentul omenirii tocmai acum, and
el ameninta sa se intunece cu totul...

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SOCIABILITATE

In plitnbarile mele, mi 1-am atagat pe inginerul

Mircea (care am amintit este, impreuna cu
ingineru1 Rica Georgescu, implicat intr'o actiune
ilegala in favoarea Englezilor)... Nejudecati, ei sunt
pensionari cu vechime in aceasta inchisoare. Mircea
implinegte azi a 30-a lunä de and se afla aici. Are
42 de ani, a umblat gi a invatat mult. i-a facut
studiile universitare in Anglia. A activat, dupa
declangarea razboiului actual, la Ankara. Total
extenuat, fumeaza fat-a intrerupere. Robusta, impu-
natoarea lui silueta, pare a fi franta. Hainele-i sunt
uzate, la genunchii pantalonilor are douamari petece.
Fara. palton, pare a-gi fi pierdut cu desa-
vargire puterea de rezistenta fizica gi morala.
In acuta dugmänie cu colegul sau Rica Georgescu
(degi se spune prieteni inainte), s'a separat de
toata lumea, infundandu-se intr'o celula a unei mici

www.dacoromanica.ro
186 PETRU GROZA

cladiri, alAturi de bucätärie. Inainte de sosirea mea

aici, renuntase §i la plimbarea prin curte, pentru
a nu intAlni oameni. Se ivegte numai cfiteodatA
in pragul celulei. Cu gulerul dela paltonul scurt,
ridicat, cu o eternA tigaretä in coltul gurii, igi
tine mfiinile infundate in buzunarele pantalonilor
cfirpiti. Omul, cu pArul bogat, négru, atins de bruma
caruntiei, pare o fantomä, sträinl de lumea dimprejur.
L-am identificat cu ajutorul altora. TatAl lui,
decedatul inginer Mircea, mi-a fost, pe and era
Secretar general al U.G.I.R.-ului (al cArui pregedinte
eram, pe vremea aceea, eu) colaborator gi prieten.
Vizitam casa lor din Bucuregti, unde 1-am vAzut
gi pe tfinArul, acum atit de flint de neajunsurile
unei intemnitgri indelungate.
...Deunazi, in'am apropiat de el. FixAndu-ma o
clipà, gfinditor,
imi destAinuegte ca m'a vAzut chiar
in noaptea and am fost adus aici, dar spune
1-a sguduit atAt de mult aparitia mea, incAt n'a mai
avut puterea sufleteasca sA se apropie nici mai
tfirziu. Odati ghiata ruptA, fac totul pentru a-1
smulge din amortealä. Acum, se apropie singur, imi
vorbegte cu interes, arati cum, timp de un ceas
de and ne plimbAm, pentru a-mi fi pe plac, urmAn-
du-mi sfatul insistent, nu a fumat nicio singura.
tigark...

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 187

Odata sgfiltfiit, sufletul se insenineaza cu repeziciune.

Ideea de persecutie, de adversitate cu ing. Georgescu,
idee care 11 urmarea mereu in conversatiile dela
inceput §i la care revenea aproape mecanic, cu toate
incercarile mele de a ma opune, e cu totul depa§ita
acum de altele, mai luminoase. Plimbarea, la care il
antrenez cu pa§ii mei repezi, ii improspateaza, vazfind
cu ochii, fizicul, inviorandu-i §1 spiritul.
Curioasa plamadeala, omul.. Asemenea plantelor,
are nevoie mereu de stropii binefacatori ce-i picuri
in suflet contactul cu semenii sai, schimbul de
idei §1 impresii, dialogurile care, din antichitate
§i pfina astazi, sunt o baie a spiritului.
Nicio boala nu e condamnabila ; bolnavul nu e
niciodata vinovat. Singura mizantropia e o molima,
de care este vinovat §i pacientul.
A fugi de oameni, insearnna a te lasa prada acestei
boli, care nu numai ca iti amara§te viata ta, dar de
multe ori §1 pe a altora, fiindca un astfel de om
nu poate fi smuls din mijlocul nostru asemenea
unei burueni uscate, pe care o arunci peste gard.
Mircea Ii amara§te viata §i a§a posomorita
colegului §1 fostului sau prieten Rica Georgescu.
E obsedat de ideea necesitatii distrugerii tovaraplui
lui de suferinta, ne mai gândindu-se, in singura-
tatea §1 totala lui izolare de oameni, la nimic altceva.

www.dacoromanica.ro
1 88 PETRU GROZA

SmuIgindu-I din bfirlogul lui izolat, Mircea devine

mai domestic, discutiile, plimbarea si soarele ii
refac, sectorul ideii lui fixe reducându-se tot mai
mult. Am avut multi dintre noi asemenea prieteni",
dar nu totdeauna am avut, in acela§i timp §i alti
prieteni care sä-i imblfinzeasa. Eu m'am hofärit
sä fac acest serviciu celor doi oatneni, care adaugä,
frá niciun rost, un plus de amäriciune robiei lor
de ani de zile intre zidurile aceleea§i pu§carii, in
loc sà-§i regaseasea. §i sä utilizeze sociabilitatea
fiinei lor, u§urandu-§i astfel reciproc soarta.

www.dacoromanica.ro
 VIZITE DUMINECALE
16 lanuarie 1944
A treia dumineca. Cronometrajul igi schimba uni-
tatile. Din conversatiile mele cu detinutii vechi,
constat ca acest gfind i-a cercetat pe toti. Intaiu,
iti numeri zilele petrecute aici, apoi siptamanile,
ne mai contand zilele gi daca destinul te ajuta
vei numara lunile, apoi chiar gi numai anii.
Atmosfera de särbatoare patrunde gi aici, expri-
mata prin luminoasa nerabdare a acelora care ag-
teapta vizitatori. (Vizitele sunt ingaduite numai
dumineca).
Cu incetul, incep sa cunosc pe aproape toti acegti
vizitatori. M'am obignuit cu micul convoiu al
familiei Sever Bocu, cu bunica Marilina" in frunte,
cu Lygia gi copiii ei dragilagi. Imi revine si mie
o strfingere de mina. Marilina Bocu are vechime
in astfel de vizite, pe care le facea odinioara,
Inca in frageda ei tinerete, logodnicului gi
sotului ei tfinar. Numai locul gi o parte din figu-

www.dacoromanica.ro
190 PETRU GROZA

ranti s'au schimbat : acum, ginerele este intetnnitat,

iar in locul jandarmului maghiar dela Seghedin,
poarta i-o deschide dorobantul roman, in capitala
Romaniei intregite, pe linia carei intregiri facea
odinioara ocolul inchisorilor maghiare. Dozarea
sarcinilor §1 suferintelor nu s'a facut in mod egal
pentru toti fiii neamului romanesc, dar deasupra
acestei neegalitati planeaza mereu, peste veacuri,
adevarul ca numai prin jertfa celor mai buni
fii ai lor, neamurile au continuat sa traiasca
afirmandu-se §1 mentinandu-§i un loc sub soare.
Tot printre vizitatori, vad sosind femei ultra-
elegante, cu parul ondulat in valuri artificiale,
colorat nenatural. Arboreaza palärii piramidale, de
forme fantastice. Culori, forme, cate dore§ti. Zi-le
estetice, daca vrei ; dar natural, nimic. Prapastia din-
tre realitatile de dincoace §i de dincolo de zidu-
rile acestei temniti este mai mult cleat provoca-
toare : ea insulta. In acela§i timp, insa, stigmati-
zeaza pierzania celor care i§i aranjeaza viata intr'un
contrast atat de neru§inat cu suferintele omenirii.

www.dacoromanica.ro
 MOMENTE

Avocatul Tulatzko, Polonezul refugiat cu parintii

la Campeni, a§teapta §i el, in fiecare dumineca, o
vizita care nu se produce. Fratele lui, invalid in
armata romana, se anunta mereu, dar nu sose§te.
Plimbandu-se alaturi de mine, bietul Polonez viseaza
la casuta lui din Tara Motilor, i§i vede biroul
abia injghebat, parasit, rechizitionat, clientii, bietii
moti cu care s'a imprietenit, batind zadarnic la
up lui. Vede chipul batranului sau tata §i aici
vocea i se catifeleaza, il observ cu coada ochilor :
pe obrajii lui se scurg la vale, in luciul soarelui,
doua picaturi mari de lacrimipe batrana lui mama.
Vocea i s'a sugrumat : o zare§te a§teptandu-1 cu
inima stransa la fiecare bataie in u§a, apoi Oland
sdrobita sub loviturile svonului, adus de ,.bunii
vecini", asupra spionului polonez care va fi im-
pu§cat". 0 vede lipsita, la fiecare pas, de micile
ajutoare ale grijuliului ei copil. Acest om voinic,
pasionat, sportiv, se tope§te sub apasarea grea, ce-i
pricinue§te durerea mamei. Legamantul sublitn al

www.dacoromanica.ro
192 PETRU GROZA

inimilor nu poate fi inlocuit cu nimic, inchegandu-se

cu atat mai puternic, cu cat este mai primejduit...
Spre seara, o zaresc pe Mari la Galacinsky, din
grupa nou sosita a Polonezilor, conspiratori sau
spioni. Amestecata gi ea in afacerea cu statiunea
clandestina de radio, pe care, se spune, ar fi insta-
lat-o dupa ciderea grupei dintaiu, care are vechime
in aceasta inchisoare. Sotul ei, fost subprefect in
Po Ionia, este detinut impreunä cu ceilalti complici,
in alta parte. Ea, asemenea unei pasari izolate in
colivie, reflecteaza in priviri nelinigtea pentru
soarta sotului. S'au refugiat, cu multe peripetii,
in Romania gi acum ambii completeaza girul
nesfargit al acelora, care au pierdut totul ; Patrie,
camin, bunuri gi libertate, dar care par hotariti de
a recagtiga toate acestea.
Coridorul rasuna de ecourile vizitatorilor, veniti
cu daruri gi povegti. La ora cinci, cand se insereaza,
vizitatorii se strecoara indarat, spre poarta de iegire.
Un detinut intarziat, decanul" Georgescu, trece
pe dinaintea celulei mele Nr. 9. Din uga, Inca
nezavoritä, a numarului 8, unde locuegte" tanara gi
frumoasa sotie a avocatului Saga Pinkerson din
Cernauti, arestat gi el, se spune, pentru activitate
subversiva, copilagul ii striga : Domnule, pe d-ta
cine te-a adus aici? Inginerul se opregte gi-i ras-
punde prompt : Barza".

www.dacoromanica.ro
 POVESTE MICA
Croitorul Barna din Arad yine si-mi ajuta sa-mi
astern de culcare. Povestea lui o aflu acum; se
Incadreazi si ea in mozaicul realitatilor de azi.
Concentrat in Transnistria, cunoaste si indrageste
acolo pe o mica ucraineanca: Maria.
Obtinand un concediu, se hotaraste si o aduca
acasa, pentru a o lua de sotie. Incearca si o treaca
clandestin, dar pe drum este descoperita. Acum ii
apasi o contraventie si banuiala de spionaj. Amandoi
asteapta judecata in aceasta inchisoare. Intelegerea
mea, in opozitie cu conceptia oficiali, pentru
dreptul la viati al tinerei perechi si pentru isprava
lor, care implineste orfinduirea dumnezeeasca, dar
care contravine legilor omenesti, ne apropie.
Barna imi carpeste si-mi ajuta dimineata si seara
la curititul celulei si asternut, iar Maria imi span'
rufele la robinetul de apä. Eu le dau de-ale man-
carii. Astfel, constituiti intr'o societate de ajutor
13

www.dacoromanica.ro
1 94 PETRU GROZA

reciproc, vaslim inainte pe undele vremii care trece,

ridicand gi panzele sperantei ca odata gi odata
ne vom regäsi la Arad: el, croitor cu clienti buni,
ea, angajata la fabrica de licheururi Miron Belea,
iar eu, vizitandu-i pentru a-mi reaminti zilele de
acum, gi a ma bucura de fericirea de atunci...
Sting lampa. S'a scurs Inca o saptamani.

www.dacoromanica.ro
 VASILE SOCOLOV SAU DESPRE
REZISTENTA
17 Ianuarie
Dimineata, ca de obiceiu, ne trezesc, pe la orele
-5, tipetele fläcaului rus din casa de aläturi, a ca-
zanului de incalzit. Copilul acesta al niminui, cand
rade and plange dupa acela§i program. In
permanenta agitatie, face numai ce vrea el -§i
sub pretext ca nu intelege nimic romane§te sau
alta limba le face toate pe dos, neexecutand,
nici din intamplare, vreun ordin sau vreo insar-
cinare. Toata lumea il impinge incoace §i incolo
§i-1 considera prost. Abia de 18 ani, dar voinic,
cu ochii negri, cu o fata ovala, creola, cu mi§-
cari elastice de tigru, il tin mereu sub ochi,
observand marea lui abilitate de a-§i masca firea
proprie. Cand se face incercarea de a-I imbraca in
halatul pu§cariei, luandu-i-se hainele de stola rezis-
tenta, de culoare kaki, §i cismele bune ruse§ti,
se apara, mu§ca, racne§te... Deunazi, i-am auzit
tipetele ; il bateau. Mai tarziu, aparu in halatul

www.dacoromanica.ro
196 PETRU GROZA

subtire, din panza de culoare murdara, al celor.

detinuti. Schitnbarea nu duel mult. Dupa alte tipete
gi scandaluri, 11 vazui mai tarziu plimbandu-se din
nou vesel, in hainele proprii. Trezit de cantecul lui
matinal, sgomotos, ma duc sa dau ochii cu el. L&
gura cazanului (pe care il indoapa cu carbuni, ajutat
de un alt Rus prizonier de razboiu, un locotenent
detinut aici pentru evadare din lagar) stam de-
vorba. Toata lumea doarme inca. La inceput, este-
mai rezervat, degi mi-am dat in ultimul timp toata-
silinta sa-i cagtig increderea; pe urroa se desgheatä
incetul cu incetul, raspunzand la intrebarile mele,
pe care i le talmacegte acelagi locotenent rus,
cunoscator destul de bun al limbii noastre. In sfargit
igi deschide cu totul portita sufletului, vorbind
inainte lira a mai fi intrebat i amestecand cuvinte
rom'anegti spre marea mea surprindere, dar mai
ales a acelora care 1-ar fi auzit acum, dupa ce atata
timp fusesera convingi ca omul nu gtia o boahl
romaneasca.
Ii cheama Vasile Socolov, de meserie mecanic,
§i cuvintele lui care se leagi ordonat, logic, proiec-
teaza o particici din marea tragedie a vremurilor
noastre, and aproape fiecare familie, fiecare om,
poarta in suflet urmele dezastrelor. Aceasta gene-
ratie, lovita de uraganul razboiului totalitar, va,

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 197

purta /Ana la sfir§it in suflet, pecetea tragediei,

-cu incalculabile urmari asupra caracterului ei, a
at itudinii ei fata de oameni ci fata de societate
Socolov intruchipeaza la lumina flacirilor arun-
cate de gura cazanului, milioanele de semeni ai lui,
care inunda pamantul. Ii ascult, meditand. Loviturile
mu 1-au doborit ; 1-au calit. Vointa lui a cäpatat
.marca otelului din fabrica de pe Rostov, unde lucra.
Am banuit §i acum vad darz 'Ana la incapatanare,
,e1 nu vrea si faca nimic din ceea ce i se cere de
catre o societate care-1 lovecte. Aceasta hotarire o
mascheaza variat §i abil. A fost ridicat dela Rostov
pentru a fi transportat, impreuna cu altii, la uzinele
-din Germania. Cu toata supravegherea severa, in
drum spre Buzau, ajutat de un tovarac, a rupt, in
miez de noapte, gratiile vagonului. Apoi, impreuna
cu prietenul sau, s'a aruncat din mersul trenului.
l'ovaragul sau, lovit in cadere, nu poate fugi ci
cade jertfa salvelor ce se trag asupra lor. El scapa
teafar ; alearga inainte, pierzandu-se in campul
-necunoscut §i in noapte. Spre zorii zilei, la marginea
unui sat romanesc, sare un gard, varindu-se intr'o
claie de fan, unde doarme o zi §i o noapte. Foatnea
fi scoate, apoi, din ascunzic iii curte, unde satenii
mai intaiu surprinci, apoi milostiviii dau paine
§1 lapte §i-1 gazduesc.

www.dacoromanica.ro
198 PETRU GROZA

Mi-au dat lapte §i hleba" spune Socolov.

uHleba"cu cata evlavie pronunta §i acum acest
cuvânt. Fiindca massa cleioasa de 30 gr. pe zi,
primita dela Germani ca singura mancare, nu semina,
spune el, a paine. Pada' la urn* insa, tot 1-au
prins jandarmii. L-au aruncat In Inchisoare. Acura
e aici, dar tot dirz, nebiruit, ca un Stenka Razin,
ca o expresie vie a Rusiei neinfrante.
...S'a luminat de zi de-a-binelea. Detinutii se grama-
desc la up spalatorului. Mai tarziu, trecand §1 eu
pe acolo, Vasile Socolov imi face cu ochiul, aratan-
du-mi o cutie goala de tigari, aruncata jos. In
cutia deschisa, o moneda de o suta de lei. Imi face
semn sa a§tept. Toti devin atenti. In acest moment,
trece gardianul, se apleaca grabit s'o ridice. Cutia
insä, face un salt §i fuge din alarm gardianului,
care uluit repeta incercarea: acela§i rezultat
Hohotul de ras al detinutilor II intepene§te pe
gardian. Ochii sunt holbati a mirare §i suparare.
Enigma deslegata: dupa paravan, cu ajutorul unei
ate subtiri, aproape invizibile, celalalt Rus porun-
ce§te cutiei dansul, atat de enervant pentru gardian.
Socolov iscode§te slabiciuni §i pune capcane. Pe
buzele lui flutura un zambet de ironie. Sub fruntea
lui se ascund multe : poate insa§i Rusia, marea,
pururi inventivai necunoscuta.

www.dacoromanica.ro
 DIN NOU LA CERCETARE"

0 zi in inchisoare poate fi foarte variata. Abia

se consumase gluma Rusului, §i comisarii Sigurantei
se prezinta, comunicfindu-mi ca trebue sa ma ridice
din inchisoare, pentru a ma prezenta la Curtea
Martiali din Bucure§ti.
Luati-va bagajele §1 urmati-ne !"
Ma conformez, värind in geamantan totulde§i,
le spun, atat de dimineati §i la inceputul unei
saptamani, se potrivea mai bine un mesaj care sa
ma puna in libertate.
Parasesc din nou aceasta cladire cu aspect frontal
de grajd. Ma§ina ma poarta pe strazile intortochiate
ale suburbiei Bucure§tilor. In sfir§it, ajungem in
centru: Bulevardul Carol §i cunoscuta poarta mare,
cu gratii de fier, a Sigurantei Generale. Trebue sa
trecem pe aci pentru a face acum aflu formele

www.dacoromanica.ro
200 PETRU GROZA

de exmatriculare §i trecerea mea, de azi incolo, in

inventarul Consiliului de Razboiu, laolaltä cu toti
cei arestati impreuni. cu mine §i care au fost
concentrati mai inainte aici, la inchisoarea Sigu-
rantei. In anticamera rece, in camerele de alaturi
cu u§i de sticla stravezie, roie§te o lume de agenti,
de comisari, de inspectori. Oameni tineri, viguro§i,
care pfindesc pe cei ce sapa la temelia Statului".
Ii contemplu. Ce garnitura de muncitori intelectuali
§1 manuali s'ar putea recruta din aceasta pleiada
de tineri, capabili de toate turpitudinile 1
Dupa ce am fost expus in deajuns, sunt aruncat
din nou in automobilul dela poarta §i, abia dupa
ce ma a§ez, descopar alaturi de mine pe compli-
cele" in conspiratie", profesorul ardelean, fost
conferentiar la Universitatea din Cluj, Biji, arestat
§i el impreuna cu noi, sau chiar inaintea noastra.
Nu 1-am mai vizut din vara anului trecut. Din nou pe
sträzi intortochiate, necunoscute, inaintam taand --
tacere obligatorie in decursul unei cercetari penale
in curs. Inaintam cu viteza spre Consiliul de Razboiu
situat pe o strada ingusta, intr'o cladire veche,
neprietenoasä, cu doua etaje. Le urcam §i le coborim
de vreo doua ori, pentru inregistrari §i mutarea
noastra in inchisoarea de aici. Suntetn du§i in biroul
unui capitan, care, foarte sobru, in fall cu dosarul

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 201

inostru (o adevärati biblioteci) ne intreabi de vfirstä

§1 meserie, apoi pe mine, daci locul unde am fost
pink* acum corespunde. Dindu-mi seama ci e
vorba sA fac mai departe inchisoare §i. auzind de
inferioritatea" inchisorii de aici, ma decid pentru
vechea mea celulA dela Malmaison, care m'a gAzduit
xsini acum, rAbdatoare §i ticuti.

www.dacoromanica.ro
 LUAREA AMPRENTELOR

Inca o operatie de ultim moment : luarea ampren-

telor digitale, intr'o camera la etajul doi, unde
urc din nou. Sunt acolo functionari civili §1 militari,
indesati in jurul meselor, dintre care una poarta
aparatele necesore : o tabla cernita cu vopsea neagra,
lipicioasä, pe care trebue sa ape§i variat §1 combinat,
toate degetele, pe rand, apoi cate trei impreuni,
etc... ; o carpa murdara §1 o sticla de benzina, cu
care un functionar iti spalà, la urma, sumar, degetele
murdarite. Evident, face economie cu benzina §1
eu mai cer o spalatura, de§i toata benzina din
lume nu va ajunge sa §tearga aceste urme. 0 simt
aceasta in toate fibrele mele. Un val de caldura
imi strabate intregul corp. E sangele ce se revoltä.
Elan §i riscuri ale tineretii, munca incordata §i
sbuciumul unei vieti, realiziri in viata particulara,

www.dacoromanica.ro
204 PETRU GROZA

lupte minunate, insufletite de comandamentele mo-

lnentelor politice prin care generatia noastra a
-trecut, mfindria §1 demnitatea de om, proprie unei
generatii care n'a fugit de riscurile acestor mo-
inente, tot atfitea bunuri ale patrimoniului nostru
41ufletesc sunt date, in aceasta clipâ, peste bord.
Tot ceea ce am fost s'a disolvat in aceasta umili-
-toare operatie. De aci incolo, nu mai poate urma

S'a consumat o umilinta, care izoleaza.

Parasesc aceasta cladire morocanoasa, de grea
amintire pentru mine, §i-mi regasesc celula. Soldatii
,de garda, prietenii polonezi §1 bursa neagra", dela
-care mi-am luat ramas bun azi dimineata la plecare,
ma primesc cu bratele deschise, aproape uitfind cä
nu e prietenos si te bucuri de intoarcerea cuiva
aici. Dar, spun ei, erau ingrijorati de soarta mea,
Nazind ceremonia cu care am fost evacuat §i e-
-scortat in alta parte. Ii cred pe cuvant, fiindca
-am devenit o parte din acest tot al pu§cariei §i
.omul nu se desparte u§or de ceea ce s'a obi§nuit
apartini. Numai Natalia Bot, grijulia mea
bucatareasa, plunge amar. ,,Ce vor cu d-voastra ?
Ce fac cu ai no§tri ?"
Imi reiau plimbarea cu §eful grupei poloneze.
E o inserare posomorita. Conversatia decurge greu,

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CRLULEI 205=

pagii devin mai apasati, sub povara gandurilor ce

ne framanta. Polonezul simte ea se petrece ceva
In mine cu sensibilitatea celui care, el insugi,
a fost incercat de multe framantiri.
Pentru o zi ajunge.
i, totugi, mai urmeazi ceva. Aducandu-mi cina
obignuita, orez fiert fn lapte, Natalia Bot pare
Inseninata. Imi spune goptind : De trei ori am,
dat pentru d-voastra in carti gi mi-a iegit mereu
eliberare pe curand. Numai o nelamurire mai este...'
Ii dau mana zarhbind, gi pentru a nu o nemul
tumi ma feresc sa-i spun a nimeni nu-i prooroc_
fn... inchisoarea lui.

www.dacoromanica.ro
 BUCOVINELE
18 lanuarie
Soarele i§i trimite cu darnicie razele de pe un cer
albastru. Gerul e aspru, zapada scartaie sub talpa.
Masuram cu pa§i aproape alergatori aceea§i lungime
a curtii inchisorii, pe care o calcam, iata, a treia sap-
tamani implinita. Albastrul cerului, luciul soarelui,
trezesc in sufletul fiecaruia dorinta vie de a §ti
-ce este dincolo de zidul inalt, brodat pe deasupra
-cu sarma ghimpata. Dar tot de atatea ori ne incordam
vointa de a nu ne rasa prada tristetii mereu la
panda, cu ghiarele intinse pentru a ne Incle§ta
sufletul.
Iutim pasul §1 discutam, disc ut am intr'una.
Avocatul Tulatzko, din grupa I-a polonezi, a atins
azi recordul oratoriei, tinandu-mi fixata atentiunea
timp de trei ore trecute aproape neobservat
asupra interesantei lui povestiri, cu multe variatiuni,
,despre Bucovina.

www.dacoromanica.ro
208 PETRII GROZA

Acest fiu al Bucovinei, nascut la Campu-Lung,.

Polonez pur sange, se lasa napadit, ca toti Buco-
vinenii, de un cald patriotism local, de eke ori se
vorbe§te de provincia lor, care, in decursul veacurilor,.
a devenit mica patrie a atator neamuri. fNeamuri,
care, timp indelungat, sub regimul unei bune, corecte
administratii, au convietuit pa§nic, in plinä prospe-
ritate.
Din povestirea lui calda, documentata, desprind
realitati pe care multi nu le cunoa§tem. Realität4
pe care le-am ignorat in deosebi in anii urmatori.
razboiului trecut, care a intregit Romania cu aceastA
pretioasa gradini. Aceste realitati constitue un vast
material de inspiratii §i indrumari pentru toti acei
care cauta ie§ire din cercul vicios al nationalis-
mului §ovin, netolerant, izvor al urii §1 du§maniei
intre oameni §1 popoare,§ovinism, care a dus fatal
la rAzboiul de azi.
Adeviratul nationalism este totdeauna tolerant
Omenirea, care traie§te pe acest glob in unitati
nationale diferite, infinit de variate, plämädite
astfel prin oranduirea dumnezeiasca, dincolo de
vrerile omene§ti, nu poate avea menirea sä se ex-
termine, ci dimpotriva sa se intregeasca, fiecare
popor fiind obligat sa contribue cu specificul sau.
la propa§irea generali.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 209

Nu trebue sa alergam prea departe, in State le

Unite ale Americii, nici macar in Elvetia, pentru
a ne da seama cä buna convietuire, reciproca
intelegere, nu sunt de domeniul utopiei. E atat de
aproape de noi Bucovina exemplu ideal numai
ca ignoranta ne-a indepartat de ea, iar netoleranta
unora a strivit multe din rasadurile de flori ale
acestei gradini.
Un exemplu clasic al acestei opacitati 1-a dat,
in epoca Mariei-Tereza, generalul Fischer, care,
ocupand Bucovina, a declarat : Cunosc numai trei
categorii de nationalitati : Germanii, Evreii gi tr.a-
datorii". Urmele cismei lui Fischer, biet trecator,
n'au distrus, insa, gradina, care s'a refacut. Popoa-
rele dornice de colaborare pagnici au gustat mai
departe din farrnecul unei pretuiri mutuale, bucu-
randu-se de toate roadele.
Tulatzko se adancegte in amintirile vietii lui de
elev in liceele Bucovinei, cu clase paralele : romane
polone, ucrainiene, germane, etc., unde fietare
nationalitate era instruita in limba materna, sub
acoperigul aceleiagi gcoli, cu plan de invatämant
comun i exemplara armonie intre profesorii, cafe
se perindau alternativ la posturile de comanda ale
institutului. Pe urma, viata de student la Cernauti,.
unde fiecare neam Ii avea societatea lui studenteasca

14

www.dacoromanica.ro
210 PETRU GROZA

cu acelea§i obiceiuri §i conceptii asupra vietii §i

demnitatii umane, fiecarc cultivandu-§i in acela§i
timp sentimentul national propriu.
Tulatzko fusese pre§edintele societatii studentilor
polonezi Ogniska" (Vatra"). A scris §i istoria
acestei societati, povestind cu caldura despre per-
fecta armonie dintre gruparea sa §1 societatile simi-
lare romane§ti : Arboroasa", mai tarziu Junimea",
etc. La toate manifestatiile culturale, nationale,
sfar§ind cu balurile, aceste societati se invitau §i se
reprezentau reciproc. Conflictele erau zilnice intre
studentii crescuti in cultul cavalerismului romantic
§i al onoarei. Ele se lichidau cu masurarea sabiilor,
dar mereu intre studentii aceluia§i neam §1 nici and
pe motiv de diferentieri nationale. Fiecare Bucovi-
nean_ vorbea mai multe limbi, §1 le vorbea bucuros.
Poporul roman, in numar covar§itor in Sudul
Bucovinei, este un beneficiar al acestui contact cu
celelalte popoare §1 prietenul meu polonez, nascut
in mijlocul lui, vorbe§te cu insufletire despre gradul
de cultura al taranului roman, despre portul lui
admirabil (fari asemanare" spune el), despre
gospodäria lui, despre caracterul §i spiritul lui de
disciplina. Aceasta disciplina face ca in Bucovina
al nu existe, buna-oara, contraventii silvice, pentru
simplul motiv ca taranii nu tolereaza sa se taie

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 211

clandestin un singur fir din minunatele paduri

Contravenientul gtie ca ar fi luat de guler de catre
cel dintk %Aran, pe care 1-ar intAlni ,sau care 1-ar
simti. Fiindca taranii de acolo sunt congtienti ca
bunurile sunt nu numai ale lor, ci ale tuturor gene-
ratiilor ce le vor urma pe acele plaiuri.
Tulatzko imi mai oferi gi ckeva cifre asupra
populatiei Bucovinei (autentice, se pare). Nordul
imi spune este pur ucrainean, Sudul, romanesc.
Numarul RomAnilor este mai mare. Capita la pro-
vinciei avea inaintea acestui rAzboiu, din totalul
de 150.000 locuitori : 70.000 de Evrei, 17.000 Polo-
nezi, 13.000 Ucrainieni, peste 10.000 Germani, 10.000
RomAni, apoi mai putin Armeni, etc.
In oglinda acestor cifre, se reflecteaza stupidi-
tatea acelui ordin, care la un moment dat a
interzis ca, in public gi in pravAlii, sa se vorbeasca
alta limba deck cea romfineasca. Masura a facut
ca toate pravaliile (cu patroni de toate nationali-
tatile) sa-gi traga rulourile in semn de protest, iar
guvernatorul, care calca pe urmele generalului
Fischer de odinioara, a fost transferat in alta parte.
CovArgitoarea parte a functionarilor de Stat nu
stint Bucovineni, degi aceasta provincie are un strat
bogat de intelectuali bine pregatiti, care nu pitrund
deck in functii subordonate. De aci anomaliile care a-

www.dacoromanica.ro
212 PETRU GROZA

maräsc viata Bucovineanului mai mult cleat e necesar

§i care nu folosesc cAtu§i de putin bunei administratii.
Mi se poveste§te o anecdota caracteristica : admi-
nistrator financiar la Cernauti este numit unul din
aka parte a tarn, cu trei clase de liceu. I se prezintä .

corpul functionarilor, din subordinele lui : dr. X,

dr. Y, etc. Administratorul, enervat de atfitia doctori,
cu aversiunea obi§nu ità superiorului mai putin
calificat, intrerupe, la un moment dat, prezentarile :
Dar ce-i asta, domnilor, am venit aici la Admi-
nistratia financiara sau la vre-un spital ?
Opreli§tele de a vorbi cetatenii in limba lor ma-
terna, inundarea provinciilor cu functionari din alta
parte, chiar mai slab pregatiti, pot asigura predo-
minanta §1 hegemonie pentru cfitva timp, dar nu
vor duce nici and la o apropiere frateasca intre
nationalitati. Or, numai aceasta poate fi temelia
consolidarii unui Stat.
Ii povestesc §i eu o anecdota lui Tulatzko : la
slar§itul razboiului trecut, Tirolul de Sud a fost
incorporat, cu populatia lui germana, Italiei. Cre-
dincios retetei unui nationalism §ovin, guvernul a
numit prefect in acea regiune pe un medic primar
italian din Sicilia, care nu vorbea nicio iota germana.
Am citit cazul intr'un ziar (Tiroler Zeitung",,
refugiaf mai tArziu la Berlin, apoi, de acolo din

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 213

considerente de ordin extern expulzat la Danzig).

Avu loc urmatorul dialog :
Domnule prefect cuvanta oratorul unei de-
legatii de localnici admitem ca guvernul are motive
de a numi in acest post nu un German dintre noi,
ci un Italian, dar credem Ca putem cere ca azest
Italian si vorbeasca cel putin limba noastra, fiindca
neavand nici timpul necesar pentru a ne insu§i
imba cea italiana, bolnavii no§tri nu pot schimba
un cuvant cu medicul lor."
Ce-are a face (raspunse batos don prefetto"),
nici vacile mele nu pot vorbi cu veterinarul §i totu§i
sunt bine tratate."
Tirolezii germani se plangeau impotriva unui
astfel de regim, dar nu §tiu clack* maine, dandu-li-se
posibilitatea de a incorpora populatia italiana, nu
ar trata-o la fel.
Iata cercul vicios in care ne invartim, amarind
-viata popoarelor din toate Bucovinele, tot atatea
gradini cu variate plantatii omene§ti, in care o
gre§ita educatie §1 brutala pornire de dominatie
asupra celui mai slab, au semanat buruiana urii de
rassa, care distruge rasadurile de flori ale dra-
gostei de aproapele, facand ca gradina unui raiu
sa devina iad.

www.dacoromanica.ro
 RASSA, ORIGINE ETN1CA, etc.

Impreuna cu prietenul Tulatzko, vizitez, apoi,

dupg plimbare, pe cele doua Poloneze. Uga celuIei
lor este deschisg: tocmai se servesc din cazanul de
pe carucior. Le spunem : pofta bung I" gi incheiem
o conversatie, care a facut sa-mi treacg o inainte
de masg pe neobservate. Am uitat, astfel, multe din
ate se petrec in jurul meu, aproape gi departe...
Ordinul toata lumea la celula" strabate strident
de-a-lungul coridoarelor ; ma retrag in celula mea,
unde incep sa-mi preumblu condeiul pe hartie. Am
mai aflat ceva dela Tulatzko.: marele compozitor
roman Ciprian Porumbescu era gi el de origine
polonezg. S'a ngscut Golebronzky. Mai tarziu gi-a
schimbat numele in Porumbescu. Inca o pagina in
cartea marelui adevgr, care afirmg ca valorile circula
peste granitele rassei, granite stabilite pe linia
biologicg, prea primitive, prea inguste pentru a
ingradi geniul omenesc.

www.dacoromanica.ro
216 PETRU GROZ A

Cu cine ar putea fi inlocuit in literatura §1 istoria

rnaghiara cel mai mare poet al Ungurilor §i totodata
animatorul revolutiei lor din 1848 : Petafi, care
s'a näscut sarb, greco-oriental, purtand din leagan
numele Petrovici ? Cu cine 1-ar putea inlocui nemtii
pe nearianul" Heine ? Dar spaniolii pe Domenicos
Thetocopulos, zis §i El Greco ?"
Revizuiti istoria culturala, politica §i economica
a omenirii §i socotiti pierderile pe care le.-ar fi
suferit anumite popoare §i, in definitiv, omenirea,
daci se sugrumau in leagan sau se ardeau pe rug
toti oamenii mari de alta origine etnica, adica straini
de rassä. Golul ce se casca in urma unei astfel de
amputari imaginare se arata atat de mare, incat
nu ar putea fi inlocuit de toate capetele rassiale."
Rassa poate fii luatä, eventual, ca un criteriu,
dar nu la oameni ci la animale, unde un porc de
York, de pilda, este preferabil soiului Mangalita",
fara a insemna, insa, nici aici ca primul e neaparat
mai inteligent, mai iiber alles", decat al doilea.
Hotarit, Gobineau cu al sau Esseu asupra
inegalitatii rasselor" a fost speculantul unei mari
trori, transformata de Hitler intr'o nebunie suta
in Sufi. A§ spune: o nebunie curati (adica gra
celofibrà).

www.dacoromanica.ro
 19 Ianuarie 1944
Ziva se scurge monoton gi incet. Ma obsedeaz5
amintirea cirtilor scrise de acei care, intr'un fel sau
altul, gi-au pierdut libertatea: Dostoevski, Silvio
Pellico, Verlaine...
Cfind citegti acas5, in piing libertate, in atmosfera
de caldà familiaritate, intins pe canapeaua ta
obignuitA, paginile cu litere picurate din valuri
de suferinte sufletegti gi trupegti nu-ti trece
prin g5nd c5, odatA, poate, vei impArtigi gi tu,
cititorule, aceste dureri, chinuit de aceeagi tristete.
Si dac5, totugi, ti se intAmpla gi tie aceasta, vei
vedea c5 de abia acum intelegi lectura de odinioara.,
care igi pierde iniezul distractiv, transformandu-se
in dureroasi experientâ. Vei rAmâne de a-pururi
legat de cei din dosul gratiilor, prin faptul de-a
te fi adäpat dela acelagi izvor de dureri gi chinuri
sufletegti. Iti vei da seama a dincolo de viata de
toate zilele, cu emotiile gi preocupirile variate ale
unei omeniri in neastfimp5rata alergare spre fericire
gi multumire, exist5 gi o altä viati a ornenirii
cizut5 in infernul celor ingropati de vii.

www.dacoromanica.ro
218 PETRU GROZA

In acest infern fara nicio maretie epica, o echipi

a omenirii, aruncata in bezna celulelor zavorite, se
svfircolegte neputincioasa in ghiarele nostalgiilor
chinuitoare, cu ochii atintiti spre lurnea de sus,
dela suprafata luminoasa, unde sunt toate fericirile.
Din bezna acestui iad, prin acoperigul lui straveziu,
ochii sufletului vad tot ceea ce se petrece sus, in
paradisul pierdut. Acest acoperig cristalin, insä de
netrecut, ce ne desparte de lumea pierduta, la care
se adauga nostalgia gi congtiinta mereu treaza ca
1-am pierdut, face sa sporeasca in ochii nogtri
frumusetile sale, co1orindu-1 feeric.
Tantalus, decAt legenda ta, nurnai realitatea chi-
nurilor tale este mai veche gi totugi mereu noua!
Setea este ingrozitoare. Paharul racoritor ne stà
sub ochi, dar nu-1 putem atinge. Cei care il
puteti sorbi in fiecare clipä, dupa plac, nu cu-
noagteti aceasta sete. Voi cei de sus, nu cunoagteti
durerea celui intemnitat, aga dupa cum nici noi
nu am cunoscut-o inainte de a fi impingi din lumea
voastra in intunerecul iadului nostru. Dar nici nu
yeti pretui fericirea voastra, viata voastra, cu marile
gi micile ei bucurii, niciodata, aga cum o pretuim noi,
in clipele, anii, sau vegnicia and am pierdut-o...
Noapte bunä, cu visuri frumoase, bieti prieteni,
tovaragi solidari in aceeagi tristete...

www.dacoromanica.ro
 PLEA CA POLONEZII
20 Ianuarie
Ziva de azi i§i are evenimentul ei, un eveniment
care ma face sä regret monotonia zilei de ieri,
lipsifa de ofice intamplare.
In tabära Polonezilor, e fierbere mare. Inspectori,
magistrati militari, sosesc §1 pleacA. De-a-lungul
coridoarelor, pe la u§ile celulelor, se transmite un
svon: pleacg Polonezii. Noutatea ma surprinde
dureros. Nu ma a§teptam la aceastä despärtire de
oamenii care au umplut in sufletul meu un gol mare
in aceastä cazarmA a nenorocirii. eful lor, inginerul
Horodinsky, vine s5.-mi confirme svonul. Au primit
(lucru cu totul nea§teptat §1 pentru ei) ordinul de
a fi transportati in lagArul din Tg. Jiu. Urmeazi
sA fie ridicati maine in zori de zi. Bunul meu
prieten, veteran luptator, &Alit in lupte, incepe
sa.-§i organizeze echipa pentru drum. Din nou in
necunoscut. Din temnitä, in lagär. OricAt de oteliti,
ace§ti desmo§teniti pribegi sunt cu totii agitati.

www.dacoromanica.ro
220 PETRU GROZA

Oamenii nu cunosc motivul masurii gi nici

conditiiIe existentei lor in Iagarul ce-i agteapta.
Unii dintre ei au prieteni gi rude aici, in Capita la,
unde refugiatii polonezi au injghebat Casa Po lona",
care ii ajuta cu imbracaminte, alimente, etc.
Durninecile, coridorul era inviorat de vizitele alor
lor, parinti, frati, prieteni, care ii incarcau de mici
daruri, le inveseleau sufletele. De acum incolo, adio
.gi acestor bucurii... Fiindca lagärul e departe. Acolo,
nu vor mai avea pe nimeni dintre acegtia in
apropiere. Pe deasupra, se spune ca acolo, vizitele
sunt admise numai odata pe tuna, cu multe formalitati.
In deosebi cele doua fete, Mira gi Litka, par dobo-
rite de tristete. Litka nu plange, dar Mira lacri-
meaza intr'una ; are in Bucuregti trei surori, care
-o vizitau mereu, parinti batrâni, pe care ii vedea
din când in and. Acum, va trebui sa se desparta
de ei, cu totul. Talfirul avocat Tulatzko igi are
logodnica aici. I se da voie s'o vada. La despartire,
sine, stangaciu, intr'o mâna fotografia ei, care il va
intovarägi in noul lui lacag" unde ea, fiind bolnava,
nu va mai veni.
Litka, amazoana fara lacrimi, cade spre seara la
pat. Ochii ii ard pe fata paha'. Vorbesc despre
ta cu decanul", inginerul Rica Georgescu, prie-
-tenul tuturor, prezent pretutindeni unde este o

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 221

durere de alinat sau un sfat de dat. Imi spune ca

nimic nu o doboara pe aceasta fata, care a vazut
multe furtuni, cleat durerea pricinuiti de faptul
ca odata cu evacuarile din Nordul Bucovinei
caii ei de curse favoriti au fost lasati neingrijiti,
in soarta nimanui. Fata aceasta ii confunda feri-
cirea ei cu aceea a cailor, vede totul prin prisma
acestor prieteni", controleaza gi califica toate
ispravile oamenilor, dupa chipul lor de a aprecia
caii. Cfind se vorbegte de cutare fapta a unui om,
de mobilul faptei lui, Litka scruteaza atitudinea
cailor intr'o situatie similarä, apoi declara senten-
tios : Da, aga este, fiindca gi calul meu"... etc.
Bunt impresionat. Imi dau searna ca singurul
lead cu care ar putea fi vindecata Litka sea' in
fagaduiala ca. voiu da o mina de ajutor... cailor.
Ii intind aceastä mina. 0 fac gi de dragul priete-
nului Rica Georgescu, fiindca prea 11 vad trudindu-se
mereu sa ajute pe semenii lui, identifiandu-se
cu necazurile altora, capabil de a fi fericit, vazand
pe altii fericiti.
Propun o solutie : sa trimita acegti cai la grajdul
mogiei mele din Strei, in Ardeal, firegte impreunä
cu ingrijitorul lor. Vor fi adapostiti acolo, pink'
and stapana i prietena lor va fi in situatia si-i
aiba din nou alaturi. Lipsa de furaj e o problema

www.dacoromanica.ro
222 PETRUe GROZA

grea, dar se va gási un pic de fin gi pentru tail.

polonezi. Efectul propunerii nu se lash' agteptat:
Litka e fericitä.
Spre seari, pregitirile de plecare sunt pe ter-
minate. Ne stringem pe rind mina, pentru adio.
Ne privim in ochi, nu firi emotie, dar cu birbitie.
Noaptea tirziu, se aude inci odati din coridoarele
lor cfintecul armonios, cu o noti de duiogie pitrunzi-
toare la inceput, apoi cu o crescinda bärbitie,
pfini la finalul de iniltitoare acorduri.
E cintecul, care stribate depärtirile, al tuturor
Polonezilor. Glasul unui popor, care nu moare. Pe
urmi, noaptea, cu taina ei, acoperi totul.
Spre zori de zi, ne trezegte tropotul unor oameni,
care aleargi in sus gi in jos. Risuni voci stridente
de comandi, acompaniate, in gerul de afari, de
sbArnfiitul motoarelor dela maginile care urmeazi
si transporte pe Polonezi. Incircarea gi plecarea
dau un formidabil spectacol giligios, care pare ci rtu
se tnai isprivegte. Pe urmii, se face linigte. Au plecat...

www.dacoromanica.ro
 IARASI LA CURTEA MARTIALA

21 Ianuarie

Sunt din nou ridicat §i dus la Curtea Martiala.

Faptul, in aparenta simplu, e in fond un pic
mai complicat. Mi s'a vorbit de hotarirea celor care
dispun, in clipele de fata, de destinul meu, de a-mi
reda libertatea. Oricat de hotariti am fi sa ne purtam
cruceacu darzenie §i ark' §ovaieli sentimentale
cea mai palida speranta de eliberare strabate cu
iuteala fulgerului in suflet, §i-1 invioreaza.
Cu putin inainte de a apare in curtea inchisorii
automobilul cu escorta obi§nuita de comisari, mi
se spune ca s'a hotarit sa fiu eliberat. Sub stapa-
nirea sentimentului de bucurie, urmator unui astfel
de mesaj, care nu-§i pierdu-se caldura inca, il
intampin, zambind, pe comisarul care se apropie de
mine, in curte: Mi-aduceti libertatea?" Intrebarea
avea, pentru ei, tonul unei glume, dar eu o adresasem

www.dacoromanica.ro
224 PETRU GROZA

cu o speranta tremuratoare. Raspunsul vine, orna-

mentat tot de un zâmbet: Regretam, nu. Avem
ordinul sä vã prezentam Curtii Martiale".
Oamenii nu banuesc ca raspunsul lor imi imbracà .

sufletul in negru.
La Curtea Martialk o conversatie cu capitanul
procuror Nicolau. E un barbat de Val-stä mijlocie,
ingrijorat de implinirea functiei lui. Are demni-
tatea unui magistrat veritabil (e dupa cum itni
spune pregedinte la Tribunalul Ilfov ; acum se aflä
concentrat aici). Fara prodese-verbale sau alte for-
malitati, conversatia se incheie, urmând ca sapta-
mana viitoare" sa fiu chemat din nou. Dosarul e
enorm; lucrez zi i noapte imi spune pentru
a-1 inainta". Am vazut gi eu file din acest dosar,
am citit pagini, dar deocamdata, nu anticipez nimic,
cu toate ca forma, continutul, anexele lui, m'ar
tenta sä-1 rasfoiesc. Ag vrea sa-i pitrund tainele,
marea taink cu documente gi dosare ticluite cu
atata minutiozitate, sa aflu indeosebi ciudatele-
motive, care I-au determinat pe geful conspiratiei"
sa lase in dormitorul lui, sub pat, toata arhiva,,
pentru a dispare, apoi, de pe orizont, fiand sä
cada toti acei pe cari i-a in condeiat" in procesele
lui verbale. De adaugat: inainte de a dispare, nu
a uitat sa lase, in urma-i, cheia cifrului cu care

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 225

retinea diferitele nume. In tot cazul, dosarul acesta

e cusut cu ati alba. Miroase dela distanta a
provocare. Si am mai spus-o mirosul meu de
om politic nu ma prea ingeala...
Readus in celula mea, atat de cunoscuta acum
(prietena tradata adineaori de catre locatarul, care
nutrea ganduri de libertate),ma hotarasc drept
reparatie de a fi gregit fatal de ea cu gandul sa
fac curatenie mare. Dupa formalitatile necesare,
croitorul Barna, compatriotul din Arad, gi Rusul
Socolov, imi yin in ajutor. Inainte de toate, con-
statam ca paiele au disparut aproape cu totul din
salteaua facutä ferfenita. Fac rost de una mai bunk
o umplu cu paie primite chiar acum. Desfac, apoi,
patul de fier gi organizez cu nebanuit succes
o stragnici vanatoare de plognite, care miguna la
fiecare incheietura, cazand cu gramada sub focul
concentric al aruncatoarei de flacari" (o lampa
de benzina). Maturam peretii, scuturam totul, pe
urma deschidem uga celulei, pentru a scapa de
mirosul lasat de cadavrele plognitelor. Apoi, im-
brac totul in rufe albe ca zapada. (Aseara, a aparut
in celula mea, depus de mfiini nevgzute, un pachet
cu albituri pentru pat gi o pernitä fina). Descopar,
inteun colt al cearceafului, monogramul cusut dis-
cret: Lia L.
15

www.dacoromanica.ro
226 PETRU GROZA

Acest delicat znesaj ma smulge dinteodata de pe

campul josnicei bitalii cu plognitele de toate cate-
goriile. In celula, a patruns simbolizati printr'un
petec alb de panza insaqi puritatea...

www.dacoromanica.ro
 POVESTE CU 0 GAINA
22 Ianuarie
Inginerul Mircea, parásindu-gi tot mai des celula
izolata din curte, ma insote§te la plimbare. Fata
de totala lui izolare de 'Ana acum, este in vadit
progres : imi cauta societatea. In ce ma prive§te, ma
bucur de ata§amentul lui, care contribue sä alunge
din juru-mi singuratatea.
Dupa o zi de plimbare mai indelungata alaturi
de Mircea, seara coboara monoton.
Inapoiat in celula, ma gindesc la acest proaspat
prieten.
Ca multi altii, Mircea fumeaza mereu, de§i 1-am
convins ca, in timpul plimbarii, saii vare pipa
burgheza in buzunar. Cantitatea enorma de nicotina,
cu care acest om robust, i§i otrave§te, ziva §i
noaptea, organismul, i-a slabit, evident, rezistenta.
Foarte nervos, având toate simptomele omului

www.dacoromanica.ro
228 PETRU GROZA

nicotinizat", el rezistä §i suflete§te mai greu neajun-

surilor inchisorii, accentuand, astfel, §1 mai mult
tragicul situatiei, care dainue§te aproape de trei
ani. Cu cat fumeaza mai mult, cu atat rezistenta
fizica fi scade. In chipul acesta, i se reduce §i forta
morala §i vointa, necesare intru dirijarea patimilor,
inclusiv a fumatului. Cu cat Ii scade puterea tnorali,
cu atat pasiunea de a fuma devine mai titanica._
Unde va duce rotirea in acest cerc vicios, e de pre-
vazut. Ca &A ma inteleaga mai u§or, Ii povestesc, in
gluma, intamplarea fostului meu prieten Octavian
Prie, intamplare aflata chiar din gura acestuia.
Fost secretar general §i vice-pre§edinte al Ca -
merei Deputatilor in vremurile de prosperitate
politica, Prie avea la Olpret, pe Olt, o mo§ie,
ingrijita de maica-sa, taranca harnica, buna gospo-
dina. Descoperind la targ o gaina de !rassa Or-
pington", o cumpara, cu gandul de a o pune la
clocit. Dandu-§i seama ca e nevoie §i de un coco§,
de aceeni rassa, pe care nu-1 avea la indemana,
pentru a nu risca o corcire, a izolat gaina, cu
grijä, intr'un cotet la care a pus lacat. Pana cand
voiu cumpara §i un coco§", §i-a zis femeia. A trecut
tirnp indelungat. Inteo zi, prietenul Prie venind
acasä, este trezit in zori de vaicarelile mamei. Ce
se intamplase: trezindu-se, biata femeie i§i adusese.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 229

aminte de gaina, pe care-o uitase inchisa de zile

intregi. Vai de ea! (se caina biata femeie) Ne-
norocita de gaina... Nemancata de atatea zile!...
Si gtii Ca a crapat..." Se scula gi plea' in curte,
spre cotet. Fiul, licean, pe urma ei. Deschise. Cand
colo, ce sa vezi: in uga cotetului, gaina gedea mai
grasa ca inainte; gaina mamei". Mama fi facu
.cruce. Nu era lucru curat. Liceanul, insa, dornic
de a cunoagte dincolo de superstitie, se puse la
panda. Secretul fu aflat mai curand deck s'ar fi
agteptat: gaina oua, i apoi igi manca oul, lini§tita,
in tihna. Apoi, iarài oua. i din ce oua mai mult,
manca mai bine gi din ce manca mai bine, oua
mai mult. Noroc ca mama ii adusese aminte de
gaina. Altfel, aceasta continua rotire in acelagi
-cerc ar fi dus-o la moarte prin... supraalimentare!.
Fumitorii nesabuiti sa ia aminte !

www.dacoromanica.ro
 POVESTE CU UN HERING

Inginerul, care §i-a facut studiile universitare la

Londra, care a calatorit mult, este acum prizonierul
unei mici celule, izolata §i ea de celelalte. De§i cu
vechime aici, nu se poate obi§nui cu aceasta stare-
Mereu revine, razvratindu-se. Il tratez tot cu o
poveste auzita dela decedatul prieten Prie.
La Blaj, era un canonic sobru, care din micile
lui economii, facea ate o plimbare pe an in strai-
natate, pentru a-§i imbogati cuno§tintele. Inteo
vara, vede in portul Hamburg ceva nou: un hering
cu cap. Fiindca noi, de and ne-am pomenit, il §tim
fara cap. Ce sensatie pentru fratii canonici de
acasa, daca le-ar duce un exemplar cu cap, deci viu !
Pescarul ii da 0 solutie: un butoia§ cu api de
mare, §i in el pe§tele. Ajuns la Blaj, prietenii dau
buzna sa vada minunea. Dar, intr'o zi, reveren-
dissimul cade pe ganduri. Apa de mare, in care
heringul e obi§nuit Xi tralasca, scadea. Medicul

www.dacoromanica.ro
232 PETRU GROZA

casei, chemat spre consultare, se pronuntä senten-

tios : totul e numai chestiune de obignuintà.Butoiagul
trebue umplut natural, pe indelete cu apä din
Tärnave. S'a fácut intocmai §i heringul sburda
inainte. La un moment dat, canonicul vegnic scru-
tAtor, igi pune intrebarek: adicA, dacä e numai
obignuintä, de ce nu s'ar obignui el gi cu aerul.
Si trece la experientä. Il scotea cu nasul la aer.
La inceput, cu clip ele, apoi cu ceasurile §i zilele.
In sffirgit, il scoase definitiv din al:4. Heringul
träia vesel, ca un latifundiar, in aerul cu care se
obignuise definitiv. Intr'o zi, dui:4 exemplul lui
Gerard de Nerval, reverendissimul lui stäpAn il
lug la plimbare, legat de o atà. Experienta aceasta
fu, insä, fatalA. Trecfind peste podul Tfirnavei, o
sandura se desprinse, ata se rupse, iar heringul
cazu in apä §i... se innea. Morala ?
Orick am trai in libertate, trebue sa ne obignuim
gi cu inchisoarea. Il sfatuesc, deci, pe prietenul
meu, ca in ceasul cfind va pirAsi pragul inchisorii,
sä n'o ia razna, prea dintr'o data, in libertate. Va
trebui sa ne obignuim din nou gi cu libertatea.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE IDEILE FIXE

Ceea ce il obsedeaza, link mai mult pe Mircea,

ieste gandul a a fost tradat de prietenii care 1-au
-riedreptatit, in frunte cu inginerul Georgescu din
.celula de pe coridorul meu. Cu toata extenuarea
lui nervoasà, Mircea ramane un bun tovara§ de
pove§ti. Cunoa§te multe lucruri, persoane, obiceiuri,
in deosebi din Anglia, Turcia, unde a fost de multe
ori. Razvatirea contra ro% biei lui este mai atenuata,
dupa un antrenament comun, in care timp vorbele
mele se pare ca i-au adus alinare.
Numai and ii vine in minte Georgescu §i ai
lui", cum spune el, se agita in aceea§i masura,
-stapanit de gandul razbunarii, §i nu mai poate fi
potolit.
Fiindca s'a intamplat ca ziva de azi sa fie a
anecdotelor §i a povestirilor, cu care ne-am omorit"
timpul (din parte-mi dupa cum vedeti, mereu
tendentios, fiinda m'am hotarit sa vin in ajutorul

www.dacoromanica.ro
234 PETRU GROZA

unui vlastar al decedatului meu bun prieten gi

colaborator de odinioara)caut sa-i atrag atentia
asupra obsesiei lui, materializati formal in idee
fixa, cu urmatoarea povestire a unui fapt trait :
Erarn student la Universitatea din Budapesta
unde plecasem impreuna cu prietenul meu Rudi
Oprean, astazi harnic director general al Ministe-
rului Lucrarilor Publice. Inchiriaram o camera
comuna. Un al treilea prieten, compatriot al nostru,
tot din Hunedoara (comuna Bat/Ina), Gheorghe
Lupga, ne vizita des. Il admiram pentru superio-
ritatea lui la studii. Fiu de taran, tot deauna eminent,
batuse recordul gi la Politehnica, unde devenise
celebru, cigtigand admiratia profesorilor gi a cole-
gilor. Chipeg4 totdeauna elegant, cu joben inalt
(cum era moda pe vremea noastra), ne sperie cu
atat mai mult intr'o seara, târziu, cfind intra in
camera noastra, sdrentuit, cu ghetele pline de
noroiu, cu o barba salbtica, cu fata arsa inteo
parte. Inspaimintati in deosebi de acest din urmi
amanunt, bietul prieten ne lamuri: pentru economie,
igi arde barba cu chibrituri. Am inteles tragedia ;
ne-am ghernuit gi mai mult sub plapoma unde ne-a
surprins. Apoi, dupa plimbiri de cfiteva ceasuri in
camera noastra, a plecat, trintind uga. Nu ne mai
cunogtea. A doua zi, am aflat cidispirut cfiteva

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULE1 235

zilereaparuse aga cum 1-am vazut gi noi. In sfargit,

fu internat la sectia de' boli mintale a inchisorii
moderne Kölianya din Budapesta.
Manati de simpatia ce-i purtam amândoi acestui
biet prieten, I-am vizitat acolo. Am trecut cu emotii
pragul institutului, dar mare ne-a fost mirarea,
valid 1-am vazut in forma lui bunä, sprinten, elegant,
ca gi odinioara. Alerga spre noi, bucurându-se ca
am venit sa-1 vedem, ne-am strams mfilnile gi ne-am
pus pe sporovaiala ca odinioara. Numai la plecare
ii trecu o umbra de tristete pe fata ingrijità. Ne
spuse: Cum vedeti, eu nu am nimic, sunt sanatos,
dar daca ma vor tine mult timp aici, cu acegtia,
(gi at-5.a cu mfina spre aleele din pare, unde un
gir de bolnavi igi vedeau de treaba, unul plim-
bindu-se cu un cearceaf alb pe spate, a la Napoleon,
altul vorbind cu Durnnezeu, etc.), voiu innebuni,
fall doar gi poate. Luati-ma de aici cu un ceas mai
de graba. Este o cabala ce mi s'a aranjat."
Ne-am prezentat numaidecAt medicului gef.
Mai expansiv, eu eram purtatorul de cuvânt. Vorbii
agitat, cerfind, cu convingere, sa-1 elibereze pe prie-
tenul nostru. Medicul ma privi, ascultând cu linigtea
specialistului obignuit cu oarneni agitati. Intrebil
cu o umbra de zfimbet pe fata: .i din ce constatati
ca este sinfitos?"

www.dacoromanica.ro
236 PETRU GROZA

Din conversatia noastra variata, din atitu-

dinea lui normala, pe care o cunoagtem. Am vorbit
-cu el despre toate, prietenul meu de alaturi a adus
vorba chiar despre probleme matematice, a primit
raspunsuri prompte, absolut normale".
Dar despre Japonia ati vorbit cu el?"
Am deschis ochii larg: Despre Japonia, nu..."
Ne-a sfituit sà venim alta data, &I vorbim qi
despre aceasta, apoi sa ne pezentam din nou la el
-cu cererea noastra. Am trecut poarta casei triste,
du§i pe Onduri. Peste o siptamana am revenit,
-obsedati de presupuneri incerte. Aceeagi primire
din partea bietului nostru Lupga. Timpul trecea in
,conversatii normale. Dupi un schimb de priviri cu
prietenul Rudi, ma apropiai, cam nehotarit, de
tema data de medic. Razboiul ruso-japonez era
Inca la ordinea zilei pe atunci. Am luat-o pe linia
aceasta, cu precautiune. Ajunsei chiar la Port
Arthur. Totul normal. Mi-am luat inima in dinti §i
am facut un salt, privindu-1 in ochi: Japonia.
Un traznet! Fata i se schimba ingrozitor,incepu
sa vorbeasca precipitat despre Japonia. Cum, tu
cunogti Japonia?", il intrebai timid.
Se adresa, ragugit, celorlalti internati, pe care
ii mai vazuseram gi in rândul trecut pe aleele par-
-cului: Ati auzit ce ma intreaba? Daca eu cunose

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 237

Japonia. Cum? Am fost Mikado la Jokohama. Voi

gtiti cum mi s'a rapit tronul. Sariti, sä-1 recucerim!
Artilerie!... (sarmanul baiat, era cadet in rezerva.
artiletist) Cavalerie 1..."
Cei chemati reactionara cu promptitudinea celor
antrenati in manevre anterioare. Veneau saltand pe
scaunele intoarse cu spatele inainte, calarind unul
pe altul, dar noi ne aflam pe la poarta, cautand_
in graba iegirea, fara a ne mai prezenta medi-
cului gef...
Aceasta este povestea trista a bunului, distinsului
nostru prieten de odinioara, care, dupa o scurtii
revenire, mai tfirziu a fost lecuit de ideea lui fixa,
de catre marele medic al tuturor boalelor : moartea-
Ne-a urmarit indelung arnintirea lui gi in decursul
vietii, cunoscand tot mai mult omul, sub toate
aspectele tariei lui. Astazi, am ajuns la concIuzia
cä fiecare dintre oameni, la un moment dat, este
stapanit de o idee care ':le domina pe toate cele-
lalte, inlaturandu-le chiar gi cagtigand in tesatura
cerebrala o fixitate, care ar putea deveni primej-
dioasa fntregului eu. Este bine, deci, sa ne ferim
de tirania ei, gi descoperindu-i din timp tendinta
de a ne robi intreaga fiintä, s'o reducem la
importanta ei initiala. Prin aceasta dirijare gi
coordonare a gandurilor care ne preocupa, vorn vasli.

www.dacoromanica.ro
238 PETRU GROZ A

Inainte, echilibrat, pe valurile gi aga destul de

agitate gi de tulburi ale vietii omenegti.
Cfind ideea care ne domina, reprezinta o valoare
obiectiva, de esenta fecundi pentru semenii nogtri,
pe linia propagirii omenirii, chiar &cä ar duce.
la rasturnarea barcii noastre individuale, ea aduce
o justificare gi o compensatie de inalta valoare
morala, in ,lumea celor jertfiti unui ideal. Cfind ea
izvoragte, insa, din considerente de ordin subiectiv,
din preocupari de ordin personal, e bine *sa o des-
ridacinam cu un ceas mai devreme.
Partenerul meu de plimbare, ascultadu-mi po-
vestirea, ma privegte banuitor, intreband, dupa o
ezitare: Care este sau poate deveni ideea mea
fixa?" Omul nu gi-o ghicegte, este, deci, un obsedat.
Promit ea' i-o voiu destainui cu prilejul altei
plimbiri. Deocamdata, a propos de ideile fixe, ii
povestesc o alta anecdota, privind pe altii, altfel
oameni de treaba, chiar distingi.
Decedatul meu prieten (spun) fostul Episcop al
Aradului, Grigore Comp, era un om sociabil, cult,
cu multa vervi. Era o plicere sa stai de vorba cu
el. Pana la un un loc, unde dada se oprea se
opintea, se congestiona la fatä, striga, gesticula
nand spume gi nu mai era de savurat. Trecfind
odata cu trenul prin gara Deva, spre Bucuregti,

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA. CELULEI 239

unde plecam gi eu, ne intalniram amandoi in acelagi

compartiment. Drumul lung ne-a dat ocazie gi timp
ca sa vorbim despre multe. Ne amuzam de minune.
Deodata, se opri la ideea lui fixa: sectele religioase,
in deosebi baptigtii gi adventigtii. Ii cunogteam
slibiciune gi mi-am dat seama ca restul dru-
mului va fi un chin. Pentru a scapa de aceasta,
1-am intrerupt brusc : «Tu cunogti Japonia*?
Mirat, intregul om deveni un semn de intrebare.
Profitai de aceasta parantezi gi incepui povestea,
colorata cu detalii, pentru a-1 distra gi ca sa-i
mentin atentia treaza. Sfargind, urma dupi o mica
ezitare, intrebarea cu care ma obignuisera gi prece-
dentii apacienti*: «Care-i Japonia mea?* «Bap-
tigtii* am raspuns prompt. Inaltul Prelat opuse
putina rezistenta, ca gi toti ceilalti, dar observai
ca-1 pusesem pe ganduri. Intalnindu-1 mai tarziu,
mi s'a plans, afurisindu-mi povestea. Imi spuse ca,
in inspectiile sale canonice, ori de cate ori deschidea
in predicile lui fulminante focul contra sectelor,
ii venea in minte « Japonia», alarma care-1
clatina in pornirea lui, aproape desarmandu-1. Or
mi se povestea aceastä pornire fusese parà
atunci atat de patimaga, incat inaltul cleric, numai
la auzul cuvantului «baptist*, racnea in fata alta-
rului, dadea din rnaini gi din picioare, in asemenea

www.dacoromanica.ro
240 PETRU GROZA

chip, incat odata Ii cazusera pantalonii de sub

rev eranda, in decursul predicii. Nu mai vorbesc de
rezultatul acestor ieiri patimage, care nu aveau
nimic din blândetea cuvintelor Invätatorului: o
cregtere vertiginoasä a numarului baptigtilor gi
adventigtilor, tocmai in dieceza lui, unde s'a atins
recordul pe tara: aproape jumatate din populatia
acelei regiuni. Nenumaratele lui pamflete in
materie au eternizat aceasta patima a lui. Omul
era obsedat de o idee care/ 1-a robit, facandu-i pas-
torirea amarnica, fiindca, cu cat injura mai mult,
numarul sectantilor (prin reactiunea inerenta unui
procedeu gregit) cregtea. A fost un cerc vicios, in
care s'a lasat prins acest om de constitutie sanguinä
gi din care nu 1-a salvat decat moartea premature:,
prin apoplexie, putin dui:4 povestea cu Japonia.
Daca i-ag fi povestit-o mai de mult, poate igi lun-
gea zilele.
Mircea observ ma asculta cu interes..
Tree la alt (caz).
Prin anul 1927, Regina Maria pleca spre Arne-.
rica, pentru propaganda, spuneau unii. Guvernul
Maregalului Averescu se prezenta zin corporex> la
Sinaia, pentru a-i dori drum bun. Am petrecut-o
cu totii la gari: era o zi admirabila gi toata lumea
bine dispusa. Am urcat gi noi in trenul special,,

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 241

pentru a o insoti 'Ana la frontiera. Urma, apoi, sa

ne inapoiem la Bucuregti, dandu-ne toti minigtrii
intfilnire in vagonul restaurant, atagat la trenul
regal. Buna dispozitie era in toiu la mesele albe. La
un moment dat, colegul Trancu-Iagi ma intreba
asupra unui mic 4C accidentl, de ordin ceremo-
nial pe care-I avusesem gi in urma careia Regina
exterioriza putina indispozitie. Era, de fapt, un
desacord intre ministru gi Palat (pe atunci so putea
aga ceva). t Accidentul) facuse valva gi ma costase
un portofoliu, cu putin inainte. Eram acum numai
«fail portofoliuY). Natural, obsedat de ideea care
domina in acest desacord gi de convingerea ca
dreptatea este de partea mea, ma angajam mereu
in discutii obositoare pentru cei tare erau con-
damnati sa ma asculte, in deosebi colegii, pe care
ii agasam in ultimele consilii. Pledoariile mete erau
sa provoace gi o mica criza de guvern.
Frutnusetile Sinaiei, ziva splendida, buna dispo-
zitie din vagon sau toate laolalta ma determinara
sa refuz in acel moment tema, care ar fi devenit
evidentamenintatoare, pentru atmosf era vesela,
senina.
I-am raspuns lui Trancu-Iagi, care imi cunogtea
povestea cu Japonia: «Vrei sa intru in Japonia
mea ? Ei, azi, nu!:o

16

www.dacoromanica.ro
242 PETRU GROZA

Lumea ne-a privit mirata. Ce fel. de Japonie ?

intreba Mare§alul Averescu, §i le-am povestit-o.
Haide", spuse Mare§alul, ,tsa ne vedem fiecare de
Japonia noastra.
N'am inceput cu Mare§alul, dar i-am luat pe ceilalti
cari o aveau la rind.
Prietenul Dori Popovici, ministrul Bucovinei,
sustinea ca el nu are Japonie". I-am raspuns
botarit : Ba da : mitropolitul Bucovinei",Ilaritate
generala. Rfidea §1 el. Fiindca cuno§team cu totii
conflictul lui acut cu capul bisericii bucovinene
de atunci, in tot decursul guvernarii noastre, pe
chestiunea spunea el a fondurilor religioase,
combinata putin banuiam [noi cu aversiuni
personale. Dori era _un coleg simpatic, chiar
jovial, dar ne amara zilele când vorbea de mitro-
polit §1 nenorocea Consiliul de Mini§tri, and
cerea capul acestui"... etc. Avea dosare ; dar noua
nu ne ardea de mazilirea unui mitropolit, in vremuri
cu destule greutati §1 destule alte probleme de
rezolvat. Dori se supara, pleca la Cernauti, pe urma
lui cateva mii de Omni demonstrau contra mitropo-
litului, apoi, fiindca acesta n'avea de end sa plece,
se intorcea iara§i la Consiliu... Fapt e ca, dupa
aceasta veselä calatorie dela Sinaia la Bucure§ti,
Dori nu ne mai pisa" cu Vladica

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 243

Ii veni, apoi, rândul frunta§ului ardelean §i

-venerabilului nostru coleg Vasile Goldi§, ministrul
Cultelor §i Artelor. Laczi Bacsi" era un om
de spirit, cu inaltä cultura §1 multi verva, dar ii
obseda o idee, pe care n'a dirijat-o in deajuns §i
care, deci, 11 robise : Opera Romana. El voia sa lase,
in urma guvernärii lui la Arte, un palat propriu
pentru Opera. Avea mereu in geanta un dosar
Noluminos, cu proiecte, devize, etc. Dupa lungi
introduced asupra rostului României Mari §i gintei
noastre latine in acest sector al Europei §1 impor-
tanta capitala, de prestigiu, pentru un Stat de
culturä, a unei Opere -- el incerca sa incarce
bugetul Statului, pe atunci foarte anemizat (umblam
dupà mici imprumuturi) cu o nu prea modesta suma
in acest scop. Ii ajuta §i faptul ca. Opera din Bu-
cure§ti functiona intr'un imobil inchiriat, iar la un
moment dat, reziliind contractul de inchiriere cu
termen foarte apropiat, putea striga in consiliu :
Scandal ne mai pomenit pentru un Stat civilizat!
Peste ateva zile, Opera va fi scoasa in strada."
Noi taceam, prietenul politic al lui Laczi Bacsi",
sgarcitul Lapedatu Ii sabota §iOpera nu se facea.
TJn an de zile ne-a nenorocit cu aceasta idee,
colorându-§i in mai negru §i propria lui existenti
in guvern.

www.dacoromanica.ro
244 PETRU GROZA

Dupfi infati§area ideii fixe a lui Goldi§, aceea§i

ilaritate. Laczi Bacsi" se supara, incercand din
nou, chiar in vagonul restaurant, dela Chitila la
Bucure§ti, sa ne arate ca. chestia aiasta" nu e Ja-
ponie, ci dar trenul intrase in gara de Nord,
iar noi, cunoscand in deajuns restul, ne impra§tia-
ram. Mult timp, insa, Goldi§ nu mai apart). in Con-
siliu cu geanta grasa a Operei. Primeam felicitari
pentru succesul interventiei cu Japonia", cand
deodati, iata-1 cu geanta, a§ezandu-gi dosarul pe
znasa. Increineniram cu totii, fiindca era noaptea
tarziu, §i Consiliul de Mini§tri avea inca treaba
multi Goldi§ ticea, tradand nehotarire. Spre sfar§it,
Mare§alul Averescu intreba ca de obiceiu: D-lor
mai avem ceva?". Aci, Laczi Bacsi" ficu o mi§care
nehotariti in scaun, f§i roti cam incurcat privirea
in jurul celor dela masa lungi, apoi zise catre
Pre§edinte : A§ avea §i eu ceva, dar mai pot s'o
spun dupa ce domnii a§tia cu Japonia" ma fac
nebun?" Ilaritate mare. Radea §i Laczi Bacsi",
fiindci acesta era cel mai bun lucru de facut.
Ne luararn in grabi gentile la subsuori §1 plecarim
care incotro.
Cred (spusei terminand de povestit), draga dom-
nule inginer Mircea, ci vei intelege ca ori de cite
ori mintea se coboara atrasi de sentimente §i

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 245

patimi inerente fiintei noastre din oase §i carne

ea trebue, prin hotarire tare, readusi la postul ei
de comandä §i control. Ideile fixe ne duc totdea-
una la pieire. Gande§te-te la Hitler, de pildg. Se
crede Napoleon. Rezultatul il vom vedea... Va
fi cel putin tot o sfânti Elenk adicg tot
o... Japonie".

www.dacoromanica.ro
 PEDAGOGIA INCHISORII
23 Ianuarie
Regimul inchisorii este, de totdeauna, greu pen-
tru detinuti; el incku§eaz5 trupul §i cerne§te su-
fletul. Treburi märunte, necesitati trupe§ti, dela
spAlatul in comun, de dimineata, Ora la masa
luata in conditii primitive, aproape inspaimânti-
toare pentru omul obi§nuit cu minimul de confort,
pe care civilizatia ni-1 ofera, dau insä acestui re-
gim pecetea unei torturi variate, lente, ucigkoare.
Balcanicul" se prezintä in toata plenitudinea lui,
incepfind cu turcescul aranjament aI localului de
toaletà... Respingatoarea primitivitate a un cer-
tificat definitiv, inapelabil, sistemului §i celor
chemati &A organizeze §i &à conduca viata colec-
tivg chiar §i in temnità.
Enormul lux de suprafata, cupolele aurite in lung
§i lat, ascund la umbra lor o murdarie seculari.
Dar contrastul nu izbe§te deck pe cel care

www.dacoromanica.ro
248 PETRU GROZA

sectionand intreg corpul social din care face

parte capgtg profilul necesar pentru a-i cunoagte
toate straturile. Prin aceastg sectionare in adancime,
rimanem mirati de diferentierea mare dintre aceste
straturi, care nu au intre ele nimic comun, asemenea
unei constructii compusi din piese eterogene, fara
chiagul care leagg. Smaltul exterior, oricat de lucios,
nu poate rezista unei loviri. Fgrg consistentä, deci
fgrg orice rezistentg, aceastg societate a fost inca-
pabilg de a preintampina desträmäri gi umilinti de
proportii atat de tragice pentru neamul nostru,
in deosebi in ultimii ani ai Romaniei Mari, apoi la
gi dupg prabugirea ei pe plan intern gi extern.
A fost binevenitg pentru mine aceastg aruncare in
lumea aceasta de jos, pang in fundul unei pugcgrii,
dupg ce aceeagi societate mg agezase intaiu in stratul
cel mai de sus. Acum, se profileazg inaintea ochilor
mei, in goliciunea lor, toate realitgtile de sus pang
jos. In drumul meu spre adancul In care am fost
asvarlit, tineam gi tin ochii tot mai deschigi, pentru
a vedea cat mai mult, gi pentru a ma putea intoarce
apoi sus, incgrcat de experienta fgrg de care n'ar
trebui sg avem dreptul gi calitatea de carmuitori
ai corpului social din care facem parte. Mg urmgregte
mereu un singur regret : cg aceastg cursg la vale,
acest stagiu in lumea celulelor, prin beciurile

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 249

Sigurantei gi aIe Curti lor Martiale, prin periferiile

Bucuregtilor, nu au fost gi nu vor fi constringi
sg o facg toti detingtorii gi toti pretendentii la
posturile de comandg. Sunt convins cg ar fi spre
marele folos al colectivitgtii gi spre folosul lor.
Numai astfel se vor inspira in opera de reducere
a contrastelor izbitoare, de eliminare a znarilor
diferentieri sociale, lufind de sus gi adguggnd jos,
pentru o bung inchegare a natiei gi a tgrii. Pgcat
cg nu-i am chiar algturi de mine, pentru a ne intreba
reciproc in adgncirea cunogtintelor gi experientelor
noastre. Dar ngdgjduiesc cg numgrul celor care vor
face, cu sau fgrg voia lor, acest curs suplimentar,
oricit de greu, dar foarte necesar, va cregte mereu.
Astfel, se va constitui o promotie de conducatori
adevgrati, cunoscgtori ai realitgtilor gi vom avea
o randuialg mai bung, o repartizare mai dreaptg a
beneficiilor infinit de variate pe care ni le oferg
progresul tehnic, pe linia ridicgrii standardului de
viata gi pentru ingptuirea unui maximum de bine,
de confort, de igieng, in favoarea celor multi,
indiferent dacg sunt din straturile de jos sau de sus.
Viata, pe lfingg intelesurile ei mai adinci, mai ab-
stracte, se compune, in primul rand, din aceste mici,
variate, permanente, necesitgti materiale. Gradul
de civilizatie se marcheazg tocmai prin felul cum ne

www.dacoromanica.ro
250 PETRU GROZA

satisfacem aceste necesitati. Primum vivere, deinde

philosophari" ; traiul 1-am inteles g1-1 vom
intelege, in toate vremurile, intaiu trupegte. Excep-
tiile, reprezentate prin acei care se martirizeaza
trupegte, refuzand orice grija sau confort, intaresc
acest adevar. Acegtia, desechilibrfindu-gi viata lor
proprie, urmarind un scop de ordin spiritual, gtiintific
sau mistic, sunt sau pot fi pioneri in domeniul
propigirii tuturora in domeniul spiritual, dar n'au
izbutit gi nu vor izbuti nici and sa determine
omenirea sa faca la fel, lepadand-se de propagirea
intru cele trupegti.
0 lume alcatuita dupà chipul lui Savonarola, Huss
sau Ioana d'Arc nu e cu putinta.
Si, in definitiv, martirajul acestora oricat de
sublim este intrecut in grandoare de martirajul
gi lupta umanitatii suferinde gi luptatoare, dela
Spartakus gi pada in zilele noastre.

www.dacoromanica.ro
 ILUMINAREA LUI ZACHEU
24 lanuarie

Din nou la Curtea Martialä. Anchetatorul Nicolau,

procuror militar in rezerva, are manierele civilizate
ale magistratului civil.
Atmosfera pare mai potolita. Trec in anticamera
pe langi profesorul Micle, §i el sub pazi, cu sol-
datul alkuri. Culoarea fetei prietenului meu mate-
rializeaza, pentru o clipa, toata suferinta din lumea
inchisorilor, facand ca fazele acestei suferinti a
tuturor &à patrunda prin lentila propriei mele su-
ferinte, concentrandu-se intr'un punct arzkor in
sufletul meu. Dar numai pentru o clipa ; incruci-
§area privirilor, cu care ne salutam mut, pune sub
control reciproc lumea noastra interioara. Emotia a
trecut. Ne impunern o stapanire darza.
Mi se comunica svonul, care circula in lumea
de afara ca am declarat greva foamei. Deoarece
regimul nu are interes ca acest svon si se inrada-

www.dacoromanica.ro
252 PETRU GROZA

cineze, sunt läsati sa ma vadi prietenii ardeleni,

care, dupa cum aud, insista zilnic la instante pentru
a li se acorda posibilitatea de a ma vizita.
Au fost refuzati ; izolarea mea de lurnea de afara
este totala, chiar §i de familia mea, neadmitandu-se
nici corespondenta.
Fara sa vorbesc, le strang mina prietenilor cari
imi atin calea, ridic capul §i scot pieptul, pentru
a-§i da seama ci nu port urmele celui care s'a
prabu§it sub crucea pusi in spinare.
Gandul la cel rastignit §1 o comparatie in sub-
con§tient ma urmare§te, insa, in tot drumul de
inapoiere la inchisoare.
Ganduri cu care m'am mai intalnit §i la alte ras-
pantii ale vietii mele, ducind mereu la aceea§i
concluzie
Nu sunt din neamul martirilor. Oricat imi cer-
cetez fiinta proprie, ea ramfine mereu pur ome-
neasca. N'am nimic din substanta supraomului. Daca
din vointa mea se desprinde o atitudine potrivita
fata de problemele vietii, o atitudine in care sunt
implicate, adeseori, riscuri, aceasta se datore§te
hotaririi de a da acestei vieti un continut care si
depa§easca banala preocupare in domeniul intere-
selor proprii sau particulare.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CRLULEI 253

Intr'o zi, gonind cu magina pe drumul mare, il

ajunsei din urma pe batranul plugar Oancea, epi-
trop al bisericii unite din comuna Vetel. Omul
mergea pe jos, spre tirgul din Oragtie. Oprind, il
luai cu mine. Ajungand in orag, omul, dupa ce ne-am
steins mana, ma privi adanc in ochi gi-mi zise :
Cum sa-ti multumesc? Poate cu ceva din Scrip-
tura : D-ta e§ti Zacheul nostru" i pleca.
Nu 1-am intrebat asupra acestui Zacheu, dar
fiind fiu de preot mi-am reamintit de o evan-
ghelie cu nurnele lui gi cu un maslin. Intors acasä,
am cautat in Biblie:
Pe vremea lui Christos, Zacheu era un bogat
vameg uzurar, ca gi multi altii inainte gi dupa el.
Invätatorul, ca de obiceiu, cuvanta celor mizerabili,
saraci, la marginea drumului. Vamegii inchideau
portile gi urechile in fata acestui razvratit impo-
triva bunei lor orfinduieli. La un moment dat, din
mijlocul celor zdrentarogi, ochii lui Isus se oprira,
patrunzatori, asupra ,unui maslin din apropiere, in
care vamegul Zacheu se catarase pentru a-1 vedea
gi auzi. Cunoscator al tainelor sufletegti, marele
Invatator ghici in sufletul intunecat al lui Zacheu
o dari de lumina, o samanta de pornire buna gi
ii striga : Zacheu, Zacheu, azi voiu fi oaspe in
casa ta". Samanta prinse putere in sufletul vame-

www.dacoromanica.ro
254 PETRU GROZA

§ului care, coborind fericit (fiindca Ora atunci fiul

Domnului nu calcase pragul vamegilor), alerga acasa,
sa pregateasca masa. Multimea celor saraci
privea mirati dela poarta, ospatul, iar Zacheu,
mereu framantat de febra emotiei necunoscute Orli
acum, sirntea Ca trebue sä infaptuiasca ceva pe dru-
tnul apucat. Intre mizeria celor dela poarta gi bogitia
lui, se inchega, tiptil, o legatura. Se pomeni,
deci, spunand oaspelui divin : Doamne, dau averea
mea, etc". (vedeti textul din Evanghelie)" acestor
saraci pe jumatate."
Cealalta jumatate gi-a pastrat-o, pe searna lui gi
alor sai.
Zacheu nu era erou gi nici martir, ci un orn cum-
patat, care a gtiut sä franeze, la timp, pe drumul
apucat. Cumpatat, deci echilibrat.
Viata este o moneda cu doua fete. Una materiala
§1 una spirituala. Cine exagereaza intr'o parte, in
dauna celeilalte, igi desechilibreaza viata. Intele-
gerea rostului social al fiintei noastre, capacitatea
de a coordona interesul nostru cu acela al seine-
nilor nogtri, apartin laturii spirituale a fiintei
noastre pamantegti. Exista un sfant echilibru, spre
care trebue sa tindem, pentru a putea afirma ca am
trait pe acest parnant.
Eroii gi martirii sunt planete pe cerul oznenirii.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 255

Noi sa ne multumim ca, la lumina lor, sä ne gasim

adevaratul rost al vietii proprii.
Cei man s ia aminte §i sa inteleagi drumul
Zacheilor, cautatori de echilibru in viata
daaI §1 colectiva. sa nu-i ridice pe nedrept in
fandul celor crucificati, incarcandu-§i con§tiinta,
care i§i va avea §i ea odata un judecator !
Pa§ii nocturni ai soldatului de paza ne reamintesc
ca e tarziu.:. Ma intind pe patul de fier.

www.dacoromanica.ro
 SUFERINTA LUI GAVRILA
25 Ianuarie.
Paznicul Pacurariu este ardelean, din jurul Tg.
Mureplui, cedat Ungariei prin verdictul dela Viena.
Intra emotionat in celula, strangand in mana o
scrisoare mototolita, pe care a primit-o dela nevasta.
Omul s'a refugiat dela inceput, lasand dincolo
familia pe care n'a mai vazut-o de atunci ; se top e§te
de dorul ei. Deunazi, s'a oprit la up mea, of tand
adanc ; mi-a spus ca mai a§teapta §ase luni §1,
daci nici atunci nu se va putea intoarce la nevasta
§1 copii, i§i va pune capat zilelor.
Imi da scrisoarea §i citesc : ExpediazaPäcurariu
Ana, Mezdharasztos". Chipul arogant al lui Horthy
acopera o parte din adresa. Descifrez cu greu. In
coltul de sus, un semn al crucii. A adaugat : Christos
in mijlocul nostru". Apoi, incepe :
Dragi Gävrila, din primul meu rand drag& sä
§tii despre noi cä suntem s'anato§i i dorim draga,

17

www.dacoromanica.ro
258 PETRU GROZA

sä lii i tu bine gi singtos i sä tii dragg cä aga

de mare bucurie am, a am primit in ziva de Sf.
Nicolae 392 pengö dela tine, aga-i de mare bucuria,
Ca nu-ti pot scrie dragi, toti ne-am bucurat de ei,
nu ne am mai inchipuit cä ar putea veni, sä gtii
dragl c5 aga zn'arn ugurat, para ai luat o piatr5 de
moara- de pe inima mea, cà mie tare mi-o fost fria
de amend5 gi tot mereu ne-a necäjit i acum ne-ai
liberat tu dragi, D-zeu deie-ti bine dragi,tu poate
c5 te-ai supärat and 5i primit cartea dela mine,
dar am fost foarte supgrat5 i ne-a fost tare,tare
greu i la toti fria ziva i noaptea, dar daa nu
puteai sä ne trimeti dragg, atunci vindeam gapte
colti de pfinzä de bumbac, cu ate 3 pengii i alta
.nimic nu mai aveam. La noi e foarte mare grije
de haine gi de toate, dragi Gävril5 gi te rog ca sä
ai grije de haine gi de toate, cä noi avem inima
noastr5 la tine, cä io dragl in toatä sara invät pe
Valentin si se roage lui D-zeu pentru tine gi pentru
top ai nogtri. Toatä lumea s'a mirat cä tu ai trimis
int5i bani, cá pe .aici la nimeni n'a venit i toti
vin i abia apua sä vadä at ai trimis i drag5
Gavril5 sä gti de acum pot sä capät i eu Mina'
puting pe cap, am gi dat 16 pengö i acum putem
egi i noi intre oameni i s5 gti cá suntem tare
neajiti de bucate gi de toate, naga ne-a dat o purcia

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 259

dar nu tiu cu ce s'o tinem V dad* o diem darn

patru chilograme de untur5 la St. (Stat?), pani acum
la dare avem 18 pengö §i am luat 30,Valentin are
tot papucii de acum doi ani. lonel are sandalile
dela Valentin, Ea care i-ai ficut tu lui Va-
lentin, pe ai mei i-am reparat, nu sunt faini dar
V-aqa-i bine c5 cum e lumea, aga-s qi ei... Drag5
Gävrilä iti doreve mama # tuca multi' sämitate #
doresc ca s5 träiasc5 cä s5 vä vad5 pe tog, dar
poate c5 aia n'a fi niciodat5, ca sä ne mai vedem
cu topi la un loc V aqa a-1i doresc särbátori feri-
cite §i la multi ani cu drag te doresc drag5, V
n'am crezut c,5 ia tot aqa vom face Cräciunul singuri
V despärtiti. Mama a plinge mereu V eu am plans
V copii Intreabg, etc."

Cititn cu Gavrila impreuni scrisoarea, agezati pe

patul meu in celula; el da drumul lacramilor, iar eu
raman clus pe ganduri asupra mersului lumii. 0 parte
din duiogia gi dorul lui trece in sufletul meu ; ma
gandesc la ai mei, framantati de aceeagi intrebare,
pe care gi-o pune gi Ana lui Gavrila dincolo de granita.
Ce vremuri traim gi cine gtie and ne mai este dat
sa ne vedem cu totii impreuna, ca altadata...
Nostalgia mea ia aripi. In sborul ei, cuprinde toata
nemasurata durere a tuturor semenilor smulgi din

www.dacoromanica.ro
260 PETRU GROZA

cAminurile lor, despärtiti de cei dragi de vitregia

vremurilor. PAmAntul e negru de durere.
Gavrilá paräse§te, apoi, celula, cu capul in fundat
intre umerii plecati sub povara tristetii, pArticica
lui din suferinta omenirii. E aceasta o infimA parte
din tragedia cea mare, §1 totu§i bietul om aproape
se prabu§e§te... GAndul meu il urmAre§te : dacA nu
ar avea necazul lui personal, n'ar inregistra nirnic
din suferinta nemärginitä a milioanelor de semeni.
Lipsa de intelegere pentru durerea altora este
izvorul tragediei, care, in desfA§urarea ei, il cople-
§e§te apoi pe cel neintelegator.

www.dacoromanica.ro
 SUFERINTA UNUI SACUI

Acelagi Roman, suferind pe urma granitei bleste-

mate impuse de diktatul dela Viena, se repede zilnic,
sub ochii mei, la nenorocitul Sacui din Ardealul
ramas sub stapanire maghiara.
Ungurul ispagegte in aceeagi inchisoare pacatul
de a fi trecut, la Bicaz, clandestin, aceasta granita,
impins de dorul de a-§i vedea ibovnica. A venit
numai pentru o seara, sub cerul instelat, dar I-au
prins granicerii romani §i acum, incarcat dupg obi-
ceiul vremurilor cu banuiala de spionaj, agteapta,
sub lacat, verdictul Curtii Martiale. Il vad, din cand
in cand, täind lemne, in fata bucatariei, manuind
toporul cu maestria copilului din codrii Harghitei, in
haine sdrentuite de pu§caria§, fluturate de viscolul
cu zäpada. Ma apropiu de el §i seam de vorba in
limba lui materna: dorul de parinti §i frati il mistue
§i pe el acum. Ungurul gi Romanul sunt jertfele

www.dacoromanica.ro
262 PETRU GROZA

aceleini chirurgii diplomatice a conducatorilor

razboinici. Ungurul §1 Românul sunt mistuiti de
acela§i dor de acasa, batuti de vfinturile grele, care
§uiera plângând acelea§i tragedii ornene§ti, la fel prin
crfingurile codrilor din Harghita ca §i pe Retezat.
Dar mai curfind se vor apropia ace§ti munti decAt
ace§ti doi fii ai celor doua neamuri, sadite alaturi
de catre destinul mare al popoarelor. Ei i§i arunca
priviri de ura §i ostenelile de a-i apropia par zadarnice.
Cu toate acestea, fiindca numai mrintii nu se infal-
nesc niciodata, dar oamenii §i popoarele mereu §i cu
atat mai rnult, nicio ostenealà, niciun risc, nu
pot fi prea mari, prea greu de suportat, atunci
cand e vorba sa luptam pentru idealul uman
§1 cre§tinesc, al apropierii pa§nice dintre oarneni
§1 popoare, §1 mai ales atunci, and vecinatatea
istorica determina mereu in viata acestora, intAlniri,
incruci§ari de drumuri. Neintelegerea acestui impe-
rativ categoric, de substanta superioara morala §i
umana, a impins neintrerupt spre conflicte sange-
roase, culminând in uria§a rafuiala din zilele noastre,
care pfirjole§te intregul pärnfint, distrugand echilibrul
sufletesc, pacea §i fericirea intregii omeniri.

www.dacoromanica.ro
 SUFERINTA A DOUA POPOARE

In singuratatea gi linigtea din celulA, cele doua

jertfe aIe aceleiagi nedreptati: paznicul rneu, refu-
giatul roman Gavrila Pacurariu gi Ungurul din
celula vecina, taietor de letnne din Nordul Ardea-
lului, ambii transilvaneni, au pus stapanire pe On-
durile mele.
Cei doi personifica, in acest moment, toata tra-
gedia unei adversitati, care, in decursul istoriei,
a pus fata in fata doua popoare, al caror vital
interes comun ar fi trebuit sa le determine sa stea
mereu unite.
Am zis : aceste dotta popoare s'au intalnit la
raspantii istorice mereu ca dugmane, atunci cand
interesele lor trebuiau sa le afle alaturi. 0 cerce-
tare obiectiva a istoriei lor, duce neindoielnic la
aceasta concluzie, dupa cum o temerara gi inte-
resata falsificare a istoriei a izbutit sa intunece

www.dacoromanica.ro
264 PETRU GROZA

judecata generatillor, aliinentand artificial traditia

de ura gi vegnica dugmanie.
Am crezut gi eu, din parinti gi mogi, in aceasta
traditie. Am fost stapfinit de ea, 'Ana la prima evadare
din cadrele unei educatii primitive, avand la temelie
nenorocita mogtenire a prejudecatilor. Trecand aceste
graniti inguste, luand contact cu lumea larga, cu-
treierand centrele mari ale civilizatiei contemporane
gi, mai presus de toate, cagtigand perspectiva gi
orizont mai larg, intunerecul se risipi, ura se topi
ca zapada in fata soarelui. Se nascu o dorinta
nestapfinita de a lupta pentru intelegerea gi buna
convietuire intre oameni gi popoare, in deosebi intre
cele invecinate.
Am putut sa-mi dau seama, astfel, ca o intelegere
nu numai ca este posibila intre poporul. roman gi
cel maghiar, dar data fiind vecinatatea gi convie-
tuirea istorica este o conditie esentiala, un
imperativ de ordin geopolitic pentru fericirea
reciproca.
Cercetand trecutul, ma opream adeseri la eveni-
mentele din 1848, cand suflul revolutionar francez
a atins gi statele feudale din spatiul dunarean,
clatinandu-le din temelii. Chiar gi cetatea Habsbur-
gilor, Viena, a vazut in acel an, agatat de un felinar,
pe un puternic strajer al ordinii feudale, iar poporul

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 265

maghiar, animat de revolutionarii Kossuth, Petbfi,

ridica lozincile revolutiei burgheze. Dieta feudalä
din Pozsony (Bratislava) prin hofaririle ei, speriati
de cei 40.000 de Orani adunati pe ghiata Dunarii,
la Budapesta, de catre tfinärul poet Petöfi gi de
alti revolutionari, desfiintä in grabi iob5gia,
exproprie mogiile feudale, instaurà sistemul parla-
mentar §i guvern responsabil fatà de reprezentantii
poporului, libertatea intrunirii gi a presei, etc.
Impiratul din Viena trimise impotriva poporului
maghiar, condus de ckre primul guvern responsabil,
sub pregedintia lui Kossuth, armata recrutata din
Austriaci, Cehi §i Croati, a generalului Jelasich.
Kossuth se adresä diferitelor popoare ale Austriei,
chemandu-le la lupta contra oprimatorului comun,
pentru libertatea popoarelor, contra feudalilor, pentru
revolutia burghezä.
Ce atitudine au luat Românii din Ardeal fatä de
aceste evenimente ale anului 1848 ?
Ce räspuns au dat chemgrii lui Kossuth ?
Cunoagtem drumul pe care a fost indrutnat de
catre intelectualii lui acest popor de iobagi, istoviti
sub jugul feudalismului. E memorabil elanul de pe
campia LiberfAtii din Blaj, ca §i eroica pornire a
fanarului avocat Avram Iancu, de a pune capit, cu
sabia, discursurilor nesfArgite §i de a pleca in muntii

www.dacoromanica.ro
266 PETRU GROZA

lui, pentru a chema la revolutie pe moti. Am trait

cu totii, in deosebi in anii de tinerete, la caldura
acestei legende a eroismului romantic, ne-am adapat
la izvorul traditiilor viteje§ti pastrate cu sfintenie,
pe la toate vetrele romane§ti din Ardeal.
Dar desnodimintele revolutiilor din 1848, cu tot
ce le-a urmat in domeniul realitatilor, cercetate prin
prisma dis,tantarii istoriei, fac ca aceasta cetate
spectrala a beznelor sà dispara mistuità de adevarul
istoric, necolorat, cu toate concluziile lui crude, dar
cu atat mai reale.
Kossuth §1 ai säi n'au §tiut sa-§i alature poporul
roman din Ardeal la lupta comuna impotriva
domniei nobililor de sub sceptrul habsburgic; pentru
simplul motiv Ca in§i§i ace§ti revolutionari parasira
linia istorica a luptei, dupa ce la inceput au fost
in stare sa mobilizeze toate energiile populare ale
neatnului lor, animand massele dornice de libertate
§i dreptate sociala, pe drumul revolutiei burgheze.
Dupa primul avant al revolutiei, conducatorii ei
s'au lasat tfiriti in mla§tina compromiselor .cu
beneficii, in cloaca vechiului sistem. In loc de o
exterminare prompta a institutiilor feudale, in loc de
desfiintare neconditionata, fàrà zabava a tuturor
privilegiilor, s'a tolerat o incetineala abila".
Dieta convocata in graba la Bratislava, vota

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 267

repede, legi care desfiintau iobagia, declarfind

libertatea proprietatii §i egalitatea in fata legilor.
Aceasta, sub presiunea taranilor rasculati de arhan-
ghelul revolutionar, poetul Petöfi. Dar spaima de
moartea nobililor legislatori disparu deodata, dupa
ce ace§ti tarani parasirä ghiata Dunarii la Rakos,
unde se adunasera, imprä§tiindu-se pe la vetrele lor.
Prinzand din nou curaj, Dieta incepu, asemenea
celei din Marea Revolutie Franceza, sa ingradeasca
concesiunile facute poporului muncitor in a§a masura,
incat reformele" i§i pierdura valoarea practica in
cadrul paragrafelor, care prevedeau despagubirile
celor expropriabili de proprietatile §i drepturile
feudale/Kossuth impra§tia mai departe trasnetele
cuvantarilor lui incendiare, dar, in acela§i timp, se
rasa inconjurat de ceata feudalilor, care sub masca
nationalismului §ovin, subminau revolutia socialä.
Conditiile obiective ale acelor zile indicau o noro-
coasa combinatie a nationalului cu econornicul, a
luptei in acela§i timp pentru independenta nationala
§1 eliberarea economico-sociala, dar judecata rece a
conducatorilor revolutiei fu intunecata de un naiv
fanatism national. In chipul acesta, incetul cu incetul,
frontul revolutiei sociale fu päräsit.
Intuitiv, prin instinctul colectiv otelit in decursul
veacurilor de iobagie, acest lucru fu simtit de

www.dacoromanica.ro
268 PETRU GROZA

poporul maghiar muncitor, care igi incruntä spran-

cenile", privind, dupa elanul initial, cu incredere
toot mai limitatä actiunea lui Kossuth, inconjuratä
tot mai mult de beneficiarii regimului feudal, care
igi ffilfaiau cu emfaza pana de strut colorati rogu,
revolutionar.
In subcongtientul masselor de iobagi romani, in
sufletul poporului roman muncitor, se desvolta
acelagi proces, aceeagi lipsa de interes, pe care
nu-1 putea starni in sufletul lui colectiv, decat
lupta unui popor vecin, pe linia revolutiei burgheze.
Fenomenul opera in sensul indepartarii acestor
doui popoare, care apropiate de acelagi moment
gi in aceleagi conditii obiective, cu forte unite
ar fi putut realiza un pas mare inainte pe drumul
libertatii nationale gi economice ale amandurora.
S'a intamplat totul invers. Naivitatea tribunilor
revolutiei motilor din 1848 a facilitat acest proces
tragic in raportul celor doua popoare. Avram Iancu
gi ai lui au confundat poporul rn-aghiar, iobagit gi
el sub jugul feudalismului maghiar de march' purl,
cu nobilii stapani ai mogiilor intinse pe meleagurile
Ardealului. In ochii revolutionarilor lui Iancu,
acegti grofi gi baroni personificau poporul maghiar
insugi. Toata puterea revolutionara a motilor raz-
vratiti era indrumata ideologic contra unui popor

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CRLULEI 269

la fel de strain de acei nobili. Era o indrumare

pe linia antagonismului national. Degi tragic gi
paradoxal acegti feudali, in majoritatea lor, erau
de-a-dreptul straini de corpul etnic maghiar, fiind
de origine romani. Conte le Kendeffi Candea,
baronii Jozsika Iosaca, Nopcea i toti ceilalti,
ale caror castele erau devastate de lancierii lui
Iancu, reprezentau acelagi regim feudal, contra
caruia se ridicase, dela inceput, poporul maghiar.
Tragica neintelegere a realitatilor, total lipsitä
de cercetarea dialectica a acestora, la care s'a adau-
gat exploatarea vicleana a acestor neintelegeri de
catre aceia care, au profitat totdeauna, in decursul
istoriei, de divizarea popoarelor, pentru a le im-
parti" cu atat mai ugor, au dus la desnodaminte
atat de triste pentru ambele popoare, provocand
intarzieri in desvoltarea lor, pricinuind atata risipa
inutila de energii, atatea suferinti de ambele parti,
incat o fundamentala revizuire a raporturilor intre
cele doua popoare este imperativa.
Vom afirma, fail a putea fi contrazigi de reali-
tatile istorice, ca niciodata conflictele intre poporul
roman gi maghiar n'au fost determinate de intere-
sele lor reale, materiale, dar cä ele au fost totdeauna
provocate de interese straine de ambele popoare,

www.dacoromanica.ro
270 PETRU GROZA

interese care combinate cu naivitatea unor con-

ducatori au dus la dezastrul comun.
Chiar i povestea in general, simplist infati-
gata a lui Horia, Clogca gi Crigan, cu frangerea
lor pe math' de catre Unguri", acopera alta reali-
tate, denaturata gi ea pentru a deveni piatra de
hotar pe drumul gregit al dugmaniei intre cele douà
popoare. Falsificarea datelor istorice a imbracat
haina unei traditii sensibile, creeata artificial de
catre o educatie tendentioasa din generatii in gene-
ratii, gi a constituit un permanent izvor de ura
contra poporului maghiar, intretinand setea de
razbunare" fata de acest popor. Or, adevarul istoric
este ca poporul maghiar a fost cu totul strain de
acest trist episod din viata de iobag a poporului
roman.
Horia, taranul de cremene din muntii Apuseni,
intruchipa revolta semenilor sai fata de nobilimea
de origine mixtà, in mare parte romaneasca pe
aceste meleaguri, care beneficia din plin de sistemul
exploatarii feudale. Horia nutrea credinta in drep-
tatea imparateasca" dela Viena. Aceasta credinta
era mereu alimentata in drumurile lui la cetatea
imparatului, unde era primit pe uga din dos. 0
audienta imperiala nu se ficea cu protocol pentru
un biet iobag roman, opincar, iar istoria nu a inre-

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 271

gistrat nicicand o intalnire intre Horia §i imparat.

Petitiile desmototolite cu grija din traista motului
puteau fi foarte bine primite de un semi-lacheu
cu §nururi aurite, chiar de grad mai inalt, iar
acesta a putut deveni, in fantezia populara, insu§i
imparatul. Divide et impera", a fost deviza
casei Habsburgilor, singura pricepere a acestei case
imparate§ti in decursul veacurilor. Deviza aceea era
pentru ea o chestiune de existenta. Ea se mani-
festa printr'un joc de echilibru. Conditiile obiective
impuneau, ala dar, buna primire a crainicului motilor
nemultumiti de regimul nobililor, care, la randul
lor (scontand gestul romantic din Dieta dela Poz-
sony-Bratislava, and au oferit vitain et sanguinem
pro regina nostra"), devenira din ce in ce mai
cutezatori. Iosif al II-lea, fiul §i urma§ul acelei
regine, se perfectiona in arta de a alimenta cu nadejdi
sufletul diferitelor popoare ale monarhiei lui.
Afara de aceasta, trebuiau infranate veleitatile
crescande ale nobilimii.
E greu de precizat in ce masura aceastä arta a
impins pana la directa incurajare a revoltei lui
Horia contra leudalilor, dar e u§or de crezut ca.
Habsburgul nu a fost pe linia revolutiei burgheze,
al carei suflu a patruns §i in rnuntii Zarandului.
Horia nu putea fi, a§a dar, pe faga§ul intentiilor

www.dacoromanica.ro
272 PETRU GROZA

imparategti, atunci and, supraevaluand incurajarea

dela Viena, a proclamat, cu cinci ani inaintea
izbucnirii revolutiei la Parisin bisericuta de lemn
din Curechi revolutia burgheza de esenta pura,
cu lozinca darimarii domniei feudale, pentru a cladi
pe ruinele ei libertatea individuala gi egalitatea in
fata legilor. Dar revolutia s'a declangat, motii gi-au
ridicat coasele gi au intins flintele, pustiind in
calea lor cuiburile nemtegti, tot atatea cetatui ale
sistemului feudal. Aceasta isprava, Insä, trecea
dincolo de linia demarcationala a intereselor impe-
riului habsburgic, gi profitand de iarna grea,
potolitoarea caldelor instincte revolutionare,
imparatia a intervenit, pentru a curma pornirea
primejdioasa. In padurea dela Albac, la focul din
ascunzig, Horia gi ai lui, tradati de un preot roman,
au fost pringi gi legati ghem, de catre ofiterul
austriac gi de soldatii germani ai imparatului",
cu ajutorul catorva iobagi tradatori. Asvarliti in
temnita cetatii din Alba Iulia, sub semnul vultu-
rului habsburgic cu doug capete, au fost condamnati
de catre judecatorii acestui imparat german, in
numele lui, la groaznica moarte pe roata. Dosarul
procesului lor, sentinta i documentul executarii
sunt aici, in arhiva tribunalului militar Kaiserlich"
dar istoricii nogtri nu cerceteaza aceste documente

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 273

autentice, mai putin poetii nogtri din toate vremu-

rile, fiindca ele ar &drama o legenda, nutrita cu
multa grija pe linia gi in epoca unui nationalism
romantic. Ele ar dovedi ea' poporul maghiar a fost
absent dela groaznicul act, cä massele maghiare
gemeau dub acelagi regim feudal, patronat de
Habsburgi. Rostul nobililor rep etam mereu : de
origina etnica obscura sau chiar rornana, care
asistau, bucurfindu-se, la martirajul iobagilor rebeli,
a fost acela al Anei gi Caiafei, nesecundati insa
de propriul lor popor, care, in aceeasi vreme, inre-
gistra, cu aceleagi elanuri revolutionare, pornirea
spre libertate gi egalitate, a popoarelor infratite
prin aceleagi suferinti. (Cu un deceniu in urma,
and maghiarul Martinovics gi tovaragii lui au
incercat sa ridice din nou poporul maghiar, aceeagi
nobilime a aplaudat gi martirajul acestora, condam-
nati la moarte de catre aceiagi Habsburgi...)
Traista lui Horia cu documentele imparategti a
fost degertata in ultimul moment, in focul din
padure. Motul acoperea" pe cei dela Viena, iar
acegtia il tradau in acelagi moment. Astfel colaborara
naivitatea unora gi giretenia altora la tragicul final,
gi de asta data.
0, daca aceste doua popoare de iobagi s'ar fi
intfilnit in timp gi spatiu alaturi, pe acelagi drum
18

www.dacoromanica.ro
274 PETRU GROZA

al revolutiei burgheze, contra aceluiagi dugman :

nobilimea feudala 1... Daca gi-ar fi unit puterile
contra calaului comun, Habsburgul din Viena
Câtä suferinta gi exploatare de aceeagi substanta,
cfite umilinti, cata infarziere pe drumul progresului
gi al imbunatatirii vietii masselor muncitoare, cfita
jale indurata in urma acestor fatale diferentieri
istorice ar fi fost inläturate...
Dar memoria popoarelor e scurta, iar aceasta
slabiciune este exploatata din plin de catre benefi-
ciarii acestor diferentieri, dinläuntrul gi dinafara
tarilor lor.
Numai astfel a fost posibil ca, dupa un timp
relativ scurt in viata unui popor, cazul dramatic
al revolutiei lui Horia, cu toate invataturile ce se
impuneau, fu uitat, iar istoria s'a repetat in revolutia
cu acelagi sfArgit tragic.
Desamagirea motilor lui Iancu, provocata de
nerecunogtinta brutala a aceloragi Habsburgi, s'a
comprimat in tragedia personala a Regelui
Muntilor". El s'a prabugit sub povara raspunderii,
in clipa cfind ceata eroismului romantic gi a loia-
litatii credule dispäru, cedind desfagurarii crude a
realitatilor, determinate de elemente cu totul straine
de aceasta conceptie romantica. In ciuda acestor
noi invataminte, in 1918, gre§eala se repeta.
Vom continua inainte, pe drumul acestor fatale

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 275

conceptii, recidivand la infinit gi uitfind invatä-

mintele trecutului ? Ne vom prabugi la fel tori cei
care avem raspunderea acestor gregeli ?
Poporul, insa, e vegnic. El a supravietuit gicu
jertfe inutile va supravietui. Instinctul lui de
conservare, capacitatea lui de a Indura, cumularea
acestor jertfe gi suferinte, ne vor duce la limita
unde incepe clara lui viziune, careia nu i se vor
putea sustrage cei care il conduc, fail riscul de
a fi inlaturati de uraganul vointei populare...
*
...Paznicul Pacurariu, jertfa vie a neintelegerii
acestor doua popoare, a parasit de mult celula mea.
Mara viscolegte, seara coboara incet. La lumina
becului minuscul atarnat de perete, deapan inainte
aceleagi ganduri, facand eforturi sa reconstitui
faptele in jurul verdictului dela Viena, din 31 August
1940, prin prisma aceleiagi cercetari obiective, des-
bracat de prejudecati gi considerente subiective.
Gratiile de fier, care ma izoleaza de lumea dinafara
gi imaginile noianului de nenorociri declangate de
acest arbitraj", care a violat dreptul la fericire
al nenumaratelor familii romane gi maghiare, ma
ridica la inaltimea unei judeciti impartiale, necon-
taminata de conceptii vulgare.

www.dacoromanica.ro
276 PETRU GROZA

Strigatul ignorantilor nu mai strabate aici. sa

cercetam, prin urmare, faptele.
Inainte de toate, acest arbitraj 1-am cerut noi,
Românii (adica Gigurtu, Valer Pop, Manoilescu, etc.),
supunându-ne a priori, fall rezerva, verdictului
arbitrilor admi§i.
Apoi, odata pronuntata sentinta, definitiva, ina-
pelabilä prin caracterul ei, am strigat de durere, dfind
curs revoltei contra nedreptatii materializata in ea §i
cautând reparatii ulterioare, pe cont propriu, inafara
de cadrele verdictului. Avem exemple graitoare,
chiar gi pentru cei mai interesati in aceasta materie.
Textul lui prevedea, bunäoara, limpede, cä toate
bunurile publice, toti cetatenii, inclusiv, deci, func-
tionarii publici, vor ramanea pe loc, pana la regle-
mentarea definitiva in cadrele dispozitiunilor
arbitrajului, cu inventariere §i dreptul de a opta
pentru cetatenia maghiara sau romana, in termenul
stabilit. Noi am evacuat insa, la ordinul guvernului,
dupa sentinta, tot ce am putut, la rep ezeala, inainte
de a fi ocupat de maghiari teritoriul adjudecat lor
de catre arbitri. Pe dinaintea noastra, defilau in
coloane nesfir§ite, autocamioane, trenuri, trasuri
din Nordul cedat, spre Sudul Ardealului ramas, cu
incarcaturi de mobile oficiale, banci de §coala,
piese de clinica, spitale dtmontate, etc., in fantastice

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULE/ 277

variatiuni. A doua zi dupa pronuntarea verdictului,

guvernul roman a transferat mici functionari ai
Statului roman, de origine etnica maghiara, gi numai
pe acegtia, din Sudul ramas, in Nordul cedat sta-
tului maghiar, cu ordinul de a pleca la locul destinat
in 48 ore. Ne aunt viu intiparite in memorie o
serie nesfargiti de scene dureroase : nenorocitii
plecau cu geamantanul in spate, despartindu-se atat
de neagteptat de ai lor, de cuiburile gi trebugoarele
lor, de vatra unde igi agonisisera ceva cu munca
unei vieti, din care 23 de ani pugi in slujba sta-
tului roman, care acum se debarasa atat de brutal
de ei. Ii intalneam prin toate colturile strazilor ;
ceferigti, functionari financiari, ai justitiei, barbati
gi femei, cerandu-ne cu lacrimi in ochi interventia,
pentru a nu fi smulgi in pragul toamnei din agezarile
lor, din mijlocul familiilor lor, care nu puteau pleca
cu ei in necunoscut. La interventiile noastre, ni
se raspundea de catre gefii de serviciu, stereotip ,.:
Trebue sa plece, fiind transferati prin ordinul tele-
grafic al d-lui ministru". Mai mult, unele autoritati
aratau un formular de declaratie, semnat de catre
functionarul de origine etnica maghiara, prin care
acesta cerea transferarea in Nordul cedat. Admit
ca se aflau gi de acegtia, care chemati de glasul
sangelui infierbantat de revenirea domniei maghiare

www.dacoromanica.ro
278 PETRU GROZA

in Ardealul de Nord s'au grabit si se fericeasca

acolo cu un ceas mai devreme. Dar textul dela
Viena, acceptat gi intarit cu semnitura reprezen-
tantilor de trista memorie ai Statului roman,
prevedea o proceduni comuna, obligatorie pentru
axnbele parti, in cazul cand oamenii ar fi optat
pentru cetätenia celuilalt stat. Din punct de vedere
juridic gi al obligatiunilor sentintei, ne mai land
in discutie buna credinta e clar cä guvernul
roman trebuia sa respinga categoric astfel de cereri
de transferare dintr'un post din interiorul ramas sub
imperiul roman, intr'unul trecut sub imperiul maghiar.
Dar multe din acele cereri au fost srnulse func-
tionarului de origine etnica maghiara, in atmosfera
de panica ce cuprinsese pe maghiarii ramagi sub
imperiul Romanilor, indarjiti de rapirea Nordului.
Omul autoritatii, in deosebi al Politiei gi Sigurantei,
se uita crunt, functionarul minoritar semna gi
plfingea. A doua zi dupa diktat, am asistat, in co.
muna vecina Simeria, la transferarea celor peste
300 ceferigti de origine etnica maghiara, pe care
ii cunogteam, In majoritate, din copilarie, fiind in
contact permanent cu aceasta veche colonie a perso-
nalului de cai ferate (eram de peste doua decenii
pregedinte onorific al Caminului Mecanicilor C.
F. R., etc.). Am putut constata ca, in majoritatea

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 279

lor covargitoare, acegti nenorociti fusera constrfin§i

sa setnneze gi implorau, inteun glas cu familiile
lor, sa fie lasati pe loc. Era de inteles disperarea
lor, care transformase strazile linigtite ale bietei
colonii afumate, intr'o vale a plangerii, fiindca, cu
toata simplitatea lor, igi dadeau seama ca locurile
unde erau transferati, in Ardealul cedat, nu erau
vacante, ca, deci, färà asentimentul concomitent al
statului maghiar, vor ramane pe drumuri. Dupa
cum s'a gi intamplat. Luni de -zile dupa arbitraj,
am intalnit pe multi dintre acegtia hoinarind in
mizerie, fara slujbe, pe strâztle Clujului, etc.
Valurile de ura reciproca, starnite de stupida
judecata dela Viena, au cotropit orice ratiune, au
intunecat mintile, inlaturind orice incercare de a
opri cursul luat.
Neobservat de poporul chinuit, s'a strecurat intre
altele, giretul joc cu transferarile, joc putin inte-
ligent, facut de guvernul roman. Jocul acesta va
fi infierat ca una din crimele care au pricinuit
nenorocirea atator familii, distrugerea atator el-
minuri...
Dupi verdictul dela Viena, incepurä sa apara in
Monitorul Oficial" roman, decretele de transferare
colectiva a functionarilor de origina etnica ma-
ghiara, pentru a se da astfel forma legala" actului

www.dacoromanica.ro
280 PETRU GROZA

consumat (realitatea e ca acegti functionari fusesera

trimii peste granita noua, cu mult inainte). Dar
pentru a fi in forma" gi fata de comisia germano-
italiana, care veghea" la executarea prompta a
hotaririi dela Viena, guvernul romancare gtia ca
aceste transferari sunt neconforme cu textul ei ex-
plicitdateaza decretele, aparute in Mon. Of."
din 10 Septemvrie, deci dupà Viena, cu data de
16 August 1940. Aga dar, guvernul roman pusese
o data anterioara verdictului, ca gi cand aceste
trans ferari nu aveau nimic comun cu arbitrajul
dela Viena, care, la acea data, Inca nu se putea
prevedea.
Daca orgoliul nostru national ar predispune la
solidarizare cu guvernul roman, peste orice consi-
derente de umanitate gi cregtinism, dincolo de
marginile govinismului national, acelagi guvern ne
inchide acest drum prin aceasta antidatare, care
descopera brutal, qiretlicul.
Iata gregeli, mai mult deck gregeli,crime, care
s'au razbunat amar.
Guvernul maghiar, prezidat de contele Teleky,
care a plata tragic gregelile proprii, luandu-gi singur
viata (niciunul dintre celebri nogtri participanti
la dezastrul dela Viena nu gi-a tras un glonte,
pecetluind astfel in fata istoriei, nedreptatea ce

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 281

s'a facut pe urrna gregelilor lor), a reactionat fata

de aceste incercari de a salva pe uga din dos ceva
din ceea ce ni s'a luat la Viena, incercari de a
repara intarziat prostia proprie.
Mentinandu-ma cu incapatanare pe linia unei ju-
decati obiective, desbracat de patimile care au
cuprins pe semenii mei, in deosebi pe intelectuali,
prevazand catastrofele care de fapt au urmat pentru
ambele parti,am cercetat temeinic faptele, trecand
tot ceea ce se afirma prin prisma unui control imediat,
pe teren,atat la noi, cat gi in Ungaria, in Ardealul
rapit, unde treceam a treia zi dupa Viena gi de
multe ori mai tarziu, multumita intamplarii de a
fi avut relatii personale cu unii din demnitarii
maghiari din acel timp, fogti colegi de gcoala gi
prieteni de demult.
Guvernul maghiar, la fel de gregit, pornise la
randu-i, pe drumul razbunarii.
Contele Teleky, primul ministru al Ungariei,
proaspat intregite" pe atunci, cu Ardealul de Nord,
veni in capitala acestei provincii, la Cluj, imediat
dupa arbitrajul dela Viena. El solicita, iar frun-
tagii poporului roman ramagi sub imperiul maghiar
primesc, o intalnire directa pentru a stabili tin
modus vivendi. Dr. Hatieganu, fost ministru, Dr.
Dunca, fost prefect gi altii, imbracara protocolar

www.dacoromanica.ro
282 PETRU GROZA

fracul traditional, intampinand pe premierul ma-

ghiar. Conte le Teleky, om de inalta cultura, dar
mereu sentimental, facfind politica mai mult pe linie
emotiva, cleat pe aceea a judecatii reci (aceasta se
confirma §1 prin tragicul lui sfar§it), fu cald,
mai mult decat prietenos, incalzit evident de succesul
maghiar obtinut la Viena. Realitatea aceasta o
confirma doctorul Dunca, chiar §i in clipa and
acela§i conte gentilom" il asvirli cateva zile dupa
aceea, impreuna cu familia, peste granita noua. In-
tamplarea lui este tipica pentru toate celelalte cazuri
ce s'au petrecut in acest timp. Reproducerea ei va
constitui, poate, udizvor de orientare asupra reali-
tätilor istorice §i de concluzii, care vor favoriza
patrunderea luminii in intunerecul falsificarilor
de proportii istorice.
Dr. Dunca, avocat, mare proprietar, fost prefect
roman al Clujului, aparu ca §1 multi altii, cu
nevasta, copiii §1 un geamantan in mana, la Deva.
Se refugiase acolo, dupa expulzarea pe care sub
impresia evenimentelor traite cu putine clipe mai
inainte o infati§a in conversatiile noastre, astfel :
Dupa prieteneasca strangere de mana cu contele
Teleky, la receptia din Clujul ocupat de maghiari,
Romanii se inapoiari la vetrele lor, cu convin-
gerea ca guvernul §i noul imperiu maghiar se vor

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 283

calauzi de ideea unei frate§ti intelegeri §i a unei

pa§nice convietuiri intre popoarele vecine §i con-
locuitoare, §i ca trecutul va fi uitat.
Destinderea fu de scurta:durata. Guvernul maghiar,
schimband brusc atitudinea, lovi fulgerator. Ser-
vindu-se de cartea de telefoane, in lipsa de
alte liste indicatoare la repezealä, autoritatile somara
un mare numar de familii romanesti si paraseasca
tara, neavand voie sa ia mai mult cleat un gea-
mantan mic §i o paturä, in term en de rdoug ore
Sbarnaitul telefoanelor impra§tie panica §i conster-
nare in familiile lovite de aceasta barbara masura.
Intre ele, era §i familia doctorului Dunca. Ace-
sta, primind tarziu ordinul, mai avea numai trei
sferturi de ora 'Ana la plecare. Buimacit de tra-
gica intorsatura, ratacea prin multimea de Romani
expulzati, din Gara Clujului, a§teptand invago-
narea. La un moment dat, un reprezentant al auto-
ritatilor il smulge dintre ceilalti : Domnule, d-ta
e§ti chemat la telefon de citre d-1 prim ministru,
contele Teleky, care dore§te sa-ti vorbeasca din
Budapesta". Un mare semn de intrebare, apoi o
licarire de lumina §i nadejde patrunsera in sufle-
tele cernite. Si fie o revenire? Se va putea vorbi
celui care detine in mina lui destinul miilor de
oameni impin§i la marginea prapastiei, pentru ca

www.dacoromanica.ro
284 PETRU GROZA

aceeagi mana sä devina un ajutor de ultim mo-

ment?...
Raspunsul intrebarilor chinuitoare fu sdrobitor :
Domnule doctor Dunca, te-am chemat la telefon,
pentru a-ti spune sà comunici celor de dincolo Ca,
daca vor continua cu porcariile (sau cam aga ceva),
aruncand la granita noastra multimea de functio-
nari transferati samavolnic, pe care nu-i putem
plasa, vom recurge la retorsiuni gi mai drastice,
and la randul nostru gi mai multi Romani peste
granita." Conte le Teleky tranti aparatul, iar
doctorul Dunca lua drumul trenului de marfa, in-
chis gi ghemuit in vagonul de vite, alaturi de mul-
timea trista de Romani desmogteniti, pentru a fi
apoi supugi cu totii, la granita artificiala dela tu-
nelul Turda, unei brutale perchezitii trupegti. Se
cautau obiecte de valoare, briliante, bani...
Doctorului Lupan, medicul asistent al clinicii din
Cluj, jandarmul maghiar i-a ajutat trecerea grani-
tei cu o puternica lovitura de cisma in spate, ru-
pandu-i ultimele vertebre i facandu-1 bun de spital
pentru cateva luni.
Cam astfel au fost tratati cetätenii gi agoniseala
lor de catre autoritatile respective romane sau
maghiare sub regim zis constitutional legal, in
vizul lumii civilizate.

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 285

Guvernele §1 cei cornpetenti, care au patronat

aceste alunecari pe un povarni§ care a dus, fatal,
la o supralicitatie in retorsiuni" de ambele parti,
§i-au asumat o mare raspundere in fata istoriei
acestor doua popoare, carora le-au stors atatea
lacrimi §i au pricinuit suferinte de nedescris locui-
torilor nenorocitului Ardeal taiat in doua.
Subcon§tientul celor responsabili presimte scadenta
acestei raspunderi ; de aici, silintele neincetate, de
ambele parti, pentru justificarea neomeniilor proprii
cu faradelegile celuilalt.
Am furat vecinului un ou de sub gaina lui, el
imi fura in noaptea urmatoaredrept retorsiune"
un bou din grajd. Bine vecine, sa-mi furi un bou ?"
Tu ai inceput". Dar eu ti-am furat numai un ou I"
Discutia, oricat de interesanta, poate fi dusa la
infinit dar fondul ramble indiscutabil : ambii
sunt hoti, deci de condarnnat, chiar daci unul este
intr'o masura mai considerabila decat celalalt.
Condamnarea va constitui un act de edificare
pentru ambele popoare. Se vor desvalui dedesub-
turile, total straine de interesele lor vitale.
Stabilirea gre§elilor, urmata de sanctionarea celor
responsabili, va constitui, deasupra noianului de
nenorociri traite de ambele parti in ultimii ani,
piatra de monument, care ne va indemna si pärasim

www.dacoromanica.ro
286 PETRU GROZA

drumul dugmAniilor färi sffir§it, din care nici and

noi, dar totdeauna altii au ie§it cu folos, §i sA-1
luam pe celallalt: al intelegerii intre popoare, färA
pretentii de superioritate sau dominatie reciproci.

www.dacoromanica.ro
 0 DEVrEPTARE iN ZORI
26 lanuarie
Nu s'a luminat de zi, §i suntem treziti de plansete
de femei, amestecate cu tipete disperate. Se aud §i
lovituri, care completeaza ritmul acestui trist
concert de dimineata. Mai tarziu, aflu ca erau mai
multe femei, intelectuale, banuite (impreuna cu
sotii) de activitate subversiva" §i care se opuneau
transferarii lor din nou in cladirea Sigurantei din
bulevardul Pache Protopopescu, la o ore: atat de
matinala, pentru anchetare. Cunosc acea cladire
tnisterioasä, cu sali §i coridoare tainice. Am fost
§i eu dus, intr'o noapte, acolo, pentru o infati§are,
despre care am amintit mai inainte. Amintirea acelei
plimbari in anticamera" justitiei militare ma va
urmari mult timp... Femeile au fost ridicate §i
noaptea trecuta. Este, deci, de presupus, ca expe-
rienta facuta le smulgea tipetele de groaza.
Aceste serenade, cu stridente care patrund 'Jana

www.dacoromanica.ro
288 PETRU GROZA ..

in fundul sufletului, aceste plimbari ale detinutilor

ridicati din celulele lor in miez de noapte (ca gi
cand zilele nu ar ajunge pentru neincetata macinare
a materialului uman) fac ca lacagul nostru zavorit,
mohorit, sa devina iad, iar gandurile noastre gi
mai incrancenate. Somnul gi-a luat sborul prin
gratiile de deasupra ugii, spre coridorul luminat
de becul anemic, care pare gi el epuizat de tot
ceea ce a vazut, agteptandu-gi sfargitul in bratele
zorilor de zi, ce intarzie.
Plansetele gi suferintele cauta refugiu sub aripile
noptii, intocmai cum noaptea ignorantei gi rautätii
omenegti este un acoperig atat de ocrotitor pentru
relele ce gi le pricinuesc oatnenii gi popoarele.
E ora cinci dirnineata gi hotul va fi prins",
spunea odata, intr'o cuvantare, plugarul jiian Danut
Sotanga.
Dupi cum noptii ii urmeaza ziva, tot astfel
intunerecului gi ignorantei trebue sa-i urmeze lumina
cunogtintei gi intelepciunii, menita sa alunge, ca
pe nigte visuri urate, atatea dureri.
*
Am pagit mai de dimineata pe zapada lucie sub
prirnele raze de soare. Deasupra, un cer de un al-
bastru adanc. Narile se lipesc de ger. In curtea

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 289

inchisorii, nu se ive§te nimeni Inca, afari de Un-

gurul care a trecut granita de dragul ibovnicei. Ca
de obiceiu, a fost scos din celula cu noaptea'n cap,
sa crape lemne pentru bucatirie. Da cu toporul,
sufland din cand in cand in degetele inghetate. Ne
strfingern mana, dar nu e chip sa seam de vorba:
gerul ne accelereaza mi§carile. El taie vartos lemne,
eu masor, aproape alergand, curtea inchisorii, pe
distanta atat de cunoscuta dintre bucitaria impo-
dobitä acum de dantelaria turturilor lungi de ghiati
§1 mormanul de gunoiu caruia i-a inghetat pang §i
mirosul.
Plimbarea mea de azi e nereglementara, inafara
timpului stabilit. In ultitnele zile, regimul men de
inchisoare s'a mai indulcit, fara a fi nevoie de inter-
ventii sau compromisuri. Se petrece ceva ; vlajganii
mai mari a Sigurantei §1 Curtii Martiale, alta
data atat de gravi §1 banuitori, ridica acum palaria
sau duc maim la chipiu cand trec pe langi mine,
ba unii ma intreaba §1 de sänatate §i uita mereu
sa-mi puna lacatul la u§ä. Eu profit din plin de aceasta
tacita ingaduinta, päräsesc celula de dimineata, fira
autorizatie, cu o u§oara mustrare in suflet provocata
de avantajarea mea in raport cu bietii mei tovara§i
de su ferinta.
Nu reactionez nici la porunca toata lumea in
19

www.dacoromanica.ro
290 PETRU GROZA

celula", strigata chiar in clipa cand apare un trist

convoiu de noi locatari, flancati de cerberii ser-
viciului secret". Tree in revista, cu coada ochiului,
fetele pamantii din convoiu, uncle desfigurate de
vfinatai. Imaginatia mea cuprinde, o clipa, cu
induiogare, framantarile §i faptele acestor oarneni,
care nu sunt din randul raufacatorilor.
Jertfa §1 suferinta solidarizeazi pe cei care poarti
in suflet sentimentul onestitatii luptei lor. Incep,
apoi, sa alerg din nou dela un capat la altul al
curtii, in ger, sub cerul senin.
A fost cea mai lunga plimbare, de cand ma aflu
in inchisoare. M'arn desmortit multe ore. Soldatii,
care se plimbau alaturi in cojoacele lor uria§e
tropaind, s'au schimbat de doua ori.
Refacut, ma inapoiez in celula, unde salut cu
entuziasm ciorba de fasole care abure§te. Ma lungesc
pe salteaua de paie, care pentru prima data
mi se pare prietenoasa §i confortabila §i cad intr'un
sornn adanc.

www.dacoromanica.ro
 SE LARGESC CATUSELE...
27 Ianuarie
Tulliu Goruneanu ma viziteaza din nou.
Il vad pentru a treia oara. Incep sa-1 cunosc mai
bine pe acest om, pe care la inceput 1-am primit
cu neincredere. Degi prezentat de inginerul Rica
Georgescu, decanul" celor inchigi aici, aparitia
misterioasa, intr'o seara, a acestui barbat elegant,
cu tâmplele argintii gi cu ochii negri patrunzatori
tradand vointa tenace de a patrunde in sufletul
celui din fata, facea sa-1 privesc cu rezerva marita.
In lurnea aceasta, a abilitatilor orientale, combinate
cu giretenie gi calcul apusean, e foarte greu, cu
toata experienta unei vieti gi cu toata incordarea,
si stabilegti &cá ai in fata un inamic sau un
prieten. Mi s'a prezentat, cu titlurile respective.
Ofiter superior in rezerva, major magistrat, in
functie pe langa Pregedintia Consiliului de Minigtri,
lucreazá cu Cristescu, geful temut gi .atotputernic

www.dacoromanica.ro
292 PETRU GROZA

al serviciului secret dela Siguranta Statului, fiind

in acelagi timp gi omul de incredere al conduca-
torului" Statului, auto-maregalul Antonescu...
Altfel, ocupatia lui civila pregedinte la Curtea
de apel din Timigoara constitue pentru el un
titlu de apropiere pe linia regionalismului nostru.
Nefiind anchetatorul meu, nu avea calitatea de
a ma cerceta. Ca magistrat militar, i s'a deschis
poarta temnitei, dar pragul celulei mele nu-I putea
trece decat ca particular, cu discretia neinregistrata
oficial de catre cerberii inspectori ai sectorului
meu secret".
Avem impresia ca ne suntern vechi cunoscuti.
Conversatiile sunt incordate, solicitand ambelor
/Atli eforturi cerebrale. Maregalul nu se indoegte"
de patriotismul meu, ma crede chiar mare patriot",
imi spune Goruneanu. Dar ... sunt lucruri de
lamurit gi proceduri de completat.
Hotarit, Tulliu Goruneanu igi indeplinegte cu
mult devotament, aproape cu pasiune, functia pe
care complicatul aparat al Statului i-a rezervat-o.
El nu are pretentia de a indruma evenimentele
sau determina linii de actiune, ci se limiteaza
pur i simplu la implinirea functiei lui de piesa
mai delicata, in mecanismul acestui aparat. Sar-
cina aceasta o indeplinegte, insa, cu insufletirea

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 293

omului care refuza Si devina un simplu instrument,

gi pastreaza mereu in inima un pic de umanitate.
In garnitura oamenilor - guruburi, mari gi mici,
mecanizati 'Ana la animalitate, zelogi /Jana la slugar-
nicie, abrutizati in exercitiul functiei lor de paznici
ai regimului dominant, acest magistrat constitue
un contrast atat de izbitor cu tot ce este in jurul
nostru, incat aproape intereseaza mai mult persoana
lui, deck misiunea pe care o indeplinegte, evident,
cu gtirea celor competenti, dar nu maginalicegte.
Oricat de preocupat de gandul libertatii, de
in demnul de a rupe zavorul care ma desparte de
lumea de afara, apreciez cu sange rece ostenelile
lui, nu supraevaluez limitele gi rostul misiunii lui,
nu ma las, deci, tarit pe linia compromisurilor gi
a eliberarii cu orice pret, pentru a ma arunca dupa
firul de paiu ce mi se intinde... De-a-lungul cori-
doarelor inchisorii, celulele adapostesc un gir de
prieteni de valoare, cazuti pe acelagi drum al luptei
pentru o lume mai buna. Acegtia nu sunt vizitati
de crainici ai salvarii, iar grija de a ma elibera
numai pe mine insumi ar fi egala cu o tradare nu
numai fata de tovaragii de suferintä, ci gi fata de
linia morali gi ideologica, gasita prin cercetari gi
dupa sbuciumul anilor din urma...
La plecare, oaspele nocturn adaugi.:

www.dacoromanica.ro
294 PETRU GROZA

In tot cazul, va pot spune ca va bucurati de o

mare popularitate. Zilnic vi se cere eliberarea, de
catre diferiti cetateni §1 grupuri din diferite pro-
vincii ale tarii. Recent, s'a produs interventia deca-
nului Facultätii de tiinte a Universitatii din Cluj
Timi§oara, pro fesorul Ionescu, prodecanul baroului
avocatilor din Timi§oara, Brudariu, §1 altii, accen-
tuand cu totii asupra personalitatii D-voastra, asupra
felului Dvs. de a fi §i subliniind locul pe care-I
ocupati in aprecierea tuturor celor care va cunosc
§i care s'au bucurat de ospitalitatea Dvs."
Din aceasta declaratie, am retinut un singur
lucru real, mai real decat o popularitate trecatoare,
decat recuno§tinta celor multi care au calcat pragul
sufletului §i casei mele, mereu deschisi pentru toti
drumetii : catu§ele care mi s'au pus, cu atata dibacie,
se largesc incet, sub apasarea manifestatiilor de
afara pentru eliberarea noastri. Nu fiindca aceasta
manifestare a prietenilor intelectuali, muncitori §i
plugari, ar putea deveni, pentru cei cari ma detin,
o actiune primejdioasa in conditiile actuale §i ca.
le-ar putea forta, eventual, mana, dar fiindca aceasta
mi§care a prietenilor dinafara coincide cu nelini§tea
con§tiintei celor care au determinat arestarea noastra.
cand ai con§tiinta 1initità, poti trece noaptea prin
codri salbatici, fara sa te sperie nici traznetul,

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 295

dar cand o ai incarcata cu raspunderi grele,

cu ispravi rele gi cu viziunea unei finalitati tra-
gice, vei tresari gi la migcarea unei frunze in
camp liber gi in ziva mare. Barometrul acestei
congtiinte arata, cu impecabila preciziune, masurile
nelegiuite luate de regimul de dictatura.
Perspectiva unei eliberari nu e, deocamdata, mare,
fiindca din aceeagi conversatie cu omul regimului,
retin ca mai tari decat gefii sunt aghiotantii acestora,
iar acegtia din urma sunt ei Inii prizonierii gre-
gelilor proprii, care i-au situat pe terenul unei
captivitati fatale, determinata dinlauntrul gi din
afara tarigoarei noastre.
Cu toate acestea, pamantul se migca; imi pastrez
credinta in destinul meu, chiar gi in clipa and
vizitatorul dispare din celula, lasand in urma lui,
sgomotul zavorului tras gi al lacatului ce se
inchide in noaptea care a coborit de-a-binelea.

www.dacoromanica.ro
 CUM SE INSTRUESTE"...
28 lanuarie
Noaptea, pe la ora trei, sunt trezit din somnul
adanc de Vitai puternice la uga principalà, situata
spre curte, a coridorului. Celula mea se afla exact
in fata acelei ugi, care se inchide gi se deschide
mereu, facandu-mi sa inregistrez orice migcare in
aceasta inchisoare, intreaga ei circulatie. De asta
data, se pare cä se petrece din nou ceva din cate-
goria intamplarilor neobignuite, fiindca de-a-lungul
coridorului strabate, [tunator, glasul celor mai
temuti gefi comisari sau inspectori (toti au pretentii
la acest titlu) : Dirlea gi Bragoveanu. In deosebi,
cruzimea lui Darlea a devenit legendari gi inimile
se s-trang ori de ate ori aceasta Hark' a Serviciului
Secret igi face aparitia, de obiceiu dupg miezul
noptii, pentru a ridica gi a duce in camera cerce-
tarilor" obscure din Bucuregti, la etajul casei negre
din Bulevardul Pache Protopopescu 2, sau pentru

www.dacoromanica.ro
298 PETRU GROZA

a aduce de acolo noi pacienti. Ii simti chiar din

curtea inchisorii, dupi felul cum trantegte uga
automobilului sAu de transport, care igi anuntà
sosirea cu sbArnAitul cunosctit al motorului, care
lupta cu gerul noptii de iarna grea.
Cruzimea taciturnA a lui Dar lea se completeaza
cu iegirile galAgioase ale pateticului Bragoveanu.
Ambii fac totul, pentru ca in toate) celulele, de-
a-lungul coridoarelor din fatä gi din dos, &A disparä
bruma de odihng a sufletelor sbuciumate. Brago-
veanu inalt, puternic, cu voce stridentà, pe care
o ridicä la octava supremA, o ia razna, firà sistem,
rApit de avAntul initial, de-a-lungul coridoarelor,
pe la toate uile, rräcnind la gardienii irtreziti din
amorteala gi atipeala serviciului nocturn. Lovegte
ugile cu piciorul: Aici pe cine ai?" Dar aici ?"
Pe Asta sä mi-1 dai afarl SA-1 muti dincolo !"
Cum, nu-i gtii pe toti pe de-a-rostul? Nu gtii pe
cine pAzegti ? Stai, caine !"... Numai pagii sol-
datilor igi mentin ritmul in fata usilor. Ei nu
sunt supugi direct acestor inspectori, fiind coman-
dati de unitatea militara cãreia ii apartin ; privese
cu indiferentä, amestecatà cu dispretul ostagului
care a trait ororile frontului, exhibitiile vlajganilor
civili". In sffirgit, acegtia pleacä, ducAnd cu ei o
grupà de arestati, pentru a-i supune tratarnentului,

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 299

gen propriu, care a devenit celebru. 0 sfagietoare

durere imi strabate inima, cand aflu ca, printre
cei dugi, se afla gi cativa dintre prietenii mei. In
deosebi, sunt ingrijorat de Miron Be lea. Acest
taran hunedorean, luptator de elita al Frontului
Plugarilor de odinioara, atat de tanar gi de voinic
ieri, pare a fi favoritul" inspectorilor. In fiecare
noapte 11 ridica, iar dimineata ii aduc inclarat,
extenuat, cu ochii cazuti adanc in orbite. Intre
doua baionete, la spalator, imi goptegte : Sunt
tratat groaznic". Aflu, apoi (prin semnele conven-
tionale ale inchisorii, prin conversatiile fragrnentare,
intalniri scurte, furate bucatarului gi soldatilor,
cand ne deschid u§ile pentru a ne turna in farfuriile
de tinichea ciorba de fasole), ca prietenii sunt
legati ghem, batuti la talpi, dupa ce sunt incaltati
cu ciorapi de postav gros, li se umfla plarnanii
cu o teava de cauciuc varita pe git, etc. Puternic
gi elastic, plugarul acesta cu vointa de fier, §i-a
rupt deunazi legaturile, smulgandu-se din bratele
celor patru comisari, pe cari i-a rasturnat impreuna
cu masa de tortura. Iegirea I-a costat o rnasea,
fiind izbit puternic in obraz, pe la spate, cu pumnul,
de catre unul din anchetatori". Cazut in nesim-
tire pe podele, mai putu sa auda reprogul unuia
dintre ispravnici, impresionat oarecum de sangele

www.dacoromanica.ro
300 PETRU GROZA

ce se revarsa din gura : Vezi, l-ai omorit. Ti-am

spus ca oamenii a§tia puternici suporta mai greu..."
Miron Belea se trezi sub du§uri de apa rece : fu
spalat §1 readus in celula, pentru ca astazi sa fie
dus din nou, impreuna cu minunatul luptator, profe-
sorul universitar Vladescu-Racoasa (cap de savant,
profilul omului hotarit), cu tanarul §1 energicul
avocat Magheru, fiul pre§edintelui dela Casatie,
§i altii. Dimineata, sunt adu§i cu corpurile frante,
au fetele pamantii ale celor coboriti de pe cruce.
Zadarnic incerc sa-mi rechem somnul alungat...
In zori, ma indrept spre spalator. Se aglo-
mereaza aici barbati §i femei de toate categoriile,
umplandu-1 cu un miros ascutit, de sudoare §1 rufe
spalate in acelea§i ligheane. Cu capul sub apa rece
a robinetului, ne spalam, aruncandu-ne cuvinte de
imbarbätare. Inspectorul §colar Simion, acest varstnic
bucovinean corpolent, chinuit de astmä, i§i. face
gimnastica", cu pieptul gol, la geamul deschis.
Omul manifesta mult curaj §1 incredere in destinul
aostru §i in ziva de maine. La un moment dat, striga
Priviti-1 !"
Ce?"
Rasare 1"
Cine?"
Exasperat, Simion racne§te :

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 301

Soarele I Soarele rogu!"

Ei gi ? Pai cum vrei sa fie?"
i Simion, indignat :
De ce nu rasare odata albastru?"
Ne privim unii pe altii gi dam drumul cu mai
muIta putere robinetelor...
Astfel incepem o zi noua, readugi cu totii in celule
gi lasati acolo cu gandurile, palind de nos-
talgia razelor de soare dela geamul spalatorului.
Razele nu mai plutesc, ca nigte fire de paie, in
bezna celulei. Ceasurile trec greoiu, cu picioare de
plumb. Spre amiaza, cand pandearn semnalul pentru a
iegi la plimbare,un stri gat de-a-lungul coridoarelor,
repetat la fiecare ugi, ne fixeaza pentru toata ziva
in celule pe care, pana la noi ordine, nu mai avern
voie sä le pärasim. Sunt interzise chiar gi vizitele
reglementare, pentru cei care aveau voie sä le
primeasca.
Aflarn : aceasta inräutatire a regimului se datoregte
faptului ca la Polonezii care au fost transportati
deunazi de aici in lagärul dela Tg. Jiu, s'au aflat
arme, provenind din aceasta inchisoare, unde le-au
tinut ascunse. Directia a primit avertisment, inspec-
torii ocara gi pedepse, gardienii chiar batai, iar noi,
detinutii, aceasta inasprire a regimului, care ne
rapegte din posibilitatea de a ne adanci privirea

www.dacoromanica.ro
302 PETRI' GROZA

in albastrul cerului gi de a ne umple plamanii cu

aer proaspat.
Sufletul igi apleaci mohorit aripile. Condeiul se
pune pe lucru greoiu gi anevoie, sfargind prin a se
culca de-a-lungul paginii neispravite, scapat din
degetele amortite ale unui trup obosit. Trupul
cedeaza, apoi in intre gime, tavalindu-se invaluit in
blana gi caciula trasa adanc pe ochi, de-a-lungul
patului de fier.
Nu gtiu, poate am dormit toati ziva. Sgomotul
lacatului scos dela uga ma readuce pe pamant,
becurile electrice licaresc pe coridor, in seara coborita
tiptil. Bucatarul de langa carucior intinde blidul
de tinichea prin uga intredeschisa : ciorba. Viata igi
depune biletul de vizita aga cum este, in toata
goliciunea ei.

www.dacoromanica.ro
 LA CERCETARE
29 Ianuarie
Am fost transportat azi, de catre martialul in-
spector Tänisescu, mereu moroc5nos §1 cu privirile
mfincátoruhii de oameni, in cabinetul cApitanului
Nicolau, la Curtea Martian". Ma prime§te, ca §1 pani
acum, prietene§te. Nu e militar de carierä, ciPre§e-
dinte la un Tribunal civilprototip al magistratului
calm cu gesturi stäpanite. De staturä mijlocie, cu
ochii limpezi, indicand un suflet echilibrat, prive§te
mereu, adanc, in ochii vorbitorului. Evident, egte
intens angajat in efortul de a concilia con§tiinta lui
de magistrat cu functiunea impusä acum, prin mobi-
lizarea lui la Curtea Martiali (nu prea am constatat
aceasta silinti la altii). Pare a nu g5si alta ie§ire
din contactul inerent acestei duble calitäti, deck
prin täräginarea unui interogatoriu formal, evitând
chiar §i in conversatii detaliile banale din filele
uria§elor dosare, care zac ordonate p e masä §1 in

www.dacoromanica.ro
304 PETRU GROZA

care se gasegte munca de ani de zile a organelor

politiei secrete. A acelor organe care ne adunau
sau la nevoie ne plismuiau acte gi fige. Omul arata,
insa, cu atat mai mult interes pentru ansamblul
problemelor, care agita pe oamenii pringi in mrejele
acestor vigilenti apäratori ai temeliei. Statului. El
conteaza pe solutionarea intr'un fel sau altul, de
sus in jos a pricinii mele, prin hotarirea guvernului
pe linia considerentelor politice. Aceasta, dat fiind
ca materialul adunat aici n'ar putea fi macinat in
cadrul unui proces normal. In acelagi timp, il obligi
la aceasta gi manifestarea hotaririi noastre darze
de a sustine inainte dreptatea atitudinii noastre,
confirmata tot mai mult de evenimentele in
curs.
Agteapta, deci, o sugestie precisa sau un ordin
categoric de sus, pentru scoaterea mea din proces,
fara trimitere in judecata. Altfel inteleg ar
ramane dezolat, fiindca efortul hii de a-gi impaca
congtiinta de magistrat cu aceea a militarului sub
ordine, ar deveni o penibila incordare. Ii privesc
galoanele gi ma gandesc ca, in aceasta incordare,
vor constitui gi ele o problema.

www.dacoromanica.ro
 30 Ianuarie 1944

GICA
Gica este vecinul meu din celula Nr. 8. Nimeni
nu-i cunoagte numele de familie. Mi se pare ca.
«opereaza, cu mai multe nume. In tot cazul, un
mister invalue statura svelta a acestui tânar, care
fredoneaza mereu, ca o cfilomelä :. a inchisorii.
Saptamfini de-a-rfindul mi-am atintit atentia asupra
lui, dar n'am ajuns la nicio concluzie asupra ros-
tului gi caracterului sau. La inceput, mi s'a spus
ea este agent acoperit al Sigurantei, ca simuleaza
calitatea de arestat, pentru a ne observa, astfel,
mai bine. La uga celulei meIe, nu se poate vorbi
fara sa auda el ; vorbitorii ocazionali arata, cu de-
getul la gura, spre celula lui Gica. Cert e cä, in
ultimul timp, deveni un pugcariag sui gerieris ; pleca
aproape zilnic in orag, gatit elegant pentru plimbare,
fara insotitor. Cu toate incercarile lui de a se apropia
de mine ii tin la distantä. Sunt hotarit sa in
20

www.dacoromanica.ro
306 PETRU GROZA

versAm jocul, ambitia mea fiind sä aflu eu ce e cu

acest om. A observat cä scriu gi i-am aruncat
undita: 11 incondeez gi pe el. Devine tot mai inte-
resat fall de felul cum va fi el .zeternizat* in
jurnalul unui detinut. Pentru a iegi bine, primegte
bucuros invitatia mea de a ma insoti, in sfargit, la
plimbare. Cu atentia incordatä gi indrumAnd cal-
culat conversatia, disting tot mai mult din poves-
tirea-i lune& amänuntitä, adevärul de fantezie.
Näscut in Gorj, ofiter in armata rornAnä, a fAcut
campania din iarna anului trecut in Crimeea §1
Caucaz, a fost luat prizonier gi din acel moment
devine unul dintre cei multi, pe care vAltoarea rAz-
boiului Ii arunci pe meleaguri necunoscute, asimi-
lAndu-i unor noi rosturi gi unor noi conceptii
asupra vietii omenegti. Cum armata noastrA cregte
vertiginos, e ugor de prevAzut rolul hotAritor, pe
care-I vor avea esupra desfAgurarii vietii noastre
colective, dupi acest rAzboiu. Participarea lor activA
la procesul agitat al trecerii dela starea de räzboiu
la cea de pace, apoi la opera de constructie a noii
gospodArii sociale, politice gi economice, va fi mare.
Aceasta uriaga armatà a prizonierilor de räzboiu,
va aduce acasa experiente gi cunogtinte inteun do-
meniu cu totul inchis celor rämagi in tarl. Dina-
mizati de rezultatul unei cunoagteri comparative

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 307

§i incurajati prin titlul luptei §i suferintele lor,

vor pi§i hotiriti pe drumul intemeierii unei noi
lumi, bazati pe o mai dreapti repartizare a bunu-
rilor pimânte§ti, pe un nivel mai ridicat al vietii
materiale §i culturale, pe respingerea conceptiilor
invechite §1 a prejudecitilor.
Reflectfind la toate acestea, ascult inainte 0-1 cer-
cetez pe Gici. Imi di toate datele asupra trata-
mentului exceptional uman §1 civilizat de care
se bucuri prizonierii in U. R. S. S. Abia ajun§i in
lagar, dincolo de front, sunt pu§i sub minutioasi
observare in ceea ce prive§te atitudinile §i vederile
lor, apoidupi un timp oarecare in aceasti carantini,
sunt selectionati, oferindu-li-se posibilitatea de
a invita teoretic §i practic, in lagire speciale, orga-
nizate in acest scop. Gici al nostru a fost transferat
intr'un astfel de lagir din apropierea Moscovei.
Acolo, a studiat §1 a practicat 'Ana §1 paraptismul.
Mi s'a luminat mintea" imi spune. A fost
ca §i cum soarele n'ar mai fi rásarit la orizont,
ci de-a-dreptul in creierul meu! Ce-am vizut in
Rusia culturi, civilizatie este extraordinar."
Hotirit si se puni in slujba luptei pentru o
apropiere romino-sovietici, se arunci, in apropierea
Buzáului, cu parapta, cade lingi un sat §1 se
prezintä primarului cu o poveste bine ticluiti. Postul

www.dacoromanica.ro
308 PETRU GROZA

de jandarmi il inainteaza la Bucure§tidar aici pare

suspect de spionaj, cineva chiar il recunonte,
§1 este depus la secret", alaturi de mine. Dupi
rnulte interogatorii, cercetarile inceteaza, fall
a se rezuma inteun proces. Acum, sta aici, neju-
decat. Multiple le lui cuno§tinte, ca§tigate dincolo"
constitue un capital mult mai pretios pentru or-
ganele noastre de informatiuni, decat solutia
lichidarii" lui printr'o banala sentinta capitala.
Il cred pe Oka* atat de inteligent, incat sa ex-
ploateze din plin acest avut al lui. Daca aceasta
exploatare atinge limitele unei pocainti" omul
punandu-§i abilitatea §1 toate cuno§tintele ca§tigate
in TJniunea Sovietelor, in serviciul Sigurantei noastre
sau se margine§te la strictul necesar, pentru a-§i
salva viata, n'a§ putea spune.

www.dacoromanica.ro
 LIBER
A coborit din nou seara...
Gardianul vine spre mine, alergand. Are ordinul
sa ma aduca, fara intarziere, la comandamentul
inchisorii.
In drum spre birou, gardianul este vadit emo-
tionat. Pare Ca §tie ceva.
Ne prime§te capitanul magistrat Popescu, unul
dintre anchetatorii inchisorii. E mic de statura, cu
aspectul antipatic al omului ma§inalizat in meseria
inchizitoriala. Este insotit de omenosul director
civil al inchisorii, doctorul Bad. Acesta din urma
se afla mai aproape de u§a ; treand pe lânga mine,
imi §opte§te cu bucurie : Sunteti liber".
tiam §i eu acum ceea ce §tia §i gardianul §i
ceea ce imi va spune §i magistratul militar Popescu,
cu care, in tot timpul detinerii mele, nu am schimbat
un singur cuvânt sau privire, de§i, in ve§nica

www.dacoromanica.ro
310 .PETRU GROZA

gi de multe ori sgomotoasa lui circulatie de-a-lungul

coridoarelor, ne ciocneam aproape zilnic.
Aversiunea initiala fati de acest gurub al odio-
sului aparat de oprimare se mentine chiar gi in
acest ultim moment.
Sunteti liber"... Aceste doua cuvinte rostite cu
voce tare gi care-mi pun in mana insagi cheia ce-
lulei, mi se par acum stupide.
Liber? Numai eu liber? Dar prietenii mei? Dar
poporul, care continua sa fie inlantuit? Are un
gust de cenuga acest sunteti liber"...
Tac. Sub ochii functionarilor, dintre care unii
imi trimiteau, pe firul nevazut al simpatiei, semne
calde, il las fari raspuns pe capitanul" Popescu.
Urmeaza 'ceremonia monotona a desmatricularii
mele din registrele celor intemnitati. Cer voie
directorului dr. Bad, sa-mi pot lua ramas bun dela
arestatii, care s'au dovedit buni prieteni, in aceasta
casa rece". Intre timp, telefoanele biroului zbarnfiie
neincetat; cel chemat sau vizat sunt eu.
Cel dintai, care se intereseaza, e tanarul gi atfit
de bunul prieten in aceasta epoca a izolarii : avo-
catul Ripogan. Apoi, doctorul Negrea i altii. Toti
igi manifesta dorinta sä ma vada cat mai repede
afara". Le raspund ca nu este atat de ugor si ma
despart de o lume cu care am inceput sa ma obig-

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 311

nuesc, de celula cu care m'am imprietenit. Poate

voiu mai dormi o noapte aici." Rfisul plin al
prietenului dr. Negrea, acest maramurepan voinic,
rispunde la capitul firului.
Insotit de gardieni, inspectori §1 de director, o
iau de-a-lungul celulelor celor mai cunoscuti deti-
nuti. Zivoarele se ridici pe la u§i, locatarii, cu
fetele pimfintii, apar. Le string mina intinsi,
privesc adfinc in ochii lor, cufundati in orbite.
Pe rand : Polonezii din grupa a doua, vecina
dela celula 10, frumoasa cerniuteanci, sotia avoca-
tului conspirator, tinerii Bordu§ (originari din
Deva) §i prietenii lor, conspiratori", dezertori"
§i spioni", printii bursei negre, in frunte cu
regele" Scheuermann, Romani, Maghiari, Ru§i,
sffir§ind cu inginerul dr. Werth (cel cu cauciucul
sintetic) toti care au constituit societatea, ciruia
i-am fost incadrat §1 eu apar §1 dispar in bezna
celulelor zivorite din nou. Clipa, grea pentru cel
care rämâne in urma
_ celui care pleaci in libertate,
o induri fiecare in felul lui. Unii mai sentimentali
dau curs durerii, altii, strfingfindu-mi mina, privesc
dfirz, in deosebi Polonezii. Nuznai cei dela bursa
neagrä par total cople§iti de neribdarea de a scipa
de aici cu un ceas mai devreme ; in acest scop,
li se pare ca §1 vizita mea de adio le-ar putea fi

www.dacoromanica.ro
312 PETRU GROZA

de vreun folos: ma asalteaza cu mesaje pentru cei

de afara, cari i-ar putea ajuta...
Vin la rand soldatii de paza, acegti oameni de
treaba, fii ai Ardealului, Gorjului, Mehedintilor,
tarani cu dorul casei lor, smulgi de pe la vetrele
lor de vitregia unor vremuri, pe cari ei refuza sa
le inteleaga, mistuiti de un singur gand: pacea.
Pe cei care nu erau pe coridor, ii caut la postul
lor de garda. Nae, lautarul" dela Craiova, tine cu
orice pret sa-mi cante una",gi in timp ce dege-
tele lui alearga pe coarde, cu dibacie, parasesc gi
aceasta garnitura, atat de cinstita, a aparatului jus-
titiei militare.
Gardianul Vultur (care mi-a aratat, cel dintai
prietenie") nu era de fata. L-am tot agteptat, pada
ce a sosit. Nu gtia ce poate sa se petreaca, vazan-
du-ma inconjurat de functionarii inchisorii. Ca si-i
alung spaima, 11 informez: Eu plec, frate Vultur.
Te-am agteptat sa-ti multumesc: egti un om bun,
ai inimL gi nicaieri mai mult deck In aceste locuri,
nu e nevoie de inima. Poti sa-ti faci datoria gi aga,
gi eu doresc ca Destinul sa te rasplateasca."
Vultur lacrimeazä. Imi strange mana repede, fara
niciun cuvant. Apoi, igi revine, pe fata lui trece
umbra unui zambet melancolic; D-le ministrup

www.dacoromanica.ro
 IN UMBRA CELULEI 313

pare.mi-se ca de acum incolo iaragi egti d-ta vul-

turul", iar eu raman aici goarecul".
Tree gi pe la singuraticul Mircea.
Ultima vizita o fac, dupa cum se cuvine, deca-
nului" Rica Georgescu. Stau mult in celula lui, ochi
in ochi. Ne imbratigam.
Noaptea a coborit de mult. Prietenul Ripogan
ma agteapta, nerägdator, cu magina. Plec cu Rica
Georgescu alaturi, pang la poarta de fier, care se
inchide cu sgomot in urma mea. Decanul" gi toti
ceilalti raman dincolo.
Iau loc in maging. Ripogan e inimos ca tot-
-cleauna la volan. Magina ia vitezg.
Bucuregtii nu mai camufleaza ?"intreb.
Lumina unui felinar mg orbegte. Apoi, alte feli-
nare, ale caror pleoape semi-camuflate lasa sà se
strecoare cateva raze, care mi se par feerice. Noaptea,
am insomnie: ptul alb, cu saltea moale, e insu-
portabil.
Tarziu, pe la orele 1, mi se face o surpriza mig-
cgtoare : vechii mei prieteni, chelnerii dela Athenée
Palace, in frunte cu vechiul luptator pentru cauza
democratiei, Caluggru, imi servesc la pat" o masa
ca din povegti, aranjata in taing, e darul lor pentru
iegirea mea din umbra celulei.

www.dacoromanica.ro
314 PETRU GROZA

Mi se pare ci in primele inghitituri se amesteca

gi ateva lacrimi...
Spre dimineata, adorm: am visat cä toti oamenii
din toate colturile pämfintului, sunt liberi.

SFAR$IT

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Peg,

Prima fnclegtare 7
La Bucuregti 11
Inapoi 15
O viziti" in tren
La Siguranti
In fata Generalului Diaconescu
... 17
19
31
Vila Conspirativi" 37
Criciun negru 45
De ce a cizut Codreanu 49
Din nou la Sigurantà 53
Ochii albagtri 57
O confruntare
La Odihna buni" .
Drumul spre temniti
La nunfarul 43
.......
Vlidescu Ra'coasa gi Miron Be lea
59
63
73
77
91
O razg 93
Lespedea 99
La Ministerul de Interne 101
Lumea din inchisoare 105
Povestea lui Ion Tetea 107
Programul unei zile 109
Introspectii 113
Ziva Polonezilor 117
Un copil in inchisoare 125
La zgpacli 127
Clopotele . 129
Stomacul gi Ideile 131
Revederi neagteptate 137
Economicul gi Spiritualul 141
Un domn bine" 147

www.dacoromanica.ro
 Pag.
Tragedia generatiei tinere 151
Lumea care apune 161
0 vizita nocturna 163
Verdictul dela Verona 169
, Verdictul dela Viena
Un mesaj de acasa . . . .
De vorbi cu Isac Feldptein
.. 173
177
179
Ceva despre sbor 181
Despre sociabilitate 185
Vizi te durninicale 189
Momente 191
Poveste mica
Din nou la cercetare"
Luarea amprentelor
,,Bucovinele" .
......
Vasile Socolov sau despre rezistenta
193
195
199
203
207
Rassa, origine etnica, etc. 215
Pleaca Polonezii 219
Iara§i la Curtea Martiala 223
Poveste cu o gaina 227
Poveste cu un hering 231
Despre ideile fixe 233
Pedagogia inchisorii 247
Iluminarea lui Zacheu 251
Suferinta lui Gavrili 257
Suferinta unui Sacui 261
Suferinta a doua popoare 263
0 de§teptare in zori 287
Se largesc catu§ele 291
Cum se instrue§te".. 297
La cercetare 303
Gica 305
Liber 309

www.dacoromanica.ro
 -

4-
Y

LITERATU RA POLITICA
51 M A.

nal

www.dacoromanica.ro LEI 160C