BIBLIOTECA

UNIVERSITÄTu
,
CLUJ
.3

DONATIUNEA
PROF. ALEX, LAPEDATU
I
8Be8 DESPRB
8.A.1.3398
POPORATIE
STATISTICA; TEORIA, POLITICA EI

STI.JDIU ECONOMIC POLITIC

L'économie oolitique me semble êhe

cette branche ôlela bolitique qul halte
des mdvens d'existence d'une natlon.
Ces moyens sont manifestement les in-
dlvidus qui la composent et les ressour-
ces qui Cervent à l'edstence de ces in-
dlvldus. La oooulation et la richesse sont
donq les ¿'eux Utes sous lesquels se
ranff tous les prlnclpes de l'économlê.r
'otll#7'o*orr¡ Rérlexions sur le prin-.
clpe de populâtlon (t800).

EDITTA Ir

a
REvÄztTA çl ADÄqcnÀ
DE

A, C. CUZA

EueuRË$tl
nrnrlÀut¡.? .rhbnps!ton*rt;;, srRAöA R. Þo¡NcARü' r?

I
 PREFATA
Habent Eu,a Í&ta, tibelli.
,Cärfile au soarta lor". Putem adäogi:
Soørtø cörlelor, u,neori e soq,rt& oamenilor.
E cazul meu cu cariea ,,Despre Poporafie", care
apare astäzi în a doua edifie.
La 1886, întorcându-mã din sträinåtate - unde
petrecusem, cu mici întreruperi, încä de la l87l,În
interesul studiilor * çi açezându-mä la laçi, de unde
plecasem : aceea ce m'a surprins acum în con-
trast cu ceea ce väzusem aiurea -
a fost ,,poporafiao
-
OraSe slreine, în mijlocul poporaltei româ,negti.
Sub impresia acestui fenomen surprinzåtor, al po-
porafiei contrastând cu direcfia generalå de pe
-
atunci, a spiritelor, cätre ,,liberalism çi umanitarism",
reprezentatä, între alfii, çi de Titu Maiorescu âtll
. r, Ìlt'( '\ Cl:¡l
-
tf-ì, .'LU) ',1 scris cel d'intâi studiu al meu, prin care arätam ne-
cesitatea all,ei, direclü, sub titlul ,,Generafia de la
\1 ..r\,r:ri:,.,.r'"',.r'" 48 çi Era Nouä' (t vol. p. p. 106. Iaçi 1889).
La 1890, am supus fenomenul descreçterei popo'
rafiei çi deznafionalizárei oraçelor româneçti, unei
cercetäri mai amänunfite, într'un studiu economic,
publicat în ziarul ,,Era Nouä", din laçi, sub titlul:
,Meseriaçul romîn" * Cauze - Efecte * mijloace
de îndreptare.
La 1893, acest studiu, însofit de o introducere,
tlam publicat în broçura: ,,Meseriagul romin. Cu o
prefafä". (l vol. p. p. XXXIV + 107, Iagi 1893).
Intre anii 1893-1895, ca deputat, am adus pro-
blema poporafiei lnaintea Adunärii deputafilor: în
çedinfa dela 8 Februarie 1893, la discufia generalå
a proiectului de lege pentru ,,organizarea înväfämân-
tului profesional;. în gedinfele de la 7 Martie gi
22 Noembrie 1894, interpelånd în chestia alcoolismu-
lui; În çedinta de la 23 Noembrie 1893, la discuîb
 _l-_
VI
Väzând aceastä lipså, de care se plângeau stu,
denfii, Consiliul Facultäfei de Drept, a hoterat sä
cearä Ministerului instrucfiei publice, aplicarea Art.
92, al legei înväfämântului secundar gi superior, din
I
I
1912, cu privire la publicarea cursurilor profesorilor
I
i
universitari.
Lø 12 Martie lg|l, cu Procesul-verbal No. 3469,
I
I Consiliut Facultäfei de drept, din laçi, a hotärât sä
cearä Ministerului Instrucfiunei, publicarea lucrärilor:
l0) Despre Poporafie, 20) Studii economice politice.
Aceastä hotärâre a fost înaintatä în aceeaçi zi, Mi-
nisterului.
La 12 Noembrie 7921, Ministerullnstrucfiunei, ,,Casa
$coalelor gi Culturii poporului", cu Adresa No. 6445,
a comunicat Decanatului, cä aprobä cererea Con-
siliului.
In urma acestei hotärâri, ,,Casa $coalelor" a çi
încredinfat imprimeriilor,,lndependenla" din Bucu-
reçti, volumul ,,Despre Poporafie" (1899), dín care
ea a tipärit, de la August 1922 pànä în lu nie 1924
treizeci çi patru de coale.
Dar aici, Administrafia ,,Casei çcoalelor" *- pentru
cari motive nu putem çti a refuzat sä aprobe ti-
-
pärirea, în ,,Anexä", a celor trei prelegeri de la 1909,
despre ,;scäderea poporafiei creçtine çi înmulfirea
jidanilor în oraçele României" deçi aceastä materie
-
fusese doar punctul de plecare çi scopul lucrärei
(vezi Introducere pag. 3), çi fåcea parte integrantã,
aça_ dar, din studiul ,,Despre Poporafie".
- -
Cu toate acestea menfinându-çi refuzul
- a mers
mai departe: - çi poporafia
Casa çcoalelor, a pus în vânzare coalele tipärite
färä Anexä, färä prefafä la nouä edifie, färä tabla - Verit'icarea, prin acesle Nole, de lø 1929, confirm(t
de materii çi, se înfelege, cä çi färä çtirea autoru-
lui- sub titlul trunchiat: ,,Despre poporalie de A.
C. Cuza, ltrolesor unioersitar, (Bucureçti, Impri-
rneräle ,,Independenla,(', S¿r. n. Poinearé, IT),,,
1 volum de 530 pagini.
Din cauza aceasta, între autor gi Casa çcoalelor,
s'a näscut un diferend juridic, care a întãrziat, cu
lncä cinci ani, tipärirea lucrärei.
vii
***
&dilia a, douø, a studiului ,,Despre Poporafie",
de la 1899, apare astäzi-sub îngrijirea autorului:
cu Prefafä, Anexä, Note, Registru gi Tablä de materii.
Cetitorii ei singuri, vor putea så vadå, care din
aceste pärfi - excluse împreunä din volumul publicat
de Administrafia,,Casei $coalelor", la 1924- putea
sä lipseascä, çi dacä eram îndrituit sä cer publi-
carea lor.
Caci edilia a doua, doar avea ca cea d'intâi dato-
rie sä rãspundä la urmätoarea întrebare:
Legeø, poporaliei açø preeurn fusese formwlaüù,
-
eø lege naturaltr,, în stud.iul de la 1899 este eø
aare încd aalabilü? -
Din principiu chiar dacä nu l'aç
- fi menfinut,
pentru cå nu era nevoe så-l schimb-se cerea sä
las textul studiuhli meu de la 1899, färä schimbare:
cu toate dovezile çi argumentafia lui de-atunci. Ceea
ce am fäcut. Cäci am socotitîn totdeauna, cä o carte
aparfine timpului ei.
Räspunsul direct, la întrebarea pusä, l'am dat prin
publicarea, ln ,,Anefrd", a cercetärii de la 1910, cu
privire la poporafia oraçelor României care ilus-
treazä $Í confirrnä legea poporafiei
-
çi prin cele
-
patru N'ote, de la 1929, care o supun încä odatä
revizuirei, fiecare din alt punct de vedere
Concluzia Generald,, a celor patru ¡ofs tratând
despre : [. Legea poporafiei; ll. Poporafia Franfei ; I[.
Poporafia oragelor României; lV. Economia politicä
am rezumat-o în aceste cuvinte (pag.
690): -
în lotul cercet(trtle studiului ,,Despre Poporal,ie",
de la, 1899: cøri rd,mô,n neschimbate.
Cu aceastá concluzie, cele douä scopuri, pe cari
lè urmäresc de patruzeci de ani legând soarta
mea, cu -
adevärat, de soarta subiectului acestei
zice astäzi, cä sunt pe deplin atinse:
cärfi
- pot
Legeø poporaliei, reväzutä çi formulatä cu mai
multä precizie, mi-a permis så determincauza primä
 DESPRI POPORATIE

rt{TRoDUGERE
. Lud'area de fafä se prezintä,oa rn st'di' co'qrlect a'rã-
:nuitit asupr''a uneia diu cele mai i'sennate nraterii -- çia, ceìei
m¿i înse¡¡tna.te, du¡rä. pãrelea noastrã. ale S,tiinfei ecoùo_
nrice. Ila îçi propune sã, cla¡ifice u'ele- chesti'',i, de o iru_
porfan(ä neaisemä,nat de iuaro. pentru çtiinfä, în genere,
çi
per¡tru tara nroa's;tr1ãi in. deosebi, a cãro,: lämurire uu mai po,a[e
fi amânatä
, fntrucât se atinge, i'itâi la'a s'nt seln'e,
,ã ,în adevä¡, cari tr'ebue säi 'raïne fa,cá cle
a 'oasträ,
gâ'di se,¡:iois l¿r rrzril.r'i-
'rea unim' probleme. eari periicliteazá 'o existenfa noastr,ir e¿r
popor.
Do ani de zile se observi cä polrorafia rornânea,scä cle prirr
.bl'açe ,soad,e n'econte¡it, fiind îrllocuitä cle streinì, çi prin unele
don'ne chi¿r, ea a în'eeput a, se îrnpufina, s¿ùLr .a 11rr se
'u*atre
nai înmulfi ,în mod n'o.nr,al. Fenonranur acesta, c* creqsebir'e
îng'ijilor, a scãder¡eï elementelor: autochtone , çi a îrun'lfirei
streinilol în' tar:a r:otn,âneasoä, a fost observa,t cle tofT aeei
'can'ii s'a.u incleletnicit rn'a,ï dr: ap¡oape ou subiectul, cle vleo
gase zeci de anl încoaoe. Inoä de prin' anul 1g41, un datisti-
cian a,nonim, fä,câncl statistio¿ poryror:a.fieT \4olclovei, ne pt.oo-
f)
ndce$te cä ,,în¡popor.e.,rrea jiclovascä a politiil,or ¡'a. întlece în
,vi.itor:irne pe a,cea, a creçtinilol,". 1). Mai pe urmã., Doctorul
G. Flai,çIen2), medid prim.ar al o¡ra$ului la$i, ,spune cä ,scäclerea
elbmreutului cr.eçtin çi spor.lrea elenrentului izr.are,lit nr-r sunt
'efeotul unoi întâmplär:i, ci o I'egulá bine obseryatä. Aceeaçi
t 'observatiune o faoe Doctot'ul Agø9t¡ti t), ca.rle afittnä eä ,,atât

l) Spicuitorul tr{oltlo-Iìomân, Iasi lilll. pag. il0.

2) Mi,;carea poputafiei orasului Iasí, Iasi 1876. pag. lÍì
.3) Cercetån demcgrafrce âsupr.a populaliunei Româuiei si în
spc
cial asupra clistriciului si orasului Iasi. ßuculcsti 1S76.

4
în eomunele ¡ur¿le cât çi în oele urbane, în tolate anotim-
pur:ils popula{iunea. ¡onâ:rãl desereDte pe când ena, izr,aeltl.tä..
Êp.oteÐto". Domnul P. S. 'Aflr,tþIfutr¿,t), pbservä asemenÞa, cä,
îu- ldraçele unde se aflãl mai multi izraeliti, popofa,ti'a ronrâ-
tr€a's'cå se împutiùeaeå; $r îrl acelaç an, înffo luctrars emi-
nontå, Doetor.ul C. I. Istrati 5), atrage atenliunrea obçteascä-
Er.supla degenerärei poporafiet nbasüre, dân:dr strieätul tle a-
larpã. fnblun studiu statistie de merit, L Bi'bicescao) vor-
beste de desnation¿liz,area ofaçelor 5i condlude, in godere, eã,.
c¡pçternea poporatiei ¡s¿-stre e mieä în laport cu statele ve-
cine çi chiar îrl cortpara,fiune cu c-l,eçterea elem,entull'ui p-
,v]€e.so ¿Ii¡¡l tañ. La, aceloaçi înehbieri ajunge N. A, Alexørt-'
dri,rn, møtr în speaial cu privire la popo,r'a.fia judieituLlui laçi'),
çi ac,un înl urmä, î¡l lucrarea sa mlqhumentalä asuprø sta-
ús'ticei Rgmâniei db lar Uni¡ea Principatelor6), ru lrriviar la
Boporafia tårei întregi. In discu¡sul säu do reeeptiune la A-
cademie, Doctorul L Felixe) fate aceiagi constata,rp, zicând
e.á Ro¡qânia este anenint¿,täi de o depopulatiune rrelativä,-
,oare yatã,mä. i:etere¡ele ei cjole r¡lai vitale. $1 m¿i Lâirøiu, in
'oalitate rte di¡trctor gene¡al aJ servie'iul'ui sanltar, inl rapo¡'
tul säu pe anul 1892, Ddctor-ul 3þ'lix confirmå päÌæxþa sa" e-
risá cu dioisprezecc anìi mai îrl urr¡n*ä, çT afirmä oã, pioÞora1,ia
ruralãl se înmulleçte la noj" prin nlaçteri, ,în pt'oppi,fiurri
slabelo). Aceiaçi stare dc IucT u¡i o, coFstatäm fl dinf raportul
pe anrul 1893, ,în eatr se a{irmä färä înconjur oä, populatia
autochtonä s('ade ,qi cä elementele sträine .ocupä golul lãsat
i rcoTor al servi,ciului sarrritar care ne vorbeçte db ,l,upta în* eo,n-
deromâni11). '"i
4) Terra Nostra' Schile economice asupra româniei' Ed' II Bucu-
resci '1880. Pag. 24.
5) O Pagina din Istoria Gontimporanä a României' Bucuregti
t88o''
O) lfi9.ai"a poporatiunei în România, De la I87o pânå la t878'
Bucuregti t88o.
etc' din jude¡u1
7) Studiu etatistic asupra migeärei Populatiunei
Iagii pe deceniulu 187o-2879, lagi I88t'
,, Studiu statistic asupra populaliunei din 1885 etc' din
jude¡ul
lagii Iagi t886.
g) statistica României de Ia Unirea Principatelor pânä în present.
L;ricratâ dupä date oficiale. Iagi 1895-1898' Vol' I'Pag' zt3-238
Academiei' Bucu-
9 Migcarea populatiunei României' Analele
regti t88t
ro)' Raport general despre l*iena publica ¡i despre servic'iul sani-
ta¡ a le Regatului României pe anul r89zl Bucurcatî t893'
rr)' Raport geneial asupra Igienei publice gi asupra serviciului sa-
nitar a le Regatului României pe anul 1893' BucureÞti 1894-
Pag. tz.
5
Ra,portul ssrviciului sanitar pe an'ul 1894, æ spuñe asefiì.e-
r:ne, pe baza datelot, demografiee comunicaúe, eã, pq9o,ratia rq.
.r¡âneascä de prin eþmunele.u¡bane trasä un gol, care se umple
c¡u eJ:emente sträine tr). Ra,po\:tui pe arn'ul 18g5, ne ¡¡orbeste !a-
rðçi db ¡a,talitateia mai mtcä çi dÞ m'ortalitaLeS måi mff\e ar po-
poratioi u,rba.nb fivmâne 13). Raportul din urmå, în sfârçit, pe
çi 1697, publicat tqt sub dir.ec(iunea Ddctofului I.
'.ainii 1896
Felix, constatä acelaçi fapf, ìnS'rijit,orj al scáder.ei pqporatiei
rromâræçti de prin, orage, în urm'ätollil ,term,eni 1{) :
nDa,cá" examinãm" ,creçterea p<ipulafi,unei ortqcloxe îil par,te,
.,,corr'statäm faptul tri,st,'e,x¡ras deja î¡ tola,te rapqartele nþ'astre
,generale ,anterjloare, cä în unele or'a,sq îrf caÌi prledom,nesc lo-
.,,ouitoriÏ streini, dlementul autoohton scade t¡sptat çi gol,ul sô
,,u-rnlple Þr,cu s4reini; eä în'mul,te alte or'iaçe, populatia r:ohânä
,,rãhnjâne aproape sta,tionarä, cä nrrmai într'd pa4te'a'c'ùdulre-
.,,loi urbane creçterea populafiunel române este realä, cä spoi
,,rJul poþuJafiunei rromân-e se datodeçte în ,clea m¿i ma.re parte
.,,Iqduitodùor co,muneilof ruÍale".
Din nenlo¡rocife, tot din raportul citat prbeqm çi din rapoar-
tele anterioare, se poa.te constata cä md¡biditatea popdratieÍ
ruru,le ,spol'sFte, cá epidemiile se înhlultesc çi cä în- m,r¡lte coi
nrtune rurale chi'ar, decesele întrrcc naÐ'tbrile, pÉecurn s'a înltâm-
pløt în anul 1896, în 40 coD.unÞ, $i înr anul 1897, chia¡ în 57
.cØnurìe, cari. au arut exêedente dø morfi, t6)
-Aoeastä stare de }ucruri îngrijitoare sa dsliddeçte de alt-
'rnintre.lea, cu toøtá gr,avilìatrea, ei, çi înl ,eitculata. to) nou.l,ui di'
.,,tra rn'orbiditätei 9i ma,i ales a mror:talitä,þ,L ce se m¿nifestã
,,dr: un câ,fd de vremo aça de inverçuntatá îni iliferite pätrti ale
-,,tårei"; çi de ",staviùirea procesului înerijitor: ds aleggnþrê,re
-,,fiziú" çï mentalã care a.msrintä, în dtiferdtble pã,¡ti, mass¿
-,,gopulaJÍunei noa-s{1e".
$i pe,utru a n¡r eit¿ decât ud sintgur exemÞlu despne a¡eastä
'süare gravä de morbid:itatc, oa,r'ç a oupfi¡,s popara.ti¿ unþI ju-
'defe, r'om zice numai aä în judetul façi, afa,rtá dle ora'g, nuumå:
lu'l total al aeetrora c{ari au avut necesi,tate, în ,du¡sul anului
1897, de cäiutare nr€dica,lä, çi db medioamente, a ati¡ls €nloilmi&
tz) Raport general etc. pe anul 1894. Bucuregti t895. Pag. t7.
13) Raport gencral etc. pe anul 1895. Bucuregti t897. Pag. t4.
t4) Raport general etc. pe anii 1896 9i t897. Bucuregti t899. Pag. t8.
r5) Raport general etc. pe anii 1896 çi t897. Bucure¡ti 1899. Pag.
13 9i 15.
rró) Buletinul Direcfiunei generale a serviciului sanitar. Ànul XI.
No. 9l Pag. l3o.
i-'-[
ö
eifr'ä de 59.745, rTin cari 21 catoliei, 4882 jid,ani çi b4.S42 ortol- .
tloxi, atìicä mai lnult de juniätate o popola{iei în,tr:egi a jn.._
deJ¡lui. In cur'.cu,l ac'estui an ¿u foist atinse de boale epide_-
t*ice 3ll cle co'¡*'e, dilr acele 43 câte le a'e j'deful, Si unelq
¿ru fost atinse în nrai lltulte rânclui.i çi de difelite epiclem,ii. 1?)
Dirr oficial,e citate r'ai's.s, precurrr çi clin l.crrä-
lile clt, o'a¡roartele
valo¿rr.e çtiin{ificå uecoutestatä, la carri ne, lapor.tärn,
¡i a crtãr:or lurnär l-anrlplrtea spoli, rezuìtä în nocl n,eîncloio.s cá
tlc çi ¡ropora,tia tãtei, l.atãr î. t,otalitatea eT, în eale inträ rlar,r
5i streitrii, urmeazä a se înm,uldi, popor:a,f,ia r.ornâ[eascä clin
toato oruçeìe, în ceri nurnär.ul jidanilor' ô foar.te nrale, scacle
ttec'orrtenit, çi cã. eu, a îuc.eprrl sã se îrnpu{irreze 5i îll <<onrunele
rtrrale. Tllmätoalea pär'erc emisã cle Doc.tor:ul I. tr'elix, în la-
portul säu pe auul 1893, çi pe care o voml clta pentru cá r,iue
clin paltea rìit'ec1'or.ulul general al ser.viciu,lui sa,nitar. aù re,gatu-
Iui, lezumä dar în pufine c,uvinte, çi färä ntcl un fel de exa-
g'etal?, stan.ea aden'älat¿ì îu c¿rle ne a,flän, çi ca¡e s'a înr,äutã-
fit nrai mrrlt, decât s'a schimbaf îrr bine, în ultimii cinci sau
Sirse nrri:
.,Statistica ne a,t,atä, zioe doctorrrl I. Felix ""), cä. pe alocu-
,,lea eleç{erea popuÌafiunei nlu este no,ì-rna.lã; cä în unele co.
,,mnn;c nataljtate¿ este plea rnicä, ruof,r-talitatea, prea mar:e; eäì
,,cle çi popula.firrnea românä a fär.ei într.egi se înrnul(eçte, prirt
,,naçteri, ace.a,stä înm.r¡ltire este inrsufic,ientãj în lrlai nurlfe ju-
,,clefe çi în ceJe ma,i nrulte, cdúr[rnp urbane".
V orbirlcl atroi de studiul conparativ asupla,,populatiuneÍ f ä-
cut în diferriie rândtr.ti çi începând înCä de pe la 1860 cu stu-
eliile lui Dionisie Mar{ian, Doctoru} Ilelix adaogä:
,,Rezultatele acestui studiu sunt triste; le voru de,svolta mai
,,jos,, '¿6ry erpu'tue în¡ cî.fre f aptul, deja d,e mult c¿tnoscu,t, ed, î,rl
,,ln'ulte com,u?t'e Ttopulafio ttt¿to;chtond, scctde Çi cã, elernerutcle
,,streì,ne ocuñ, golul ldsat de româ.ni".
Ori cât s'ar fi încercat, unii ca; sä nrlbçorrze gravitatea fap-
telor', tronstatate n;¿i su,s, afilmând, în mod inexact, cäi ptt-
tutindeni se obse,rvä semnele creçter'ei 9i a puter.ei popora.fiet
noasù'e 10), datele sta,tistic{e sigur.e ,9i ohiar nurnai simpla, ob-
ser'\¡¿ùtiune a fie cã,ruia, nu mai lasä, din nen0t'o'oire, n-ici u¡l
los de îndoialä: Oraçele se d,esnattonalîzeazd; poponafi,a ru-
t7) Dt. Dimitri,c Motùs : Raport General asupra sänätätei publice
9i mereul serviciului sanitar din judctul Iagi pe anul 1897
Archivole Prefecturei de Iagi.
t8) Raport general ete. pe anul t893. Bucuregti t894. Pag; II
tfl C. Cruþezs&i.' Notice sur l'état démographique de laRoumanie-
d'après le mouvement de la population. Rome 1895, Pag. r4
7
tald, pt'ín. unele \ocut;í se stin.ge, sar abia se înnrrrlfeçte, iatä
aclerrirrulile eviclente ce nu se pot tägäclui, Di cari trebue sãl
ne punãt pe gâncluri,
llirrtulisim eirr nn curroaçtenr, în ntomentele de fa.tá, o pr"o-
bleurä ruai rugerrtä. decât problentu. Itoporutíeí, la noi îrt farä.
Cjåci cìac¿i noi lomânii suntern meniti sä dispär€m de prin o-
r,aie, s¿*r l'eg'etärn pe Ia sate çi s:ä fimînlocuifi cle alte neamtui=i,
pt'ecurn se întâmplã. cle çase ze'c.i de ani Di uai bine, aça cä
¡rulto r,fonrune url¡ale mr mai snnt astäzi lomâneçti cle cât crl
mmele, toatä nrnc.lt pe ea,1'e o facenl e zaclalnicä, din pune-
tul nostru ctre vecìere. cäci ru ttqi t'om culege loacletre eì.
E tirnpul clar c,a sä ue încortlã'rm toateptter:ilepe¡rtruare-
zolvi o problenrä, clflre ru mai sufelä nici o întâlziele, Di care
este însãçi problerna existc'ntei non,stle ca, na,fiune.
Da-r mai îuailrta ca sã ue îlcelcãm de a gäsi orsolutiuire,.
tr'ebre sä a\¡€rn o cc'ílãtt¿ti sigurd. pe care ru rìe-o lroa.te da tlo
cãt teot'icl, De ace,ea a fost dc neapäratä tlebuintä c.a. sä suptl-
nern sul¡iectul poporatiei unci arnän'unfite cer'cetäri teoretice.
II¿i înainte tle a nc ociupa dþ .sta.tistica, popol'afiei dirr Româ-
lia, pentlu a ne da lline seamä tlesple starea çi rlliçcalea. eÍ,.
a trebnit s:"r ne ocupätn cu sfal¿sf ica ltopora{ie¿l în g'ener¡e, pen-
tru a vecle¿ care este tercltnica ei, cali sunt ruontentele celg
måi însernnate cle obsen-at, çi cum se plezintä stalea çi miç-
carea pqpotafiei în clifelitete täri. Illai îua.inte de a p'ntea
ajnnge la vleo, concluzie ,sigurä, pe ltaza cìatelot statistitÞ ¡u-
lese în {a,ra uoastlir, a trebuit sã ne îrttleletniciml c:t teotict' põ-
Ttorafi,eí, stal-¡ilirttl, în- motl g'ene,r'al, cali sunt acler'ärtrile ce
se poü eìeclu,ce din co.mbinalea tlatefo:Ì Ìltllllerice $i ea¡:e oste
valoalea nìetiodþi sta,tistic.e, In sfârçit, mai înaint'e cle- a vodea
prin ce måsuli ¿[ìlrlrn€"i'ont lrutea sä îllrâulirn dbs'l'oltalea
.
popc,r'atiei rioastle. a trebtri,t .sä ne ocupåtn et polì'tì'ea paþnfce-
tieå în geÌreral, atlicir 'så stabilin iarä$i, mai întÁi în teorie'
cari sunt rnásurile practioe prin car:i se poate înn'âuri dezvol-
talea ei. Àceastä lucrale teoleticå prenrergåtoare oûricärei în-
celcä,ri s€rioase de a clezlega prohlema ltopot'atie¿ îru Romô,nio,
noi q prszinfdur astázi cornplectä, Ei cu to¿tã tle,svolta,rea en Ì
se. cuvinþ, încleplinind o lacurrä de mult simtitå, Þi ca¡B se în-
ve.tleleaø,å în rlrpro dtì cerea coììrstarr,tã, a' aceloirra çi fenolrnens
d+; scãdere ¿ polroratiei noastle, cle mai bitte db juüxälta,te do
veao, fãrü ca cei îrl drept sä gäseascä nijloacele p€ntdu a-i
pune. cþpät, çi fär'É ca nr'ãcarl sä ser alarr'¡neug, înr fata uno¡
fapte atâ.t de gtave, tlupä curn at' trebui. Scrierra dø fa¡ä e
menitã <ìar, în tr,r'i¡'lul rând, sä atraEä atenfiunea obçtleaseå
asupra problemei poporafiei în fara noa-strÈ çi sä, ne permitl!
¡lc a. ne întìruma pe cale sigurÈ, pentrl a o tlesle4¡a'.
 8 9
I)in prrnctul cle ledcr.e cur:at çtiintifig lur:r,ar'oa noastrã¡
¿le înisã, prrin, tendintele ei, o irnl¡orìtantä încä Si tnai mare.
Ea îrr-ceal:cã, m,ai întári, sä încheie d coutr:o.i'e¡sä secluJ¿rã, a-
61rpra, uneia, di¡ cele m¿i importante subiecte al,e economiei
politice ; si în al tlollea rând ea tirtcìe ,sä irnprime aeestei çti-
inti o di,rectie z¿o¿lõ, sist¿rnatizând-or dupä un alt ]r,r.i,ncipiu.
d€,cât acel admis pânä acurna. Am zi,s: ,,în,c.earcã.,, çi,,tiü-dê.,,
pentr:u a aräta scoptrrile ge¡erale pe cali le-a.fri ur:mãÌ:it, 9i
färá de a pretinde cä lc-aur fi çi atins ; ceea ce nu e de com-
petinta uoastrá de a aiilrna.
De un secol incheial., de când ¿r apäruf, celcbru scriere. a
Iui Malthns a.snpì,a pt'íttcì¡;ìtthtí 1to'¡rct'afiei, eoonomiçtii nu alr
p,arvenit a se întclegc ¿ìstlpÌa r"aloarui uu,ei teorii de ce.a rnai
ma¡:e în.semnätate, nu unrnai teoreticä, clat rnai ale,s practicä,
Si e chi¿r. urnilitor de a verieâ, cär asupta a;oeìui,açi su,biect $i a
aoeluiaDi aufoL, mintea, omelreascä nu a fost î;"r ,sta;:e så se
punä de acorcl ,cu sitre îtrsáçi $i sä ajungä ocla;tä ,l,a stabilirea
adevär'ului, valabil p.entr.u l,ofi. Tntrru eât nB prive¡te, nrártu-
r*i'sim eät ac.eastã confnzic umilitoar¡e a fotst întlemrrul cel mai
putellric ¡rentr'u a stãnri sä ne länrLrrrin odatá asuplut unlei
ehes,tiuni aiât de im,portarrte, plccìtrìì e.s/te a,cee¿! a priilcipiului
popora.firei. adieä a cauzei r:äreia pute,rn atribui înrrni:ìfirea fi-
illtelm urnalt,e, du'pä sing:ura dcfinÌtiun€, cuntrscutä no,uã, a
aleestei nofiurri, pe care ne-o dã J. B. Say'2o).
Cercetâncl clar, la predecesolií. htì [lta,lthus, elenlenúel€ teo-
riei ca.rre poa,rtä ¿rstázi uuntel.e lui, lrentlu a o zelrsi îrl dozvol-
tarea ei, noi r¡,e-a.rn illtelesat cle tofi autorii rnai însemÌlati,
cari m¿i înainte, de' dlânsul se oerìrlx{'se ctr acest ,subisct. ()u
âoest ,pr'ilej. am' putut eonstata încå otlatå cå çi terotr'ira, acÐas-
ta¡ ca toate tr'oriile, cari se forrrea,zä cu îlicehrl $i oa.rþ cuillr
priñ aluviunï secr¡lare, 'apáruse în serierile a,n'ter'ioare; ceeadLr
rlu mlcçoleazä întru nimic meritele lui Malthus, car'e a dez-
voltat-d pe 'larg çi a întcorpot'at-o' sist€nului çtiinttei.
Aeeea,"silutra.¡e de, am,ä'ntrr¡titãi celcætare anii fäe,ut-o pen-
tfln teùria lu,i Malthus, analizânrl-oi clr în'g'r:ijire, precurn* çi
penbu pilrtinttorii Iuì, Malth,us, printrc e,a.r'i anr gäsit învä-
ffii iluçtri cE J. B. Say, Da,r'id Ricarudo. Quételet, Johnl Stuart
Mill, Kad Marlo, Dar'win', Ernst Haeckel, Rdseher", Rämelin,
CoFÐa.
Intriun capitol special, a trebuit sá ne ocupám de Sfm¿orid¿
fu Sismondi. ca,re este rlrai elr deqsebire intelesant, atât pril;
inÞoytanta sa pentru, subieetul poþotafiei, cât çi prini în-
zo) Cours complet d'économie politique pratiqne. Ed. VIl. Bru¡elles
t844. Pag. 368.
râurire¿ pe, care á exelcital-o, tocmai în tinrpurile no'âstÌr),
asupl.a çtiintei er:loìr'o¡uice în gene,r'e. h t¿oile sale principii cle
econrjnzi.e políticã,, eu subtitlul caracteristic; sa:u destre cL-
,uttfie în raport cut, poporatíae Sisur,oncli s€ împotrive$te ten-
dintel,or strâmt utilitaristice al€ Þcoalei cla.sice engleze, pett-
tr:ù ca.r'e øutttitt e totul, incliiele-.nt tle da,me,nii chri sunt che-
møti a se folosi de clânsa. Cn a'ceasfa însä, el se impuûeå, cu
deosebi¡e ater-rfiuneï noa.stle, fiiurl convinçi cä çtiint¿ eco-
rlomicá nu va ,eçi din stalea chaofiCãt în cate se gã,seçte, do
cât desvoltându-se mai Ceparta, in direcfia tr)e c,a-Ìae. i-a arä-
t¿r,-o ßisrn.-o,ndi ni care se ulrrneazä, îd uuele puncte, cle ce-i rnai
iluçtri înr'ätati ai tjmpruilot' rloa,st,r'e. 21)
Ocupându-n,e c'ù protiat¿icii ltt;i Malthtt.s, printre cali oa-
rueni cle çtiinlá ca l'r'iedrich List, Henrîf C'harl'es Ca.rey, Her'
bert Spencer, Acbille Guillard, ocupá ldcul d'intâi, çi cu so'
ci:(rtíltí.i prot¡L"nicil ai \ui Maútht+s, îrr râudul cárrora liar1
\farlx çi Flenrj' George, se distirrg nlai ou deogebire, rr'oi an¡
cåutat sä int¡egim cerætiat'ea ilcra.strä istoricäJ asupla sulliec-
tului, lre cât a fost cu putintå într'o rnaterie <Ju o litetat'urä
¿rtârt de bogatä.
$i a fost rìevoe ca sä däm o dezvoltate mai ril¿rre tqclnai
.¿rcastei pär,ti, curat istcilice, a lucrär'ei noastle, pentrt tnai
nruùte notive. Mai întâi, studiul nost.t-u ar fi r{ã,ma,s desigurl
incornpliret, dacá nu ar fi tinut seamä de trucrálile''antelioar"e,
cle o importanfã atât de lna,r'o penttu ecþnoTni,a, politicá. Pr:o-
\
bleula po.pora;tiei estq, ìn" adevär', prdblema. frrnclanlentalå a
çtiinfei econonice, pentrrr cá popotatia este faotorul de cä-
petenie al ocoÍomiei. Aça fiind nu e ou putint'á cle a ne dpupa
c.u subie'ctul popo,ra{iei fãrrã dc, a. ne interesa çi de ce.lelalto
pär:ti ale çtiiutei. Si am vázt:;t cá' în morìl firesd, oerroetând
teolia ìui ìIa.lthu.s, a,rn folst silifi så nb ocupám, îmlrreunã, cn
Ricardo çi cu Ca.rne] , de teori,o, rentei'; cu Lasalle, de teoriø
sala¡'iíloi; t:u Sisnronrìli, de aenì't în gBnere; cü T'chelÈy-
I
l tlrewsky çi cu Ro.tlbeltus, dÆ Piddruatiaíta,teu, nö'mônttùu;
I tiu Ilenry George, de niationaliø,area. soluluì'; cu Karl Marx,
.cle într.ea'ga organizanre econornlircä arctualá întemeiatä pe
d.ontn'¿ø cøNtoLutul; eu KarI Bücheru, îd sfârçit, de fazele
I
IEinr oatì a trre¿tt ."ottoniia mai înainte de a ajungB în fa'za
¿ .ei acihu'alår de dezvoltare, c& eeùnom'i'e palitîcö propliu zisá!:).
In modul acesta, luc.rarea dp fa.tä se prezintå cE ceva m¿i mult
tlecât num'ai ca ult studiri ,a.s.uIrra IldÞoÍa,tiei. Ea este un a-
zr) \'leài Pag. t7o.
zz) Yezi. Pag. 4o8,'
 lo
clevára.t stucliu intt'otlucti'u îrrs¡tiinfa. ecor-torrricã, bazat pe
cercc,t'arca criticä a celol rìlai înserìrnate' pãrfi ale ei,
Ilr aI doilea rân,d, in larä la noi, îrt lillsa unei litelaturi
ecoìloiruice, aur clezut cä e lccc,sar: sü. începerni a, ne farni-
liariza cu sclierile unot ¿conoìuiçti atirt rle eminen{i prectìltÌ
e ì{althus în.suçi, de rnulte ori r:itrt clar ¡ru{in citit c[rial aiu-
r:e,a, Ricardo, Sismondi, Rodbertus, IiarÌ llarx, Geor'g Han,.;eu,
liall Biicher, din ,cali ur-.ii suul, nploape cu totul n€ouìios:
cuti, ceilalti c,urroscu{i nutnai iìnpå Irtrurcìe lor, cle cale so
face ¿des,eori abuz.
In sfâtiit, r'eplolduce,fc'a. exar:tãr a difeliielol teor-ii elnise
asupr¿t 1ro¡ror:a{iei, ela singttrul m:ijloc de a. contlibui l¿r le-
zolvile¿r cìefinitivä ¿ pr.oblc'mei, ¡i la apre.ciere'a, clupä acìe-
r-ärata ci valoale a r.eorie.i forrllulate cle uoi. Ulmäriu,tl cu
äteufiuLrre litelratr:r'a, tle llâuá a('unÌ astlpra acestui subiect
cetito¡ul va ¡rtttea sä ju,tìcct-' cl sirìrg'ur', cu nl,ai multä înlcs;-
nile, îrrtlrucât luclalea dc fa{ä clalifir:¿"r ntai bine chestiunea,
çi îut'-ucât ea 'înbogã"te,$te gtiil{n. cu rczultate clefiuitir-e.
Dupã. ce ¿lm exllus tìift;litr.tÌc teollii asupra poporatic'Ì.
arrr fost sili{ì, in adet'¿ìt, sá tre oprirn, în fata ttnei probl¿me
Stiitttilice dirr cele mai cruio¿lse, Ur',nlár'jntl c,orrtlazicelile
teoliei, cle ur secol încheeat, rle la lfegervisclt, care n stris
în 1807, çi pânä la Cohsa" a cätui Istorie o rloctrinelor, eco'tlo:
ntice, a fost publicatå chiar îl anul ace^sta, r'ecleru cä îlrv¡i-
fafii nu sunt îl starc tlc a se, înrtelege a'supla, prinoipiuhri
polrorafiei çi asupla valoar€i l"eale a teoriei lui }falt,hus. A-
creastä confuzie desä'i'âr'¡itá ne înr'piedicä îrrsãl cle' a gä'si for-
nr,ula definitir'ä a' Iegei ltoltot'at'ìei, :¡1 tle a stabili a'stfel baza
'signrá lrentrrr polìticø Itoltoratieí,, ca totalitate a uråsruìlo¡
practice prin cali se poate înrâuri dezvolt¿r'ea ei. Pen't'r'u a
rnergo clal nrai departe în atingereiu acestol' sco¡luli cle o
înserunåtate pr:actit'!ä rleasämãnat de tuare, arn trebuit maÍ
întâi sä ne d¿im seårná, pritrtr'o analìzd, crítied, lrrelrlergã''
toale, desple caul,a îasdfã a cottfttzittt¿¿|, cate tlonrneçte îu
çtiintã. ¿supr'¿t teoriei lui À{¿lthus, gäsintl-o îrr a'ntagonisnul
clintre fondul the idei adeadlai çt forna,' gteçitd ht ca.¡iø eI a
lost cxtrn"imoú, 1llin eat'e ìloi credem eä a,rìl înläturat aceastä
confuzie clãuùätoaÌe, pentru totdeauntt, îurpäcânidl toate corl-
trazicerils îlttr'q formulä supt'lioar'ã.. $i pentru a ilustra
soluti,unea gãsitä de noi, arìl .ceÌcetåt pe scurt, îrr hunirra
ei, teoliíle lui John Studrt lltill, ITenry Geo¡ge, Sismplldi, Ca'
rey, List, S¡reucer çi rnai pe larg', teoria lui Ka¡'l Mat:x, a:rÈ'târcl
cu:rl solutitnea ¡roastrå lärnulcçte pe deplin d'ifelitele prulate
de veclere, din cari Â'au pus pärtinitot"ü1, cq si prpti\''rúcii lnï
Ifalt'hus.
I)upir acneastä analizä rr'iticä fundarnent¿lã, färãi cle c¿rle,
îu st'¿rrea actualä a çtiintei, nu lìe cra permis cle a merge mai
rlepartb, arn cáutat sá gåsiln folrn'ul¿ definitivä a Tni.nci-
?tiulu.l Ttoporofíei, determinâurI aauza cär'eia putem atribui,
îrurrnlfilea fiintelor umane. Canza aceasta noi am aflst-q
în însuçi princilt'iul aielei it Ílenele, c¿ prioces der integrare
çi cle rlezinteglarle a nrateriei, ct, cr)íl'.ei ftntcfíune esen'tí.al.cï este
pãstroreo tle sine, Stabilind apoi cari srurt legilc cari stä-
pâuesc înnrul(irea tutulol fiiufeìol ol'ganice fårä deosebir'e "),
loi arn doveclit cã, însugirca ,supelioa.rä cale-l deosebeste pe
om de animale, nu-l sco'ate cle sub stápânirea aceleiaçi legi
cle înrnulfirre tn), Fe cale ¿Ìn de.sfäcut-o îrr lratru propozitii,
ca. acleli¿irai,e corolat'e, ce rezultä cliù e^'ioln1tl cYa functì,unea,
esentictlc'í a aietei este pdstrareu de sine. Princiçtiul. Ito,paratìei
însã, car.e s'a tlovedit astfel cä nu-i cl'ecât una diu formelo,
snb c¿rli se 1-itezintä 1n'inc:ipittl øiefei, nbi am rectr'noscut eä
este canza ader'¿ìl'a.tä a propirsil'ei speciei unrarìe, saw 1tt'in'-
c i ¡t í uI c[ uì,li za {iun ei,
I)uDä ce am stabilit a,stfel fomrula definitivä a plinci-
piului poþoratiei, çi perltru a tla ol autoritate încä çi lnai
ntar.e încheer'ilol ilroastrre practice, sptijinin.du-ne p€ expe-
rien{n vsaculilor tlecutc, uoi am cäutat sä arätãrtt, in lunrin¿
plincipiuìui for:nlttilat de .noi, cunt se expliciï mai birì€ feno-
rnenul atâ.t de inter.e,sant al dercädere'i rrtafiunilor', a cäriui ex-
plcafiuni dc pânä aoutn, am' tlotvedit cä sunt cu totul insu-
ficien-te. $i am ilu.strat teoria noastrã. cercetârtd cu dearnä-
nunt,ul cauz€le adevã.rate câli au cleferminat decáderea Spar-.
tei çi a iuperiul,ui roln,an', în antichitate, 9i în timpurile m0-
clelne, tlecãcìerea Florenfei si a Spaliei, ît veacuLile al cinci-
sprezecel€a gì al çasesprezecelea, Legea po¡rorafiei çi.a atleve-
rit si aiee superiorit¿t€¿ù ei, nu num'ai plin explic'area ma'ï
courplectä a f¿rlrtelbr istorice, ci prirl desväIir-ea. mpeanismuiui
in.tim al eroriloil din explicatiunile antcrioare.
fn sfârçit, dupä ce am verifieat astfel temein'icia teorieÌ
ìroash'e, üo'i am açeza,t poXitica papo,raftei 'pe baz¿ .siþ:ure,
scofánd! î.ncheerile pra.cttce din cele pat'rl propostfii prrinci-
pa.le, îrl cari am desfäcul, ìegea poporatiei, si dând'u-le astfel'
t+videnþ rìxor adevärate axione. C\r acest prilej, Iroi an"' În-
gercat o nouä srstema,tizar"e a eonditiilor cari deterrninä oan'
titatea mijloacelor de'exibtenþ, ca limitä de pe urmä a dez'
ygltär.ei poÞoù'ati€i "), çi am ciârifictlt unele chestiuni tle'
z3l Yezl Pag. 3n,
z4) Yezi Pag. 373.
zJ) Yezi Pag $3.
 r3
t2

încercântl sä se lämuteaiscä pri¡l studiil cqnpalative an'e-

înlja,¡e înselnnáLate, asnpra cärot'a, în pr'acli'cã rrlai ,ales, dom-
voiqa/s€, asupra unor chestiuni care-I pot interesa' Cât despre
ngçle cea mai del:ãvârçiträl 'eo'nlfuzie. De acest fel an'' fi, dÞ o açai numitu.l ecanØn¿st aulgar (Vu\görökotb(T a), o'urrl se @r-
pildä, îrrtr"ebar:ea de a çti îr¿trucât medìclnla paate con)tribuì pù.imtãJ Maa.x, eI rru stä un m,ome¡nt Ia îndoialä. Pentrrr dân-
tø îtùrwwl,tireo) popùrútûei? E,lucidarsa aceistei chestr\rn{ ni s'a
pär-:ut cä prrezintã un intel'es cu atât mai rraTe 'cu cât, la nbi *tia cot" rämântl Ia suyraîato lucauliliotr' çi car*e maL Ia ur-
irrl,
ní,cí' mr çt¿c ce este çtiinta cu care se cictt'pã, to'¿ùe sunt'
în: ¡ará nrai a,les, totul se aryf,eaptä de la inter*,wntiunÞa rni-
uço¿r'e çi în1elese. fa.r1 'când e silit db împrteiurär{, pr"in:
po-
t'a,culdasä a medìcului, nesoc:otindu'se importanta qu mult sau la cfare sä scríe ceu-a
'mrai rl,ar.e a corrdif,iilor e4ono',mice çi soci,ale, pentrrl sänã' zifia în caùe se gäseçter asrpir'ä, ca.
uuopr. naterie,L fo'r¡rlula e d.in celþ m.a.i sirnriùe 9i din celo
tatea çi înrnultire¿ popo¡atiei. mai comode. Se ia, în cazul aoesta' scrierba vr€unui¿ sa'u a tloi
Tot a1ât de importantä ni s'a pár:ut che.stiunea rel,atiunilcjr arÇ,¿t rlulî-iÍi ecohoür:ist'i' tot a'tât de vulgg'rti'
unu'l pentl:u cä e''
.dlintre difelitetre poürol'atii, rnai alles cân-d sunt ehenate a då-q pildä, purtizan, al interwerr'fiunei statului çi 'celälalt pen-
se dezyoüta pe arcelaçi terito¡'iu. Din' legea poÞoratieL nqi t* øt e a¿Ie)er.\ar'. aI aoestei interve'r'fiuni; urrTrl pentÏu cä e
a,m dovedi,t cã. aceste lelatiuni sunt, în primul tâfld, r."-Ic' dim Ðcloala, gertra.ná çi celäIalt pentru câ ate a'finit{'fi cu
,fiucli cle faúd' çi 'cä chestiunea päcei g€nlel'ale,'cal'e se d'esbate italii¿mä, sau pentr-u oine çtie eæ alto mot'ive de' simplá '
çsqala
bdcnai acum, nu-i deeât o anrticipar'e generroa"sá a unoÏ tim- si se înioam€sc aÐa zi'sel'e principii aìe çtü-nrfei''
pu,ri, în cari trebue sä cl'etlg¡n, clar cali su,u't rl&parte de noi. "orlonit"tel
ea,ri nu sunt, în r'ealitat'e, tleeât bi adunätu'r'ä dþ
plø'ti'tutlinn
Cât dsspre r:elafiuntle diferÌtelor' popofatii, d"sp¡e cari am purrrstelor
,çi cle pärori, lrentru sau contral' asupl'a tu'Úuror:
fi ademeni,ti sá crede,rr cä s'a,f putea desvolta alä,turi, no'i am i' jurbttut*'' I)in toate aceste autorurl, în- pe oa¿u1' cel nai bun'
ar'ätat cá, pe aeelaçi terîtorir-r, nu poaüe sá tr'äiascá de cât p*ø cu iluziunÞa clã' çtie ceva; cârld noi' tle rye
-v'-rna, "¿^ansa nbfiiridl în
'un sùnguq' nsam it parce. Dr'€ptul de stápânife asupr¡a teriitti- çti,ír¡l,ei lui, llu n'e alegem cu absolut nirnic'
r'iulìli însá, n,oi l-am înte.meiat pe anlti,urmeq' dí'r'ectd ø Pä,mân- sta¡B de a t'eizoùvi, în Confor'nuitate Ûu trrincipiile; nici una
-tuJui, Î.átrá de rcar'e rlici un pdpo.r' nu pc{ate pretinde la' exis- di¡i chestiunile chri ne interescazä, îrl pT þcticä' $i dac¿i e

vor',ba sà ne càläuzirn în praeiica eponojmicã, tot

tsnta de sine stãtätoar"e. ntumel dupä
sä protinlùä esto evi-
Din elunfar'ea pe scurt a continutului aeestei scrieLi, se bttn;ut sumf, la care olieíng are ifu'eptul gi în'
dent cä în cazul acesta nu rnai avem nievo€ de teottc'
p0ate vedea cä ea .se prlezintá cla' tt¡tu tat orgønìc, çi{ pr'fdn1 ur- pretgntii de im-
cale se prezintå cu straSnice
rnl¿u's çi ca e lucrale ori,gi'nøId' nu numøi în fonnrn, ci çi îd tfeag:a ttünlà,
fondtul ei. $i aice ,sä ne fie pernris, dupá ce arn do;l"edit cá porta.ntå; çi cu numele pompos ¡Je e'ccinlrvmie palttì'cd" dbvilne
în actrevål lubra,r.ea ntia¡'St¡ä închee 'controverrsa' 's€cula'l'ãi asu' inrrtilä.
pra tddriei lui lVI-a,tthus çi a prinei?iuilui popolafiei sä ar'ä- De fapt, çtiinta eco)lomicä aDa' pltcum= se prezintä în faøa
t¿rn îrl ee mþcl ea tinde sä inpri,rne edonLqm'i"et politice q d¿'- achrqJä. ¿szvoltrãù'ei sale, este' o çtiintã abia în fot'¡na't¡urre'
el.Adeea
"featie rlouã.,sistemalizând-o du[lä un no'u pr:in eifiiu' Sl ø"t"*r aceasta face g:reutatea vi coinTrlicafiunoa p7!4¿O¿¿''
Ori cinc s a ocupat mai de apÌoape cu çtiinta economicá' * u* db obiceiu, în nenumär'atele elemente'
"*tr-." eu,ls'ltni, çl dum se mai num€sc' carr:i apa'l' pe
pe nedreptul numitá, dttpá' faz,a a,ctualä a dezvo.ltã'rei sale, ,,Grund\agen",
'i-i"A
,icotwmì'e pol'íticã" a trlobui't sá fie imp'esionat de ulersiig:u- uioá, ,r',t trebue 'sä avem iluziune¿ cä estø çtíimfø eco-
rantå, desävârçitá eare tlomnegt'e c"Lr pÍivir€ Ia printripiile nfunicd^Aceasta,pe'câto:iistä,eînst¿¡edenebuloa'sä'rãs-
ödttä rtrrrl ¿tfé"itele seiert aledupã uno¡ eusstätoli ødrânci'
ei cele m¿i elementa.r'e' Nu e cbiestiuue a.I¡¡oape' @'re sä nu gtim a-i aprecia, tímpul çÌ' îmfireiwö-
fle supu'sá contfoversei; nu e tBzil 'cr,re sä rnr-$ aibä sus- i* àu"i ür.el¡ue slã
-tiniäóolii sái amtoriza,ti. DiscutÌunile nerrumãla'te asuJlra teo'- rile îtt) cari au scris. Eìementele de adevãr conti¡rute îrlj a-
în, scrieri]e meruantiliçtilo[ çi
tlr"'¿r'i ftrnclra.mlentale,'Smith,
tiui tri Ùtraltihus, eare durta.zä de ud sesdl încheea,t nþ pot "eut*l în Adam J' B' Sav' RicÞ'r'dcr' Mal-
ssr¡ri.ca exemplu fre.ntlrr a ilustr.a chaobrul çi întunericul oa¡e uiã-firio".utilor;
desi' ln"* S*-"tld,i, Thtinen', Carev, Adam Mäùler' trhiedl'ic'h List'
rstã.pâneÞte aseastä inpottantä
- dea rnrai im¡rcT:t'antä ir,orlb**t*, f'urf' mut*,'Geori Ilansen, Ilenry George' @re
KarÏ
.gur ramurä de cunoçtinfi.
- . nti"n.*,, aá ..". a fi împrcuna'te
înJhdo sintezä supeltida.rä'
In fata atâtor eoTrtfaøiceri, om'ul cuminte stá nedumerit' îçi açtáaptä îneä autqr-ul ei' Faptul în-sä cä pânä astäzi
a-
 t,1

'ccastã, sintezã rÌu s'a fãc't _. çi ctr accasta am î'ehc'ea,t co*-

sideratiulile rmastre. ar',LrD.ate'rli'telo,r lucþ.är.ci cte felfä
;se cì,atore$te, fãrä înrl,oialä, î' eea rnai nr¿r,e pa.t.e, princip.itt_-
hti, g¡'eçit d.e sistem,e.tízare, t:ar:e s'a i't¡od's în gtiinfä, rnai
cu deosebire de la Ad'aru Smit,h, grroçalä cfa.re se oglilrdeste
çi în nenumäl',¿rt,ele, clef init.ii, a,tre ec,ononriei pqlitice.
Luâud'-se, în ¡norcl greçit, øaufia ca lrri'cipiu de or:ga'i-
zùte, -tla zis cä ecoùtlo'rr1ia. politicä est,e çtiiufa,avudiei; a va-
Ioa.ei; a. schinrbul'i: a intereselor rnatår"iare, s,a clc¡nside-
rat to'aie fenoar¡e,nele eco''omice ptin prisma a.r.''fiei çi
int'ere'1sel€ ahstra'cte ale ei. Perrtr. noi, ca încrreere logieå a
çi clupá
lrrcrárei de fa.fä, $tii',fø econotnicd, este Çtii,ta, care cletlr,mi.,d,
le g i,Ie, car i stdltâne sc înd,e stu,ktr eø t¡.eb uinl elor ¡nuter ia\rc
ele
Itopo¡'ct.lieí 'u.rnen,o-. Luc.area, de fa.{ä se pr.ezi'tä d,al, cìin acest
puntct cle veder.o, ca eel clintâiu capitol, dezrrolt¿r,t ma.i pe la.r.-q,
el. uuei -qi.qtenatizäri viiÍoglre a acestei
çtiinfi, luând ca pr:in_
'¿ip.irr cle organiza:le, n:l:t a.uuti.a,, preeum s'a fäcut pânä acrrm,
ci 1to1torcfiin, ca elcment ¡'iu caÌe o pÍqduce Ði intt,rr,selor
'cäreia ea trebue sä fie pur1rrrea :suborclonatä.
Legea poporafiei, fo¡rnulatä cle no,i, rìu ne trelmite d¿rI
nunrai cle a ne da nai biue seamä rle fttptele econ,oruice
Si .soiciale; e,a ne sst\¡eçte,, Fi tocl',ai cle a.ceea, la stabili'ea
,ìi a.teorieì, pe temelii mai solide ile ,ader,är,
Iøsi, în zixq InãItã:tiei Domnul,tú 7g99. t
Consideratiuni Generale
CAP. l. Poporafia çi însemnãtatea ei.
|era regni potestas îa homir¡um nu-
mero consistit ; ubi enim sunt homineé
ibi substantiae et vires.
Leibniz.
Cu'i.ântul popoltrf.ie este sinonim c,tr. ,,I,ocuitoLi" çi se ll-
¡torteazá" ,în totdeaurla Ia un teritodu cuprins în anurnite
hota'-e. -{stfel se poate vorùi cle locuitor'ii pämântului, a
unrri contincrtt, a nnei regiuli, ad'icã dþ oamerl'ri cali Io-
cuescr în alunito hotaure geogra,fioe. In çtüintele soc,iale ìi
dc stat s,e îl;tele,ge prrin poporratie toüalitatea locuitolilor
afiätori pe un terito'r"i,t cupr.ins în ùrotarele sale pollitice ').
Popo'rafia, estc ele,rne,n,tul viu diu care se alcä,tueç1e sl.a-
tul çi statul nu existä cle cât pentru cllâ,ns¿.
,,Statuf, zioe Blu¡bp.hlLi l, esto o com,unit¿te clb. oa-
,,Dreuli. Oam'eni,i mai nrul't de cât teliüol.iul a.trcátuesc pr:in
,,ru'mare aclbvärata lini putor"e. It'iecare om rretlt€zintä o
,,cantitate oarocare clo forte. Astrfol imporrtan'fa ,çi putere¿u
,,statului creste cu numäruù locuitorilol säi".
l{umärul, orightea, strar'ea cultilra]ä çî fizicã, rncc}ul cle
cornpunere a popolatiei, orreçterea sau scäderea ei, sunt
fapte dte cea n'ìai mate i,rnlrortantä, în cli'¡ectä legäturá cu
existenfa însäçi a statului. Se poate sprÌnre da.r cá cle-5te-
lea sau ssã,tliqqq DoPgfqliìeË ite creçtbrea sau scãclþriea, st¿r-
tulud, însu$i çi cå p,rob)ema poporuf,iei treJ¡ue sä lo domi-

r) Arth.*r Er eil er r a o n .Fír cks : B evölkerun gslehre u.

t Bevöll<erungs-
politik. Leipzig. I898.
2) La Politique. Ed. II. Paris. 1883, C. III. Cap. l\..
 r6

ne po toate cel'elaùte çi sä ocupe locul d'irrtâiu în o'rttriuea r7

preocupärilor tuturor acelora carli se îu,deletnieesa cü afa.
cær{ùe puhlJice. . .idtr¿i i'c'et'l c* incet'r .iver'r ciiltular
zi'ce von ar poporafieii i'-
,,Cu¡toaçterea nu,måru-lrul 9,i a stärci trqporati€i, tregi. rusf âr'¡it, inlpãr'filea nnrucei
ca'e sporr.e'te eautit¿rlea
,,Filcks '), a reinoireí çi a schinbärilor ee
sa'l,e contin'ue lrun¡lilor., rìu s€ poate dezvolta
clecâf în sánul unei popo_
,,s'au pl'odfus în totaùit¿tea sau în una 'd'in Bär'tile
saiei rir{,iii irlcle.site.
,,este dþ neapäratä trrebuintä
pentru ocâr'muirea sta'teìor.
,,fn corr,cli{iuu,i egale, zice Girlcìilgs 1), aetivit.atea
,,precum gi pentr"u toate çtüntele sociale çi de st¿ü penrtnr 4 ..glesele sosietã.þl depind de delsitalea çi p,r.o_
act'ir'iitäti poporatiei,,.
,,cã poporatia este obioctul çi subiect'u'l oTieãr'ei .,O popo,r.afie larä r,eìspântlitã, p;
;_ pãrnânt ,sãr.ac, nri.
,,a sta,tuùui sa,ü a soc'ietåtei"' "1r.ate 'sá co*rr'cir ,r'otr*cc'rea .¿r a..ât c. i'etocrtr
Intre diJeritele popoa;re e¡istä çi a existat pu'rurea .,tir-e ,si pe o sc,err.ä redusã. E¿ nu ¡lr.i.r'ri-
se'-lroate lrueur,a deeâi
pânã acum, o luptä crâncerlc"ä pentrt viatä' Fiee¿le
po'
,,tle i'r1,rii.fi1.e¿ì xìu.C€,i cea
por cautã sá se pästreze çi sä se dbzvolte ctprilzâu-d o "sä ¡uilrã i'au.st.i"i ma'.fac.t'La'e, 'tai elemettarã: ea nu poate
ceeaee este e* puti*fã
purte pe cât m¿i mare tle Bämânt çï a'sigurândn-çi as'tfel
o
.,tutei lropor'atii i,r.J¿rtir. lrl¿ri jlrrlesite,..
s{erä db d,ezvoltare pe cât so trrcate de întiomä'
Una din ..O viafir ltoli,ticir llo¿rrte dezvolta,tã
este ttrt- Du se gã.seçte cie
conditii,le pentru a iesi biruitor din aceastá luptã "c'¿ìt acolo po¡rcrafia este foarte compactã.
nuirul. cu cât o poporafie e mai Ûum,or"oasä, în împroiu'rár'i 'nde
..c.ir,"r.l¿"¿ implic,á d,isc..ufi,unea
Libert¿rte¿¿
po'Iiticã ri .:i aceasta necesiteazå întålni_
de a,ltmintrcIea do o potr"ivä, cu atât p,uterea, ei írrrlrrt,rrtá a unui
econo,mricá e mai mare çi cu atât ar.e mai m¿tti
sorti ds a "r'c'a'
'râr'e 'urnãr tre oa.r'erri c.a,r,i anr i'te_
,,rc,.se,fehu.ite ;i curi consirjer.i
aûal'e c'i viata dil diferite puu,cte de
¡ir',ui. Dar izbârrd'a atârnä nu nunrai die num'ãr ea' ,,vetler.e... Eclucatiunea. reìigia, arta,
punct dþ ved'ere' çtiinta qi literatur.a
çî de calitatea '¡nel poporatii; çi dtïn acest ,,rle.piltl fls(,uÌeÌt€ de oa.reea¡e densitate
a ¡roporatiei... \
num.ã.¡rul ale i¿räçi o însem-nãt¿'te foarte
maùT-
Nu poate sã Ïie clar o çtiintä mad importantã,
Este evident, în adevär, cã o poporati'e de einci
mi- .ltiinta cal.e rìe àr.atä legile in .,li"t..,teo cle cirt
lioa,ne de rl.ocui.tori, t'a putea sá cuBtíndlã'
do cinqi ori nrai îuÌluùfesc, nu este ramurä de çãror,a oao'e*ii ss
popm'atie dhaä nr' cunoçtiDli cale sã, se poafä
putini oamenl de valoare decât aceiaçri a.semãna ctl aee€a cafe s€ îndeùehliceçte
qi ei va ii l)i' toate ra¿nuriÌe çtiinteJo'- natu'are'ea cu r_iiafa, om,uìui.
avea clouäzeci çi cinei de milioane' 'înTâurirea' site fãrä î'doia-
dþzvoltaltea ca-
de cinci o,ri mcìi mlicå')' Pe lângä aæasta" l¿i cen nlai impoltantä interesântl,
îu aeela5 grad. toato cla_
litalivä a unei popolatii ryi progreeBle pe cari Ie realizeaqá sele ot-c:ietãte,i çi pe aegi ,oar.i
admi'istr,eazã, afa,eeriJe p,''li_
eL Cãrci cu cât'
¿*pi*d în cea ¡na,i ¡n¡'rs Bal'üo db dbnsi'taiea ee si pe a,ce,i car{ s,'rrt g*r,e'na{i.
Aeei dt"iÀ;-i;i;';r;
e mali ÍL¿ùre'
nu,märu} oa,monilor, trãündl pe a;oelaqij teritorinr, legile cale grarriteazä onren¡.lea, penfr.
cu atât lupta pentru existentã' s mø'i aprigä çil
sp oere de :1i"3".ä
$t.t -riurjä
v"t con,dueä tlestilele a
ei. aeei rtiu nr.mã, ;;;;ir. ;;ä";
la fieca,re o îrlcoldh¡rre mai stla'9nicã a tut'u'r'or însudirilor
unu'i' nn-
cla,cã s,',t con,clu,si tl'pã c.run
o ,_"inrrrì irrturouui" i;., ;; "
lui, peniru a ie;i biluitor clin lupta în cont¡a' pästrra în \¡iata este.'fãlá iu,tìoi,alã, odorul
nlár' maÌ na,re do concure'n't'i Nemtitatea
de a se ìe suprenr eãtre ca¡.e cu totü as¡rirã, ".1 or.i sc.runp, hine_
fiecärrurin çï pentr:u eã el le con_
contra a,tâtor competitori sponeçte agerimoa ,ifio'ea'zá ¡r 10ate cæreJarte. route
ìntlnc¿ Ði suford:rtele ce le intlrLrr:ã, ^rå¿arririt* oa.meniror,
culiir-area t.u¿nie¿ a
r) Lo:. Cít. Pag' z.
Elé'.nents de Démographie' Paris t8q6'
z) facques BzrtilLott *;i;lo:;rde
Pag, rt. "
socioiogie , tra't. con¿bcs ¿re Lestrarle. paris. r8e7
z') .AchilleGuillard: Eléments de Statistique
graphie comparÉe. paris. rg55. pr;.-;il-" humaine ou Démo_

2
 r9
I3
rlealä ¿u täroi s'al afla spr-e deol,in. Adniitâ¡rd dar. cã dãrile
anevoioase c:r
câmpuùui, ilclustliitre $i ¿rlhele, cer'cotärile , s'ar pläti reguìat çli cä statul çi-ar chilizui în aça .mori
pdstt'ø¡eu
ca¡:i so încleletnicesc' lltl att decât, o si'¡'gru'ä tintä: ,che,Ituelile da,Ìe îlcât sä nu întreacä venitu,ril,e, îneä ¿ueeasta
,t)ietei. Asemene çi clearea statelor, lllreculìf çi întrefhlcrea .nlt no-ar spu1le ilim,i'c -sigu,l ¿tsuDr.a stär.ei die prospe.r'itaie
cle a asigura
Ior, nu are alt scop' pâná în sfâlçit' clecât a rurui pollol:, c&re a fäeut poatô ce,le de pe urmä sfortäri
sa deplinä iu
unui popor de o lasá anumitä, clie'svoltale¿ pentru a urni grerltatea dártilor. Därile aeeste pot så repre-
înt-':t. cât se
rna.tginile uuri teritoriu stã'pân'it rlo clâusuL' $i zirle o pairte legitimä dlin venitul oontri,buabilitror s¿.r
a,tlinge în speciel rþ ocâr'muitea acestol'
state' nu lroate fi ele pot sä fie o portiune preievatä asup,ta str:ictuhri nece-
lici o îucloia,lá cä ureuire'a lol cea mai de t:iipetenie
este
sar. Se poato întâmpla ca tocuta,i cliu caLtza apäsärei ialpo-
collselva're çi înmtJ'tire a le
clé ,aite,lor poporatia sä rueargä ct pa¡i r.epezi cätr.e istovirca
cle a respunde trelruintelor cle

ilcliviclualtitãrtei etuice care le aleätucçte'

Cilci d'acá Llrl llo- puter:ilor ei si în acelaç tirup rninistrul cle finance sä se
poate realiza' cu tilt- ìaucle ct excedênte Lrudgeta.re. Cáci echilibr:ale¿ buclgetu-
po-'- îçi ¿rr-e existenta sa asiguratä e[
'p.t-t,
ori." pr-'ogres' Pe eâu¡l toate llulrlrrile cu ca'ri s'ar fáli Lui este nrlrììâi o dovadir cle ìtrurä aclninistlafie firra.ncia,lã,
într'o opocá anumlìtá a e'xistentei sale suntîn mod lol-
zä'daruice' clal nu-i nrt-nrai clecât un semn cle pr.osperita.te çri. cle Jrruii
clacä nu ¿rl:e clestr-Llä pute'-e pentrn
a s'e înmulti gospoclãric.
tlhr ca're par--
tral, pästlâlcl- aceste llunuri çi ire viito'r' Ori irnpoi:tautå Asemene.çi cultu,ra genoralä a unui popot'. prir.itä pe
cea mai
te a'ur privi-o da¡:' e sigur cá pro]llema de-asupra, dtipä instittfiile cn eare est,e înzesrtratä, chpti
oamenilor de stat '
dlin câte al putrea sn ã'trag:t îngrijirea .luorär'ilo ce so exeeùtir, cltrpä ârrrr&ta ce între(tine, dupài
punctu{ eentlal- împr-ejt-
este problerlla llopol'¿ttiei' Ea este nu'mär''ul çi lefurile funcfiol,:rriìcr:, tl'u1tä, într€grrù a.pa,r'at
preocüpärile lol'
rü1 cäi:uia trebue så graviteze toat'e extern a,l putor-ei çi al bogãtiei. uu poate s¿-¿ ne lämuleascã
Lrrcr'.,rI qel mai
.inrportant va dar pllrlll'ea de a so
fi asupra, s,tä,r'ei l:ui acllevälale. C'äci toate acesüe fo,trne cos-
ale r-rnui poDor' clercä
ud ;;t-;."i-cou¿itille cle înmultire clecât foalJe
tisiitoare de civi iza,tie pot, sir fie r1rÌ semn rìe prosperitatc
eI creçte sa.rt sca'clê, sart cLacä Û11 se reprocluce ãi cle pr'op¿içire pleoum e cu pu,tiltä asernene, cíìnd tn+ r.rr
oglinclá în care
încct. St¿¡,tjstica llopo'r¿rt'i'oi este aclcr'äl¿rt¿u p'oate sä ne
.ft î,n, raT¡ot-t cu, Ttu,tera l,tt,i cle ,proda,cere, ca. elo sä fie, din
putem ptivi sta.-en tt"tti pollox çi care singur'ä contLa, o cauzä cie siri'äeje çi de regres.
Ia care a ajuns' des-
cl.ea o iclee exaeiä clÞspre dezvolta'r'ea Insta,tiistica poporafieti însä, se ogl alcleçte starea, a-
rlesple buná-
pre clestoinicia sa in lupita pentrtl existentá' cler.äraú.ä a unui popor çi în aça fe1 în cât nu poate fi nici
tateå. institutiilor sale $1 ¿espr-e
viitorul ce-l a'steaptä' $i o îndoialä aslr-pr:a chestiuarei cle a se çti dacä.el me,rge în-
¡'.ioi unul din semnele exterioare
dtrpä oari am voi sá ne airte, dã,cá e sta{ìì,orrar:, sau r.lacä e în plinä decäclerr.e. Cânci
poate
ä;;;*" despre situalia în eare se gäseçte' nu no larsterile întree clecssele în mocl consitant, cântl viata mij-
serl'lÌ cle normä în aceastä privintá' locie e ricììica,tä, când, ct toatä emigral'ea, poporatia se îlt-
"ig"t¿ a finanteilor: unei tä'ri' ntl esto în
. Starea dre înflorile truJteçte pe fiecaro a,n, putom fi sigur"i cä ne aflä,m în
totdeauna çi I'a plima veclbre
prin ea însäçi rtn s€rnll faia unuli pollor,în ttù,inä p,losperr',ita,te. CâncI di¡. contra ex-
sigur: c1e pro-speritate çi nici starea
lor de clÞcädþr'e uni serrrn cede;rl,ele naçterilor asuipr¿r deceselor" sunt foa,r'te sJ,abe, când
de regræs. Cäci s'at putea ca
o 1ìe¿! arlmin'istlatie' sau îm- popcr'ãtia abia se în¡nuiteste çi când.l un .pop,or în loc
statul'uí' fárã'
prnjuräri trecã;to¿ro i¿ f; ît"o'eat socoteliile gener-a[ä' $i ,sä emigreze, este i¡rulclalt de elemente sf,reine, ,ea'ri nävä-
ea, a@asta, *tfioe¿-intru nimic bogätia lui lesc ìn ir¡culile ocupate dê dânsull, putem fi sigur¡i. cá el se
"¿
d,in contra, * n""å"t o bunã'
ad'ministlatie financiat'ä s¿"r' -a,fJä în clbpl'ilrã decädele. Fa¡rtul cä on toate atcestie,,bogä-
budge'tate' pe câud Brtterea
se prezinte înc¿ cu exeedente
 ai

Pri* i'¡t*iiia geri'I*,i se', Iralth.s a Düs crriar. de Ì¿r

inceput problem,a popora{iei în str.â.'sä legãt:urã c* iistoL,ia
.1,ì¡r
ïj Dr.osl;rrritatea, ¿u crcçte îu acelaç tirnp, rru poaio'
lui
Cáe'i i-llpu- înt'eagä a onen,r"ei, arã,tâ'd' cä ,cre ra cresregarea a,ee,stei
si1 inclc'Irline¿',scãl lacu'na scãclelei lli 111¡rerrice'
comptlr'e' ec'hi- piobleme clepincie înfeleg,ere,a clep,linä a istoi.iei.
tinalea ;ri inlot'uirea ele'meltelor din ea'-i se -¡ã,1, dacä nu finem sealnä de eonclrit¡iile
$i î1 adc_
r'¿rleazä cn nimtic'irea It trellta'tá ca elentelt etnic
cleosel;it c¿rri rleterruilrä îu_
în viitor' rnnlti,r.ea oarne,nilor çi ea,ri fac ca ,nu,rnär.l lor
,si c.u st,irrgtrlea iui clesär'ârçitä -¡ reas'cä sau sä se iu¡_rufirìez€, at fi gteu sä înfelegean
spo_
'ã po
In rczumat, p,ntcm sàr spulem tlar cä, IloDoratia fiilrtl
car€ de-o pa'rte p'ogresele pe cari re-a rr¿rrizat. ome'irea
elementul rliu tì'in ear-e statu;l- se corrrplllle Di lleutru | çi înr-
.pr'ãçtiearea er. pe snprafafa pär'âni*f i çi pe cre ailtã parte
esistä, 1rr-oìrlema pc4ror:afie'i, este ploìlleilr¿r
furrclamrentaiài
toate sä sullot-cl'o- r'ã,zbo¿rel'e continue clin.tre llopoare. när'älir.ile cle nea.mu,r.i.
tle la cale lcttte Ìx)l'lìcso >i rrãl'ei¿r urälrilea -ci cfceädierea a,tâtor i,mperii.
rreazít.
Tn fala noastlä se aratä priveliçtgle cele m,a[ r,redrri-
OAP. l¡. Problema poporat¡e¡ çi lstoria' 'ce cl'e acìruirart'e, fenoruene cle o irn¡rortal{ä neasä,mãnat cle
m,¿lr€, in sfrâr.rsä legäturä cu existenta.noast,lä proplje. fru_
Da.cà istoriii nu-i t'le cât Èor-estirea r-ietei di-feritelor peliii uriag(i ar (.re.s(iirt cu încetul, au atins.cul¡lea dr:zvol-
IÌûÌxrar€. a sfoltálilclr
ltn' peut'-n a se pástra' a lulrtelorl färei lor çi a.u ,î'ccp.t apoi a cla înclãrät, pânã, eâucll a*
dân-ele ¡i in contra 'cítzttl" în rlesàr'âr'$itã nrinàr. -F'e r;'clc astäzi se înthrde s;iã-
iu-"ori Ie'at asut tlc sustinrrt intre nn.mãlul a f'¡t utl¿t'
tlaeá 1lâni.-el Instriului çi a selbirrar:iei, se riclioa.u altä clatå otaSe
]ru,teriiol oalJle a le naturei çi
çi ale izllânt.lei
din corrcl[ti¡i]" ¿" "¿.p"t'",.,.ie a' Ie ¡r::opáçiler.. încloialä
. eu sute do rnii cic lccüif'ori
Di clin contra prin loc*rile mlå¡-
cá cu-. 'ti'uroase 5i rrcoperite cri pã,clrrui, numai
i;; ; h.r,te penttt existel{ä' nu rãrnâneeste tìe neapãrai't:i ct câtela zeeirni cl.r
rroa,¡terea stär'ei ii a migcãrei Potloratiei
arri mai :' u-r'.llá, se î'alfä astäzi cetäti ca.ri uimese
a istorie'i' Dete¡mina- ,1rriu ì:ogàfia lor'. Popo,r'alia u'ra'ä e în coutiinuä 'e miçcale.
treìruiltä pentru Îrrtele'ger-ea detrllinäputertr atril¡tti înrnul{ii-
t'ät'ota Ai,ce pro,spereazä ¡;i se innuJ.feçte, aiu,r,ea scarclÞ çi se îrn,
rea însã a cauzelolr *"t*.r"t"
p'incipiuh-ri popo'r'atiei' tte t:r' prã'çbie, çi aeeìaç llolor. care a trec't pr:in timp'r.i de i'_
rea fiiutelou .',,tta"'e,l'ta'bililea
Ia unele irltrebári :lllorile çi cle prosperiiate, il recleru d,e,oda:tä cä se ol¡req;te,
pernúte sirr'gurä sá rãsùlulclerÌ cu stLcers
isto-'-iei tât].tJ ttá sá r-eflecteze
¿r- , cä încoteazä
de a se rnai înmrlfi, pâ'ã e.â'cl alte
]lt- car.ri çi ]e punc ltiint'r
slllil'¿t crestelei ¡i a'sc'ãtl'-ei
c'isilizatiilol oneleçt'i' Nu este' m,ai pu,terniae, näväIesc în l,ocurile stãpânite cle clârsul,'eamrui
gt.ã_
n cor-ceciiütä logicä a ltenu:ilo'-'
cà 'bindu-i peirrea.
rla.r cer-¿r întânplätorl ti t
toc.m¿ri Jlaltlrus. "";; tt
leflectat niai uult astlpr-¿t aoestlri
Dacä studjiem clbsvoltalea. popora4iei. în timpurile is-
sllriect. îsi incelre ollel'a sa
t't )ulnátoalrele eur-illte: 'tor.ice, vetlem cá se pot deoselji p,atru epoce nali Þi arirr_
..Dac'ã ciirter-a ¿t'l t¿t''tu sá
afle cali sult progresele r i- A,,tichi,ta,tea,--TÌeocul de nt,|iloc. fim,pt,.ile moclettte
oferi îl morl fi'-e'sc tlouá cl"e;;- ''rc:
,.itoale ale .tocietãtei'-i ''o'
'Si' Epoca aclturtki. t

sä-Þi.cleø seaÎä: I'

,,iil rle cari ar trrEbui cari au oplit pânä acrrnra Irro-
aqlúichiüate popora,tia a aju's, în ctrifer;ite ceratre, lir
..1) Cari suilt cituzele o densif¿r,te foarte mare. OraSul Nin,i'a aveà pe tra ánul 1f)lj0
sall spoÏilrea lerri'si'l'ei lox? 'înainle de christos, vre-o
,,peçiro* oanelilor- tle.a sr' înlätura' în to' 'Tebra,
G00.000rle rocriitorji, Babilorra.
..2)'Ca'e Illemfis', Alexanrlri,¿l, Peking,rî1cä çi mai m¡lt¡ Di¡
""t";t;;;;ili"tt*
aceste eallze caÏi -se lrlr-rl
în calea' pro-'
,.tul- sau iu- Ilarte, t)' aoeste toa.te n* a mai r'ãma,s clecât peking çi A exa'clr.ir..
'Tæute celeilalte srau pustiit.
,.gre-se[or noastteg"
de t'opulalion. EC II'
Pa:is l8::' Pag' 5
i) Essai sur le PrinciPe

In tiupurile eroice ale axistentdi salè, poporrrl antic'
al Greoiel er'à în stare sä înfrunte armiiùe înfdcoçate ale
pelrçilor, sá întemeieze colonii gi sä cleà o civilizatie pr-r-
ternicã a cärei rämäçiti ne uimesc çi astäzi. Dar deodatá
vig:oarea acestui poeór a îneeput a sscà $i närtt'ea, lui cle-
altã, rlatä a fäcu,t loc ruei decäcle¡i tlesävâlçite, nu a,tât pr:in
eauzÊ externe, cât prin istovilea läuutricä a puterei sale'
Istorictrù Polubans ne po,r'esteçte cå pe trimp;ul säu, pe l:a 174
înainte cle Chlistos, Gree'ia era pustie cle oarn'end- çi aiL"i-
Jrue faptu'lui'acestuia Dutina Tezistentä a Greci'Iol în contra
näväli'totilor ::omani.'
,,Când Gre,cia a, clevenít provincib lomâuã, li"u Lut'"'-
,,I€¡16
r¡, ea se prefäcu într'un p'ustiu prtin care l:átäcegu
,.tu.ruel,e çi în care fiar.ele sälbatite se ascuntlcat lrtin ilri-
,,nele tem'ptlelorr çi aùe oraselor".
Numeroaso ná¡turisiri clespre aceastä íâ,lnicá star:e'cl',''
iuor,uri so gäsesc în scrilitolii contilrporani:
' ,,Sä lrai citä,m acea seädlel'e a poporaflei, acea säräcie'
,,de oatrneni, aice Polybin, caLe sê simte în zilele
noástre în
sá fie pustü, câmpüIc
,,taatá Grecia çi carre faee ea ora'$ele
,,necuütivate, färä ca lãzboae necr¡ntenite' satl
ca epidenrii
,,sä fi säcätrtit puterile noastrter''
I¿r ma,i târziu, pe la sfârrçitul întâiirlulî secol al ereí'
noastne, Plutarch ne spüûe cá Grecia îrttreagä puteà sã
¿u-
dtrne abia 3000 de ostaçi, pe atât pe cât Megaa, a singurá tlr-
mi,seso af,tá' da;t'á" Ia bätäIia de la Plataea'
.tcelaçifenomendleistor'lireîlîntâlnimçiînistor"iainr-
periului ïornan, eat'e sta surpat nu atât p'rin puter.ea ar-
müùor druçrnane, pe'cât di:r cauzä cä popola(ia lui a încetat
rle a so m¿i în'multi De alt'mintrelea rpentnr a exprica
ni-
/ad¡nitem o creqtere'
r'älirnea popoaretror balbare ttebue sä
färä tror nävã-
foarte maire ¿ poporatiei lor, de c¿r.e desele
dar cä pentrtl'
lili ar: fi e.u neputintä de înteles' Astfetr vedem
a, ne tl,a seam,ä despre un fapt istori'c atât de
însem¡st pre"'
cum, este cäderea, timperiutui çi návälilea' bartnriiol'
ltolr
r) De la Propriété et de ses fornres primtives' Ed' lV' tþt-'
Pag. 39:.
iJ
tre.buo sä cunoa^>teur s¿ì.uzele generale cä::ola lrutem atribui
înrmulf.irea çi îurpu{in'area oamenilor. Nurnai clupã. ce vonr.
stabiùi plilci,l¡iul poporátiei vorn pute,à sä inteùegern rnai
bine ace.astä parte îruemnatä din istoria tru,mei.
In ltalia popor.aficu .a atins densitatea ei maximá în
I'eacul aI tre,ilea înainte cle Christos. Zumpt cïeclie ,cä nu-
-t rnärtrl locuitorilor Itialiei la acea epocã, ar fiifost Tot atài
de n¡arre oa ¡re tinuruJ. säu, pe la anul 1840'). Pe Ia anul
220 înairte cle 'Christos e¿r. arreà 22 nililio,a,ns loouitori., ceea-
ce ar la'e,e rrre-o 76 cle locuitoli pe ki,lornetr r,r patrat. fn se-
colul al doilea clupá Christos, sub i'mperiu, poporafia lta-
liei nu nai ela clecât de vr.e-o L0 nrilis¿ns, iar la cädet'ea
imper.iu,lui e,a seäzuse la 5 mitioane. Plo¡¡incü întile.gi lã.-
rnãsese pustùi çi imperiul \rrr-Llise cu îneetul, din lipsa cie
oameni, m,ai înai¡rte c¿ bar:,barii sä-I fi dti,sfl'uc.
Si în adevä¡, în nenumelate rândur-i valurils db har-
ban:i s'¿u fr'ânt de cc,rbiclia arm,iülol roma.ne, înt;rucât to-
rnanü a\rusese destu,lä putere çi întrrr cât oleçte,rea popora-
tiei lor er¡a :rolmalä. ùIa.rius, Iuliu Caesar, fi,beriu, Ger'-
manicus au lesp,i:rs d,o atâte ori n'ävãllirile barba,rnilor, derr
ei nu i-au putut birrti peart,ru cä pe tle o p'ar:te izvoalelo
a.cestol näväIiri rru alr seeat çi De de a,ltã parte ¡rtlte'r.ea
cìo r.ezi,stentä a popomlui rom.an scãdeà necontenit. Fran-
dii, Gernanü, Gotrü venoa,lr d,e pletuúindeni, acum. respilsi
si nimicifi aflrn renãscuti ca din pãmânrt, çi mai numercsi
e.a mai înai¡.te. fn anul 250, Gotiti nävãlesc în imÞeriu,
dar sunt bä,tùti çi clistr"u,çi aproape cu desävärçire. Dar
abie trocuse vre-o dbuä zeci de ani si o nouä invazlie iie
barba¡i, în numär d€ 320.000, se ar:uneã asrtpr¿r Romei çi
pot, cu m.a,re greu sã. fie respinçi de împärratul Claudiu.
Au¡elian se iuptå în treri bátälii sângeroase Dânä cândlpar-
vins sä, curä.þ l,üalib ile Germam,i, çi îmXË.ra¡tul Plobus; La
rândmù sãu pe_ntr,u a scåpa, Galia, se zige cã a uc.j,s m,ai binc
de pa,tr:u sute de miri de barbarl
Plobus, Diooletian çi urnaçii seu çi mai târziu împá-
ra,tul Consta¡nti:n, r'äzâl.d aces'te neoontenite när'ãùili s'aut
r) Riintelin: Lo;. Cit. \'ol I. XlIl N zo.
 l-l
|otárât a cedir pãurântttri b¿rtJtarilol c,.r'czâud cä r-ol lruic;t
sä împovärc2,o plor.in'eiile ptstiite çi sä aìtsoarbä, pe ealen
pacinlì,eä excetlenteie lroDolatiei lol. Dal accst rnijloc nlr áì.
fost îu rstra're sá puná un caDät rnigra.tiulc¡i, cale pornezì tlirr
izvorul nesecat al îrnnulfirci unot neamuti în plinã ri-
go¿lre. Iurpär'atu,l l.-rliau a silit sä înfrunte alte'ba.nrd'e cttr:i
nt e,ontenesc a se rer'älsà asupra inpeni,ului, çi \ralenti-
nian, cu toatä enelgia çi geniul sgu abia poate sä s€ aDete
îri corrtr:a Gerrnnlilor, a Bur:gnttzìilor, a Saxouilor, a Goti-
lor çi a SarnaJilol. Insfâr,çit, när'äùirctr Hunilor, a,r'uncântt
asrpra Romei popolul întreg al Gotilor', a hotärât clie soarta
fmXreliului r,orrraìr, eaJe rr11 a nrai fost în stale sä r'ezisi,e
erpa,nsiunei puternice a unei poporafii plinä de vlagä si
de energie.
CädÞrea Rolnei utt se cliato,leste îlsä, tlnpä curu alr
6pus, mrim,ai numeruil,ui melell crescâud aI nävä{ rtorilol, cti
degenerärei Dloglesive çi împu{inárei poportlrlti r-oÌÌl'all'
Orioât ar fi fo,st cle numreroçi clui5lnanii, 'clacä poporati'a in-
peliullui ar: fi {o,st eotnractä çi în cleplina, \'igoare å,.cre'ste-
rei sale, ei s-al f,i .sfärâmat cie rezì,sten{A sA' ca vahuile Du-
r'lrrea reínoito ale rnär.ei clie ltlocur-iie lucii ale unei stânci
db gi'anit. Dar poporu'l ïorlan oclinioa'e atât'de vi'gtuo'-;'
îlleetase. clc ¿ se nrai înmülti. Pärnân,tü'-ils altã clra,tä a:liìt
cle fertile. aeoper"ite cu feltu'ito cllltul.i, se pustiise
pr:efäcâu-
hnpér'iul I'olnan er¿ tlecäzut
r]u-se în sr.rhatru,i lemär.ginite.
pei'-elì. sa,le mai îÛainte
în lãuntrul çi aprna,pe cle margirre,a
ca baibanii sä fi när'ä,lit asltpr',a lui. Nävä,lirea lor a fost
nu,rna.i ca 1111. süt'l'€mür de pämânt care a fäor-rt sä se risi-
peaseä o cläùire zdrunciilatä cle müIt în furrclamentele ei çi
àp"orpu sä ,cadä. Fonomenul iltorssa,nt penúru isitor:ie e_stc
dal tocmai aeeastä tleeä,diere misterioasä' aeeastä îmbã-
tr'ânire catre'ertprin'de popo¿r'rele înt'un momrent a[ oxistel-
tei lor çi erare le faee sä cllisparä de 1re scema l'utnei' ee-
dlândl lbcü[ altor neamrui mai putelnice, pe oari le' a$-
teaptä 'aceea.5i rsoaïtä îrr viitol' Decädbrea Greciei osi a' Bc-
rneisuntnumaiexemlrle,ezur.eiltrst.reazäfenonerrtileonståJr{'
a,t peirei
-rltr popoat'elbr prin ea'uae lärurtriee' carì fae c¿ eìe
u" -ni înmnlteaseá ç1 så se stingä err îneetul sfârsinti
"e
a.â, oi¡rììtetrii ajru^>i Lt rnai'giÌea rie 1rc. uLruá a r-â.tstei: PIiu
nmt'asn\ setuil,.
,,Popoarele oa'li loc,ilesc 1tálfiic' .scpte¡trionrrle i.tle
,,Rhon 5i Du-n'äi'ea, ziee lfachiavelli 1), trãind într'o rùitr¿i
,,särrätoa,sä çi favor.arl-rilä präsi,rei. slreciei, se înrnul{esc ii-
,,d,eseori pânä la arça gradl încât, si'lesc ttupe nume,r.oasç <le
,,a iesi ctrin sânul trol çi de a pã;rãsi loc,.ul lor de naçtele, perr-
,,tlu a-çi cäuta a,lte locuirfi aiurea.... Àeestol migr.a,fìuni
,.se da,toleçte eäclerea imperiului tonìan".
Dacã nu r-oiru ¿ :rc uruì{.ãrili cu ex¡llica[iurrile din t.ai,:
a,f'alä uail'€ ]lo oarri ni le clã istoric.uù florentin, trebue vl
cäutäm în alte împrejurår.i clecât în ¡lima sänã,toasã, earrz;i
i1111111'l{jirrei extla,olclilanìe a popoaïelor lta,ilbare. $i în ace-
laçi timp vour hobui sä explicäm çi fenourenul çi rrai iur-
polta¡rt încä a scáderrei popora,fiei rorÌtaue, Ile e.ate eu gr.eu
îl putem atr:ibui înrrîru:iritro,r cl'üna,terice. $i este de nr¿r:,,r
inse,uuläfate cle a cunoaÞte o¿mzele acle¡'árafe e.ar:i au pli-
eilti't puterea ünora çi slãbiciuerea celorlalfi. Cäcri acr'ste
c,aLrze, o,ni ca.ri a,r fli, mai pot iltra în luerare Si lrot ame-
n:inta çi existença noasttä. Pe câld clacä uu am col.sider¿
dÞeât pe rura dit fete'lo problemei, am puteà sä ajungeau la
concluzia la care a ajun,s Giltbon, ca.e crecle¿ì cä eiviliìz"r,fil
modbrnä rlrt \ia pieli nic,ioclatä, pentru c¿î nrl ma¡i su.lt
b¿rrrrl¡a.ri pentru a,o nim,ici. Si cu toate aeeste, sub oc,hii rioç-
h:i, a'cel,a,çi fe,nomen al decäderei plogresive a unui poìtor
se prezintä çi cere explicrafiule
Pe cân'cl po¡tola,{iia celorlalte färi ciit Eur,oDa se în-
nrulteçte çi prospeleazä, poporafia celui nai b,ogat pãurâ,nt
d.e pe colltinentul nos,t.ru rämâue súa$ionarä çi în uele
pärti shiar clä, înd.är'ät. Dintre toate tär'ilte X'ranfa ¿ìre ìtir.
talliúaúea. eea, ,mãi sl'abä =) çi în m*lte cìepar:ta,'rente cleccs¡:le
întrec chiar: nrçterile. $i acreastä stare cle hleruri clu,leazã
de anú ûntregi punând nafiirnea francezã în st¿re cle ¿tJr-
solu¡tà. inferioridate fatå cu cslelalte popoa.l.e, orieate ar rm-
teà sã fi,e de altrnintrelea, grad,trl dþ cir-iùizatie eu care se fá-
t) Istorie Fiorentine Cartea I.
z) Jacques Bertillon: de Démographie,
Élléments 1896. pag. 4{
 f,t-)

ìe¡te. cãoi nu trebue sã se uite cá üu:]ìãr'ul este coudü'fi'un¡;a

tle cäpetenie a tizbâuclei în lupta clintre difelitele pÛpoa.I'e.
Se poate vecle¿ cib-o pildä, clin st¿utistica' poporatiei'
cã situatirrue.a Fïart€'i în concertul eurolrea¡' a fost în tli-
feritele perlioacle ale tlezvoltärei sale, în colesponcle'ntá
I

I exactä cü nrímätul locuitorilor sei.

l'
Latä în ader'ãr', cale erà tì.upá Lel'asseur') çi Bel'til=
lon') Ioporatia celor trei mari puter{ în alu'l 1700, în rli-
I

l,ioano cle locnlitori:

Franla 19.6 milioane.
IIarea Britanie çi Irlancla 8 pânä la 10 mil'ioane'
l

I
Impe.riul Geuna.n l9 milioane
Dacä tinem sa'mä cä fnrÌreriuÌ Gel:m€ur erà fraction'at
în cli{enito moualehii cu iu.ter-ese contlare si cä cea m¿ri
ins;emlatä dirr aceste ûìor]ar-rìhii, Austria, lltl ave,¿l. clecât
r-reo 13 rnilioane cle ùocuito'li, uçor: putern vetleà cä Franta'
omogelLä, treJrù,ea sá fie cea ]]lai puterÑcä, poporati¿
ei
forrnâncl 38 Ia 100 tlrin popola{'ia to'talá a marilor p'uteri'
,,Aceastã cifrá, zico Bertillon, le ar-atä în
deajtns te
.,gretrtøto ar¡ea pe vremea acee'a voinþ lui Ludor'1lc XIV;
,.cäci cifra a,ceast'a. repieziltä, a¿lknitrând
cä toate'ce'lelalte
,iconrlitü al fi fost 'ega'Ie, putet'ea' noastr:ä eeonomicä çi nai
cu
,,exa,ct î:lcä'puterea noast'rä militará
eompa'ratä celela'Lte

state vecine. Regete nostru erà cel mai p'utern'j'c' cìlìnr'-<¡

,.monarc.hlii timPuùui sáu"'
Dal încetuù cu îneetu'l si'tuafia se schimbä' In arnri
1?89, Franta avea, pe rrn teritoliu mai întils deoât
acei
do pe vremile l'ui I-,ulcllovic XIV, 26 ¡lüùio'tne locuitoli'
cu 7 mi,lio,ane rm¿i mult ea în pertioda anterioará çi'acest
jrnsulei C"u*i"* $i
excedent se clatorestc ¿tât anexiunei "
f,crenei cât çi spor:irei prin excerlbntele na'çteril'or aBtlpra
pru'teri
cleceselor. Dar sitüatinnea Franþi fatä eu celelalrte
nr m¿i e.rt'a ac€€a.$, tlupä oum se poate vedea, din ulrnåtoa-
, rele c,ifre c¿ri ne aratã poporat'in' dlfer4te'lor tärti în a-
nul 1789: l

l) Annales de DémograPhie' lSTq

z) Loc. Cit. pae. L
 28
in ulmä ea pa,rtic,ipà cu 38 1¿r 100, îu popolafia tntalá a, irrr-
telitrol rua,r'i clin Etrt'oP¿.
In ¿.nul 1800 trãiau pe telitoriul ac.tual al l.'ranttri
2.400.000 locuitori mai mult, clecât pe teritoriul ac,tual al iin-
perriului getnr¿¡, 1re când în anul 1895, pe aceJaç te¡ito.ru
în Gelnania era,u cu 13.798.000'locuitori m,ai lrult clec¿,t
îl Flanfa.').
$i\ cu cât ne aìlropieu, db timpurtile rroastr-e c.u atâi si-
ttta{,irrlea Fra¡rtei tìle'r'ile diin ce în ce ura.i cliticä, d,ilr cauz:i
iufe,rior.itätei sale munerice çi a înmuùfilei d'iir eale af¿Lr'ã
înceatä a popolatiei sale. La sfârÌSitul a.nul¿ri 1895, situaf,ia
celor $ase tnali prr.tcli c.la trunrãtoa:r'ea:
Franta 38. 2. mi'lioale Iocuitoli
If¡rrea tslitanie çi Ir'landa 40. 0. ,, ,,
,\nstro-Ungaria 45. 2. ,, ,,
trrn¡eli,u,l German 52. 3. ,, ,,
Rugia eulolralrå 101. 4. ,! :.
Italia 31. 1. ,,. ,,
Pe cântl tr'laufa cìin tiutpurile lti Lurlovic XI\: luui-
1,ärrritä putelei c.e i-o dácle,a ntmã.-ul, ìoeuitorilor sei pu:eit
sá joace roLul cle albitru ¿r[ dpstlinelol Eulopei, Fr,a,nta diri
zilele uoa,stre nu ma,i joacä de câ.t un rol secunclanr Situatiu-
ne¿ ei în conceltrl eulopeqn eorespuncle de altmintrtelea çi
arqtãzi ou lrute,r*ea ei numericä,, Ði deaoeea pute¡n fi sigrLri
cä ea. nu se va jruteà schirnba decât odiatãr ctr dânsa. $i pen-
tru ,a clla seamä despre släbiciunea l'rantei cli'n acest
lle
punct cle r-eclere, nrl a¡¡em clecât sä o eoutparärn ot ¡iIr-
glia, In anul 1700, Itrar:ea þlitaniie çi Ill,al,cla avea abe¿
vleo 8 pânä la 10 m,ilioane locuitori, pe când Flanta lir-.-
mär¿ 19 milioane; astäzi Marea; Bd.ta'nie si h'landa are
40 cle rn'illioane loe,uitori çi Fran{a r¡um'a,i 38. Da'cä po-
porra,fia flalcezá s'ar fi înrrnu,lfit îu a,eeìraçi proDortie,
Frarlta ar: tre.bui sã aillä as{ãzi vreo 80 de milioane io-
c.uitorli. Si lrt trebue sä uitãm cå în acela$i timr¡ g¡sedetr-
telp pofior"a,trie.i engl,eze au întemeeat colonii it t<rate ìrãr-
filre lurrnei, pecândl Franfa plezintä spec,ta.oolùl unei túri
r) von Fircks: Loc. Cit. pag. t96
lal
tale nr1 uultt¿ri cã nu e în st¿ue sã inte,rneezc eolonü. n::-
lrr'ând excerlente de nn¡lterii peste trc'ìtuinfele läuu,trice, d,e.-
car'e s.el\'e$te singurã de }oc cle scrlrgere polroalelnt Yeciir,:.
l{urmãrrll st['ãini,lo]r cari träesc în.Franfra creçte in adevar
1-re fiecale an, înlocu'incl elementele ¡:utochto,ire. In annì
1851, träiau,îu aceastä {arä 128,103 Betrgieni, în anul, t89i
¡umär'ul l,cr elescuse la 465.860; ItaÌie,ni e1au 63.307 îrr
alul 1851, fi 286.042 îl alul 1891. Peste tot se gäse.an in
Franta în anul 1851,380.831 str"eini çi îu 1891, 1.180.211. $i
(¿'rtz¿L acestli fenomeu cle a'cler.ãr¿r,tä eucelire a pärlân.tuhri
Fraltei cle cätre stleini, este înrnirllile¿ înceatå a popola-
liei fralceze
,,Dil cele tlei motive cnr-i rre¡àu expì;icat n¿Ìrele ur-
,,urãr de streini în Elvefia, zice tseltilton "), rutuù singrrr:
,,eqte a.plri'cabil' Franþi l släbieiunea de neclezrit a uatali-
,,tätei frauce.ze. Aee¿st.a este ca-uz¿r r:á tala nc¿ìstt'ã e cu
,,acler'ãL¿rt colonizatä de streini. 'I)e aci greutátiie zilniee
,,cari sunt culosctte. Peste trutlin ti¡rp aceastã i¡lv¿rsiurte
,,a soluluú rrostÌ'tr va coüÊtitui pentnrr tara noastrã o mal.'tr
,,plimejdie".
De fapt popolafia francezá preziutä acelaç fenomeu
cle e¿rrle,r'e çi clb dþgener?rle oare a,m vãzut cã a priciturit
cäderea Grecieti altice çi surpa.rea irnperiului rom,arl. I)e-
ose,birea este eä nävälitolü lu rna.i vin ett sabia în mâná
sã, oc;upe pãmânturile pe ca,li polroratia ¿r,utochtonã. nu mai
e în stare sã le cultir-e çi sã le pästleze. Ei se streco¿lá in
mod p.acinic, oeupâud clr erle.rgie. ;i ageriimea lor mai mare
loc¡u'ile rámase libele po urrna. unol elemeute moleçite.
Dar cucerire¿ lol nu e mai putin realä.
,,Poporafia streilä, ziee Rocha,rrd 3), erette pe pámârL-
,,tnÌ nostru db treisprezÆae oti mai reDetl'e deeât elemen-
,,tuù indige.u, în a.ça fel eä, ttracä aceastä stare rle Iucluri
,,r-ontirrrre, lreste ciu,c:izeci de ani Franta ya a\rea zeeo mi-
,.ljt¡ane rle sträini"
Ðe aici se poate'v'edeà mai lämudt ce însemnãtate are.
c
t) Bléments de démogra¡,hie. t896. Pag. to7
z¡ Dr, l. Rochard: Revue scientifique t887
 il
3,o

tuälilor istolice, cunoaçterea ex&c- Jrlem¿L ei fuü'dia,lì1e,rt¿¿Iä.De Ie. poporatie ca subiect çi c¿r
^pentm u,decale¿ inrpr
j ej
poDolatiei, în clllfuritele timpuri, çi ce inte- oìtiect a ori cär'ei aotivitäti economiee, trebue sá plece
.tä a stat,isticei
res tleosebit se leagá de aflare'a cauzelol cali contribue la çtiinla car',e se ocupä crL legile proclucerei ale distlibuir'ei
îuultlltilea çi la scäclþ.1e4 oa.menilor. Deternrinarea princi- çi ale consuuälei avufrlilor. Cäci poporafia le pLocì-uce,' eit
pitlui popola{iei este d.eteltninarea eauzeÌot atlevär''a;te ale gi le clistl:iliue çi ea lc consutnir. Plo.sperit¿rtea çi vporit'ea,
màrirei çi ¿rle decäcleï€li polloaïelol çi stabilirea legi,lor ea'-i ei este lilt¿r supl:ernãr a ltiinfei r:a çi a aetivitätei econoutice
ì
I
stäpânesc existenta lor" Ill locul inçir'är:ei u'lol întânpliili çi uuana'i o rãrtäcite momertlauãt ¿¿ mlirrtei poate sä expiice
faptul cã s-a ajurts a se consi(ìer:ì bogätia îu sine, lárir
I

accidentale sau a uüolr eveniurente cle o limpo'-tatri't1

lr
I
secÌndarä, se sìrìrstitue notivele reale ale schimbä"-iLol $i
aie lrrefacerilor', îl r-iata] ourenil't'i. Si istotia poate sä ¡Ie-
vinã o comonlãr tle înr.áfämhte, oglilrtìlind experienla spe-
ciei çi sc,r'vincl pentlt întlrept¿rr:'ca paçilor sei în viiiol', În
ioe rlc a li nilurai o povcslc. ttlt ìn 1'otrieantla illtercsalrtã'
CAP. l!1. Economia politieã çi problema p0p0rat¡ei
p'uctul de p,leca'e çi scol¡'1 çtii'tci ecorror'i.ee eite
otmrl') crl l1€,nùnreratele lui trebuiÌfi lle cari tincìo sãr-çi ie
satlisfacä prin rnunca, sa. Auttf'ic se uÙrneÇte olic'e o}iect
marteri,¿rl calje lloete servi la iuclcstula.rea treìluintelol. Pro-
dr-rcelce çi împárlirea avttiei esfe cauza cea rnai cle cäpe-
tenis a acti.¡itátei ornului, peiltlu, eä fãrá clânsa exis-
tenl'a 1ui nrl a.r fi cu Putintä.
Ct-.rn t;re.bue -qä s'o organizeze oamenii träincl în socie-
ta,te, cali sunt legi'le çi institutiile pe eali tlebue sá le a-
dopte pentru a ajunge la satisface'Lea pe cât mai coryrDlcctä
Çi m¿r.i ralìonalá a, tÏebuintelo,- ior-, aeeasta ar. fi soltr(iunea
pe c¿ùïe o c,autä eco'nomia ¡oliticä ')' Se vecle cá avutia esto
rm,ma,i ilnmijloc pentri[ înc1ep,1ini.-ea ünrli scop rnaiîualt:
satisf a eerea t re,br1intel ol omului, clela caÏe ilep in de coÛs€ l" \r¿t -
rea si lepr:otlucerea hd' ftlealuÙ' eeono'mdei politice tlebue
sã fie dnr îuavutitea çi înmul,firea poporzr'fieìi, çi ridie¿ica
sa mor"irlir si tÌatt-'l:ialã ") txoÌ¡lern:r ¡lopo|af ìci' este pÌo-
Nationalcekonornie' Ed'
r,) Withelm Rosclrcr: Grundiagen d'er
XIX. 1888.
z) EnràIe de I'auele¡¡e: liléments d'Ecottomie politique' Paris' 188:'
pag. 'b.
3.
3) ; E S"trti¡\r: Das gesellschaftliche System der menschli-
chen \\'rrthschaft' Ed. IlI. 1873. \rol' I¡' par'56?'
,
lici o legät,trãi-cru orntenii. clrenati a se l¡ucul¿l db clâns¿.
ln corrir¿r unei asemelì'tenclliuti cari subordineazä so¿tlte
fiiltelor în.suflefite fåpturei mînelo'- lor, protesteazä, çi ini-
urdr ñi rlin'f;ea. Si cu drept cuvânt se îut"leal¡ä. Sisuoucli')
tla,cä bogittia e totul si oa.lnenii nrr- sruit uilric, cliticând pe
Ricarclo, c¡rirt zicc .'-, ¡lilrt momcntnl ce r-tuitul iret çi re¡-l al
unci na'çitttti. 1r.-t'cLtttt $i r,ttt'lt:¿ilc çi .¡llofitri.ile sale l'ämirl.
¿rc.eleaSi, 1r¡{irl ir¡¡rt;l'tir tl;rt'¿'r ('¿t str colllllttlte tln zece s¿til
rllîu driuàisplezc'ce litiIi<i¿tnt: rle inclivizi.
ì)e fa¡tt, l.lopolzrfia este puttctul tleutral iulllrejurul r.li-"r-
ruia glar-itcazã îrrt,'-eaga çtiintä çi clê la care p'ol'r-le$te ori-
ce activit¿rte economicã.
Bogätia c','-catit cle tlâusir. nu eristä tleeât llcn.tlll A S¿l-
tdsface trelruintele ei çi et'olornia polif icá nu'-i çtìilfa r"vu-
tiei decât rlrtrnai îutrucât avut'ia selreste intelersele pol-ro-
ratiei. $i cle-a-ceea a,re clreptate (iarnicr câ¡rd sprure cá alÙ
pute¿ì sá sclin u,n tlactat colnpleot tìe eeonomie politrì':ã.
desbätâncl nu,rnaí chestiunile ea:r'i stat îl legäturä cü plro-
blema popolatiei:
,,Acast titlu al t)opolaliei cupr,inde -tärã îu4oialá cel'
,,mai îrtins suJrieet al economiei politioe cäci am pnteit,
,,tlatâ,ncl chestirurlile eari sunt în legáturä cu Dolloratia (çi
,,mãr,ginimtdtrrrr€ nü[nai Ia sfeil]a mrrncei çi a remuleratlei
,,,sa'le) sã euprùÌdenn îl mo,d fitosc, câmpuL întreg a,l aee-q'
,,tei çtilinti scri'iinfl u,rr t'ractat complect de ecolomie politieä.
,,Poporati¿ este în ntler'är çi scopul çi miilcc:rl inrl[tstriei
,,urrurne caïe plodtrce a.vutia. Pentrrr dânsa çi printr'Îlsa, se
r) Sirnonde de Sismottd'i Nouveaux Principes d'i'ìconomie politi
que. Ed. II. 1827. Vol II. paq. 33I.

gitotplin mijlocirea ei se efectur'¿zá
..r)r'oduce corìsrì-ìr.¿ì-
,.ti¿r')".
Irr aeela.5 sens se esprinä Bttwlrilkt¡.t in capitolul Dts-
prc lxlporetì,e çi lege(t) Iuí. l,Iatrth¿ts:
,,Totul îu strcliile noastre pr.ecedente plresuplrno fapt.ri
..pe eare trebue ¿rcunr sir-l ,supnÌteìlr. analizel pro,clrrctele nu
,,existä d'ecát în verlere¿¿ poporafiei çi printrânsa. Ea se
,,clerlá aeest,ui îutins sel¡irnb cle servicii. Popora(ia este, îu-
,.trr'rul cnrtânú, nur.teltla vie a. economiei rrolitiee ")..,
Iàr Jc¡¿n'dn,ia, in c;nlsul säu a¡naU,tic db e<,on<¡mie poli-
ticã. î,;i ùrcàeee pär.erea .sa asullta popor.atiei cu urrnãtcra-
lele ctvinte:
,,Pe de o palte che-.tiuuea. poÞor,ir{iei pare cä donineazä
,,toatã econornia politicã. Ea seprezintã cupril€jul iliscutiei
,.fie,cãreia rlilt ¿rc:ele patlu f¿rz,e ¿rle evoluti-.urei economûce:
,.prodtcf,ia, distriltntia, schinrbul ¡i consumalie.. $i dg fapr,
,.tla,tâncl subiecüul sära Malthr:s a fost adus sä cercote.ze cele
.,ntai glave chestiuni de eccuodtie rrotiticä ti soc,ialä 3)"
$i rl,;ol se pnate sta.lrili legãt-rrrile fiecãrei ¡lrin ¿sesfs
patru impar{iri ale ¡triintei cu problerm-a, popor-afiei arã-
1âlrdu-se cãr ¿rcele nni gral-e plobleme sociale nu sunt de-
e åt nurnai feleìe sul-. cari ea se prrzirtã
Irr 1-rartea lrrivitoale \a ntt'otl;tccfuturcu uvttfrtilcr, în car.e
,te tr¿rtt¿rzà despre a¡a numifii factorri ai proclhrotiel, se a,-
i'atã machrl cle inrpiilt,le a poporafiei îri d[feritele clase so-
c'iale ¡i co(,ì)er[ìr(r¿ lor la protlucer"ee, Jrunruilor. Ob,iectui
ei de cã1rt'tenie e.sle prochtetîa'ita,teu ntuncei, atlieä mijloa-
cele çi irrstitutiile .soc.ial.e pril cari oa.rnenii pot sá spo-'
leascà lrrmlrile pe cari Ie lrrod,uc. Cs €,ste mtlncå ? Chre
t'ste irrrâ.ur:ir-c¿r nattlrei, a legdlor, a insiitufiilor, a pr.oprie-
tãlei a specializärei', a eooperärei a.srlpra plod'u,ctivitátei
:nrurcei ? Ce estc c'api,talnl, din ce .qe âlcãtue.Þte çi eum se
t\ foseph (]art¿ier '. Du principe de population. Ed. II. Paris
Pag. rr.
z) H. Baudrillørt: Manuel d'l.conomie politique. Ed. IV.
pag- 433,
t) A\'red, Jourdan: Cours anal¡iique d'Èconornie politique. Paris.
r88z Pag. :9:.
t 33
fo¡:'reaz¿i ? c¿¡re estc i'.'âuli'ea rua¡inelor arsupla prorL.c-
rivitälei çi zrsul-ilir so¿rrieii ruuncitorilol în societatea no¿rS-
1.rä? Aces,te su't círter-¿r cl,ir. crre,stir¡'iro rn¿ri priuc.ipale
cali s'e rlriscutá sub at:e.st titlu. -{ reslruuctre îusá la ¿rcest,s
iut'-cìr¿ì-r'i estr: ¿r cleterrnirr¿ì corrririliile gener,itle cle îuurulfire
¿rle oa'ucrrilo' in, societate¿r actualãr; este a ayerì prlurea
iroDolntia îrr i-eclere ¡i a consirlrlà ilterescie ei c,¿r i,rrtere-
sc-le excinsile ale pr.trcliìcci çi ale ltiintci.
rl ¿rc'ea,-sl-¿i lrrr'-te lt cco'oririe'i politicc poDoralia so eou-
sitlerä rìin. 1l''ct.l clc r-ccìr:r.e a culitùlei e i, in, capitolul in
r.¿r,r'e .se r-or'be;te rk:s¡r'e iltpor.i:arrftr olnului pentrn pro_
clucelca brurulilo.r').
Distr tbu{ ii,t,:Lt, rt ¿rutiilo?' ue ¿rratir, *rcrrl*l cle îr'¡rirrfir.c
a lllocluctulLri irtre tliÍeritc,le clase c¿trii ¿ru contribuit l¿r,
1:rociucer.ea lui çi ile puÌìo îu fata cclor, urai ginga,çe pro-
ìrlelne .soci¿rle. lir,orrtiiui¿r l;oliticä lcculonSte tr.ei ala rìu-
rui{i fa.ctori ai plocìureret:,: ìIttnca, prinrôntttl, Ei cctpitulu!,,
rle;i poate r.iì s'ar putciì cou,sirlcl¿ì crapitalul, arìicÈi urijìoa-
celt¡ lrii nra,te.liale, nutnati ca ploriucte ale rrrrurc,ei çi lltr
pãrtrârttrlui ') 3). ,,Ifulca este tat¿il , zice I[i. Pcll:U, pãrrrâr..-
1ril mum¿r ¿vu{iei". I)c. fnpt, tlistliltuirea Drotluctului so-
cial se fae,e astäzi între tre¡i factori çi anruue într-e mtnei-
tori, cari llclcep sctlurul, pro1,-r.ictarii pärnântului, c.ari,ieau.
rcntn bi captitaliçti, ca'i ieau profit.tLl.
Àìrst.-at'fie f¡rcâncl de olgnnizalea soci¿r1á çi juriclicir çi
de folura propriett"rteri, ca.ntil.atea poporafiei ale o irnpor-
tau{á capitalÌi petrtru îurpãrti,ea bunulilor, cle oa,rece ¡.io-
porafier esÍe d,i¿rizor'u| cIe la a cärui märirte deDinrle, in
ultiruä auaìlìzä, fiilrcl clatá procluctivitatea uruncei na.tio-
naie çi eantitatea avutiilc-rl lrloduse, 1t:rlten cate se cur'¡jne
f iecäruia dil acesto a¡'utii n).
fn societatea noa,strä, întemeeatä pe pr:oprietatoa ptri-
tl H. Dietzel. Theoretische Social¿ilçonomilt. r8,.¡5. Vol. I. Pag. 145
1885. 2) Otto E/fertz: Systern der politischen Oehonomie. Berlin 1897.
Vol. I. pag. ,13.
r878. 3) Henr.t, Gr:orge: Loc, Cit. pa.g. r8o.
4) Acl. ll,agt¿¿r.' Grundlegung der politiiohen Oclionornie. Leip-
z s. 1895.
 34
:15

a ìrãruiìnt'Ì'i çi a mijro:rceror rie Þ.-.dtrt:er.e, este ._,r.i-

\'¿rt¿"r
c.lert cc'cetá'd ìcgiìe re.n,tei, ale rìobânrlei, ale s¿lari.liri
t'¿"r
tinc,lir cã irite'r'eselc ei trellue s¿'r se s'.rbolrloneze inteleslor'
¡li rletcll'i.â'cr 1ra.1 .,,a, Ì)e oal'c o iea. proplietarii cie statului. Cãi,i statr,rl nu exist¿"r tlcctìt plin ltoltorafic ¡i pentr.t'.
rnâ,trt, c:rllitaliçt,ii gi rnuircitot.ii, uoi d,elelruiná,rn
1;ä- dâus:r. ì{urn¿"u;nl çi prosperitittea oi, cst,e llutelea ¡ri ar.u(ia
c,onclitijle Iui. Sji cleaceel reguJelc cali rlc.t,rnrinãr luorìul ccl mai l,a-
cle .rxrisle't¿î ale fisg5""i cri'acestc tr.l:i cr¿r.se
soci¿rrr¡ ¡i lrr.iir
Uì.'lìrùl:e, cr¡n'rÌt:tiile gc'Ie'a,le cle dcz-r-oitarc poporrrfiei, tional tìe pelccpele çi Lle îlrtlc.lltriuta.e a ltatrului pultliic, tru
jur,är:ilo a ctu
¿r î[ suut îl ultirnä ¿uralizãr clecât legile car,i d,eteruriìnä co¡rr'li-
înrpr:c. al e.
In rr¿rrtea ca'e tr'¿rte¿rzá Dasprc sdtítnbur trrtrfiilot. ,tirr {iile cclc rnai priehtlìse peltm dlz¡'oltarea, popora.fiei in-
. tuucât ele cìepinri cle activitatt'a statuhri.
rleslite c'i.r'.la1,in.ea rol, cre're't'r ,,o,,ora{iei r.cr-ine
ia- PloÌrìenia lropola{iei ¿rr-âlttl aceastãt iuselrtuirtate pell.
riì'rl ¡o ce cletelrni¡rä î'tinderea çi for:mel,e schi'rri_
''ul
l'i t). schinrlr'l co.triìrue ia spclr'rirea a'u{iiìor., i.
tlu ecolonria politicrï. se 1laìte itrtltlrale¿r cate i'st,e moi'lul
i'- clc a ri tlata, ¡tì locul r:e tlel)ne sä-l oeu¡re în sist'cmu'l ¿rcesteti
direct permiftì'd o speciariza'e çi o î'r1-rtìl{i'e rnai 'rorr
a st'iinfì. Asuln'a aeestei chestiuni de lnetodã s'au ll'oclus 1rà-
rt.utcei, si în rnocl clri'ect, spori'cr .tilitatea l.cr.r.il,or,,'rar.e
faDtul {:r"r ¡rroc.lir fiecrir'uia
¡''i' rerile cele mai diferite \ri existã, an pnteiì zice, o acle".'ir-
cle caÌi ar.r, 2).
spori'ea a''{iilor' î'sã deter'li'ir 'bic,.tcle 'cr-oc latä ¿rn¿rlehie îrt lrloceclãrli.
c,reçter.ea r)oDor*- In tlact¿r,tc'ìc cle eeotrrlrnie lrolitic,ä alc
tici çi a('1e¿rstå la lâ'crrri e,i'ecesitä o speeializ.r'e dri'cei' çcoalei gei:rurlt,
ce rr¿ri lrer'Tltfã. o arlaptar.'c' poDor'¿tia oc,uì'r¿i ,dt' ohiceiu eapitolul de pe utmä. T['illtelnt,
exactä la corrrlifiu'ile'a.tu-
'r¿ri
lale ale pr:oclucelei ¡i o oircnrafiune Rc¡scht:r t) tl¿ttcazä at,t,sf sulrjc.ct jl ca.lltea a fasca, la sfâr^
din ce în ce ruai întins¿-r.
rnsfâ,lgif, ,art'ea cle pe .r''rä a c.cororuiei lroiitice, t.:r çitrrl rrpelei sale. Cunoscu.tul eeonornlist çi stati.stic Guslciu
tvaLeazra Despre eotrsrtntrftiu.nect, cttruf i.irr-,', stä ase'lelir¡¿ 'cr ron, lÌiimelirr, în nauualul hri Grrsfn.¿r Sch.i)nberg '), vot-
în beçto despre polrola,tie în gener:e çi cles¡rr:e Doctlin¿ lti l'Ial-
cea rnai stt'â'så legãtu.rä c* chestirure¿L popor.ir,fiei, clâ'_
d.-'e r:eg.lele pe't.* î't'eb'in!a,rc,a, bur.rlilor p'ochrve thts,, la, sfâlçitul sristemului. $i acrela,s loc de la urmå îI
d'pä cel fol.s al s.cietã{eir î't,-egi. s'll ¿rcest ti- ocupä popo"-atia. în ttac,tat,ul luii ^Scl¿lilllc'), în malualrtl
'ai 'a.r'rclativ
tl'. în ca¡ritol'ì. l¿ co',sunra,fi.nilc ltri'ate, se de_ Ilni I. Leltt'u), fost ¡rlofesor la. unir'elsitatea clin Miilclteir,
tel.rinã condifiile celc, nai r,:rfionale de î*tr.elt'i.tare a în ca.r'tea plofesorrrÌti I. Conrrtcl 5), ote.
Lr''.r'ilor de cáitr'ä partieula'i çi în ca.llitol'l p'irritor ìa Pe rtb altä trarte, H. ron. trIrngrtlclt u), atinge aceastã.
cons.rner{iunea prllllicrãr, se tr:atea.zä cì'esD'e datoliile stal*- che.s't,iune, r.[,a.r numai îu mocl incidkrntal, in capitolul c]es-
lui çi cleslrle modul {re pe¡cs1¡s¡e ;tì de î¡trel¡ri¡1a.Le fl \.rr_
pre salar. E, Diihring ') o clisclt,ã în seefiun'ea a cl,ona ¿r
n,it.rilor. 1t'ltlice. E'ide't cä çi î' ac,eastä parte a .co_ tratatnlni sãu sub titlul : C o n d i f i ttn il.e s¡tor ir e i'pr och t c t iai I d
-

notniei ltolit,ice, în dosril fi,ecr¿ìrei ltloì.rletre slieci.ale. regir- tei (Berlingrurgen clel Ploduetivitätssteigelung). CItcn'[es.
si'r iar'ã,çi plobÌe'r., poporafieli, c& prorrlernã frurdaruen-
t,alä a î'1'regei çtii'ti. $i alcs î' ¿cea"stä s,e.ctin'e _se r) Gruncllagen der. Natiorrali)konomie. F.d. XIX. Stuttgart IStili.
poate 'rai
cal'e est'e irlpo'ta,fa
r-ede¿ì. eli. C'äei dncã s'a p*t*t z) Haudbuch der politischen Oel<oromre. Ed. IIL rSgo. \rol. I.
ea', itt teorie, popo'afia sä se s.borcloneze intcleseior., sii -l) Das gesellschaftliche S-r'sten-r der nrenschlichen \Virthschaft. Ed.
zir's¡11 abs'tl'acte. ale a'utie,i, î' practicä. ar. fi gre.
III. Ttibingen rS93.
sãr s's- 4) Politische Oeliononrie. ììd. II. Ivlünchen r89u.
5) Grundriss zurl Stuclium des politischen Oekonomie. Iena I896,
6) Voll<srvirtirschaftslelrre. Stuttgart.
¡t ÍL Dietsel: Loc. cit. pag. I45.
:) Iì. tlc L,*t'r'1,':'p. Luc. cit. lag.rr7 7) Cursus der National uncl Soclaliilionomie. Ed. IIl. Leipzis t89r.

3ó
S. Deaus 1) o trateazä în partea în.tâia a cärfei sale
sub tit_
Itl: Ilicliccn'ect çi clec(tcler"ea nufittn,ilu., pe când Ililheln¿
l'eut'c¿tlt'), prufesol Ia în,alta çooalä tle agriculturä ctin
\riena, dezvoltä ehestirrnea, popo,la{iei în pa,rtea a dori¡r. a
eleurentelor sale sub titrul: Tcot'ict ¡,trodttctíttítcífei clescre,s-
cûncl.e rt cull.ì.ai pcitttô.tttttlltt *tt a*tor.i ca Hugo Sch,'_
bers), I{qlI lcntsclt,a), Otto Effertzã) etc., o tÌ&teazä
fie_
care îl aìt capitol, suìt ¿rl; titJ¡ çi d;i¡ alt p¡¡ct ¿e I,e
clc.r.c.
Aceea,çi cliver.sit,ate lli lipsä cle si:stem o întâlniru în
¡coa.
la flaneæzä çi italialã.
Jeo,n-Baptiste Soy 0),în,cleosebire cle Actra.m Smith a
eá_
rui operÈi a vulgalisat-o, cä o cleosebitä atenfiule problemei
poporatiei p€ ea.re o clezr"oltã pe larg, în paltea a
çase¿l ¿r
o¡re,rei sale (apãr'r1tä î'cä la 1808), sub tiilul: D.spre ttt,,_
trcir,l çi cotttlifitt,ccr ou,ettizor (Dn
'o'rrr'e et cre ra co.-
tlitiou rìcs horurnes).
Si,nuc¡ttrl.e de Sisntondc r), lrreuergätor'l.l, in ltulte pli
vinfi, n ririrec.fi'nei rnoclerne a ec..onolniei politli.c, îçi rllr,-
to'e$te sit*afi''ea sa teo'etir,ä tocrnai fa¡rt.lui cä dä o în-
sepruãt:rte cleoseltitä problenei popor.afiei, De cate çcoala
clasic¿i englezä, pleoc.patã lr ¿ti ,rr.lt d.e rn:tttic, o tÌesoco_
tise cu desär'ârçile. Ac,eastã tleosebir.e se uranifeste¡.2á în
mocl car"a,cteristic chiar' îu titlui'ile operelor: Iol r:espec.tii,e.
'4clutn' smitlt îçi întit.leazä cartea sa: cercetdt'insttprcr ttcr-
tureí si ct, crr¡t'¿elc¡t' uuufiei ncrfittttilor. Dctuid lìiarrdo, scrie:
Despre princ'ipiile econotniei politice Çi ctle intpozitttlui,
Sisntr,,ndî, dä c¿r, su,bt,iil* saìe pr-ineirlii de eco'oulie
poltit,icä: 9uu, des¡tre a,ut,fie 'oilol:
îtt raportur.ile ci c* poltot.afirt.
Pe câ.'d, în arlcr'är, Act¿r,'r.Snith, r.or'be6te desp'e polio.afir:
r) Gr.r'dsiitz: der \zolks*'irthschaftslehre trad. I(ämpfe. Freiburg
in Ììr. r89ó
z) 'lllemente d¿r Volksr,r'irthsr.haftslehre. Ed. IIL \\'ien rä96.
3) I(atechismus der \/olkss'irthschaftslehre. Leipzig rg9ó.
4) Grundbegriffe und.Grundsritze der Yolkswirtschafr. Leipzig rg95,
5) S.r'stem der politischen Oelçonomie. Berlin rgg7.
6) Cours compl:t d'licoaomie politique Ed. ylL Bruxelles rg44.
7) Nouveaux principes d'Économie politique on de Ia Richesse dans
ses rapports avec la population. Ed. II. paris rgz7. Edí¡ia I.
apårirse cu opr ani mai înainte. Vezi Vul. I. (Ãtct-t issetätetú)..
-)l
:n¡mai î1 ¡rocl iloidetrtal, în oapitolutr tlesple sala¡e a,rätâ¡cl
'cã reguùeazä ptlochr'cerea oaüelli].or-, prectlrìl o face
""rurur-,.
pentlrr orica.le altä" marfci "), çi pe càntl Ricctt'clo nesocote$-
1e pâuãr Ia atât llr1s,1ssrele poporafiei încât le snJlo'-c1'oneazir
cu rlcsär'ât'sJire avutiei. l'entelor çi tlrofiirrlilol' pe cari le
tealizea.zít ¡afil¡ea t),,Sisrr¿or¿r/i clesc|icle n¡oi ol'izoltlri
.econorìtiei politice, a,rätâlclu-i ctalea ce'a ¿r'rÌer'är'a'tä lle c¿ìì:e
tlebu,e sä rì,nneze,
,,In,cetul cnr încetul, ziee A. Blqnqui'), s'â stabtilit îu
,,Airglia ace¿'rstä eu'-ioasä naximä, cä orice 'särãcio este
,,oÌlela acælui cale sufere '5i eä trebue sä urnnärin vicii-
.,,rlrele, în loc clre a u,rmär'i cauzeile ei. Legislatorlji llä't'rrurti
,,cle aceastä uaximä, fac legi clra,aoniee în contla
sära'ci-
sä nu pregä-
,,IoL în loc cle ¿t ata,ca .sä.-äcia; çi ne tenem
,,teascä pent,rrr lara lor: fru'tuDi foa,rto ma'ri' D' cle
SismorLcli
a pt'itzci:ttít' cle eco'
,.a protestlt't eel cl'intâiu în le sale ,,Nuo'i
,,'tlo?ttie politicti", in contl'a inrr¿rzitnei aee'stei l¡aÏl:larji cco-
..nomice".
Sismonti,i ina.uguleazä, cl[pä cu]ìL'voìn t'edea', ou arlevá-
lat o orä nouä în aeeastä D'-ivintä, în econoan'ia politicä'
arätâ.nrl cei d:htâiu cYa po'Poruti(t,11'tt' clÙttfía, esto totul si îa-
clrumânrl çtiinfa în clirectiia în c¿n'e a intlat dlefilr,itiv allia
în zilele uoastre. cu atât rnai clb r"eg.-etat este faDtul eä, în
lo,c sä clezYoù,te s,[ltieotul popolatiei Ia îtcelu'tul oirorci
sale, perrt,rrr a co¡r'oenha toatä atenliune'a astlpla lui, el î1
trateazä tocmai la srârçit, prirr,tr'o aba'tele neînteleaså de
la d'ezvolta¡:ea logi'cä a idei'lol sale.
,Ioselth Dt'ozo), disc.ipol aI lui Sismoncl'i, se înileletnice$te
.eu pop'oraf,ia în ilItimul caDitol clin e¿t'rtea a t¡ei¿ a tÌacta-
tu.lni serr. sub titlul: I)es\tre Distribufiia aattfiilor. Aselrte'
r) Recherches sur la"'Nature et les Causes de la Ricliesse des Na-
tions, Paris 1343. Vol' l. Pas. Itl.
z) Oeuvres Complètes. Des Principes cle I'liconomie politique et de
'I'Impôt. Paris I847' Pag.
3t8.
3) Richesse des ì{ations. \¡ol. I. Pag' llo' Nota'
]) E"ono-i" poìitique o. Principes de la science cles Richesses.
ßcl. II. Paris t 8-1ó.
 r l'l iq

ne Å. Blunclui'), cu deoscbile cà l¿r clârrsul ¿rcest tiflu for..

tornl plan rle înl1lái'{irtr ¿r. rn¿r'teliei: Cctrtcrt 1; Olttul; Cni-
lueazä c¿rltca, a doua a olretei sale.
tect. lI: Pr.ocltrclia r,rvuliil<Ì; ccn'tctt. 111: Cil'cul,¿r,ti¿r, ¿rvutii-
At¿t. sciriojr¿ "), t'ateaz¿i s'rliieet*r rrost'u în c.pitol,.rr:
Despt'c 'ue t¿it,t'i. cro'sirtre'ate i' laport c,. trer^ririfele
lot; Cttrter,t' /I/: Bcp¿r'titia ar-utiilor, Curtea l'' Fin'anteie
incli- ÞuJtlic,e, exPunâ,ncl cÌrcstirure,¿L
poDolatiei îÌ ctrpitolul cìin
vizilor'.
Jrlt, stuutt lriit,r) dezr-oltä ¿rce.st s.biect i' car.tea a nlltä ¡r cãr'tei tlillliitr.
l'aptul a.cesta cã pro.lll":,nrtr pollora{ie-i ¿r fost tl¿rtatá ¿L-
clo*a a o¡er.ei sale, apäi:'tài in a'.1 1g4g, e¿rre ,¿tltä D¿rr-te ¿r slstel¡ulli
5i este cxp'e_ l,)tc)¿ìpe fle fieca¡e ¿utor î¡tr-'o çiii¡-
siune¿l clasic¿-r ¿r, ccorlonriei ltoliti,_.t, or.to{o-re.
parte se t,-aLeazá. despre proclu,cercc¿. uuufi.íIor
f1 acc,astü lei ccouornic'e, cã eil a piltut clar sä-çi gãseascil locul bäir Si
se discutä ruai în sDerliar in capitorur lera,tir- ra i*¿iral..
çi popota,lia srrb titltrl Prr-tdtteerrti, ca $i sltìJ a'eel al Distribtúiei, a Cír'-
cultLtiei çi. a Coitsrt ¡tttttiei a.r-utiilor, tlste o clor'¿rclá tlespro
H. ßuudrilktrt "\, se î'crelertriceç,te cu ¿rc.ea.str¿-r crresti'rre irnl]oltal¡t,¡. sa pell,tÌu eeottoììli¿t pciiticir iii cl illclicate natu-
îu partura prtvitorr.c' l¡ distributia çi repartifia avn{,iiior;
lalá a n'r,oclului curn ea t'ebu.e sá fie tratatä în viitor tlre-
Entile tlc Lcnelege ") o rìisuutä ìn l;:gätur,ä c,r sala,r,ul, in
cr.-,rrl 5i a lc,c.rrlui pe c¿tïe tr-eìtrle sä-l ocupo. cáci tl¿rcä ac€¿ìs-
oaltea a tr.eia a Elementelor sale, în ca,r"e se ocupä cle f,te_
parlifiu st Cît'cttlu.fiç¿ outL{i,ilar.. Din c.outr,a, p. ßosszo) tri ¡[,oblrDra ar plltu,t sä fie cr"rc,e,t¿r,tá to,t atât de biile cl,upä
9i cntrr s'a cloYecLit, îrr fiecare clin acele 1la-ti:Ù snìl-îupä$iri
chctrles Gidc'),' ia. î' d,esr.iater.e î', part,e,a relatir,ä la
:r Lc. stijil1,ci, c.Oûrluzi¿t c¿ìrte ili sc iùr¡turte est.e cä ea trebt'.c
Proclucfie; Pcurl Lcroy-Betruliett s), î'
Darte,a e,ar.ê. tr,ateazä sä. se ailtá îll r,eclere în fiiec,are rlin aceste sub-îÙrDärtili,
¡rålirnrlu-sle în tot rttornlJntrrl irrtfr)rtanfil t'i peDtlu eeolìO-
ctre,gr'e C r¡ n s,tn u ra q q t,u t i ilor ; p c,t l B ea.tt r eg.r cl r')
çi At,l r,ec|,
Jotrt'd.un 'u) în acea r.ela.t¡ir,ä l¿r Ðist'ib.tia lol, pe câncl
Jo_ lria ¡rolil icã
se"ph, Grtrttitzr'tt), c,'lea sc,r'i.sçirurstudi. specialir:-ilr1¡,¡¿,¡11¡-
se irDpuùe rìrrL oa, îlr. a,ceastÍr ltÌivintir, sä ür'lläm pe si.s-
po'a,fiei, se înclcletrriee;ite c. aeest ,sr..Jrie.t î. clifer.itele pãr:-
uondi, a.urinti rclu-ile ¡ii def iDiti¿¿ ,atât tle cla,r'ä ¿r Iui Pie:l'e
fi a Je tlaetatuhri s¿ïu. Pi'ér'ost. Ilconom,ia loùiticá este $tiinta ca're tr¿r'teazá cles-
ìIai sistematic în expuner€a prilcipiilor econ,oniei poli- pre rnijloert:ele cle exi^stentir a l'0 uÛei ilatiruri $i aceste rnij-
tiee, rri sre par-e clin ac,es,t punct de ve.tre,re Edntottcllzille.g t"),
loac,e sunt incllivizii c,ari o alcätu,esc $i nijlo.acc'Ie c¿rri scr-
care st¿rbileçt,e, în tl'act¿rttl s¿-rn rre ecoltlinie politicä .rr.rnã- vesc existe.nfei lol. '|r.sJirle dat: sä e\])unolll pritÌeiltiiie ei
îrr legirtnlrzi eu popol'afia - cluns ses rQÐPQt'ts oae'c I'ct' Po'
t) Précis élémentaire cl,óconomie politique. F,cl. ll. paris rg57. pulutiott. cì-lnl se exprimä sismo[cli în su,btitlüI cärtei
z) L:s Prìncipes de l'É:onomie sociale cxposés selon l,ordre togique -
des idées, tracl. Devi.lle¡s. paris rg44. sale. vqi în urocl fitesc vonÌ a\rea prilejul sä vonbim desple
3) Principes d Economie politique, trad. Dussarcl pi Courcelle.-Se_ poporatie chiar tle Ia încel.rutul sistemului, întl'un callitol
I
neuil. Paris r854. ,special, îl c¿¿re llullen bazele generele a Ìe çtiilrlci çi rnai
t
t 4) Ilanuel d'écono¡nie politique. trd. IV. parìs lg7g. pe Ù,r.uä îtr fiec¿¡.re clin ce,le patl[ srllîr-upãlfiri ¿r le sall:.
I 5) ìilérnents. d'econou¡iå poìitique. paris, rggz.
I
ó) cours tl'Iicono'rie politique professé au coilòge de France. In lraÌte¿r e,¿r,-e tr¿rteazá. Dcsl¡re Proclucfia, a.utt{tilor, ches'
j t;une¿r polroratiei .se D,lezirrtå în urorl gerreIaì. câlrtl voÌhilu
Ecì.
lI, Br-uxelles r.\52.
I
7) Principes d'éconorlie politìque. jjd. Ilì. paris lgqr. dt factolii ltlochcerei, în caDitolul Dcs1tra tttttttcòi' IIai in
8) Précis d'éconornie polititlue. palis. rtg9. sDeeial, o¿t allaÌ.e crr toatä însernilät,rtr:a ei îlr capitolul IJe.s-
t
!

9) lìlérnents d,économie politique. paris (farå clata). 'prc ntrt|itti 5i îlll.iüriÌe& pe e¿ìa-e o exe'tc'itcazä a'sullra rtu-
ro) Cours anall-ticlue d'économie politique. Paris rggz.
rt) Traité d'IÌr:onomie politique. Ed. IX. paris rtig9. uirr.ul¡,i q;i stirrei lucrlãrt0ril,or, îDYetlerincXu-se cä pr|ollle,tn:r.
tz)'l'raite élémentaire d'économic polititlue paris lEE5. ltoporatiei este prolllerrl'a frLntì'¿rnte'ntalá a çtiinfei'

4o
fn parltea lelatir.ä Ia Dist¡ibutict rrcutiilor., popola.{ia se
prezintä iarã5i l¿ fiec,are 1ta.s .sili'cìu_ne sä al:o'tlãrn
eeie
tttai gla'e ploblerne socia,le. c¿ìoi dera rnodrrl cl,e rlistrir¡..ri-
re a D'od'ct.lui
'r*ncci soeia,le clepi'cl fir:eçte co'difiiie
cle rlezvoltare. a le poltolafiei în genele.
In soeierúateanoasträ, întemeeatä pe proplieta,iea
lilir-tr{li
a, rnijloaeelol rlo produeete, î-cntq. sctlrtrul,
çt ttioTilú, ¡.e-
terr'inä paltca fier:ãrei er¿usc î. ar.uiiiie soeiare çi rimilcie
lor de rìezr-oltal'e. r'tr.eg.r tiil* ar Distribtúit,i
rru-i'cs¡re.ti'e
cie cât ex1-rulr.'r'e':r. D'obr,e're.i po1roi,.fi.i, î. frlr.'la i'
c,ate .se ltrezìntã în societate¿ actuai.ã.
ci,cttlufiu c¿t.{'iilor ne crä prircj'rr d. ¿r r-r¡rJri cr,es1',e i*-
râ.'irca n.uÌír.l*i i'cli'r'izilo' asupra î'ti'de¡:ei se,hirubu-
trui çi clesp'e foloa.sele Droteeli*nci çi a Ie liberului seìrirrrìr
peutnr r'lezr-oltale¿ popor,rutiei.
fnsfâr:çit, în par,tea l.cl¡rtivã Ia A¡,vtsutttctlict øt;ufül,rtr,
porafia este iar'ãçi punctul cent¡al îrnprej¡r.ul cár¡ia gr.1_
¡r<t_
to,aie tri'oblenele. $i aici se prezintä prilej'l cie
'iteazir
a a,r'ãta înseilnät¿rtca rrlc'i rafionale 'i îutreì_ruinfäli bunu-
a,
lilor peni,r'u spor.irea pcltolatir¡i, çi însenurätatea popoia_
fiei pent'' spo'i'ea lor' çi pe't'. lxosperit.tea. çi existe*f.
statuiui.
Aceste fiiircl tegät'rile firesti criutre dt'osebitere pãr.ti a
Le ecouo:rriei lroliti.ee cu ltopor.a,firr, a voi sir le clespãr.finr,
d'Ìrä e.rn s'a fircut pânä ac.'r, este a r-oi sã i'tr.oclucerrL
ar"bitlarul çi co'f.zi.. îrr cl¡rmcliul rtii'tei. icäci cl¿cií pio-
bienra polrorafici cste p'oblena fu'dame'talä a econorniei
polifice, dacä ea sc plezintä la fiecare ltas çi se imprure a-
teatiruei uoastlc- ¿r, o tl¡rte
î'tr,'.' eapitol încl'eoscbi
clupä ctru se olti$nuieste, este '.'rai
¿r o tmnchia çi n nessssfl ir¡_
pt;rt'anf'a ei. oi'i c¿it rc-ar' trucli este er-ide.t eä
r'om fi
în sta'e sä dlisc.täm, îutr"nn sing'r' ea¡;itcl i,oate '* ciresti.-
* nile c¿rri stal în legãrtulä cu rlânsa, e¿-rr:i aceasta al în.selir-
la sä cxpltltcnr, într'uu singru capitoù, îrrtr:,aga çtiinfã. pp
]¿il.gá acea.sta, s'rrr î'cãr î'trcrrar'ea: -Ii¿ ertrc cu:¡tí!ai.
ar t'el.mi 'q¿ï se expu'ä? '¿r.$te
$i fii'clcã, clupiì r:.'r s'¿rr-ãrz*t, po-
porafia e la loc.l ci, sulr toa,te tithrrile î' cale s,e îu.rpar.le
çüinta noastrã, ¡i a D.t.t sã fie t'atatir î'fiecale rìin ir-
¿lr
c.'ste titluri, nici nu â\'etìt t'rlL cliteriu clupä cale aart ¡rttea
sä ne cond,reem în rezoh.ilea ace,stei chestitni corìtLovei-
s'a'"e de uetocl:i.
Arralizând difclitele traeta.te de economie politicã dirr
accst ¡runef tle vecìer-e', le ìrutem împãr:fi în rlouä rua'-i e¿i-
l1.golii: lhii autoli trn,Leazä che,:sti"uuca ltoltoratiei îtr urtrri
{¡ din eer¡ritole,le ç1iinfei, çi ant r-¿izut cä îrr tt'ivin{.a aceasfa,
ficcai:e o trate¿rzã în alt cairitol, ceilalti f,ac o r'lespär'{ite
anrlrne, o¿ìre curìr un titlu clcos,eJrit: ])c,spt'e Tto\tot'afie, ît
gr'ämärliritl tot ce .se ¡roa,t,o spnue ¿ì:Jupt:a aeestui subiect ín
acee¿t.ïi strrtiün€. Plofesorul Ad. Wagner "), între a'Itii, esto
un ¡rttltizan ho1äliit :rl aeest,ei rliu urmir solui,iuni, calrLr se
exl.rlicä l,a ciíìn,st-r,l prfur mo,cl.rrl s¿ïn de a t.-¿r.ia çt'iinta, îucc-
DâncI 1l,rir a expütì.Lr FundumetücIe ei, e¿ bazre ¿r,tâl ale eco-
nomiei politice teoretice cât çi mai cu cleos,eJrire ale e,:r.r.-
nomiei politice practice. Ace¿rst¿i solufiune r1r1 se poate a,d-
uit'e î'r,si Dentlu teorio çiiirtei'). CXci clacã aru tla,t¡r a-
ceastir ehestiune în deoselri munai înt'-'un calrital sDecial,
dupä curu o prc'tirrcle \\ragnel, pc lângir inconvenieute,le rles-
pre c:rr:i a,m r-olbit, an fi .siliti file,çte cie a anticipa uitclc
explie,a.tiuni, oali se yor 1n'ezinta în culsul expunelei îtt-
tlegului sistem, çi 1re cle altir palte, s¡.u ds a repettì mai pe
ulmä unele luc'uli cunos,cutc, sarl dle a le tr'€ee cu l.sdelea
tocruai a,tnnci cânrl celcelartea loL al prv:ziltà mai mult irr-
tercs Dent'u înf,eùegcrea cì,epliuir a fenomcuelor'. Pr:esupr'l-
nerìl, se întelege, crï ploìrlenra Ìropora,tiei ¡r fcr.st t:rpusãr îrr
nrocì-n,l acesta, în d,eosebi, lct, încr',ï¡utttl sistemului, cäci clllz-
volla,rea ei Iu, sfârçi,4, tlupä cüm o fac cei mai mtlti autoir;
prirltre cali Scìrirnìrer:g, Schäffle, Rosc,hel, rrll se poate si.Ls-
tine çi rLu se ¡roate pr:ice¡re. fii aeeasta este atât cle acler'ãl:,at
ineât îr,srr$i Rosehel a reeul{ìserlt gleiala fär:utã, färä clc ¿i
o înrh'ellta însä. pentrt rnotir-e de lilrrät'ie. fatã ce lì,-ò sDltltf
el singul, în atlevirl, îutr'o Ill'efatä a opel:ei sale c11l'to3-
cute :
,,InfL'o ca-rte ea'-e estt atâ.t clle räs¡lzìntìitä ll. nuuai îrt
,,G'erma,nia ci pretutindeni în streinãtate, llr€ctunÌ este cal'-
t) Lìrurtdlegunq I.
z) IL Dietzet: Loc. Cit. pag. 145.
 1r
,,tea clc'Ie{i"r,'i se p¿ìr'c'e|.t'ir-it, tle a sc,hirrib¿r o'rlinc¿r. cle
.,snccesinnc ¿r,
'ra-te.iilol fãrãr, o 'ecesit¿r.te Lrr.ger.tã. Daci-r,
,,aIt! a'ea. rle îutocruii. acu.m edifia îutâia, açi p''e uulto
,,lLrcLnr-'i i'tl''o aÌt¿i .rdine, rlui ctt. sttntri,,ltctttt.u cr rtcí con-
,,fot'trtit rùit¿ctttttlu.i, î¡¿tûitt cl S 1, 1..i trttta ceu ntui, tncn.e
,.pcLrte u teoriei '¡toporufíci înctinte crc teorirt ltrotr.,cerci.
¡-ter-
,,tr[ a pu'e s.l:ieetele o'icårei activitirfii econor'irrc¡ î'ai'-
,,tc,a o lticct€lor." ").
r' ¿rli'cat*l i.tâi s\ 1, insä, p'ofesor.ul Roscrrer zii:e :
,,Irtrrcf.l rìe Dlecare çi f itttct rtii'tei .oast'e estc. c,¡n¿¿ú:
,,J-usgnttçls1tu,ttltt, tt:ic zialpunlt,t Ìutserer lT/isscttsr:ltctft ist
, dcr )Ietuscl¿". $i. cu t'ot resl,ec.trrl ce-I cl¿rtor.irn rurei a.serne.c¡¿
autolitãfi, ne pet,rnif¡.n ¿r obserr.a, cã con,secin{a logicä co
sc poatc. clqrìuce diu a,eest aline¿t, tlu estc corrsecinla l¿r caL,e
aj.'ge: cä tr'eb'e sãr t'atãi' tèor.i¿r Dripor,afiei la irr-
ceDu,tul sisl'errrului: tri tlin con,tÌr¿r c:á s¿ cere ca '.m¿ri
în tot rno_
rlrett'l sä o avem în vedere çi sä o exp.rrem î' or.crr'e¿r. fi-
lea¡cã îìr c¿rlo s'r: plczintã. c¿iei oulul cste nu numai 1lur,-:-
tul cle plecart', d'trl ,s¿', f irrfcr, ¡tiinfeii ncastre.
Plecâncl rìc ìir. p,opolafic, ca rle i¿r'ratetia r.ie ¿r or.icãrei
a.tii-itäfi eco'oruice, noi ar'ätãrn cihial cle trtr început t:ar.e
este
're'i'ea çtii'fei îuchu'râ'cl-o ¡e cãilo sänätoa.'e ¿lìe
dczr-oll.är'ci sal.e 5i felind'o cle aìrstlactiunil,c în c,arri adcse
o'i ,s'¿¡. pie'd't. ru rnocl.l a.est:r, ccolornia poliliicá cle'ine
cu arlt¡r'är'at o ¡tiintä rnolal¿i ¿rr'ân.tl cÌc scoll b.unä .stare¿¿ \;i
fe'ir:i'ea cc'lo''raimulfi. Ea n. este err^rsä rrrmejcìieri cle
it sc:"tDzì din vc.rlet,c, 1¡'intr''o 1ìrliÌìt('lc.t.-t r.¿itircire ,a rniltei,
tocntai sr:opul crare rleternrinãr ol.ice ¿rci,ivitat,c a o¿rrnenilor,:
P¿ìstlaleir, lir:osper,itatca 5i îrrurlltirea ku.
,,ìioi arn dr.finit econouria poìitìeii, zir:e Sisinoncli'), cel:-
,,ccrtarea nrijloaceloi'plin cali un r.lnmãr' cât mai mar:e cig
.,uame.rÌi, întl'un ,stat auunrrit, poat,e s,ri particip,e la gr:aL,[lrl
."ic'1 rrr¿ri iralt cle lturrä st,ale 'iizir:á, car.e clepiuc'[e cìe gu-
,,\-(rr.'r. I)ouã elerrrente, în ader-¿-ri., tr.elrue s.í Tie colsiclcr.ate
.,ìtri1;r'e'rrìi de cãträ lt'gislator. r.t'eçtclca fe,ticirei î. inten,
l) (irundlagen. Ecl. XI\. 1888. Pag. lX
:) Nouveaux Plincipes, Ed. II. Vol. ll, pag. z5o
.t l
.,sìialc çi räs1-rânclilea ei in toale tr.laselc. DI crautä ar-ufier
,,cir ccricli{ie ca sä profite Dopol¿ttiei;.el cirutã lroDo'atia ct
,,coudifie c,a sä paltic,iDe la ì,rogãtie; el rru voeçto dirr ¡tlttâl¡.-
.,tbuài rlecát 1ic ¿tuee¿t e¿ìt'e .s1rorc$te, fet'icire¿r, acelola c¿rri ii
,.sr,rnl supuSi. Cu c.hipul acesta ecortontia polìticá tìcline. in
'binefacelei
.,rlod genetal, teoria s¡i tot ce nu se r¿rl)(Ìr't.e¿rzá
.,t:a tltirn rezultat La felicirc'a olmeniloL, rrti apattinc aces-
,,tei rtiirrt i".
$i dc sigur cä totul depiltle rìe la prtnctul tlo veclelr: tiin
c¿ì.1'c lle l)uÌreùr.'Cãcti se poate ca, l¡lecâncl cle la ítleia exclusir'.ï
¡i a.lxtr-actä a cr.'t:tfiiei, sä ajungern l¡¿1 so11¡rluzìa cã, tliu lno-
nentul c.e vc'uitu.I net çi leal, lerttele ¡¡i tlrofituril,e unei n'a-
liuri .sult acele,a'çi, pu(in impoltä tl'¿r-eit e& se collU)tne clin
?r,'cc sau cliu 12 milio¿rle cle inclirtizi, clu1lä cunr am r'åz,u-i,
t'ir a fãcut-o Ricarclot); sau, a.r'ântl în vetlere intc'lesele Dt,-
pclafiei, sir zicern cir clin nront¡ntul ce Dopot-¿rtia soatle si
rit'genereazä, pufin irtiltortä cá llogália unei natiuni sä fis
aceea;i sau. chiar sä spoleascä. Se poate ca sä lle plr€orjrt-
pãm, cle o pilclä, nlmai rl,e ltinefacerile pe cari l-e atluc rn¿r-
ìineÌr- plin sporirea procluctel'or çi sä nesocotirn iuconve-
lieute,le intlotlutterei lol penfrtl triattl rntt.uoitorii'or'; sau lá
zicom ci¿ irrterese,le oamenilol lllirtleazü intereseùe luc:l':-
lil,ot neînsulletite çi sä cäutãnl a intelege cel llutin mistc-
lul cä, 1re cû.ntl maçinele sDor-esc avlrli.ile Fi Dnteliìe ì)x)-
tluctive al.cr onrenit."ei, eJe c.outtillue Ia înãslir-ire¿r mize.lir:i Ti
la îumn,lfile¿r suferintelo'-. Se lttl¿rte ial¿Ïsi ca Driviilrl :lu-
rrr¿ri la veilituriÌe st¿rtulni Sä ¿ì\¡e'tìl, îtl vetlel'e nuitt¿ri sllolirctt
lol lt,ornr.ltaná, chial cn ririjlo¿rce cläunãtoare siruãtr"rfei,
l)r.e(iLlÙt ar fi cl,e-o piklä ìirsare¿L ct1 totul lil¡erä ¿r cOlìleL'-
t¡lili c1 ll¿-r¡t¡li spiltoase; sitl 1lu¡ârttl ilt'eres'elo pcl'liliì.:
ilt:ùte ir,lt' sãnãtãrtei çi aìe llrolalitãtci publice, ntai pt'esns
rrc eon,siclelfl,fiile fiscale ale rnolnentu.lui., sä zicern tlä bo-
grifia. statului nll se Doate îD,tonreeiì. Ì)e ïìli-rÌate,a fizìcä çi
noÌalir a ltopo'atiei' catc o plotlüce, çri sä ne llloûuiifiint
pent,r'u o lloliticä fiscalä t-u totr-rl opt'tsir'
De aice se poate lc'ilea care este îuseurnät¿tttla polloiiltiei
r) Des Principes de I'Economit politiLlue et de I'Inrpôt' Cap \X\rI
conrplètes. Paris r347 Pag 3tfì'
1()envres
 41

peÌÌtrù eeo'orni'a politicä çi e.ale este i'ter.esul cle .a se cÌ,r-

loaçte loc.ù ee trebue sä-l oc'pe î' läu'1..1 siste'*irri.
Cäoi rle la pr''ecizalea l'i clepi'cl î' male parte închee;rilc
teoriei çi rl'e la aceste, clireefi*'ea actir-itäfei
tic,e. 'oastre ¡r'ac-
Pe,ntlu noi, proùlenra popor:atiei fiind pr.oltlema funda-
rnerrtnlä a ¡tiirrlei, ea. tr,eìrrre sã fïc ¡i ¡rr.i rrcipiuì ei olga-
lizator. De la clânsa, treb'e clar sli purcecle'r çi pe ciâ'sar
¿¿.
I
trebue sä o &vern, în toì; momenttrl. î¡r, l'eclele.,
Statistica PoPoraliei
CAP. !V. $tiin[a p0p0ratie¡ sau Demografia
Deçi în str'ânsãr legätur-ä cu ecolorlia politicä, ilrtrucí-li
a,ce¿rstä, r'arnÙtä cle curoÐtirtfi, care se îucleletniceçte cu sta-
biìirea legilol p.-oclucelei, a clistrilluiLei, tt. cilculärei ñi a
consu.mãrei a,r.uliilor', cleterminä contlitiile cle Ia cari de-
pitcl lirnitele de îmnultir.e ¿rle o¿rnrenilor tr'ãrincl i[ socic-
t¿rte, to'tuq;i poptlr:a{ia fac,e oJliectul' ulei cliscipl'ine cleose-
l-ritc: ,,Sf iin ftt pot¡ctt'at,ie| (Be'u¡illtcruttg'stuissettschult) care
.s'a rrrurrit cle rilrii, îu tuorl nu tocrnai fer.icit, Poporafíortis-
iiccl (Porntlcúir¡ttistik') çi cle ailii' mai nirrerit' I)enrcgru'
lic ').
Gcorg t'ott. Ìluyt' t), ¿lctnì îu ru'ilä, a proplls clellu'uirea
Dentalogie, pcrrtlu motivul cä cuvânttu,l, mai uzitat, De[ir"'
grafie ar putetì sä cle¿ì na,çtere päre'ei cá statistica popoÌa-
fiei nu se o,eupá tl,ecât cu structula çi tlezvoltarea popoÏÍr-
1iei, rcÙunfân,cl c'e.-cetarea legilol ¿rb'stracte, c¿tri suDt
la
partea cea mai importzLntä a statisticei polloratiei' Tinânri
seamä cle obseo'r'a{iile aoeste, noi vom pz"rstrà cuvântul I)e-
rn,ogt'ufíe, ca mai c.uu,oscttt, întelegânrl priu aceasta
intrea-
ga rtiùrtä a. popora,tioi.
.,I)enografia, zice JacqlLes Bei'tillo[a, este stutliul oolec-

t) Dr. Christoph Bernoulli : Populationistik oder Bevöìl<erungsrvis-

senschaft Ulm I84o.
z) Actst cuvânt a fost creat de Acttitte GuillctrCl.' Éléments de sta-
tisticlue humaine ou Démographie Collparée. Paris t855'
3) Siatisùk uncl Gesellschaftslehre. Freiburg inr Br' r897' Vol
IL$to
4¡ -Oléments de démographie. Paris t896.
 .tí, +i

,,tir-i1ãtiro' or'ereçti. oÌliectur ei este de a I'ea, st¿ttuhli pr.'e,cnm çi peltr:u ¡tiinfele soc,iale, c'[e olri:t,ce
çti cri.rr c. rirr-
',,rrente se aìcãtut¡se. c..ìt tr'ãiesc çi crurn se pl,irr- poporaJia esto strìtiect,nl çi oìriectul oli r.ãlei actjvitäti ¿r
,,c,i,a,l.l .i inslr.u're',t cle iur-cstigatie este statistica,,.
'eî"esc. súatului sau a socirctirtei').
larr Achille Grrilìald, unul clin întemeietot,ii Ata fiincl nici nu e nevoe cie a aräta inpoltanfa deúse-
accstrtl
'çtiiufi $i c'eat.r'rrl rìerururir.ei ei o defineçte în r'mãto'ii bitä ce o ,ale ûeerstä çtiintii pentr-u stiintele .sociak' ;;i llcri-
tcnit eni:
tr,rL placlit'a girvel'nanrentalãt. rC¿ici poltorafilr fiincl pe ìâri-
,,I:ìa. estc i' i'feles'l î'tins, i,storia
c,i ci.l ¡'¿ri gã t'elitoriu paltcl constitutir'ä a statulti $i funriltuen-
,,$i srlcial¿"r a sDecicri .,ru,arre. J
rn in{eìes*l r.est'¿ìrs'at'r.¿rlà
îrr cale tul lu,i, este er-id,:,u.t cä mrnuilul ci, modt-rl i:i dc ecnstiïrr-
,,\-oinl sä o luäln aioi, ea e.ste cunoçtinfa ile çi de leîn.oire. cle;;telea. sau scärielea ei îtr to{al ,s¿.u in
rnaternaticä a p,:r_
,.iro'a{iilrr'. ¿i miçcãr.ilol lor. ge'elaì,e, a stãrei una rlin Dãrltile saìe, .sunt fa¡tte cali îçi au îru:ârr'-it-e¿r lol
lor: fizice, ei_
,,r'ilc. iltsls'ctualc çi ¡rr;,r,a-]c.,. îri toate clirec.¡iite vietei statulrri äi ale societätei').
,.I-ìo're'iul c.i astfel e î'cã în .ea.j.'s cìe îir_ - Stiinta c,are,a,re (lc. scoD clc a. culoaçte toaie aeeste ftrlttc-,
'rãrgi'it ge'ela.fiiror,
,,tirs. -EJ (1ur)r'indre pe'i'¿ar.en.
..r'¿rJ)rrr lrr'ilc .allrorrirtl.r. r.rr
cl'lata r.ietti. rle a vecìea earri, sunt legulele si legile ce se pot seoate din
ll¡rrrr¿r, 5i ,ti;,ì,,; ìi;;,,_ cornbirlar,ea. lor' çi ,1" ¿ sfaìlili nolmele actiçitätei statulni
,,;ii, l'h"'' e,.r'ârrt, .t.o,ate ccr.cetãrile'a,o'trrriro
eari s''t î' regáturå
.,rli¡'t'r:ir=r crr s1rn,.i;¡. r,rr lr.eìr.irr{ele,
$i ¿L societãtei înti'e,gi f,afä cr popo'-afia, este tocmai -IJe-
srrf.rjrrt"ì;"çt'ì,;;i;";;;- trtogt'ufict. Iìa se plezintã c,¿t. o r'¿tnìLlr'¿"r r'le sine stätätoar-e ¿r
.,.Leit ¡'i".
Sociologiei, ot'u¡râucl locul tf intâit în si,stelnul îneä neis-
"l)t:'rnoglafia desclic lnasere liril mijrocul numereror. si prár'it al .ltiintelor sociale, aI eärui a cloua parte ar Îi Eco-
pã ir-'rur'iie pe cari re crrp1i11d.
"dtr E¿r s'ar: p.terì n.mi gen- 1rcn¿Lû politicit çi a treìa lrarte ,Sf ilr¿fct arlttcei.inteleetu,oLe
,,glafia r¡ralenratieã a genului u,nrarì,,,... q sr¡cietdtet, .car'e se 'aflá abia, 1¿r îneeputul clozvoltärei
,,r)aeä Demogr.afia este î' principiu istoria saJe').
..s,ot.ietãtei omeneçti, e¿ este în lezultat 'at*r.alài ¿ì-

.,lo'saìe. Cla olrioet .e eel.ecta'e e¿ esle ri,rouirue

i,storia progr.cse_ $i iatã caÌe ,ar fi, clupä Rabert ,uon Moltl'), faptele
.,r) cele mai c,ullrosclte ¿ù cãr'ol crttoarTte're folmea,zä o.bieeirLi
"ge( DoDorqf ici. T'egea Dorrolatiei însä, în înfele.sul"ìlei cei aeestei çiiingi :
,,nai intiris. însemneazä legea sau totalitatea legilol în 1) Tn plirnul râl.cl, nurnärrrl loe'u;itoriùor este cle cea mri
vir_
.,,t.te.a eärora ome.irra plogr.eseazã,
'rai î'tâiu oa rm¡r¿ïi tnare însemnãrtate pentlu stat; cleosebinchr-se Do'poratict.
,,çi apoi ca mor.alitate. r.igoal:e çi indemãnare.. ,). absolul,ti. arlecä tota.l,ita.tea indlvizilor oari tr'äiesc într'o
Pcnt'* a. r.ra ,qe.a'rir încã ¡i rrine cre c*plins.1 Îa.rã, clr¡ pol,tot'ctliu relatit,ri, sau cle uurlärul lor' în Ìapoil
aees'iel stii'fi'e t'er^re sä eãntäl' a 'rai r-e.crea oa,re este obiec- cn lelitoriul.
t.l ei ¡i ca'i .s''t fe'o're'eÌe ,e eari ea e.ste ehematä a) Popordtiq importantä deoseltitá r¡ai
a ie
- are o
ul¡soltttðt,
cerceta.
ales lrentru.' siturafiunea exte¡r'uä a statului. Pntelea st:rte-
,,Pa'r'te. r'ie din caìre se eonìpr1'e sta,tur", ziee Rorrelt lor, în condifiuni de altmiutrelea deopottir'ã, ,se aflã îunrr-
i\Iohl'). ¡,o'
,,êst¿ pspe,:ul. ,si sta,tul existä pentr.u popor,,.
cluroa$1er.r
'.urrT'urui, a l'einoirei - sare eortin.e. a
schinr'bãr'ilol cfeetrate î' totaiitatea sa. îu, t\ Artlntr Itreilterr ilon l;'irclis.. Ber'ölkerungslehre ur:d Bevijiìi:-
\-reun& r'ri' rrrngspolitili. Leipzig r898. Pag.
pãr'file sale, este cle neapãratir treì_¡uintã pentlu z
gì.r\.ctlra_ z) Iliintelin.' Schörtrergs Handbuch der polttischen Oel<onornie.Ed.
III r89o. Vol I. XIII g z.
t) Loc. Cit. Pag. X\VI. 3) Riimelin.: Loc. Cit. \ z.
2r Encr-clop:Ldie cler Slaatsrvissenscl,.aften
5\ 9r.! 4) Loc. Cit. S 18 .si S 9r.
 t9
48

rnärnl loc'itoriror ror. Dar am vä,zut cä nurlir.rlrlu,i pr-€,& üÌate aI indivizilor fatä cu teritoriul, se
es;te o
conclitinne çi a puterei intetne a unui .st¿rt.''märul riato,resc nrai nul,t îrtt'preiurù'rilor soci'ale. Iperclernia ite
Cu oât un no_
Þo' sL' alcãt.e$te criin rrrai rn'rte elemente, ItoÀ..-ui..i párrá a.cunra este tlal un fenonten sociul, constant îrr ade-
o¿,¿e'ilol rlìe r-aloare. p,oate sir fie ruai'rar.e"" r-ãr. o îngr'ärnädirro a poporatieÍ cätre limitele de pe urmã'
çi cu a,tât I,ia- ¿rle dezvoltärei sal,e, cletermitrcLte +ttui ttt'ttlt de conditiuttile
iu 1;oliticã [;i cultuir,alä se poate clezyolûa nrai cleplin.
,,Se s,tciqle în crtri eL'r' îçL 'Ttrocl¿tce 8i clislribue aautíile, decô,t rle
,.zice aâ.te cclatä, spune }ìerlliijot'). c¿-r 'la o suiã
¿e in¿i_
,. co¡tclittile na.tut'ale. O irerdeurie ¿rbsolLrtä nu s'ar putea pro-
"r-izi s'nt ro*ãzeci çi ,c'ã inrrrr-,c'i Di .' o'r in,terige't;
.,o'icirre a' fi proporfia e sigru cii, î' conct.i{i.ni tluce clecât la trinitele cle lle urmä'ale spatiului.
cle alt_ are aseùìelÌea o i,uulortatrtä tlo-
',lrinti'c'Iea egale, o r)o.,,oliìiic tÌ¿ ul ruirion tie rocnitor.i va 2) Origi¡¿eu Dcq¡orrttiei
-
,,co'{i'e de zece c¡r'i ul¿ii lriiliiii c¿rrue.i r.le varoare tle c¿it liticä foarte lnare. - fn plilnrl rând tlebue sä ne cläur sea-
,'o lropola{ie cle zece uilioane. nrrcä Fl¿rrrfa a rìai laçlere nia rle însermràrt¿rtea însusililor cle lasä întle cari existä
"ì¿r ¿rtâte'a genii c'eatoare ,si bi'efäcã¿toaLe, e î' rìì¿r.r1e r)a,,- rleose,bili fo¿rte mari çi pe cari'omul politi,c trebue sä le
,,ter lreutr.u crï, pâlir îu ultinlele tintpuri, e¿ì, a\-use,.je o cunoascä çi sä tiuä ,seatnä clc tlânsele. l{u e locul aice de a
llolto_
.,r'afie DtL¿ìi Ììì¿tle de cât oricar.e ¿rltir natirure,,,. ne încleletnici ctr chestiunea, atât de contlove'r'satã, a la'
b) Poporu{itt' rr,l'tiuði, s¿ìr lr.'r¿ìr'I r'c,uitorilor. rarfri selol si a aptitucliniìol: lor slleciale. Exlerienta le aratà
- ioacá *'
cu te'ito'i*l |rr cal.e tr'äiesc, însä, cä n'u oLieare ilstitu{ie, oriealo sistern politic sarr
'rale r.oùstatului.î'-(_j
pentr.*
clernâu¿tle¡. r'iefei lor çi pentlu prospelita,te¿ Ìege, se potriveçte cu firea unui popol çi poate sä cLea re-
irclro'rtie .rn,i î'rprãçtiatä tririeçt.e î' rn'ìte 1irivir{,i rrai
t
zultatc. bune pentrn plopäçirea lui. l{egrii cle l¿r San-I)o-
la îucieurûnå; dar. plopãçilea ei ruerge fcra,l.te îrrci¡t. Greutãi_ rningo çi clin Repuìrlioa Liberie, au acceaÐi constitufie ca
lile ce,.se opu,' irupä.tirei rìtnu,eci, clirr ca,'za li1.rsc.i de ele_ çi ,{Dglo-saxonii clin Statele Unite, färá sä fi ajuils 1¿ dez-
iitc't'e ;;'ficiente ¡rentru. expìoateu'e.. bogzifiilor n¿rt'r.alc, r-t¡lteI:e¿ pcliticã, la cale arL ajuus c'i. Ial r'egimul lepr-e-
lipsir, rle cäi cle oomurrioafie çi îndepärtärile foarte mari ze.ntati.v tlä alte 'ezultate la po1:o'arele grece çi celtice, in
cnri clespalt pe procl'cätoli cre corsrr-'ratori çi, cla conse- Fralfa, Grecia, It,alia, Roinânia, tlecât' în Anglia' Y'¡ilt
cin{,ãr, acurnulalea î¡ce¿r1ä a, avufiei, ste.lea. cìe le,cultur.ä sá zicem, cá e,urroa,çter:ea însuçirilot urrrri popor esits cie
cai'e este rl'nrarre,¿ fileasc,ä a îurprãrçtierei elenrenteior pe
rn¿rre însemnát,ate lrel1trr1 o1lrüI cle stat, 9î nesocotire'a lol,
o îlrtinrÌe'e rirare cle pã'â't, s''t neajulrsurile cunosc\te c¿r.r"e se manifesteazä în copiarea servilä a unor ilstitutii
rie rurei lrolroi'a{rìi relativ prea ,rici. r' schimb. tärile cr'. streine, nrt 1:oate deeât sä clucä la släbirea statului si tra
o i;opo'a{ic- lr'lati' i)re'a ilare arl de s*ferit alte ruirrare,¿ p[terilolr lui, clil 0¿ìr1sa ile¡rotriYirei iÙstitutiirLot
ne¿-
j'ns*ri, iroat,e îircä çi rna.i rn,arri: Spori'ea valoarei pämâu_ cu însuÞirile poporafie,i ").
iu1.i çi a lent,ei, salareùor, exploata.rea, extrern¿i O irupor:tantá încä çi mai illar'e o â11 lllüìätoarele clouä
'ricinle,a. coilsiCeratiuni, cari ne ilt'eleseazä ma'i cu sea'má pe noi Ro-
¿¿

cl¿rselor rlrurc,itoa,re, irar.-pelisnrul çi mizeria, îmntrlfirer:L

crirnelor- çi :r, r,iciilo. si le,c¿-rd,e'ea ma.selor, ñrtl'o stare cie urânii .5i aurr-me: ì'Iai întâi, 'f'aptul rlaeä întleaga popora-
L.arbar.ie cale contrasteazä încä çi mai mult cu luxul çi 1ie a statulti este oruogenä apatfilâncl uneia Ði aceùeeaÐi
desfrâ'ärilo cl,a,selor ìtogale. Obselr,ã'r a,ice, anticipâncr. natioral,itäti sau ra-ce' sau cla.cä se alcät'ueçte din ele'mente
coircl'uzi.nile la ca,ri ajtulge în
aceste fenorlelle cari 'o'r 'lti'rele c,apitole, cá
se atlibue cle u*ii în mocl exclusiv ¡) lja exemplu ne poate servi, în aceastá privin!á' 9i fara noastrá'
Vczi: á. C. Cttza: Gereralia clela 48 çi Era Noua' Iagi t889'
Pag. 96 9i de acelegi I Târanii 9i clasele dirigente' Iagi' t895'
t) Loc. Cil. pae. rr Pag. LXIII.
4
 io
-5r

eterogene; çi, î' aù cro'e¿ r'âncl! da.cå erernentere c¿ri

o rra'fir'c tr'ãiese toate î'rp'e.rrá, în rua.ge''e ¿rcå-
truesr' ,,tntLu'ora va l¡ate în acelaçi fel, rlintea liutulol r-a arlopta
l'iaçi 's1ai, s'ar¡ rra<'a rurere ¡rãr'{i rnai ilrser"a,,e ar:t:-
,.aceea5i opinie, actiunea, tut,ulol va urmãrri acelaçi sco¡r:
nre lìr..- ,,crr er,lto cur.inte, ttctfittneu. cere t)a f i cte o singu,t'rí t'ctst"t L,ct
hiuçi popoï stau sub stäpânirea a.ltor stale.
[htitate.a cle or.iginá poÌlota,tiei rurui stat, este ,,e.,d*e(L utt, si,ugtrt' crntrtt de grctr:itote, çi Statul, cu.re n:a li
¿r,
elernenteìe cele tna,i imltortante ¿r tär.iei
untl cliu ,,formctt clin, o rLstfel de t¿utíttne, qcela Çi ttutttctt ocel,a, ,uu, fi
sale,
o'rogereitãtei cle r-rararcter, cle o.ìiicei.l.i, de
din carrza" ,,itt celc 'ntuí bttnc contlilii cle tr'trie, de tt'ci.ini,ctc çi cle pro-
a.nti¡rrrtie çi lù .,gt'e;. Prin trm'ate, clupá creliintele cùriar ale çtiiltei, eea
simpatii cari-l fac sã fie mai lesne guverna,bil.
Cu cleose_ ,,in1 âiu (:orì(iiiirule peltlu existenfa unui stat, este ca tto-
hire ir {ãriJe c. re'gi'r rlern.c'.r'atic, ou,tu.
rntrrfi're de erc-
,,1)onrI sä fie cìe acee¿Þi l'asä".
're'te s-Lrrìt rrhe'r¿rfe sä contlili'e la con,clue.e't-a. afaee,rilor $i u$ol se po;tte în{elege l-rentru cc o nafirure care va fi
--i*t*l*i, cle origine a popor.afiei este .na di' eo*_
clifiuuile ''iúaúea
rieapalate a. lrrospelitãfei lor. rle o siirtpiul'ã r'asãr ti:ejtue sã aiì¡ä un singul eent,ll cle g.ll-
Actrâ.lcul nostlru cugefãtol. T,asile Clontrt.
¿r a.r.ãt¿rt eli
tita,te $i lreutru c'e nuru¿ri ca se v¿t afltì .în cele rrai llu.ne
Inultä ¡tãt'-ttnrler,e în-ser¡¡115¿n1o,n. ruritãfei
cle'as¿ì 1te'{r,rr contlitii rl.t¡ träinicie $i tìe pltlglcs. Cäci rru tt'ellue sä uii,t¿"¿m
existen{.a st¿rlelorr : cä glija rle :ä.petenie a oricälei fiinfi este 'ltdstrorea cle siiza,
rl,obániiind nt,;jioacele tl,e la c¿ri tlepinde corlsetvalea exis'
'ecuno.se.;t rie chi¿', ¿rc.¿i eal.i
,,Ðste ataeä irzi, zite
',arrc'st ellilre't rra'Jrat în riisrr.,r.sur sã' 'e
ars'p'a, crre.sti-.ur:i tentei salc çi crä irrtl'e clilelritele fil11,{i cale .se rìezvoltä în
,.err'eilot.t), cã c,e¿r rìi,tâi. corrrlifie ltentr.* oa l'ì stat sä rnalginiìle trceluia$i teritolit tlel¡ue sã se lascä o aclertä-
,,pira.tã plrosll€t.a, este ca cetãferr;ìi aeel.i sta,t sã rat¿-r luptü, De viatä çi pe rnoalte, pentru rlollânclirea lnij-
fie cli' e_
,,eeerçi i'as¿ï, clin acelaçi-sâlge, çi aceasta
e.ste uçol ìoacelol dl,e e-xristeutã. Câ¡tI una çi aceiaçi lasä se dezvoltã
ctre îu-
,1elc,-,..llai întâin inrclivizii rìe a,eeir¿çri 1.¿s5 s,e cãsãtores;c pe rn teritor-iu, arceastã luptã a,re loc, cle la intl,ivicl la iutli-
,,oìrici'.it î.t'e dâ',¡rii, cã.i ,.Lr,.rni prin cãsätor..ia r-jcì, Dãstlântlu-se unit¿rtea grrteralä a tlulnih.ri $i a clrge-
''urai
,,îtttle 'rìâ'rii se ,urie'fi'e trlui r.rneri l¿rtiuui. Când cliu cnntra, în nralgiDele aceluiasi
.'it¿rtea cle r.asä lrentr. tofi acei
.,indivizi; apoi cãsã,tot,iìa clir laçtete la sent,imente t'er'i,toÏiu, clouá satt lu¡rl nulte I'ase srrnt cheùrrate a se r.iez-
cte fami_
,,Ìie, car,e .sâ't iegãt'.rile eele ru,ari p'te,rrriee ce.le rnai voùtiì, e filres.cr cã aceastä luptä .sä se tle:ì, nu întle iilrltivizii
çi drrra_
,,ì,rile di:t crì,te ie,agã r.er.i oclatã pe itrrlivizi între rlifei'itri rturnai. ci si ir¿fle rusele cliferite' Ind[vizii âco-
clâ.nçii: si
,,câncì {irem sea'.ã eã acc,ste ìegãturti de familie leasi r'¿rse, leg¡rti itttpleunã pt'in oì¡iceit'-i, prin tradlitii, prin
se întiu¡r
,,cìeìa irclir-id la inrìi'icr, irâ.ä .â,cr eulr'i'cr î'.treg'ù li¡rll¿i. 1rril ;'rliirriäfi orgatti:ce, sc sil¡t soliclari. Fiecare i¡-
rlopoù
,,al n''i stal. r'ecìe'r r:å tofi eetãfe.ii ca'i eo'sflit'esc ¿;1,i¡l ¡lrrartine unui glult etnic' ,1.'¡¡5s1)it, avân'd tìutelese co-
sta.fnl
..sr'rt ritlraçi cãt'e aÌt'r prin.n sentirnent ge'erar cle i'_ mune c.r inrlilizii tle acee¿tli grl¡lä çi in,tele'sc c'orttlal'e ctt
''.r ee
p'i'n aceee totii i¡clir-izii rlitr gr¡pele celelalte. f¡ virt¡tea i¡stiu'etu|ri
"ìri'e, se'.rneçte.si'rpatia cìe .asä. r{ai ¡m'It de
.,eât atât. Dacä liltem searìla cä aeela_çi sânge
curge în r.i._
olb al vielii c'tue stã.Dâneste toat'e fiintel'g orgariee, fieeare
.,'ele t.t.r'o'mernh.iror gl'u.p¿-r etniicä .se sileste t'a sä donineze. $i 'a'ceastã lmlltä
rlolror', î'felegern cä toli ace,,s-
.,ti rne'rb'i. r'rlr a¡-ea. p'in 'n.ief'eet.l lãuntricä sfârçest,e cu rltintici'-ea .statulli, cat'e-$i Diet-cle e-
c*edinfei, .o,o. ,r.ule-rii
,,senttinrente, eaü1 are.el¡.¿çi te¡rìi¡f.e, çi ehiar oatn chil,iblul sät cl.irt (r¿ìt1za. cul'elrt.t',1or- colrt't'ate. Ac'e'a'stã chels-
arceloa$i
,,iclei; ala. î'câ,t. la \'r'elre cl.b,re'oe. l¿ ocasi,ni ma,ri, tiune, a ulitätei cle origine a poporatiei, a'ls o însenuätate
i'i'ra cleosebitä la, ilcri îrr {arã ilrrtle er-rc'ii, ac'a1la.lâncl cornelfril ;i
t) $edinta Car¡rerei din 4 Septembrie rg79, Vezi Cestiunea israeli tá iuclu^-.tri¿r $i ínlirrinrìli-se ca c'laisä de llijloe, näzuesc så
;fo,a,ce lollli ltolit,iee în corttl'utret ea cì.estinelor lloporrrlui
înaintea Camerilor de rãvisuire. Ììuáureçti
F. Gribl. r879.

t¡
I
 :) ¡--)

lu'ostrlr' si e usol cre înteres cä popo¡gr ¡o¡râ¡r ¡u se \¡a ,,[r1 nnm.a.i cá nu spoleSte avutia int'electua]á çi fizicà zr
te:'¿ .ez;r-oit¿ì Fe rìc'lriiu clecât r)li--
atunci oâ',cr pri' e'er.gie çi irc- ,,nnrli popor 5i a statului, oi clin contra träieçte numai ca.
ti'itate uti sá. erinúneze cliu sâ''r" sã* e,reme.tele streirr..
ca.ti au 'a
.,ul tlântol l)o sanìa lol; uu orn ear'e llloaÌe tle tânä1, rnari
c,uc,et.it or.¿r$eùe 5i car.i näzu.esc
tenfa, lãsâ'cr.-i c,* palte în acest
sã_i îrritci,uçä ex,ìs_ ,,înaintc ea sä fi ajuns la vârsta în care poato sä producä,
nu'rai rìlr'c:r ,,a plicinuit nunr,ai eherltuialä".
irl'e¿ì ir r:âm1^Lì.i, firài sper,a'tä cle a 'ã,rânt
se ricrric¿ì r.re-o cratã ì¿r.
conducelea proplie a cle.stin.elor. ,sale.
5") Inr'ptir'{ircu, sociolci cL yto¡torufiei cìtpzi categoliri, 1.rlc-
.fesiuni, esle a.sertteu.e cl'e ,rn,ar'r: inteles pentru stat, c¿"rruia ii
O a,l,tä fatä a aoeleeaçri clestinni
çi crate ue intel:eseaz¿_r nu se,ive$te cle nollná a aciivi.tãterj s:rle.
mai p*lin, este chesti.'ea îrnpärtirei ace,l*iai;i
diforilo state. fn marginele aceluiaçi tenitoliu,tro'or.
î'il.e 6u) Lr'ç¡ilr' crn'i sliípârt,esc cuohL.fict ,t¡icttei, c,¡tnulu.í.

cu elo're'tele cre a.ceeaçi o'igine, s.b stãpâ'irea

îl contaet. .,Er-olufia r-ii:tei cneneçiri, zice r-orr l\Iohì, este supus:i
.'ei ocâr,-
uulili care este expresiunea voi,nfei salo su\¡eratìe, progi.e- ,,rìlror- ìegi fizice, a,clicã a.ctiunei urto'- puteri natura.le c¿r';i
sele r.ep.zi pe c,ari ìe l.ealizeazã *' popor, ,,ne rrirÌ,csc $i ne rurtpìu de spainã chiar', Dlin regula.rit:-r-
cli. p.n.c.t*l .e ,"lea cu c.aLe -co Dtorhc. A+a de o lilclä al fi ega,litate¿r eons-
veder,c ¿il tt¡rìluleri {::rl(,. lttr sl, pot asem¿iua
cu proglesele pe ..tantã tliutle rìÌirììäl'ul bär'ìratilcr' $i al felncilo. la clife:i-
carii e î. -qlal'e s¿i re'earizeze câ'cr eÌenrenterre
crin cari se ,,t,eie r-âr'sle, Iecunciitatea e¿"rsãtoriilor, tlu'-ata mijlocie a
corìtputte sunt resletite. Snlitä sã ¡rs,culte
d,t legi streinc, .,r'ielei, leguùaril,a'te'a ca,zulik¡r cle rnoarte. Aceste legi snnt
cali+unt întruparea altor iuter.ese a altei vJrrli,
ç ;;;;- ,,de a.ña niìturå îneât nu se pot r.erifioa consicìerâncl incli-
fiune trurtchiatä sc verìc oplitã la fiecare pa"s in calea
¡rãçi'eri. siste'r'r rìe Jegi î'r¿i.ntr'l c¿iruia se
1.ito_ ,,r'irlul sing,-rlatcr'; ele nt al)ar cu toatä precisiunea decât
voe, ca unnl ce nt e c oit pe nrãsula 'rirycä
cre ,,drì,cä lnäm, îrr considel'atie urL nuruäL rnai nr,ale de iinclt-
fir:ei, e interesclor. 'e-
a aspirafiilor proprü, e un motiv de viole'tare 5i ,,r'izi, tlãincl în aeeeaçi epocä, sau sue,cesilmea unoÌ cazur-i
cxisteulei
conti''¿ï a ,,singulat,ice întL'ult tirnp rnai îndelungat, ¿r$a tlar eifle
sa,le.
,,rnrijlocii clobânclite în spa.tiu çi în timp. Este clrept cä îur-
3) culiurei intcrcettt,re r Dopo'afi.ei ar.e ¿rsr.'reue
stut'ect'
,.Dlejurär-i climaterîce, ruoclLrI cle tr,a.iu çi clífelitetre insti-
o rnare rinporta'fã, ¡rcntr.. gu\¡er,raïea.
-qtatuÌ.i. _ r.tue ,,tutii publiee po't sã. determine oâre ca,ri abateti, în bine
stalen ile c.rturÌi ¿r r.'.'i potror çi o'ga'izarea
l'i ,,s¿ru îir läu^ cle la fonuulele acestor legi; dar aceste al¡ateri
n. treJr'e sä existe nepot'iviri plea rnari, arr-,ä cnur'oliticÈí se în- ,,de la reguùä rtu nurnai cä srurt de pufinã. îns,ernrrrãtate, tlar
târnplä i. .r,e''le statc ii'el'e, câr¡! ,¡1¡ colrint
sisteurcrr-, lirli_ ,,elo se procluc, în localitätile çi în contlitiile în c¿rli se l)r'e-
ticc stt'eine, î' Ì¿,un1r.l cålora popoi.afia. lor. se
_iS.X ,.zintá, în morl eonstant si le pu,tenr calculà prin umrare,
:.

f
'stâr'gã.ie. r' ar rìoilea râ',d, tãrria stat*r.i î'temeinrlr-so. ",l-
,,1re telenul lol, cu siguranJä, pentru seopul nostru plactic.
pe lâlgä nrimäl' ;ri po in.suçiril,e polror.afiei
,,'Cinnoaçte,rea atât a regulel,ol genelale cât çi a tnor abe-
I
I
sale, est,e er¡i-
denú eä rãsÌrâ'crirea eurltrrei ea'e clesr-ortä
I a,cesie î'susir.i ,,teri pa.r'tic,ulare eslo în mocl veclela.t o luoblernä imDor'-
I
$i c''.noaÐte'e'¿r eractä a st.ïl,ei sare rìe rãs'râ'cr'r,e este crc .,tantä pentrt çtiintá si rle m'are vaùoale pentlu viatil
)
na¡e înseninãtete penttt stat. ,.pla.t'ticä".
4) stat'ect, f ieicti a. pop,orafiei est,e d:esig.t t'ot atât cre în- I]rm¿"rtoarc'le felomerie çi aplicãi'i al fri, clupã Robelt von
sem,atä ca lri nutnãr'l çi starea ei cle c,,rLtr.rrä.
Stat*l ¿rle I,lolil, rnai cu cleose,bire i,ruportante ¡entlu scopurile pL- c,ar-'i
dar i'teres e¿r sä c''oa.scä tot ee se refer.ä ra sir'ätatea
fi- le urmär:eçt,e s,ta,tul :
ztc.á a popo,r'uÌui.
a) C) ulct rl r ei t¡ i it ocn' e a p op rn' o f iei.- P opora{ia
a i' e a. t.rt i Ç ccY

,,Un om bolnav sau trltcnrn teputinoios, zice von trfohl, -Îiìntl elementul viu clin car.e se eornDllne sfatlrl. aeesta rtu
 5-l

{r'e all, crite.i* ct',pä care se poa.te orielrta, î'Doritrìcna

cn'. ocrul¿r (,r1 vÌeruuù dintr"ânsei.e, fãr'á cle a avt'a îu r-e.tlerc li
rurmeazã, db cât rniçca,r.ea popora{iei.
b) Cunoaçtereu întpr-trfi,rei 1to¡torctftei du,pri, ,uârstri. _ tte cele'la,ì,le. Dar areeasta Llitl llc î,upieclicä, bine înfeì.es; tle
C¿r_l- ii ne specializa märgenimcl câmpul oeÌcetälei noastlo fie l¿r.
culalea eraotä a nLrmärulu.i driferitelor aSezãminte
Dler-,rrrrr aclunaLe,a. faùttelor, fie Ia st¿ì.bilireer legi.lor' ,5i a regtrlelot
al fi sc,oal,ele cle-' pilclã, a sen,iciilor. çi * dãt,ilor .., .u .u"
ucnelaì,e, {ie Ia clel.erruirtale,a disrlozitiilor plactice c'e se ì)o'L
tle l¿t tu Dopot, a rtulrär.rl,ui vot¡rilor, clepilcle
cle ctruoar.5_ iua fafä cu popor¿r.ti¿r. Aserrreue ruo'd c'[e a. pi:ocecìtr, iuNe-
telea, pt'ecisä a ntorlului rle îm¡tãr.fir,er a popor.afiei
clupã ueia.t pe principiul geirera,l aI diviziunei nruncei. ni so irrr-
r'ârs,tä.
c) Dol¡ântti,reu .u.ttor brnt: sigl¿¡¿ Tterúru întetn.eereu. lrune $i aici ca o collclitie ¡ls uçu¡tl.re a sa.t'ci¡ei de ruuncå,
tnui m.ul.te institufitutí cle rtjutar çi cle binefctce.t.c, _
cel.ot çi a reuçitei urai cu îrtlesnile într'<¡ întleprindere atât de
Drrotrtl va'stã. Nu trebue sä uitãrn îusä cä- 'chiar: specializânclu-ne
snnt oasele cle lteltsituri, cle asrig'lã.r,i
siuni, etc.
1re'iafã, I,egilo cle ltc:¡_ în vreula din acest.cr tlei ralnut:i a le çtiintei' noi suntei.r
sil,iti sä lle relelinr t:eù pu,fiu l¿t tn'a cfin ce'leùalte s¿ru chiar
d') Dcsu¡pet'it'ect, î,tt'¿i ¿,'it'irot. uìítrítnd.to*t.e,
,u.crrrttce,
rocule scut, cri- çi la amânclouzî, çi cã. speeiializare¿ù nu însernneazã. l-lenttu
usupra uiefci cetirfenilor, f,ie în gen,er.al, fic în. rroi, nicri îrttr'un cerz, rtttïrgertire, tlupá (:Llll. ¿lr voi-o unii.
deosebi la .rele r'ârste, ,e'tr* ,.Cu cât stalistica .se ti'ne c.rrtat rtL¡mai cle fapte, zice von
nnele locaùitäfi. ''c'ìe oc'1rafi''i, sa. i' .,l{ohl '), cu atât,e lrra.i putin e:<Ilusã, sä gresea.scä çi e'u atái
e) c onstctt'tt ccr'r ror i .,ot' nt ur e, iru'ele pãr.f i ale'ie-
stry i' ,.cornurticärile sa,le sunt cle o întrellu'intal'e rnai fehu:itä si
{erÍ soeiale, prec¿rnr a' fi de o ,ilclã în n'mãlnr cãsãto'iir,--'r ,nrai siilur'à. tre plocruä rna.telialul treJluitor criticei çi
¿ v'ã,dru'elor., a copiilor uaturali. ,,{e¡ro¡str.är'ilor, rìar: e¿r tru treb¡e sä ca¡te a, cìoyedi ¡imic
¡\ccste ar fi cllifþritere crres,ti''i c,¿r,r.i s''t cre clorne¡'ir.rr ,,si nic,i sä explirne päreri. (þl mult ea po'ate sá arate legä-
çt'ii'tei poportrfiei çi cari ne fa:c sä a,pr-ecie.m ,'rai l¡i:re ,ie ,,tu,ra i'meclia,tä a unui fapú cu altul Drtesup'u'irântlu'-se cä a-
cllrr aL f'ac'e o siurplä rìefi'iifie atât î'ti'cre.ea, cât în- ,,ceastä legåturä este oiiclentä çi cä rltr existä ]ìici o îllcloialä
çi
sc¡nnät¿rtea ei. lC's¡.¡.,¡.tea tutut,oÌ acesöor. chesti,u¡ri
facc o_ ..a..sllpra rapoltului tlintrle :atzä çi c'fec"t. Desllatel'ile stiin-
bieciul ¿rcestei çtiiuti, c.are se aùcrìtueçte clin trei pãrti , tifice si sfatu'-ile lllactict, 1le car:i s'tâti'sticianul
crede eá'
çi
a.r1lrnÌe: .,poa,te sã le surijirÌe pe faptele ailuilate tlê tlânsul, ss Dle-
r. str¿tistico ltrt¡tot'ttfiei- c¿r'e *ereeteazã faptele ad.'â'tl ,,zi'nfä mai bìne în seriet'j tleose'l:ite, în to't eazu,l, ele nü tÏe-
într:egr:l nrate'ial de ea.re se seìrl¡e,sc celerarte do'ä
tris- ,.l.lue sä se ¿tlncster:e în expnnel'e¿r ¿rtlänlurtelol tle fapt"'
cipline. D.arcä cur.intele ace.ste .se interpretea.zã, în sensul arátri
rr' Ter¡rict' Popot'ct{;iei
cAle, crin fapteJe adunatt¡ cre sta- cle noi, r-¿rJoa,re,¿r. lol prtrcticrä rru se poate tägädui; clar ¿u li
tisticä sf,abileçte legile çi- r*egule,l,e generale, cäutâ.ucl ca,uzeì¡r ss cla o, întinrllere uai male' tle.sp'ãt-firLclu-se cu totul sitatisti-
abatelilol dela. c¡ulsul n<l.l,uraI aI luc,ruri-lot. ca pcpoïatiei, de teoria, ei, noi credern cä este o mare gle-
III. Politictt, Tto.pot'rtfiei ca,r,e se i'ter'eeazä ire faptr:,ie salá '). Cäci esìo ovident cll chiar atunci cârt1 nü face clo
acltrn¿r,te rle sta,tisticä çi pe- reg.'lele cât sií adune faptele, stati,stica e ,.ilitä sá .stabileascá o¿rle
çi legiÌe ge'erale sí.._
bilite de teoria poporatriei, pentru a cretelmi:ra cari sunt
¡rnä-
cari relafiuni întle clâlr,se]e çi le acot'cleazá clupä c¿lle
surile plin eari se poate inr,âur.i asupr.¿r dezvoltãr.ei popo-
:'af iei.
I) Encvclopridie $ trz'
Ace.ste t,r.ei r.atnuri ale aceleeali çtiinti stztu, se infelege, \'ol II $ to'
,,¡ e noi'g t:ott, l'Iaur: Statistik und Ges:llschaftsleÌrre'
în lcgät*r'a cea 'qtlâ'sä nça cä ru e crl D'ti'tä de ¡. lie,
'ra.i
ì:
 .6
care sis,fetìr, avârxd, în a,eeÌaç tinp în \'€ìcLere Ði scopuli
pl:¿rcti(:rì anurn,ite. Ila.nu pcate dar, în mod aìtsolrrt, sä ne-
socoteasc¿-r île,heelil,e teor.iei, nici sä se clezinteleseze clb ce-
ril¡telc ¡rcliticei.
Teo'ia, la r'âncl.Ì ei, avâ'cl de scop cl,e ,¿r, crecr'ee cì.i' fa¡r-
te.le aclu'afe cle statisticä r'egulele çi legile genìerel€ ce sp
t^
pot stal,riìi, llleeurìr çi dc a cäut:r eari sun.t cauzele abatel:i-
lor eo.ustata,te rle Ia aeeste legi 5i l'egul€ genelaùe, se cotl_
frr-'c1ä pâ',ä ì,a atât c. statistiea ¡topora{.iei, î'cât nici <;
puterl despär'fi cle clâns,¿r. Cãc,i e fir:.^sc ca odatä cu ext)Ll'.-'Lr
rea faptelol, sir vctlenr c',a.t'i srnrt Si cousc-ciu{ele lor. genell-
Ie, în loc cìe a înçira încài orlatä aceleaçi fapte, pentlu a
coustat,a, llnulai l.e,zrrlta,lsle. l)e trnl,i le rlobûnclisenr, irrcã lk.
J,a prirna 1oï 'e¡p1111sre. Din aceastå c¿tttzá. statistica çi teo-
ria ¡roporafiei se tlateazYa rle olticeiu, împreunä în a,cee¿r$i
rubricä.
,,Fiind eä teoda lroporafiei, zice volr Fircks '), cletenuinir
,.r"egulele sale pe baza faptelor. stabilite cle statistio¿ù popo-
,,r'afi'ei, se impune ea sä tra.tãrn împreunä aeeste clouä ¡riir:-
,,Ti a,leçtiinfei popo::afiei".
Si p,reeum teoria po,porafiei se confundä si nu se poait'
trata clb câ.t oclatä cu stat,istica ei, asemene çi pol,itiea ìro-
porafiei stä în legäturä strânsä cu teoria ei, nu ntlrnari petì-
tru motirrurl cä ea se. sprijinä p,e încheerile teor.iei, rla;r' itc;r-
tru cä toemai în aceastä subîmpärfire a çtiinlei se dezb¿rtt: ç plele diefinitiuni
*
chestliunea atât cle i:rpor.,tantä a eauzelo¡: generale oari de- .e
tenninä înm,u[firea çi -se,äclerea oa.,rnenilor. La pr.irna ve- !+
dele aceastä prooe,clare poato sá ne par:ä gresitã. Cäei s'ar
..!
:.
prrtea ztce eá. rleteruilalea cauzelol car.i înr.â,ruesc starca a
'i
çi miçcanea. po,pora{iei, treÌrue sä se facã oclafä cu ea,lcrila-
::
rea faptelor çi e.rr- folmulalea legilor genelale, cari se prtt :
tleduce clin cornl¡il'a,re'iù a,c€stcr fa¡tte. Da,r. în cazu,l acesta,
trclitica pu,p.ola{i:i ar rämânea firrä bazä. Cä,ei încheerile
ei nu pot avea tärie cle cât înteìneindu's€ lte cletenl,ilra,l:et
c,auzelo,r gene,r'¿rlc eãr:or:a, putern 'atlibui înrnrr.ltire,¿ çi .scii-
cle,r.ea tutulor {iintelol organice în genele çi în specriaì a
l) Loc Cit Pag. z
57
fiintelol lrruane. Plecând tlel¿ fa'ptele çi dela legilo De cari
i le plocurä statistic.a çi teoria, ea le rezümä într'o for,rnulÌr
gene.ralä cl'eterminân d" P t' irz cupittl poLt or af iei, chrpä caro ciis -
pozitiile sale practice uLnteaz¿"r clela sine, ca o corìsecinfá Io-
gicá a principitrluri .stabilit. Iatä pentru ee nu e cu pntinfà
de a ne ocupa nici de poùiitica popor-a.fiei, ¡i auiai ¿rles cie
dânsa, färä de a ne sprijini pe statisticä çi fär'ä de a pleca
de la o teorie generalä.
fn re'zumat, se poato slluns cä statistica ro,por,¿lie,i riu-i
decât o ctiintir atxiJiarä. a teoriei popolatiei. Ea este, cl.r¡rä
cum zice Rünelin '), numai ca o selt'ä cate rnerge cu fá-
c:lia aplinsä îna.il:l.e', luminân,cl churmul çi fä.rã cle ajutolni
eär.ei,a., nr s'ar pu,tea päçi cu sigula.nfä îua.int.e. Da,r' e.rtc
evirlent cä ,aeeastä servä pu,rtätoarre de lumilrä treltue sä
curro¿r,scä ,ea sringtì;tá ca'lrea si sä-çi aDrinclå facllia la hut,,i-
na pulurea rtie a teoriei.
fn aceia,çi rela,tiune, cle cã,läuze ptrlltä,to'a'-e tle ìurniltã.
stä statistie¿r çi toon'ia. fafä eu politirca popolafiei, c'ar€ se
orienteazä rlupä faptele a,clun¿r,te de eea cìlinitâiu çi clÌrpä Îl-
e,heerile aeel,ei clin urmä.
în
GAp. V. Ðespre Statistiuä genere.
Detellnriarale,a notiunei statisticei a cì,at loc la .lìelìunle-
rate tliscutiun,i çi contn"ovelse cali se oglildesc în mlìti-
,¿rle acL.,stei çtiúnti. Aprcalro fiecale st'atis-
tic îçi arr.e definititlrea s¿ù tlrupä puractttl de l-ec1er¡e cliin calc
se pune. Fallatì' enumärä, vreo 53 de clefinitii fetrurite, onrt
tr[ohl s,reo 64. Enget, încä ,i llai mrrlte'), printre cati se
pot 'cita ur¡n,ätaalele nai cie cäpeteuie 3):
Dttpá. G of tl r íe cl AcIz ett to aIL (1719-7 2),'ca't e este crea't'or. ui
acestei çtiinti, stat,istica aL fi ,,curt'oçtinta a,llrofrucl,atä ¿r
,,sitnatinnei (støt'tts) respective çi eompa.lative a fiec'älui
,,stat"..
lTrnräçul siru, Sc/¿lrjøet', ziee cä ,'statistic¿r ale ea scoll cle
r) Loc C1t S 3,
z\ Rii¡neli¡¿: Sch(inbers's Han lbuch der poìitìschen Oekonomie'
Ðd. Ill r89r Yol. III Pag' 8o9
.)oseplt C-lctt't¿ì.er: Éléments de statistique, Faris I865.
3)
 s¡i 59

,,a rnijlo'ci cunoçtilta tutur.or. obiectelor. din cari s€ cojn-
,prure pute,r"ea s,tatului" çi arì,auge, pentru a o ,deosebi de
rrstolie: ,,fstoria este statistioa în miçcar.e, statistica este
,,istolia în starea eri pe loc."
Joltn Sinr:Ic¿h' 'J, etecle crä scopul statisticei este de a
.,constata surn,a clle, fer.iciire, cle care se bucur.ä o poporatie ãi
,.rnijJ,oa,cele pentru a o spori".
Dqtá, ll:illtam Pluyftti?''), ,,aceastä çtiintä constä în cer-
,,cetári asnpra, mateliei pol'itice a statului çi geografia nu
,,este cl,ecât o parte a statisticei".
Melchior Giojct,"), sDune cä statistica tr.ebue sä c,upr.in-
clã toate faptele cle orice na,tut'ä earo inteleseazã tala, tr¡s
cãttù Schuberta), látgind câmpul ¡itiintei, pretinrìe cä sta-
tistica ale ca ob)ì,ect de a preze.nt¿ì starea actualä ,a popoa-
rel,ol eiviìizat.e su.b rapoltn'l vie.tei lor inte.rioare çi extr:-
lioale çi a lelafiunilor lor respective.
Quételet ") c,iteazã urrnätoale.a defililie a Ití T'il,lnrtné..
,,Statristic'.a esto expunerea stãrei, a situatiei, sau, clupä
,,culn a zis Ach,enu'alù, a tot ee se gà'se.ste efectiv înfr'o
,,socict,ate poùiticä, într'o tarä, în,fr'un loc oarec¿¡,re. A-
,,eeastä exlrì-rnere îru*ä desbräoatä de orice explioa,tiu,ni, sau
,,'r'ed'eri teoreticc ;ú cle oric,e fel de sisten si, consistân 1.,
,,s'ar pu,t€'à ziee, într"un simplu inventa,r. trebue sä fie re-
,,dactatä în aça fel, încât s'ä putem conrlra,rà eu înlesnirt:
,,toato rezultatele çi sir se poatä de,cluce clin trânsele efce-
,,tele general,e ale institutiil,or, fericilea sau tte,notocite.:l
,,locu,itoli'ì,or, lrros,pcritatea sa¡tl rnize.ria îu cali s,e gäsesc,
,,puteLea sau slähicirtDera poporatieii".
Se vede de aici cä totl autorii mai sus pomeniti -¡u's'
Trin cä s,tatistioa are do scop de a drcscrie state'Ie çi p'oìro¿r,-
rele modier:re în toate directiile de oare c,a.Ïe irnportantä.
Dar o altã c.ategorie clo scriitori, melgâncl rnai cleparte'
t) 'I'he Historv of the public revenue t785 ' nat. lCa.lcuhrl ploltabilitätilol ne aratá eã, împrejulár'ile
2)'lruité élérnentaire de statisticlue. trad. Donnant. I'aris t8oz.
3) Filosofia dela Statistic¿ ]lilano 1826.
4) Handbuch der allgemeinen Staatskunde. 1835.
5) Lettres sur la théorie des probabilités applicluée aux sciences
rnorales et politrclues. r845.
art cnozut cã Dril a.tì.uttarezt, nLìtneì'area, colttÞ'arare¿r, pe e.lt
se poate clþ complectä, a unol fapte çi întârr'p,iarii sùnillic, .
s'ar putea gäsi rnij,locul de a lezo'h'i unele probùeme $tiin-
tifieo cu plivile la natur¿l omului ;i a societátei rrmane,
Printre aceçti autoli, cali an clesc]ris olizonttrr'¡i n,oi statis-
ticei, tre,bue sä citárn iu prirnul r'âlcl, pe cel mai cuuosctit
rnai fe cund çi,miai nreritos leplezentalt al direc,liei rrouá '),
po ìrelgiarrult Adoltth^e Quételet (1796-1874), direotoru'i
Obsen'atorului astronornic çi preçe,clintele Oomisiunei cen-
trale de statisûlcä drin Bruxelles.
In Opera s,a prìlcipalä: Sur l'honnte et le cléuelop¡te'
tvtent c\e ses fcLcultés ou essui de ph'lJsiqtæ socictle (P¿ris.
1835), pultâncl ca n,o,tto cunoscutele cur-inte ale lui La-
¡rlace: Appliquons cutx sciettcas politicfues et mot'ales Lct r'té-
thocte fondée sw llobseruntiott et s'u,r' I'e crùcul, méthoclc t1ti"i,
t¿ous q. si bien, serai d,u,ns ,nt t"isn,ctes natttrel,Ies.- Quéteì,ei
aratä chliar cleia început dire'ctiurrea în care cr"ecle el cä 1.tre-
bue sä rlïmoze çtiinta. Dupä pärere'a lui, s'tatistioa nr1 ¿ìùe
ca scop clo a clescrio o tarä oarscale' ci rle a rez,o'h'i pltr-
blemo çtiin1.ifîce. Pentru dânsuù statistica este çtiirta r¿rre
rleclluce succ.esiunea faptelo,r cl'in serii tle nume'-e'a.na'Ioge. Ob-
servaïe¿ù metodicä a masetror ar fi menitä sá aclu'crá aoelettçi
sen'licii çtiintelor experimpnta'le cari atr de seop cunoaçte-
rea omului, oa çi exp,elimertta'rea çi ealculul, stiiute'lol' lrl-
turalre. Omul u.a,çùe, 'se dezvoltá çi noare tlupä oarecari
Iegi c,a,ti rìtt ¿Lu fo'st nicii o'clatä stutlia,t'e în totalitatea lar'
ric.i în rnodtr'l le,actiunei lol mrrtuale. Aees'te l'egi nu se 1lo't
aftà rlecât prín ex'perienfd. Dal peltlu aceasta trebue, inai
îrrednte cle to'ate, sä pierden tliÙ veclere i[cliviclul izolat,
çi sä nu-I consiclerãm deeât ca o fractiune zr speeiei. Pe
lângä pentru a ajunge Ia cunoaçterrea legilor gt:-
a.eeas,t'a,
neiale,, treb¡e sá înt,I'L1ir¡ obser:r'afii î1 u¡¡rál clest¡,J rie
rn:a¡e pentt:u ca tot ce este llumai îltâmp]ätol sá fie elirni-
fiiucl acelea.si, ne apropiem. cu atât mai mult d'e atler'át,
ll lliintel.itt ; Loc. Cit

,
 6o
san de legile pe ca.ti voill a le aflà, cr cât oJ_rse,vãur ¡ilt
ntunär rnai mano de indivizi.
,,Obieclul a,oes.tei scrier.i, zir,re Quételet t), etite cle a, strr-
,,clia, în efectele lot,, eauzele, tìie natnrrale, fie lrer-tnr'bätolrle,
,,cali îrrrârrlesc ilezr-oltarea ornului; rle a cäutà sä nrãsoale
,,influerrfa ¿r,cestor- calrze .ti uoclul ctruDä car,s se inorliJiic¿ì
,,r,ecipr.oc".
,,Nu am în veclere cle a face o teolie a oruului; c,i nuùn¿ri
.,,ds a r-ron,sta-tiL faptele çi fenorneuele c¿u.,i'l privesc $i rì,t ri
,,încerc:ì sã zelts.esri, 1lr.il obser.r'afie, legile cali l,eagä aee-rLu
,,{enorìterÌe îm1tr.euttä",
,,Onrul pe care-I condjcler aici este în ,societ.ate, alt¿ìio-
,,gul centnûui de g.-avitate în colpuli; el este rnijl,ocia înL-
,,prejnrnl cäreea se niçcä (osciltent) elementel,e socrial,e: ei
,,va fi, ca, sã, zioeali asa, o firintá fieti r¡ä pentlu care tor.ie
,,lurcrrrLile se \.or petleee în. aonforrnitate cu rezultalelc
,,mijloeii obtirrul,e pentr.u în,treaga soeietate. Dacä voirrr sa
,,prlnem ba.znle, întrucât.va,, a uneri fízici, sociale, lre dâr_tsr-ri
,,trebuc sä-I avem în veclcrr,e, fãrä cle a ne opri la cazui'ilc
,,pantic,ul,ale, nici la. a¡l,o,urra,lii çi fälå do a cäutà clacä ,:,Lt-
,,tare indivicl poafe sä ajtrngä la o clezr"oltare rnaii rua.re
,,sau rnai n'icä, în una clin facultäfile lui".
Deterrnii¡rare,a ornutrui mijl,ooiu (l]h.orttnte rnoyett)
este clar pnsul d'intâiu pe car,e tr.ebue sä-l faeeur în cerce-
tär'ile noastre.
Aceasta. al fi, în pufito cuvinte, päler.ea lui Qué.telc,'L
¿isÌrl)ra. sc,opului s'tatisticei, pfecll,m çi teor.ia lui cunoscu[ä
asupl¿r r¡ntul.ui nijlocttt, ea.le se poate con.siclerà totuçi ca
o Îrrr'el'rì¿lì't' neleriSite'i, l)en.ir-u c.ä. în gsner::. ne lii,.sesc l.;a-
zele det.erninärei insuçirilor o,muhi nijlocit, ar-âncl abe¿ì
câter'¿ nofiuni asupua. omului r:ivilizat.).
Nn r-o.'r ,ìntrà în critic¿r amånunfiitá a. pälerilor lui Qué-
telet, c.ali nu 1ro1 fi primite de çi,iintä decât uu,rlai în
palte. Dar cleçi trebue sä se reennoa,scä o prea tnar,e grab¿'i,
.din I'ai'te¿r h.,i. cle a ¿rcllnite pletutriudetri aça numite l:¡7i
r) Essai de phtsirlue scciale. Vol. I. Pag. zr
z) t:,ttr L'trclcs. Loc. (-ìit Pag. .1 Nota.
t
6t
srtcíule, rru este nrai Dutin nclevälat, cá acrest ilustlu învä-
tat a lãretit câru¡;ul sta,tisticei, trecâud cie punctu,l de ve'-
clero mãrgirit a lui Achenrvall çi Süssmilch çi fäcâncl din-
tr-''âns¿rurl ùrijloc auxiliar cl<; cer.cetare, care s€l.veçt,e celùr
,'.nai ínalte problene ale tuturor çtiiufelor. exper.irnentale.
PentL'u aceste m'otive, se poate, ou drept pr.etinclÞ, cä eI
e'st€ îrtemeetorul statisticei rìtoder.re 1).
Cale¿r tleschisä cls Quátelet a fost umratä çi cle alti
cercet¿itol'i continrllotaui, cälot'a scrielea lrai sus cit¿tä a
Iui Laplace le-a servit clc cäläuzá si cie impuls.
flrtr"o luclale asupr¿ì sta'tisticei c,rirrriuale, statþticiar
n:ul Guerr¡1 zice : ,.Statistic,a gelera,lá cate s'a coufuu,.Jat
,,innltá \rrsule cu g:ografia, exclucle cie,seliptiunile çi oorr
,,stá, îu mcd excluziv, în enurneraÌ'ea metoilicä a eÌelìrente-
,.lol variabile a cälor mijloci¿ o cletelrninä".
In ,tractatul säu de st¿r,tisticä, Du,f rtt' spune cá statristica
este ,,.$tiinta care ne ìnvafã sä cleclt'rcern din ternrerri nu¡te-
,,r'ici analogi, legile sucoesitlnei faptelol socialo" 2).
.Iar
)lorr:rut de Jonnè* ue rlä o clefiuifiune încá ¡ii Iá-
'ur¿ri
rrrnritä: ,.statistio¿r, zice el '), este çtiinta faptelcl na.ttlrale,
,,sucierle çi politice expìirnate prin tenrìeni nurne.-ici.
,,Ea ar€ ca obieot curoaçtetea aprofunclatä a soctietiriei,
,,sortsi(ìeì'atãr îu u¿ttula, elerttentele, econornia, situatia Çi
,,rniçcärilo ;ei.
,Ea are ca mijlo,o cle exprE:tiune clifr€'le, cari nu sutt'r,
,.r'iai trutirt utile clre cât figtrr-ile, gcotnetliile çi semnele, ai-
,,gebr,ei.....
tstolia întrucât adtruä ca Þi ac€'ast¿ Tall'
,,Ea searnänä crr-
,.tcùr: prtozærrta çi t,l'ecute ; clal se tleosebeçte cu totul cle
,,dârlsao cäci Îrr loc cie a se opli l¿r, evelimenfele exierne I'tIe
,.viefei popoar:eior, ea se încearcä sä pättundä îu vi'eata lor
eLetnrentel,e misterio'a-"e a'ie
,,cilüä si rintirnãl çi sä clescop,ere
,,c'coilorríei societätilor.
,,Din torr,to çtiintele, econolnia politicä este' a'e€ea c¿re
,,e rr¿ri strâi:¡ legatä cle statisticä. Amâ¡rclouä au ca {rinlå
de
r\ IìiintelÌn: Loe. Cit. Pag. 8o8.
z) Traitá de Statistìc1ue Paris r84o.
3) Élórrents de Statistique. tìd' Il. Pag t856
 ól
,,a ímburråtäti sta,rea socia,l,ä, cälãuøind cu lumiinile u¡ei
,.iraìte ra{iuni, puterile aùmhlistrative çi politiice,..
Ðupä ce const¿r,tä cä statistica, çi economia po,liiticä sunt
deopolrivá de pufi:r populare, cllin cauzä cã, econorrniia po.
liticä ploreecle prin abstr.a,cfiuni, ca çtifuttel,e filcsofice çi
statistice nu sc expl:imä decât pr.in ,cifr.e, ca çtiinþle e-
xacte, Moleau tlc Jonnès, aratä servic'iile ce Ie face statis-
tic¿r diferitelol noastr.e r.aùruri de eunoçtinfä :
,,Cu tLo,a,ts aceste. ziee el, r'orbilcll cle antiipatia nerne-
,,r'italã. ce o ilrqlirä ace¿rstä stiinûä, sunt pr"ea pufini clri
.,,nrl ¿Lu recurs Ia sen'ictiile st¿tis,tieei çi c,ari nu o ialr <,ir,
,,auxrliarä. Lsrolia primeçte flþ ]¿ flânsa cifre lumi¡roas.:,
,,can'e ara,tã, reaJitatea lucrrrrilor sau neadier.-árrrl lol, si
.,,ca,lculele pe cari le îrnprnmqtä dovedesc, dupä douäzeci si
,,cilci ,sau ttei zeci rla secole, vela,e.ita,tea Iui llelodot, erac-
,,titatea lui 'l'hucyclicle çi erorlile lui Diod,or. Geografi¿r. ii
,,datoreçte cele mai multe rnateria{uri ale ei, pe aroele cari.
,,aleãtuile din termeuì definiti cu rigurosiöate, sult la a,rlä-
,,postuù versatilität€i judecätei oamenilor çi nu sunt al-
,,tei'ate nici trrin tinflue.nfa. timpru:ilor niei prin a,cea a 1o-
,,eurilor'. Il sfârçit, economia porliticä se îmbogäþçte crt
,,lucrär'i,le ei çi-ri cele neeontenit fapte numerice si calculo
,,ca;Li selvesc de bazã tcoriiùol sal cali justificä diedruc-
,,friunil,s ei".
Statisüica es,te de neapäratä trrebuil'$ä oameniùor cle stai,
ptiöliciçtilor, economiirçtiJ,or, istor:icilor :
,,1) Pent,ru a constatà în toate elementele ei, popolafia
,,fätei, izvoruù putorrei, a bogätiei.$i a, gloriei sale.
,,2) Pentrrr a îrnbunåtåfi teritoriuù, dupä ce a fost c.Kl)lo-
,.rat prin olerafiuni merlite sá ne arãte feltilitatea, e.o-
,.niunicatü,1e, rnijloacele lui de apärare, salubritat¿ çi si
,.gruanta câmrÍií,lor gi a, oraçelor.
,,3) Pentru a reguilà pe bazn sigure, exercitiul rheD'tu-
,lilor civile çi politice cìobânciite cu a.tâte,a sa,crifii'cii.
,,4) Pe,nflu ,a fixà çi a distribui lecru,lratiile mi,litare,
,,eari întletin arruratele çi garanteazä indlependenta tärri
.,,Si a Eulopei,
ój
,,5) Pentru a stabili cu ec.hita,te impozitele cari serr.esc
,,tre'buintelor statului.
,,6) Penltnr ¿ cletermina, în cal.titatea çi valoa.tea ei 1-rro-
,,,cluctia agriculturei çi a industriei ci¿ìri reinoesc neconte-
,,nit ave¡ea publicä.
,,7) Pentru ¿ api'ecià d'ezvoltar.ea comer-fului Si a cäutà
t& ,,e,ondiitiile pr.'osperitäfei saJ,e.
8) Penúru a înúinde sau a restrânge actiunea represir,ä
,,a jrrstifi,ei, pazr"ica vigilentá a old,inei sociale.
,,9) Pentru a arätà progresele insf,¡rsti¡neri pubJ,ice cale
are menirea, sã-i facã pe oameni rnai buni, luuninâ.ndiu-i.
,,10) Pentru a cäläuzi a,dminiis.tratia cu prilejul mä-
,,suril-or nænmäratb prio cari se conduo stabilimentele
,,de bi,nefacere qi de rrepresiune în interesul claselor irr-
et'ioa,Le".
,,f
fatä d.'e aJtmintr.elea o etltrmeïatìe încå çi rnai si,steuna-
ticä a statisticei çi a oa.tegoriilor de fapts
oper.a,fiunril,o,r
ce-çi propune sä e.uleagä, pe e,are ne-o clã Joseph Garnier')
A. TERITORIUL.
Codq,strul, pdmântutilor.. Natura. Cuùtura.. prodruc{ia..
-
Minele çi cari'erelro; în,grãçãmintele, etc.
B. FAPTE REI,ÄÎIVE LA POPORATIE.
l) Recensd.môntul sau, Ttxlmeral-eo, \ocu:rtotilo,r Cnrpä oate-
gorii de vârstä, sta¡e oiviträ, plofesilrle, ete.
2) Densitaûøø pop,rafiøt.
3) Mi'rco,reø popa¡'atiei,. Naçtsri (copii legitimi, naturali,
gäsiti, näsau f.i-mortri). Q5¡"¿1"yii. Decese.
4) Mi,çcarea r¡oporcúteì,. fmigra,t¡ii, emigratii cIÞ la sato
la oraçe çi vi,ee-versal èrnigratü în a.farä de teri,troliul na-
tiona,l.
- fnrnultire,a sau sc,ädbrea; porioada dubläre,i.
5) Tabele de mr¡rtali,tate: Constatarea morJalitäüei; a
nu,märuJui a,oeùor. ea.ri supla.vie,tues,c; uiefei
- catrcu,la,tøa,
nti'jlocií çi a uietei probabile d.,pä sex, localitäfi, profesirl'i.
6) Ccmdifitt Itqtoratieí, în oir"a,çe çi I,a sate, dtr,pã, prrr-
fesiuni, eeonomie, Iegislatia, ec¡rnomi,cä çli soroiralä.
7) Caritateu, publìcd. Spitalurl{, os,p,i,ciú., oase saü co-
r) lilérnents de Statistique. Ed. lI. paris. ¡gó5
 o,;
t)l

eçto clin toate olrserr-atii,le susceptibile cle a fi

lo'ii hrcr', stabili're'te cro î'rprrrn..t
cle 1re amanet. orbi. lnijl,ocii expr.iurate Dr.in uurnere.,,
recluse îri
Srircla-;utti. -tlienafi. Copii gãsiti.
8) -Irrsljf in-R,eprcsíttnect : Tribunaletre cr.irnin,ale, civil6, ,,Aceastä dbfin,ific,, ziee G'illa,rcl ,), a,r,e nicii o va_
,,loa.e 1rc't'' nimeni, cracä rr* co'fi'e 'u metocla statistioei,
crcruelcllale, închisoli, potrifie, 1_rrosti,tu{ie.
.,de o¿-rl'c cír ç,t'iìiufa este o metocl¿i. i\{etocla statistic¿Í
9) Insh'trcfiø publicä çi privatã.
'.c.nsistä i'sä î' a c.r'egrr .uD¿ìL
10) I;isfifrrf ii pret:ctttiue ctle nt,izet.iei.. C¿rse tle econotuie;
clc obsc'.'afi,ni siurilale, 'n a r.a pe cât st-
iuijrocia. 'oate
de
Sociertãti cl,:ajutol lcciprocr, etcr. "rìra'e
,,cari ìe cxltriurã çi a tr.a.ta pti' r,afi''e aceast¿i '.rueLero,r¡
rU. F.\PTII RELATI\IE LA PRODIICTI¡] gI LA CON_
,,c¿ù tlll fairf r':,lr.r-¡it. I)¿il ¡-,, îrr lrc rle a t¡ata, 'riìjloei:
str]IÄTt-E. ¡rijlcciì1c,,
..1'a'tezi arrsor'te, o.i c.ât cre lu¿rri a. fi, atrucri
r'clurstria est'activir. : cliferitele prorhrr:- 'urrer:ere
- ;\gricult*ra
fii çi star:ca u,oporafiei agricole. ,.Iiacii arlt'tutc,ticã, rtu statisticir.,,

st¿rle¿r clasel'.1 m'ncit,or¿rre. - f'clustriile

co'rerf'J.
çi 'reser.iile
i'terior
Dulrt"r [iuiJla'cr, st,atistic¿r esle o t,etocrci
ca.re, pe'r'ite .ä
liol.
-- çi exte- nc d¿"i.r se¿ìrl¿"r rr'espre utilitatea s,ir aj*ngem
- C'ilculafia telestr.¿-r 5i na.vigafia. Dife,-ito profe- 'ururele,ror çi
1r'i. rrri.iirei'e¿r: lo'r¿r ol'ice fe-r rie
siuni. - c'noçti'fãr p,zitiivãr çi
.alt'*laìril¿i. c* .t'easta rre ap''pie,ulr cli' ce î' ce
di¡ co',ceptin'ea,i'c'de''ä ¿r statisticeìi, c¿rr.e esre 'r,ai
¡',rit
D. IIAPTtr RIILATIVB LA AD}IINISTR.{TItr. çi co,'-
cep{iu'ea o}ir:i'uitir î' r'cr.rrir'.'a cre toate zilere. î' ¿rtle-
Pclitia. Po.1tc çi terlegrafe. Diferritele milrj-stei.e" r-är', câ'd r-ol'bi'r de si'¿rtisticä,
$i
Alnrata. - - r*r î'feregei' o si.-
'oi
gulir statisticä, ci itcnn,r¡1i1¡¿1fg statistici r). plecun ar- fi
E. I.T\PTtr RtrLATIVB LA LUCR¿\RILE PUBLIC.II. statistica puilo'zrfiei, statistic¿r. i'd.str.ialã, cor'r:rcialã, fi_
Cáile cìe citnunìcagie. Ihumuri. Cäi ferate. Canaluri, ritirtciar'ã, niìlitu'rï, meclicalä, cr.iuilalã, etc. pr,il
Difelil.e hcllrli pcntlt -,a preveni inu,nclatiile. Portuli. s¿"r zice'r r'¿ì. fiecare clin ac.este statistici
aceast¿r

ì-[onu,rlen,te. Lucrãr.i de e clilita,te. 'u 'oiur a,

o stiinfã
forureazii
ilai,te, ci uuni¿ri cât. cir în toate s'a întreìruinlat
rrrra çii aceeaçi ntcrr¡dr"t dc ccrcet*re, î.terleealä pe
IT. trAP.fB RI]LATIV]ì LA FIì{ANTtrLE PUBLICE. o i'ti'.'ã,
ob-qelv¿r'e . faptelcr 5i 1re rur'etärei ror'. $i ar. fi
Stati'stita r-euituriìol çi a t:heltuelilor', pe fie car.e an fost'rai ì,riue clacä, fi'â'cl 't:z'lta.tere
.sarträ cle c.ar,actel.l logic çi me^
5i dlpä dife,riiele ltelioacle. f'apte relative la vânzarea pro- toclologic al acest.i rnijroc rle obserr.are a masero,L. statis-
pli$ä{ilol DLrìllics. hnpozlìte, hlpluurtt;uri, elc. tice, s'a-r' fi ..niit rlela î.cr:11. t t¡tetotru ,ttntericti szt. syr[.e1t-
f icrT î' loc cle a sc î¡t'cb.i.fa c.r-â,rt.l
G. ]¡'ÄPT¡ì RELATIYE LA DIIIERITE Iì{TREPRIN- statistieiT, i'rt'ocì,,r-
câud.-.se astfel , aclcr'¿ìlatä co'f'zi,e î' clete.'rilrar"e,a, î'ti'-
IitrR T. clelei aee¡tei n.ofiun,i.
Intreplinrìeri incliviclua.le sau it ctsncictfii, pelrtlu c.on- ,,Olriic:ci'l vor'ìrilei, ziee. ro.,, R.íimelin, a l.a.t, tt.-. clrepi
siluirea çi o-xplca,tarea cäilor cls cornunicatie. trlxploatär'i ',sa,Ll l,e
lcdl.ept, hotãrîr'ea nest'r.ãmu,tatã, tle a r¿ìstäìrnèici
rle rliue. lntrcplrincleri agricole, manufactura,le si comer- ,,nofiLrrrea statisticei, ea,le la origine -se fine.a, cle çtiinta
ciale. *\sigurãri. Bänci çi alte institutii cle f.-retlit. ,,staf.'ìui. acea l'c,toclui logicä, statlis,ticir ¡i
'ru.inrcl 'retoda
Tnsfârçit, o ¿rltãL definitie a statisticei care con{ine nai
rnuìt o iuclic¿r,le 'a uretodei sale, aL fi clefilittìa Iui Achil\e r) lrllérnenrs d: Statistique humarne ou Démograpliie Comparée
Paris 1855. Pag. XX.
Guillcrrtl, dupå ca'-e statistica este ,,Ðtiinta car-e se alcätu- z\ Riit¡¡elin: Loc. Cir. pa.g. to9,
t
a
5

66
,,îrrtetr¿.gârtcl itç-aclirr:p.-in SloÍisticít, o clczyol,tare a u,¡ei n.-
,,fin'i ernpi'ice d:e g'upã s¿r* rl,e pl.ralitate, î'temse¿,f¿i ¡1¡'
,,o ltlìlreì'¿r.1.e çi oìls,e,rvare collU]atat¡i.r,ã, în ntasã, a ìuloll
,,fapte .sitgulare."
Aceastá me,toclä st,ati.stie¿"r. ca alt miiloc cle c.er-
'liicale
cet'ale, se aplicä c1a* .'ei an'rnite cafego,rii cle obiecre¡
'. ci este u,nilelsalä
uateliale, çi se altlieä pletu,tiurlelti,
mr,cle se pr'ezi*tã concl,ifi*'ile ei fo',ale cle existelr{ä, as¿l
clar, ori de c¿rtl oii aflãnr in fa.ta ploblernei d.e ,a, cler.er--
'e
ntina o uofiu,ne rlq llhu'a.litate sat cle gmpä. $tiinteùe ru¡r_
ter'atice rìr se ne,rìvesc nici o clatä cle clâns,a., cle oa.r.eco
ele ntr se intemec¿zãr ¡tc erperienfã çi obseLvare, scofânrl
teol'elnclt: jt::'. i.r :t^.::rl rle.lrri tir-, iÌiit fr:r'ule ii¡rriolis{ir,e rìe
rtpr:ez:nta,r'e, sall clin premise stabilite cle ele înçile. In 5ti_
infele fizice, lizica çi cìrimia, eaz*I indiviclr*al este tiltic çi
ale o putele rle dovadä absolu,tä pentru toato cazurìle cri-
l¡linse' îu at'c:'asi Íoi'rnlllä. $i aiec d¿rl rnetocla st¿rtisticä rm
se aplicã.
In çtiirr{ele laturr.ale tl.escri'ptîtte, Botanic,a, llinelr¿rlo-
giia, Zoologiaa Astronomla, Metoorologi,a, Fiziologia,, calo
nu plocedeazä prin dedlucfie, metoda statisticä e.Ete cle o
a¡lieare eeva rr. raii îu'filsä.
,.Acler'äratul clromenit însã, z,iee Rämeliu'), rurde a-
,,ceastä metoclä domneSle çi dä clirecfia ltlocurând ltazele
,,clefapte neapär,at trbrii.toa,r'e ori eä,leii çtiinti, -\â;nt çtí,ittte\e
,,sociale. Aiee este într.eaga pat,-ie a acelor uofiuni rlie plu-
.,ralitate 5i grrrpä. Aice irducfilnea. este c.u to.tul nes!-
clre
,,gu,Lä çi färä folos. Cäci aice nu mai e vorba de a c-.-*
,.noaçte, cazati in'diviidua.tre, ei totalitatea eolectir-ã ¡r rinei
,,grt1llo, lnai :rtr.t'r:;Ìtr- ltì.-ri:uil.i, r'le t)cltsoaue sa,u rlc faIte'.
,,R,äc.[ãeinele se afiã, ce-e rìleir'tul, în Psichologie, în N¿rtruá
,,çi în ristorie. clat- eunoaçterea stärilol cìe fapt nr se poate
,,clobânrdi nici pe o a,lrtä aale clscât ntmai prin rnijlo:u.l
,,oìtselr'ãr€i me,todiee a maselor."
Oì-rse,r'vafiune& maselor insä, necesiteazva o tecjnici¿ de-
osebitä çi clä naçtere la o surmá cle ploblerne, cal:i nu se
.r) I-oc. Cit. Pag. 8r.1,
67
llot rezolv¿ù dupã voea întâmplärei çi a mourentului ci au
rìevoe cl,e solutiuli precise çi detprninate cle urai în¿inte.
A$a at fi de piìdã c'hestitnile dr' ¿l se ;ti: Car-i stnt o-
biectele cle obse,n'ale a lna,selol cali clupä nartura 1or, tr.e-
bue lãsate pe seanìa sta,tului, çi ca,ri arrrÌme treìrue sä caclä
în s.arcina çtiiintei ]ibere ? Oa're este organiza,lea cea l:r.ai
a serviciilol do statisticä si caïe e procedarea cea
'ir'elitä
nai rafionalä îlr observarea maselor ? Cum tre.bue sä se
fac.ã r'ecenEiirnentel,e popor.atiei çi în ce norl tre,bue sä se
¡roceackr penllu facele¿r statisticei coureltulLri. a intl*stri-
ei, a agrieulturei ?
A,c.es,te çi nrrlte alte chestiuni au tÌeyoe cle o ce.rce-
tale atnänuntritä çi ¿ru d¿rt loc uriei rli.scipline cleoseìtite, care
sr-. irtraté nurli 7'¡,r./¿;tíc.' str¡l!sti¡ri sau Stutisti.rt tcchnicri.
E¿ este teot'ia aplicärti rueto,clei s,ta,tistiice, îir special cq pli-
r.ire la domeniul sã.u ,sp,e,cial, eale este ltiinta soc,ialä, si
ct priir.ire la fo,i'ua pliucipaJä. a întlelttiufãrei saie. care
este sta:tis'tiea oficialä.
O aJtã p.-oltlemä a cãr'ei r,ezoh'ile it,euml¡¿"r aselnene
çtiirtei sta'tistice sri ¿ cár'ei importanfri pr.ac.tieä e încä çi
rnai marle', este descl'i¿r'eø împrejurärilor stäre.i sooiale a
p.'ezentrrlui, pe haza faptelor stabil¡ite prin metocla statis-
ticã. r\ceastá Darte ¿ startisticei s'al pntea numi s,tatistic¿r,
clescr:i¡rtivä, rìemoglafia. sau mai nimelit Stutisüca socinl,:Y.
Material,nl s'tatis,ticei st¡ciale seîmpair:te îutreii pãrf,i: Sfa-
tist'iea poporl,fiei, ,'Jtotisticct, econoinicrT sii Stetistice cul,ttt-
ralci.
,,Popola{ia, zice Rüinclil'), este nofiutrea lunrìauren-
,,talã tL statisticei sociaie ¡rentrtr cãr toate celelalte c,ousta-
,,tãr.i cle lzrpit,e tlebue sä frie raporta.te la rlâns¿r çi sã fie a-
,,p'-eclia.tc' d'.r¡rrì sta.r'ea în crale e& se gãseçte. Numärul ei
..absolut. densitatea çi dislrilruirea ei clupä localitäti, pru-
,,yinc,ii çi c'i'-eumsci'ri1rf ii, impä'-f i.-ea ei cltrpä sextri çi
.,r'âLSti"r, rniçcalea. ei contirr-.rä lrlin laporturile di.ntre ilarq-
,,teri si rleeese, p'in tìmigràrli si emigrä'-i. eleçterea ei cor-
,,ditjoratå de dârsele,'-elllezinlãr fa¡ttele el'aurentale, fulda-
r) Loc Cit. Vol. Ill Pag. 8t8
 ó8

"me'taJe' are r-ietoi spc'ciei ra popoa'e, car.i.au o

î.râ.ri'e 6t¡
"p'ol'.rr.ã as'¡r'a tirt.r'o'' c,einlìatte i'rpi,ej'r.ãr.i er.o'._
,,rììice, ^sociale ¡i 1rolitice,..
st'ir:f
,9tat,i st ic
cií, are ea obiect îrnpãr !irea sociotäler..
ct, ac onlntt i 'ccl'¿r'e,
î''ti'tlc'e 'o'l¡i'cr, si'rpìa constata'e, rã o ftr,r,ãr ar-c ,
.upä .ifertif ,rre Ìr'ofc,sii çi incr's,tr.ii, i' .s¡eciar cle ¿'rt:ìte¿ inirrioa,e de riirorneti.i pät'afi, a,tâte.a
glicolã, irrclu.sfri¿lã çi comercialã statistica a_ nìilio¿rle rlc ioc,uitori ctc., nu :t,t fi o rrotitã .statis,ticã.
Trr_
¡i chc,sl;iunile c.ari se ttr$i, rl'Þir o'irrciul .stalriilit. .se c*pli'..e i' .stal,istica
la' ìrr.crirc'e'ea, di.st'ir^ri,,no Doli_
'efer'ã s,i co'snrìral,ea a'ufiiior. ticir çÌ aclrstc' ciili srurt crolliì'crii,l pr.i' ,re¿od.u
în societ¿rte. 'otiie' '*
s't¿rti.sticä pluplit zisä a oltsr.r,r-ãreii c,oupalatir-e a luaselcr,,
Stotisticcr pol,iticri, e nenilä
sir aciun,o n,aterialuì ile ci ltr.i' si'r'tÌiì lllìtueÌ¿tt.e sau acl..ar.,c, Lrsïâi.çit,
fapfe ile c.ali il special statul at.€ 'u;*rai ,:'_
ne\-oe peu.tru îucleplinli- t'Lr a 1r'eciz¿ì iucä çi,rai rri'.,
lnisi''ei sare. As.¡rue'e¿r fapte a cãror e.'oaçte'e ¡i c'p'i'srir s;t¿rtisti-
'ea e rle cei, \'oiìr cità, îu îrtreg'r lor','o{i''eil,c.r.intele l.i Rii'reli',, cruo
c'ca nrai irnpo'rrta.ntã
'ra'cci pe'tr.. '* ''rnai ¡re,rt'u ,r.actica g*\:cl-- ne-a s.c.r'r-it dc càrl¿-ruz¿i îtr acea.stä palte speci¿rlå a
ranrerrtalzì, tri çtii'fele ,sociale srurt cle pii,t¡, luc.r.ä1.¡:i
nonsl r'e:
zultatele rer:lrtafiei, rìupä cate '.u
Dut:u sã ne cliut sa,rua r.les_ ,,I{etorìa st¿tis;tricir, zice acest a*tor., c.stc' rrrr ruijioc
p'e vigoa'e fizic¿"r a .rrni rlor){)r; statistica
D0Stelor, rrum¿"¿t:nl cr.imelor,, a condamna{ilor.,
çccareior., a ,,\-rìtsfll de c,..r'r:ctalc., ltent¡r toat,e ratììrÌriie cle cunoçtin¡ãi ''i-
a slltucicleli_ ,,î'te'reia te ire oìrst'r'r-'r'eir Tuì,tol.r: e'rpi.ice, î'fr'eât a-
lol, 'a acciclcnteror'. a caz.lilo,r rìe eai.i s'rrt pe iu-
'err''ie,
tâtea sr.nne clu4rä car.i put,:m cruoa"qlê ,,ce'ste laruuli cle euuoStil{ä sunt silitc de a se îucleletnici cL¿
sta.rea unni pofl ,,ro{iu,r¡! dl' l.rlulaìitate çi rle grupã. Teoria aeeste,i rnetoric
îrnplcjur'ãr,ile lui de dezr.oltar". Ar.rrr.n,ea,
statistiea iirnito-"*i ,,este o ltar.te :r Trogicei; acee¿ù ce s'a clese''rat însä pâ'tT
zitelor este cl,-. cca male
't,aistatuluii.r¡ortantã p,e',tltr co'ditirr-
rrile cle clc,zvolt¿rle ale ,,ae.unìriì, .sult cLifer.ite fonne ca çtiinfä a stati,sticei, se cles,
çi ale polloluìui. ,,farce în tr:ei tliscipli'c¡ deose,bite: sfnlisli cct technícti, ctt
Deose'ì-lìre¡r cl,irrt'e l;taiirsti.ir rn.i"rã
uir .slatistioa, Ìlcr- ,,caLa.rtcL baza.tä pe teor:iir stabilitã cle lcgicrï_.
liticã cu p'ir-i'e ra rrife'itere crresti.'i c,ari re i't,e'e,seazä 'retoriologic,
clecpotri'r-ã, const¿i ,,çi carc ue a.r.atã rrìodrll cle a.,'e s,.r,ll'i d,e sta,tisticä pe cli-
îir p''c,i,ur tìe r-ecre,r,e rleo,sebit di' c¡r.e
se D.'. Acea rlintâiu r-oe5te sä c-.'oascã 1te'tr.. a çti, a.cea ,,fc'itele s¿rle te'c'rr'i cle aDrica,r-e çi r'ai cu saurä c' pr:i-
cìi' ,l'rã, i' r'ecle'ea scop.lilor' ,lnciiee rre ca,li re ,,r-i.e ia statistic¿r. ofic,ialä. de
'c.cesitatir
,,r'lilor' în rnasä; apoi în douã çtiinfi d;escliptir-e: 'at'lan{¿rioìrser.r,Èi-
întâiu
le¡te. r[-a çtii.1ä auxiìiarã pr.acticã ea îu,tleabä pr1rr1.e¿r;'r.nrií-
Ce-i de fãcul çi ce se 1;oate face ? Statistica ,,Statistîco sociuki, car.e aparline çtirinfelol soeiol,ogice çi
lroìlì,ticä esie !,ca.re ne dá o biclogie a sric,ietäfei rlocler.ne, o ieoanä a vie_
s1;a.ti.stica propr.i* zisã, î' î,!eles.l ci prir'itir,.
ea, çüì'{,ài ,,fei cultu,r'alc ,a po¡roarelor civilizate, co'ti'rllotalle, pe baza
sau clesc'iere a stat.l'i, ( stoat,ctrkttttcre, ,gtcrctt,sbe scrtrei-
buug).
,,falteìor siabilite de cãtre metoda statisticä, çi î' ar croi-
,,le:r r'ârrrl. stutist'icrt ,pol.iticri, ca o stiint¿i auxilia,rä çi ca c
DirL ¡rrrrrr't.l tlc'erle.e ¿rr'rnlorrrri st'it.rt,, c*ir ìrrcã
'lri ,,ltaLte i'tegrantä a at:elol ç1t:i'ti dresDre stat (Str¿af e,h¿ttt,
o dcosclri'c rlLr.a,L3'. i'errue sã o treee'r eu r.ecle'ea.
ucie), ca.-c tlebuc sä pãrãs,caseä, î,n, ulnra, dezr-oltãrr.ei cle frtpt
t-)r'ice nulrrelALe. .s¿t11 atlnnale, nu se poate
nuuti o l)ro- ,.a nnrn.^le istoniceçto çi etimologiceryte î*terueea_t
ceda'e statisticã. Pc't'* aceasta se cere o coor.clilr¿,.e a di- 'or'bi.ei,
,,cle st¿rtisticä, pe eare I'a lrultat mai înainte çii ca.r.e, stâncl
felitelor cif.e, tli' t a'i se scot r.ez.rtatc, aj.'gâ.rl'-se ast-
fel l,a, ace¿r uofi'uo rl'e Dl.ralilrate, ear.e este eo*,r'liìfi.ni-,a ',îu accle.açi laDcr,t,uri cu q;tiiutcle de stat, în eali st¿-r stairs-
esenfialå a oli:älei ne.tocle statistiee. Din acest
,,tica socialt"r, c' ¡tilìnfele .sociologicc, aLe ea scoD de ,a e:i_
lrunct cle ,.ìlùue îm¡rlejur.är:ile statului în societat€,a nroclelnä,,.
A.easta ar fi, î¿ rezLrmat, noti*'ea a stali_-
ticei' a5:r Dlecl'l a ajrurs în ultiua razá.'rode.iä a cl,e,zr-oltärei sail,
 7t
7o

Recensäluâulul se po'a,te consider'à ca înclcajrurs de coni-

in
'L'a l¡rboriioaselo' eercetãÌ.i, are spiritelor ceror. r'ai c-
ruiucnte. I)e aici veclenl care este intpor.ta,nfir Irl'rict clacä cuplincle: Sexul, vârsta, stalea civjlä, p,ofesia,
statistic,gi, îli calracitatea politiì c,ài, cultul, nationalitatea, instruc{i,a, oa.-e-
ge'ere' ¡i carc esto a* deoseìrir.c î.seiuräta1t:.¿r stlti_s-
'rai urtìleazãr
ticei ltcrltor.alici, clc erre
cali itrfi'mitã{i virztte. Ll 1'-el¡ue sá cau,t,e a dà ilfolrna,-
si¿ ne ocuDÈiut.
statistic:r 1io1r'r'afiei, ca co. ai'tâiu cri' ac::re tirili tre cât se pnate rnai cornplecte as,-lllra lropolafiei')
pJi'e carli aktät.esc çtii'ta popol,a{iei, are ca
tlei disei- fn ltiDs¿r une,i nuuär¿"rtoar.e sis,tenatice, rre putenr seL.'vi
,.nr, ¿a o .*_ çi rl,s o sirlpl:i ev¿rluare sru de calc.ule. Itr,uctlttat'au, (Schiii-
cet'à. slnreo. ltc,tprn'ofiei, pr:iu rnijlocul
nrurärãtoalelo.- sau zrr,ug), tr:ebue sã. se îltenteeze De obserr.a,r,ea generalå a
a recerrsänintelor pr.ecutn Çi n¿i,Çccn ect,
Ttoporctfiei, ser.viucìu_ uiçcãr'ei |opcllafiei, îu spe.cial pe miçcarea naçterilor Si a
sie de felulite registle. rntreaga eri sferä cle
eelc-etar.c ¡;c tl eceselor $i tre ur m¿ì r.¿"rto a lelc p a,r:{iale. C ql aúu r cc¿ (Be'-ec'h-
lroate îairpÈirfi, dupä von Fircli.s'), în patlu gr.ule:
nrrng) se bazeazYa exclusiv pe o nurnär:ätoare_ anterio,arä 5i
1. Stctrea fìzicðr, u orrttuhr,i, aclieä r,ârsta,
çi sexul, star:c¿r pe crinoaçtele¿ 1¡l'ssfi¡gi popolatiei cle Ia ace,a datä çi pâná
hri corpor:alä, nuptialitatea, starea de farniìlie, etc.
îu p.r'ezelr,, pelt,tlu c,¿ì,ìre -ce c¿luliä a, se deter"m,i.n¿ì nunäru1 ei.
2. Intpre.ju,c"trile economice ule ottn¿etúror, sta,r,e,a rol ,;'-
Aça dir-o rrildä Nccltel a, calculat po¡roratia Frautci in
cialã, ¡lofeisiulr-.a, funrcfiunca sau i¡rclustLia, ervele,al Ior.,
1784,:rdrui{âncl Ìrroporfia de 1naçtere la 25 locnlitori Þi ''i'
necesitä{lile lo' r'a.te'iale çi ideale çi rnijroacere peutru
.re $i înlnultincl dar nuurä'ul na-Iterilor cn 25.75.
îl rlestu la.
3. In4treuttct, aiefu,h'e e ocLnrcttil,o¡, fantilia
I. Pol,torafiu, al,tsoltt['ri $i ,l¡oporutict, relatiuù. - Seopul nu-
çi gospodil_ rrrãr'är'ei Dopolatiei este, în' prrinrul r:ând, dÞ a aflà pworaþk'.
ria, loc u inf ele, crir:cu ntisclipt iunilie poìiitice, ju cl,e,fe, provilcii
o.bsoltLlti, aclicir uumärnl ,t,otal al inclivizilol oari träieso
$i satr', emigrat.ea indir-izilor rlin loc în loc. cle la o {arä Ia
alta, etc.
întl'o ta,r'ii, s¿ìu Ìre u,n ter:itoriu anumli.t .De la numärul to-
tal al iocuitorilor, am väzut cá. a,tãrnâ nu numai pu.terea
1. Relofiunile ideate ctle otnnenìlor., nationalit,a,tea, linb¡r,
militarä si financi¿urä a nafiunilol da.- |ri îndepenclenta
religia, c.nltrl'a, d,r.optrLr.ile çi clatoriile lor fatä c* statul.
Ior econonicä.
RämânLe sä ne ocupäm, pe ,scurt, cìe toate ,aceste ches_
Pc lângä poporatia absolutä, pcrporalio relati,aü, oalo se
ti.'i în acelo douä capitole urmätoa,r.e, caLi'ol tratà clcs- c¿rlc.rileaz¿ì cle cbiceirr, clultä nunärul locuitorilor aflätori
ple stareä gi despre miçcarea poporafiiei çi în cari so ou_ pe kilo:letru 1iã,tnat, are asomene o mare însemnätate, d.u¡2il
p'i'de întreaga statisticä ,a poporafiei, aclicä clriferitele cunÌ s'¿ì a.råtat. I)iltre tä,rile din Europa acelo c.a,r{ au o po-
punct,e cle vedere clin cari ea se poate consiclerà.
¡orafiie rnai cleasä sunt: Saxo,n'ia cu 256.6 locuitori pe kil'
patrat; liaiia cu 108.5.; Nlarea Bdtanie çi hùaurda 725'7.2
CAP. Vl. Starea poporaliei !'raneia 71.2; ÄustroUngalia 67.1; Rusia I9.4; Rom'ô'nìa
44.3; Serbia 47.5; Bulgaria si RumElia Ostiieä 35.2; Tut-
Sta.r'ea popo,r'a{iie,i D.u ise poate cleterminà, în mocl precis, cia 35.1; Montenegru 27.5; Grecia 27.Í '?).
clecât p.irr n u m cl r cit ort,' e s (r tL t' ec e tt s ïr nt â ruú (recenserne't, dé- IL Raporturile nttmerìce dint,t'e sexuri. Sexul este una
nombrenre¡tt nurnér'ique). Ca mocìel, ne poate ser,r,i r.ecensä_ -
mântul poporafiei clil Belgia, în anul 1846, fäcu,t sub ,irr- r\ Joseph Ga.rtüer: Eléments de Statis ique. Paris' t865 Pag. 35
spirafia lui Quételet, prin mijlocul unor liste ,cari au fc,sl. z) C:le mai multe date statistice din lucrarea de fa!á, sînt luate
complectate în aceeaçi zi în toatä Belgia. drn scrierea mai sus citata a hí ArtJtt¿t' tr-rezhcrr vott T.it'cks,
care e nai bine informat în aceastâ privin¡a, fi.tnd unul din
t) Bevölkerungslehre und Bevölkerungspolitik. pag.
rnembrii cei nrai eminen!i ai biuroului statistic din Berl'n.
3.
 73

cli'ui însu¡Irrire ce'r'e lra.i impo'ta.nte

are orn*r'i. u' meilor a într.ec,ut pe ra'cel al bärbafil,o'.. Din contra, c'[ìn
p1'ea irìa'e crc felilei ¿r' fi cre'at,r,ä sä '.'ràr.
släbeascã p.tc.r,alL 1C00 locni'toli au f'ost: fn Jnponia 505.2: fn Rorlânlia 509.-i:
rle .ezistc''1ã' a ,opo'a!iei, îrulr.ti'â'ci
î¡r Ser.bia 5i3.8; in Grecia 524.9; în Bc;nia çi llerzegor-inrl
'..mär'r sraure*t,-.-
lo' r,¿r'i vig.r'oase ca'i ,sel'esc 1re.,'tLu ,a¡rãr.alen,
fãrri 528.2 bã.rbaJi, adicá în fär:il,o ,ac,este dacã datele sunt e-
çi ¡rerrt'u lrroiÌ.cer¡'r ar-*{iiror s¿rre. r' ttir, ¿" ''ei
rturtt'¿"tl'nl Telleilor', ¡rà îp ,{ustlia,
;;;,r,;,;, \acte, lrim¿i'ul bÈirbafilol a într:ce.rt ¡re a.cer ar fe.rnclìlor' ¡i
e. o ci't:'lìÌe ,,'¿ìi nr¿'.¡. in uuele crhiar' într'o DloDolti¿ destul cler rn¿rle.
tl.st'íil ru,,rrà,',,1 ìràr,lrrlil:rr,. (,ecirec a
t.r,.rì1,;i,i,i;ì,,;,.i;',;,,,i, III" Irttpùrfircu, ltoprtruliei. dupå ríìrslù. - ]{odul cle îitr'-
]a sl.ilrin,rr ¡rrrler.ei sirle ').
.\semetre¿r r.irltor..tu.li le.f¿rvor,¿rllile,- ¡tåt{ilt' tìupä vâ.rstã. este una clin cele rnai i,mntort.ante sec-
ar ar€rì o îrlr,âurilc ili f,!rriri nìc ,statislicei, pe,ntru eã uu ealaeteliseaz¿-¡, ntun;,tt
t'àu irsurl'¿t llrorllilã{ei ¡rrrlrlie., sUoi.irLtl
¡ur¡rã1,¡l fe¿u,nilo:: prezlltuì c,i ltrni,u,e,e,zä, în acelaç t.imp, tr:ecutul çi r.iil o-
uccãsãtol'ite $i î.'r'rtinrl naçter.ire
r' rre, oìr¡re, rul '). Onrul nu are l¿r t'oate r-âr'.ctelc ace.:açi v¿rlo:rre rìit
su't ca,ur t.t 1te atâti ltär,ltafi, cr. çi 'eregitirre.
fe't,ei, de,çi.se,rnr",rr,i
urul{i copii cle sex bár,ltätesc, clecât {c sex fe¡reesc. llunctul cle r-ecl'ele al utilitãt:i .sal'e .sociaìe. Eltoca rrieteri o-
Aeeì nruhri .ìn cale el î¡;i lilocluce rnijlo¿reelc trel:uitoa.r'e existeri-
ct'iintâi îusãr ¿r' ehiar. .c.la înce,.t o
llìrai lurieä deeât fetele. i\{ai în utrnä, clil
,.te'e cle rezistetfi fei, rste r:elativ foa.rte már'gintitã. Atât îir copilärie cât çi
ca¡za O-f.ri,. la l-.ãi-L'rìn:fe cf nu face clecât sä con,sunìe fäiä a, ltrocltree ni-
nilo' mai obos,it'ar.e çi urai peric,uloase la ca;ri s¿
bär'a{rii. pr,ec,.un çi c1i' carìza
clecìari rníc. iiincl nuinlrai o sarciná peltru elententele cu arÌevärat
'ietei
lol protlucfiÍoale ale oricãrei Doporatii. Cunu.açtelea nocluluri
rrari aìos a be{iei, c,are ,sste .,l,url 'rai cei
cliu f¿r,ctorii'er.eg.l,a,te,
,si

t,e'nici. ai -sc*r.fãr'ei zilelol lor:, echilibr.l

nai p*, de unl,r¿rl'1ire a unei 1-ropolafii clupä 'r'ârst¿ el,elne,nt'elor clir¡
se rcstabile,çte, í) cali se courìrrlrre, est-. clal de uea¡ãratä treì:uinfrî pentlu ¿i
altã ca,uzä car.e împufiueazã mrmãrul ì-räribafilor., îu
liie cir.ilizate çi-l .s1ror.eçte în coìrlnii, este enrigralea. f5_ aìrleciir vaìo,alea ei. Plgsupunâucì, cle-o 1;tilclä, cä ctiu clort:i
hi p'oDor¿r1ii egal,e ea numär, ar aveà un¿r rn¿ri urllfi colrii sa.r
sfârçit, se pa,r'e cä çi ra,sa, joacä.n'oI î'ssnirurat î'clotel-
rnina.r'e¿i la,port'r'iroL
bätr'âni 5i cealaltä rnai multi oaneni maturi, este eviden+,
'Lr'e'ic,a trint'e sex'.rii, cr*pä e.'r cá ace¡stä cliar urmä al' fi su¡rerioar'ä aeel:i cliutâiu cliil
rez'rtã, clin rlatele acru*ate î' pr..sia,, statere-Ilrrite çi Irir- puncrt.Lrl cì,e verl-ere fizic çi moral')
ga'ia. Ä$e cle-o piklã, î* u'gar.ia, în párfi,leìo,euiiteexclusi'
cle tTngru.i, tr-ãiesc ,tot pe atâfia bäi.ba{i cât Irr L'egulä ge.nelalã çi clupä natuta lu,clurilor, numälni
çi feruei; în r',asir',r'jÌcr înt,rece nurnärul cìeceselor. Aça fiinrl, clasele ti-
eornitatele lirnlitlofe cu ¡tlor.inciile gerrna¡e, mai
fer-
mei cl'e'cât bãrbati; în r.c.ginnile î'cari se aflä,nai 'ru,lte nele su,nt ÞüLü.Èr'â ma,i nulnelo,ase (l€cât cla,se,le în vâ,rst¿i.
m'lti Aceas,tä eleçtelc însã lloate sá fie mai relrecle sau rnai în-
Cro,afi, Selbi, Ronrâni Sii R.tú:ni, nai urulli bãrbafi
cle-
eât {e'ei')' rlxcerre¡rtuì fe'reiìo' asurr.¿ì. bzilìrafirol este ceatä, cee¿rce ¿lre o ùnare impo,r'ta.nfá politiicä $i mai ¿rlt:s
rnai lnare în fãr.ile tìÞ la^sä ger.inanieã, luai a,les J,a popoit_ economicä.
r'ele mi:rlitime. DuÐã eele crlin nllnä lecensãminte,
din I0ß0 ,,)Cu cât lropolatia creryte uai în'oet, zice Riìme1in "), cti
loe.itrt'i, a* fost; fn Gerurania, 4g0.g. î' A.sfr.o_U'ga1.i¿t ,,atâ,t e mai mare numär'ul :'elatir' 'al oa.menilcl matuLi,
493.5; în lìlanta 496.5; îu n{ar.ta-Blitalie
çi h.lancla 4g5.ä: ,,.apti Den,tlu nuneä ,5i peut n se.r'r1iciui tnilitar', cr-r atât c
î' tsrlgìa 498.9 bärlmfi, aclicã, î' färile aceste n''rãrul fe_ ,;nrrai rnic nruuälul element,slor încä n'eploclucätoare, c¿r:i

t) Mon'.ltt tle Jr¡nnès; Loc. cit. pag. io9. t\ IìÌinrclin: Loc. Cit. Pag 73o
z.\uott tr'irct,..s.' Loc. Cit. paq. 4:. z) l[orcau tle .lot¿ttt,s r Loc Cit. Pag. it9
3\ Riime;itt: Loc. Cit. Vol. I. Pag. 73o.
 i.+
/f

.,s*rÌt între{inute c]e altor..a, si c. cât e mai uricri,

'runca
,,perrtlu c¿rmenii în r'ârstä, acea.stä sa.r.cinä de creçtere çi cle IrLlit'itttl,t lttGi,t'lrrlttliii IrLStlltel':.L]llitt.''
Itt vir.';1i rL,
,.erducale a elenreltelol 1rinel,e, cu a.tât urai mult vor între- 0-4;¡ 271 jìllr :iS7
,,buiufà roadele lruncei lor, î,u folosul propliu, fi,e pe.nirr.. 'Il¡-71 ('S{; (ilf) ;1}(i
,,a le eco'omisi, fie pe'tl' ia, le c.olrs'ruà, c' atât ,rnai *çor I)t,ste 7() ltil 2(i li
.,r'or ¡'teà trãi. Pe de a.Itä lralte, numäl'l tot¿l al locri- De aice sc poa'te vetleà cä lltlpol:atia Fralfei
es'te acei.;
,,tolilol fiincì. pururea tlr factor. în,sernn,at al puter.e[ si ¿il c¿rl'e .se, înmulteste ruai înce,t, Dollolatia Statelor-Unite :rcea
.,insernuätä{ei popoarelor, un asenlene poDot, t-a rämâlea c¿ìtì:l cue$te nai lepecle, pecâirrl GoÌnr¿uria stá l¿ lui:iloc
,,cu timpuù, clin acest punct clc vecleLe, na,i mult sau rnai rieçi ea se gäseçte priutre fär.ile cari a¿ un 'uumår rlrrli
.,pu{.in în urina popornlui ¿¡, c,ärui cleçt,ele e rnai i:epecle" male cle ner'âr'stnic,i, I)upä c'alculele cle urai sl1s. 100 de
,,Acest rlin urmä trttbtre sä munceascá nali clin greu, tä inclirizi îrr r-ârsiä pr.ocir-rctir'ä, ar ¿tr-e¿ì tle întrefinut, În-
..hr'än¡zrsc,ä rur l.rrnäl nai .rna,re tlê ,'er-ârtsnici, sä întlLrr,e Statelc-Llnite 68; în Gelur,auia 59, îlI Illat-r'fa 45 c1e incliYizi
,,rrtai multe lipsur.i, iial orlatä cu osteneala çi întinclelea în nopütinfä c1e a-çi întretine singu'-i existeufa. In schirnll,
,.probìentelo¡, 1r,tr. cL€¡te, în r.egllä ge.nela,lä, puterea çi a- 1;e câncl puterear. Sta,tetrorr-Unite çi ¿ Ge'rnaliei sporeçte
,,getinea orìatå ct numärul popola{iei, clacä nu se trece tle. lÌeïerl, însemnätatea Fra rtei sca,cle pe iiecare zi, clin catlza
,,oare caLi lirr- ile, va spoli pu,terea potiticä çi militarä,.. înruultirei nesuficiente a Doporatiei sale.
Ur'r,ãtoa'e,le date înveclet'eazä încl,eaj.',s cle bilre slit:ra- l),in Ûrnr¿îto¿u,-ea talte,lä, pu'tem vt'cleà înc,ä çi mai lline carc
fiunea,respeetivã, a poporafiei în, F,r*anfa, în Ger.mania $i este, rlin acest pulct cle r¡ecleLe, siituatiunea cliferitelor
în Statele-lTnite, clându-ne în cât,e-r'a cifre o oglincliá vio a naliuni çi ce extraorcli¡rar"ã. deosebire' existá mai ales îrr-
stärre¡i .aeestol popoale, clill eari popor-ul f ,-ancnz rmeïgo cu
tle înrnultirea poporului francez çi îu'm'ultil'ea ce'Iorla'ltc'
paçi lepezi cätÌä deelinul säu, înrrnulfinclrr-so eu ane\¡oe, popoare t).
¡e câncl poporu,l g€Tln¡ân çi ane,lican e în cleplina sa rti- Dlin 1000 inclivizi în vi'eatä ,eratl:
goare.
Din 1000 locuitori se gäsea;r1: ln Germania In Austria In Ungar.ia ln Italia InFrança In St'-Unite
Invârslãde:({s90) (1890) (11ìe0) (t881) (189r)
(18s0)
Irr Franta In Germ¡nia In Statele- Urite 0-10 24'2 2:19 2ti4' 226 'I7i¡ 26i
In r,irstã de (i872) (188fi) (187{) 1o-t0 206 '19¡J 192 llllJ 'l7i:¡ 2l/+
0- 10 1tì4 249 26/+ io-¡o 162 t(i3 '15 t li,l (i:l
I 1lÌ:i
t0-20 t7 I 200 228 i0-a0 128 13 I r37 [3¡-r 138 '127
20-30 160 t6t '176 io--ro rolt tos 108 1'l I '123 r)1
30-4,0 t39 426 50 - 60 78 83 79 tlg {01 62
60-70 l-¡2 -r2
128
l0-¡0 72ó ,l0(.i
f)3 4$ 59 7i¡ 3i
.:l0-(iU ,101+ 7i 5'cl io -so ¿,+ 22 19 ' 27¡ 40 15
(i0-70 7'I 5lr
_.)
i );) pesls80 It 4 4 6 10 4
?0-.s0 :16 22 'I1l'

D¿ucá acl¡ditem cä omul cle la 0-1b nu pro,duce încá
nimis, cä peliocl,a lui cle prochrr:ere se cuprinde întro lb-70
ani, çi cä peste 70 ani ar. fi iaräçi neplo,ductiv, ,â.1' roZulfà"
clnpä Rüneliin, ca d,in fiecar.e 1000 de locuitori, tr.äiese:
,,Frarr!a, zice Bertillon'), es'te tala cali c,ontile ceí
,,,mai putin,i ootlii si cei rnai multi moçnegi. Cel diltâiu
,,rlin aceste clouä fapte este îngrrijito:: pentru tara noastrã-
t\ aot¿ liircks: Loc. Cit' Pag. 7t
z) Loc. Cit. Pag, 28.
 76
,,Tn tot cazrtl, zic.e Räureùin; e uu semn neîndoretrnic ¡li
,,urì,ot' îutpr.ejur:ãrti econornice nefavo:r'abile çi strârntolite;
'';[tc'l de ¿rr doilea 'c'ste în oroarea ei, ae
o¿rrece ai.¿rtã r:á ,.sau a mor.alifäteii scäzâncle a unui pollot, cân,d ceìibatui çi
"v-lzriiL e':te ¿rici a'rce çi î'cìer''gatã, crar.aceasta rr'*- ,, c toliilc. tÍìr'zii sunt f o arte lrlrùtero ase".
t"t sir
,,clarrgrì liluic, Ja putetea ei,,.
Clon.ti,a,r'ril însá nu este în totcleauna a,cìer'ärat,, pentrrr cá
tlr'rijloc ruai sc.rt pe'tr. a ar'ãt¿ì.rocr,.r
ll¿rrte j){)polatia cr.Dä r-âr"stã, ,sa. rn,ai bi'e
e.lr se îrir- l,lrnärul rnale al cä,s¿ìtorii,lol, în loc sä fie expleshrr.€a
zis pr.'ti.u ll l,uneri stäri a popolafiei, poate sä tlrr se clatoreascä clecâ,i
clete'iirirr¿ì cre"s{'¡'¡s'r po'or:afiei, este
care'la
lccii (lr'¡ c¿ìÌ'e ì* t'err'e sã o ...'rfurr,rã,r, rett t:âi.stei *tij- neprner-eclelei sale.
.n t,i.frt. tttijr.1,it,) \'. ¡toporafiei clupri profesìi çL condilii .s(Þ
IntDcírtircct,
r-ìe calre , afrã'r aa,nârtr tíìrsía t*t'rir,ol
i'cìi'iz'or,îrr
r-iiafä si î.r,ãi'{i'cl a,oi aceast¿-r s.'r¿ì c* ,t,,tirur cicLle.
- Llelcctalea urodr-rlui tle împär'{,ire a poporaljei
r,.¡r.. clu¡rä plofesii ale o cl'eoscìtitä iupor,tan{ã. Ea us aratä eali
vâr'sta luijlocie ¡r.¿rr'e'ilor: este î'Ge'rir¿r'ìa
de 2z a'i: î' srr-nt ciifelitêtre izvoarle clin care poporafia î9i trage veiri-
Frnrrla rk' .3Ì; ir¡ Sell_,in crl 28,/n; i¡ St¡1-,le_ìr,,i*" j
nì öi tulilc sale çi în co rììä'surä fieeare c.lasä contribue la. prorìu-
fu nlni¿ räzboiului clin 1g20, îrnpufinânrh_se u¿ìgteìriL. .

în au,l acela r'âr'st¿r urijlocie co'st,at¿rìir la l Deceurrr'ie t.crea hogätiilor' çi la. intlep'liurilca difelitelol sei'r'icii.
î', Pru.sia, a fost foar.te 1g7r. Glu¡talea clifelit,¿ìcl plofe,'sii s'a fäcut în, Germatia, ciÌ
eobolâ'cl._se cu l''lt îrr priÌejul recers¿"rùrin.telor cli,n 1882 si 1895, stabiùinilu-se '.rr-
a*ii ru''rãto'i cri' ca'za'iclicatã,.,
e'eçtelei n.'rãi'*rni naçtel'or.. nl'ätoalel,e ¡ase sec,fiuni: 1) Agt'icultula, gr,irclinälia, clc.ï-
\¡ârsta rnijlocie a lincli'izilol în
'iatã '' tr,ebue sã s.
conf-rrn.le ct ,uiafct ltrobrtbilrí (r,ie proJtable,
telea. r'itelor', lrãilur'ãlia çi pe,scirria. 2) i\Iine, industt'ie si
expectatio' t'c¡n.struciii. 3) Corn¿rt. 4) Se.rvicii la doruiciliiu (afarä rie
life, r'ita'robabile, Leìre'selrvar.tu'g, rrarrr.scrrei'ricìrcr;f
felnere lebensd,¿uer) niqi at pìttfct ytijl,ocíe (r,i3r
selvitolii ìrrct)Ì'ii zili), 5) Ar',urata, lla.-ina, serr-iciiie Cur-
¡ror.enr1e,
a.fiel-lifetirne, vita, mecl,ia, cl'rcùrsch'itfliiche furrrcr,"
{ei, ale Statului, ale crtmunelot, Drofe:siunile lilr:r'e. 6)
'lea'
LeÌl^nsdauer), cl,e oar.eee ae,este tÌ* se eale'leazä
Färã, proiesir.rnc.
clupä r.â.1- Pe lrìngãr înrpårfìrea, clupä p'-ofesii prop'-itr zise, îm1rár:-
sta r.iilor sau 'a mo'titror', ci corrrpalânicr¡r-se
l'ul'liilo'err aeqi a'or{i din ''m¿ri 'um¿i- {ilea. lropolaf,ìei clupä cl,use sr-¡cíc¿lø are încä o ùÌar-,¿ impcl-
rl.rnär.',I r,or., ra. o¿r.r.oe¿r'e tantã, deçi clrtscle si privilegiile au fost rl,::sfiintate. De fapt,
t'â1s1,ã, 'sa,u l¿t un tirnp oarrrc¿ìr,e.
r\r. Intprlr{ireu po¡.,ot'ctfiei. dupri, stctrert. ciuitcí. r' .;ri- tlin punctnl cìe verltele social, popnratia se 'înpalt,; çi a,s-
- tãzii ín gruPe sociale, alätulea cu îurpårfire& ei clupä pr'¡r-
cietätile lnocle'ne diú E'r:opa stale¿r cir-ilãr a peLsoa*er.i:
este cle trei fel'ri: C'eliltatul, eãsätoria fesii. In c'e¿r lniai urale pa'-te, zrceste dirr urnä sunt cliial.
çi r,ãil.r,ia ,). Do- dead'r''elrtul detcllrnina,te cle ,ace,ie cf intâiu. Dil acest puuci
sän,ãtos tr'¡eçte çi îr
'infa' 'rnrrl.i
sä-¡i cleeze o familie oli clc câte ori 'lorariceste î'crea.'l'¿i de ledelc, se ir.cate sDune cá Dcporâtia se îurirartc tot îli
sr. gtì.,ssçte în putinlã ¿ ¿rristocralic, cl,e,r, clasa de mijloc çri cJ,a,se rnurlci,toaL'e, ce.
de a o face. Si este d,: clorljt c¿r pe eât rnai rnulf,i i*rlivizi
ikr çi înaiu.tc cle revohrtia francczä.
a'rl-rele sexe, aju,n$i la ¡,¿rturitate, sã se cãsätor.e¿rscä.
A- frnpãr'f irea. ¡ro¡lolafioi îlr diferitcle elasro íu'o o irnpor:-
ce¿rsta 1r'eì-'ric sã se co'sic.[e'.ô c. st,aLe
'o,Llna,lä
si sãräfoas¿ì. tanfä neasärnàn'at do nai',¡ pentr:u viafa popoarelor' çli perL-
a.çir ez"r. în tãr'ill în cari e¿isäto'iile se eo'.tracteazá târziti.
rl.pã'. r'ârs{ir cle 40 cle a'i, qi.ncle trãtiese o rnr.lti're
tlu înfelegerea istoriei lor.
cle rri:r.- Pros¡relitat'e'a latiuni,Ior', su¡r,elioritat,ea tor tl'oliticä si
soarìe nee¿ìs¿i'¡c'ite. p'tern .-qä co'el'clem cä aflär' în fafa
'e liutiçtita lor dezvolt¿rle d'epincle -cle moclul împä'-firrei lor' îr,
nnei .stãrr.i, eecu,omice sau mol¿rle, ltolnär,icioase.

t) tlforeo.tt de Jonnès.. Loc. Cit. pag. 332

 7¡i
79

clase, c¿lle nu-i clc"câ,t expresiunea r.aportu,-ilol cliferitelo,..

glr.lpe cler inrlir-izi fafå ru 1tãnrântul. arÌe¡'är, cl¿pä, r"eyol[tie, r'etl€]n cä polloratrìa se îrl.palfe
fmplejunrl arnestei ehesit¡iuni se miçcá istoria luuei, i1." în urmätorul mo-cl:
carc nu o pu.te.rn întelege în alcätuirea ei rintimã, färä de Proprietari fouciari çi farliliile lo'r 15'921.840 6!) la I(l(ì
a 5ti îlr olice împ.'ejruale, car.o a fo.st înpärfiLea popor:r- flùivizi cal:i ntuncesc llo lângãì r'elritul
ti,ei Îl c,lase çi cate a fost situatiiunea lot lospectir'ä. ce-I au 3.783.040 14 ,, ,'
Sub regeìe f¡udor¡jc al XI\'. cìe o pildä, în ,anul 1687, sc 1[esorii'ii Xfautlf¿rctttri 4:i2li.24O 4(\,,
Jrrrlustriasi,
gziseau în Fr.anfa: Mrrncitori cle ambe sexe 1.542.920 5 .,
'.
Sala,hori 634.560 2 ,, ,,
200.0(ll) clerici '1. la i./t ìocuiforí Rentieri 124'680
!1J0.00t) noh: li '1 . la ii
.r10.{ )U{l príi'rle3 ia ti 1. l¿L
1,

¡Jli locuitori Servitori 1.495.800 5 ,' :,

Lin secol rnai târ.ziu, clacã. socotiur veuiturile fiecäreii

c.lase sociale, r,ecìern cä cl,errl luà 343 de mrilioane, nob!-
Iinrea 225 de miirioane çi comunele, a.dicä rest,ul poporafiei,
aìtia 100 ruilioa.nE clin venitul total, suurä carr.e încä se
pe jumätate din eatza cireltuelilol pentr-u locuin-
reicl'trce¿ì
fele nrilitale, a. taxelol rnulrìeipale çi a altor impozite. Lt
ajunu,l lerolu{iei flatrccze, 250.t}00 cle inclivizi apärau taln,
pe câncl nu n'u'rnãr cle Þase ori nrai nrare se îndeleinicea cr-.
str'ângerea dãr'iior. Ctasa rurìjlocie nir fonnà decât ,o a Ðasiì
part.e clin întrcaga lroporafie. I)e fiecare nobil erau câte liì
selr-itori, ial r-elitul fonciar care se lirlic¿ì la 1.200.000 se
înrprïrfezì in urmätolnl mocl:
5811 mtilioan,e aclunati în nrunele regelui
11 cle cãtre pror-incii (pays cl1états) ltenir.n
,,
oheltuslile lor' locaì.e
350 ,, d.o e¿it¡rl cler
196 ., cle cätre lobilime
T.t¡i'ririlioane impozite sat 49 frs. rie persoalä
28 milioanc r-enit uet r'¿înrâneau co,ur,uuel'or t).
Tl ac,este cifle so oglincì,,'$te întreaga t-s1.slr-rtie. Eìe .t<r
explicä mai ìrile decît ¿rl face-o olice rl,eserie,le literal¿i.
ader'¿ïr:atele cauze ale acelei priçcär'i uriaçe çi le alatä în
ee dil'ectiune a tlelruit sä st'facå scltirnbãr'ile sociale. $i îri
tt Jloreau tle ,[ot¿nì:s; Loc. Cit. Paq. 368
Cerçetori 61.480
Anrlata çi 1\Iarriua 920.134 3 ,, )'
Poporraf ia totaláTilSiolagf
Rezultatul relovafiei so'ciale a, fost, clupä cmn veden, - cii
nai birre de jumãtate clin înttoaga poporatie, a ajrqls sá
se poa.tä bucurà cle binefacelil,e pr:oprietäfe-ri, cä sa'lariatii
au fbsf recluosi, irl ruod sirnlitor, cá clasa cle rnijloc s'a îrr-
tárit çi cài în aeelaç tinrp at seäzut cerçetorii si servri-
torii. lutreaga miÐcano ltu a, avut ca scop decâ't o distli-
buire rna,i echitabilä a popolului în clriferitele olase soci¿tle,
aclicä schi,mibal'ea r-aporturiìor ei fatä cu ploprietatea fori-
ciar'ä, cale este în totcleauna faptul funclanental pe eare
trebure sä-I avem in veclere'
YI. Intltdrtirea poprn'afieí chtttd çtt'ittttï cle c(Irte. - Sta-
tlìstica înYirfámâtr,tiulÛi ne alat¿î numárÌll ilclivizilor ctl
çtiintð de calte, clânclu-ne astfeL oglinda stãr'ei culturaÌe r,i,
urrui popor. Graclul cle instrûctiune se ea.lculeazã fie cltlpä
pr:oporr{ia reclutilol ,ttnalfabe{,i, fie tlnpä nunlälul cãsätori-
tiilol fãr.á ¡tiintä cl,e caríe, fie chrqtir lluruä'-ul ¡colarilor. Ar¡a,
cle-o pilclä, tlin 100 recrlrti elau, în tärile scanclinave 0'4;
în i,mperitl German 1.6; în Elveti'a 2.80; în Fra'nfa 15, färä
l). L'a fiecrarei 1000 perr.soane' . a popo:¿t-
çtiinfä cle, ,earrte
tiei totaie elau, în 1873, în Statele-tTlite (fãr'á Negri si
Inrtieni) 180; în llh'etia 15t1; în, Gertrania 1l'r0: îl Frant¿l
,l.acrlues Bertillan.' Loc. r-lit. Pag. rt4'
 8o
8r
180; in ¡\ust'ia nn: ,r,.
tntî¡tiu, Sc'_r'bia, Rrisia Ilr*nri* Z5; î' Grecia 55: î'. Rr¡_
ti-.lr"xi.o
cìeosebire d'intre clânçii e greu de stabilit. CretinismnrL
Ct* lr.i_lcj,I rc,c,e,s¿irnâu "ji" ,ä'ele'i ,).
tului, i;ì.;;;
este ase,m.eüea o boøIä mrintalä. Congresul de la Bruxelles
ara]fabefii l,,r,t-g.ol¡afi cl..pã, li'r'a t--rltt*n"io' îu 18,s(1, (1853) a, plolrus sä se stabileas,cã, cu pnivire la aceastä
gâsintÌu-se, ",,
cu ¿rccst lrrilej. l" ìooolr.ï( De eal'cì o -t-olbe¿ru. boaùå, originea precùm,çi natura geologicä çi igienrica a lo.
;:tse itrri, atralf.Ls(f r); oaue' rttitli liari rjc cali,täfei.
Numárul, alrienatilor a cr€scut, în toate {ärile, mai rc-
Lirnba
Brir.baf i Fentei .pede de cât poporalia. Cauza acestbi de,generär.i progrê,
Cíel,maitã sive trel¡ue cäutatä în sarcinele mai mari pe cari le im_
715.C, iÐry o
J() J.Ð
ìtIagÌrialei purre civilizal,ia, in tensri,unea mai mare ,a spirituJui, in
285.9 377.s
Sior-acå lupta mai aprigä pentr-u existenfä, în íngrerriar,ea cres-
348.3 107.it
Cro¿¡tä
663.5 cândá a t,raiului, dar ¡urai a,les în ereçterea abuzului cu
799.8
Ronñnrí bär..turi sprilt'oase çi altol narcotice, pnôcum çi în în¡rrui-
872.7 927.8
Rutean¿ì. tirea copii-lor näsouti din femei dtegener:ate').
s72.7 .367.5
O iniporta.n'tä cllistinctiune este acea a înr.pärfirei orhìlo,r:,
,.lje aiei r.czultã, tlacã. cl¡ite l,:, ac€;ste
cli'tr.e ¿l surtio-rnutilor çi a a.lienatilor dupä religiune, constatân-
Dorro:u,erc car:i rocnesr,,
:rai ílapoiafi îu i; ;*;J:l]nH""lîii ;ï clu-se, c;u acest prilej, n'umärul maì.e al er¡.redlor î,mpovo-
cultur,¿_r. ¡,-;;"..ì"';
rati cu aceste metechne.
,..ïl1ï;ir',:,ï;*,i:l':'ràf
"Ëitii"1:^1 '",;;;,;'Jii#il',:,1,f,ì,å'îil-i.
Cu ocaaiia rocsnsämânúului fäcut înPrusialas Dec. 189tj,
tt'rt'ei rtr ai se'era
cc'itori ."t"
l¿r "t :"]Ì:"$
cärúilor si a zia'elor
l; ï;; s'a gãsit ia 1t10.000 de persoane a fiecärei r.eli,giun,i:
",
rrrurt r,a clez'o,rtar,eatrrea
i' seoalã.
mai tlepa'rte a c''oçtintelor' ""rir"iri*
,l"b;;t;; Religiunea Orbi Surdo mufi. Alienali
Iìárbafi Femei Barbafi Femei Barbali Fernei
Ir II. Irtprir{it.(J(t .p()p()t.(¿ íei,
I clupti
Evangelicä .t7û 72 6:l 97 78
,t:14 278 246
rir:ii, corporrle scttt in- Alti l)rotertañ[i 241ì 2l'L
I t'[ ectttal,t,.
- fncãr de 1te l¿r anul
rruu¿-rlul oi,Ìtilor
181g, s'¿r c¿iut¿rt ¿l se
stabili
(latolir:i 70
l3:t
63 .il)7 817 t 270 23r
¡i ¿r s ruclo-rnr,rfilot, câf dreslr,r.e ìtuurer,,a Alti ( lrcstini I t() ¡S 70 3ir '172 .t75
aìiena{ilr;r, o:ì. nu a fost
hotär
le¿¿ Jidani 100 66 148 124 it34 1t62
iittelnrr{ional cle sta tisticä â,1,ä clecâ t abi'¿r. în eongtesul
cle la Bluxe lles îu anul I)ju c'elcetãr'ile fäcu,te s'a cogstatat asomene cä ce,liba-
Ccu.q'tesrrl rie h lolr 1gõ.ii.
clar (1860) s'¿¿ r.csiit în t.tulii, ienrei çi bärbati, clau, un' co'ntingeert cu mru,lt rrrai
irultor.tirnte contt'a a.cestei
rlovafii, c¿rr.e a. fos,l clefiuitiv rnare bo'a'lel,or rniltale, clecàt cäsã,torifii, de unde rez:uhtä c:á
(:orÌgr,c.sì-rl introclusã¿ l)r'ìn
rìin St. petersbulg (1872),
nrlrìÌela're¿r nliena{ilol care a lee.unoscut cã. viafra în cäsätorie este cu mult mai prielnicä vietei omul:ri.
ntirttelor., a.stL. leces¿ì t,¿-t
¡i ;l ,irliol ilrlr.,
crr ¡l.i lejul rec,ensä- YIII. Imptirfiirea po,pora.fiei dupã. lelul, l,oawi,nfei. Din
Sc. cotrsidet,ä c¿r cl ìri,
acei, cali au acest punot cie ved¿re, deosebfun pe acei cari lo,sLresc - sirr-
¡relclu t \"rldc.l.e,:r anrJ.lilor.
ochi çi ca .suldo_mu ¿rcei- guri (Einzelha,usìraltungen), db acei cari lo'cu,esc în f¿milie
în :rcrhçi tirr,.p si stlzi s¡i nrufi. ti, cali su,nt
(Fa,milienh¿us,haltulgen) çi pe aeei cari lo,ouesc in stabili-
Plintle aliena{i su rr uru¿ìr'ã.
cle obiec,i, çi idiotii cle
oarece nente (Anstal,tshaushaltung'e¡) precum sull1d oteluniLle, c¿-
1) ron fiir¿,.s l,oc, Qj¡. zarmele, scoalcler monastilile, splftaleLe, asilurile, închi=
P"g 99
z) ron tr,irclis Lor;. Qi¡. pag.
t()3
r) u-on Fârcks: Loc, Cit, Pag, 116

6
 .\r
sorile, In inrperiul gertnanr, de ex,errplu, J.octriau, ît
Erf,s.
nirijlocie, înfre anii 1871 çi 1895, la 1000 tocuítori, 14 sin_
suli, 969 în fainilio çi 17 în eúabilim€ntb, . :,,
cu prilejul recensäminteror se ca.tä a se stabili çi
caseì,or. C.longr.es*l clin paüs (1gb5), a ccr.ut ca,'u-
'rirr'I
so deoseJreascá clädirire
sä
priva,te cre acele p'brìce, sta,bili'ci.-
se çi n'mär-ul str'b-sor.'*rilor, aI ateli,erelol, p1€cum Si aceì
al caselol nelocuite. Ace.astä clin. ulmá clistire,cfiune îçi
are importa-nfa sa, mai ares pentru serviciile armatei.
IX. Intpdlfiireø poporat.iei, în poporaf.ie wtbanìí ,s.i ,t.tt-
t'alti. I)eosebirea clintre câmp,ii çi orraçe, este d,e ,rnare în_
-
semnã,tate pe,ntru statistica poporatiei. O. a tleia par:te a
poponaJiei întregj, din Eumpa, looueçte în oraço
Þí douã
treimi la farä. In llimpurile moderrre însä, popor.afia ola_
çelo' cr',eseând. A.stfet în a,''ul 1258, din 1000 loc'i-
tori ai'rtelge
popor.afiei totaùe cl,in Prusia 302.b, locliau în oraçe
çi 697.5, în sate. De ,atulci popo,ra{tia or.açelor a cr.escut cu
,muft m,ai mu.lt, decât acea. a" satelot,. In a¡rul lg67, dìn 1000
locutitori, 310.5, locuiau în or.age; în 1gg0, 855.g; în lggb,
406.7
In oraçe ma.ri cle pe,ste 100.000 loc.uitod, träiau, îu anui
1890: In Germania 73.50?ó; în Rusia,. B.8g%; în }fale¿, Bii_
tanie si fllanda 28,55%; în Belgi a \6,g0%': ìn Fhanfa
17.932/,; în Spania 6.78"Á; în Greeia 4.g0%: în Rontânia
3.367'ó; î,n Ungaria 2.90%').
X. Intpìírfirea pryot'atiei dttltry lim,brí 6i ttcr.fianali,úate__
Originea poporafiei se cunoaçte rnai ltine rlupä lirnba pe
care o vorbeçte. Pentm a,ceasta se ea,utã. a se çti ca.re este
I'imllai ma.ternä (lfutterspraehe, icliorne), aciicä limba în
c'ale omul gân,cleçte gi de ea're se serveste obicinuit în sânuÌ
famiìiei sale. ADa cle-o pilclä, clupä r'ecensämân'tul d.in ;j1
Dec. 189,5, s'a gäsit, în Belgia, 8.?89.612 Flamanzi si
2.627.166 \¡,aloni. numärându-se printre aceçt,i din urmä
9i
pre francezi. Re,eensämântul d,in 1890, a rlat 2.485.072
irer-
soane, cari nu I'or'beau cleeât limlra francezä, 2.774.29b r:n-
mai limba flaprandä, 700.519 limba flamanctä çi franeezä,
t\ t:on trit'cl;s: Loc. Cit. pae. 145
5:l
33.026 nunai li'ruba geln¡ná, gã,silch-r-se regiuni întregi ex-
.clusiv gerrrÌa.rle.
In Un'garia, cluDä luc¡arrea conçtiincioaså a Lui A. de
îen,ges, s'a gãsit, în anul 1840, la 1000 locuitorÍ a popora-
tiei tótale, 381'3 Maelìiari; 164;i, Români; 110.2 Gerrnani;
131. Slova,ci; 166 troati çi Serbi; 34.4 Ruteni; 6.8 Tigani.
Acesto lapor,turi par.e c,ä s'au schimbat cle atunci încolo,
cla.r:ä ne puten înterneea 1re I'ecensämântuù diin 18g0, eare
a clat 428.1 },Iaglúañ; 149 Român,r,; 727.5 Gernani, 110.1
Slo'i'aci; 89.6 Cloati; 60.9. Serbi; 22.1. Ru'teni; 5.6 Tigani.
Daeå tinem sreamä cä, cu acest prilej, Jiclanii au fost tree,uti
ca llnguli, çi cä rnulgi din Rornâni au fost ruaghia.risa{i e
numai pe hâr'tie, tçol putenr sä ne expllicãrn cr.egteaea Un-
gurilor çi scácl'erea Ro¡mânilor', fafä cle situatia lor din 1840.
Dupä nunã,rätoaletr rlin 1890, clin 1000 Maghiari, y,orbea,u,
în mijloctie, num'ai 814 linlra, maghiar'ã, printre oari tr.e-
bue -"ä nulnãi:äm 106.5, Jiclani; 36.5 numai limlta slovacä;
2lì.ll numai limba român,ã. Printre celelalte na,íÌonalitáti
càuiându-se, câte lrersoane vorbesc, pe lângä limba lor, çi
limba irnaghirarä,sra gäsit,din 1000: Gelmani 244.8; Slovaci
7)9: Ilt;ntâttí 69,6: Rt¡teni 72.9; Croaf,i çi Seùi 393
It Serbict (1891),arfila 1000 locuitori: 90.1.4. Sârbi; 66.4.
Romô,n'i: 11.4 |jgan,i; 3.2. Grerna¡i.
1¡¡ Sqlgariø (1893), din 1000 locuitori: 757.7, surrt Bu1ga-
ri; 172.1 Tulci; 18.1. Greci; 15.7 Tigaui; 8, 3 Jictani; 1.i
Germani; 0.4 Ruçi; 27.6 de,alte nafionalitätri.
r0a tar'á a cãrei poporufie este foarte arnestecatä, putern
ci|a Austrie, cã,rØ avea, clupä receusãrnân,tul din 1890, le
100S locnitori: 360.5 Germani; 233.2 Cehi, ìIoravi çi Slo-
va.ci; 158.4 Poloni; 132.3 Ruteni; 50.1 Sloveni; 27.ic Croatt
'si Serbi; 28.8 Italieni 8.9 Rontíìrari çi 0.3 N{aghiali.
Din ,a,ceste câter.a cifre se poate -r'eclea importanfa mar.e
ce o prozintä modul cle împärfile a poporafiei clupä limbä
çi n,a{rionalitat€. Ea uc ¿riat,ä situafiunea internå a sttltelor,
çi ne explicä mersul polirticei lor çi viitolul ee le a,çteaptä.
O cleo,se.hìrc nai pufin însemnatä, cleçi nu färä impor-
tanfä ,m,ai rlés pentrn statele mici, plec.um e Români,a., esto
 S4

pt'otecfiurteu cáreea apartin locui,torii sei. Ila se staltileçte-

¡nai în toate sta.tel;e cu prilejul recensämântelor. 85
XI. Inrytdrfiirea poporatiet, dWd. rel,igie. Impär"fir.ea
poporatiei clupä religie are o importanJá qî rnai - rnale încä, qi pâ.trä po la înccputnl rteaoului, cea mai ma.re parte a pcr
mai ales in unele färi preoum e România, unrde religiunea por,afiei clin EuroD¿ era st.abilä, potr.ecându-çi viata în lo-
eÊ-te în acelaçi firm.p expresiunea, çi a nationalitätei cu,l în c,ale s,e nãçtea. fn Plusia, în a'nul 18?1, dirr 1000 to-
çi a ::a_
i
sei. Din acest pune,t de ve,dbre, iatä care eta numärul pe¡- cuitoli, 568.5 erau nãscuti în localitatea uncle se fäcea re-
't Ëoanelor cl'e diferite r:eligiuni, în unele state clin Eqropa, la, censi,rn.entul; 194.9, în ¿lte loc,alitäti din circuuriscrip{-ia re-
sfârçitul anului 189õ'): celsimentului; 162.4 îu alte pär'úi ale provinciei; 50, în al,te
plovilcii diu Prusia; 16.8, în a.lte st,ate gernìane. In anul
Numarul creclin It,r în milioane 1890, aceste cifre se sohimbaserä în umätorul rnod: b37;
STATE
C¿ tol rci Ortodoxi Protesta nti Jidani \59.7; 164.2; 95.4; 24.7.
t Rusia 9.û 8ã.2 J.a)
Staòilitatp-a popora{iei a soäzut dar în ultimii 20 de aui,
.t. a
G ernrania 18.7 0.() 3:ì.0 0.6 în Prusia, în urocl sirnfitor '). Acelaçri feuomen se observ¿-i
Austro-Urg. 3¿.5 u.9 4.2 2.'r ,çi î,n celelalte pärti ale Gerrnaniei pree.n,rn çi în alte färi,
România 0.2 l¡.2 0.0 0.3 mai ales înfru eât se atinge de poDoratia or.,açelol rnati.
Serbia 0.0 2.2 0.0 0.0
Bulgaria Aceste fiincl punctele de vediere oele :nai însem¡ate din
0.0 2.7 0.0 01 'oari rse poate consiclera stcn'ea popor.atiei, utmeazá sä ne
[ir. cía 0.0 2.4 0.0 0.0
Italirr 30.8 ().0 0.1 0.t 'octrpäm, în eapitolul nnnãtor', cle fenomenell miiçcc'íreí sæle.
I.ranta 1)t s )
t) (.1.0
I .3 0.9 0.4
XIa reajBritan ie
si ìrlanr-l¿t i-r.{j 0.0 t)4..) 0.1 CAP. Vll. Miçcarea popcrat¡ei.
B'elg'ia 6.It 0.0 0.u
I Statistic¿ poporafiei, pe lângä cercetar.ea interrrnitentä a
Se vede de aice oä România se gäseçte priltre färilo eari rna,i are meûirea sä rrrmäreascä il,cou-
-stc"u'ei popor:¿rtiei,

ar1 numärul ceÌ mai marre de Jidani veni'nid, în aoeasrtiä pri:
vintä, ri¡nedia.t dupä Rusia, Ausflia çi German a.
XIL lrnpdrfireu poporafiei d,upd. l,ocul cle ttuçtere.- Con-
gresul al \¡III internafional de statisticä, ffuiut la Peter-
sbtug, în anul 1872, a hotärât sä se însenue, cu prilejul le-
censilnentel,ol çi lccul de na,çtere'a per.soanelor carli nr.oa.r
fi uãscute în loc¿litatea în ca.re se face nuim¡srräf¡¿1.e¿. ¡-
cest mocl de a slabili locul de naçtele a poporatiei ne aratä
súabilita.tea ei çi ne pune înt ve,dbre unele fenomene econo-
tuice cari se nanifesteazä. lnai ales în sânul civilizafici
moclerne, prin dezvoltarea industriei, pr.in înmultir.ea cái-
lor de.eomunic,afiune, prin creçtere,a oraselor etc. Oclilioar¿L'
r) uon Tirclts: Loc. Cit. pag.
ó4.
thuu toate întâmplärile cari acluc vreo schimbare în a-
ceastä insÈçi, sau în sit,uafia llltot'a drin elernentele din
"¿"rs
cani ea se alcätueçte. De aiee se naste statistíca nti$cd,rei po'
por.afiei.
Pr-''in miçe¿rea poBoratiei întelesem dar, mai întâi, to-
tali,tatea schi,rurbärilor: întâmpl,ate fie eu privire Ia numä-
r:nJ, satr 7a eontitctteø popor¡atiei unei färi, sau a unei re-
ginnri, fie cu lxir-ire la sitrr-a,tia, sa,u la catritcLtea persoane-
tror, cali o corlurrrn. Glupa dintäi cuprincle nagter.ile çi mcr-
tile, emigrãrile çi imigrär'iIe i;i face oltiectul .rnai în speeial
a stuti sticei s chitn'bà.r ei p oltor at í,ei (Ber'ölkelurgsweehsel),
ea totalitate a fenome¡relor de miçcare, c,ari inrâuresc st¡'-
1'ea lroporatiei cu privrile la ca.ntitatsa ei; cea cle a dotra
grupä c'.rprincie sehimbÈirile în sta,rea familiei (cäsätorii,
'tlivortu,r'i, I'egitimar:ea copiilor: nattrali), a sänätätoi, a re-

7) t:otl l-ircks: Loc. Cit. Prg 57

 òll
ligi',rei, a p'otectillnei, a profesiei çi a loc,uin{ei. fäcânti
oJriectnl stcttisticei nrcrlificìírei po,porctfiei, ca totalitat,e a
fe'o're'elor cle miçcale, caLi irrrâ*resc
popor:afiei cu plir-ire ra cur,'iiutet¿ ei 'rai ales starea
'). De'n,uriree, acriurisä
de noi, cle nrcdilicct?? a pollorafieri, iurplicâncl o r,eln{iune
cri
uroclu,l cle a fi a popo,rafiei, ni se pale mai rrim,er.itä peni.ru
aceastä selie cle Telouone, dec,it acea lrr.opusri rle Georg aoti,
ìIuyr: Bet:tilkcru¡tgse,,tf ct|tt,te, cïLr-e s'ar fi p't.t tracrtrce
poate cu c*r'ântrrl clez,olture, sa. rlr:sfrirs,.ran.e, tlat: care
Ii
s'a pälut cä rit espi.imä. încleajul.s cle ltiite aceastä glnpä
¡ nror'!ti.
cle schimbäri. cäci dacä se poate întrebuinfa expresiurreir
cle clez'oita'e, câ'cl e volba cle cãsätorii. al fi c* tot'l
potri-r'it cle a se aplica eeiorla,lte schinbär'i din aeeastä gr.u_
'c-r-
pã, plecum su.ut divorfurile, legitirnarea col,.riilor netn-
rali, etc.
Scol¡¡1 gener,al pe cale-l urmär.eçte statistica, ruiçcät,ei
popora{i:i este clr,rroø,stereru procesul.¿ti cle reînoire ct socíe-
tcY,fei antcne,súi çi a tentlhfelor: c,e se rnanifesteazã cu acest
prilej. Ila vo,e$te sä stabilea.scä concliifiiÌe cliferiteior ten-
clinti de cleçtele, de scãdere sar-. cle stagnar.e a popc,raliei.
Po ìângri aceasla, ea içi ruai l)-[o])une sä cercetezo çi sã. cìit-
riflice schimbär,,e de scructurä a,l.e maselor îu miçoate çî
sä ar'äte curìl unillle e,ategorii sociale (cleosebincl cle ex. nu-
rnerul n'aÐtet'ilotr clupir profesiirni, sau clupä nafionaiitete),
sunt în cleçter.e sau în scãtler.e.
Obse¡r'ar:ea de aploape si coutinuä a mliçcãrrsi llopor¿t-
tiei Drezintä un male interes practic. In ea se vecle ,ca în-
tr'o oglindä vie, eu toate nuanfele çi în aclerrälata lor It'--
nrin'ã, foate împlejurärile çli conditiiùe de existentä ale
unu,i popor. Singula eäläu,zä sigurä a ornului politic, ea
îi alatä întrucât mäsurile sale sunt cle folos si ca,ri sunt r-'e-
for'ûlele ceru,te de neceslitãtile momentului.
f. Naçterile.
Na,çtelile se cleosel¡esc: Dupä r'ita,Iitratea näscu{ilor, d\rpei,
sex, dupá clasalea comunilor, rlupä ano,timpuri, clupä sta-
t) aott ì/ayr: Loc. Cit. Vol. ll Pag. 158 $i rìrrnàtoare:e
¡7
pár'iu(ilol, clupä vârstä, clupä '-eligtia, natio-
re¿r civjlài, zr.
nalitatea çi Plofesia lor.
Toate aceste faptìg rlil sulrt însemna,te astäzi tiecât În
pre¿r putine tãri. Cele lrlai rnuùte se rnuùfämesc sä cle.oso-
beascä ragterile clupä r'italitatea näscutilo,r', du,pá sl:x s¡i
clupä st,area c.ivilir a. It'ärintilor.
I)upá vitalitate, ss tle,osebesc näsculii vü de nãscutii
rüor{ii. In cele mai multe tär'i copii rnorti în tirnDul faee-
LÌei, ca çi copiii gãsiti fãr'ä r'ia{ä, se lumel:ä printre copiü
Nuruelul absolut al näscutilol vii, este un seuur imptll-
tant al exDansiunei cle putere a unei poÌloratii' Aça ve-
dem, ile-o piùclä, cá în anu'I 1892, eifla tota,lä 'a näscutilor
rtii a fost: în Gerna¡ia cìe 1.795,971, în Italia cle 1.110'57Íi;
în Fran{a nuurai clle 355.847, pe câncl Rusia; a avltt, în annl
1884, lu urai pufin tle 4.007.8ã8 näscuti vii '). In tärile, în
cali träiesc tliferite elcluente Îrupreuliï, precrrrr îl Aus-
t,¡iì¿, -s¿11 în Româlia,, nuntãlul allsolut aù näscutil'or Pe
car-e-i clrä fiecare clin acesto elem'ente, ale o însemnätato
deosebitä, ar'ätâncl situatiunea fiecäruia çi viitortil ce-l aç-
teap,trã,.
Plin compal'a.r'€a rtumär'ului total al locuitorilor ctl" Ì1t1-
nrirrul copiilor näscuti într'un an, ciobând].jtrt cifrct natctl,itci-
feì, eare ne aratä câte uaçteri vìn la fiecare 1000 locuitori'
Aceastä cilrä clepinde clo obiceiul cle a se cãsätori tle tim-
prLliu, sau nrai i'ârziu, cle st'al'ea ecolorniaä a poporatie'i çri
cle impãlrfile,a ei clupä r'ârstá sji sex. Clima, religiunea si
r-asa nu paÌ a aveà o înrâullire hotärâtoar-e în''ace'astä pri'
il vintä, desi sunt u'nele tase caïi par mai favortzaite din punc-
-.1
tul acesta de vedêre, Popoaleùe sla,vo a,u natalitate¿ cea rnaÍ
ürare, clupä dânsele vine popor-ul g€'rman' popoarele roima-
( nice, çi în urmä de tot. X'rancezii, degi se observä Ði unele
a,bateri cle la aceastä regulä'
Din rr-r,'nätoarea ta'belá se poate veclbà care a fost oifra'
t) tott. I'[ttt¡r: Loc Cit. Vr-rl. ¡1. Pag. t67
z) von'*tr'ircks.' Loc. Cit. Pag. t5t.
 S3 Eq

nøtalitäfoi, în prilcipaùele state din Europa în anJii 1g¡,1

lemei în r'ârsta de 15-45 (färä vãcluve çi fenÌei clespärfite),
pânä la 1895: în Germania 332, in Belgia 342, ir Arg|ì,o, 802, în Olanda
362, în tr'r.anta 201 copii.legitimú näscufi vii. De fiecare cá-
De fie-care tor)o L)i..uiiorl sãlorie, \¡encatl în mijlooie, în anii 1881-g0: In Germania
STATE
au f,rst näscu rvl
4.3. în A's,tria 4.1; în lt'a,lia 4.4; în Fra'f,a 2.g oopii legiti'i
r,'ì4r - t85r 40 r8ór - 7.,1riJ7r-75 ¡88r 85 r tì9 r
-95 4 nãscnfi vii.
fiermani¿¡ :irt.1 i:li).:ì '.)rl .:r )
tr lìf).0 37.0 36.:l Deosebirea de las,ä joa,cä un male rol cru prrivir.e la fecun-
r\ustria :ltJ.7 ;j8.2 i)ò.; ) :ì1 ). r :l: ì.í) :J2.7 ditatea cäsãtoriilor. In Prusia, clin datele statistic,e. e'lese
Ulgariir 1+2.O r.t. ). i) 4,2.7 1T:I.'1: It\.6
It¿ilra pe anii 1876--95, s'a gãsit, Ia cäsätoriile dintre creçtini
iì7.;¡ ; ìt i. ¡.j 3i.9 36.3
Auqliit 39.ó ij/+.'L :ìi.2 a)c.i) '). I :
t)c),i ) li0.i çi'evrei, când bärbatul era creçtin, în mijlocie, numai 1.88.1
Irlanrh 2ti.2 2i.t 2:i.l) 22.1 copii legitimi de fiecale cäsätorie, când femee& an'a cret-
Rusia eur. J j.¡J 11.9.õ 4ú.5 tinä, nurnai 1.623, pe câncl în ace'l,aç tirnp, c'åsätoliile nume"i
B0¡r.r'ra :10.5 30. /,r :ìt ri 32.2 :i0.9 29.? clintre evan,ghelici ,au dat, în rnJijlocie, 4.147, aeele num.ai
I¡ra rr ta 27.:) 26.1 'tti.3 ZJ.J 2!t.7 22.6
dintre catoliei 5.048, aeele numai clintre evr.ei 3.84b eopii Je-
gitimi näscufi vii. Feeu,ntdita,tea mai micä a cäsãtoriilor
In llranfa, ciir,a natalitätei car.e erà, în anul 1g01, rle .)
mixte este ciar un fapt doveclit').
32.9, a, mers desorescând necontenit pâná câncl a ajuns a
fi cea mai sl'a,bä din Europa. ciifra natalitãtei în Rontô¡tict Ðin ¿;,cestc. cla,te so p,ot decluce îlsä douä fapte rnai i:r-
semnate: lfai întâit deosebirea pr.ofundä, d1e Lasä, e,are
a fost în anu.l 1891, de 41.b, pe.ntru taatá, f,ara, ocupâncl
existá întle cvr'€i çi qeôtinri, çi în al doilea lâncl cä fecuri-
rangul ,al cincile.a printr.e statele din Eruop,a,, iar întrucât
clitatea .lalr;ralã, a evreil,ol nu întreee pe ,ùcea a eroçtililor
se atinge de p'opor:afia u,rbanä, tara no.astlä ocupä rangrrl
al cloisprez,ecelea cu o cifrä a natalitäfei cle numa,i 84.4'). çi cä, prin ur-'mare, înnulfir:e.a lor extra,odinarä, pe unde se
poa.te obscn'à în comp,ar,aftie cr reprodleerea îueeatä r
iOifr',a natalitätei ne arat,á cr.estel.e& antlalä ¿ poporra,tiei,
popuratiei cle' tiLe, aça precum .se obserr'ä în ora,çele diir.
dar nu, no indicä îu deajuls de bine fecuuclitatea femeilor.,
Rornânia., rr1 se da.toreçte unol însuçiri ale r,asei, ci nu-
Þe ca,re nu o putem afla decât comparând numárul fe-
rndilor nubile, eu numärul copiilor näscufi în ctrr.sul uuui
mai împr:ejurã.rilol sociale çi ec,onomic.e. Aceastä ,constatare
esle de e,ea m.aí rnate îngemnätrate pentru studiarea pro-
an. Pentru ea, pop,orafia sä rämâie slafionarä çi sä nu clcà
ble¡nei Folror:a1.iei în Rornânia,, eare va f,ace obie,ctul uuri
îndäïät, ,trebue ,sä vie cel pufin B naçteri cle fieear.e femee
studiu specrìal.
ntrbilä, ceeace ar cla o cifr.ä a nata,litäfei c,am r\e 22.5, t:
proape egalä cui aeea a Franfei.
Nutncirul nq$ter'ilor nelegî,tim.e, se poa,te constata în douìi
feìr,rri: Cornparând numärul 1ol cu numárul poporaliei to-
Fecunclit¿toa femeilor se constatä încã +i n"'ai J:ine corr-
parâncl nirmãrul femeilor märitate san clespãifite. çi vircluve tale, sau nu.lnai cr¡- rlnrnälul total al na;çterilor. La 1000 l,;-
nu,mai,de un an, clr nrunäruL total al copiilol legiît,imi nás-
cuitoli s'au näscut, în mijiociie., în anii 1881-90: In Gerrna--
nia 3.39; în Saxonia 5.30; în Austria 5.50; în lta,lia 2.79; în
cufi vii, sa¿r oomll,airâncl ¡rumärul eäsãtoriil,or clintr'un tirnp
nu prea scurt, cu numärul copiilor: legitimi nãscufi în Arlgìia f .i¡3; în Flanla 1.94 copii naturali. Numãrul copiiilor,
timpul 'ac€Ia. fn anii 1871-80, \'el.ean clþ fiecare 1000 de naturali, in slatele eentrals ,ale Eur:opei, nu a va.riat în
moJ sirn'litor', în cursul uitimelor 50 ani. fn unele täni, în
r) C. Crupensl¿i.. Notice sur l'état <Ìémograpiriq,¡e de la l?uu-rnie
lìome. rE95. Pag. 5. r) uott Firch.s: Loc. Cit. Pag. 15ó
 9o
afai'ä tlc trìulopa, nunrirlul copiilor natur-ali întlece pe acel
al coÌriilo'- legitirni. A,ça. la Jaulaica iu anul 18g6, au fosf
15.716 copii la 26.842 uã-scütti aça clar. 60g co¡rii
naturali la 1000'at'rali,
näseufi. 'ii,
friscirfii tu.or[i, se c¿r,ic:uleazä chrpä .u'rãr.*l total aI naç_
terilo' legitirne sau nat*r,ale, observâ'rr*-so cä aceste crin
r'.lrrä cl.au un continge.nt mai mare ctre näseuti rnolf,i.
Ãtnitcríle ntultiple se deose,besc foa'te m'lt la cliferitero
popoare çi se pare cä numälul lor e înrâurit cle ras,a cãr:eea
aparfin pär'ilti[. La 1000 naçtcri, s'a gzi.sit în rnijlocie: fn
Gelrnania L2.4; ît Ungaria 13; în Croa{ia çi Slavonla 14.6;
îrr Franfa 9,8; în, Rotnônitc 8,5,. în Sell:ia 18.8. Naçter.:.le
rnultiple clau relaúiv urai ruu,lte fete ctecât bäe!i.
Cn plivire 7,a epoca na,Çtet'ilot , s'a oltservat cä cele rnei
mul,te uaçter.i l,egitime se procluc în luni_le Septen_brie, fa-
nuaLie, Ifebluarie çi }{at'tie. In or.açele mari, epoca rÌa,literi-
lot' nelegitiine cacle în huile Noembrie pânä la Mai, cele
uaj mtlte concepfiuni nelegitime se procluc clar în lunile
cuplinse între Febluarie Ði August.
l)nlrä sei'lrl nr"tscufilor, s'a oonsta,tat a¡uoape pretutilcleni
cä se nasc mai muilti bäeti ctecât fete. La 1000 náscuti vii,
sla gä.sii în mijlocie: fn Germania 511.2; în Aust'-ia 514.2¡
fn lJngaria 509; în X'ranta 508.7; în Rot¡tânic¿ 507.4; în B;-il
ga'"ia it22.4; în Serbia 524.1; în Grecia 498.3. Din toate Jär1lle
diu Europa, uurnai în Gre.cia se rasc mai multe fete decât
bãefi, rìe unde s'a,L lruteà clerluce eä popot'atia ma,s'culinã,
r.[in acea tar'ä este, în mijlocie, foarte slalrä 1).
ll. De<-eseie
l{ortii secleose'l:esc clupä sex, vârstä, staLe civilä, re-
ligie, profesie, epoca în eare au murit çi cauzele cari au
plodrrs moaltea lor.
Cifra, mortctl,âtc'ífei, se calculeazä compar'ând numä,rul
morfilcr în eurslù ttnni au, cu st'area, popor.a,fiei; acest m,od
1) urtn FircL'-:: Loc. Cit.
OI
cle a calcu,Ià nu ue clä însä o ico,anä exactä a nor.talitá{ii,
pentlu cä cifra aceasta clepincle cle împärtirea poporafiei
clujr'àr r'ârstä, cle epiclemii, stc. Pentru a A\¡ea o rrotiutÌe Dtai
precisä treJ¡ue sä comparäm morfii çi vii împärtilclu-i îu
gr-rÌpe ciupá vår'stä çi sex.
Lipsa c1e mijloac.e cle hlauä în ulrna vleunei reeolts
tc'1e., lrlt-.r.rrrn çì. trìle orlatnitã{rì, ca rãzlloaele¡ tulbulã.r.i!e
s,au epiclemiile spol:csc cifla ruo.-talitätei. A,ça cle-o pilclä îri
Galifia, în timpul ùrolerei çi a. tru'ltu.¿"rr.i'Iol cliir 1847-48,
rrlrrrtal,itatea si¿r. ridic¿rf, Dânä la 74.4, îl lTngarda în timpui
holelei cltla 1873, la 63.2 ia 1000.
Dnpä serrrZ ritorfilnr, care se noteazä rnai în toate fã'-ile,
se constatä aproape pretutindeni cä mor nai muù{i ìrr"refi
clecât fete. Aça, cìe-o pilclä, la 1000 locuitori, an rnruit, îrt
mijlocie, în anii 1868-83: Iu" Genuani¿r 521.5; în Aus,tli¡u
519.2; în Ronúinict fi7; îr Grecia 526.1; în Anglia 516; îrr
Fra,n{a 516.f). Di'n rce.ste cifre, vede¡n cãr Ro,mânia a.e c
nroltaìitate, plintle Jrarbati, extlaclrcliu¿rr cle mar-e, cee¿ìe{ì
se ìlc¿rtc consiclera t:.a explesiule a stirr-ei cle strâmtotar-e Si
de uerultur:ä în calc tr'ãriesc. Cât Dentru Gr.ecia, urtttre, .s'a
-.'àzul cá se nasc lnai rnulte fenei clecât bar'bati, o ruolta-
lit¿1e ¿r,tât de, lidicatä prr:intle bätbafri, este ur semu mai
rnult aJ släbioiunei poporrafiei sale.
Deosebíreu 'trtot'filor clu4ti tôt'stðt., an:e' o rleoseltitä imlro--'-
tantä, pentru cä ne pelmite sä ealcuJäm, în mod ex,act mor'*
r¿rlitatea r,nei tår:i çi ne clä indicatiunile cele nai plefionse
lrentru all¿ri'ee c¿Luzelor cari o cle,ierminä.
V¿ri'sla decetj¿rtilor ne ar¿tá mali llin'e, clecât ciflel€ mor-
ielitätei. a nal..rriiã{ei si nupliatitäfei starea economicä ;.i
sccial¿r ¿r unrti polor:
,,1[u exlstir uu r€mlt rr. ai sigur: clespre împrejurári]e eco-
tì,
,,nolrtice fei'rcite în eari ,träie,çte tln popolr' zice Rumelin
,.clecât fa1rtr,.i <rã un m,aLe nurnär de inclivizi ajunge la Ìi-
,.ruitl r:atLrr¿rlä a uietei onului."
Äceastä limitá ar fi, pentru rnajoritatea oamenilor, 70
pê.nzì la 80 e.ni, tieçi cìatele sta,ti.s'tiee ne ar'atä cä 'lin 100 näs-
t) IÌÌrntelitt; Loc. Cit. Vol l Pag. 7,1ó
 93

92
ialnã, deçi existä cleosebiri foa,rte mari, în ,aceastä privi¡rlã,.
del.a un an la a.ltul.
cuti:rbia 18 ajung la r-.îr.sta clc 70 ar¡ri stotistiea nt,,filor ctupìí cctuzele crecesektt', ou toate cã. al
lrunai b la g0 cic.
ani, ¿ç¿ cä clurata mijlocie a existeuteisi a.'ea o deosebitä irnportandä de a se stabiÌi c* exactitaie,
unei polrorafii în
Europa, at' fi c.u mult mai jos, san. totuçi, in st,are,a.actualä a îl¡prejurårilor ea nu ne po,ate fi
aDt,oa,pe 40 ani.
c.'escâ'cl'.mär'rl ir.iviziror ¿u*¿otiio cle fiecare r-âr,stå, de ma,re folos. L{ai în,tâ,i, cei mai nu,lfi oarneni, mai ales la
aj.'ge'r sri cu'oaçter' r'âr'sta f'ar:á, mior fãr'ä ea boala, lol sä fi fost stabilitä cre v.eun
este ceva rua,i mioä la bãrbati 'rrijroeie
a crececrafilor.. El cloctor çi apoi, clin car¡za nes,igrrranfei cliagnozelor.
decât la femei. Vârsta mij_ çi a do_
locie a clececì¿tilor. a fost pr.in anii nnmire,i boalelor, o aser.'ene statisticä ni'ci nu se poate faec
1gg0: rn Angrri,a 20.4; îtr
Belgia 22.5; în Fr.anta 2B.b; în llngaria
84.g. Aeeste cifre
în mocl ,exact. Ar fi, de-o pilclä, foaúe interesant de a se
depind de mortalitatea eopiilor ,!i aee,a'st¿r
la rânclul ei clc çti a,proxim¿{i1r, cånl câte victime fa,ee alcoolismuù pe fie_
numär'ul nasterilor', aça cä nrl tl€ dä o iclee cår'e al; dar cele mai multo cleeese datorrite acestei calr:/,e,.
exa,ctä clesplc
grad'.I de a criferitv.rro' popo,are. so inscriu dupä felul degenerärei po ,cari ler plodtrce, pre-
'ita'rit¿te Aproape b0- ì¿r
100, a tutur,ol rnoltilor strn,t copiri pânä cum ar fi îmboln,ävire,a fiea,tului, a rinichilor etc., qi nurnai
la 5 a.n,i, 80_40 l¿¿
100, copiì cle un an. Nrortalitatea
copiilol însä este î' clife- un nu¡nãr eu totul mic sult im.egistrate l,a rubr.ic,a,: Al_
ritele tãri, foa'te cliferitä. Din 100 nesc'tri coolisnl.
vii,au mu,r:it, în
¿nji 18f5-78, îu .r,ârstä mai micä cle 5 ani:
fn prusia BB.4;
îrr Auglira, 25.1; în ftalia Bg.Z; în Norvegia
1g.8. Dar aceastá
lll. Tablele de morrat¡tate.
rnoritaìit,a1e a copiilor. nu ne spune
nimi,c relativ la .r,ita,lita_ Frste foarte important de a se cunoaçte, întrb far,ä anu-
tea celeilalte vârsfe. Nu este m,ai pufin
acler,álat eä e.a ale ruitã, care este numäerrl alilor pe care unr om îI are în mij_
o rlnar.et ,iniportantä ca se'tn,aJ, stärei poponrl*i,
aI îinpr"eju_ locie cle träit, cl'ela naçterea sa, satl clela o epoc,ä oarecalc
rär'ilor sale eoonomice, al stfâ,mtorirci sau îndemânärei
cal'e tlãieste. Cãei viafa eopiilo' fiincl acea
î. a viefei s,a,le. Dur,ata vietei este interesantä nu nurnai pen.
plãpâ'clã, tlu indivicl, ci pentr"r,r cunoa,çtelea existenþi popoarelor çi
e¿ este expus¿ï ,sã c¿dä r'ali întâi 'rai
a säräciei, a li,,_ a împlejur'ãrilor în cari tr.äesc. Ea este mäsura prosp,e,ritá_
'ic,fimä
s€i de hr¿unã. si r.ie î'grijire, a fr,ig.,l'i, a mizeriei, fie ea da_ tei çi a culturei lor, arätându-ne prin cr.eçterea ei sp,orrilea.
toritá *stärei g€ü,er.a,le, fie cä ar. proveni clirr viua, b*''lrri trai* çi a înd.emânärei, çi pri:r scärlerea ei, strâm-
ignolanfa,
destr'ãbãlarea, r'iciile, befia, desfr.ânãr.ile .degr.aãur"¿,
çi pX- tola'ea lor eco.,omricä çi c.'lt'ralä. pe lângä ae.e,asta, calou-
lintilor'. l¿r;rea cluratei niijlocii a, viefei mai are çi o importanfä prac-
Deosebit'ea mot.ttlor cltt,:ry t"cligi,rte, it afar.ã ticä irnediatä pentru .stabrilirea tarifelor societätilor cle asi-
de utlilita-
tea sa pe'tr* statistica bise'iceaseã, o impo'tanfä guì'are pe via(ã.
'¿ùre ireo-
se'bitã, nai ales când religilulea se confunclä Aça numitele table cle mortali,tûte, att cá scop cle ,a, ne
crr rasa, pen_
tru a ne aratä lrroporfiile cre îrmr'lfir.ea tliferitelo'ele,'e'_ aräta în care oldine suoeesivä se sting generaJiile.
te ea'i träiesc îruple'nä. $i nicãeri ea ru prezi'tä *n; mai Pentru a stabilri cu precisiune çi ìn mod direot d.urat,a
ma'e interes ca l¿ noi în tarä, cii' cauz¿L na,le vielei unei poporatii deterrninate, ar: tr.ebui *å lrrá* g"o"-
al JÌcl,anilor, eare formeazä o poporafie cornpaefä, ''rnär.I*iîn sânul ratii întregi, çi sä oatrcuLãm pent,r-u friec,are itdivcl del,a na,*-
popolafiei noast¡:e. terea çi pânä Ia rnoa.rtea sa, câJi ani a träit, sä aduläm apoi
Morfii, pe f ieeare lunci, se creoselresc pe'tr:. se
a arãt¿ù îrÌ- a.nii träifi de toîi indivizii acelei generatii çi sä îrmÞä,rti¡m
lâunitea climei çi a cliferitelor alotimpuri asupla rnortali_ aceastà sutnä cu nunãml lor total' Apliearea acestei me-
täfei. Decesele cele mai nurneroas€ se ploduc în runile
de
 9l
'tode directe r_'.ste aproaDe imposiìtiki, clin r:auzä cã
e De_sto
lutilltä cle a .se {i.e o socoteaìã exactä clospre înceta'c,a
rirí. ';iatä a s.te cle mii de on'reri, î' conti'uä rniçcar,r.,
tl'in cali unii se clucr în alte fäli, sau schirnbä loc,¡lit¿rtca,
a$¿r cã rm se poa.te çti ce :ru cl,e-r'enit t).
r' lipsa acestei rnetocìe, s'a. cä*tat a se stabi.rri cifra ge-
le'alä ¿r mortalit'äfei p'-ec'rn çi r'ârsta
lor pr:ilr difelite 'rijlocie a clecedati-
cle cralc',I. se ria.., cìe-o pilclä, listele
'retocle
de ale unei färi sa' a,le .'.i ora,ç ,çi se ,acrunä rr*-
'rorfi
nràlul :nrìi'izilor eani au murit în cursur câtorva a.ui, între
0 ;i 1 an, 1 ,!i 2, 2 ¡i 3, 3 çi 4 ani çi a.1a rnai rìepar,te, pânä
Ia üra,r'grinele ertrerne ale r-ie{ei. Se ,a,clun,á toate aces,te ca-
'zrrri cle moarte scãzânclu-se numär'ul copiilor e,ari au nLi-
rit i¡rtre 0 çi 1 an; restul ne aratä nurnãru,l ,a,eel,ol räma5i
iir viatä dupä prirnul an; dil uumälul acssta .scäclen nu-
Luirlrll copirilol mrorti într.e 1 sji 2 a.ni, çi r:asful ne aratá nu-
nt¿'r¡ul'acelol cari au ^supravie,fuit clupã aI cloilea an çi açi;
mai rlepa,rte.
Clu aceastä rnetoclã, astlononml Hall,ey, servindu-se cle
listeìe cl'e norfi zrle otaçului Breslau pe anii 1687-91, a
construit cele rn¿ri vee.hi taltle cle nortalitate, pu.blicafe în
1693. It acelaçi nocl a,u fost întocmite tablele tle rnorrta,lita-
te a le oraçuluri Lonch.,a. cle cätre Sntcn't, pu;bli,eate i recti-
ficate cle Stl¿¿p56'n , în Ii42, çi tabla, de morl,ali,tate a, Par:isr;-
lni, înt<rcnitä dle Drtpré fle Sttint-flnrrr'. pul.tlicatã. în 136?
de Buffott çi I'ectific.atä rle -Cy¡'o4, ,).
^9¿¿ir¿f
fn loe cle a se selr-i cle legistr.ele cle no,r'{i ale unei färri,
san ale rurui ola-5. :rl{i statistici au hiat ca bazá., pentr.u
calculele lor^ regir;trele unei t,ategorii armmite de indivizri,
ru:märincl pe fieca.le individ cleìa uaçtere çi pânä Ia mo¿r'.--
tea lui. Äça s'a aìeätuit cle-o 1-rilclá taltla de mor.taJitate peri-
tru Olancla, rle eãtte Iiersseboonr, pentru Franta, în 174i,
rle cätle Deporcieur, dupä rentierii rria,ger.i ,ai aeestor: iä.ri.
O altã metoclã, propusä rle Qt(¿telet, pe ea,re el a nurnit-o
'ntetoclu directã constá în a înrpärti popor.afia d,upä c.zrtego-
rii cle r'â,rstã Si a ca,lcula moltalitatea fiecãrei categorii în
r') Itiiù¿etin: Loc. Cir' Vol. i. Pug 749.
z¡ Jose¡tlt Garnier: Elélents de Statistique. I)a¡. 4j
c5
'deosdlli. Se nun'¡älä tlar câli intlivizi suilt înttcriçi în r'ârst"vr
de rnali pulin cle urt all, câfi în vârstã, clela 1 la 2, cl,ela 2 irr
3, clela 3 la 4 ani çi aça inni departe çi ct câte cle'cese anua-
le se prezintä fiecale vâlstã. Pleeãn clela o ciflä rotuuclir,
10.000 sau 100.000' care reprezintã ltlurãrul na$te.-i,lrot iii r-'
l'eclucern apoi clupä expilarea prirnuJ.ui an îni ploportie tlu
nrortalitatea acestei vât-st,e. Restul se mai lecluce clupä es-
pir-a'ea anului al cloilea si aça nrai departe.
Cn aceastä meto,tlä, astlouomul Hul,lel|, sen-indu-se de
iistele de rnolti a le olaçului Rlesl¿t pe anii 1687-91, tr
constr-uit cele mai vechi table cle nrortalitate, pulllicate in
1693. In acelas¡i rrod au fost îutocmite tablele tle nortali'
tats ale cra.,çului Lonclra, dle cátre S'mnrt, publicate çi
rectificate cle Sin¿,psor¿, în 1742.li tabla cle mortalitate a Pa-
risnlni, îrrtoemitä de, Du'pré cle Sai,nt-M¿ør', pulllicatá ît
1767 de Buffott çi reotificatá de Saint-Cvran
1).
In loc tle a se selvi clb registlele de morti ale unei täri,
san ale unui otaç, alti statistici au luat ca bazá', pentru
calcutrele 1or, r.egistrele unei categ'orii anuûìite'de inc'Livizi,
urmärind pe fieca,r"e incllivitl dela naçtere Ði pâná Ia rnoar-
tea lui. Aça s'a aioätuit de-o pildä tabla cle rnortalitate
pentru Oìn.nda cle oátre Iierssebutttt, pentrrr Fran(cr, ît
1?46, db cá,tte De.po.,'cieu'.\*, tlupä lentierii viageri a,i aces-
tor täri.
O altä metodá, p'*opusä de Q'uételet, pe care eI a numit-o
'ìnetod,ct directrí eonstä îri a îimpärfi po¡rorafia cltrpá cate-
gorii cle r'ârstä çi a calculà rnortalitatea fiecär'ei categorii
în cìeo,s€bi. Se numer'ä clar eâfi intlivizi sult înscrrisi în
vârstá cle rnai putil cle tl'tt aìÌ, câti în r'ârstä cìe la 1 la 2,
ciela 2 la 3, dtela 3 la 4 ani çi a,ça mai departe çi c,u câte
clecese anuaL'e se prezintä fiecare r'âr'stá. Plecãm ,de 1¿r o
cifr'ä rotunclä, 10.000 sau 100.000, ca,re reprezintã nurnár'ul
naçtelilo' çi o roclìue,em apoi duDä expilarea plintului ¡lrr
în proporfie cu 'rnoltalitatea acestei vârste. Restul se ,uai
reduce dupä exDilarea artului aI cìoil,e,a çi aça rnai deD,atte.
t\'Iel-tlcla cea mai llunä ar cottsta, în îrnDlejruälile actuale,
tl ,Ioxph Gatnier: liléme¡ts de Statistique Pag ,17
 a

96
e7
rn compalarea úndivizilor d'eced,ati la o vâr,stä
anumitä cu
numärul ir¡diviziùor cle aceeaçi vârstä Lr9oiìre de î¡{eles, ne lroute cia o iclee ¡rai olarä despre rro-
rämaçi î,
m,argenile aceleeaçi sfer.e de o,bserva.fie. pentru "ird, î; ciul de a :intocnri a^qerten{ìâ table çi cles¡tre utilitatea c¿r[-
venr ne¡¡oe mai intâi de o listä care
,."*tá o ft'
sä ne aräúe nrodnrl de culelor lor :
împãrfire ,a poporafiei dupä categorii
cre vârstä çi, în aI
doilea ríìnd, de o a,ltä listä dtn ca,re s,ä Tabla de mortalitate pentru Prusia'
se vadã numäïul .,in_
divizilor clececlati în cursul
jurns. Calculânclu-se ',n'i al çi vârst,a la earþ,au a_
cle m.ai multe ori çi la o popo,rati¡e
d
ii().,lin"u -o.r" Cifra mortali- Via{a proba
mai ø j titalei. tãtei Viafa mijlocie .t
rulxe aceasûä pr.opor.{tie dinh.e morti räm,açi b rla.
9i în viafä la
aeeeaçi vârstä çi
'aportâncr
cifrele rlobândite ra o cifrä ini,- Din fiecare lDin frecare rooo] Dio nun:erul i .Din numerul
fia,lä r:otund,ä .e 1000, 10.000 sa,u, 100.000, ca¡.e ,r.eprezintil Iooo násrut1 vii cari au trecur I total al acelor j total al aceìor
au ajuus la d¿ vîrsta cle.,.; carr au a.Juns I carl au atlns
naçterile î' a'celaçi a,n-' se stabile,çte o tarrrä de mo,rt¿,ritate. vîrsti. cle au mnrit in la vîrsta de .. r'îrsr¿ dc... mai
în ca.r'e se oglindleçtn, cu o preeiiziume aploxi¡mativä,
ordi_
cursul anului moâre juma tatc tr'àegte încá fie
care ln mijlccie
urnlå tor dupa ant
nea natu,ralä a pentru diferitele vâ¡ste r).
decesetron:, anl
;\senene table de rnor.talitate din dliferite epoce arbaþ Femei i'Barba¡i
cutrate dbpä diferite metode, din care eanzä
çi oal- , rbali Fenrei Felne rba fi Femei
r.ezultàtele lor l

nici no s€ poL comlp,ara între clânsole, existä pentru di,feri,tp ,l I t!) .)? Ll
0. {00n l00rJ 22.q i,,(). ".i t) l.J, 47.7 ;¡D. ()()
täri çi în: speciaù penfr.u oraçele mari. Aça se na,ai pot cita '1. itt 801 76 72 I
i0.9 74 It4.8 /!tJ
în afarä cle cele e''mera.te mai s,u,s, urmätoarele.table prin_ 2. 713 7 4:,1 3{). :ì8,5 l ;)2.9 5ã.{) 't I .'r 1+iì.9
¡) :') r)
cipale ca,ri au solvit, sa,u set-vesc încä pentru unele operaçii J. 684 7,14. 2[ì.:_ì 2J.G ,¡
tJ' ).q ) 56.:l 4iì.:ì 4t).8
4. (iürj (;9iì r8.7 -l!)
r(). -/ ¡3.2 1L3.ti 50.
firaanoiare, în djiferitele tär'i clin Europa: Tabtra lui ,S¿iss- i'r{ì.1
5. rió1t 08:i 4.4.2 lIt. j2.7 c;).{-) 48.5 ã(,).
mitrch (pentr-u Bra.nc1enburS) 1240 ; a lui Wargentin (pen_ 645 {{.lr
U. tì73 {1.i.¡ il2.1 irl-"r 48.2 40.8
tru suedia) 7776; a lui Duaiil,arcr (pent'. F¡¡anta) lg0ri ; (ì:17 6rirì QÁ. (l i.)
51.b J t.ó 47..3 {\)./1
a hi Fi,nlar:sor¿ (pentru, Anglia), Ig26 ; a,lui.Gallotaøt¡ (perr,_
tru Arrglia) 1E3+; a ltti Jettkit¿-Jones (pentru AnSIia) 1g4B;
a hí Le.goyú (p,ent'rtL Franta) 1848 ; a }ui GuiLl,qrd (pentru Aeeast¿"r tabl'ã rrrrr,eazã ¡:iinYa la vârsta de 90 ,ani, arätâuJ
Franfa) 1854. uent¡:u Íie c¿rle an rtre vârstä, orditre.a çi cifra mortalitäfei.
via'f.a ruijlocie çi I'iafa probalrtilã. Moclul de alcätuir:s al
Ac.nr ,¡ai îlr ulmã, s'a întocmit cre cätre Di'cfiu'ea ser-
a.cestei table o face în.teleasä pentru toatä hunea çi utilita.
vicinlui qtatistic d'in Berlin, Tablc¿ cle mortctl,i,tatø psnr,rtr,
Get'manict înterneiatá pe mortalita,tea poporafiei fi.mperiu_
tea ei practicä este necort€statä, ar,ätânthr-ne, intre alte-
lrri în arii 187-r. 1881,). In,tre aceastä tablä çi tabUi de le, noltalitatea excesiivá a copiilol, oare este egalä, în pri-
-
urcrtqlitc¡te e, I,t'usiei'), nu exis.tä aproape nici o cleosebire,
nii ani ¿i vârctei, cu nortalita,tea la c'ar-e este expus ornul
fii'd ealculate clupä aceeasi metodrä. Tabra de mo,rtaritate la vârsta trecutä de 80 a,ni, mortaJitate,a lrai nrlare 'a .bär-
pentnr Prusia însã, cu rul_¡ricele çi cu terminologia lor mai batilor etc.
Metocla clirecti¿ a fo,st lintrod-usã. ¡mai ales în urma publi-
cärei operei frurdamentale a lui Ludwig
Mose'r' asupra le.
t) Biimelin: Loc Cit. P^g 74g. gilor vietei.
z) Statistisches Jahrbuch. Anul tX. ¡888.
O r clilt e o moî thlitdteù. (Abster"beor dnung ) ne anatä nu¡mä-
3) Zeitschr;ft der K. Preuss. Stat. Bu¡eaus Anul XXII. ¡gga,
I
rul inclivlizilor car-i tlec peste anu.mite vârste çi ne psrmite

I
 a.

98
99

sä calculãm rentr* fiecare ¿n cle vârstä probabilitatea

a ajnnßc ia o 'r-âr.s1ä anumitã. de rlere al flecventei sale çi a 'factori-lor cari o îru'âuresct').
r'Cifra mortalitdfe,i (Sterbtichkeitsziffer) Contractalea cäsä.torliei fiincl un act liber', care depinde
ne dä, pentru fie rnai mult cle vointa contractanfilor çi e.ate se poat,e a-
ca.s incli'id :r.¡,'s la c'tare an al vieþi, probabilitatea
de mâna', sau înlätura cu totu'I, e firesc c,a numrÉlul cäsäto-
a muri în cursul anului ulmätor. Ea ue aratá gra.dul
în riilol sä r'arieze fcarte rnult,, rl,e la un au la altul. El cre,îto
ca,re njung a fi expuse morfei diferite
r,ârste çi deo,sebirea
dint'e bärbafi çi.femei de aoeia.yi r,ârs,tä cu privire cle o,biceiu dirpå räzboae si epidernli, din cùr..z,a. g'olurilor ee
Ia rnor_ se lxorluc p'-iu desfacerrea multor cásätorii existente. Nu--
talitate.
Viafo. probctbilci (Lebenserwartung, warhr.schei¡liche mã,rul lor sporeçte clin contla în epocele de înJlorire a in-
fer¡lsre læbemsdauel, vie pr.obable, expectation ilustriei, în nr,ma unei recolte a}un'dente çi în timpuri de
of life, .wita, turÌrur'äli politic,e, cìin cauza speranteì.ol cle îmbunätätire
proba.ltile) ne aratä tj¡npul clupä expirarnea
cär,uia jumãta_ a st,ár.ei e,conourice, pe cari le ileçteaptå pulirr:ea aceste ,à
te clin n'märrrl persoanelor. ajunse întl,o vârstä o¿rrecare,
va fi rnnrit s¡i cealaltä jtmtitate, r-a fi încä în viatã. Ilärnârntäri !).
Viata I)e obieeiu cif ra nu¡tfLulittifei se stablìleçte coÉrparâncl
proba'blilä a omu-lui este mai mare când
a trecut cre a''r rrrrrärul cãsätolitilor cliutl'rur arì, eu lropo'atia totalä. A-
aI cl'oile¿r al r,â¡'siei. Dupä isprär,ir.ea a''l'i al 1Z pentru
bärùati çi al ,anului aI 14 pentru femei, r-ârista prubabilå ceastä netorlä, ct toate laeunele ei. ne dá o icoanÈ. incle-
este tleopotlir'ä cu ac€e,a a epocei crie naçtere. ajuns cle arl.-vär'atä clespre frecventa cãsä.to'-iilor. Dar mai
Fe,neile
Ia toate *iirslc'ìe ri r-iafä p'oì:abilãr mai îndêr'ngatã au cu multä lrlecisiune se po,ate stabiii flecvenfa cäsätoriiÌor
tlecât comparâld D,er,soanele cle arnhele sexe, eali elau in vârst,i¿
bãrbalii.
cle a se cãsät,o,ri. crl.uurnärul aeclora cati stau cãsätorit,
, .vfuto ntiilocie (Druchsc.rruitilicrre felner.e Ler:enscrauer., Cäci îu ul,elc färi, uurnärul copitilor pânä Ia 15 a:ri, fiind
vre [ro]¡ellne, vita nredia) a unei clase cle vârstä se
oalcu_ ,uåi ,rrr.r", îu altele ntai nric, e firescr ca ¡rrocentul cä,säto-
Leazä cu ajutorul olclineiurortalritäfei
cletett¡ilându_se, rifilor qä fie rnai llale sat mai rnic, clupä nuimräTul co-
pentr"u fieeane elasä, ,anii pe cari i_a träit
toate persoanele
acestei clase, pânä la moartea lor ¡iiilor existerrti färãr ca pril aceasta sá ni se aräte propor-
çi.împärfi'clu_se aceasfä tia ader.àr'at¿ì a fleoventei c,irsätoliilor in diferitele tári.
cifrä cu numärul irelsoa'elor acestei clase. C* .' c*vânt,
viata mijloeic. este mijlocia ¿rnilol ttäiti cle cätre un grup, Aça. cle-o ¡rilclá, îrr Flanta, It 1000 lcc.uitori gäsim 7.5 cá-
de inclivizi cie ace,eaçi vârstá 5i ,so cloìtâ;',cleçte sãtorii anuale, tia.r' în Angli¿ numai 7.4. Plintre acei 100t)
aclrrnân. locuitori ai Angliei,sunt, insã 365 copii rnai miei cle 15
vârstele la cali ztu ,ajuns r'lececlatii împärtincl
çi suma ani_ ani, cari'i lu se pof c,äsätoli, iar la 1000 ].ocuito'i în Franta,
I'or, cu .suma incìiivizilor
'). gãsim nr.unai 267 copii. Acei 635 aclult,i engleji (1000-365),
cari contlaetcaz¿"t 7.4 cäsãto,rii au dar o nup{ialitate mari
lV. Cãsätori¡le rnare .lec¿it acei 733 adtlti francezi cr 7.5 cäsãrtorii. Me-
fn partea pr:ivitoale Ia starea poporafiei an co¡sride. toda obicinuitã. care constä în a caleulà câte cäsätorlii se
r:at crisàtorjile cìin punctul cle vedere al îmJlär{irei popo- contl,¿rctea.zä la 1000 locuitori ne cluee la. rezulta,te contrare
ra,tiei în eã.sätoridi; necäsät,orifi, clespärtiti r,äduvi.
çi Aici ¿rcler'änrlui t). Se cer''e tlat ca, în calculare¿ cri'frei nupfia-
e r.o.rba de a privi cäsätoria c.a acf aI vie{eii prir.ate
care litätei. sã, elininã¡n coplìii pânã la 15 ani, oati u,n sunt ir
¡lqdificä star.ea poporaúiei, cerce.tâncl_o din punctul dc ve-
r\1 ,tÌiinelin.: Loc, Cit. \'ol I Irag. 74o.
r) Ga-ni.er: Rléments pag. 5ó
z) uott l;ircl:s : Loc Cit. Pag. :o6
\
3) Joc,luts l:lertill,nt: Dlérnents cìe Dénrographie I'ag. 3,o.
 Ioo
IOt
pozitie cle a se cäsätori çi sä eliminäm cÉia,r, pentru ¡rnai
multä pr:ecizrirure çi o,anenii cãsätoriti lltec.tlm çi pe bä Cäsätor:iile cele mai favorabile popor.atiei sunt acele eai,i
tr'ânii tr.ecuti de 60 ani, pentr.u aceleaçi tnoti\¡e. se contlacteazä pe la vâlsta de 25 ani, pen,trll eå pânä a-
Cât pentru înt-âurilea pe care o are aôl.srfø asupla cá- tunci p,utorile bärbattilol sunt încä neisto.i,ite cle. muncá 5i
sätoliilor, se ,stie cä bärltatii se însoarä foarte ral clupä ce de viata clestrãl¡äla,tä a eelilntului.
au trecut cle 50 anii çi feneile d;upä 45. ì{unárul cel rnare Din 1000 bärbafi cäsätorifi a. fost,. î' rnijlocie, în vârsta
de cäs¿-itolifi, trebufi de r'ârsLt de 60 ani, l,a avuf Austr:ia acc'sla: I'i\nglia çi \!-ales b25.b; î'IìranJa 270.1; î'Ita_
ín 1871-9-1, cv 17.7 ìrär.ba{i çi 19.9 femei çi Elveti¿ în 1826 -. IJia 268.1; în Norvegi a 250.4; în Sueclia 224.5; ît Dane-
89, cu 17.0 bärbati çi 19.8 fernei Ia 1000 locuitori. Numärul. rnrarca 214.4; ît Gerrualia nr'.uai 202.g. Vârsta ¡lijlocie a
eel nrai ¡rnic l-a avrt Românict, ît:r anii 1872-g0 cu 1.8 bã.r- cãsätoritiìor a fost:
i afi çi Serbia în 1888;93, cu 1.0 bär.bafi 'li 1.7 feme¡i ù
1ú00 loonitotí. Ccisitt'orítle în aôrstd prert, tânãrr7, 1tânä la
20 ani, tr.e.bue sä fie consiclerate oa nef,avorabile popor.r-
'1 ârile In anii Bär:ba li Fernei

t¡iei ciirr c¿tlzã oá pânä z¡tunci putot'ile bär.batului rru suui Pmsia i 871-95 2).J 27.0
îr,cä -ìncle¿¡uls cie cìezvolt¿te. Vâ'-st,a cäsätoriei tlepinric Ar"rstrie 1.\7rLft4 jil.2 27.2
îusá dc o niuJ{irne de conclitii sociale, economice çi cle rasá, Ung'aria '16i6-9t+ 29.0 2it 4
Serbia l¡J8rt-93 t)l) .)
cle cari tr'el¡ue sä çinern samä, pentru a nu fi ii:rduçi îrr _, r.\) 225
Rornàuia 1872-90 26.5 21.1
et'cale, Unele popoare, prec,ruÌl sr-rut slavii çi popoarele me-
ridionale, ajung mai r:epecle ia cleplina lor dezvoltare Si ê E'pocu contt'rtctärei etisriloriilol clepincle nu nuruai cle
filesc ca sä se eä,qirtore,ascä ruai cle tirupuriu clecât popoar:eie împr'ejureirile clinaterice çi cle moclul de împreunä vie-
geLrnane, de-o piklä, a cälol dezr,rcltare e ¡-rrai tâ'-zie. Astfci fuire a sexuril'or cLupä ocupafiuniJe lui, cle tlirnpul recoltei
clin 1000 cäsätorifli, bäibati.qat femei, au fost,mai tinet'i de Ia Jarä, dre o pildä, ci çi de obieeiuri, cl,e sãr'bä.tor"ile reli-
20 ani:1) glioase, e,tc. Dupä cercetärile fãoute pe anii 1886-18g5 in
Plusia, s',a constatat c,ä cele mai multe eäsãtorü au fost
cont,ractate îrainte de Cräe,iun çi înainte de Piaçfi, çi celc
Tarlle ln anii Rar bafi Fenre i
mai irufine in timpul serbätorlilol pï€cum çi în lunile Iu-
nie, fulio çi Septembrie, în ti¡mpul eäldurilor çi a mruncei
Lr Prusilr 1821-05 :].2. 03.7
cåmpului.
S;rxonia gtJ.7
,, - l)¡-r
187(i 4.7.
Ðeosebireu, cle religie, între eãsätor.ili are o deosebitä irrr-
flrrg'aria 1fì7ti-{14 :ì78.5
n
I ta lia
.187i 92 19.6 204t.2 portantá nu luruai pentnr st,atistiea biserice,ascá, rlaL perr.-
Serbia '18¡r¿J-f)ii :i32.(i ít1+0.3 tru stat în genere, în cazul când c,äsätot'iile mlxte al tinde
l,'r¿r n ta i 87 t-90 ,'L 211.1t a se getelalizà.
,, Anglia i 87 t-ez 27.9. 128.6
In¡'uclirea cli,nfi'e cãscitott'tti, e pr.ol:a,bil cä nu are nici c
Iìelgia {.s72
-gl I I-¡ T¡tt.7
Norvegia 1876-!10 ,17.7 :lN.lt' înr:âurire 'asupÌ'a stärei fizice çi intelectuale a, progeni,turei
,,
tr Rusia 1871-rìri 34,3.1 573.6 1or, ,cl,eçi päre,rea eont::ar:ä este cea de obçte arlmisS. Din
expelienfele fäcu,te cu aninral,e, mai ales cu ca:ii, se pal.e
chia'l cá amestecul de sânge înruclit a.r d,a rezult,ate foarte
t1 aon Firclts.' Loc. Clt, Pag. zz9. hrne. Se ¡mai çtie, pe lângä aeeasta, cä Ia Egipfenii vechi,
înrnclirea nr1 era o cauzä cle îmirieclecare a cäsätoriei çi cä
ll:
I

to2 l03

la Porçii din a,ntichitate, fratele se cãsätorera cn sota, tatüi tlecât l¿ faräj asemenea ele sunt mai rruùÌ]€roase între sofii
cu fiica, ùnarna chiar cu fiul ei çri. cä pentru unele fuuc{ii de religiune cìiferitä.
:.saeæ,-rclotale, se a,legeau chiar num,ai incìivizi náscuti cUn Dirr 100.000 cäsãtorii, s'au tìesfäcut în modl ¡lþfiaifilr sarr-
aserucuea cãsãtoilii. tiru polar:
loc fie prin moartea
Desfocereà cri,sritariai jroate avea
t.Leunuia din soti, fie prin despä,r:fenie. Iu unelo täli, ca
r87r-75 r87ó-8o r88r -85 r 886- 9o
în Austria, -Divetia, Belgia, Olancla çi Norvegia existä çi
o clbspä,rfenie vremelnieã., pe câucl în altele ca în TJngaria.
Româ,nia, Anglia, frla.uda, Sueclia çi Fillantla nu se acl- In Austria 19.4 19.7
lilite decât rlivortul. ') ,, Romíinio 32.7 37.3 52.3 73.1

Nunär'ul cel mai rnare tìe cäsätorii clesfäcute pliu " Elve{ia 257.1 225.3 208.8
,, Francia 27.0 33.9 75.9 80.9
rrroartea uuuia rìin soti se clatoreçte îucetärei din viatä a ¡ Anglia 4.4 6.5 7:4 7.O
bãr,batului. Fe¡neea ale o puóere rìe rezistenfä mai nlale, 43.0
per când bär'batul, care se tmdeste m,ai mult, .ìi care duce
",, Belgia
Olanda
19.3
25.3
25.5
32.0
31.9
41.2 64.7
o viatä cu rnult mai neregulatä, rezistä ¡lai putin. NIai ,, Italia 13.0 1 1.8 I t.3 r0,6
aJes befia es'te un¿¡, din cauzele cele mai cle cäpetenie a
Divorlurilo s'au îrnpufinat nuurai în ltalia, Elvcl;ia si
scurtãrci zilelcr saIe. In Ptlrsia la 1000 cäsáforii tlesfäcute Finlanda; în toate celelalte täri ale Europei els al sporit
pril tnoarte, între anii 1875 çi 1896, s'am clesfäcut, în mii- în mocl simtitor'. In Statele-I]uite ale Amerioei numär'ul
Ic,cie, prirr moalte¿, bã,rbatului:
Iol e încä çi mai maro decât în Elvetia, unde se ,desfac
In anul '1880 ,-)71.I cäsätorii oele mai multe cãsätorii.
ln anul 1875 565.3 cá;ätorii
Ðrt 1876 -c1L.i¡ ,,_ il , lsRl õ77.8 ,,
.1877 5riçì.s D ,, ,, 1890 578.9 V. Migrärile Poporafiei.
.l
fì7¡ì 57{.8 D ,, I flç15 581.3 D Un alt factor imp:ortant al ,rniçeãr,oi poporatiei pe lângä
,, tt
.1.q7!)
5û7.8 ,, ,, ,, ,l8f_ì6 589.8 ,, na,$teri, decese çi cäsátorii, sunt nrigrärile, cani au fost pu-
Di,o-orftu':tle nr1 au imtpoa'tanfä decât uu,mai întrucât se r-uÌ€a unul clin factorii purternici ai räspândirei culturei pe
atinge clo frecventa IoL, cl,e religia despärtitilor çi die clt suprafata pirmântului. OeIe a¿i inssnrnate migräritle Po-
rata cåsätoliilor clesfäcute. poare slau petrecut în timpurile preistoliee çi nu ne sunt
cunoscute dlecât dlin legende. In zilele noastt'o, mai ales în
Constatarea dir-ortlrilor a fost r"ecornauclatã pentru în-
tâia oará de cätrå Quéte\et, în conglesul din Bruxelles, în ur',ma d'ezrroltärei uriaçe a cãilor de comunicafie, ele ar¡
anul 1853. De atunci îne,olo, cele mai multe state au urmia,t iarãçi o înrâurire'eovârçitoare asupra civilizatiei uülane.
sfaf,urile s,ale, mai întâi unele state germane ca Badbn Statistie¿ poporatiei deosetleçte b:ei feluri de migräri:
si llessa (1867) çi apoi succesiv Angiia, Belgia, Rusia, .Bo-
l) Emi,grarea în alte fä¡i, sau continente, cu intentia de
mônia (1E?5), Austria (1883). Frecventa' divorturilor se a se stabili; 2) Cdld'tot:in'le çî açäzärile I'rem.elniee în tä-
stabileçte c,olnparâ¡r,du-se numårul lol su nurmärul cäsäto- lile streine; 3) Strd,m,utd'ríLe locale în láuntrul aeeleasi
liilor existenta. In oraçe d,ivorfurile sunt ,mai nrlmeroase täri.
Emi,gra?'ee, din Europøt în alte contilente, câro ]111 å,Yoa¡
r) oott, ,Fircks: Loc. Cit. Pag 44 vre-o însemnätate deosobitä pânä la anii 1840, a luat în
?
 r04 r05

ultirnul .tiurp un ar'ânt cxtlaoldinal. De la 1821 pânä la

Nur¡rerLrl streinilor în Proporlia la t ooo Francejr
1[i90, poporafia Iiuropei a piericlut prin emigratle, în alte 1 Anii
Francia
continerrte, 17.7 milioane çi a uressut în acelaçi tiüp cu I

150.9 ¡nitio¡.,ne. Pierderea }.il ernigrate a fost, în mij- I

I
I 851 378.õ61 10.58
locie, cle i0.5 Ia sutä din cr.eçtelea naturalä a llollor.a- I
r 86l 497.091 13.29
tiei. Emigr'&tea cea rnai considrela,bilã a avut-o Irl.ancla i
1 866 635.495 16.50
cu 17.6. la 1000 l,ocuitori, pe al, pe când, cl,il coutra, îti I

1872 723.507 18.40

X'r'anfa i,tttígrøt'eo a întrec.ut enìigraxea cu 0.4 la 1000.. I 876 811.757 21.70
ISBI I 000.000 26.70
fn Germania Dopolatia a crescut clela 1 Decembr.ie 1gT1 I, I 886 1.115 214 30.00
pânä la anul 1885, cu 5.781"000; excedentul uaçtelilol asu-
I pla rleceselol a fosf cle 7.708.000; piercletea pr.iu enigrare
I

aça rl¿ùr de 1.927.000, sau de 25 la sutä diu excedentul
naçtelilor t). Popoarele slave rru au ¿ìproape nici o impol-
taltä pentlu enigrarea transatlanticä çi cl,intre p,opoalele
rqilanice, Italienii suut a.cei ca.ri dau urr contingcnt rnai
tnare cle ernigranfi, çi Francezii, acei cari pärãscsc trrai
putin tara lor..
Erniglare,a, în generte ¡¡olbiniì, este explesiunetr, lrute-
rei cle e-xpansiune a viefei çi pentru fiec,aro popor, clÌiar
finând seaurã cle înrprejurä'-ile e,conorrrice neprielnice în
cari s'¿rr gäsi, în tot cazul r1n semlt rle vitalitate. Dovadä
desp,re aceasta este em.igrarea clin Ge,rur¿nia compaïatä cri
e¡nigralea clil Franfa. Poporalia Gennaniei cle$te priii
excedelte cle naçteri Ði aluneä excecl,entele sale asupra al*
tor färi sau continente, pe câncl popor..afia Franfei abia se
mai înmulfeçte, çi clin a,ceastä cauzä, în loc ca ea .sä oolo-
nizeze teritoriile stteine po care le stäpâneçte îu putere.a
almelor, ajunge sä fie sitrgur'ä colonizatä cle streinii, cari
o iruncleazá cle pr.etutincleni.
Belgienii, Germanii, Italienii vin pe ,fiecare zi mai nu-
mercçi ¡,'entlu a se staltili în Franfa epneurâncl popora,tia
autoclttonä, oare nu le Þoate r.ezista. Dela 1851, cle când
s'a început a se line s¿unä de sträini, numälul'lor a rn,els
.creseânrl, dupä c.urn se ¡cate r-edea clin ulmätoarea ta-
lrclå').
t) Iliimelitt,: Loc. Cit. Vol. L Pag. 757.
z) Arsètrc Dz¿tnottt.' Dépopulation et Civiiisation. Paris. r89o. Pag.
',,Poporatia stleilã, zice Doctorul RocJrard 1), creçte pe
,,pämântul nostlu cle tleisprezece ori n¿i lellecli: clecât ele-
,,rnentuì. irtìigen, în a$a fel cã, clacä aceastä stare cìje Iu- t
,,cruri continuä, peste cincizæci dp ani, Franta \ra, avea
,,zece nìiÌio¿lre streini",
Se poate pLevetì.iea tlat cä, peeâncl peste câl,iva ati Ger'.-
t
rnania va ¿Ì\rea, pe lângä o poporatie compactä Ia clârusa
aeasä çi c,olonii putei'nice, It'r'an'!a se va gãisi în 'ueputintà.
de a se pästla în colonii çi va ajunge, tl'intr'o fará colo-
nialä, o tará colonizatá. .;ì
S'a pretins cä fieca.re individ car-e päräseçte tara sa'
cle naçtere, reprezintâr...d o valoare cletelminatä prin -chel-
trrelile oe a necesitat cre'Sterea lui, diuee cu sine o llalte
rìin capitalul unei täri çi cä ,rnilioanele cle enigranti ar
r€llrezinta çi mai rnulte milioane pieltlute tlin ave'rea unui
po,por. fn acost calcul, c'nt'e dtlce la rezultate fantastice,
s'a, onis a se ave& în vedele'eä cheltuelile aeele nu se ia'tr
cliu capitalul ci cli¡. uenitul uì1ei natitui, venit care se ptl-
tea capitaliza, tla'- c,are s'aÌ fi tlutut çi cheltui. In al cloile¿.
rând, s'a ultat cä olttul lt'tl este o 'nal'Î(í, a\'ând o vahare
ce s'al pltea detennila clTrpä costul ei de ptorlucerc, ci 'nu-
rmai ltutcri'le d-e m,tt'ttcrÏ a-le o,trrului: acestea însä nu au va-
loare ecouomicä dbcât nuurai întrucât se p'ot întrebuinta'
Dacä nu e ceÌele, ele nu au nici o \-aloaLe, pentru cä va-
lcarea I,or nu 'se poûte realiza. Mai impo,rtant este faptul
eä emigtantii sunt elementele cele nai tinere, mai puter'
66 t) Dr. ,1. ßachard Revue scienlifique, t887
"
 roó ro7

nice çi rnai aEiele ale rurei poporafii çi cä fiecare enigt,an,¡

duce cu sine un ruic capital, în nunielar.. Aça s'a calculat, V. Cre¡terea PoPoratiei'
PoDolati¿r unei {äri nu este o cantitate fixá'
Ea se'
dè-o pildä, cä fie,care emigtani ger-nìau aL lua, în mijlocie,
prilr cliferentele clil- I
.100 mãr'ci, ceeac.e ar faee la ,ã milioane
ernigralfi, 2 mi_ schimbä îurnultintlrt-se, sau soäzâucl',
tt'net'
lia'cl'e ,n1ärci. Dar treb.e sãr *itäm cä o ma'e pa,rte cri. tle naçteri si urorti, emig'ári çi irrigräri' CreÇterea
'*
ac,eçti e.rigranfi, pr.irnesc banii cu cari ernigreazä chiar lwttoratii tt'ebtte sií Ìi,e cottsí,tlet^utd' ca con'di{ffi' et' lireu'scd'
scridet'ec¿ ei ca o abcttcre cle La t'egttlo' gen'erall\ Çi cø
setr¿-
cli' fär'ile î' ca.ri se tl'c, dela, *rdere ror precate înaintc gtaYe îrn'J¡olnär'iri
'rai so mic- 'tlnei 'Ðerturbtir:t, i). tt'¡tde a uuei
pt'af sii
çi cä în tot cazt)., clacä ¿n'er.ea totalä a unui popor nttl,
çoreüzilr, în acelaçi timp scarÌe çi numärul inclivizilor cari a organisrnultii social
îrnpalt ace¿rstä avere. Oricunt, chiar dacä arm aclmite cä ,,Nì c.roooçtertr exernplu, în timpurile mai nouä' zictr
petrtr* fa'a de origiue pleca'ea .''i ,,Rürnelin, ca pe un teritoriu rnai intins çi ¡mai
nulti a'ni
rlìaro fi
Itrafe 'umär die
n' e toc,rnai o pierd'er.e rlresupu'ând ..in tir, sä fi rnur-it mai mulli o¿rneli clocât s'ar näscut"'
'ru'cito¿rre Ill cei cìe pe uruä 25 d'e ani, poporalia a cl'escut' în
c.ä ele se rìuc nu din caltza unor îrnplejur.äri - econornioe sau .

politice'es'ferite, ci ca exoecle'te fireçti ale.'ei loporatii ,:l.rijlocie: In IJrugriay cu 21'1; îlÌ Saxonia cu 14'3;
în A:r-
jtF
prea înclesite glia çi \Va1es cu 13'3; în R'usia euroÌeaná cu 13'1; în Prrr-
- sigur cä pentru fala în care imig:reazã,
e
ele sunt un câstig positir'. $i pentru c¿ acest câçtig så mi sia cu 13; în Germania cu 12.1; în Serùia cu 11; în" Italia
fie cu totul pierclut peutru fara cle origine, sugurul ,mij_ eu 9.1; în Bulgariei cu 9; în Ungaria cu 8; îu Irlandn' cu
loc surrt cal,oniile. Ele serr-esc ca loeuri clê sc'rgere ¿ exce- 6.3; în Flanfa cu 1.5, la 1000 locuitori pe fi'ecare an' DeJra
dentelo' poporafiei, lãr'gi'cll s'fera ei cle î'tinch'e si stirnu- 1800 çi pânä Ia sfâi-çitul anului 1895, poporalia a' crescut
lâncl puterea ei cìe expansiune. iColoniile tri.lret rnefl.s- în toate tár'ile tlin Europ'a, a'farãr cle Irlanda çi anum'e: t

rrolei l-'ogätiile lol qimincl în s,crÌrimb procìtrctele Il Anglia çi \\rale,s, cu 13.6; în Rusia cu 10'4; în impe-
ei rnan*facturare çi'atur¿rle
cu tiurpil se îute'reea,zá a.ele açezäri riuL German ,e"u 8; în Austria cu 6'8; în Gatitia çi Buco-
Ìuternice çi bogate prec.rlm sunt coloniile engleze în Ca_ vina cn 7.6; în Ungalia cu 6'4; în' Romô'tti'ø cu 8'5; în5
cu
rtarìa, A'stralia, colo'ia Cap'lui, ea,Li fac unei,
Grecia eu 9.1; îu Serbia c'u 10' Cresterea poporatiei
la 1000 çi nai putil, treJlue sá fie consicìeratã' oa o cleÞtere
t nafiuni çi stau clo-r'adä ctrespr.e vitaìitatea ei. 'rã'irea
înc.eatä, cleçter:ea ei cu 10 la 1000 çi mai urult' ca o
creç-
Cât clespre strãnttttcít'i.Le locctle, în läuntrrr acoleeaçi tff"e
{ãri, ele au clobânclit o importa.ufä cleosebitä în epoca tere repede '). Si nu trel¡ue sá se uite cá ea are o
abso-
noastr'ä. ola,çele nrari, în cari se concentreazä activitalea, importantä nu ntlmai pentru cä sporeçte cantit¿t'tea
Iut¿ a puterilor vii a,le unui popol, ci si pentr-u cä clen-
cornerci¿rlä çi industrialä a popoarelor moclÞrne, au o pu_
tele d,e atr-acdiune cleosebitä, creseâncl cu mulf mai repeclb sitatea este una clin aonclitiilc înaintárei sale'
clecât o'a$ele rnici. D'pä calc'Iele Doctor"ul'i rl1. sclru- Crsçtere¿ mijlocie a poporaliei s'a mai calcula't' .-9tt-
3 (Yet-
..
ntet[t¿, creçtcrea anua.lä a poporatiei a fost, în imperiuL tâ,nclu-so care este as¿ numita periaadd' de clu"bLare
doppelungs-Periocle), aclicä timpul trebuitor
pentru ca
gerruan, psntru anii 18GT-85, pentru
fala intreagä clo g.6, poporatia unei tár'i sá creascá încå oclatá pe atâta' Lungi-
¡rent'' ora'5ele mici r'[e 18.8, pentr' or.açele cle 2B.G poporatiei si se
sii pentru o,raçele uari c' 'rijlocii db 26.6
peste 100.000 locuitori, utea aeestei per"ioa,cl,e ne. ar¿tä vitalitatea
calc.rleaz,ä clupä c.reçterea ei anualä, ajungândhr-se la
ul-
Þ la 1000 locuitori 1).
mätoarele rezultate : ')
r) uort, Fircks.. Loc Cit. Pag. zo3.
t\Riimetitt,: Loc. Cit. Vol' I' Pag. 7óo'
q
z) uon llirclc.s : Loc. cit. Pag. i96'
3) t:on Fircksl. Loc. cit. Pag' I98'
 Iog
ro8
teli çi m¿ri ûrulte decese. Aça, cle exerìrplrt, Norvegia a a-
r-nt, întle anii 1865-78, 30.5%, nalqleri çi 17.3%" cl)ecese,
Cregterea Perioacla de Crept g¡g¿ pe cânc1 LIngaria, î¡r anii 1865-?7, se lr'-ezintá eu o nata-
anuaiå la looo anualâ la tooo Perioada de
dublare în ani dr¡blale în ani
iocuitor.i lor.uito¡i litate rle 4L.E2óu cìal çi cu o,nìoltalitate de 38%o, asia rfan:
abià cu un spor- de 3%u, ceeace alatä o stare cl,e lucru,ri cu-
l. 693 1l 63.4 tctrrl airolrrrnlä').
2. 347 l2 58. I ,,tin exceclent îndeajuls d,e însemnat al naçterilor asu-
3. 23t l3 53.7 ,,pra rlece.selor c,a rle I pânä Ia 10 la nie tt'ellrre sii o
4. 174 14 499 - -
5. 139 ,,I'ie consirlerat ca uo,lnìal, zice üotù Fircks '), Çi este ceva
15 466
6. l16 20 35.0 ,,cu totul extraoldinal câncl uD popor piercle întlegul exce-
7. 99. 25 28.1 ,,clent al naçterilor: prin emigrare, sarl câncÌ numär'ul po-
8. 87 30 33.4 ,,por-atiei chiar scacle, preclrlrt se întâmplä în Irland,a de Ia
9. 77 JÐ 20.2 .,1845 încoece".
0. 69.7 40 17.7 Despre faptul , c.tt tittt'It +nui grctr:, ,1, ço¿tô,Ìçirei decese'
lar çi ct scriderei ltopot'ufiei t¡rín cleficitele astfet Itl'otluse'
Poporafia Frantei, cate aru t äzut cä s,a înrurulfit în nir rrurtirai cìin cauza emigrärei, ca în Irlancia, a.utolul nr-.
ultimii 25 ani cu abia 1.b la 1000 locuitori, pe fiecar,e alr, ne vclbeste. $i to'cmai acesta este cazul, cu cleosebi'e îngri-
ar ayea ltevoe cle vre_o b00 ani pentr,u a cre,lte îndoit, pe jitor, clacå nu a întlegei r¡'oastre poporatii, cel'putin a po-
câncl poporafia Prusiei c' o creçtele anu¿rrä liorafiei creçtine ,i'it1 celre ;urai multe oraçe din România.
rre 18 ra 100û,
nllltnai cle 53.2 ani. Fai-ltul ac€ste, cle o însernnãtate extlaordinaLä, se itn-
creirte'ea popo,rafiei poate proveni, sa' de la pnne nteir{iunei noastle çi ne cere exlrlica-Íø& cel{zelor cá"-
fo'arte mal',e de nãsc'fi, c' rrn numãl r.e,Ia,tiv mare'n ''mär
de de_ I'ora si:ì tiatc,re.çte, pentlu a vetlba cali sunt ntiiloctcele
cese, fie rìin c,outra rlb la uu numãr relati¡r mai mic Driu t:ali s'ar putetì înlätula. seäclerea noastt'ä constatatä.
cle
naçteri çi cle ¿ecese. Ase,me,ne ea poate sä slroreascä prirr
çi Vll. Legitimarea copi¡ 0r natura'i.
irnigrãri. -t\{ortalitatea fii'cr î' totc'lreauna o pert.rrrare si
un motiv cle pagube çi de suferinfi, este de dorit c.a cïe$- C)unoaçterea numärului copiilor legitimati ne intere-
terea popo'l.atiei .sä ur'ñleze cu ,cât se poate mai pufine seazä nai cu cl'eosebire câ.ucl e \¡crba cle a face stati.stioa
pierderi; sä se naseä clar mai putiui copii, clar sä trãiascä legitimi çi nelegitirLri. Dripä statistiaa
n:tortalit¿-rtei copiilor
lelativ mai rrrulfi, decât se vor Daçte foa,rte mulfi çi vor. cla,sului Bellil, pe anii 1885-94, altl'oape douä cincini
tr'ãi pu{ini. clin nu,rlärul total al oopiilor nelegiti¡ri, se legitimea.zä
,,Prosperitatea statelo\-, zice euételetl), $i acest aclt_ trânä la r'â-rsta de 5 ani, mai ales pril cäsätol'ie.
,,\zär rru se p,oate repeta în deajuns, trebue sã consiste nrai
t/lll. DdbAndirea gi pierderea drepturilor de cetãlenie
,,puf in în înnrulfirea, deeât in conserva,rea'intliivizilor cari
schimbârea de religie.
çi
,,le alcätnesc".
Natalitatea abundentä nu este un feronnen îmbucurä_ iClhestiuuea încetålenirei 'ale o importantä cu dleosebire
tor decât atunci câncl mortalitatea nu este excesivã. Cleç_ ma.re, în unolg !äri ca Franta, cllar mai ales în România.
terea popora{iei cu cel mai Ènic numär rìe na,çteri, este cle Calitatea de cetälean nrl se ,1"6¿¡¡1'eçte nicäiri numai
preferat eresteri tot'átat ae mari, c' rnai nr'lte naç- r) RÌintclin,: Loc. Cit Vol, I. Pag.
'nei z) Loc. Cit. Pag. 199.
762 ù

t) Ph1'sique Sociale. Vot. I. pag. r45..

 IIo. ',
pril sim¡pla agez¿re. tr'erueile îlsä pot clollâncli nafionali-
tatea prin crásätorie' çi în regulá generalä, co¡tiii legitimi
Ð
au uafionalitatea párinfilor lor.
+ Iregile cali regrrleazä pierclierea drepturilor d¡e cetã-
teni sunt înc.á çi nai diferite dela un stat Ia altql. Un
srulus britanic, cì'e-o pilcl,ä, nu-çi pierde nafionalitatea da'cã
inträ în selviciul rrreurìui alt stat, sa.u dacä se açeazä, în
a ,rnocl statornic, în altä farä; un srlpus g'etùlan, în cazul
acosta, î;;i piercìe ch'eptur.ile saì.e dupã. zeae aní cte çeclere
în streinätate, rì.acá ornite cle a se inscrrie în r.egistr:ele con-
sulatului cliu localitatea îu care lo,cueçte.
Iir IìlanJa s'a ci¿utat ¿r. se îrúesni streinilor dobândirea
calitä{ei rle supus Trancez, pentru a se ajunge, pe cålea
ttceasta, ìa îirdeplinirea gcLnrilor p€ cari le lasá înmulfi-
r.ea înceatä a poporafiei. Totuçi ruäsura aceasta nu ¿r. cllat
Itici un lezultat, cäci numãrul încetäfenirilor a mer.s scã-
zând, îu mocl sim,fitor', dela 1894 înc.oace. âstfet în 1894 s'"¿
inlcgistlat 22.612 naturaìizär"i; în 1895, 17.766; îu 189G
rrnrnai 15.197. In Ronôniu, clcestittnec¿ naturalizärei strei-
nilor plezintä o deoselritä grat'itate, clin caltza numälului
din c:rle afar¿i ,rr¿re al jiclanilor., cari an a.capanat comer-
tul çi indtrstria fãrei, întårindu-se ca elasá cle miilo,c, în
sânul popoluh.ri nostru. fncetäfenirea lor individualã
tl¿tt:¡"r s'ar' ¡renelaliza, sltori¡¿ rrumär*I i'¿ivizilor strei'i
de interesele uoastle, ¡i leplezentâncl, fireçte, în láuntrul
politicei ¡raltidelol tìin farã, pclitica ccreligionarilor 1or,
lipsiti rìc' rh'eptuli, at Ate¿t ca reztltat cle a face sä triu¡lfe,
în scultä \-r-gtrì€ì, intelestle lor asup'-a inte¡eselor. popo-
raf,iei lc'uri.nr'çti. tCât deslrle incetãfeuir.ea c!-,1€ìilor i,¿.
'ittrtsri, L.¿ì ìtll ar' îuseurn¿ alta, îrr înltrejurã.rile noastre, cle-
cât cleale¿r uuui ade'r'ätat stctt j,idouesc, în Români¿r.
Scltimbtirile de reltlia fiind pufine 1a nu,urår, inteieseazä
uai urult statistica ltiseliceascãr. Totuq;i, când r,eligia çi
r'¿rs¿r founerz¿"," rurul ¡i acelaçi lueLrr-, ca la jid'ani de-q pilclä,
schirnbäriìc cle religie pot sä a.iltä o înr:âurire foarte rnare
asLl:pl'& popor:afiei, daeãr ele s'ar înrnulfi, Asa, de ex,emplu,
oljcât ar' ,fi de rìorit c.a poporafia noasträ sä aìrsoarbä pe
a cât se poate mai multe cle,mente, totusi în specie, absol-
birea, plin încruciçale a unui plea nlate [u]när cle ele-
III
m,ente evleeçti, ùLr ¿rr fi de naturä a întär,i lafionalitatea
uc,asträ, ca vigoare çi ca însursiri, ci tle a o sùãbi, färä de a
înlätura întru ninic pr:imejclia înlocuirei rroastre cle cãlträ
jid¿ni.
lX. Morbid t,tea i iz,cã ! moralã a poporatie¡.
Deosebirea ornului bolnar, 'tle omul sãnätos, fie ilclivi-
dual, fie c¿r masä a ind,ivizilor, e ¿ùner¡o€ cle precizat, cleçi
ea prozintä un interes deosebit'). Cu clrept cuvânt s'a zis
cä ,mai la urmä ohestiunea importantä pentru fie ca.te,
nu-i atât c.hestirurea mortalitätei ci a morbiclitãtei, adieä a
modului cle a fi fa{ä cu boalele, cu flecvenfa çi cu clurata
lor în cursul vietei. Sänátatea este averea cea mai scumpä
¿r, omului si valocrtea ei se poate caJ.cula, în nocl direet,
socotild cheltuelile pe cari lo face omul în caz cle boalå
qi zilele piei:dute. Aça, cìe-o þildã, Rocharcl a calculat cã,
în anul 1880, s':ru cäritat in spitalele din Franla 462.357
bolnar.i, cali au petrecut 15.904.373 zile în spitalo ¡i a cã-
r.or cäutare a cost¿t 31.808.756 franci; socotinclu-se încã
costnl zilelor lrierclute 22.087.4I9 franei, clobâncli,q srlma
de 53.E96.175 frane.i cari replezintä paguba datoritá mor-
biclitäfei in a.lul acest¿r r).
Pentru stat çi pentru porlitica sa, cunoa.çtelea exactä a
:boa.lelor', iìr'e un interes tot atãt cle rn,are cìa .!i
Ì)'entru so-
ciologie. Crearea unei sfaftlstice gensrale a morlñ.di,tã,fei.
este una clin nec.esitätile cele rnai viu sintfit.e ale çtiintei
rnoclerne ¡i ar,fi cle o ma"-e utilitatc practicä pcntlu .scopu-
lile pe c¿rl:i le ulmäreçte statul li acreasta cu atât ¡.n¿ri
rnult cu cât urortalitatea nrL-i in tcttìcalna !.\ptesinne¿i
exaetä a morbiclitáfei unei poporafii cleçi e-xistä fir.eçte o
strânsä legä.turä între clârxele.
,,Sult pertnrbåri sociale çi eccnomice foar-te ltuternice,
,,zice ,öon. n'Iutlr "), cari nu lasä urrne coleslrunzäto¿re îli
,.statistica mortalitäfei çi din contla, se troate ca o molr-
r) Mt4y.' Loc. cit. \¡ol. ll. I,:,g, 424.
urtn
z) Dr. Alt'i'erl Nossi¡7.. Einführung in das Studiunr der sozialen
Fygi"t" Stuttg-art. r894 Pag. z,zg.
3) Loc. cit. \¡ol. II Pag. 425.
 a

llz
t13
,,talitate foarte ¡rnare sä nu fie întoväräçitä d'ecât de o îm-
-,,bolnävirre
neinsemí'tatä" a or"ganismului societäþi. Statis- în lor prin diespärte-
car.e se ,cuprirrde, pe lângä, dlesfacerea
,,tiõa deceselor, nu-i din eauza bce'asta, chiar ,atunci când nie, çi desfacerea lor prin mo,artea vreunui¿ d'in soti.
pLocede rcu cea mai m¿re îngrijire, îrl cleosebir:ea t";anøe-
,,se
produs
tu aceasta am a,juns la sfârçitul acestui câpitol, oel din
,,l,or äari au moarte4, clecât un surogat foarte de.-
urmä a, pärtei întâiu a, lucrärei n'oastre, care frateazä ps
;,fectuos a, unei statistice complecte a boalelor, deçi ea so
scurt despre Statisti,ca pøporati,eì. Nu ne rämâne dlar de-
,,înfrebuinf eazá, ce-i clïeptu1, pe o scarä întinsä, în lipsa a cât sä spun€m incä câteva cuvi:rte dbspre Teoria papora-
,,unei ase'mene statistici a m,orbiclitätei...
fiei,,møi în¿inte clÞ a ne îndeletnici, n.rai pe larg, cu Po\i,ti,ca
Fenilu rezolvirea ,acestei .impon:tante probleme¡ ar tre-, po'porafii,ei,, care formeazä obiecf,ul propriu zis al studiu.-
bui s¿"r. se i,rupnnä tuturol medicilor încìatorirea cle a ra- lui de fatä.
lrorta .autoritätilor tocte cazurile de boalä ajunse în eäu-
tar'ea 1ol, finândn-se o soco,tealä exaetá clespre clânsele.
Pânä ae,uma însä statistica broalel,ol este abia la începu-
tul ei, rl'eçi autoritäfiùe au început a-i tla o cleosebitä a-
tenfiune, dle un tinlr încoace. ,.\

Statisti,ca motbitli,trifei, maral,e, are asenìeltea o imlror.

fanfä fc,arts ¡na,Ì.e stabilincll nirmärul cr:iuelor, a sinucid'e-
rilor'çi a cì'ivorfur:ilor, pe cari unii a;utori ltø ttafuàzä, îm.-
- 1-,Lcunä cu statistica religioasä çi culturalä, îutr'un capitol
în deosebi, sub tithil: Stati,sti,ca m,otctk'í. Din punotul ctre
ve,d'ere ¿rl nctodei statistiee, noi nu ne putem îm,pãc.a cu
a,cest rnod ciê ¿ distlibtLi ¡lateria çi crocleru cä atât sinu-
cirlerile, cât çi crininalitatea, ca, expi:esiuni âIe îmbolnävi-
rei orga¡ismului social, tr.ebue så fie clesbätute sub aceastä
rubricã a, urotbiditäfei rrorloratiei. Cât clespre ,divorfuri,
ele ss oonsiclerä de unii tot ca o boal;ä a spilitului:
,,Stuclliincì, statistica-clivorJulilo,s:, zice Bertillon '), aE .

,,ajnns sä le consiclerãrmr,.înt¡'¡1n maïe nrlmärl d,ø wz\t:l.í, aa

,,o mänifesta!.ie a cleviafiei nrinfei. Inûe statistica dri.vor-
,,Jurilor çi statisrtica alccoilismului, a sinuciclbriloï, etc:,
,,existä r:elafirrni sl,rânse cari justificä locul ,ce-I däm a-
,,iestui paragraf in lu,cra.re,¿r noa.strä".
. Existä în adìevãr o legäturä strânsã. înf,re criminali-
tate, divorfuli çi alcoolism, cari se po,t considþta cra expr¿-
, siuni generale ale morbiditätei socia;Ie. Totuçi noi am pre-
ferat sä tratäm cìivor.turilo în capitolul clbspre cäsätorii,
- undb
ami vollrit în genere dôspre desfacerea cdsd.tori,i,lor,

r) Érémerts de Démo3raphie. Paris 1896, pag. -rzz.

I.

'observând c.å nurnärul crimelor, a emigrárilor çi a^I dece-
II.
Teoria Poporaliei
CAP. Vlll. Despre legile sociale çi despre valoarea
metodei statistice.
Orisât ar fi db precioase datele pe 'cari le procur:ä sta-
tistic¿ cu prirrile la starea çi la mriçcarea poporati'ei, ø
sigur c.ä înçirarra numa,i a faptelm nu este sufi,c,ientä. Pril
ele înçile eifrele sunt mute. Pentru a ne pute.a servi d1e
dânsele, în scop,ul cu.noasterei mai a¡nä,nuntite ,a legilor
cari ne oîrmrresc $i a ori,entärei în dlomerrinl ,ac,tivitätec.
practioe, trebue sä cäutäm a stabili adlevämr"ile cari rne-
zultä din conbi¡¿rrea lm.
Teor,i¿ poporatiei ane menir'€a de a afla legile generale
çi regulele ,ce se pct deduce din faptele a,dJunate de sta,tis-
tioä, çi db a cåuta e.ari sunt e¡,¡uzæla abaterilLor obseyvate
db la cursul normal aI lucrurilor'). Prin leg¿ trebue
sä înfelegem aice asa numita ,,lege a marrelui rluû,är"
(Gesetz der grossen ZahL; Ltti du, ¡1r.o'nd nombre) atlli,aä m,ij-
locia eare rezutrtä din r.epetarea constantä a unui mar.e
numär drþ feno¡mene. Asem'enea tregi se gäsesc prin inclucfie
luându+e ea rregulä generalä ace€a, ce veden cä se întâp--
pIä în ma,joritatea cazurilor. Aça de-o pild'ä, cercetândl n¿-
ta,lita,tna dnpä anotimpuri, dlupä cÌlm a fäeut-o Vi,llermê'j,
çi väzând, clupä un mare numãr de oazari, cä lunile cele
møi pufil 'fecunde sunt aoele oari su:rt expuse emanafiu-
nilor palustre, a,jungem la st¿bilirea legei genea'ale cä ,e-
@anatiunile paùustre sunt def,avorabile fecundlitätei. Sau
t) oon .Þ-ircks: Bevölkerungslehre und Bevölkerungspolitik. Pag.4
z) Annales d'Hygiène. Ianuarie rSjr.
I
rt5-
setror sp,oreste, iar numãrtil cãsätoriilor çi al narytsr'ilor
scadre, ,eând reoolta, aste rea, concludem în mod gener:al cä
aceste feno,mene stau în strâ¡sä ìbgã,turä, cauzalá. cu lipsa'
aau our betrqugu]. ,Sau însfârçit, eomparâncl ¡ncn'tal'i,tatea
dupá sex çi vârstá, çi r'äzând cä numáruf dlecedlatilor de
sex bärbätesc e ¡ürå.i ma,re decât acel al deced¿tilor 'db sex
femees'c Þi cä vârsüa mijlocie a femeilor e m¿i întllelungatä
decât aoea a bär:b,atilor, ajuuge:rr la încJreerea, _car€ pentrr'-
nioi ,ane 'r'a,loare de lege, cä f'emeile au o puúere de rezis-
tentä rnai m'are dbcât barbafii, eãutând apoi sä aflã¡r ex-
plie,ale,a ac,estui fenome.n interesant, etc.
Teolia pop,or¿tiei tleter'¡ninä r.alorile de mijloc çi va-
lorile mij'locii ri limitele al¡aterilor clleta aeeste valori,
cari nu trel¡ue sä se confuncle. Aça, cle-o piltlä, dlacä dis-
punem, cltpã, märimea lor, o serie de eifre e,ati se ra,-
porteazá. la observ-anea unor unitäfi sau tota^litäfi, oe se
pot ,eorrpaxa intrs dânsele, atunci cifra care se gãseçte lrr,
mijloc'trl sedei ne dá" ualoarea de miiloc (Mittelwert) a t'u-
turor obselryatiunitror. Aça al fi eu aazul când am oom-
par',a clensit,atea. relativä a poponafiei unor dlistr¡icte cle o
întindete aproape egalä, sau înälti.mea corpului indlivizi'
lor aparfinândr la diferite profesii, øte. Dacá, di-n oontra,
arluná'm' întreaga serie, în4lärtincl suma prin numärul ob-
servatiilor fäctfe, atunci dobândim cifla sau o^alnarea m,ii'
Iocie (Dwchselmittswert) a tuttuor obse'rvatiunilor'). A-
ceste cìouä valori, adreseo'r'i foarte diiferite în't're dlâ¡rsele,
sunt, întruoât se a.tinge cle mä.rir¡ea lor, eu totul inclepen-
dente una cle alta, rìupã, c,um rezultä din inocl\rl deosebit clb
a calcul,a pe fieoare.
,,Dacá. determ'inäm, d'e exemplu, zice von Firoks, cÏupä
,,orclinea mortali,tã.tei tìurata mijlocie ulteri,oará a viefei
,,pelsoanelol, cle o vârstä oarecare (clie mittlere fernere
,,Lebens,dauer), aclieä timpul clupä care
jumätate diin nu-
jumätate
,,márul acesto:t p€tìsoan€, va fi ¡nrurit, çi cealaltä
,,va, fi încä în viaf'ä, tirnpul aeesta nu s'ar schirmrba, întni
,,nimic, clhcä persoane,le cau:i trec peste aceastä dulatä mij-
t) aon Tvircks: Loc. cit. Pag 6'

IIó
,,locie a vietei, nt1 al mai träi clupä aceasta, clecât foa.rte'
,,pufin, sau încä un timp foarte îndelungat. Da,r viala
,,nijlocie kh¿.rcltscltnittliche Lebettsd.auer, aic tttoEen'ne) a
,,peLsoa.nelor acelei clase cìe r'ârstä, ar scädea prin aceasta,
,,sall s'ar riclic,a în mocl considerabil, çi ea este, în genero
,,r'orbincl ,infiuenf.atä prin ¡nodul de împärfire a, cazurilor
,,clo tnoartc, dupä anii cle vârstä a dececlafilor; cäci viata
,,urijlocie este sum,a totalä a anilor vietuili de Dersoanele
,,apar{inâncL unei clase cle vârstä, pânä la moartea 1or,
,,sumä împärtitä prin numäml acelor persoare"
Intre statistica poporatiei, care aclunä faptele çi teoria
popora{iei cale cautã, sá-çi dea seamä cle regulele .çi legile
ce rezultä clin aoeste fapte, existä, chrpä cum s'a väzut, o
legätulä foarte strânsä'). Cäci cifrele însäçi ne îndeamnä
sá le co,m:binäm çi ne silesc oa.re cumi sä ne lostirn asullr'a
lezultatelor cloibânclite. Si cle-aceea, nefiinctr cu putintä de
a ne încleletnici cu statistiea poporatiei, färä de a ne
ocrlpa, în a.celaçi tiurp çi de teoria ei, cei mai urulti au-
'te
tori trateazä aeeste clouä pärti a.le çtiintei, în acelaçi c.api-
tol ca unele ce prin firea lor nu se pot despärli.
.,De oalece teolia poporafiei (Ber'ölkerungslehre, Popr,-
,,Iationistik), zice von X'ircks ?), cledruce regulele sale din
,,faptele stabilite clb cätre sbati,stica poporatiei, e bine ca
,,sä tratäur aceste rloná pärti a le çtiinte.i popolafiei îm-
,,pÌ'etìnä".
Cu dlept cuvânt se rnial'ä tlar Rü¡melin cä s'a p'r-rtut
na,çte cliseutia dacä statistie¿r, poporafiei trebue sä se încle-
Ietniceascä nurnai c.u achrnarea faptelor, sau dacä rrrrenitea
ei ar fi s¿ï celceteze çi cauzele çi sä clescopere legi. Cáci
faptele aclun¿te de statisticä alatá ele singure çi în toate'
dúrectiile existenta rlnor raporturi c.auzale. Asemene ra-
¡rorturi rle cauzä çi efeet, în unele împrejuräri, a,l säú
o¿r ecum în oohi, açiL de-o pildä când vedem cä în anii de
lipsä cãsäto,riile çi nasterile se împutineazá, pe câncl nu-
märrr-I delictolor, a emigrafilor, çi a c'leceselor, Êrai ales in-
fantile, sDoresc, sau câncl constatäm eä numãqul näsouti-
r) Yezi P"g. 35.
z) Loc. clt. Pag. z
t17
Ior molfi çi a dec,edãfilol, în prirnul an aI r'ârstei, e mai
lrare la copii nelegitimi, decât la copiii legitimi etc.
,,Nunrai nn an trebui, zice Rifunelil t), ca în asemsne
,,cazuri, sau în cazuri cle aceas,tä naturã, sá rosiim îndatä
.,,cnvâ.nttl pretenfios d'e lege, ci sä ne márgirim a vorbi
,,c1ê motive ale voinfei onulni cari-çi au originea lor în
,.caracteLnl .speciei uìrane Si cari flin aceastá cattzá. s€
,,irnpun pre,tutindeni, cu rnai multir sa,u lrai putinä tárie,
.,oli cle câte ori se plod,Trc aceleaçi atâtäri oari Ie pun în
,,ntttiçcare, cla. în totdeauna numai cu conditia ca, în cazul
,,special, sä lu fie neutralizatá" de cätre alte rnotive çi
,,mai pute.r.ilice".
Si încir mai pufin s'a-l ¡rute.a vorbi do o lege socialä, dupä
cunÌ o face Quételet, crecle Rümelin, cânc1 se atiugo de rlb-
.terminalea. o¿Ll'e cär'or mäsrui rnijlocii ale unor însuçiri,
ale onrnlui, ¡te ltaza lno¡: cifle mai ,urult sau mai putin
conc,olcl'ante, precunr ar fi înältimea, greutatea trupului
etc., sam câncl e vor'l;a cle unele fapte omeneçti pre.cum e,
de-o piklá, ¡rai'tici¡rarea fiecã.rui sex, s¿rll a diferitelor cla-
se cle r'ârstã, la clim:e, sinucideri etc. Cäci, în genere vol-
bincl, prin nunÌere çi plin calculul lnobabiJritãtilor, nu se
pot stabili legi, în adeväratul înteles al cuvântului. Ceea,
ce este ad,evärat, în multe, sau în cele urai ,multo cazur|
dbr nrr în toate cazu'-ile, n-u se poate nuni nici odlatá lege
,$i rìe aeeea aça numita ,,trege a numár'ului nl-& e", nu af-
fi decât o €xplesiune greçitä. Pânä a,cum nu existä nie,i o
singurä aÇa nnmitä lege soc,ialä, (.are ar exprima, în mocì
eantitativ, o legälurä, generalá çi färä excepJie, rtre caazä"
.si efecte pentru întreaga societate oùneneascä.
logicianul Lotze ') contestä asemerea, în mocl aibsolut,
caracterul de lege nunärului mare. O lese ar fi o jridlecatä
ipotelicä, care a,firmä nrmarea necesar.ä a propositiei clbla
sfârçit, sub conclitie ca propositia anterioarä sä fie adte-
vära,tä. Numär'ul Dtare nu ne-al: spÌlne însä decâf cã, dacã
toate condifiile fizice çi rnorale, cunoscute $i ne cunû,s-
cute, r'or rämânea pe viitor aceleaçi, atunci întregul çi'-
,al colsecinfelor:, su¡ma lor totalä, numärul, r-a fi acelagi,
r) Loc. cit. Vol, III. Paq. Sr9
u¡ Loglk$287.
 IIS
Da,r' aceasta nu este o lege, c,i numai 'cât o trivialä tauto-
l,ogie. Dacá a,m voi sä däu, însã, îl rnotl a,serforic, nu ifro-
tetic, numärului rnare înfelesul cä toate acele conclitii cu-
nroscu,te Si necunossute se vol reprochrce ptlÌ'ul'ea çi pe vii-
tor, în caznl aeesta, acea,sta nu s-ar putea afirma decât ca
o p,robalriìitate, m|ai mar-e satl m,ai ¡micä, juclecând1 plirr.
ar!,al'ogie, fundiatä sau nü în fiecare caz particutrar. $i se
înfelege cä plobabilitatea aceast¿ nu a.r fi m,are, decât în
cazul când. efec,tul s-ar clatoli urlor ca.uze principale putiri
nurneroase çi putin schimbätoa.re gii când oavz'e\e de a cloua
mânä, s-an neutraliza înläuntr-u numär'ului mare. In c,azui
a-cesta, nuluärul ùrrare at pute.a sä ne punä pe calea weu-
neí legi, sa.u sá ne facä sä bänuim cel putil existerrfa ei,
djar el singul nu este expresiunea unei legi, ci numai'cât
expresiunea, în cifre, a unor raporturi, c'ari stäpânê,sc o'
grupá tle fer'o'meue indlividuale ').
Aoeste sunt unetre din obiectiun,ile 'ce s-au ,fáout cu pri-
vire la r"aloarrea rezultatelot po eari Ie poate cla statistiea,
$i tre-llue sä recunoastem cä critioa aceasta a fost neoe-
sarä pentru a mårgini zelul acelora, eati, în nocl cu totul
superfieial, vedea,u pretutindeni în viata societätei u,rna"
ne, numai Iegi cu caracter absolut, clucându-ne de-ach'ep-
tul I,a negar'ea dbsävârçitä a libertätei tle acfiune a orm-
Iui. Aceastä criticä încl['eptatá în contra i.nterpretärnei gre-
çite a no,{iunei ,,Ieg:e" în do¡rneniul vietei so'ciaXe, lu atilge
însä întru nimic valoarea m,etoclei numelice'
,,Dacá aceastä 'rìptotlä, zice Schåiffle, nu ne-al cla nici o'
,,le.ge socialä ci nurna¡i fapte, încä ea este de o nepretuitä
,,va.loar€. Obselvarea statisticä bine analizatá", este c'?"
,,paiul plu.titor, oaÌ'e tle aratä în cotro mer:ge ctusul vieÍei
,,sooiale, sau - clacä p,referám - ce1 mai fin aparat de
,,inductie pentru o,bselr'¿n'ea eurentetrol sociale".
' Din f,a.ptele pe care le aclunä statistica popolatiei, diacä
nu arn putea sä sooatem legi cu c¿rrae,ter general, sau ¡m¿å
bine zis, clacä pânä astäzi nu aùL ctiuns'încri sä stabilim
asenìene.â, legi, eel pu{in e sigul cä, încercânc1 sä explicäm
) Dr. Alltcrt E. Ier, Schtiffl.¿: Bau und Leben des sozialen I(örpers.
Stuttgart r88r. Vol. r.Pag, rz7,
rt9
aaele fapte çi comparândule întrc clânsele, am_ ajuns la în-
c.heeri foarte iurpo'rtante, dle oani ne servim zilnic, fio în
teorie, fie în practicä. $i tocruai aicoa vedem noi însem-
nát'atea teoriei poporafiei, ,c,aïe se încleletnicesite cu oombi-
rìale¿r ciflelor, pe cari I'e procurä statistica çi cu iltelpre-
tarea lor. I)ar unii autori preti:rcl încä çi mai rnult. Ei sus-
tin cä statistic,¿r e în stare sä ne clea legi de catøalitahe a
vielei sociule, p,rin determinarea cantitativä a factoritro'r
si a evenimentelor selecli¡¡ei în d,i,leri,te epoci si sfere de
ciuilizatie. Äcssta al fi ehiar serviciul c,el rnai însemna,t
ìre care sl¿tistica e chematä sä ni-l facä în viitor.
,,Aplica,rea concretä a leg:ei generale a e'r'oLutiei, în ou¡-
,,strl is,toriei, zioø Schäffl,e '), rru se p,oate explica cu oxac-
,,titate decât nurnai cu ajutorul oontinuu a statisticei,
,,pentLu fiecare epocä çi pentru fieoare sferä dÞ civil"izaiie.
,,Numai prin observarea cantiúativä a rmaselor se B'oate
,,stabili cu precisiune jocul selècfiunei na,turale, în fiocare
,,ep'ocä çi în ,fieoare sferä de civilizatie. Teoria generaträ a
,,evolufiei nu po'ate explica particularitätile fieoärei epooe
,,a istoriei çi a fiecãrei civilizafii în cleosebi, precum. Þi
,,rteLsul probabil al evolutiei urmäto,are decât cu ajutorul
,,ounoçtinfelor oa¡rtita¡tiv dloterminate clespre miçcärile mlã,-
,,selor so,ciale pe eari i le procurä pe cle o parte istoria çi
,,etnografia çi pe dLe altä pa¡te statistiea".
Dacã. am ave{¿ aolunr¿ù cunoçtilti statistice exacte car p'r'i-
vire la valo-a¡:ea re¿lä a mijloacelor db hranã, çi la eroi-
glä,ri-le, c.rim.ele, pedppsele etc., tim,ptuilor trecute, am p:u-
tea, sä determinä,m, pentru fiecare perio,a.dä, efectele lup-
te,i pentru existen{ä .!i am clobândi oareca.re date sigure
pentm juclecarea moclificärilol ulterioale, în bile sau în
láu, ale s,tärei so,ciale. Dal statistica nu itoate sä fie astäzi
de marrc a,jutor'în aceastä privinfä, pentru rnotivul cä ea
nu existä decâ,t de foarte pufin tjufr çi pentrrl cä ea nu
s-a ocu,¡rat d,ccât dle viafa so,oietäfei europeene mrodþrne.-
Peste câteva seeole çi eând va fi cuprins în cadhul oe¡-
cetärilor sale $i alte civilizafii streine, ,atunsi însem:räta-
tea e,i. pentru expliéarea cone.retá a istoliei va fi cu totul
r) Loc, cit. Vol. Il,LPag. 496.
 12c)
alta. Da,r aeeastä importanfä €a rlt-çi va datori-o dlasig:ur
faptului cä va tfi clemonstrat neschimbarea valorilor mii-
Iocii çi år ulmtêr€l,ol: ìnari, ci din contra pelltru cä r'a fi
a,-átat variabil,itatea lor clhpä împrejurärile istorice, et-
nog:rafico çi geografice.
,,tr)ste sigur', rtrtliteazá. Schüffle, cä istoria nu diescopere
,,leg€a evoluJiunei sociale, clar cu cât va tlece tiüpul cu
,;atât ea ne \.'a ajut¿ c'a sä lrutem determina cu lrreoisiune
,,eantitatir'ä 'si pentru toate fa,ptele speciale ale istoriei ci-
,,vilizafiei, moc'[ul cne ¿rctiune, istoliceste çi etnograficeçte
,,aça cle felurit, a selecdiunei sociale çi va faae ser-vicii
,,foarte nari artei cle a guverna pril întrebtinfa.re¿ù prac-
,,ticä a cunoçtintelor ce le v¿t llroctlra cu priyire Ia legea
,,evoluliunei".
Ca exemplu, Schãìrffle ne citeazä ìegea havanezá" din
1868, oare a desfiinta,t restrictiunile impuse cäsätoriilor,
înläturând aproapc în mocl ilstantaneu frecvenfa anoilL
malá a nasteritror nelegitime. In cazul acesta, statistioa ne
aratä, il nrorl cantitativ preeis, înrâtrirea unei singur-e
sohi¡nbäri asuprâ selectiunei sexuale. $i ou cât va clure
mai multä \'r'eme aceastä luorare analiticä çi sinteticá a
statisticei, cu atât va fi rn,a'i mare numärul acestol d'ate
câçtigate prin observarea maselox, oari nre vorl aräta ìlu
numa.i direcfi.'rnea cursului ewolutiunei, ci ne vor perrrrite
sä pätmndlem întelesul istoriei civilizafiunei. Obiectiunea
oe s-a fäe.rit cá nu existä astdzi, nici o silgurá lege soci'ald,
care â,ï expri¡na în folmä eautitativä o legäturä dle cauze
çi efecte, ce s-ar apliea în mocll general çi fär'ä excepfiune
întregei societäti omeneçti, nu numai ,cä nu atinge valoa-
rea metoclei numerice ca ataLe, aplicatä la cercetarea fap-
telor social,e, ctrar nu poate nici sä prejudec.e viitorrrl întn.
cât priveste posibilita,tea de a se descoperi asemenea legi
prin mefocì,a statisticä. Cäci clacã pânä astäzi, fatä c,u nu-
märul rrestrâns cle observafiuni, pe e,ari le-a putut 'ad,[rna,
mai ales cu privire la societatea modlernä din Eulopa, sta-
tistica nt e în stare încä, în scurtul ti,m,p cle când existä,
sä formulezo legi sociale cu ca¡racter. general, ea ne face sã.
întrevedem po,sibilitatea do a crlnoagte asemenea legi de o
va,loale istoricä çi etnograficä necontestatá, prin cletermi-
t2r
ûarea c¿ntitativä a factorilor çi a îrnprejurä.lilo" selecfiü-
nei so,ciale, Ia cliferite epoce çi în diferite sfe;re de oi-
vilizatie.
Prin aoeasta'se lämureçte, mai întâi, importalrt'a cleose-
bitä a taoriei poporafiei, care este chematä tocrnai sá ex¡r-
'mineze dratele arluna'te rle statisticã pentru a scoaie legile
çi regulel:e ce renlltá ,clin combinalea lou: çi în al doilea
rând, se aratä legätura fireascä ce existá între aces'ue douä
ramuri ale çtiintei poqloraliei. Aceastä legäturá e atât cìe
necesarä çi atât se inrpune spiritului oûleltesc de a reflecta
asupÌa datelol, pe can:l le adunä statistca încât s'a fácut
încercäri, în parte reuÞite, de a afla legile poporatiei,
cu mult înainte c.a sä existe un material suficient llen-
trrr fonnulalea l'ol"r..
Iucä cle prin seoolul ail sasesprezecetrea, englezul J '
Graunt t) s'a încercat sä redtrcä fenomenele ce se prod'uc
în miçcare¿ popora{iei la 'forrnule g:enelale. I\{a-i tâviu, cu-
n,os,cutul econo¡mist Si,r Tli. Pett31 '), da,r mai ales gornanul
Johunn Peter Süsstt¿ilch 3), care trece crt clrept cuvânt 'cle
pärintelie statisticei poporafiei, an c'ontribuit foarrrte mult
la rìeterrnilarea legilor poporafiei. SüssÌniloh a aräíat, cle
o pilclä, cä ,,ordinea dttmnezeoascá" (Göttliche O¡'clr¿ung)
se rnanife.steazá. in excsclentele constante alenaqte.r:ilol asut-
pra dieoeselor în împrcjurä,ri no'rmale; în echilibrul apro-
ximativ dintte a.m'bele sex€, care se resta.bileçte, naçterile
trnasculirre fiintl miai numet'oase, prin o rnortalita'te mai
ma,re a bã,rbatilor etc. trl ¿ pus bazele întoe.mirei tablelcri'
de moltalitate çi a atras aten{iunea asupla mortalitäþi
extraordinare în plimii ani ai vietei, dobândinclu-Þi me-
rite neperitoare, nu numai prin aceste rezultate matcria-
l,e câ'çtigate, dhr mai cu seamä prin aplica,rea Èneto,clbi,
e¿r.e constã în dtedueer.ea rlnor lezultate çi legi genei:ale
r) Natr:ral and political observations upon the biil of rnorlality'
London r6ó4.
z) Ess.y in prlitical arithmetic cotrcerning the growth of the crty
of Lond,,n. Londoà r683.
3) Die Göttliche Ordnung in den Veriinderungen des menschlichen
Geschlechtes aus der Geburt, dem Tode und der Fortpflanzung
desselben. IJ4o.
 t22 t23

drin numeralea pe cãt se poate mai întinsä a cazurilol par'- Se ved'e clar de aice oum încercãrile teoriei rle a fortmula
ticufare '). Un alt auton g'erma,n' L. A. G. Schrader '), legile cari stäpânesc poporafia, atl Ílel"s aläturi c'u lucrä-
rnergâmcll pe unnele lu,i Sii.ssmiclh, de a cã.rui operä s'a ser- ril,e sta,tistice cari au aclunat datetre rel'ative tra a'oest su-
_'r.it, a, ttatat subieotul în mocl çi rnai coim.plecrf, po când bieot. $i acoasta e'ste cltovadla cea nai bunä cä aceste clouá
alti'i, printre cari puteu cita pe Sir îrancis tïI,r-ernois "), ramrui ale ¿rcel,ee,açi çtiinti se confundä în mod firesc çi cä
s-au îndleletnicit mai rnult su unetre chestiuni speciala nici nu se pot clespärti, clacä nu vsiin ca statistioa sá rá'
In tinrpnrilre m,odierne lucrärile hi Christof¡h Bernaulli, r), mâie nuÊai ,o îngrämädire cle oifre färä de niei u¡r inte-
a le lrri Quételet ') çi ale l:ui Legogt s), au ,o importantá res si färä c1e nici o utilitate practicä. $i t'oomai aioo sst'e
deos,eJ-litã. Aeesf clin urmä pretincle însä cä pentru nrc@ent însemnrätatea teoriei poporatiei. Ea c,autä sã' 'scoa'tá" înfe-
nu e cu putinfä dre a se formnla legile p,op,oratiei, clle oare- teçu,I, din faptetre achrnate ,die rstatisticã, çi sä procule 'diatele
c€ nrl eunoaçtern încä îndeajun:s ile bine îmþrejur.ärile ei, rÌooesare înah,eerilol politicei poporatiei, ttre care :utme'ar'â'
pe câncl, clin contra, Quételet, s'a gràbit sä vor,beascä de sä rre ocupäm rnai 1re larg, în par:tea a treia çi oea din'
legi oh,iar aool'o, udclie abia se putea vorbi num¿i dje sim,ple urñnä a lucrärei noastre.
laporfuli ciì,u,zale.
Prirrtre scrierile mai cle oä,petenie, .cal-e traftea.z,ä în spe-
cial ,drespre legile nnrtalitãfeã, se Bot cita ceroetär'ile I'ui
Eul'er'), Deparcíeüx 8), R. Pri,ce n), Gawer Lo), Moser "), iar
în timpurile ,d[n urm,ä mai cu de,osebire scrierile lui
Gla,ttner '2), tr'ill,ermé ") Þi A, Wagner ta).
t) Hiimelin,: Loc. Cit. Vol. IlI. pag 8oó.
z) Grundgeselze der Natu¡ in der Geburt, dem Leben und dem
Tode der Menschen. Gltickstadt 1777.
3) Sur Ie mouvement de la population de deur paroisses de la
Suisse r83z
4) Populationistik oder Bevölkerungsrvissenschaft. Ulm. r84o.
5) Sur I'homme et le développement de ses facultés ou Essni de
physique sociale, Paris r83g.
6) Lcis statrstrques de la population (Dictionnaire de l'économie-
politique).
7) Recherches générales sur la mortalité et lá multiplication du
genre humain. r74o ,
8) Essai sur la probalité de Ia durée de la vie humaine. Paris 1746.
9) Observations on reversionary payments, or shemes for providing
annuitties, on the r¡ethod of calculating the va'ues of assur-.
ances on lives an the national debt. Lourlon r7ó9
to) Die rvahrscheinliche Lebenedauer des Menschen etc. Berlin r835.
tI) Die Gesetze der Lebersdauer. lierlin r839.
tz) Ucber die Lebenschancen der lsraeliten gegenüber den christ-
lichen Confessionen.
I3) Considérations sur les tables de mortalité. (Journal des Econo-
m'stes ¡835).
t4) Die Geserzmässigkeit in den scheinbar willkürlichen menschlichen
Handlungen vom Standpunkt dcr Statistik. Hamburg r864,

II I.
Politica Poporatiei
,
eAP. lX. Consideraliuni generale.
Politica po,grorafiei, ea cea clin urmä parte a çtüntei po-
porafiei, ale menirea de a determina, în m,ocl general,
mãsurile practi,ce prin c.ari se poa,te îrrrâuri dezvoltar.ea
t¡oporatiei.
Aceastä cl,:finitie este çi ma,i culrl'nz.ätoare çi mai ple_
_ cisä decât definiiia Profesorului ,L Cont ød' din care s_ar
putea înf elcge cä numai st¿tul tiebue sä se inteles eze rJb
pclitica popolafiei. (BeuöLkerungspoli,ti,k st clie Lehre u<m,
der Färsorge des staates fur d,ie BeuöLkerutrgsentutiche-
I,ung¡ 1). Noi crod'em cä çi statul çi particularii tr,obue sä
conlucreze la deslegarea probtremelor cari rezuhtá" çi pen_
f,ru sta,t gi pentru societate din starea çi niçca,re,a popora-
fiei. Politica poporafiei nu poate sä aibä rjar menire¿ dje
a deterimina numai activitat,ea statului fa{å cu poporatia.
Ca teorie, ea stabileçte în mod genet-al, çi pentru to.fi, mä-
surile prin oari so poate înrâurri asupra dbzvoltä,rei ei,
måsuri cari nu se pot re.rliza clecât cu concrrrsul tuturor
puterilor vii ¿le popor,a,tiei însãçi: ale statului, în pri_
muJ rând, dar çi al-e societäfei întregi.
Fenonnenele de înmuìfire çi cile scädere ale poporafiei,
c¿ toate fenornenele naturei, sunt, stäpânite de a,lrumite
legi, cari nu se pot resturnra. Tot ce stã, ín puiinþ noas-
trä e sä le cunoaçtem çi finând seamä de dânsele, sä cäu-
tãro a mo,ùifica împr-ejurärile în cari träiml Deçi afirmãrn
r) Grundriss zrm, Studium der politischen Oekonomie II. Theil:
Volkswirtschaftspolitik. Jena. r897 pag. 89.
tz5
d.ar cä çi existenþ speciei noastre e sup'usä unor legi pe
cari ea nu e în staro sä Ie scÌri'ml¡e, to'tuçi o sigur cä nu
nocesitatea o,arbä deteru-inä existenla noasträ, într.u cât
împlejurärile în cari iräim se pot modifica diupä voea so-
cietãþi Llilrane, d¿cä uu dupä voea indir¡iclului. $i întru-
gât nn destinu| ne guvetrreazá, oi noi suntem stäpâni pe
destinsle no,astre, nu poate fi vorba dle fatatism.
,,Statul, zics von X'irciis'), tru poate resturna legile nai
,,turei cari înrâuresc çi dleterminä stanea popo,latiei, însu-
,,çiri,le ei, pr:ecum. çi pod¡ificäritre lor, dar eI poats sä in-
,,torvie regulrândj cele de cuviintä. Fatä cu aoeste modifi-
,.cäri statul nu poate sta nepäsätor deîndatä ce ele sunt
,,vätämätoa.re pe,ntr-t-.- puterea çi neatârnalea ¡ropor"ului
,,säu, el nu trebue sä se märg,i:leascä ds a lua, numai cu-
,,noçtintä dþslrre starea dle lucruri existentä ¡qi despro
,,sahimbärile ao s-ar fi p'rod\rs".
. Soopul pe carre-I urrmäreçte statul ca, Þi societatea este
pd,strarea de si,ne; aaeasta implicä pdstrarea teri,toriul'w,ì
si statul fiinat c comnrnitate de o,ameni çi oaimenü msri
mult - decât teritotiul formând adbvärata sa putere 'z) -
corlsst'aúrecr, i,ndiui,ziktr c,ari-l 'alcätuese. Sl fiindlcä prin
pästralea teritoriului, nu se poate întelege clecât pästra-
le,a ltnui te.r'i,toriu pentru clesfäçur"area existenfei unui
popol' anumit, este evidlent cä çi conservarea indivizilor
nu p'o,ate sä aibä alt în'þles døcãt conseraarea elemetztu-
Luô etnic deosebi,t, c¿'re a, c,reat statul çi care estn sbtgur
în drøpt db ,a so dþzvolta în nangenile telitoriu[ui stäpâ-
nit ds dânsul. Statul trebue sä r'elrrezint¿ intere^sele aoes-
tui elennent, care I'a creat pentru a-i servi interesele si nu-
mai ale aeestuia. El nu poøte sä fie dar clecât un stat
1¿afi,onal çi oa atare, nu 'db înmultirea în genero ai locui-
torilor e.ari f,räiesc pe teritoriul sáu trebue sá so preocupe'
ci de pd,strarea elenæntului etnic deosebi,t, a, cá"rlui exp,re-
siune este çi trnebue sã, fie.
Pentru ca statutl sä-çi poatä îndeplini aceastä misiune,
el trebue fireçte sä aibä în veldete, în tot mo'mentul, sta-
t) Loc. Cit. ['ag. 286.
-z) Bluntschll: La Politique Ed. It. Paris t883 Pag. 89.
 r26
,5i rniçcarea, poporatiei sale; sä cunoascä reg'nlele çi
rea
leg:ile generale ce se pot dlldlue'e d\in adunarea çi'combina-
statistico reùative Ia poporatie, pentlu ca sã
rnea clatelor
poatr'r juclec,a, în fiecare eaz particulal, dacä clÞzv'olta,rea
popolatiei safe nu se abate dbla curs'ul norma,l al lrrolrrri-
lor çi sã. cerrceteze eventual si cauz,ele acestor abateri;
însfârçit, statul tlebue sä caute a înr'âuri cliezvoltarea Bo-
prn':utiei,.mai ales daeä o vecle aä arneninfä sá se abatä de
la legulele ge.nelale, $i pentru aceasta, eI trebue sã, cu-
n<¡as,cã c'a'u,zele oárota putem atribti înmulfir.ea fiinlelor
u'n:arre în gener"e. Politica poporatiei, c¿r, placticä' nu poa,-
te pleea, în rnod logic, tlecât clela cl'eterminanea, în teorie, a
.aceslor o¿ùuze g€nerale. Ea trEbue da,l sä 'formrulezo, mleú
îritãi, aoeea c€ s-a, nunit prtncipi'ul 'ttoporatiei, sau origi-
nea, ei, dupä c,are mäsurile practice vor ttrma obrocurn de
la sine. $i aceasta este toc¡nai, dmpá párerea noasträ, im.-
trNrtanfa principiului Ìrupora,tiei çi criteriul cel ¡mai sigul:
.al form¡rlãrei sale exacte. Cäei, în aceastä materie, nu e
vcrlb¿r dle a lace numai o teorie, ci de a clesleg:a, odatä cu
teori:r gene.r:alä a ca.uzeior rlezvoltèirei poporatiei çi ohes-
tiunc'a praoticá a rniijloaeelor cl,e ¿r o înrâuri.
,,Sä invátãrn mtai întâi, zice J. B. Satl '), cari sult
.,,canzele cärora ¡tutem a,tr'iltui înmulfi{rea fiintelor umane.
,,Pe aceste cïtrze, oricare al fi, noi le rtonr nu,rni ,plinoipiul,
,,originea D'oporatiei".
Acaastä necesitate cle ¿ stabili teoria gene'ralá a înmul-
firei poporafiei, mai îuainte cìb a ne putea losti asupra
politicei oe trobue sá se urnteze fatá cu dhl,sa, a clat naç-
to'e la o întloagá literatur'ã. $i fiindcã teoria nu-i ,decâi
un leflex al realitáfei, starea lro,poratiei a trebtrt sá de-
termrine în toat'e tilrpurile teoria politicei ei, stabilincl, în
prineipiu, necesitatea îmnultirei sau a scäclerei sale, cì,trpä
cum era, lipsã, sau belçug relativ Dïea rnare cle oa,meni.
$i aeeastä înrâurire tlealtrnintrele firea,scä çi neoesará a
faptelo,r asuprìa icleilor, .se poa.te observa nu nunnai dbcä
,aläturän pãrerile din cliferitele timpuri asupra acestui su-
r) Cours complet d'Économie politique Ed. ltI Bruxelles r844
Pag. 368.
r27
biect, ci uneoli ahiar dacä e,omÌ)aränl ideile aceluiaçi au-
tcr, în diferiteie e¡roee ale vietei sale. Aça ,de-o piltlä, în
primla sa luer.ane ¿ùsllpra, staf,ului, ifilosoful Platon,,-'attànd
în verlere, ce-i drreptu,I, mai mult îmbunätätirea rasei dlecât
lestrângerea numárului nasteriloT, nu Iterrmite barbatilol
dle ¿r se cäsätori rnai înaintp cle fueize,ci çi cinc.i dþ ani çi
lnai târ'ziu il'e cincizeci çi cinci. Penfru lespectarea a,cestei
mãsuri, pä.rintele filosofiei idealiste recomandä suprirqa-
le,a fructului, sam ùc.iderea prin foame a cop,iilor nåscuti
în afarä cle aceste linite dle vârstá. Ma.i târziu, în luola-
r,ea sa, asìrpra legilor însä, filosoful no,sf,r'u îçi sc,himtbä pä-
relile ou clesär'ârSire. Rázboaele çi ciuma împutinase lo-
cuitorii Atenei, în mocl simtitor çi fatä cu aceastä stare cle
lucruri îngrijitoa,re, nu mai putea fi volìra nu-mai dø îm-
buncitcifirett ra.s,ei, ci trebuea sä se gäseascä mijrloace pen-
tlrt cons€I'ltarect eí. Ing::iji,t de viitorrrl pop'or"a,tiei, Platon
nu numai cã pe.r-rmitea barbaþilor de a se cãsätori l,a 30 dle
.-ùI ani, clh.l Ie inpune cìriar ca pânä la 35 de ani sä fie nurnai.
tþcât cäsåtoriti sub pede,apsä db a fi supuçi unei däri a-
nr ále speoiale, pentru a nu-si închipui, zicø ol' cä celibatul
estc o star:e eomodä çi plilä dre foloase. Pe lângä aûeañt&'
el institue un .fel de mariorat, în folosul unuia 'd'i¡r fii, pen-
tru a forma astfel o elasä puternioä de cetäteni; iar cei-
lalti copii urmam ¿ fi adbptati db ac'ei e¿ri rämäseselä
sterpi.. ,Cìât despre uciderea copiilor çi despre c.omunita.tea
felrr:ilor, lìu. se rnai pomteneçfi! de astä da,tä nici un ctl-
.¡âl t,
,AteniuttuL De undle îçi trag statele originee. çi naç-
-
,,tereâ lor9 Nu oare dela cãsätorii çi cte la î,m¡rreuna,lea ce.
,,lor clrouå sexel Cliníts.- Desigu,- Atetrianul. Astfel, în
,,otici' sta't, e bine sä începem cu legile ea.ri- privesc cã.-
,,si"rtoriilg" r).
Snb ltresiunoa îrnprejuläriLol exterioare, c,¿li se sohim-
base, r,e,dern. cu.rrrçi Pla,ton îçi modificä icleile saJ,e, cn
prir.ile la po.litica porporatiei. $i fiindcä am, vorbit aiqe de
unul din cei mai iluçtri cugetätori ai an{,ichitátei, cari s'ati
ocupat de chestiunea poporafiei, tr.e.bue sä profitäm clb o-
r¡ Legile. Cartea IV

r28
câ.zie Dentlu a spulle câteva cuvinte çi de cellalt l¡are
filosaf al Gleciei, c¿lle a tlat¿rt ¿cest subiect a¡rroatrre în
ac,ola$i tinp, cltpei c,are vout putea sä aborcläm, ifärä tran-
siJie, litelatura tiinpuri-lor rnoclerne.
At'ístoteles e çi tle astä clatä cu mult mai llrecis Þi am
Dutea zice c* u'lt înr*dit cu ùnodul nostru cl,e a cu-
'raiso preoc*pä
geta, clecrìt r''lato'. rll de feno'r,enul creçterei
excesir.e a pcpola{iei, invirruincl pe platon, ca, e stabileçte
ega,litatea ltunur.ilor, cä nu se ocupá mai degr.abä de în_
rnulfirea oameniloi.
,,8 î'cã, fo¿rrte c'r.ios cle a se veclea, zice A'istotellx t),
,,cä stabilind egalitaten ploprietãfilor:, nu s'a hotärât ni_
,,nic crl privile la rurlurär.ul oetã{enilor çi cä ei sunt lãsafi
,ñä se înmulfeascrä fãrä sfârçit, ca çi c,urn numärul lor
,,ar fi sä rämâie aproalle stationar, din cauza cäsätoriilor
,,strãine t), cali c,ornpelr-seazä cifra naçterilor, oricars ar fi
,"e4, cum se pare în ader.'äl cä se întâmplä încä astäzi în
,,difei'itel,e state. Da-.r rezultatul acesia s clbpa.rte de a fi
,,exact în cetätile ncastr€, aça ptecum existä. Astäzi ni_
,,neni'* rärtrârle s¿'lrac, pent,ucä pr:oprietäfile se împär:lesc
,,întle copii, oricare at fi rru,märul lor; po câncl, da,cä pro-
,,prietätiJe sunt inclivise, e fatal ea copiii, mai mulfi sau
,.nai pufin numer-o,çi, cari vot întrece numälul hotärât, sä
,,nu posedàr abso,lut niuìic".
,,Am fi îlclemnati sä crerlem, cä ar fi fost nevoe sä se
,,menfinä îu oalecare lj,mite mai degrabá creçterea popora-
,,fiei decât proprietäfile, în aça fel încât naçtelile sä nu
,.treacá, rle o cifr.ä cl:etermilatä, care al fi trebuit sä se ho-
,,tärascã, {inând seamä cle numälul eventual al copiilor.
,,cari rìror' ,!i a cãsätoriilol sterile. A le Läsa în voia întâm-
,,plär'ei, crlrn se fac,e în cele rnai multe state, este o canzá"
,,inevitabilä de sär.äcie pentru cetäfeni; säräcia însä pro-
,,voå.rcä serlifiuni çi cri,ne. I)e-aceea PhiCon rìin Corinth,
,,rlnul din cei irnai I'echi legislatori, e.ra convins cä numä-
,,rul familiilor çi acel al cetälenilor trebuea sä rämâe fix
,,çi inrrariabi:l, ehiar clacä toti ar fi avut, la îneeput, loturi
,,inega,le. In legile lui Platon, e toamai contraa.ul,,.
) Politica Ed. Thurot-Bastien. Cartea II. Cap. III g 6 çi
t
7
z) Platon: Legile. Cartea V.
r29
lltler,ârrrl tlt'ì¿ r.ritit.¿r. lrri-rsur.ilor Dc çrli le.susfiue pla-
ttttt, ìtr t'rrrrrr{ul*a lltolrli ilor. sitle ¡riìr.eri ¿ì¡jupr ¿r llo¡io r,a{icri,
Arist.tt'lrs t) se .trrrrã r'[e t,rrsàtor.i. ¡i ,le ilrsrr$ir.ile u'L*1rì
tlelir
'iit.r'ii s.{i. st¿rllilirrd t,ä ,fenr,.'eir 1r'ebue s¿i se t.ãs¡itr-
leascil l¿r ls irlri ti lrãr'b¿rtut la l,ìT, stru ¡i t..r'¿r. lurri 1ru{iu.
Irll c.r't' r'¿r. irr r-i.trrt,t ¡r rrrrei lt'gi t,xlrr.c.s(', ri¿-r s..' ,1rr.ea-sr:á rle
¿¡ st' rl¿r ir r'¿rrrir r.rrlliiltrr: rlilirr.rrri. ('ât porr,tl,u nurrr¿ir.ul rr¿r$-
1'r,r'ilor'. t.lnt, Ir',.lrrr,, iu lol.tlr,¿rrrrr¿r s¿i lit, lirlril¿rt, ,liur.ir. iil,r_
t'¿tvtrt'ilt' lru r)('r',rn i1 t,iL r,t¡rii sir llie lepirrlrr(i, ¡i rlacir urrele
t'¿"usìiturii tlt'r'irr ft't.rr rrrle lrt,ste rruur:-rr.rrÌ ilett,r.rrrinrtt, t,l
Dr"o..
¡rtttrt'.sÈr s(¡ l,r'()\-()ir('e ¿n-or.1rrl, ru.iri irrrrintt'r.ir. r.orìrrI.sãr ¿riìl¿'i
serrlirrLt'rrtrr I r.ir'1t'i.
Yetlerrr rlc ¡rit.e.rrrrr gt''iul tr trt trrr¡r'irrz¿-rtol ¿r lui _\ris-
toft'les ir lrrtir'i¡.rirt ¡i irr rrrrirt.t'r'iir ut,t,¿rst¿r. gântIir.el, rìro-
,'lel'n¿-r. prt''r'u¡rå.utirr-s{ì. (.n r.l ¡rr.it¿rt.t"¿r c¿rr.¿rr,tci,istic¿-¿ s1_riri-
trrl'iri rlt,t.lrt'stiurrt':r ipor.rìt,lnii,i. r.¡l.t, u. ir;irrrrs Ia rk,plini,
s:ltrr,
ei îrst'rnrr¿ìt¿rtr'¿rl¡i¿r irr ti,rn¡rrrr'iìt.,ro¿str.r,, iliu t,¿rrrza irrrlrr.c-
.iulirtiìor s|t't'itrle irr .iu i tr'¿ìirn. llleol.iir liiutl îlr totrle¿tulr¿
rmut.ri oglintliL lc.rlitirfr'i, nr¿ri ruult ilr ruater.ia ¿rt:e¿sta, de
eât î'.r'it,:rr.t':rìt*. rr;.r'sr,¡r.irtr, îrr{r,ìr,ge, ì'¿r,ler,¿-rr.
rtit'i ¿rrrticllit¡rtt'it, lri.i veat'rrl rlt' rli,ilor, rru iru ¡rrLtut så
r,¿-,.
:tjtrrtg¿ ìir. rltrDì irrir '¡riLt.rrrrtlt'r'e ir lrrirrr.ipi.l.i ¡ro1i.r.a.fiei. N*
tìoai'ã t'il nri¡cirr ilt' tìe cre5tcrt' ri rle st.irrli'rc a 1ro1-ror.¿fiei rnr
al fi l'ost r)lrlur'o¿ì l'¿rt'i,r'ul r,cl ruiri inscrnu¿rt al istoriei, clar
clifer.itt,i,rrrpl.tr.irrr.¿ir.i. stlirr.i¿r. l.Í-ìzìxr¡¡,1.,, lelrt-rtlar.eu, ¿rllìrisà
tle ìt'gi;r'irrtl,rlusrt irr nlolavrrli, a t,*1riiÌor.. cJrirlenriile çi
tur'ìru rl"rr'ilr¡ rlirr r-t'ar'rrl i[e iiri.iklr,, îlr¡ricrlccârrrì r]czr-oltare¿r
ur¡r'nral¿-r ¿r l)olli)l'irtiei ¿ru z¿ìrlãrrrit,it t.cr.ret¿rre¿r ftlionrr'irelrr
s¿rle. eali uu ,se irl¡nrrrea. aterrfiuuei olr$tc.$ti. r)e-ireeea
lrtr-
tetn s¿ì trct'e'r f¿"tr'¿ï t.au.si{ic rlcìa fiL:s.rii gr,t'r.i. r.trr.i a. a-
tins lniruai llloìrlr'¡na Do|or:afici, l¿r sr:l.iito.r,ii rlìrr tinr¡mr.ile
lttt¡delrre, t'll'i au tlntat-o în lonr]. $i f iirrrlcir -\t¿rltlrus, tl¡cä
tru a fr;st cel dntÍìiu riartì s'¿t întlrletlticit tn¿ti,leapL<ìaf.rt cü
aceast¿ï'ptolrlrlr.r.-r, a fost acc.la ear.e a rìisr:rrtai'-o iutri pe
lalg, çi cale a lrLor-or.at rnai ales, o îrrtlcagi-r rniçcar.e Stiiri-
tificä, ar-â'd de sc.p rle a Iri'lr.la prirrci¡ri.r 1r'1r,r.a{iei.
rle aceea. uluâncì e-reurpluì ltti Ilr¡bert rrttt )[rtli, r'.n¡ hr¿l
t) T'oc, cit. Cartea l\¡. (ìap, XI\/,
ii
 Ijo
1t'ol'itt lui ìlalthus, c¿r l)uuctul r.entr'¿rl äl îltr:t'.g.'erj d,isur.
{ìrrrri. int¡riilti¡cl sci.iitor.ii, t,a.r'i s-¿tu ocruì,¿ìt rle politic.¡¿ ¡ro-
poi'rr(iei ilt tlrri glrlDe ìn¿tt'i: Preder-esor.ii ìuj l{althus;
Pir rtiriitolii lui ì[a]tìrus si ])r'otir-nicii lrri ìI¿rlthus. A-
r'â¡,rl a.stl'el înaitrte¿r uo¿rstr'¿ì ¡ìifer.itele 1rãr.eli t.ar.i s-au
c'rDi.s irsrrlr}a ar,ristrii ittrltot.tarrt sulriect, r-r.ull DIoc.eclfl. la
.r'lr'el¿rte¿r lol criticã çi nc lonr înt.er.t.a, apoi sá for.nrnlãrrr
ilrt:ä.rl¿rt¿-r Dliur'i¡riul ÌroÌrora!ic'i, îur,ìreiltr. intleagn lucrr.a-
le cu rlete.r'ntinare¿r nr¿"rsulrilor. ltlactirre, 1lr.iu r.a.r.i se poa,te
inl'âuli asupr'ír clezvoltãrei ¡rolrolafiei, ¡ii r,trr.i to,-' tl'eblri
s¿ì r't,zultc cu ner.esita.te dirr pi.incipiul stabilit.
CAP. X. Predecesorii lui Malthus.
l'olrolatia tr)ulo¡rei, îrr teacul tle lui.iloe, ¿r fr.lst lllea puf,in
dcasã, din e¿ruzir ,cä e¡ti,cle.uriile çi råzltoaele îltd'rrlungnte,
anii rle lilr-si"r, ignor:a-rea, celol. ,nrai ele.nentale precepte do
igicnrï, dal rn¿¿i ales întrtirga r.rr.ga,nizar.e ecc)norìl;e,ä çi so-
t'ialã, se ol)lrre¿ìtì îucl,e.sir.ei sale.
.,(,iu toatt: r:ir ostc Íjleu dt ¿r ìì(, l)1,o.(.ula iro{iuni exacte
..¿rsrrlrì'a ¡rr¡rora,(iei rli¡r teacul rle mijloc,, zjee Cibt'cu-io r),
,,c -*igul', crr toate rrr:estc, t,¿ï e¿r e'ra fo¿rr-tc 1ru!in nunle-
..1'o¿l.sâ,
ì'lrllt¿rli.t¡r,tea c.o.lliilol cr.¿r extl,aonliu¿rr.¿î tlupã crrut r.€-
zultä d:jn foate datele 1re cari le ar-eln dìn ¿rcele tirupuli,
A¡a rlc-o lriklä, din 5ij.t,o¡rii nã,seu{i intro 1-100 ¡i 1õ20, ir'.
farrrili¿r Rt¡ltrbucth. lrurgìroz,i ar-rr(i rìiu or.a¡uì Flancfrn.t,
rltr,nt¿ri 18 an sulrr.rrviefuit t,¿trrlui lol',). $i rl¿rr,ãr iu ¿r.c,este
fantilii, Jrine situatc çi t.irltt'. r'uottalit¿rtea iu plimii ani
¿ri r'âr'stei r¡r'¿t aFir cle rir¿ìr'e, ne plttctìt îrrr:hipui ce ¡rutea
s¿i fir: riroltalit¿rtt'a e.opiilor. l¿r. farniliile sãrrar.e '). Cât lien-
tln ripicleurii, ele ,sr: prezintan ¡trrlrcj et o frrrie n(+l)oilte-
llitã rlilr cauzä c¿"r tìtr se {'.utìo$teatr ni(:i pr.ieinele boalelor.,
rt it'i tni jìoac9l_e l)r'ntì'lr I le ¡rr.eveni.
t) Économie politique dn Moyen Age. Paris. r859. Vol. II. pag. rz5.
Dr,
,Steil:':: Archiv für Franlifurts Cìeschichte und Kunst. li. F.
z.)
lL Pag. 4o,1 9i IIL Pug. 47.
3) Dr. liarl Biicher: Die Bevöllierung von F¡ankfurt am lVtain irn
lil\r. und XV. Jahrhundert. Tiibingen 1886 \¡ol, L pag. 46.
l3r
Ar:e:rst¿r .x1,l i.ã ur.r'talita tt,a inspã irnâutáto¿rr,<' rlat'r.itä
.i.¡nei cAr. ¿r s:er'e'at. p'i. secolrtl al XI\r, îlr i.r'i a,i a-
l)r(ìar)e ¿r tteia lialte u 1ro¡rolir(ic.i cl'in Iìulorra, r,rt la 2ir rlo
uliìioane de oameui.
.l)e¡i I'rop'ora{ia. îrr r-eai:.1 rle cla, rlestrrl rlc l,¿lr¿-ï,
tot'çi ea scr r-cdi: cà erà ì'r:ä ¡,'c'rr'rijlo1,
cìeasä î.ur1r'cjri-
rãrile¡ eco'''lice rl. pe at'nci, rlupå (:..rìì o'e.tlLrrlor-edreçte rrr.ri-
tiatele, t'ali rm se pot cxpliea deeât arhnitâìlrI cä, ¡rr.irr
ve¿r.cul al Xil .ii al XIII, utr rìtiale mrmär.,rìe oaureli se
gãsettn fälå ccu,1:atitrne, în
farä. la. dânçii '). Si c c,u totul
rt¿ir'¿rctelistic faDtul cã cele cìintãiu tr.upc care Dìeacá pe.n-
1r'u a. cruceli ,urormântul lIântuito.mlui, sult conclucelea
ìrti lü'ultet' Sansuueir (ur>tt Hrtbeuícltts) sunt nnrnai ad,u.
\ uättuä cle r.ãi çi rle oamerri scä¡rätafi, îlr loe. sä se otectrr-
teze clin r:ânrlulile elitei soci¿rle, pLer,urn s-ar fi întârn¡ira^t
fär'ä înrloi¿rlã, ,dacir nnmai entusiasmul r.eligios, çi rì.ri
stl'ârntora'e¿ì econolììicã al fi,d'cterminat ¡rrec.,r'... r'i-.
l,'aDt'l a'cesta, aslìJ)r'a eãI'uia \.olìÌ ïe\retìi, ar.nczi, de a.lt-
,rllintrelee. o lumini-r as.pi.a ltr.inripi'lui ¡ropolatie,i Þi
'ie pe
cortfillnã te,ol'ia, clare o sus{inetn, c.ä Pollorafia tin(lL: ì)rr-
l'lìrea sã, se în,runl{eascã ¡rânã ìa linrita extr?ln¿-r ,, çlp7r-r-ri-
t¿"r'ei saÌe c. rrutintã. si cã fe.q.ren'l i¡rcrrrìe'riei. .st. r,lr
ferrornelt eflr'e se rt1r.r'otltrct: la sifâr+¡itul oi'icãn'ci ¡rc'r'iurlc rìrr.
rlezvoltalre a, poporafiei, rlupã cltuì voln r-edea ¡nai tâ.r'ziu.
Pe la ,rnijlocul se,colului al X\-. ¡ropolir{iir Iìulo¡rc.i, car.,:
f nsc'sefoarte lar.ã, îl secolele arrtelio¿rt.e. afar.ii rìr, fãr'ili,
stãpánite rìle Ara-lli, ì)recrìlrì cr.:r S¡rania, :r îlce¡rut iar'¿ì¡i
sä cl'easr:ä rnai ¿rles irr Itali¿r. Ìrr Spania 5i îrr PoltLrgalil,.,
ocl'atã cr rleslolt¿rrea lol e(1orìouric,ã. I)al pelioarì,rr lnorìrrr-
nä, tu fr'ãurÊnt¿ìr'ile ei tlolitice ñi I'eligioase, tur'lml.â.ntl
leìa.f iunilc ecorrrìÌìri('e, a,thrtre iar'ãsi r¡ sc¿irler.t' sinrf ìtir a lo-
r:uitolilor', al)roaDe în to¿rte t¿ïr.ile¡. Ger.,urani¿r rle-o ¡rilklã_,
cale ¡rutca sã aiirr"r, 1xr la incelrutul lilzlrtliuìui rle tr.cizcci
rlt'ani ca. l¿r 2i¡ rlle rrrilioanc rle Ioc'uitol'i. nu ln¿r.i t.äurârre
rlecât tu r.leo 12 rnilioane, l¿r sfârçitrrl acestui r.áz,lroi. $;-
'sc ¡selr-ä
ar'eea;i scärle.r'e a, 1tr¡tolalie i ol în Atrgìia. fil
t) Eíinelin: f oc. cit. \:ol. I. Pag. 765.
 t3T
F'.'la, î' rtali¿r çi spania, mai ales rìir ea.za t'rb.rä-
likn' inteure çi a. rlec.it,clerei lor eeonourice.
fn ace.la$i tinrp itrsä, st¿tele din lìuropa îneep sä se
¡iurrkï cra i''dir-irl'alitãti cr. iutelese eorrtrare. Numäru1
oarìreniloìr ¿ì-ù)ale atu[ci cu i¡nlrol:taufa sa deosebitä oon-
siclerânclu-se c¿ù ..¿1 rìin c.olclifi.nile cl'e cä:pete'ie a pute-
¡ei statul*i. rnchsirea popo'afiei. î'serlrnâu,d î'm.lfirea:
co't'ib'abililor çi a sol'clafilor, rlre ear.i statele ir'faza d'€
clez'rroltal'e in cale itrt'a.se, a*e¿ru cea rnai nrare tl€-
t'erri preocnp¿trea sultrt'urii a po,litir.ei. 'e'oe,
Regele Iìluic rl I\-, al ltla,llt_.i, rìeclar'ã, iu n¡tul ,d,in
edictele sale cä 1r*tor:ea çi lxrgrìfia regilor cro'nsistä în .u-
rr¡¿ìr'nl çi ar.tr{ia s.1tlçilor: l.<r. (ln force et kt t-icltesse <Ies
l'r.¡'is c¡l¿sistent tl¡nts le nrnnl¡r<¿ ttt tlqtrc I'o¡tttkttce ¿les sr¿-
iets). In (ìelrn¿rn,i¿r, Lurltttig ,ton, Seckendcn'l \, ¡rropune sà
se înfiinfeze asiluli llentlt creçtelea copiilor: or{ali, sruu
tlirr 1;ärinti sãrat.i, nuruai îu veder.ea în¡nrrltirei oameni-l,or.
Pn sia se glirbeçte sã rìea ospitaìitate hughenofilor emi-
gr al.i îu urlìt¿r fcì\'()¡ã rei eclictului cìe lrlantes. Im,lxilatu!
Josif aù fI, se î'oer¡rt:ã. sã c'olonizeze .ueìe regiuni
se ale Boenriei. l,larele ont cle stat Piff, cl'eclarä îl'r''toa-
¡tarla-
rtt€nt, în allnl 1796, eil ¿tcell care ¿rre o fatnilie nnnterpasã
este un binef¿ïcãtor :rl {ãr'ei sale gi cä ar.e rlreptul s¿-t crea-
rã s¡rlijinuì st¿rtr..lui, perrtr.u ¿r-iri cleçte colliii. La l.ânrlul
ei, tertria ¿r tlcJmit s¿"r se lase a,l'i iurânr.itå rÌe irlrprejur:ä-
lile leale, follltul¿ìncì. ca lrlinci¡rii cìe valoale aìrsolrrtä aee¡
ce nr1 ela decât expr,esiunea ueeesitäfilor timpului în eate
se proclueea, clupä cum se vedb din tenclinlele generale ale
çcoal'ei econourice a mercantiliçtilor, cari ar fi în rezumat,
trtrnãtoarele:
L) Tendinta cle a exageÌ'a inportan{a metalelor pre-
t,iol¿-ue.
2) Teuclilta d,e a atribui o însenurätate plea ,uta1.e: a)
Comer{ului exteriol în claun¿l comer.fului interior li) In-
rlustriei eale plelucr'eazä ma.tetjalele, în DaguJt¿ irrtl;us-
tliei eale le ploerrr.ä.
I i Der deutsehe lr'iirstenstaat. Gotha. l6i j.
I33
il) 'l'etrdin{tt tlc tt utt'il¡u,i. o }Ìee nu.na íht,po|ttrn[ã cqnti-
tti{ei 2lc.tporufiei u elcnnent ul ltuterei. ttøfirntale.
f) Tc'rrclint¿r llc ¿¡, solicitar. a,cfiunea st¿rtului 1lc'ntlu a Ia-
t'oriza, în nrod artificial. r.ealizar.ea acestor- sc()l)ur.j, Lìrllì-
sicleratc ctt rrl-iìe r).
I)e fa¡rt, în epoca in carc tr,ãi¿iu rneucarrtilirstii, sc sirrL-
fea o ùrrare nc\roe clc blafe, tla l¡írni<:i lterrtr.u a ,slroli r-o.
nitulile .sta.t'.rlui çi cle soZrlcf i lreutiu a-J apãr:a. Rãzlro¿rele
oontirrue recesit¿ru întrefiner,ea aruatelot lrer.nalerrte ¡i
cheltuelele nlai rn¿tli ale curfilor' çi alc intregului zrparal
al statului motleln, nu se ru.ai putearr looper:i t.rr vt'rritu-
lile taxelor çi alc'. clomeuiilol regale ').
Ela filesc clar: cra teoriilt' sá t-rglilrtqrscä nece,sitåtil: ur-
gelta ale timpului si ca Dr:actic.lr =-¿i c.¿ìute ¿t I(ì satisl'ace,
crezânrl r,ã ilrtl'eDlile$te ptesoÌ'ipfiurrile eter:r,e alo çtiil,fei.
$i ¡re temc'iul acestei oìtse.r.r'a,tirui nr: lrutem açtepta s¿i \¡€-
de,m cã teoriile sä se schintbe otlat¿î ou îrnprejurärile reale
îrr cali .s'nu plodus, ajungâlrl la ¿rfir.nläri opuse aliiulra.
fiunilor delu, lruuctul dc lileclrre, da.L confolrlllo iall"rçi ou
rtecesitã(ile plactice ale motnentnlui. $i actr¿ustä schimba-
ïe \.a trcitui sá se ,facä, se în(elege, ur înc.etul, ¡tcutrucä
înrlu'ejur'ä;lilc rru se morl,ificä' ,tle,cât tr,eÐta.t lrrin r'vohrf ie
le'nfä, rru lllil ca.ta.elisme, oaJi al rãstulua rlc'otl'¿itã tot t,e
a existat nai înailtc,. Acest acler'äl îl vo,ur gäsi coufirmrat
stucliind c'r.olutia ideilor asupra politicei DoDolarti.ei îlr
tiru¡rru'ile nxtcllerue çi cäutâ.nd sä ne clãn sealtr¿i cìe gnueztr,
tcoliei r,irlr' ¡roaltã lrnlncle Iui lllaltllus. -
frr secxrlul al XVI Giot¡unni Botero (1b{0-1617) ì) este
un pärtirritot hotärât aI înmultirei p<4rora{iei pe eale .'o
consicler'ã c.a un ei,ellelt de puter.e a statelor. Viltutei ge-
nerativo a oaùnenil-o'- (ail'tu, generatit:)e, dngli u,ant'i,ni,) eL
opune insã puter:ea nutlitir'ä a cetäfai ('t;i.r'ttr, ntttti,tiutr,
.dello citttt), arãtânrì cä lipsa de echiliìtrrr între ¡mijloacele
tle existenfä çi popor"a,fie este arlevärata cattzá. cate se opu-
t) l|'illælm Boscher: Geschichte der Nationalökonomih în Deut-
schland. München r874,
z) J. K. Ingram: Flistoire de l,Éconoruie politique. paris rg93. pag.57.
3) Della -Ragione tl,i Stat, Liv. VlI. c. ¡o.
 I.14
r]5
ne irurrul{i't'i
'¿rrr.lliì.r'. rrI¿ri,rtrrl. tìcr:ât r.i-rzr¡o¡er,,;i epi-
tìr'rrr iile si srrstinâurì necr:sit¿rtea unei ìIcrntesrluiett zit:c ctì polrorzr{ia st¿-i îl la¡tort (1lt ì)r'r}rhl(.-
lloliti.i eolonialc,. 1t'le rig tirli ¡;r-ritte.sá tìisl,runir'), rla¡ cl rlu ¿rle¡ uit,i o irlet
S¡rrrrrioìrrls'tttt red rr, tr'..t'. rtrr¡ 1)
¡i .rrgrez.'r:,gir. rí,. Teni- ruriri pre.risãr îìì r(rt'itstä ¡rlir-irr{ä.
i¡ltt '\ t,t' Ir'.u.rr{ri ¿rserr('ìrea De'tr.. î''.rrf ir.ea pqr'r..fi.i,
¡. r'¿"''t'i iìr'lrrila{e ar.est rlirr ri,lrÞi , (.{)usi(ìi,r,¿i ,,f)retulirt,lerti ttltrle'se g¿iseÞtl uir Llr, Dt'-trti'u (,¿t rloi
,.,i u,r iurlerrur ..1¡¿utterti sc ¡roltr-r tl'¿ii t.rr înrlerrriur¿u.c,, zit,e eì. se colrtr,¿rt.-
I;r. lllicic si tr.olrr¡ln ir,.
lr¿i
.,teerzrî o t:ãsütol'it'. N¡r1ul a siuqru'¿ì ilrrlcarintir irrrìt'ir.jurrs Jir.
fi it
'rr¡siurt (rrt,itrr ") r'a nreLc¿urtirist,.ar.c 1¡ r)r.r)TeÌiutä rrr:o-
scliitir lrerti'u D.,¡r'r'.r{ie rru'reL.asir çi oì_rser.r,ä ,.irt:east,ir cirrlri rtu t:stc o¡ri'itt'r tlt' gleutatr'¿r snlrsiste'ritt'i J)".
llu'ã-
Ittl oittilc.lrilol' 'st¡'i irL ¡rr.o¡ro1,(i(ì ( lt ()r,¡l)¿ì.fiurriltt rleeãcali Batt jttrrtttt F'ruttA'l.it¿ 3). ¡u'atä greutir{ile tle tt'¿ri lirli
1;e
sir rli:;lrrrar'r. 1-)ecrì -\rrgrl¿r llrr ¿'r 1r,i ìo întíìrrrpiuit o¡inrr,'uii în lce'irrlril(¡ (.u i)ol){)t'u{ir'plt'ir tlea-
¡rirsi.t..pafie rraeâ1 ,,t,'tr.' s¿'i, zic,ârttìl cãr luttl¿ri irr {irrilc tilrt¡r't'sr'prrt girsi lolrlitiiL.
l(Ì{i <lc irtrl ivizi ;i s-trr. na¡tt¡ l;'t{}, ¿rtoi ,it0 t,iruraçi f¿ir.ir
ct,u- tele ttl¡i ll¿tr',lt'alrilt¡ ¡rt'rttnr irìt(,Jìì('e¿ureir;i t'r'r'5tti'(,¿t rlnoìl
iril{itttil' ¿rì' 1ll'l)ui s¿trr s¿-r tìto¿¡t¡ì. slrr sir e,t¡ig.eze.
'llrtreçrtLu[ [',tthttn (1(iB3-170?)'), 1iãt'.'s rle st¿rlr,¿r'ri-
l'rr rlr i I i i rì u t)ì('r't)il.{,r.

zrr.itlrilä ¿r rrrurt'it'l'irir,ei rìill ti,'r.1rur.iL: suì., cr.trrlt,
r.ä rrri_
sitult'¿r (:(¡ir lììitj iu¿iltir ir st¿rlrrlrri r.onst¿i
in iulnrrl(ii,¡,¿¡ t,ìir.
st'l.r' l,r'rt'it'¿il'e. '['..1r, i l¿rsere srr.it:tã{t:i au
rì,r,eDt.l,i rleri-
1r.t'ii-ii l'a1¿'i r'' strrt'r. -\rrr'ca e:rt. izr-tl'ur 1.irrr,.r,rl.g^¿i-
]iìl'r'. ¡i ( (¡¿r lrì¿ì,i ir'¡ro't.rrtr'Í tlintr.e to¿rtc i'clrst'iil,e
ITrlriI rlin ¡'i'D1't'zt'rrtuulii ¿rirtot'izu{i rri rtielt'¿rlllilisirtrrlLrj
iu Itrrlirr, .Jttl,tt,it, (ì<'¡tot't'si') 171] l7(;ll]. {'¿u'(,¿r cr'ttp¿tl
t t'¿r rìirtâiri c¡rte,1r'ir rìe cctlltotttie ilolitirä rìilr I'ltr roDa, frilt-
riat¡1 l¿r Nalloli ilr 17õil. ¡rt:r'rerlâtttl ¿ì.'ierììerì('iríì ^\[¿lthns.
sì)nrìe ci1 st'¿rtlel't¡;r l-.tllrtli'atici estc¡ <l t:ttttset'itt{i.-r ¿t irr rttrrlti.-

l¡. t,s1r' irg'i.it,ultrrlit. ( rât ¡rerrtr.rr ,rrrãr.iLea leÍ),.i1(ìr,. ea s¿-¿rr'r¿r-

rrr¿i-
l't,i t¡xi'.'silr'.
sr,irr'¿ì rlrrpã,rrruìlinrcir, sul¡usiL¡r. lot..
lú,,csf ¡xtt.Ic, ntnnltt.t,
-\[ai itltelcs¿ttttii ¿'stt'. lliit't't't'it iltt','lrtt't'ttll'ttlrri cuonr¡lttiei
ríes stt,itl's (rtt(, [(¡ r¡rttttrlctt,. rles rr¡is st, tttcstt.rc) ¡ t:litirc tìrrtlet'ttr,'. t:iu'c tlc¿tltlrritrtt'ttìt'it, tlì1 s :¿ t;trttt¿tt tlet'âi
Îlr tteat'iìt rle rltlstiutte¿r l){)ì)t)u¿ttit:i, t't.tttt't:tttt'âtttl irttlotlg:r
'\ir'lItttlteLt' H,Ic ") r'.r'rre¡te rri' ìrr.rrrl{i'e:L,o,,r.:r{iei s:a. ateu{ittttrì ¿rsuì)r¿r trrrt(it'i rtirfiutril,it', ct'e¿ì('(ì ilu lrlt{in il
.,irr ¡;r'r'.r¡r'esi rtnt' gcorrtetlicaì..,, ;i t,rurol$ie fo¿r l,te lliltt,
cauze_ r'ortlilrrtit, tìrr¡rãr ¡rirt'ei't'¿t tto¿tstl'¿"t. ('¿ì 1ìlrllìalii-s¿ij sä ¿llill('(ì
L't'i''i tre, c'c'¡i{,s rrrr¡rtì te'tri'fele ei fir,tçti.
'ir'¡;e'rk't:ä
ìIirr¡l¡¡'¡¡,¡.¡ tat¿il (l?1.-r _1?Sg) n'). rliscillol î¡tr,Ìr rlii,t c:tiu ¡t' r.¡ ttlt¡l g¡r.$itir, snlto¡tlt;trâltrl intelt'selt'
al lui Fr.au<.ois ltolrot'irfil: i. intt'res,-:lt;i'lttcltrlilt¡r rtr¡irlsuTletitt', tlttDä t'uitL
Qtrcsr-ta¡', s.s(i'r' .¿i rru¡'¿-r:'r 1rrl,ror'fiei atâr.uir
de canti- ¿r fãt,ut-o irrtle al{ii çi Riealclo.
'rrtterr rrrijlo¿r.cl.l' rli' trxistc.litá, cr,'1-rå ,/. H. G. rott
,e.ârrd ,,IIr rno,l f iiest'. zice A.tì¿ttrt Srnith "), to¿rtt' si-rtt ìile ¿tni-
,l ttstí ?), rìi' c.olltr'¿r <r¿'ltitati'a nrijl.trc.elor.
rle hla'ä t,r,e$tt¡ ,.,rrr.ale se îmurult,¡stl îrr 1n,t,1r,tr'fitl t-'tr ttrijLttrtt¡lc lor tIe su]l-
cr¡ Itrrurãr'ul oarue'iror 5i .rr stat poirt. s¿-r ¿ribä nici ocih-
tiì ¡r.eir rurlti loc'itr''i. r,Èr.r{ire. '. .ror. gr o nurrestt¡ .,sistcntã, çi nir'i o sltecie uu ltr;ate s¿"t st: îltlttttltt¡ascã li'-'s-
tur':r. irrtelllá. (.ht¡tert: (,ttltui.).
r,nr- ,,te aceustã limitã. I)¿rr', in societãttile t:ivilizate, liDs¿r' tle'
,,rnijloaco tk suhsistt'tt{ti, tttt ltottte st"t Drurá stavili plrop¿i-
r) Empresas politicas, o fdea de un principe ,,g¿rtiuttei slieciei ulìralìe tlecât rrrluai întlut'ât lllir-cste
Monaco r6.1o. ¡olitico christiano.
z1 t]U¡3rvatjons upon the Uniteil provinces
of the Netherlantls ró7u.
t) Esprit des lois 1748. Carlea XVIII Cap. X.
3,)A Neu' Discor¡rse of Trade ló6g. 2) Esprit des lois. Cartea XXlll. Cap. X.
I Projet d'rrne dixme ror.ale. 3) Observations conc. the increase of mankincl and the ptoplirq ol
primitive origination of mankind. London ró77. countries.175I.
:l L'ami
6) Lh" .li
commercio ossia d'economia civile. Bassano t7ó9.
des hornmes ou.traité de la population. paris
r755,
4) Lezioni
/ Grundsittze der polizeirvissenscl.rafr] Bi, ff . Göttingen'ii59. 5) Recherches sur la Nature et les Cattses cle la Richesse des Na'
tions. Paris t8.¡3. \Iol. I. Pag. tog.

I3rr
,,r la:sclc irrl'r'r.ioirrl; ¡i lrr sc l;n¿rtc Dr.o,rìrrtt rlec¿ì-l
¿r.t<t¿tsta
,.irr1r"u. sirrgri. :
,'r'ali-i ¡l'rlrlrrt i' 'l.r;rì 'iDri.irrrì . rrrrrrr, Dar.t. n co|iilr;l ¡x.
t'ãrsirt.oliilr¡ Tecunrle alc ¿trcestoL clase. ntr,
,,1ìol)rlllìlrri.,.. ('r,r.plr,¿r r.(,gule¡ìzir cu ner,c,_sit¿¡l:¡r ltt,otlur,_
,,{iir oantcnilor'. Dr.r,t,rulr I,egul{,iìz¿ì lrrr;rlurrfia rtt,it:.ãl,t,i ¿r.lte
',rrr'ir'li'; ('¿r rlr'¿ìl¡('rr('¡r'rrtlrr'r'Ii. r,âr1r'irt.t¿trit¿r irr,.ì]g(, Dr..e¿r
.,irtt't.t. .-;i o ! irrt' ¡lc Jor, r.âirrì rucr.gr, l)r.(,¿t r,epetìe. Llt¡l.elc¿r
..irr'i'rìst'¿r i'r'zuìt¿r 5i rìr't.r'rrrin¿i st¿rl,r.¿r irt r.¿rr.
s:i, g¿ise.$tr_,
'.1)r'(,;)iìgiìti¿r oarre¡rìlol irr to¿rtr¡ {rìr.iìc rlirr lullrt,. irr Aineli_
.,.,r sr'ptt'rr1i'irrrr¿rlài, irr ì'ìrl.¡ra;i iu (llrin¿r: (.rr.(,'i.a.t: sÌ,1
,.ttlrr¿,lg¿i ('u irìrsi ;r;lr rlr',','1;,'z.i irr r.irir rliutâirr,lin ¿rce,st.:
..r'r'girr rri. t'¿.'r'-i rl¿i irl r.c¿rl¿rlt¿i.r.reì.s lriai irrr....t
¡i'reri
.,gt;ttlitt. îi r¿Ù'tt o l¿tt.r't,tr t0irrì ..11¡r1it,il¿il..¿-r ilr t.r,¿r rlirr nl.t.ttä..,.
[)¿rr'ir ll¡n¿r iì( ìt¡ìì¿r ¿tììt ¿rlut t]r, illt,t,gistrat, ìa
1l.,eclec.e_
s.rrrii ntit i irr,lcll¿n.l¿r(i rri lui fllllìrrrs, ¡rãr,r,r,i r,¿rr.i tttttittlt,sr
nu¡rr¿ri ¡re illc salr" r'.'1il r-r'tl+'¿r" r rr r,ât ìì0 \.()ììr apr0lria rle
tirrr¡lril irt r,¿rr.t'r'l ¿l st,t.i:i. r,iì. lrirr.oaDt,inll.rr¡g¿r to.ol.io ca,l.c.
r!í)¿ìi'i:r llrrnrr'1t'lri s,.'gl-rse¡tr'ì,. c.iìalfi srlii{.1,i. t,¿rli ¿tn
Ir rr [¿¡1 ¿rt'r']¿r;i srrÌrit't,i r¡l¿r i ilraiillt, rì¡, rlârrsrrl. K¡r.l.l
][atx ,)
¡,r'c1 ill,llt.' r,lli¿u, r,¿i tr,:rr.ì¡r lllrlrl¡l.ll¿ì ¿ìslìl)t.)t ¡ropor.a{itrì sc
tt'giisi int'r'irgrì ilr sel'it'l'ea ¡r'r:'t.l'i ¡rrotesta't Bnrck-
:l.
t¡t't' r(ì'cur t' csrt' sigrrr'. o r,¿i ¿rtât si¡'
,Icunt,s s'Ér,rrrn'f, oât
fi ,llt'rrc¡tst.lttt'q,tl . il;r' .ìr,s eälugr-rr,.l O!,úäs,
t,,,rrit l;¿1l.cl'i clclr|oilivr"r c.u '1,¿ri 'e'ef.i¿r'
aìt,ìrri si eâit,orl¿rtã clriar: într:e-
iru ir¡ trìn,cl irc'r'lea5i (,\t)l'esir.uìi.
.,()r'ict' irrrlilirl, zítr Stettatl 3). .rlr, îll lrr:rl Iilr,sc rìolirrfrr
",rle-a. s. r'e¡r''rlrrr.t-. Ir. ¡r.por. trrr ¡t,att,fi opr.it de a,sc în-
'.nrrrl1i. îr,t.nt urai i)r'c(.ìrÌ11 ulr ¿u'bol rru ¡ronte.fi irn]rierì,ecat
.,rlo-¿r r,¡'t.Ftr'. l)¿ur llcirlr,u ¿r tl.¿ìj tl.cì¡ut, sã te lrr,äne4ti $i
,,fiirrrlt'¿ì ol'ir.t-, r,r'r'ñ1c¡{, ¡tì.(ì o linrii¿ì, aicc este Durrrrtul ulcle
,.1.to1trirafiir s{r oDi'ssf1'. Iì o ìxr¡ìãr 1roì ilit,ã îrrs<l(itir cle urulta
.,rn'iz,elii... ìl:ìrtrr.ises. cã ììn ('urros(. ni.i uu ìeac lNrrrtr.ri
,,,atcastå strfer.inf:i".
\
r) .Das Iiapital. l,;d IV. IJrmburg r89o Voì, I. pag. ,<gr.
z) Théorie du tystèrne animai Leyde t767
3) Inquirv into the Principles of political Econorny t767 vol. lI. t,ag.
zrr8.-r\ceastä citaIiune, pe care Gttntier: Du principe de pã_
pulation. Ed ìI. 1885. t)ag zq4, o atribue, în mod gregit fìloso-
fului s:ofian Dtt¡lalcl Stctrart, se gáseÞte pi la J. lì. Sa¡1: Cours
complet d'ìiconomie poìitique Partea \¡L'Cap I.
1
t37
,,l)r'ocrtetr{irr sl¡eciei ìutì¿uìe, ziae Harrcnst.lt u.u nd '), plrc
,,.u,fi rleurãr'giuitã: hr'¡ula, sa cì,in coltr¿r nt,r, ruirlgini. I'r
,,t,ât[ 1-re,rn,-. 1r¡ocle:r{i¿t ììu ¿t, atius ìintitelt, ìtr.anci, sltccia
.,urìr'alìä e în st¡l't' rle-¿t sri înntulfi",
C)tilrlgár..1 (]h t¡tinq t'itt ()rtès ,) (l7lB-1T90), trl ,,st,r.iito,-.
'r'igirr:rl si llli'
tlc s¡rir.it", r,rrrrì zicc ÌIa.x, s.s!irrr, (,¿-t lx)l)ri-
_
îrr 1lr.¡ro'fie georr-retli.ä, adräcgâurl cä dirc¿-i
'a{ia.r'e¡te
t'r't'¡tt'r'ea t'i ostc rrrãrqirritå, lir auiurtrle, 1'rlin rriuricir.e¿r k¡r
rnntnalr"r, (.f t¡t'tt). ì¿r o¡ ¡¡1q'11¡ ¿ì(,i'¿tstä ,ru¿ir..qilrir.e st rlatore;te
i'¿rtinrre,i (l'qylir;tre) ;i ¡rr.rrrlcrr{t i r.oujugale. l)eutl.n a iruDic-
rìot'a lzì{itea.-sär'åcici, iu tãl,iìe.ti ¡'ropora(ir: rloas¿i. r,eliìr¿rtrrl
i se 1>trle nì¿-rsru.¿r t,c¿r lrr¿ri n irtrer.itã.
ì[ai inrp.rt¿rut ills¿i ¡i
rlecât o'tès prutr,rr st¿rìri]i't,a te.-
i:iei tlrotlrer.rìc astlllr,¿ì ]trrPor.¿¡{igj, cste fãrä ilrclroial¿-t lr(ì\,e-
i'endirrl Jrncph Tr¡tt,nst,ttt[ ,]), la car.e g¿isj¡tl, in în1,regirnt,
toseìe ful,¡l¿r:u¡'lfirlc alr, l'i r\l¿rltìlus, Tos,nst,ltrì snsfiue cir
singnr':l,e ¡uijLrac'- ¡lerrtr.. . irrlãt.r':r sãrãcia. .r, fi sart sDt>
.irerr urijloaeelor: rìe ìrlanir. saru îmlrietì.Lrc¿rìre¿ì creStelei pr;-
Iolu{ir:i çi crì rrunrui ace.sta din ullnä al.fi l.eurcdiul rcÌ.
Þo¿Ì- nlai sigur'.
ttn ¿rlt .scliitnr t'llslt,z. At thttr f r.tr.r,tt¡¡ ,), r,¿u.c ¿r cálã1ol,iL
pliu Ii-r'rrn,{¿t t)rilì rrnii l7¡i7-90, ne sputìe cã: ,,Gl,i_i¿r rlc-a
..îunrrrÌ{i llo1rol¿tia nrr tleìrut sä fixeze nir:i rm luomerrt
,,ate'f i.'c.u gur-er.'cì.r.. J)¿reã c'¿l este lc,rreçã sa* rlac,.ä i'-
.,tlec.e rruurirml o¿rmeltjkrl' car.i pot sä-çi gãseascä ocupafie,
,.¡r' fi ìÌrÌ,'u;¿ìi s¿"r se î'r'*lleaseä rnizer.ia, lloala çi clinrel*¡,
'u.ajutrge sã fie utilá rlecât pri' î'tr.eb.i.fa-
.,T)o1;r'afia
,,lea ei. G¿ïsili ¿iceast¿ï intlebuin{ar"e çi ea se \:a inurulfi
,,rtc la silre".
hrsfâl'.Tit Bucklc .') nl. slmue, dlpã f-,aing, cã \'olt¿ril.c a,-.
r) De l'éccnornie politiclue moderne. Lond, n, r786
z) Riflessioni sulla p6pe¡¿rione delìe nazioni per raporto all,eccro-
mia,râzionaìle. \'enezia t79o.
3) Dissertation on the pcor las's. r;8ó.
., A journev trough Spain in 178ó-87. ìr. Il. London r792.
4) Travels in lìrance. London, t7gz. YcT,age en F¡ance, pendant
Ies années r787,. r788, r78g trad. Srnùès 1794. O alta tr.adurere
e aceea a lui Lesage Paris. 1856.
.
j) Gescìrichte der Civili¡ation în England..Ed. Ruge. Lpz. r¡j65 \.o1.
L l'artea ll. Pag. 276.
 r I.ls
3¡i
di'er'rrrisr'ut i,t,¿ì ¡i rrr.i rle de.r'.It legät*ru, tìi'trc, sllc,_
l'irea iiri.ilo¡rr:.1.r' trt, o-ristc'tã li creçtel,ea 1ro1ro.a1ùi,
.,kleeit des'p'e llr'o1xrr'{itr rliferitãr î' .ar.e se î'rrr'lfeçte po-
,,¡,.r'afia ¡i :rrijloirr'r:Lr rler lrr,an¿T, ¿r fost erniså nrni întâi rlc
,,\rrrltair'1', zit'e [,a):ttg, f i ¡r fost luatã tLpoi c[e ecortolrl,içtii
,,t;oçtri cirgìc.zi rlirr'.irtr.,rÌnl ¡tr.ezr,,lt, çi clezr-oltat¿-r î¡ lt¡ltre_
,.r'tlììs(l \-olutit e".
l)rt lt¿i.n,ru s{'¡-rr¡¿1{1¡ r'.rlta rlirt enì.l.utel,¿rle¿L tl,ifc,ritelor
;;iileli iì'rì r)l'¿r rjí,1ìor'¿ì1irri, lrr¿i inaintc r-le rva.lilrrts, tr fonltú
¡¡l'r't¡ rlr,-rt s:,slr'llt't,irrr, ¿t (,,ttrlrtt t,tti i,ltii r,'tal,e sarr
crrt¿ìl'e idee. ('cr'¿rr,e . sigtr' . r,il elerirt'lrtele rl'in car,i se ¿rl-
cirtrre¡te teolia .air-' l,oalt:1 uurirele lui lfalthus, se gãsesc
lesle{it îrr nl lrrrririi r'¿rt.lr, ¡:t,r,ier,i r¿u.i iru tlat¿rt acest su-
ìricr.t rrr¿ri irr¿rintt rle ,l¿ìlrsrrl ¡i r lri¿rl cu ¿rtâta
il,ecisiune îri-
tâ¡ cl sirrg¡ìl'sc ìrìilrr ¡;eu1r'rr t,r'ir1â{iir arLlrir.i c¿uri s-¿ru orrri-
1;at rlc t.lrt stirrilr':r lroltor.ir{ i,:i iÙ¿rilrteir Iui, Du at. r,errçit seì
rt1r'lrgir iitc'rr(iurrctr. ¿rslrlri,¿ì. ¿ceslrri sullier:t.
.,^\l.izcl'i¿t ¡;i ttt'trc¡6t'il'ilt g¿ruzirt¡ ¡lt t,t,eSte't.eA
ì)ì.Lr¿ì. t.r-ìlxj-
,.rltr a ¡rr:1lo['ir{iei, zit,e el '), au. fost vi-rznte in nrod clistint,,t;
",r'erucrlii r-ioleltc ¡ierrtnr r-irrtlec.¿u.e¿r ¿reestei --sufer.irrfi fir-
,'sLì!(Ì l)r'o,Ì)rrsc: ii11'¿"¡ rle l,e tirulrru'ilt¡ ìui [)iatol si Al'istote-
.,les. (llri¿r':,r..ur ìrr u'lrrã, ¿rces1 -qrrl¡i.ct ¿r fost tr.atat tþ cá-
,,f l'c rrrrii c.olrurilisl i f ezi, rlr t.¿iti'e ][.nlc-sr¡uieu, l¿r
'arir
,,tit'irzie, si rlintlc' sr'r.iitor.ii onglczi, rle [tr¿rrrl<lin, J, Stcuar,i.
,
,,.r\r'thlrl Young $i :[on-nsr¡ntl. Aleçti auto.r,i ¿ru r-ol.bit cu
,,a,*¿r t:l¿ll'i1¿rte incâ1, al fi glc'u .-ãr se slt,uträ ltentr,u ce lti
,,arrr leuçit si"r lrilagà ¿rtentiulrt¡¿r ¿tsul)1.,¿t ¿tcestui olliect...
Aceea ce i se par.e lui llaltlrus ¿Ltât tle gr.en drr explicat,
se irrfelege .$'l' c[,acã rìÈi,rrr seArìr¿-r cl'e'sple iruâ'rir.ea
'e Ic''äl,ei tcor.iil.r.
îrir1,'ej'r'ãr'ilor'c.ale ¿ìs'p'a $i asÌlpr'¿ì
su<rr',rsrrlui lor'. Arl r-ãzut în acler'är', t,r-rn itleile asupr,¿ì.
r,o-
liticr¡i Iop'r'n(.iei s-a' schi'r:ltat c* rlesã.\,âr,ïi'e în rnai pri-
fi^ rlt' tlo'ä secolc, t.ecârrd, dela ¿rfir,',ar,ea extr.einã cä iu-
nrnlfilea po¡tolafiei cste în toate cazurile nn ltine $i cã
i-rlr:lr.e sä fie {i'ttr sn¡l,rernä a sili'felo' stat*lui, la exlrri-
¡rìÍrl'ea nnol temeli e-xageïa.te c¿r rl,ijloacele do lrranä sä lìü
riai fie întlesltrlãtoale ¡reutm satisfac.er.ea tr.ell.infelor
ti Essai sur le Principe de Population, Ed. lI. paris rB5z. pag. z
i
s¿rlr crescânrle. llste er-idi¡lii cá ulii t'r'au pleoculra(i tle
iu.rnulfit'ea rtnei lrolrot'1,{ii 1l'ea larc', ptrutlu îurDrejulàilile
ir¡ cari tli"rial, pe tâucl ceilaìfi, se îrrglijau rle feuoltertul
r.ontu¿rr. $i uçoi' sc ¡roate in{ele.ge r¿"r ¿rce¡rst¿"r Ìììodifi(:ar'€ ¿ì
teoliei s-a efectuat, nu tle od,atã, ca pr:intr:'ul c¿taclihru, r:i
<.u inc,etnì, 1re rnàrsula, schinrbãr'ei ìur¡llejur'ãr'ilol dc fa1i1'.
I)c attc.e¿r ei'¿r n¿ttul'¿rI t,¿r eÌerneltele ilirr t,¿tri st. alcìitue$te
tt¡olia ltri l'lalthns. sit sl' griseascä n¿ri ¿rles la pletlr't,t'solii
,:ái ini,erì'itr{i, çi el el sä sc selvcasc¿ì rlc, cìânse'le, rlrrì¡ri tr.ruri
s'¿t servit, fát'¿i t,a perrtlu ¿rt'errst¿t si-t Ii.lr îrr rllelrt ¿r-i ¿rrunc¿r-
cpitetul de ìrlagiatol'. cnrìr ti fircrj T{al'i }Ialr '), rliu lno-
luentul ce el siugul' su lerfer'¿"r l¿r sr'l'it,r'ile iruterio¿u t: ':¿i r-
¡ei srale.
()r'icu¡u. l'ie, sclier',.¡ lui r\ialtlrrrs lcprezilLtir, o ciroc:i îrt.
rìezr-oltaie¿r ¡;cliticei ì,ltiìlor'¿r,tiei ¡i oglinrìc*tc rìrra rlirf¿i
r.elc c.r'clu(irrneT ee.olronice Si sot.ialt' a llolronlc,lor ittorlelue.
llla, f il't'sr, d¿u: <:¿r to,-mai ace'astir sclielt', 5i rnr scl'ieliic:
plccerlc'rtt'r, rrtrli t.'orr{in, in csettfr"r, r'arit at.elzrli forlrl tlr.'illei,
\cá at.r¿Ìg¿'r plivilile <¡lrçteçti ¿ìsupr'¿r p'-oìrletuei lroltor'¿rtic'i.
pe c..ali îrrr¡rrejrili"r.r'ilt: r'cal.e o i,urpuueau tìe astii tlat¿1, cri
lrl'ritalii.¿itr:¿r lol' t'nn,oscutä, atentiunei ttrturor'. Odatä cti
srriele¿r lui ,\talthu.s, în arlevãr, càr:sf itorr tt st,t','ittLtí ¿rp¿tl'c
attteirtiu{iitu¿rre lJe st:cn¿r lnlrÌei, 1re cerrr: rtn ¿r rtt¿ri ¡rtilü.sit-tr
rìo-atunr'i ¡ânr"r în z,ilele noastl'e.
CAP. Xl. Teoria lui Malthus.
Intre ¿tuii 1760 si 1770, Anglia ¿r ¿rvut o lrerioarìii tle ir-,-
flolil'e iirduslr'i¿rÌ¿"1 rlin cele nrai pttc,r'trice, în ru'¡tua lles.co-
pelilil.or rnecauice cari s-an succedlat în tiurpul ¿rcest¿r c.u-
r. r'e1tez;eciulte u,irnitoarr"e.
,,In interr'¿rlul oare cl'e,sp¿rlte anril 1760 de ¿rlnl 1770, ztce
,,ilIurshull, 2), Rcebuck încelrea sã to,peaseä fietul ert ajuto-
,,rnl c,är'buuilor <le ìrãt:rânt, Brirtdley lega centrele rttanri-
,,factnr.aLe nãscâuclle cu lnårea, ¡rriu rtrijloe.nl canalurilor,
,.1:1,-ttdgu,ctotl cllessr:,ìrerea alta cle-a face olärii flum,oase eu.
r) Das Kapital. Ed. IV. Vol. I. Pag. 58o.
:) Citat de ,L K. Ingram,: Histoire de l'Économie politigue. 1893
Pag. t6o.
 l¡o
"1;r'e{ r'ltirr. Hut grutrt's irr'.rt¿r .ir:a.rrrrcttu r), .Jrrttrttittrt
.,.sp rJ(¡r.\.(ì¿t rìe rli'slrlx,r il,ili, lui Il'yo,tt :;i Hidt ¡retrir.u {esrr.
..,trrl r:u r'ilircl l r'" irrtlt'Ìrrrinfâud Dnterea irlr,¿rulic.ä
¡ruu{r.u
,. ¿t lr'¡ruttt'itr lriitr.¿u.r', lI'¿¿ff illye¡tr-r rir¡¡itta t:tr ¿r..li¡l.i t:q
..('r)ri(l'r'rli¿riir' ;i. i, slâr,¡it. ,ìir$irì¿ì cl. t.r.s a rni (rritt¡tlrtt,
.,1/r'(:r('llÌìl ¡i luitsitur ,it, tt,sut ¡ l¡i ('r¡¡.li t,t.igltt
tì¡rel¡111,¿i ¡r,,
..rrl rtll rlt¡ Ilir ir{,r,,ì:r".
Åt'1 .,1r', iirrl rirriìt.:r1il'i si .rlr'strru',r,ir:i r,cr.arric.
crt, rrrar.. irr-
slrrrrrii l¿r1t'. rl¿urrl rrn ¡rr-:ìnt. rrri:r¡ ilrlustr.ir,ì in¡uufir,.,1.ur,¿rLo,
('r'¿ìu lrì(\rìi1r siì sr.lriDrìri' lr¡izÎlr' sor.ir'1â{t,i ri s¡ì rle¿r rr:r5tt,r.t,
l¿t (l snì|ì¡ ilr' pr.1¡1r11,,,¡¡r, sr't,i¡rlt, rr.pi. []r¡ìl¡L¿t{iit ittlas:i rlr,
,l¡ 7r'1;11¿11',"1 ìl'r¡tlut,lili st itr¡¡rì(ist, 1ìr¡t.te
le¡tetlc. ¿:rr, în
irr
'l¿15j 1 irr¡r r'ì:rst'ìe rrrrrrrt-i1.¿''c. r/r,.slrrïl'f irt, crt, tttijr.trt't,rt-
tit' ltnttlutt,r'¡,. r,.r.r'llt,lu (,¿r nrrìsc Irolt,tnlc., lilrsite rie rlrice
riltiì lr'u{i. rlr'r'ât ¿rt,:'rr rr ],ulr.rL,i'i lrlr.rìe rrìlrrrcri, a liefci l<_rr,
r'¡¡r'(, rlo\-t'rrr'il ¡ ljtut'Ì(i, c(' s(' (ìrler,{r¿ì î¡ pr.r:a l¡are
aìrlrrtlerrlã
r'rt'i :rì1r','l¿rse. ill l'ilrr,lt't,är'r'ia sr i'.qlã'r¿i,rlea* to¿rtc a-
r rrliilr'. ('¿rr:i rlrrr.¿ì ¿rltit rì.1-ä, rni.iloact'ìe
¡;rirnitir-r, rìe lllo-
rlttt'tt'r'. r'rrri t'r.¿rLr ìrutirr co.slisitr¡¿¡.e, i¡,grirlrrrr¿¡ r,xjstcut¿..
r¡rtt'i r:titr¡gui'ii rlr¡ l¡rr:llrrr,åtlrr.i rrrr:r1,,¡fi. ltrtt.iìlitl 1rr, r.r st,alil
lt'str'åusi1, (.u Lltì tììtÌìl¿'ìr: l'¡,lltii, ftrar.tt,tirir.rÌr, lut,r.¿ìloli. tl,in
rrr i jìrlcrr l t:¿"u'ol':r l lt ('1.åì )l,f '¿t. gt'(rtì
ì t:a, sii sc rraS¡ii ¡r¿tr.<¡rì;
¡i rì¿¡riì ir\-cr'(j¿r s'r.i¡rl¿l 1le i r.t'rrrì1..' ¿rr.¡rlc¿r sr, îiir¡rär.ft,¿t lliri.
tk'-rr¡r.1,r'ir-iì ilrlr'o lr.'rìr'ii sc.iet:i{t'i. ¿ìc,uur situafia se
st:ltinrlr¿tsc (.lt .les¿"ì\'íìì,$ir.c. Noiìe lu j.jloacer rìo
lrrrrrìut,cre cos_
tisitrrtrlr', r.rinrD:it'iu'clt, irrt,r'r:firrt,l,r,¿r si cx]lloatar.r:a lor,, c,c_
I't¡¿tìt su¡tì(ì 1'o¡¡¡,1¡' llrat,i r,:u'i tru se
lÌrtt:tu gãìsi rlc¡cât iu urâi-
r¡r,ll t.iìtrlr.v¿r, $i fiirtlr.¿ì ¿rcr,stt, rtrijlolec rlc, 1rrïrcluceì.(, er.¿tu
t'tt ttlrrl srrl;e'irrir'e inij.loar'.eì'r. lrli'r,itir.l'dc t,lli s(ì s,Lì.rvi.
vr inrìust'i¿ l,arrii lturrr,i, irrtl,rrrrrr.cr.e¿r l*lr a tr.r'lruit sã
¿ril¡ã .¿r .ezultat firtal ztll'r¡lrirea intlustliilol ear.i rìrrnàu a
se sc'r'i tle ac.ste
'rijloace ¡rrirnitive nefiincr î' stare sä-gi
l)r'ocr.rr'(' irrr-en{iunik' lrrlui 5i ca conseein\á, prrÌetot'i¿atta,
adir.¿'r rlt.sìlãr{ir:ea (le ,rìlijloacele de prclchlcete, a o sltrne_
tletie rle t'xiste.fe'r.li'ioar¿i incle.pe'rì,ente. Dirr rnorne.tul
acel., c.lasele
''rntitoare î'loc sã fie, c.a ¡lâ'ã aturci, stä-
1rârr'e pe nrijlorrt,clc rle Dr.orìlrcer:e, rr jttttg în stcy,Itânit.ert lr.¡r.
z) Denumirea veche a uagioei de tors bumbacul jenrty
I4I
. Nrr trrrclt.ele ¡i rttl-';itteìe cxistãr 1,rt'n1 t rr ilrle-*{uIarc'¿l tl'c-
lrrrirr{r'lor oru'ulni, t'i oa,trrelii ajuug sit t'xistc ltrrut¿ti l)ontlrì
irrrlcstrrl¿rlea. rìt)c€sit¿"Ìtil¡rr: r'¿ri'i¡biÌe ¿rÌe irrdustliei. ltl¡L i;
rr1,r¡rge s¿riL ii i't',slrilge, rlu¡rå ucloiìe t¡i urolLcnt¿rrre. T¿ì.r'ä
tltr ¿r st'o('ul)ir rle so¿rr:ta lol çi fär'ã r.a s¿i st'1rt;atä oculra rle
rl¿ìrrs¿r ttt¿'tt'¿tt', tlu.t'ii tttt r-ot¡itc sir-çi lrelicliteze ¡lr.oirr.i¿r t'-S;-
tt'n1àr, ti trtt ¿tt cirsl¿r 5i t'xistenfl ¿tt,tìlor'¿r rle t'iu:i ilr,",r,,.,,
".,.
sri sc îtrg L'i,jcirst:ii..
In ,rit.otltrl rìr'r'st¿r iirrlust.ri¡rlisntrrl cr'¿r pc r.ale rìt,',¿r rer-olri-
1,iortir sc<'itrt¿rtr,¿r. rlâurl tr¿rltcle Lrni'i rroi faze rlenrittl', ttu'Lr
rtu ptttttt,s¿i lrr irlrârrrtr¿rscÌi.tt'cl'iiìt¡ ¿rsuì)r'¿r prllrora{itti.
ll¡xx::r irrLr'tli¿rt ¡rreurelgr"tluale ir¡riLlifiurrei (,¿-lttei lrri
l{¿rltlru.s, a fost trrr tleoselrile 1r'ist¿"r pr'rrh'rr -\ngLia. 0 se¡r'ie
de l'ecolte t'elt' irtglcui¿tse cu totul titr{t 1ro¡roltr,fiei iutut.'i-
tt¡irlt' slloritÈÍ. irl ritorI r.orlsiclirr'¿r]ril, îrr ut'ulir rtsrzr-oltirlt'i ill-
drrstlici. l)r'elrtrLlilti rlt r'¿rtirir ittrpietlecarr jltt¿¡.r'ea. libetit
ir, rrtijloucelrlr rlc lrr':rttìi. Irtrlrrstli¿t ttl¿tt'r'ltitrt.it'ist¡ intlrrstriir
¡r.lit.i-r crr desàrr'âl'$il't'. l¡rsânr[ 1rt: nticii l.rrorlut'ài1,oli l¿ tlis
cretia capitali.ttilor, tlar' în acelaç tirrrtl. -\nglia trtt a.iuri-
srcse îrtr'.å si-r stã.¡tittir::ts<t¿-r in rrto'rì ¿tlrs,lltrt ltia{tr Ìttli\-ersal¿:i.
lrecâncl rlin faza clrra,t in{ìustlialä, în faz¿r comcrci¿rl¿i. Ccrl
riilrtîi \-¿rì)or rtu:t lost constlrrit, irt itrlcr'¿'i r'. rlr'cirt iir 1f107;
rr¿rligalia dn ¿rbuli a fost innugulatr-r in 1812; iar rtavigir.
1i¿r intcr'-oce¿urir'¿"r alria îlt aunl 18Íì8. (ltiza iutlustri¿rl¿"r, cla-.
tolitãr nt'¡rotlivirci rlintle lrri tctea, rlrod¿rtir c,i'escutir a ruij-
Io¿tte'lol'dr'¡rlo,drrt:rrre ¡i lritrtn rle rk's{¡r'erlc. lãts¿t.sc rttii cle
()arìrclìi {¿ir'¿ì lu(ru. In,s¿"r l¡e ìârrgìi acoilsta, oIg¿rniz¿ìrea ¿ì-
sistentei 1lul,lic,e, îl loc: sir rniirginen.,'t-, ,'tt ltetea l)auIle-
lislnului, rìu ela rìecât o cauzã rna.i lttult ¿r scärìerei sala-
rt:ltrr'. A;intoarele ce se (tÈídearr sãracilrl' (ul[ott,ttnces) nr
plodtrct'Au alt efect d¡,'eãt cå înrìrogåfeau pe falrticatrfi, eari
t'ecluecnu sala'-ele pe câ,t sc lidiearr subsicliile ar'.cxtl-te ."'-
l'a,cilr;r'. O ne¡nnlturuile genelali"r. rlatoritir stlimtol¿ïrei
ecclncrììice, apasä asupla luturor claselol societtì(ei, tÌe-
ruulfämire c&re era cu atât ruai de temut, eu eât re\:olu-
fiulea fr¿ureezä emot,ionase sDiritele, zdluncinânri cledin-
tele s;eeula re.
Th.omqs Iìohert I'Ialtlt.us, näsout în ziua rle 14 ]lelrruar:ic
I766, Ia Rookcly, lângä Dor'l¡ing, în eomitatul Srue¡', çi

I4?
c¿¡,ì'e aveír rìar' 23 de ani, îu rttolneutul izbucni-rei tulbu'-ä-
lilor cli¡ Franla, se gãse¿r îrr deplinä maturitate a spili-
tului. in Juonrentul câ.nrl atâtea problene se înc.erc¿tu a se
rlesk:ga lilin foc ¡i ¡rlit sânge. l{içearea spilitelor- rlir'.
I'r¿rlla, ¿r tlelll'it sä aillä fire'lte o înrâruile toot1" mal€
ñi asulrttr, t;otrulului t'nglez. Intt'e altii ntulti ¡i tatäl lui
f{aliLrr,s, Drieterr al lu.i Rrlnsscau, îubräli.ïa,se cu cäl'druá
itìeile gr'l..eloase ¿rle ìni Concìorcrt çi ale celollalli cugetä-
lol'i 1r¿rrr<:ezi :rsu¡tt'tt lrloglesului in<lefinit al oluetrilei,
l¡r ånul 1790, unul tìin c'ei ntai ellinenti ade¡rti ai itlbil<i'-
rioriir, îrt Äuglill, lI'illirrn Gorllítt, publitã sutb titlul: Eii-
eu¡t'lJ 6)t¿('crtiittç¡ ttoliti<tal' ittstícc, o s(rr-ieÌ'e cale a avut
cr'l lnai rn¿ìïe ìrãtsltrìet, în toatå tala. Gotll'irt sustinea cã
to¿rtc¡,suferiu{ele societätei se tl'atoresc institutiilol: greçite
ale oa¡nenilol'. Nu rn'u'fiile lipsesc; acee¿ì L'c e gleçit e rlocìtrl
lol rìc' î,mlrãrtiI:e. tlnii au astäzi pt'ea-muìt, altii ]nea pu-
t.irr. Sá se îmì¡altá rìa.r toate avutiile$iîntreaga si'rlcinä clt¡
m.rinr¿-r celutã lleuttu ale protltrce, întt'e t¡-rti tlþr¡potrivä,
>i fiec¿rrc t:u pufinä osteneaìä, va ¡lutea sã agoniseasoä c'ele
trebuitoalt' t.sisteltei, r'äurâuâudu-i incã un ti.nrp liller su-
ficient lretrtru t'ulti'r-a.rea s'pititului $i a însusirilol nrxafe'
Olrret.rilca va ltutea sä intte, 1re culeit aceastit, în altá tre-
li,o¿rrìä de dt,zr-0ìt.ar.e. Ra{iune¿r r'¿r fi stäpânir ìre actiunile
tirnului. Guvelnele Þi aluatele s€ \'or lmtea sulllirna çi cu
tirurl¡ul, felitil'ea va tlbmni pe päñrlâlt'
frnl-¡r'e:itu'ul ¿rrestol iclei l'eprotluse tlc' Gotlrrin ít' Enr¡tti'
Iei. (Il_xlrloratolul) rìin artul 1797, srlì,r titlul: Incrtrc:riri ostt-
prtt ttt'tttic'i si Q '¡trc,diç1alitãf ie, se iscar'ä tlrisc'rrtiurti foarte
¡I'ìlr)ìÌÌas Rollelt fiüL
irpr,insc,, intre I)atriel },Ialthus, tatã1. iri
sä.u, asullt'tt tllt'.stiture'i genel'¿rle a lrr'og.cselol' r-iitoa'-e alo
orrt€rril'ei, rliscutii.uti cari flu Dr'ovocat 1le l{altlrus sá-sii pu-
ìrlice lrär'r,rjle sale îtrtl'o scl:iere apämtä în ¿rnul 1798 sub
titlnl: Att llssurl r¡n the Prittciple of Populct'tiut as ìt ctf'
'lects tlte frrtrtrc Inr¡tt'ouenrcnt of soeiety ruith Renutt'ltsthe
Sltt,ctilrrtiott of IlI. Godttitt, ÌL Crntdorcet on'tl otlu:r Wri-
ters.
Irt cu calacte.l polemic', apärutä'färä nu'
¿rceastãr sclie.Le,
Ilcle auto,rului çi eare e..ite ¡rlai rurult o l[c.r'are l]l'emel-
gãrtoa,te clecåt o prim'ä editie a o?erei sale asupra acestuÍ
r.l3
suì.riect, Nl¡r.lthus c¿uttä sã r'isipeascit r.isurile rle fericire a
le iuì Godrvitr Di exagera{inniìe lui Concioleet a^snln,a per:-
fectilrilitätei nemärginite n speciei utnnne, sert'inrlu-se de
scliel'ile lui Hurne, Wallac,e, Arìani SrnitJi, Pli,c,¿, l),e cati
le ¿r.r-e¿r tocrnai la încìomârrã, dupä o spuìte singur. t).
_cunt
Q,urenirea., zic,e ÙIalthus, a.r€ì tellcliut¿r fii'eascä de a sB
înnulti, tenrlin(ä ct¿ì.Le 111 es,t{, ìììärgenitã decât cle gr.euta-
a
te¿r. ce oîntâmpinä rìe a-$i lluocula .nrijloacele tìe existenfä.
I)acã s,ar. înlrunätã{i starea societirtei. rmmä'-ul o¿rmeni}or
¿tr cregte foarte r.ep,eile, rle unde al r.ezulta o scädst'e a llor-
{iunei fie,cãr'uia in bunu-rile sociale, çi ca c,onseeinfä. a-
ceeaçi gr"eutate de ¿r-Si prìoc,tlra ln'ana. ^{ça dar, e.hiar clac.ã
s'al realiza societ¿tea iclealä visatã rìe Gocl'rvin. ea t1u v&
¡rutea sä l'eziste rmrìt ti,mp prineipiului poporatiei. Nu îri
restu,rnaLea orclinei tle luc,r'uri existente, ci il înfr'ârìaÌea-
instinctelol noastle trebue sã cãutãm lecuirea suferin{e-
lor goc,iale.
Äceastá scriere polenticä a lui }Ialthus, a avut nu r'åsu-
net extr,aorclinar ceeace I'a înclÞ,rnnat sá se în,cleletniceascá
mai 'rle-apr()¿upe eu problenra poporatiei cerc:etând efectele
'¡,r'incipiului stabilit, asurpl'a stärei trecute çi plezente ?.
societäJei. lntor'är'ãçit clÞ câtir-a plieteui, printre car.i eli-
uosc.ntnl eãlätor Edu¡urd Daniel Clarlte, ,rValtlrus Dleacä,
ir1 auul 1799, cn intentiunea cle-¿r, stuclia apl,icarea princ,i-
piului .sãu la unele rrafi.uni clin lÌut'opa. h'rtols clin cãläto-
riile sale, dupä ee visitase Sue,d'ia, Non.egia, o lnrte ,cli¡
Rn,sia. çi rnai tâ;t'zttr, Elvefia $i Savoia, r,l ,scoate la lulm,itü,
rl nouä e.rìitie a op,erei .sale, eare a a,pärut il ¿rnul 1803, sub
titìrrl: An Esso;y on, tlze Principle of Populotiott or a l/ieu
of ist Past and Prescnt eïlects on Ituntun ha¡pìness; toitl;.
1 'ttn Ertclttîl'1J ínto our Prospects respetting the fut,ure Re-
tno¿-ql or IIitigution of the E,¿,ils u:ltir,h it occasions.
Acre¿rst¿r este opcr',n care ¿t fãcut r,eleìtljtatea lui ìIalthus
¡i c,a.r.e a apär'ut în e.inci erlifii conseentir.e, r,-.a cle læ urn5-
,:[in anul 1817, ùt timpu cât trãia intå ¿rutorul ei. Pe Iân.
gã. acea,stä. sc.riere el a rnai rlat Ia luminã un tlactat de
r) Prefala Ia ediçia IL r8o3.

t,++
crolr¡ntie lroliticã t), o ,,¡1i.¡ sr,lriei.t¡ asupra rìef ini{iuni-
ku' j) ¿rt.r'stei ¡tiirr{i, ì)r'(}cLttìì ¡i altc lurrr.ãr.i, cari au ilãttìaE
nr'1r'atlusc ¡i frìr'ir lll'(ì¿r nt¿tl'e r,¿isunet. ìIaltlrus caù.e era
irleot anglic¡uì, a fost profesol i[e ecouoririe lroliticå ]a. co-
Iegiul caurltaniei cisiilltlictr tlitr Ha.ile¡-ìntr.v, tlÞl.a 180i1 sji
¡rârti"t Ia luoartea sa, îu anul 1834.
In ,sr^l'ielea urai sus citatä ¿ìsull.it llr.iueiltirrlui po¡ror.tr-
{it'i, t'rlt':r I'osL rle ¿rtâ.ttr¿r r¡ui rlt'u¿rtrrratä 5i 1tt r:trri ce-i
rtì¿ti lrìuì1i ¿rrr r.t'iticat-o l¿ir.àr s¿"r o ,fi t,t'tit, llaltìrus inccpe
lilin it sc intlelta, r.ali sunt t'auzt'lc tritr.i ¿m oprit 1rc 1oc,
1riìrti at'utn¿r, llr()gresrìle c,iut¡rritei ;i cale este prollallilita-
tcir tle-¿r se inlirtrri'¿u in tt¡tul slrr iu ltulte, at,e.ste trie.ileci
lt lt, ¡rlo¡rãrSilei ttcastre.
..--\t'e¿rst¿"r ir1'1'1 1't¡r'e, zirtc r\l¿rlthus r), t,ste ctr ur,ult pr-ea
.,irr1i¡rsir lrertlr'rr ctr utt sittgni'()rìì s¿-i ìrorrt¿"t sàr i se tlevoteze-
!,('u srr('('es. Obiect,ul iltu¡r't'¿"rlei rìcr fll¿ì r'ste rìe-a exatìlirìe
,,rttiti irìes r'ít't'tt'le urrei singru'c (-¿urzc nrnri, strâns lcgatã
..tit'lt¿tur'¿r ortrrrlui, (.¿tl'(¡ ¿r ¿rvrrt o irrr'¿ìrrlire cotrstantä fi
,.I Lt teltìir,z"r t'l r ia r: tlt'iir tli'igirtea s<;c icl irf iì.or' $i ('ar e, t'u toate
..¿r('e,-qtc. ¡ t'ir¿rt Drr.a Iu{irr trtetrf irule¿r a¡.'elora ealfi s'an în-
.,tìr'ìetuit.it r.u srrlrietttrì, t,rìr'uia ea irprrr'{inc...
.,(lirtrza llrì ('iu'e o ¿utt ìrt t-erìr'i'r' cstt' ientlin(a constantiL
.,r.,¿ìr'(l s(' rn¿uti,festcirz¿ì l¿r toirte fiin{,ele ulganicc rìe a in-
.,uiulti s¡lct.i:r lol nr:ri ¡uult ,let,ât o irrgr"rrìuc ('¿ìntita.tea {lci
.,lrtittti't, .1,r. c¿rr'o lrot sã ;i-o 1,t'ttrrrrt'e".
..J)rrpã i'111¡1 clrscrr'¿"t lloctoml'[t-i'attl<litt, nu ttxistä liei c
..linrit¿i r liacultá{ei lrroclrr<'1ir-e a ìtlalrtelrtr' çi ¿ì aììitìtalelor
..¡ict'iìt rloar rturtr¿ri rä spolind iu nur.tlirr ele îçi iat hlarla
..r'rt'lc rlell altclc".
Acc¿ista. rìu se poäte tägirtlui, zice ffalthus' Natrua e
r isl;ánrlit t'ir iurbiel¡ug¿u'o gcr'tì1cnii r-ie{ei, tlal ea s'a aLä-'
1¿rt sgâr'r'itä r'âltrl ¿t fo"t vot'ìta <ltt lrtc iii rle hlauä.
r ) Principles of political Econotnr'. Lonclon rSt9, tradusä în lirnba
[rancezi tl¿ ('t'ttstt ttc io.
:) Definitions in political economv. Louclon rSzT traclusä de J:'ot¿tet/'
1'(tltd..
IL tiuillaumin'
-it lrssai sur le Principe cl: Population Ed,
Paris
t8i:. [)ae.5,
a
I45
Oamenii au aceeaçi tenclintä constantä de-a se înmulti
pai repedb decât mijloacele de hranä c.a çi planúeJ,e çi a-
limalele.'Nu existä o silgurä farä pe lume uncle mijloa-
celc de existentä sä fie aça tle îmbeÌçugate çi moravurilo
atât de si¡nple çi dle curate, încât nici oclatå gr-eutatea de
a îndestula trebuilfele unei familii sä nu fi înpiedecat,
s¿ru sä uu fi intâtziat cãsätoriile, sau în cane nici oclatä
viciile proprii otaçelol mari, incltrstriile insaluble çi exce-
sul dc muncä sä nu fi a.tins via{a.
i Putem fi siguri cä dacä poponafia nu este opritä de
\¡r€rln obstacol ,o¿ùl€,cate, ea se dlubleazá" Ia fieoare pelioadä
de 25 de arú, ulmârld ¿ cleste, cìLire perioadä în ¡rer:ioad,ä, în-
trlo progresiune geometricä. Mijloacele de existentä însä,
în colclifiunile cele mai favorabile pentru indrlstr-ie, nuj
p<lt uici oclatä sä sporeascä mai repecle decât întl'o progl"e-
siun,e aritrneticä. Rasa omene¿rscä ar creçte ca numerele 1.
2. 1. 8. 16. 32. ß4. 128. 256, re cânrl uijloacele de subsis-
tentä s-ar înrnulti numai ca. L. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Dupã,
clouä secole, polloratia ar fi fatä cu mijtroacele rle existen-
tá ca 256 la 9; dupä trei secole ca 4096 la 13 çi dupä clouä.
uii dc ani, cleosebirea ar fi uriaçä çi aploape cu nepu-
tirr{à drl calcrrlat.
,.Se poate eonclude din cele ce pre,cecl, zico Malthus, în
,¡eapitolul al cloilea aI cär{ei întäia '), cä în ultimä analirå
,,marele obstacol al popor:afiei este lipsa cle hranä prove-
,,nincl clin diferenfa raporturilor: pe ca.ri le urmea,zä aces-
,,te rlouã cantitäti în creçterea lor respectivä. Dal acest
,,rrlare çi ultirn obstacol, în care se întrunesc celelalte,
,,nu-çi exercitä acfiunea în m'od imecliat clecât numrai în
,,eazLt7 când fo,ametea produce pnstiilile sale".
,,Obstacolele mediate !) se alcätuesc din toate obiceiuri-
,,le si cìil toate boalele pe ea¡i Ie poate procluce raritatea
,,mijoacelor cle existen{.ä; acläogânfl toate cauzele fizice çi
r) l".ssai. ['ag tz.
z) ln traducerea francezà. se zict: r'les obstacles imtnlditú,J,:, c€€â .
ce erte d¿sigur o eÍoare, pe care ant crezut cá e bi'c sá o rec-
tiñ,:äm, dupa îo!elesulfrazei, neavâud originalul englez Ia inde-
mâoâ pentru a vedea dacá aceasta e numai o gregalá de tradu-
cere, sau de text.
U
1

t46
,,moïale, în afarä cle a,ceas'tä l'alitate, ca'ri ti¡rd
sá lidice
,,r,iaJa înainte tle vt€iüÌe"'
,,Aceste obstacole ale poporafiei, oari luereazä
îu rnoC
,;oonsta¡t, ctl nur.i nrultä sau mai putilä putere, în toate
,,societätile orneneÞti Ði cari men{in numärul
ilclivizilor
,,Ia nivelul mijloacelor lor cle c'xistr:ntä se pot înpãLrli ît
prevenintl ole'çtel'ea po-
,,clouá categorii. Unelo lucreazä
,,poraJiei, celelalte rlistrügâncl-o I)e rnäsrr-lir ce se forlneazä'
poate nruni
,,Sn,rna acelol dintâi alcätuesc aceea ce se
,,obstacolul, pret:entii: (preTeuiive checli); sulììa
celor cle al
..rioil e¿r ob s t ct crtLu!, estfttcti,t,
d (ltositive check).
,,Obstacohrl plc'rrentiv, întmcât e vohuttat,
este ploDriu
,,speciei llll]Aùe çi r.ezultä rìintr'o în.suçire
care-I rleoselleçte
,,cle aniuralLr, anùLìle, pttinfer clc-zr
plevecìea çi rìe a apre-
,,cia cottsecintele întle1tärtate".
flnul se uitä îrnrrejurul säu '|i c¿ilculeazä to¿rte even-
tualitirtile la cari-I expuu actele sale' CâncI e volba cle cá-
sãtorie, cl cornpa,t:ti r[ijloacele cle cari disprure, cu nürrrärul
pelso,airelotf oe \¡a aYoa cle întrefiuut çi se întleabä clacä
va fi îrl st¿re sir iacãr. falä împrejru'ãrrilor, rìacä ilt¡ e'ste
cunva a¡uen-iufat sã-çi pi¡.r'clä rangul îu soc-ictate' sä se
atrruce îtr într-eprirlrleri pre¿r. g-r-ele çi cu cali nu este rle-
plins, sä nt-çi poatfl cr'este copiii clu1lä eum al clo'-i-o' Ase-
mene¿t a¡recieri slLnt de naturä rìe-a îurpiecleca çi înrpie-
clecä în a.cier,ät:, in oÌice societate cir.ilizatä, contlectalea
mir,-Itor cäsãtorii. si dacä nu dau r.raçtere unor-. abateri vi-
cioase, ele sunt cousec,intelo cele mai pütin supärä.toare
ale
principiului poporatiei. Iì d.-elrt cä pentru moruent' aceas-
tä constr:ângele procluce nr. sentiment tìureros' I)al a-
cea.sia nu-i decâ.t uu teajuns rle llutinä însemnätate dac'ä-l
ooÈìr'llar'änì cu celelalte ob.sta'cole cati se pun în calea ex-
p,a,nsiünei polroratiei'
Obstacolelc rl,estrt+cti'ue s(t¿t' reþresùDe, sult prin natura
lor loarte Yariate. Ille c,ultriÌlcl toate c,anrzele cari ti]ltl] sä
sclllteze durata naturzlä a vietei omului prirr vicii, sau
firin nenorociri. Astfel ar fi ocupa{iunile våtämätoaro sá*
n¿túþi, lucrãrile anevoicase, säräcia, extremä, reaua hra-
nä a copiilo,l, insalubritatea ol'açelor mari, exeesele de ori-
ee fel, Jtoalele, epïdemiile, foa,metea.
C
r47
,,Dacá. exaurinäm oJ:stacolele car-i se opul oreçter.ei po-
r), pe cali le-am îrnpärtit îu clouä
,,polafiei, zice Maltìru,s
.,,oategorii gener.ale çi pe eari le-am nn¡nit preventive çi
,,dlestructive, \roùÌ1 vedea cä ele se ¡rot lechtc¡¡ la cele trgi
,,urmätoale: I'eze:Ì'va moralä, viciril çi suferinfele.
,,Printle obstacol'elo preventive, abJinerea dela eäsäto_
r.ie. ruritä cu c,astitatea, cste ¿ìcee& c€ nulte,sc col?sh-ôllge-
re ntot'ctl,ù. (*tot'ttl, restrulitt, cltntrq,inte a\e).
- ,,Printle ,obsi¿colele rì:estructive, aceÌetttot
eari a¡ar cå con-
,,secinti ine'it¿rltile ale legilor aLcätuesc excl'siv
t
'at*r'ei,
,,acear clasä lìe c.ale o dcnurDese cu cuvântul ttenorociì'e
,,(miscr.tJ, titrlhcrtt'). Acele rlil trg1tl¿r pe ea¡i le profllcqm,
,,î1 rnod eviclr.ut, n<ri înçine, plectlln sunt räzboael,e çi ex-
,,oeseìe rle tot feh'rl, çi mai ruulte altc sufelinfi ce llu so
,,Ìot îrrlãttLa, .sult de o natulir uixtä. \ziciul le plcvoacå
,,si el,e arluc rìupä rìânsele lt,srÌoroc,iïea."
fnslâi'çit, tlupå ce a stucliat, ìu eallitolele ce urrneazä,
aph'carca accstof 1r'ilcipii. l{althus ajunge la nrrnätoare¿¿
concluzic') :
,,CreStereu pr4tarafiei este r:tt .npcesìt(Lte Lintitatci d.e ccitre
,,irt.ijlaocele d c existenfci.
,,Poporlfirt cre1te cu nri¡loucel,e de ex,istenfci., o.fot-d ntt-
,,ttt,tti. de uitele obstqcolc .parlictùore ç,i tt$r_u. cle cl.escnperi,t.
.,Acaste ol¡slocolc sL lottte abslncolele eari mcnfin. ?ùpa_
,,t'tt[itt ttto.ì jos tle ni,'uel,ul, tttiil,oq.cel,or de sybsistettfci su.il,t
,,'t'ez.er't)e, tn.o¡.rtlci, tticiu.l, 8i net¿ot'oc.iTeu, (tniset g. ,ntttl,h,eur).
Ma.lthus acìaogä, în notir, cã. pr.in cïegterea mijlroacelor
tle sul¡siste.ndä, tr.eltrr-e pilrur'ea sä în{elageut o c,reçtere pe
care m&sa popor:atie.i este îu rstar:e sãt_çi o Drocrlre, cá,oi
t altfel e'a lìu ar p'toa sä,fie rìe liici o *tilit¿te pe'trrr a în-
curaja înrnultirea poporafiei. Crr alte euvinte, e.reçterea
inrijloaeel,or cle existenfã, n. insenrn eazá. alta, pentru Mal-
thus, clecât cleFteïe€. aen,i,tul,ui, aclicä a pã,riei cìe car.e po_
po'afia poate sä diispunä în mocl efecrtiv, pentru î'clestula-
rea treituin{el,or sa,le.
Plecânci clela aoe'ste ln,incipii, Malillus a ajuns I¿r conse-
r) Essai Pag. 14.
z) Essai Pag. 3r5
i
 t49
{:
.,pietátei, o¡:ioe om c€,re at fi odlatä bino pätruns de acests
.,,ac1evãr.'ri s'a' ar.ãta clispus de a s'porta cu räbclare si_
,,tuafirurea ¡rcnibilä la care a.r putea så fis redns. Ei ar
.,,resimti ,rai p,fi'ä iritatie î' contra g*_
'emulfämir.e çi
,,ve'nr-rl'i çi în co'fra claselor s'perioa.re, clin ca*za särä-
,,elel sale
¡ hi eclitia rlela 1803, r\{alt,hus f'sese î'cä çi'rai e'ergic,a'r
p*tea zice chial ltr'tal, în exprimar:ea co'vitrgerilol sale:
,,IIn onr car.e se naçte într'o lu,ure tlejà ocupatä, zrcea el,
,,cìacä faimilia sa, rr11 itoate sä-I rnai hräneascä, sau clacä so_
,,cietatea nu. e în sitriafie cle a se sen'i cle rrrurrca sa, nu
,;âr'€ cel nai llic drept db a reclama o portitue oatecare
,,rle hranä.5i el este cn aclevãrat cle prisos pe pämrânt. _La
,,marele bal,c,het al naturei, ùr1 se mai gäseçte loc pentru
,,clânsul. Natula îi por.uuceçte sä plece çi nu întârzie c1e
- ea silgurä aeeastä poruncä".
exec.uta
,,4
Acesta cru'inte aspte, cari au servit rnai ales cle tintå
cliticilor, an f,ost supri,mate în ec'tifiile ui:mätoar.e, färä ca
pentlu acea..jta sä fi îneetat, de atunci çi pânä astäzi, vio-
lentele atacuri, ce. s'arl înclreptat în ,contra acestei teorii,
cÐxe a fost plimitä, din altä parte, ca o aclet äratä leve-
lafiune.
,,Clasele privilegiate ale societäfei engleze, zioe lì'eran.a,
,,primilä cu entuziasm rtoua cloetrinä çi cu toate cä }[al-
,,thus apa,rfinea particiutrui Whig, totuçi cei lra.i îlver-
,,çu'a{i se î'r'ola,rä s.b sti'clard'l lui. A.cei, eari poseclau a_
"proaÞe toatä întinclerea sol'lui e'glez çi cari tläia' în
,,mijlocul rafilärilor unei existente aristocratice, îçi sim_
,,dirä conçtiilfa uçuratä de o greu.tate enornlä. _ Ei pu-
,;tea* de ac*rn înai.te sä priveascä färä r'çi'e pe nenoro-
,,cifii fär:ani legati vieafa lol întreagä de grelele nunci.
,,ale eâmpului; ei cäpätase clleptul cle a respunde lanen-
,,tär'ilor. lor:, eä nu-çi clatoreau.ne''orocirea clìeeât lrropr{ei
,;loL neplevectreri çi co'seci'felol inevitabile ale cãsätorii-
,,lor reu, chibzuite. Tutur,or rua.nifestärilor. car.i ar.ätau in_
,,sufici,enta taxei pe'tru säraci, ei a.i.eau puiinta de a res-
,,,çrurrcle cä clepalte cle a slrori aceaslá. taxá, er:a mai bine
,,clê a o scãr'lea çi tìe a ajunge odatä dre a o suprina cu to_
 r50
Ð
Iu
,,tul. toa.te abuzu,r'ile existente i$i gä'seau în teo-
"1¿1.çit
,Jia lui Malthus o justificare' sau o scuzä t)"
Ne vour o,oupa, în c.apitolele.urmätoa're, atât c1e pärtini-
torii cât çi cìe plotiuricii teoriei lui IVIaIthus, çi voln I'eclea'
ca,re este eroatea çi ca,re este rfondul ei tle atìer'är'. Fie iis
nuu'ai aice cä itleile lui au avut o lltare înrâurire çi asu-
pra politic.ei. Unul cl.in cei m¿ti eminenfi oratcri ai Àngliei'
Sct¡tt;ttel Il-iilúreud, plcpllse, nu de mult clupä aparitia' In-
cercärei ¿su.1.rr'â poporatiei, lefolirra Iegilol cari stabilearr-
irnpozitul in fc,Ìcsul sär'ac:ilol. PropnDe.-ea lrri \ñ¡it'l-rbread'
cäzrr a.tunci, ca si ace¿L a lti 1. S'c¿¡r'Iett ¡ilr 1821, tlrar' în
¿rrul 1.834, clullä o anchetir c¿ìLe a confil[rat rriulte tlirr ade-
r,ärulile ploclamate cle Malthus, legile aslulra sälaeilor arr-
Íost lefonirate tle patlaruent.
.,nfalthr,-s nlL a coltril¡rlit uunai la îucL:ept'alea uueia
,,clin cele mai vicioase institufii a,le }{arei Britalrii, zice.
,,Charlcs Clotnte '), el ¿r îrnpiecìecat ca aserìlenea iùstitilfiuni
,,sä ûtt se intlotlucä la alte Dafiün;i si rnai cu cìeoselii'-e
,,Îlt Ftanta"'
Recnnoscut c¿r ¿r.tt1,cr itate' Îtr ìl¿lrlailìì€llt' çi r icÌicat ît
slavä cìacä nu cle r'-n întreg popor.' cel Dutil tle o îttrea'gä
clasä soci'alä, llaltlrus ¿r rnulit încirrcat cle gÌorie çi de ¿-
vutii, pe câncl ¿rrlv,i'r'sarul sã.u, lllillicttn. Gocltuitt, neîltelosul
profet al nnor timpuri ce voï sä t'ie, se stinse rle lruclä çi
cle rnizelie, cu doi ani lrai târziu' in anul 1836'). 'Cât pen-
tru icleite lüi lfalthüs, ele au rårnas ttânä în zilele noastre'
punctul centlal ìrnplejur;ul c'är'uia graviteazä toate cliscrr-
tiile asupra importantei probtrerne a popoletiei. Si ori çi
ce stal sIlulte Ði ori culuri s'al aplecia ineritele lui, va '{i cu
neputintä, çi în viitor, tle a se trata aceastä pro'blemä färä
cle a lua positie fatä cu }rinciÞiul stabilit de clânsul.
Intru cât ne priveçte, recuncscâncl impo'rtauta deosebitä a
teoliei lui ]\'talthus, lrentru çtiinta ecollolllicä' vom cäuta sã
comparäm pär'elile pãrtinitorilor ei' cu oriticele ee i s'au
l,) Citat de -Fr'. 8, : La Population et le système social' 1897'
¡ü,1¿,
['ag, 4t, dupá Annali di statistica Roma I89o
z) Notice sur la vie et les travaux de Malthus' Essai' Pag' XXIX"
3) L. Bouchez: W. God*'in. Rev,e des deux l\Iondes' 1877'
I5I
adus, pe.ntr:u a ajunge prin o nouä foln¡¡rlare a principiu-
Iui poporaliei, dacä va fi cu putinfä, la încheelea unei e¡n-
tloverse çtiinf.ifice, care dirreazi¿ toc.rnai de un secol în-
pliuit.
0AP. Xll. Päriínitorii lui fila thus.
ð
O1-iela lui
l{alth¡r.s, c.¿r oLic.e }uclai'c,, cì¿rLe nrl tr.¿ríeazä nt-
mai chqstiuni rìc pulr"r teor:ie, ci aiinge pr:oì:lc'.ure cle un il-
teres iruecliat, a avut cla.ul sá stâ'neascã, o atler'älatä fur-
tunä, cu r,âltcjuri uiinitoare cle ¡lânie çi cle eutusias¡ur.
Celo rnai viclen't,e atacri..'i çi inju-rii, chr'ar', sa îutâlnesa cu
laucleler çi crL atìrnilaliunea cea mai c.leplilä asuDr-¿ ace-
luia$i suLiect, a aceluiaçi ltriucipiu, a acelniaõi ar-rtcl. $i
pânä în zilele noasilr,: ¿rceastãr clesìtilare culioasãr a spirite-
Ior nu s'a îrrtrräcat. fn alnânciouä câmpurile hiptä cci rnai
ilustri canlrioni ¿¿i ¡tiintej. fãr'ä ca siL se fi hotãrât încä
tiin care parto stä acìevärul.
Primul trachrcätor în lj,mba ge'-manä a incelc¿ïlei asu-
pra !)olr'ora|iei, Hegeuriscl2., nu gäseçte destule cuvinte pen-
tru a lirucla pe autorul ei:
,,Nu ruai pu{iu clecât Newton pentru fizicä, Brown 1.ren-
,,tru llioticã, Spinoza pentru tr{etafizicä, a fäcut ¿s11m Mal-
,,thus pentru çtiin{a a cárui obiect esie fericirea ornului')".
Cunos,cutul economist çi vulgarisator al teoriilol lui
Ätla¡rr Srnith în Franfa, ,L B. Say, aclurite în totul icleile
Iui Malthus qi le clezvoltä, anai pe lar.g, în partea a çasea a
curçului säu complect cle ecotornie politicä. I)upä ce ex-
plicä, în capitolele anterioare a acestei scrieli, care a avut
I o mar€ îrrâurire asllpra rãspândilei priltcipiitror econo-
mice pe continent, cltm se plocluc bunurile, cari servesc la
întrefinerrea s,ocietätei, çi dupä c,an:i proporfii ele se cl,istri-
bue, Say se hotäreçte sä obòerve efectele lor asupra stät'ei
çi a numämlui oam,enilor;:
,¡Sä cunoastem mai în,tâi, zice el r), cã.ror carlze trebue
t) Malthus Versuch über die Bevö'karung. Altoua rgo7.
z) Cours comptet d'Economie politiq'e pratique. Icl, VII: Bruxelles
r844, l,ag. 368.
 | 5'2
,,sä atribuim înmultirea fiinfelor lunå,ü.€. Ae,esto e'a1ure,
,,olicaLe ar fi, noi le vorn ntltni plincipiui' origilea popo-
,,rafie.i".
Din l,oate precaufiunile pe ca,ri le-au luat natura pentr-u
a ,conserva speciile, aceeiù pe caro s'a înternêeat mai cu
deosebire, Ilare a fi profusiunea extremä a germeniior. O
cäpã{ânä cle mac procluce pânri Ia 32 rte nii cle gräunte si
unei perechi cìe scrunrbii nu i-ar treJrui ¡lai uult de 10 a,li
pentlu a umplea oceanuL, ehial clacä €1 s'ai întilde peste
întreg-ul pâurânt.
,,Ce ìipseçte da'- fiintelor organizate, se întreal¡ä Say,
,,peltru ¿r se inrnulti în gratlul acest¿'? Spatitl rsi lrra.na..
,Grcutatea nu e pentru rlân-sii, nici o'daiä, cle a so înutulti,
,rci cle a-si procrla nrijloacele de eristenfä".
Specia umanä este supusä, în acea.stä privin{ä, ¿celú-
rarçi legi cari stäpânesc çi natura olganizatä. Obstacolele
ce le întâmpinä nu pr-ovi,n îrsä nici cle Ia rezboae, nici de
la epirlemii. ci cle la lipsa mijloacelor rìe existenfä.
,,Mij1cacele de eristenfä a unei poporatii, zice Say, suut
,,toate lrr-c¡11"11", firrä excepfie, eari pot sä sa,ti-sfa'cä tre-
,,buinfele sale".
Trebuinfe.le ornulni valieazä clupä c,lj'ma çi tl,upä olticeiu-
lile contlactate, fie la o na,liune privitá în îutlegimea ei,
fie la une.Le cla.se în cìeosebi.
Acoeace este neapàilat trebuitor vietei, iu rìiferitele tári,
çi cliferiteior clase ale fiecärei nafiuli aoeea. se llu-
rneçte ,,nijloace rle existentä" ale pcpo'afiei. Fiecale
clasä socialä a unei nafiuni, se rnen1,i1re, se îtrnult'este, sau
scade, în Dropor-tie cu cantitatea acestor mijloace de exis-
tenfä, cle cari poate sä dispunã. Câncl numärul oamenilor
t'ece ci'e limita tror, el este ledus prin nimieirea vicleutä a
unui ¡lale nururãr cle rfiilti, Ia aceea ce poate sä fie. Omul
însä prer.ede consecintele înrlultirei necugetate a familiei.
sale ,5i se îrúrâneazä. Sunt clar douä feÌuri de obstacole
cari împieclicä cre"ïterea p,oporatiei peste lratgine¿ fi-
reascä a rnijloa,celor cìe existenfä: obstacolele 'pïeuenti'r)e
çi ob st acolel,e t' e str ict ia e sau sttTtr esì,a e.
Ca con.secirti din aceste prin,eilii. Say insistá asupra
r53
ilufilitätei mäsurilor clirecte eari au de scop îrurrulfirea
poporatiei. O tarä nu conseir*vä nicioclatä cl,ecât numärul clì¡
oameni pe cari-i poate hr'äni, çi n;u.mãrul acesta, fiind date
mrolavurile lc,cuitorilor aça cu¡m sunt, \,a fi pururea com-
plect, orioe s'aL fa,ce. Oanenii nu se pot înmulfi dlecât nu-
m,ai înmulfintltr-se produetele çi orice aet vätãmätor în-
Þ multilei pr,oductelor, este vätárnätor îruuulfirei oameni-
lor. Toate legile în contt'a emigratiei sunt clhr: neclrepte.
Câncl înrpied,-ocärm' o poporatie prea înclesitä cle a ieçi pe Ia
fruntalri, ea so du'ce Be u,l¿r mormintelor.
+ l Dacä ploclucfiunea este conclitia neoesará a pop,o-
ratiei, est¿ evicl nt cä tärile clin antichitate nu putear¡-
se aibä o p,opolatie aça de rnare ca färil,e tlin timp rritra
.noastre. I¡a întrebaïea, caro fusese clisoutatä clrn,Irä c,nm se
,5tie, dacä pämântll e astäzi mai nult sar mai putin im-
po_por:at, 4ec.ât altä datä, Say räspunrìe cu întrebarea tlacÞ"
lu¡rnea e astãzi în deobçtie ilai incltrstrioasä, clecât în tre-
cut, ceeace r.u se poate tägäciui.
O altä colsecin{ä cle rrare însemnätate practicá caïe re-
zultä clin" principiul popora{iei e cä proglresel,e ntedi.cineí,
nu ltot sri ctibd. efechtl de a spori nqnnãtttl oantenilot'. Cä,,ci
daeä poporalia este în tot cazul çi cu necesitate reclusä Ia
nurnärul strict al pelsoarelor pe cate o tarä îl poate hräni,
este eviclent cä pästra¡s¿ fìinfelor: De cari arta meclicalã.
parvine sä le scape clin ghiarele morþi, r'a faee ,ca 111ì nu-
mär egal sä noar:ä dil alte pticini. Experienfa confir.,r¡rä
cle altmintrelea a,ceastä pärere.
Doctctul Wcttt ,ce'-ce,tâncl registrele mortuare ale ora-
sului Glasg'ol\' pe unii 1783-1813, adicä eu 15 ani înainte.
çi cu 15 ani rlupä introclucerea vaccinei, a cloveclit cä ifsçi
vae,cina a fäcut ,e.a numärul copiilor pânä la 10 ani, nnrorfi
de r'ärsat, sá scadä în mo,cl consiclerabil, totuçi, numäru1
total al copiilor: morfi, Ia. aceeaçi vârstä a rã.mas apÌoaps
acelaçi. Värsatul a ucis mai pufini, dar eoriul çi celelalte
boale ale copiilol au omorât e,u rnult mai nulti.
Malthus, citîncX observafiunile analoage ale dloctor.ului
-Elebeertlen, zice: ,,Se pare cä mortalitatea trebue puïnreå
;,sä-çi aibä cu,rsul ei. Dacä se închicl unele canaluri prin
,,eani se strecoarä omenirea, ea curge prin alte eanaluri".
 r54
Progr.esele medicinei, mijloacele crur,ative cari se crutoss
acuinl çi cari se vol' ruai descopeli, nu \¡o.t' ¿rvea rìar nic.i
ç înrâurii'e asüpra popolafiei statelol. $i pr.ecrr,gr u.ici cr
ltäsruãr nu ¿rr putezr sä o fac¿-r sãr sca,rìä, cârrd plctlucfiune.a
se rnerr{ine Ia aceeaçi înãlfine, o lìie de Boerhavi, clând
gratis ajutoa.rele artei lor, rll at lrutea sä o pästreze rlacá.
proclucfia tnetge seäzâncl. Plogrcseìe nreclici¡ei pot nunai
sãr îrnJlrnätãteascãr soalta oaure.ilor sc*tin du-i rt€ sui'e-
iin{ele c¿il'i intovãräçesc Duruïe¿r ltoalclc çi rnoariea.
Po¡rolra{ia unei fãri se poate îni.-efine,, îrr nu¡uiuul cle-
tc:llii'at de ca-rtitatea prrductelor, iu cl.o.ä modui"i dife-
rite: Flint'-'o clttrq.td nrcLi. lungòí ¿¿ acelorasi ildivizi, sau
¡tr'itt. r'cîttoíreo Ior +ntt.i cleust"t. O pet'soanä care ¿ù tl'äit 4C
de ani a .ce1açi l¡:' îir lulre ca cìc'i-rltei.sl;.ge cle c¿ìte
'c'¡rat
20 clÞ ali. fu c¿rzril ci'itrtâiu locril a îost ccuput,fãrä c¿r. s¿-i
se fi pr:rrclus maj lnult fle ri uaStele $i uu deci:s, îl cazul
tlin ulntrT, s'au plodus rlcuir. uaçteli çi tl:cnr-r decese. Uncl'e
sunt ¡lai ¡rn{iite la5teli ;ii niari pufine deccse îusã,.sunt çr
rnai pu{ine suielin(i rucllale. $i crt cât se plcrìuc irrai pu-
fine naçteri çi rl'ecesr'-, cu atât se fac çi nrai p'.rfine c,hel-
tueli. Cãci pr,ocluc,erea çi cleçterea. fiecärui inclivicl, pâuä
l¿r r'ârsta în eale c in st¿rre sr"i-çi pr:oducä cele irebuitoa,re
existenfei çi sä nr:ri fie încä pe altii, uecesiteazã o c¿ul-
titate cleteul..iltatä tìe rnuncä "*içi c1e sacrificii. Cu cât ildi-
vitlul tr'äierqte tn¡.i mult, ¡este aceastä r'âr'stã, c..u atât el
este în sta.le sä rãspläteascir mai cu îulbielçugare aoeste
saclilfieii. Se poa.te sDuue da.r. cu sigurandä cã specia u-
¡lanä e lnai apl.oaDe de Der.feetiune, câncl clurafa mülocie
a vietei e rnai lungä.
llijloac,ele eali contribuesc la conser\¡aïea vietei oarne-
nilor, uu trebue sä fie c'lar consiclerate ca avâncl p,utinta.
r'le-a men{ine sau de a spoli poporalia. Cäci ea sllotoçte sau-
scade clin pricini cu totul cliferite. Noi-tr.ebue sä Ie privim
numai ca iutijloac,e d,e îrnìtunätäfire a soartei oa,.-t*eniloÌ.
Vorbindi de proglesele poporafiei, Say sta,bileçte, în
¡rrincipiu, cä puterea çi fer.icire.a unei {äri nu constä în
nrmärul poporaliei. Felieirea indivizilor, toate celelalte
condifiuni fiincl eeale, stä în proporfie cu eantitatea tre-
buinfelor ec pot satisfa,ee çi e prop,olfionalä, plin ur¡nane,
r55
cu proclur:1ele cle cali ¡rot tlispurre. Olice irorruraiie care
rìuce cu sine ürijloacelc dc; a trãri bine este de clorit, si orico
poporal.ie caì'e nlr goate sä tr'áiascä rìecât îrl rnod nize-
rabil, este tl,e te¡rLrit. CÍìr'd p'-ocluc{ia nu este sufioientä
ltentrtr llcporalia c:-risteirtã, tlebui' sä cäutä,m a o sp,ori 1re.
zìceasta, dar nrt sá r'crìLrccm polrora{ia. T'otuli tlt'llne si¿ în-
demn¿ìrn 1te oarneni c¿r sl"r f¿ieãr mai rleglaìtä ecouolrii ciecât
copii. lrentln cir eu cât o r:r{iurc ¿rLe nlai urulte f¿rmilii c.a¡i
träie.,se. <ìin difeiitc'r-t,rtituri, cn cât ar.er'a nu{iune e urai
a-r'u tri .
i
TenrìiufzL lle caÌ'e c ¿-ru tr¡ate uaiitiniÌe tlc ¿r tlece tÌe li-
nritri nrijloaeclol r'le existen{r"r rÌìslroniì-rilr iri suÍeiinfelo po
cari le îirihr,lä nccon'ielit, a -îurlr:,lruurt to¿ite natimrile, cu
pclrol¿rtie rlea,*ä, c¿r s¿"r îrrteureeze eokllji. Colr;tliile sunt f¿¿-
vo'-alile propä¡ilei sprr'iei nìuaue li fel'ici.-t-i slle. lÙIs rrr'-
au mjrr¿rt încã. nici o rtitfiuui,', ìta r'lirr corttt¿t. Olaçele 1-f
rul, Ateua $i Ccliirí rltt all atils cuÌrueu ltutet'tli lor cler'ât
llupä cc :lácirrsu riaçtele ruai rirullotf or¿le. ilal'i. -t'ioiiìe in.
telne aie stateLot ie tnitre¿rzå. çi le rlispoi;orretrzä, rtu e-ni-
g lär'ile.
Se r.etle, rìiu cele ce ;r'-ececl, cá J. B. Say, atìnite în În-
tlegirnea ei teoria hri llalth'irs, ue cale o e-\pu.ue $i o rlez-
voLtä cu claritatea c¿rlacteristicir sDiritului siru.
[In alt ecolrcrlìst ,rìin \rcoala cla"sit:ä, Ðauirl Ricu'tlo, f.át:ra
cle a. se ocrìlla nl¿ri de aDloape de chestiture¿r ltoÞolatiei, îçi
expi:itrtä, îrr trtacãt adrnil:afiurr3¿ù s¿ì, ]¡entr:u luelalea lui
Ifal[.]rus
,,Profit de aceastá o,eazie, zice el t), pentlu a rnärturisi
,
,,ad,nrrirafituÌe¿ì lrrea ir:ntru Incorcqt'eu, esupra popot'ctfiet, a
,,D-Iui }Ialthus. Ät¿curile ¿rdversalilol acesteí mari olere
,,rru a serr.it decât ca ,sä îuvedereze valoa.l'ea lui çi sunt
,,convins cä gloria lui nreritatá, va ct{-çie cu tlezvoltarea
,,Stii:rtei, ¿r cärei pocloabä aleasä esto".
Printre ceilalti pärtinitori mai veehi ai teoriei lui Mal-
thrr,s, se mai pot cíta, Heitú'ich. Lud.en '), care a introdus,
r) Des Principes de I'Economie'politique et de l'Impôt. Oeuvres
complètes de Ricardo. Paris. t847. Pag. 372,
z) Handbuch der Staatsu'eisheit u. Politik. Jena r8tt.
 r56
cel d'i¡.tâiu în Gerrnania, teoria lui Maltlrus ca pat'te iute_
glantä a unui sistem çtiinfific cìie guvernarc, Th. Ch,aL-
ttzct.s'), A. Quétckzt'), Pellegt'ino Rossi"), W,, Th. Thorn_
ton') Çi Scialaja").
Qttételct rec''oa5te cä i\{aiilr.s a anarizat c' sa,gacitate
princìpa.lele ol¡stacole .ì.)e eare po¡orafia le întâupinä în
cles'oltalea ei, rìeter-'ri'ând çi limita peste cale n' poate
lrece fãr.ãr tle ¿ se exp.tre la cele'r¿ri urali prej'clifii:
,,Se lr¿rLe i'oc'tcstaJril. zice eIo), eã Dopo'atia ar cleste
,,întL'o pt'ogr.esiune ge,ometricä tì¿rcä nu s,ar plezinta nici
,,utt obstacol'rìezr-oltãr.ei sele.
,.tr{ijloa,c,ele c1e h'a'ã, .r se rlez'oltã aça de r.eDede, ¡;i
,,d.pir prïre'ea l'i 1I¿rlth*ri, în împlej.rirrile cele mai fa_
,,r-or:alrile in|lusiriei, .nu ¡ot nicioclatä sä spoleascä rirai
,,reperle deeât într"o proglesiune ar-itrnreticä. l{ar.ele obsta-
,,col al p'opolafiei este rla.r lilrsa tre irlanä, c'tatoritä r'lcose-
,,bilei lapor:tnliìoi pe cari le unneazä aceste clouä cantitäfi
,,în c'e5te'ea lol lespectir,ãr. Câ'cl popor.fia-, în diezvolta_
,,t€a ei a aj''s la'i'el,l l'ijLoercelor sale rtre exi.stenfr-r, ea
,,t'eb.c sr"r se o|t€ascä la ac.ea,stä 1imitä, pri'pre'eclerea
.,oantenilor; sat tlacä ale nenoLocilea. sä treacä peste
,,clân-sa, ea se gãrseçte în mod fatal. la aceastir li-
'edus¿i.
,,rnitä, pril creçterea moltalitä!ei.,.
Q*ételet a'iìr:tite, îrnxtr.e.'ä e* MalU'rs, cixiste'f,a, acelor
clonä olrsta-cole pe ea'e le obstacor.l In-i¿,.tit¡ $i
olrstacolnl cicstt'ttctitt. Totusi'ru'eçte
el crerie cä mochil lol rle ae-
fiune lu a. fost stabilit cu destulä precisiune çi eá nu s'a
înles'it mijl.c*l cle a st¡'â'r.t¿ teo,ria popo'a{ici î' dio-
meui'l çtii'{elor:
'rate'ratie¿. ,,Rez'ltä cle aiee, zice el, cä
,.dise*ti.nea ,flsrpra acest'i 1in'ct delicat a p't*t sã.
,,fie co'iplectatä î'cir, çi cä s'a exager-at poate '. pr.irnejdiile
.,eari arnenilfä soeietatea,
dest'le gara'fii î'
'egäsi'du-se
r) On politìcal
Economy rSjz.
2) Sur I'honrrre et le dér'oloppement de ses facr¡ltés ou Essai de
ph_i'sirlue s'rciale. Paris r835.
3,) Couls d'Econornie-poliiigue. paris lg4o.
4) ()r'erpopulation and its remedy. Louclon rg46.
!) Les Principes de l,Economie sociale. tracl. Devilìers. paris rS44.
ó; I-oe. cit, Vol.. I. pag. z7 j.
t57
,,ac{iulea obstacolelor, in contra r:lui neajulrs a cärui re_
,,peg"iune spãimântätoat'o mergea în progresiune geome-
tricä". Dupä pã^lerea lui, teoria poporafiei se poate recluce
la urmätoarele douä plincipii, clespre cari c.edo aä vor
treb'i sä serveascä pe viitorirne c¿ prhcipii funclamentale
à
în analiza dezvoltär"ei poporatiei çi a cauzelor cari o în_
rânresc: ,,Po7torafi,a. tinde sd se înnuulfeøscd, într'o progre-
,,si'ttne geometrind,. Rezisterda sau suma obstacolelor ce se
dezvoltär'ei ei, în îrnprejuräri egale cle altmintrelea,
"opuri
î ,,este ca cluad,r'atul re,p,egiunei cu ea.rs poporafia tinde sä
,rcre.ascãtt.
Obstaoolele cari se opun creçtelei poporafiei, au aceiaçi
înrâurir'é d¿r ca ,çi rezistenfa pe cale o întâmpinä corpuri_l.e
în trecerea lor prirr spafiu. De aice rezultä cä, clacã. popo-
¡afia se poate dezvolta în voe, ea e,reçto dupä o progre-
piune geontetrì,cd,; dacã întâmpinä ollstaoole, aclricä, clacö
starea soci,ald n7L se schi,mbòí, ea tilde sä rämânã, staf.ia-
narã,. Poporafia, gäseçte dar în propriile tendinti cle creç-
terre, cauzele cari trebue sä împieclice catastrrotfele oe a. re-
zulta dil creçterea ei prea bruscä: ,,Lirnita peste cale po-
,,poralia nu p,oal,e treoe, e schimbätoare prin n¿r,tula ei çi
,Bste determinatä prin c.antitaLea mijloacelor de subsis_
,,tenfã; niei odatå poporafia nu se po¿è clezvolta cu o 1æ_
,,1regi.ne clestul de mare pe'tru. a veni sä se loveaseä în
,,mod l)lusc cle a,ceastä lirotitä; olxtacolele cari so p,locl.c în
,,vecinätatea ei sunt prea numetoa$e, pentru ca sä nu îm_
,,piecl'ice, în generalitatea cazuril,or, o înt¿.ecio,cnire vio_
,,lentä. Natura îçi iea, o* toate acreste, tributul cle ctrecese ce
,.i se cuvine; dar fiinclcä plätimL a,cest t,ribut, eu încetul, îl
I ,,simlirn nai Dutin clecât cìacä l-am achita deodatä,,.
Deînrlatä ce s'a stabilit o sta*e cre echilibr' între nulmãrrrr
-Ioc*itorilor çi cautitatea n.ijoracelor cl,e existeniä
,de cari poate ''eisä!ãri
rìispunä, p,oporafia clevine stafionarä,
t
cu mici variaJiuni, împrejurul unui punct fix, rlatorite
variatiilor c,orespunzätoare ale clinei çi a.le cantitäfei cle
hranã. Astfel ¡rçpora[ia eelol nlai mu]te fär'i a ajuns sä se
pnuä la nivelul mijloacelol cle subsistenfä, eonservând pu-
nrrea o tendinfä de a se desvolta çi cle a spori mortalitatea,
cam în acelaçi fel ca nourul suspendat în väzduh, care.
 r5ð
tildr¡ sã sc. r-.oltoale çi sä r'errse excedentul r€ corìtirle. I)&r
fiinrlcä este cìe e-senta omului rle a putea så s¡loreascä, prin
inteligen{ä qi acrtivitate, cantitatea plocluctelor, popor:afiile
au treltuit sr"ù gäs'eascä rnijl'oacele peutrtl a se clezvolta, aça
cã, dar'ä îruprejur'ãr'ile fizicc ar fi ac.eleaçi, îrr cliferitele
fãli, rnr al' exista c rìliâi lluuä nräsur'ä a pr.oductiei çi a in-
r'lusirlei d,ecât lto.itoi.lrfin ceu'e tr¿ìie$te în fieeal.e farä...
-l)act"r,
în
ul'itt¿L l)t'olÌr'r)sulili ce se lealizc¿tzá,, se lärgesc
lj,lrilele 1tâ-irii ìir (.are popor¿ì{ia pcate sä ajungã, ea tinde
sã se üpropie cle rlâirsele, r.rcscâirtl în irroglesiuirc georue-
tllt:ir. fircctitl un îneetrr-l nt.easl;ä lepcgiute r.[ascleçte, din
cauza ollst¡.eolelol ce le iritâ'r'¡1rirrãr. ¡i sfâr.Se¡¡te prin a se
o¡rli cu totul. Aeelaçi ìtir,r'rr s,. întíìmplä eânil popo,r'afia e
în clerereçtr::'c: rlal ni¡cat'ea, se pr.or'lut't:, în eazul acÆsta,
îu rìii r't:{ia oltnsir,
f)u¡rei cnrn st' r-cr1e, (Juritelet nt face rlceiLt s¿-r tlezvolte
¡;i sä coureirteze teolia lui llalllrus. Llee¿ ce se poaic sÌ,-u-
re $i rìesDre Peller¡rin¡¡ Rossi. care îusä nu acìaugä nimic
i.le la t'l;¡-rrsul : ct'r'e1te, op,ÕÌa coieltrã a l1i Arjrun S,'lith.
.,1--)il1 tr;talita,lea faptelor: r:ali sel'\'e.:.ic de ll¿r-z¿i rloetrLrt¡i
,,itri }Ialthus. zirre t'l '), rczultä douä plopoziliuni necon-
.,tei,talrjle çi .re 1;oate spiute chiar. necorrtestate, câ.ucl se
,,,.'titláìrg' în Ìiinitele ¡re t,rtli le-ant indicat, ¿.nuntânr'lu-le:
1) Pu'lclea, 1;r'orl:utrtir'ä a ,r¡nuluì t¡ lnai llale 1l-4utru rnrii-
,.tiplicalea spc'riei s¿rlo ri¡.rrât ¡rr:ntm aoea a rnijloacelor
sulxisten{ir; 9) I]acã antânrlou¿"r reploducorile s-ar
,,suln r[,e
,,cìezvolt,a, fårãr cL.qtacol, t,u toatä enetgi¿r plicipinlui lor,
,,pt,polatia s-ar' íngr;ïrtrãcli necoirtenit eãtre ultima iimitä.
,.:r subsistenfelor çi :ri-,'elul rlintre aeeste douä èIemerÌte nr
,,al fi rncnfinut sarr restabilit deeât pliu sufelinti ifi;ic€
,,szùu plirl nro¿rlte".
Iler,'nornistrr-I it¿rlian Sci.aktju, rìrrpä ce recnnoaste \ii el
cãr faeuìtatea de a se în¡rnlti ¿ìt'e o ilare p'utere în specia
rutiarrã, çi thrpå c,. at'atä eir tlaeä o,mul nu gäseçte mijloace
tic irai. el se rrede constr'âus rìe r.a{irure ca sä reziste im-
I) Cours cl'li]conor¡rie poìit:que llrux.lles lEi:.'\-ol. I. Pag. r93
Lecçia X\¡.
r59
prilsiunei sirnfuriloo: salq ilsistã nr.ai ales ¿Lsllpla înrâu-
lirei trebuinlelor asufir¿ù ttrezvoltãrei poporatiei :
,.poDoratia, în dezvoltarea economicä Si pr'o,glesivä a
,Jratiunilor', ziae Sc;ialoja
t), este lcantit¿rtea unui rallort
.,(fonÌirrls clil proporfia dli'ectä a mijloacelor ds existenJä
.,$i. rnãsura inversä a tlebuintelor".
'I l¡iiutl rìate rnij'loatrele d€ existentä, Doporati¿ tlebue sä
sc¿r.rlä clacä sllot'esc tlebuinfele ei.
. lfai int.clcsnnt rlcciìt at'estia, ¡rentru rlezvolfarea çi s¡rr:i-
t jinirea teo'-ir¡i lui llaltlrus e'ste färä îndoialã" John Sttt'ctt't
Hi.l[, pe c¿u'e -É\ll]eri Lange il nli¡leste, clesigur- cu urultã.
eragti'a{ie, ,,cel nilai ctninent cugetã'lol al timpurilol' lllû-
clerne".'Dar' llårelilc iui sunt cu tleosebire inpoltante în
ar:( ¿rsi¿-r ruaterie, pentlri cä el a cxercitlt o îruâurire ccr-
r'âr:sitoar:e ¿ìsul)1'¿ ecololuisi 1toìitice,,mai' ales în Anglia =),
çi ¡rentru cã a stiut sä r'ezture cu o cleosebitä claritate teo-
riile clasic.c ¿rlc lui Ricatclo si t\faltlrus, în Principiile
sal'e"), c¿tri e¿ru r-rrertitc sãt îttlocuiaseä, lrentru trelluinfele
Dul-lä llirlelea ltri, 1tr-rter:ea tìe înrnultile inherentir tutu-
r.ol fiintelol inzestlate cn viata organicå poa,te sá fie con-
sidelatã ea. rrcsfârÍitir. Nt existã o singu'ä speeie rle ani-
ruale sau vegetale, c¿r.re rìu a.l acoperi îl câfiva ¿rni toate
L tärile de pe gloì-r, dacã- s-a,r' Iäsa pämântul la clispozif,ia ei,
satl a -qubstarrtelor clin cari se hr'ãneste. Specia um,anä nu
face exceptie l¿l a,eeasti¿ r:egulä generalä care stäpâneçté
tcatc. {iinfele organizate. Puterea ei cl'e înmultire este in-
tlefinitä çi înlruìfilea efectivä nre.tgs extiaordinar cl'e re-
Iecle, duÐä eum s-a väzut cä, în aonclil,iunile cele mai
priiircioase, poporafia poate ,sä ereascä încloit, întfun jri-
terval cle nunrai d,ouãz,eci Si ciuci de ani.
E,
,,Sunt cllouãzeei sau treize,ci cìe ani, zice MiIl a), as€rnene
,.l.rropozifiuni al fi avnt ner.oe cle nuiner:oase dbvezi, pen-
4
r) Les Principes de l'Économie sociale. trad. H. Deùillers. pafis.
t841. Pag. 18ó.
2) J. Ii. Ingranit: Histoire.de l'Éco¡omie poìitique. 1893. pag. zro,
3) Principles of Political Econolhy .vith some of their applications
to Socral Philosoph¡'. 1848.
4) Principes d'Economie politiqr:e Paris rS54. Vol L pag. rgo.
1
I6o
l
,,tru a se sprijili; dar evidenta lol este atât de izbitoa,re
,,çi afât de necontostabilä, încât ele çi-au rfäcut drum prin
,,tot felul ,cìo înrBotriviri çi se pot considera astäzi ea, acle-
,,värate axiorne.
'Cauzele cari opr.cs.c înmulfirea nesfârçitã a fiinþlor or-
ganizate nu sunt, de altmint'relea, nici cliecum misterioase :
,,Ce imlriedecä p'oporafia iepurilor de a aco¡led ¡rämf,,1-
,.tul, se întreabä ÙIill? Nu doarä lipsa de fecunclitate; ci
I ,,caur,e cu totul cle altä ìratur.ä, d,ugmanii mrmeloÐi Ði mfi-
,,loaoele ,cìe subsistenfä nesuficiente; nu au clestulä mân-
,;care gi sult expuçi sä fie mâ.ne.afi...
I
,,l)ercã înmulfirea speciei umane nu ar proceda, ca, aeeã,
,,a celorlalte ¿nirnale, decât clintr.'un instinct orb, ea ar fi
,,limitatä ca çi dânsa; naçterile ar fi po atât de numetoase
I
I
,,pe cât ar permite-o constituti a lizicá. ¿ speciei, gi popora-
ìt
,,fia al fi împufiuatä prin decese. Dar acfiunile oanieni,lor
il .osunt,mai lrult sau mai pu{in înrâurite de preveclerea con-
: ,,secinfelor çi cle unele rnotive supelioale ilstinctelor curat
.,anintale... Pe mäsurä ce specia umanä se ricìicã, mai pre-
li ,,sus de starea amirnalelol, poporafia este opritä mai mult
I
,,prin friczr cle a suferi li¡rsa, clÞcât prin lipsa însäsi."
Trecând la altä orcline de idbi, Nli'll îçi pune întreba-
lea '), pril ce urijloace se poate coml¡ate mizeria çi opri
st:ä.ctrerea salarelol çi dacä econo,mia politicä lloate sã, gä-
se¿rscá vre un leac in aoeastä rrrivintä. Mizeria, pentru
dânsul, ca çi tozrte celelalte boale sociale, se clatoreçte fap-
tului cä oamenii se dedau, färä nici o rrräsutä, poftelor lor
lllutale. I)ar societatea nu e cu putintä clecât tocmai pen,
lru cä ornul e ceva ,nlai mult clecât o blutä, çi civilizadia,
nu-i ilecât o luDt¿-r în c,ontla instinctelor animale. E ugor
rle înfeles, chiar. pentru acei cari apartin claselor. munci-
toaLe, cä salarele dcpilcl cle numãrul acel'ora cali concu-
r:c:rzii pentlu a Le clo,bânrli. Nu e,ste rìar alt rnijloc pentru
î,rl bul àitir1 ilca. soar tei salat' ia{ilor', rl'e cât restrân gerea plo-
g.eselol popolafiei. Acest adeväl trebue rãspâudit, prin
iristrucfie, în clasele cele m¿ri de jos, pentlu a rnoclifica
obiceiurile rnuncitorimei. Staf,ul îrrsä sä fio obligat a da
t) Loc cit. Cartta II Cap. XIIÍ \rol. T. Pag. 425
IóT
educ¿tis copiilor sär'aci si, în acelaçi timp, sä caute o serio
de másuri, precum au fost acele pe cari le-a aplicat r:evo-
|nfia francezä, pentlu ca sä desfirnlere mizeria extremä
pentru o generatie întreagä.
Deçi pärtinitol oonvins al ideilor lui Malth,us, vecìem cã
Mill päräseçte punotul de vedele strâ,mt hd"ividuatist al
aoestuia, cäutând çi alte lemeclii mizeriei, a-farä de rezerva
moralä. Träfurd în timpurile noastre, çi oslindincl fenomp-
nele proprii ale acestei faze economice, MiIl îqi îndreaptä
t privirile c.ätre epoca, în care, dupã. cum zice, societatea nu
ya mai fi împärtitä în douä clase, acæi can'i mulcesc si a-
cei cari se folosesc d'e roadele Êunaei gi în eare împärfirea
produ,otelor, în loc de a depinde, dupä cum se întâmplä
mai în deobçte astázi, de hazardul naçterei, va atârna dela
o învo,ialá întemse¿tä pe principiile dreptäfei.
Pärãsinctr a,cêste generoase aspiratiuni ale unui cugetä-
l,or, carÞ cu toate aceste, nu a adäogat nimica nou la teo-
ria poporafiei, suntern in mocl 'firesc aduçi sä ne octlpäm
cle párelile unui alt scriitor de însemtatä valoare, cate
înainteazä înc.ä çi m¿ui ¡rnult în aceeaçi ùirecJiune. Ideile
lui KarL TLarLo, cu numele säu adevärat, I{arl, Georg
Winkelbl,ech (1810-1865), asupra poporatiei, sunt cu atât
mai intcresante, cu cât mai toti tovaräçii säi de iclei, socia-
listi, se gäsesc in cârnpul o,pu,s, printle ach'er3arii hotärâti
ai teoriei lui I\falthus. Nu trebne sä uitäm chiar cá. în-
fa'eaga teolie a lui Malthus nu-i în forma sa orig:iua,rä,
decât o refutare a icleilor comunistului 'Willi,am Godwin,
çi ca atare prin natura ei protivnicä c,onceptiunilor çi ten-
diutelor socialiste. A voi sä întemeezi socialis,urul pe baze
Malthu"siene esfe cl'ar', dupá cum obset'vä cu drept cuvânt
Dähring '), o abno,rmitate.
Marlo ') este în toate punctele, un pãrtinitor.' .l
"onJi^
teoriei lui llalthus çi se cleosebe.ïte de rlânsu1 nurnai prin
simpatia ce o aratä cla,selor rnuncitoare. El pleacã, dela
l)Krirische G¿schichte der Nationalöl<onomie und des Socialismus
Lei¡zig. r87g Pag. 524.
2r IJ¡rtersuchur gen über d;s erganisation der Arbeit oder System
der W:lrökonomie. Kassel r85o_59.
1l
i
t6z
r63
1

a.firma¡ea generalã, cä oricare ar fi form¿

sccialä, ea ì1u
va putea sä înlãture mizeria, dacå cantitatea poporaúiei .cårtei lni M¿lthusr pt carer o citise dln întâmplare, dupä
nu cum ne-o spulle el sirrg:ur într'o se.r"isoare aclresatä lui
se va iegula prin rnijloace ¿r,tifieiale.
Cãci oricine aro
drept'l sä se reprocl\rcä, dla,r n',mai în mod norma.l. Elaeckel, cu data cle 8 Octomvlie 18G4:
Nu a:tr, läs¿t sä tleacä niei un plilej, färä dd ,,Citincl apoi, D,rintr'o fericitä intâmplare, carte,a lui
a ará,ta
co'secìr'fele g'roza\¡e ale ch'eptului iperdemiei (uebervr;ike_ ,,Malthus ¿rsupra poporafiei, icleea selecJiunei na,turale
rungsreoht), zice el') çi o lepetãm încã ,,mi-a venit în minte."
oclatä,cäomenire¿
nu \ra fi în staro sä înd,eplineascä nici odatä
menir€a ei,
fii Elaecliel însuçi aratã legätula clintre ideile ¿unân-
cìacä nu va clesfiilþ rìreptul acesta. du lor zie.iìll tl:

,,Da,eä orcìilea clb clrrept al fi atins graclul cel
mai inalt
,,rle pelfecfiune, pânä la pãstrarea ¿r,cestui dr:ept,
çi înc.å
,,cele mai mari leajunsrrri soeiare, ctre eari s'ferä
societa-
,,tea aotíu¿lä çi anume a.suplir.ea ,femeilor:
çi a copiilor., îm._
,,pufinarea avcrilor m,ici, desfiinf.area clasei ,rle mijloc,
,,särãcia ajungâncl pârrä la cele de pe ur:mä treDte ale ni-
,,zeli'ei, ca.r.e alrasä clasele cle jos, relele ca.ri rez'ltä
di'
"urÌele fo''re ale îngriji'ei 'sãra,eilor., çi toate
,'rìatorite sãr'ãciei: prrcnrn e clegenerar"ea morarä 'eaj.n.s'rile
çi inte-
,,lectualä, cl,isolr.a.¡ea familiei, exc€se.le, prostit',tia silitä,
,'ltofia, furtul, inr.irìia, ura, r.er.olta, ar urrÌna sä existe,....
ca r'ijloace practic.e, tr{arro llr'opr1r1€ sã se dea fieoärui
pärinte .e familie .n tractat eare sã arate
d¿to'iiie ce ;
ar'€ c'u lrri'i'e Jtr mcnfi'e-r'ea nu;uãr'r*i
copiilor säi, în oa-
rec.¿¡ì'e limite. pe tângå aceasta, el cere
c¿ sä se impunä
fiecärrria obligatia de ¿r clovecli cä al.e clestulä
avere pen_
tru a-;i intlef,ine co¡riii çi la eaz cront'a' sä fie cor.a,mnat
la ¡nuneä sihrieä.
Aceste rr fi, în lineamentc generale, pärerile
lui Marlo
asupra poporaf.iei, clin ca:ri se poate vecle.a
cã el aclmite în
totul teo'iile I*i llaltìrus çi c:r coneepf,i'n.e teoreticã
gonsec.infi plactice. çi ca
$i rurai inte.r.esante, dar. Si uai mare im¡rorta.nfä sunt
cle
fãr'ä încloialå ideile hu Doru;i,tt, Htmley
çr Haeckel, ,ca
pär'ti'itori hotärâfi ai acelo'açi teorii. Despr.e l)arwin, se
çtie ehiar: eä ideea funtlalne..nta.lä a operei sale, s clat¡rreste
r) Loc. cir, Vol. III. g4. Citar cle gch¿iffte : Das Gesellschaftliche
System der menschlichen Wirtschait. Tübingen
1873. yol. II
Prg. 525.
,,TeoLia lui Da.r'rvirr desple lupt¿ pentru existenf.ä nu-i
.,,întrucâtva rlecât a.plicalea generalá a teoriei lui Malthrrs
I
,,a.slu)r'¿ù poporatiei la totalitatea naturei orga.rrice ')."
Da.rrvin siirgur expune aceastä teorie în unnätorii ter-
nrelti ') :
,,Lupta penttn cxistentá rezultä in ¡nocl inevitabii din
,,re¡legiunea cu. care toate fiinfele organizate tind a se în-
,,nul!i. Ori c¿r.re ilclivid, c¿rre in clecursul clulatei natu-
.,r'ale a vietei sale plocìrre,e ilìai urulte ouá, sam rnai multe
,,seuril{e, trc,bue sä fic distnr-s la una din epocele existen-
.,tei sa.ìe, r-rär..i Ia- rlin contla, fafä cu prirrcipiul creçterei în
.,ploglesiurte geom€tricä. lturn,ãrnl clescenclen{ilor. säi ar
,,deveni atât de rÌrrìÌ€, incât. ni,ci-o {arä din lume, ln ar fi
,,în 'it¿r'e s¿ì-i lrãnea.scä. $i .cle-aceea, pentrucä so nasc
,,,mai mulfi ildilizi tìecât au putinta de a träî, tlcbue så
,,aibä loc, în fiecare cå2, o luptä pentrt e-xistentã, fie cu
,,vreuu alt individ dil aceia$i specie, fie tru indivizi din
,.specii dlile ite, fie e,u c.ondiliunile fizice ale viefei. Aceasta
,,nu-i det,ât 'rloctrina lui Malthus apìicatã eu o int,ensitate,
,,c'n ûrult :lai consicler¿rbilä întlegulti regim animal çi ve-
,,getal, cåci nu existä ¿rice nici prod\rcfiune artificialä de
,,mijloaee cle hlanã., nici restrictie irnÞusä eãsåtoriei rìe
,,cãtrã. prucleu{ã...
,;Nu existr"r nici-o excepfie la regulzr cä orice fiillå or-
.,,ganicä se înurulfeçte în mocl fi¡esc ctl aça repegiurrc, eã.
,,clacã nu a.r fi dlstrrrsã, pä.mântul ar fi acoperit în scurtä
,,vr€ne de cãträ urilnagii unei singure pereehi. Omul în-
.,,suçi ca,re se leprodu.ee asa: cìe încet, se tede ere,scântl ea
r) Histoire de la Création. Paris r884. Lectia \¡II. pag. rr7
z) L'origine des Espèces trad. Barbier paris. r88z pag. 69.
 Ió4
,,nilmär, îndoit, la fiecare 25 de ani, çi pã,strând ac,eastå
,,proportie de oreçte.re nu ar mai fi loc pe pämânt pentru
,,a sta în pieioare...
,,Putemr dar sä afirmäm fã.rä tea.mä de-a greqi, cä toats
,,plantel,e çi toate anirnalele au tendinta de a se înmulti în'
,,progresiune geometricä; aceastä tendintä, însä trebue sä
,,fie opritÈf prin clistrugere.a in'divizilor la oarecare perioa-
,dä. a. r'ietei lor, eäci altfel ar ouprindle toate tärile çi nu
,,a,ï mai fi în stare sã. se hräneas'oä."
Vorbind dþsple obstacolele eari se opun tendi:rtei d'e în-
mul{ine a fiecärei specii, Darwin no spnne ú" ele sunt-
foarte obscure. Cantitatea dp hranä determinä limita ex-
tremä de înmultire a fiecärei specii, cl'ar în cele mai'mulfe
cazttri, acoea ee cleûermilä numärul rmijlociu de indivizi a
pnei spocii, nu aste pe atât gle'utatea ce o întâmpinä db
a-çi gäsi hranä, pe cât usurinîa cu ea.ri devin prada altor
gnima.Le. Clima joacã. asemenea nn rol foarte m¿ùre, mai
ales frigul çi cãlclura, c¿ri par a fi printre obstacolele oele
mai puternice. Câncl frigul este foarte'simfitor, cìe-o pildä,
indivizii cei nai slabi, sau acei ca,ri clispun cle mai putinä
hlanä, înclurä suferinfetre cele mai rnari. Dar înrâurire.a
directä a c,limei nu este singura cauzá' çi cea 'mai de cäpe-
tenie care face ea tur,ele 'specii sä dispa,rä. In mocl indirect,.
clinra poate sä fava'-iznze pe unele dintr'însele çi atunci
numärrrl lor creçte mai repede, çi fiinclcä fieca.re clistrict
conf,ine pe atâtia inclivizi pe câfi poate sä hrälreascã, cele-
lalte specii trebue sä se impuJineze.
,,Tot ce ¡rutern rface, ziee Darwin ca concluzie
t), e sä no
,,a,rniltim la fiecare mo'ment cä toate fiintele olganice se
,,silesc necontenit de a se. înmulti într'o proglesiune geo-
,,metricä; cä fiecare. tlin ele, la oarecari perioatle ale I'i'etÆi
,,lor, Ia o epocã oarecå. e a a.nului în cursul fieeärei gene-
,,ra!ii, sau la anumite interwaluri, tlellue sä se lupte pen-
,,tru existentä çi sä fie expus la o mare distrugere."
' In altä scriete a sa, ntl mai putin celebrä, apirrutá în
anul 1671 '), automl origilei speiciei, revine asuprâ teoriei
lui Nfalthus :
r) l.oc cit. Pag. 84.
z) The d¿scent of mair and on eelection in relation to sex' r87r
Ió5
,,Greutatea db a säsi mijloace de subsibten!ä, çi d'e a,
în bclçug, zieo el 1), constitue obstacolul funclamen-
",träi ca'-a'm^ärgirreçte s¡lorirea continuä
,,ta|, a numälului oa-
,,menilor. Exe,rnplul Statelor-llnite, uncle subsistenfelo so
,,gäsesc în màre cantitate çi undb spafiul abundeazä, ne
.,,permitc ,sä ajungem la aoeastä concluzie. Poporafia An-
,,gliei s-a,r îndoi în scurtä vtenìe clacä s-ar întâmp,Ia ca çi
.,,aceste avantagii sä se clrrbleze în aceastä tarã. La nafiu-
,,nile civi,lizate, cel rìintâiu clil ace.ste cìouä obstacol,e aro
t ,,ca efect de a restrânge numärrl cásätor.iilor. Mortalita-
,,tea considelabilä a copiilol la elaselc säraee, plecurn çi
,,urortalitatea proclïrsä la diferitele vâr'ste, pr.i¿ felurite
',,boale,
ca,ri lovesc ps aeei cari locuesc în case miserabilo
,,în caLi se íirgrã,uräcleçte un Drea nìa.Le nuru.är cle oameni,
,,este asern€uca un fapt foarte irnportant. Efectele epide-
,,miilor çi a rãzboaelor sunt cornpensate foarte curâncl çi
,,cu pLisos la rafiunele puse în c.ondifiuui favorabile. Emi-
,,grafia poate aseruenea sä pro\roace o oprire tirlpurarä a
,,sporirei popora{iei, dar ea nu exerciteazä nici o înrâurire
,6iurfitoare ¿t$rpra c,laselol foarte sätace".
flf¡'u cât se atilge de popoarele necivilizate, Darwin
împär:tã-çeçte pärelea lui Malthus, clupä cale reproclucet'ea,
1or e cu nrult ¡nai pufil activä clecât âceå a nafiunilor ci-
vilizate. Dar rleçi sunt mai putin prolifici decât aceste,
salbatecii s-ar înrnulfi cliesigur foarte repede dacä numä-
rul lor nu ar fi restrâns în mod riguros cle unel,e oaùz,e.
Triburile Santali ciiu fndia, de-o pildä, au crescut în moC
con-siclerabil od,atä cu iltroducerea vaccinei, cu ate.nual.ea
altor epiclemrii 1si cu suprimarea strictä a räzboiului. Dar
aceastä înmulfire nu at' fi fost cu putin!ä, clacä aeeste po-
porafii glosolane nu s'at fi rãspândit în ,districtele vecine
pentru a lucra ea salariafi. Afar'ä de aceasta, sälbatecii se
însoar¿"t Lãt'zitt.'l'inerii trebue sã. rloveclieascä mai întâiu cä
au putilfa cle a-gi întrefine fern,eea Ði trebus sä câçtige
suma necesarä pentru a cnmpära fata de la pärinfi. Greu-
tate¿ de a-çi procura mijloacele de subsistenJä limiteazä,
r) La Descendance de I'hbmme et la sélectibn seruel[e. Ed III
Paris r88r Pug. 43.

t66
numärul salbatecilor in mod' cu mult urai d'irect decât al
popoaì'elor civilizate. Foametele fiindl periodice, toato trl-
burile tlebue sã. fluctueze în numär'. Ele nu pot creçte în
mod constant çi regulat, clil lipsa oricär'ui mijloc d'o e,
?
spori în nod artificial cantitatea cle hranä. Când lipsa îi
constl:âuge, sälbatecii caleä te'ritoriile vecile çi räzboiutr'
începe; este ciÌr'ept de ¿ltmintrelea cä ei träiesc mai în tot-
cleauua în luptä cu'veeinii' Greutätile de a-si pr:ocura ali-
n:.e,iite ii e.xpuu Ia rtuntet oase ae,cidentc; în unele !är'i se mai
aclaogä çi neirjunsurile ce Ie întâm}inä tlela fiarele säIba-
Iice, precum suut unele tìistricte cli-n Inclia, pustiite de
tigri. Un fapt încá çi rnai impo'tant, aslul'ra cäruia }Ialt-
hus nu insistãl în tleajuns, zice Darwin, este ilfanticid\rl,
¡rnai ales a eoÉiilor rle sex feminin si provocarea avortului.
Aceste lnásuri llar a se datori greutälei çi chiar iurposibi-
litätei în carc se gä'sesc sãlbatecii de a hrãni rre toti sopiii
cali se na.sc. Pe lângä aceste restricfiuni se mai poate a'
däoga, însfâr'$it,,5i lelaxarea ûloravurilor.
Ilustrul naturalist Ði fiziolo,g, Plofesorul Huxlea, e înoä
çi :m'ai catego.-ic în su,sfinrea teoriilol lui Ma'Ithus asupra'
poporatiei:
,,Maltlrus, zica acest înväJat, a fost un preot care a stri-
,,clini ac'e,astä chestiune, Ilânä în cele mai mici a'månunte,
.,pätru.ns cle spiritul aclevãrului. EI a dovedit pâ'uä la e-
cu toate cá a'fost oeärât clil cauza conclu-
,,viclen!ä
-la Fi
,,ziunilor cari it ajuns, aceste concluziuni nu au fost in-
,,firmate lrânä acum çi nic,i ttu vor fi infirrnato în viitor-
,,cä diL carrza" înmulfirei în pr'ogresiune goometricä a fiin-
,,!elo,r organice si a imposibilitätei cle a spori mijloacele
,,de existenfä în aceeaçi progresiun€' ajung:e un timp în
,,cate numärul a,cestor fiinli este mai male decât putinfa
,,cle a tlobâncli mijloace cle exisûenfä pentr-u dlânsele çi cá'
,,prin unnaÌe un obstacol, oa.rec¿t,re trebue sä opreascä dez-
,,voltar.ea lor ulterioarä.'
Insfârçit, eruinentul naturalist Haecltel', urmeazá pq
Darwin çi enunfânci çi el legea'Iuptei pentru existenþ, c
genera,Iizeazä çi a aplicä speciei umane:
t67
,,Olicare organism, zice eI 1), Iuptä, chiar de la începutul
,,existentei sale, cu o sumedenie de influenti protivniae; ol
,,llptã cu animalelo cari tráieso pe socoteala lui, çi a cärol
,,aliment naturaù este; cu fia,rele salJratice çi cu parasitii;
' ,,€l luptä cu influenfele anorganice de diferitä nâturä, cu
,,tourpeLatura, crl ilternperiile çi alte cir:cu,rnstanfe; el
,,lulrtá (çi acoasta mai c:u seanná gsþ inrpotrtant), cu olga-
,,nisnele cari au urai multá asäm,änare cu dâusul, cari
,,sunt cle aceeaçi speeie. Orics indivicl oricár'ei specii ani-
f e ,,ûåle sau vegetåùe al aparfine, se gäseçte într'o ccillf,Fe-
,,tifie înverçuuatä cu ceilalti indivizi dil acccaçi spec.ie,
,,träind în aceea,si loealitate. Mijloacele cle existentä sunt
,,departe de a so gäsi cu îmbelçugare în econornia naturei,
,,cle obiceit ele srurt cl-riat în cantitate foarte närginitä çi
,,cleparte cle-a ajunge pe.utru masa ilclivizilor cari s-ax
pu-
,,t€a rt,açte clril germenii feconclal,i sau nefecoudati. Tineri-le
,vlastare clin sleciile a¡imnle l'i vegetale, întâmpilä tlar
,,nìari greutäfi, pentru a gäsi eele trebuitoar-e vietei;
,,ele stut silite sä intr:o nunai clecât în'luptä peutru a-çi
,,proellÌa ac,ectr, ce este tle neapäratä trebuiltå pe'ntru exis-
,,tenta lor.
,,Aoeastå ¡ltat'e competitio pentru a înclestula trebuin-
,,tel,e vietei existä pretutintleni, în totcleauna, atât întle oa-
,,.meni cât çi între a:rin:ale çi chiar între plante, la cari
,,ea, pare rnai pufin e¡¡identã, la prirna vedere. Priviti un
,,Ì'an cle grâu sämánat foa,rte cles, tlin atâtea fire e'aÌ'i se
,,îngrämã,d'esc pe un spatiu fcarte mùc, din o mie poate,
,,nuInai foarte putine vor persista. Existä competitie pen-
,,tru suprafatä, de care fioc,are plantä ¿re nevoe pentru a
,,înglo,pa r'ã,rläcilele sale, oornpetifie pentru lumina so&re'
,,lui, comrpetilie pentrrr um,iclitate. \recleti asemeDe' ìn fie-
,,care specie anirmalã, cum toli ilclivizii se luptä împreunä
,,pentru a-çi plocura mijloacele de subsistentä indisp€nsa-
,,bilo, conrlitiunile cle existentä în întelesul cel mai larg al
,¡cuvântului. Aceste conclitiuni sunt deopotrivä dÞ intüe-
,,pensabile la toti, dar elo vor fi partea numai a câtorva.
r¡ Histoire de la Création. trad. Letourneau. Ed. III Paria t884.
Pag. r13.
 Ió8
,,Tofi sunt chemafi, dâr sunt putini aleçi. O simplä pri-
,,vire aruncatä asupra societätei oneneçti este suficientä.
,,penttu a oonstata aceastä cornpetitie pretuti:rdeni, în toa-
,,te ramurile activitäfei omeneçti.
,,Este evi,dent cä, în aceastä luptä pentru existentä,
.existä o inegalitate absolutä între indivizi... Indivizä 1a.-
,,vo'-izati, biruesc lg rivalii lor, si pe când aceçtia pior
.,mai repede sau rnai încct, färä rIê a läsa posteritate, cei"
,,lalf.i supraviefuesc singuri, çi ajung pânä în sfârçit ca sä
,,ss peLpetueze. Dar prin însuçi faptul acesta natural, cä
c
,,intl'ivizii favorizafi în lupt,a pentru existentá ajung sin-
,,g'rui sä se pe,rpetueze, r¡o¡m oonstata cä a dt¡ua generatie
,,se deosebe$te cle cea clintäiu. Chiar ciela a d,oura gerera-
,,fie, oarecar:i indivizi, dacä nu toti, vor poseda, pe cale de
,,eleditate, avantagiile cari au fäcut c€, päriltii lor sä
,,triurnfe âsupra oornpefitorilor lor".
Vecleln cìar, cum pe temeiul inleilol lui Malthus, de la
cani a pul'ces Darwin, s'a întemeeat una clin teoriilo oele
mai fecuncle ale çtiinfei moclerne, teoria ltt;ptei perutru exis-
tenfå çi a selecfiunei n'a,turale, cari la rândul lor au dieve-
nit sprijinul cel mai puternic aI principiului poporatiei,
çi färä rle ,cari nici nu-l putern pricepe.
,,Nimic mai uçor', zice Darwin 1), clecât d,e a admite a-
,;devärul acestui pri-ncipiu: lupta universalä pentru exis-
,,tenfä; nimic rnai greu vorbesc din experientä
,,tle a aveà pururea -
acest principiu -clecât
în menorie; färä de
,,acesta însä, sau vom veclea räu întreaga economie a rr.a-
,,tttLei, sau r'om greçi asupra înfeles,ului pe care tr.ebue
,,sä-l ,cläm tuturol faptelor relative la distlibutia, rarita-
,,tea, abundenta, sti¡rgerea $i variafia fiintelor organizate".
Dar ideile lui Malthus nu au ar¡ut numai aprobarea na-
turaliçtilor', a cäror închoeri le confirmä çi le clarificã.
Ele sunt ac|mise, pânä astäzi, cle unelà din spiritele cele
mai em'ilente, cu cari se fäleçte cugetarea modernä,
,,Oricât de mari progrese al face agricultura çi chirnia,
,,zice filosofttl Iløt'tmann 2), Ia urmä trebue sä ajungä la
r) L't,rigine d.s Espù;e-., trad. Barbicr. r882. Pag. ó8.
2) E. D. Ifartn¿ann. Philosophie des Unbewussten. Ed. IX, Berlin
¡882. Vol. II. Pag. 3ro.
I69
,,o limitä peste care produoelea mijloacelor de hranä
nu
,,mai e cu putintá; înmulfirea oarmenilor însä,
prin repro-
,,duce e, nu are margeni, dacä nu-i întâmpilrã. imposibili-
,,!,atea cle ase hräni; aceasta a fost rìela începtt çi va urma
sã. fie çi ¡re viitor, çi cu cât va troce timpul, cu atât în
,,mod mai exclusiv, Iimita principalä a înmulfirei".
Un pu'blicist nu mai putin ilustru Fr. A. Lan'ge, cunos-
cutul autor al Istoriei Materialismului, zice cä le'gea po-
porafiei este alfa çi ornrega chestiunei sociale, po can'e nici
nu o putetlL cliscuta, färä sä fi pätruns legile popor"atiei'
,,Aoesta este u-nul din putinele puncte, zice eI, '), în care
,,nu ¡rot sä existe päreri deosebite, ci numai cât cleosebite
,,gradluri de pricepere".
fstolicul Buckle, cste ásemerea un pärtinitor c¡onvils
al ideilor lui Malthus pe care-l numeçto ,,ceà mai malo
,,autoritate îu chestiunea polloratici" ').
Robert aon, Moltl,'fäcâncl aluzie la era nouä pe eare o
inaugureazä oartea lui Nlalthus, zice cä ,,opera lui este çi
;,rämâne punctul cle întoarcere (Wenclepunkt) aI çtiintei
"",:iît.l"tli"ii) ¿,, t ai tui Matthus, ne spune a'cest
,,autoï aiurea
o), nu"i*ripii
au partut sä, rästoarne tezele lui pril-
,;oipale".
Totuçi von Mohl crede cä a, n1ai fi încä o idee care åre
nevoe sá fie consi'delatä mai de aploape çi anuime cá" teo'
ria pop,oraliei ti'ebue sä tinä seauä de diferite stäri eeono-
mice çi ctlturale atre popoarelor. Dupá pärerea sa popora-
tia ar avea în adevär tenclinla ilê a se înmulti mai ròpede
decât mijloacele cle existentä, dar tliferite împrejutäri pot
sä influenf e7Æ aceastä' regulä, çi mai cu deosebire trebue
sä avem în vedere trei stári deosebite cle densitate a popo-
ratiei, fatä cu mijloacele de existentä disponibile çi anu-
lrrre: Popornlia relatia prea subti,re (Unteruöl'lærung),
po-
J. tt i\trll's Ansichten tiber die soziale FI'age Dui-sburg'Vul'
I) -Grschichte 1866'
I
cler (livilisation in England' trad' Ruge' r874'
z)
Pag. óo
J) Geschichte u. Litteratur der Staatsç'issenschaften. Vol. III
Pag. StJ.
4) Polizeiwissenschaft. Ed. Il t844
 r70
purati,a potriaitd, clr mijloacele de existentá. çi t¡oporq.tÍÃ
relq,ti,u prea deasd (UeberaöLkerung). Acea dintâiu se ca-
yae,terizeazä prin prefurile ridicate ale muncei
çi prin în-
lesnirea mai mane de a dobânrdi ptoprieùatea fonciarä; în
schiinrJr industria este înapoiatä, dÍn oauzá" cä împã.rtirea
munc€i nu-i decât foa¡te puJin dezvoltatá. pïoduotelo nu
se pot clesface cu fulasnire ilin lirlsä cle cäi rtre comunicatie;
starea cle culturä e înap,oiatä rìin pricina împräçtierei po-
poratiei çi prrterea statului nu poate fi decât foarte led,usä.
fn starea de a cloua, munca pe care o face ,omul e mai
obosito,are, pämântut'ile c€ se cultivä s,ult tle calitate mai
ploastä, clar ímpärfirea murlcei e mai bile organizatä, ruiç-
carea intelec.tualä e mai activä çi statul clispune cle nìij-
Ioace mai rnult,e si e mai puteuric.
In starea a treia, ,de suprap,cporafie sau ipelclemie (Ue-
bervöIliel'ung), încoldarea puterilor de muncä este extremä
în schi,mìrul unei rcru.une,rafil nesuficiente, ceea,ce proclìrce
mizeria çi de,gläclarea Tízicá" Ði moralä a poporaf.iei, cå,Ìe
amreninfä çi existeuta statului.
tr'iecare dtin aceste tlei stãri deosebite leclamä mãsuri
speciale din pør:tea statului, mãsuri pe cari politica popc-
rafiei trebue så le inclice.
,Curr'oscutul publicist, socialis,tui Karl, I(au,tlslty, într'o,
scliele apärutä cu câtiva ani mai înainte') çi asu,Ina, cä-
reea se pare ,cä ar fi revenit acum în urrnä, primeçto cu
totul teza p,rincipalä a lui Malthus çi este un pärtinitor
hotärât al rezervei moral,e çi a sisteurului preventiv în re-
lafiunile sexuale, díeçi raspirege unele consecinfi oconomioe
pe cari Io cleduoe Malthus din tegria sa.
' malä a strictului neoeseÌ existenfei. Tmputinarea' lusräto-
,,Cäci import;anþ lui MalUrus 2), constä m,ai ctr dbose-
,,bire în faptul cä a dedus consecinti oconomice gregite
,,dintr'un a,d'evär fiziologic care era cunoscut dai fuainte
,,cle dânsul. I)iu cauza acestsr er,ori ale sale, çi nu din
,,eatfza adevã.ruriior ce so gäseau în ele, I'a suit în slavä
,,burghezia çi çtiinta ei. Ilar nu trobue sä aruncäm sâm-
r) Der Einfluss der Volksvermehrung auf den Fortschritt der
Gesellschal't. Wie¡r, r88o.
z) Loc. cit. Pag. r89.
r7r
rämânom' pre'
,,burelo dle a¡leväl, împ'r'eunä cu erorile' Noi
a Iuí MaI'
,,"o* ,nt fost, aclversari ai doctrilei eoonomice
popo'
legea
,,thus, cl'ar trebue sá r€cunorarçtem cå' adeväratä'
,ratiei pe care el se sptijinä, oricât sentimentele noastro
,,s'ar tevolta în contra ei"'
Unii ilfalthusiani pretind cä regularea popor'afiei ¿r fi
\, în sta,re sä ,cleslege chestiunea s'ocialä, dar aceasta eqte o
eroare, zice Kautsky. Numai transformalea so'cietätei
poate sä în-Iäture mizeria care a,pasá aståzi nouázecimi a
poporatiei; cìa,l nttmai o regulare a miçcär'ei poporafiei'
preventive'
rroábubil plin mijlocul relaliunilor sexuale
poate sä irnpiedece ca aceste suTerinti sä nu se rsprcdtlcä
ùltr'o societate viitoare'
Belatiunile preveutive ca çi rezerYa' moralá nu pot în'
látura proletariatul, pentru cä acesta nu este protlnctul
unei ip,ertlemii naturale. In lrl¿nd'a çi India, mizeria se
da.tcreçte fortei brutatre caro a intervenit, în diferite epoc€'
în c.ursul cl,ezvoltárei acästor täri. In statele Ùoderne' sä-
räcia se da,toreste faDtului cä puterea dê muncä este o
marfä, car,e al'e însuçirea particularä tle a se gäsi pururea
în c.rltitate mai rnare clcât se ce're. Prelul ei nu poate trece'
în mocl constant, peste vatroare'a ei, pentru cä aceastä un-
cate a salerrului prìovo¿cä în totcleauna o sohimbare în Ia-
portul clintre capitalul constant $i capit'alul variabil' în
defavoarea acestui'clin urmä.
Faptul eoesta çi în al tloilea rând, rezerv'a de puteri
muncitoaro din alte 'eontinenúe, puteri a cäror vatroals e
incä çi mai scäzu,tä deoât valoarea puterei clþ munsá în
Europa, la'oe ca salarul sá oadä purru'ea Ia li,mita mini-
rilor, fie cä s-ar rlratori t'ezervei morale, fie relatiunilor pre-
ventive, nu poate dar sá ridice clasa mu-ncitoalne'
1),
,,Ptin märgirc.ire¿ ore,çterei poporatiei, zice Kautsky
,,nu s€ poate dobâncii multumirea çi sflnätatea omenirei;
,;d¿r ele ru se pot câçtiga nici fd'rd' aceastä' märgenia'e'
,,Deçi viciul 9i mizeria nu se datoresc la noi iperdemieü
,,totugi elo o îppiedecã. Dacå înláturäm viciul çi mizeria,'
r) Loc. cit. Pag. I93.
 r72
."p'ecum çi frica de a cãdea r.ictirna lor, atunci noi provo-
.,,oäm prirnejdia ipercl,.miei. Un regulator automatic î¡i
,,contra ei, aça precuùn l-am cltrri, nu existä. Bogäfia ca,es_
câuclä si clezvoltarea inteligentei,
nu
,,sine îrun.lfirea popora.fiei, nici nu 'icifac säîmpiecrecä cre ra
cre,ascä mijloa_
,,cels rle existenfä ¡nai repede c.a pânä aeurn....
Conclnzia la cale ajunge liautsky este cä omul,
cu iu_
teligenta sa, poate în aceraç tirnp sá sporeascã
rurijloaoelo
rìc esislenlå ri sàÍ l.esrrleze Ði uli$earlca
lropolafiei urãrgi_
ninrl creçtelea, ei. Ill ale put,infa .sã sltor.easc¿i proçlrrctele
trecâncl l¿ ¿rltä org*'izat,e eco.or'icä
çi sä
popolafia împu{inând naiilerile. -l-recerea cãtre'rãlgiueascä
o altä for._
rìe o.ga'izale posibil¿ì trecât ra arr''rite e¡loce
'rä
în' anunr.e condifii.'*-i
çi
Aça cìar. ea rìtl poate sä înlãture iper_
tìernia, oi numai sä încìêpärteze cpoc.a la care se \¡a
nro_
duce. Rezultatrl din ur¡nã, aclicä îrnpufilarea naçterilor.
un so poate clcìtâurli decât ¡trintr'o regulare a relafiuni_
lor se-srralc.
Aeea.sta al fi, dupä pãr.erea luri I(autsl<y, triozif,ia pe ca'r,r
treJr'e s¿"r o ia lieeare o'r cu,rn,i'te fatä c. teoria r*i
Mar-
thus' Fri'cl.I rle c'Ii. ca'e s'a.u ¡r.s pâ'ä acurn¿
socialiçtii fatä cu'ccrc'c
legca popora{iei este ne¿onsecvent, pe.n_
tru cãr e optinist çi teleologic.
,,Nu se Þcate contesta, zice I{autsky t), cä în starea ac_
,,trr.alä ¿ çtii.fei relaf.irnile sex.ale preventive sunt uu
",inco've'ie[t c.rì nr'it 4rai r'ic ctrecât, celelalte rele pe cari
,,le plorl.ce, în rnocl fatal iper.ctenria çi cari se arat¿ï îti
,,forntele rìe.sperate ale luptei pentrrr existeufä. A ac,l,rnite
,,necesitatea relafi'nilol 1tr.e'entive çi a se confo.r"ma ei,
,Bste llar o eerinfä a moralei, cäci a;ceasta e mai rnor.al
,,decât foa.mea, l:oalele, r,äzl_roiul, asasinat'1, sifilisul
çi
,,prostil utia".
Din punctul dc -r'edere çtiintific, rìu se poate spuno cä
scrielea lui I(autsjiy ar fi aclogit ceva la teoria popor:a_
tiei, dar pã.erile sale sunt interesante, ca çi are lui Marro,
pentrucã ele ne vin ,rìin taliära so,eialristã, cale a luat
în
totdeauna o pozifie cu totul alta fatä cu tooria lui Mal-
r) Loc. cit. Pag. r95.
,73
thus. Este dtept c,ã de-atunei îne,oaco, dupä cum afirmä
Bebet'), K¿utsky ar fi adrmis cu totul pärerile lui Karl
Ma,rx. Dar aceasta nu poate desigur sä infimeza valoa-
rea, algunrentelor lui anteri,oaro, dupä currur ne spune cu,
dr.ept cuvânt Profesorul, Wagner.
Un alt publioist cunosourt prin mumeroase lucräri, Ch.-
Letou,rneau, z7cø cá" ¡aportul constant între productia mij-
loasolor do sulrsistentä çi poporafia nu mai e decât un ade-
vã,r banal, obÐteÐte recunroscrut de stå.tisticå. Tärile cels
mai pr.oductivo sunt în acelaçi timp çi aoelo cari arl popo-
ratia cea mai dleasä. $i relatiunea dintre poporafie çi hra-
nä estc atât d'e strânsã, încâi o simplä variafie în r¡retu].
gr'âului, e sufi'cientä pentru a prodtr,ce o variatiune în cifra
morüalitäfei, a cãsãtcn'iilor çi a naçterilor. Dar echilibrul
acesta nrl se menfine adeseori ,clecât cu pretul unor" suJe-
rinli çi a nnor dur.eri nsnumärate.
,;S,ä.ci f.,-aza atât de execratä a lui Malthus, zice lætour-
,,11eau, e l)lìnllea adevära,tä, la mprele banohet al natu-
,,rei, rlu este loc pentru o,mul c,are se naçte întrto lurne
,,cleja oeupatä".
Printre economÐtii contemporami mai însemnati, cari
împärtäçesc iclbile lui Nl,a,Ithus, putem c.ita însfârçit mai.
cu ,dsoselrir:a pe Iloscher, uoll Rümel,i,n' ITctgner, I. Crntrad,
þ. cle La'ueleye, Iiarl Theodor Rltebtholcl çi Lui.gi Cossa.
,,Asupra unora cfin expresiuni çi a sfaturilor prac'.tiee
,,p,e ctrLi le ,dä }taJthus, zice Roscher'), pärerile econG.
,,mi+tilor actrrali suut îrnlpärtite tìutlä cum. uçor se poate
,,înfel,ege... Dar ideile fuuclamentale ale lui Malthus pot
,,fi ootrsider¿le aa o cucerire definitivä a çtii¡rtei (Ei,n fes-
,,tes Eigenthttnz der TVissenscltaft)"
De aceeaçi pärero este emilentul economist çi statistic
Gustctu z¡on Riit¡rc\.Íra, fclstul sanc€lal aI Universitätei din
Ileidelberþ, caÌ'e, clupä ce eipuue tezele lui l\falthus, çi
rnai înaintc r].e a irtra în ceroetarea lor criticá, face ur-
rnãtoare¿r apreoiere gert.cralä :
,,Aceste sunt prea cunoscutele teze ale hri lvlalthus,
r) AtrgtLst Be¡èl; Die Frau. Zúrich t88 r.
z) Grundlagen der Nationaltikt nomi. Ed. XlX. t888 Pag 630 ¡i ó46.
 t74
.,,cani s au pärut aça dþ nepotrivito si de paradoxe la î¡.-
,,asptrt, cari însä dupä ce au dat uaçtere unei literaturi
,,întregi, în toate limbele, au ,ajuns sä poa.tä fi cons,iderato,
,,deçi nu färä modificåri, ci dtrpå ce au fost în multe feluri
,roomplectate çi înd,re.ptate, e,a, o c,ucerire dþfinitivä a çtiin-
,,f.ei, cu toatc cä rul a.u ajuns câtuçi de putin sä .se impunã.
,,în plactic"ã çi sã fis obçteste recunoscnte')".
Dupr-ï Rümelin, întreaga polemicä åsupta celor dbuã.
proÊÌl:esiuni, ge.ornetricä çi ar:itmeticä, se da.tor.este unei
sintpìe neînfelegeri çi se miEcir, îrnprejurul unor ,chestiuni
de iu4rortanfå secundar'ä. Despre c lege cars s'ar putqa
folmtla. îu rn,oclul acesta, nici nu poate fi vorba ¡mäoa.r. Dar
nu estE mai llufin arler'älat cã nu se putea gãsi un mod
mr,it.i lrotlivit çi mai l¿imurit pentlu a exprima a,cleväml co
nt se lloa.te tã.,gädui, cä tendinta oamenilor: de a se în-
runlti se tr:a¡rsmite neatinsä. clela genelatie la gener.atie, pe
c.ânrl ptoclusu! r'ecroltelor, pe accla¡i teren, cievine din ce
îrl. ce irnai slab dlcla o epo,cä la. alta. $i tocrnai aioe e-.ste
chestilre¿r irnportantä, de a se reeunoaçte fapturl acesta.
inrìifelent de ¿rltrnintlelea cla,cä p,opor:afia v¿ì. creçte îndoit
în perioac.le de 25 cle ani, curn zice }falthus, sau în pe-
rio¿rclp rrrai lnngi tl,e 40-110, sau 100 cìle ani, sau cìacä mij-
loaceìe de hlaná pot cleçte rnai repecle sam r:rai încet, îu
uxlna pr"ogteselor {,e s'ar realiza.
Pentm creçterea aceasta lì11 se poate fixa nici un fel cie
plogr.esiune, nit.i geometlicä, nici aritmeticä. Totul de-
pinrle rìe agerimea çi plopäçirea qrnenilei, ca çtiinta çi
1-rr:oeecle.uli teeìrnice, eari nu se pot caÌc,ula cle mai înaiute.
Asemenea. este indiferent, pentlu lä¡nurilea crhestiunei în
sine, <lacä cuta.re pop.rl poate sä se înrnu,lfeasc,.ä si plil
irtrigt'are, sau sã-çi procure rnijloaeele sale de hranä din
alte färi, în schinrbul lentelor sau a prod[rctelor irtllus-
tliei sale, sal ltrirr c<rrnelf. $i Malthus a fost desigur" toÍ
aça tle pliceput c¿r sä se gântleascä Ia toate aceste, d¿r eI
¿r r-oit sä studi'eze chestiu¡rea poÌrolatiei în tnod abstracf,,
la ìlazele ei ele,rnentare, ne.bägâüd în sea,mä unels fapte
t) 'Schi)nberg's
l{andbuch der politischen Oekonorrrie. Ed,
1rol. I Pag. 768.
t7S
aonc¡ete ex,crptionale. S'a obiect¿t a,dbvärurilor stabilite
tle Malthus c,ä de oarece toate bunurile sunl prod'ucte afe
munoei omului, fie,oarre putere de muncã. esúe prin ea în-
säçi un câçtig 'çi cä prin urrnare nici nu s'ar putea sä se
uasoä prea mulfi oameni pe pämânt. Dar munc,å. ornu,Iui
pare este unul dlin factorii de proclucere, are nevo€ cle con-
pursul ceilorlalfi dloi factori n.atura çî utlti,ta.Iul. Put¿r'ea
de muncä este o rnarfá cale depincle de celere çi cle ofertä,
cu deosebire 'e.á" ea nu poate açtepta liniçtit aee¿stá cererc,
ca orireå.r'e altä rna:r'fä. Da,cä se crede însá cä, îm.pdrfinrùu-se
ctr,pitalu,L 1) deo'pot'-ivä între toti, durrä e,un s'a propus,
s'al ajunge la a,lte rezultate, este o gres¡alä. Realizândtr-se
visul a,cesta, aclkrr'ãlurile pl'opoväcluite db IVlalthus, at a-
ju:rge sä se inpunä cu o încìoitä eviclenfä çi nesocotirea
Ior ar prorìuce aonsocinfele cele mai clesa.stroa,se.
Algumetrtele lui NfalUrus se pot l,-c,tifica, complect.a çi
înclre¡rta în rirulte clin a,mänuntele lor. Ele au chiar nevoc
de a fi r.efqrmate çi dezvoltate ,urai departe. Aça clte-o pilclä,
Ma-Itlrus nu tine searlä îldeajuls clle m'otivele psic,hologi-
ee, cari se opun, îmlulfirei ne.,socotite a oamenilor. El nu
opereazä decât cu cloi factori psic.hici: fûamea çi iubirea.
Dar :nec¿miznul näzuilfelor noastre. e cu mult mai com-
plex. () rnulfime cìe considerafiuni cle a1tä naturä, llreeurr
e dorinfa clle a trãi ulrai bine, cl'e a nu-çi piercìe situatiu-
nea în so'cietate, rìe a läsa urmaçilor destulá averle, lu-
c.rea.zá. .ea :notive puternice de restr.ângel€ ¿ uurnãrului
capiil'or, în afarä cle rezerva moralá clatoritä frice-i de a nu
¿ì\rea ee mânca, asupra cároia insistä Malthus în totrleau-
rLa. Cum cä tenrìinþ oamenilor rle a se înmulli, se tra.ns-
mite di,n genela{ie în genelafie, färä nic.i o scädere, lle
oâncl pe a,celasi telen, productele natur:ei, ,rìe eali .omul
aì'e ne\¡oe pentru a trãi, nu se pot în¡rnulfi în aceeaçi pro-
portie, scã.2ânrl pe fiec.are an, ocìlatä cu cultivarea rnrlai in-
tensir'ä ¿r, solului: cä, p,oporatia, pe mäsurã. ee sporeste, se
t) Observäm aici cä gcoala socialistä, la care pare cá se gândegte
Prof¿sorul Rümelin, nu propune împürtirea caltitalului
- dacä
luäm cuvântul capital în înfelesul obgtegte admis de miiloace
I89o de producere- ci trecerea lui din släÞânirea privatä în stäpâ.
nirea societätei întregi.
 r76
¡rflä dar în fata u;nor greutäfi crescânde, cari se opun
creçterei sale; cä aceastä popora{ie e pururea retinutä la
niveluL mijl,o¿celor de existenþ çi cä d¿cä oamenii singuïi
nu se gândesc sä se märgineascã,, ei sunt ieaduçi pe aJte
cåi, de r:ätre puterile elementare ale na.tuÌ.ei, Iã nivelul
accsta gi cã, prin urmare, este o datorie çi de om çi de
cetäf,eal de a nu procrea mai mulfi copii, dbcât po¿te cine-
va sã, Ìrr:ãr'eascã 9i sä creascã,, aceste sunt adeväruri pe
cari Ie ilvocier",eaøä atât întleaga istorie ¿ omenirei, cât çi
ce¿l ,rlai simplä reflecfiune. $i nu este toomai mägulitor
pentru itteligenla omului, închee Rümeli-n, ïeproducând
cuvintele lui Robert von Mohl, cã. asemene adeväruri ele-
mentale, ¡entru a cäroï pricepere nu se ce ea decât sinpla
observatie a lucrurilor çi logica obicinuitä, au fost înþIese
pe dos db atâtea ori çi c,u o asemenea îndärätnicie.
Un alt etonom,ist gerrna¡r, nu-m¿i putin cunßcut, A-
dolp lt,'W' ag 1), crede aseinene cä b azele f und,amentale ale
raer
doctrinei lui nfalihus, sunt, m,ai presus de orice îndoialä'
¿Lcier'ärate, deçi tt'ebue sä privim cu r"ezervä paúna privi-
toare la aÌ¡licar:e¿ principiilor lui. $i e cara,cteristio' ob-
servä Rheinhold'), cä tocmai Adolph Wagner pe c.are am
trebui sä-I intâlnjm, în calitatea sa de soeialist de cats-
rlrá, dc cregiin $i cie om politic conservator, mai degrabä
printre protivnicii ,,cr-udului çi nelegiuitului" Malthus, içi
îpehee c,ercetärile sale asupra chestiunei poporatiei cu ur-
mäto¿u,ele cuvinte, tipä¡:ite în text su lit€re calacteristice:
,,7lobert Mqlthtts are ch'eptate în, toute punctele esentì,a\e".
Em,itc de Løuelege'), crecle cäpropozitiile la cariStuart
i\{ill a leclus teoria lui l\talthus sunt neatacabile. Specia
urnanä, câncl liu este grivelnatä în :nrrocl odios, are tendinta
de ¿r. se înmulfi, 1le când nu,ruärul cle hectare arabile este
limitat, în fiecare tarä, çi camtitatea de obiecúe de hranä
pe cari Ie ¡roate prctìuce fiecare hectar, nu sporeçte decât
ìnlr'o lrìã.surá c¿ìrecare. Intre cleçter"ea nernárginitä a oa-
r) Grundlagen der politischen Orkonomie.
z) Die bervegenden l(räf¿e der Volksrvirihscha ft. Berlin
Pag. zr7.
3) Éléments d'économie politique. l'aris ¡882' Cartea III' Cap.
r77
meù.ilor f;i creFtelea närginitä a mijlroacelor de subsisten.
tä, o lipsä tle echilibru trebue sä, se producä mai târziu,
sau m¿i ,curândi Obiecfiunile lui Carey, ca,Ìe ,pretinde cã,
ruateria ia mai degrabä forEa organismelor inferioa.re,
decât a aoelor superioare Ði cä se vor gäsi dilr pururee
mai mul,te ierburi decât boi, çi mai multi boi decât oa.-
merr_'i, este lipsitã de úemeiu. In färile cu popora{ie deasä,
obiar tle pe acum esto lipsä de carne. Asemene nu este ade-
v.ärat cá densitatea poporatiei sp,oreçte productivitatea
rruncei. Aceasta nu se poate spune decât de produotele in-
dustriale, nu cle alr¡nente. O sutã de baloturi de postav nu
pot hräni ul singur'.copil E sigur cã. nu se poale spori.
prod'uctivitatea pämântului în indefinit, creîndu-se, prir
îngräçä¡minte, a$a num.itul circulus al lui Leroux, cäci de
I,a o vrene îngräçämintele fac mai rirult räu cìecât bine.
I
Nimeni nu poate så rãstoarne adevärul ctovedit d,e Stuart
MiIl cä da,cä popo,rafia urmeazä sä tot sporeaScä, trebue
sä ajungä un timp in care agricultura cea mai perfeclio.
natä nu va fi în stare sä prroducá destulä hranä.
Cunoscutul Plofesor de econc,mie politicä dela Universi-
tatea din Halle, Dr. I. Conrucl 1), acllnite asémeneatesels
fulclarmentale a^tre lui l\{althus dar pretinde cä el nu tine
seamä încleajuns de importanta plogresului, atlibuind
cantitätei ,de hranä exis.tente o ptea mare înrâurire asu-
pna miçcärei poporafiei çi nesocotind putfurta de a spori
cererea de brale çi de a înmulti productele muncei, prin
desvoltalea organizärei economice. In parteä a dloua a
sorieliei s¿lee), recunoscând ca arlevä.a.te tooriile lui
Malihus çi Darwin, Conrad zice:
,,Omul ca ,çi animalul are tendinfa adicä. pornirea çi
,,putinfa de a, so înmulti în nod plogresiv (Malthus çi
,,Darwin), pe câncl difelite piedeci se opun în unrcrl cons-
,,tant acestei tendinti, de unde xezultá o luptá continuä
,,p3ntru existenfä, ca,re ia u-n caracter deosebit dupä fie-
,,,caro treaptä clo c.ulturä."
t 898. r)GrunCriss zum Studium der politischen Otk nomie. Partra I.
Iena t896. g 75.
VII z) Grundriss etc. ¡'artea Il, Volkswirtschafts¡olitik. Iena r897 $ 59.
l'¿
 r78
r79
Ira popoarnetu oeái-.itirate,
cari se dþdau färã mäsurÈ,
instinctelor lor naturale, cari
$i
exterioarã, lupt¿ aceasta pentru
atârn¿ cu toful ,dfe naf,¡na Molilari zia,e cä. na,tura reguleazä reprod,'ucerea spd.iilor
dobânAi"", hra.nei trel:lrs infer.io,are, vegetale çi a¡im¿1s. tr'ecurditatea ajunge Iâ"
sã, adbä un earact.eï cu deosebir,
,aogl"o. (räzboae .clb ex_ maximurd pe treapta cea mai de jos a vitaiitätei. In fiel
bãtrânilor, .oar-e specie nuinai cei ¡rnai puúernici supraviefuesc
ffii#i:i".ï,-'"' " ""r,åt""*-* çi a copi'or, çi ast-
desãvârçitã;A;,ii]ï,;u*,îff 'lîu.îî,".îi"_îJîî,îåä fel este potrivirea inteligentä a lucrurilor încât speciile
rp,ri tràiesc p€ s€aiIna altor specii nu po,t sã, atace eapitalul
h,-¡rt¿ ouo¿* existentä e r¡¿.i ¡ia"á¿. .lo¡ de forfe
vi,tale, cãci iu e¿zul acesta ;subsistenJele s-ar
r¡ecteazá în prilcipiu. productil; Waþ ourmlui se ïrs_
spor.e,ste çi întrece împutina çi cu ace,ast¿r ar scádea çi poporatia speciilor clij-
câte odatä cre$tere¿u poporafiei,
pecând sporirea neeesitã_ muitoare. Astfel echilibrul sxr restabileçte prin necontenite
titro' vietei ¡re cleoparte, în l¿u.t
oì-ì¿""i, $i proc'rce,re¿ oscilafiuni întro ¡roporatie çi mLijloacele de subsistentä.
.pentru export, procurä unui nuùnã" ,roi mare de Natura conservä di,feritele spe.cii pr.in mijlocul unor
nt:t": rle mtrneã çi dre câttig oa.meni
instincte llre,e.um este instinctul genezic, suficient pentni
Pnrdenfa in co¿tr,¿ctarea
cãsätoliilor, provocatä de cìb_ a asig:ura l€pr¡sd11ç,o¡ea speciilor inferioare, instirlctul ma-
rinta cle a träj rnai ìa irra"_ar,¿,
,t"l_Ui copiii mai teiniläfei, instin,ctul prcplietã.fe,i, eane e.ontribue ' Ia con-
cla. l'ptei n""t'., "r"utn
liïjT' "îJili;uï" e¿racrer mai ci- C sc-r'\-¿rr€a speciei p,r.e.venind rariÏicar"ea subsistenfelor. Cole
rnai rnulte"ani'nrtale car¡rirrcre ,ocu¡rä un dbmeniu pe care-l
Dup ã ce ar.atã înr.âuri¡ea
ce,o au un plejur.ãr'ile eeouo_ oonsiderä ca al lor propriu çi în liimitele cärora nu îngä-
mlce, scrurpetea, crizæle
comerciale, rãzboaele nenorocite, 'due concurenfa. Cu toate aceste instinote, sunt unele specü
sau din eontra, clezvolta rea
industriei $r a comertului, îm_ cari se sting çi altele cali le înlocuesc, Cauza acestei sti¡r-
bunãtãf i¡ea legislaf iei,
asrulta e.r'eçterei satl a seärìerei geri sã. {ie oa,re v::eo schimbare a mijl,ocului în care träiesc
porafiei, profesorul po-
Conlad co¡nbate päre.rile hi (h,abi,tøt) çi cä,rrria nu at fi fost în st¿re cä se aclapteze,
Spen,cet- si Tølqu,íst, Eerbert
cari susfin eã, clezvolt¿r.ea inteligentei sau trebue sä afribu.im stingerea lor a¡arifiunei uror
çi a crierului ar avea ca rezultat
pr,oduoere.
dÞ a slãbi puterea cle
re- specii conc'urente, c¿li ar fi venit sä le clispute mijloaoelo
Asermenea ei respi:rse
care zice cä ou ,cât çi pãr'erea fui Carey, Io-r de lrr,aná si ar fi ieçit birrritoar-e dir luptä? Aeeastä
¡roporafia e mai deasä oa atàt puterea .rl.irr nrmä ipolnz,á., zice Mol.i¡rar.i, pane cä explicä mai bine
de procluc ereafiecäruiaemai
mare, observâ¡rdl cã. este o clispar"itiunea maretror e,rbivore eari aveau.nevoe cle can-
limitã pe'ste care n.tt se po¿te pä$i.
Mai in special s_a ocu pat titäfi considerabile de subsistende, a cãr'ol oonstrucfie era
a¿um în uruä cle pÌo bleþra greoee çi a cäror reprodueere era îneeatä
popor:afiei cunoseutul
ecorromiste G. de M olino.ri. 1), $i ,preourm natura, a, fäcut sä se menfinä echililrrrrl între
*l çuf al unrii organ apreciat ¡edacto-
popo,rafia speeielor vegetale çi animale çi mijioacel,e lo,r
fes), ,,eampionul cel 0e Jaurnal des Ea¡nom,ís-
¡¡nai stimat al ildividualismului, de subsistelfä, îngriijindu-se rìe eantitatea reproclìrctiei,
úor feculd, câte oda.tä pätrunzätor scrii_
, adeseo¡i excentric dar ea ,a asigurat ealitatea ei, prin înctoita oper:afie a seloctiu-
în totdbauna s trälu,citor", cum
se exprimã Luiei
Cossa "), nei r:a,tunalo çi a sel,ecfiunei sexuale. Selecfiunea naturalä
vorbincl rte clânsul,
si pe care îl prutem printre pärtiniúorii r1ä bir-uinfa celor unai puternici si celor mai capabili clle a
lui Ma.tth us, deçi e.I nu adhite 1n re-sisl¿ caruzelor tle clistrugere în luptâ ¡tentru viatä, eli-
totul dootrina tui.
milând pe c,ei rnai slabl. Selecfiunea sexualä contribue Ia
" iX-TîJ::l::1""1åf:ttssement cru mouveme't de ra popuration
-
ai'sst ïezultat, fã,când sã se prefere inclivizii cei mai proprii
,) Ht;;ì;;;;;ï;;,;,i:i:Jåff ffiï. .'"iï., llî1 n"* pentru oonsel\ratea '5i dezvoltarea calitäfilor utile speciei.
r; Natura a înzeÁtrat speeia urnanä cu aceleaçi instinote
 l
I80
prin..mijlocul cänora asigurã, oonservarea speciilor infe-
rioaLe, d,ar a,däogând\r-i capaeitatea de a-çi rogula repro-
ducfia '). Pe când aceastä însuçire lipseçte tutu¡or celor-
laltc speeii, o,mul poate sä-çi pro4rorfionezæ înmultirea sa
Ërijloacelor do subsistentä. Vegetalele çi animalele ascultä,
orbeçte d.e instinctul I'or de reproduc€r€, pe care nu a,u pu-
tinta de a-l stäpâni. Dacå unele specii alungä progenitura
lor din loeuri]e pe cari le stäpânesc, sau chiar o distrug,
în i¡teresul prupriei l,o,r su,bsistenfe, omul singur aju¡ge
så o previnä pe mãsurä ce se clezvoltä capacitatea sa de
B, se guverna. Intr'un cuvânt, natura guverneazä în ¡noC
absolut reproduotia spe,ciilor inferioare: Omul,guverneazá
e.!.singur reprod[cfia sa.
Dar pentt-u aceasta el treb,ue sá ajungá mai întâiu la
cunoçtinta, cleplin'ä a legils¡ fiziologice çi economice cäio-
ra e*qte supusä r.eprodnrcfia lui çi sä asculte de dânsele. La
început cJ. le ignora çi nu a ajuns a le cunoaçte decât sub
presilrtea concurenfei vitale. Acneastä concurenfä eI nu c
poate susfiìne decât ou condi{ie ,cle a se oonforrna în toate
marrifestãrile activitáþi sale legei naturale a economieí,
fortelor. Sub presiun€,a concur.enfei eælorlalte specii cari
lo rìisputau subsiste:tþ sa,u a cäror pradä e.rau, oanrenii
au asociat pr.-terile Lo,r, constituinrl ,,sooetãt". Ei au .pu-
tut resista, în rnodul aoesta, speciilor iniliviclual ,mai pu-
tenrice, biruindu-le. Tjnta lor a hnebuit cl¿Lr sá fie de a do-
bântli pe cât se pcate mai multä fortä aplicabilä apärärei
çr. exliansiunei lor, sub pecleapsä de a fi extermina.fi sau
4se.rv:'l,i. fn verìerea în'deplinirei acestui soop ei au cr.eat
to:ute institufiile çi re.gulele lor de purtar-e sub formä de o-
bieeiuri (coutumes), sau de legi pe ear.i le impuneau tu-
tur,or.
C'niar d,ela încæputul prirn'elo.r soci,etäfi, regularea ïepro-
ctrictiei e-trebuit sä apar.ä ca oe& mai ulgentä dintre nece-
sitalile conservärei. iSo,cietatea sub forma sa embrionarä
d,e clan sau trib, nu putea sä existe decât prin inlocuirea
snccosirrä a g,enerafiei eare se stângea, prin altä generafie,
dacä era posilril, çi ¡mai puternicä çi mai în mäsurä de a
t) Loc. ot. Pag. r!.
rll
r8¡
resisfui ìn coueurenþ cu celelalte clanuri sau triburi. Con-
fon¡rânrlu-se dar legei economiei flortelor, ea trebuia sã.
caute a produoe, cu cât se putea mai pufine piercleri, o
gencrat,ie aoaptatä sul¡ indbitul raport aI numärului çi al
calitãtei nccesitäf,ei sale clte cons€rvare çi de exparsiune.
Problenla eare Ës, impunee, as,ociatiunilor umane'oonfinea.
dar trei ¡rurrete diferite: numãrrrl, calitatea productelor $i
cheltuelele lor cle lrrorìuoere.
r
Generatia r:ouä trebue sä fie pr:oporfionatã, ca rÌumär,
mjlnaceior cic subsistenfä a societätei; ea trebuia sä so
compurìá Jin indivizii cei ¡nai puternici çi ;nai capabili de
a pãstla çi tle a spoti puterea socialá; însfârçit, se oerea
ca prodirc.tia acelei generafii sä se facä cu cât se ¡ca.to mai
putinä cht:ltuialä sau pierder.e ile forfe.
Agentul plir:cip'al aI reprodlucfiei însä, instinctul gene-
zic, daaá, e l¿:sat în voia impulsiunei sale fireçti, p,oate så
procìu,cä s ge,ierr,afie între,când cu mult generafia din care
a ieçit. De aice necesl'tatea de a o märgili, într'un rfel
sau în altul. 1'ent.r'u a o împiedeca de a treee de limita
mijloar-elor clc sulnistenfä clisponibile. Aceastä regulare
necesarä a x;producf,iei a fost obieetul unui complex de
institr¡tii, clr¡ obiceiuri çi de legi, în toate timpurile çi în
toq{.e s o':i',rtir tile.
Nu poâ{e fi nici o îndoialä, zioe Molilari 1), cä necesita-
tea 'cle a plo¡crfiona nurnåtltl ,ue,mbrilol lor mijloacelor
r.le subsistelfä de cari p'uteau sä dispunä, s-a impus tutu-
ror soeietã¡ilol. Nunai aceastá regulare necesarä a popo-
raiiei nu pulea fi lãsatä în voia liberä a fiecäruia cl,ecât
cu conditia ca inclividul sä fie eapa"bil de a guverna Leplo-
duetia sa l)ar a,ceastä capacitate omul nu a dobândit-c
decât foarte tâlzitt çi chiar" asf,ázi prea pu{irri o poseclä.
Aça fiinrl, sä r-etlem cum sr putrea jro,b,Iema poporatiei,'
în prirnele .timpuri ale so,c.i,etäfei um,and, mai înainte ca sã,
fi inr'ätat a în,rlrulti mijloaoele sale de subsistentä.
Sititi sä $e apere în oontra fiarelor, oa,rnenii apar dbla
îreeput în turrne, cl.anuri sa,u triburi, plocurându-çi sub-
sistença dil roadele naturals ale pämântului, prin vânä-
r) Loc. ciL Pag, 26.
ilt
JI t82
to¡rre sau.pescärie. Aaeste primo asociadiuni ocupä u-n te*
ritoriu mai mult sau mai putin bogat în mújloace db
hranä dar pe mäsurä ce poporafia lor se înmulfeçte, ela
jnträ în ooncurentä, pentur dobând[rea rnijloacelol- ile
subsistentä, cu alte asociafiuni. In aceastä luptã inevita-
bilä victoria aparfine oelor ,mai puternici, cari inlätuïä_ pe
cei mai strabi în interesul speeiei. Inúeresul capital este de
a fi mai puterlr.ic çi aceasta nu se poate raliza decât as-
cultând de legea naturalä a economiei forfelor, aclÌicä pro
ducând pe cât se poate mai multä fortä, cu eât, se poate
mai pufinä c,heltuialä. Necesitatea d,e'a se conforma a-
cestei legi în m,aterie cle reproduetis ne explieä o multi-
me de obiceiuri ca.ri au cl,evenit cu timpul r'átämätoare
çi imorale, rlal ca,ri la încreput erau utile çi moralo pentlu
cã erau în folosul soc'ietätei çi'a speeíei.
ô
Unele dil punctele principale ale problemei care se im-
punea societã.fiìor: la îneeput era cantitatea mijloacelor rlb
subsistenfä. Aceastä oantitate nrl se pute? spori în sta.rea
Ior primitivá clecât priu lärgirea ,clbmeniului teritorial,
e,ee¿ ce implicä o luptä cu ,fiarele Sau cu oamenii c.ari îÌ
stäpâneau. Aça fiind, necesitatea obliga societatea cle a-çi
proporfiona. popolatia ¡mijloacelor de subsistentá" actuale,
pânä când clobârdea clestulä putere p,entru a putea sä-çi
lälgeascä teritoriul ei prin luptå. Se cerea 'dar: din dlouä
ìucruri unul: sau sä stäpâneascã insti,nctul generatiei, sâur
sä'suprime excedbntul productelor. In neputi¡rta în ca.re
se gásea omul d,e a-çi stäpâni instinctele, procedeul din
urmä se impunea. De-aceea gäsim infalticidul ca pra¿ticä
genera,lä, consaoratä prin obioeiuri çi sancfionatä db re-
Ligie, la triburile oari n-au ajuns încä sä çtie a-çi înmultí
subsist¿ntele. Pe lângä aceste se mai futrebuinteazä çi
alte mäsuri nu mai putin barbale pentru a mentine s'aì.1
a. sp,ori puterea h'ibului, precum este uciderea báttânilor
çi faptul cä nu se creçteau d,ecât nu'mai atâtea feru,ei pe
pât se cerea pentlu necesitäfile stricte ale reprodtrctiei,
c€,eace explicä obiceiul raptului care esüe obsteçte räs-
pândtt în primele timpr¡ri ale sooietãfilor. Poliandria a.pa-
xe ase.mere ca o necesitatø Ia triburile c¿ri locuiau pe te-
¡iioriile cele m.ari pulin bogate în materii aliment¿re çi
rf,
r83
unde se terea ea. elementul feminin, putin c.apabil dle a,
æntribui l¿ apärarea 'comunä, sä fie. redhs la minimup-
Ac,eastä inegalitate a situafiilor economice Si aceåstä di-
versitaúe a consecinþlor lor în materie de populafie, pa¡e
cä a fost treeutä ct vederea de cätre autorii, cari s-¿u ocu-
pat ,cu origin,ele eãsätor:iei çi ale familiei.
Progresele agriculturei au schim'bat aceastä stare dìe Iu-
cruri înzecind çi însutild chiar prod,uctivitatea muncei
ornului 9i fäcâncl posibilä o creçtet'e a poporafiei ptopor-
tionatä creçterei rnijloacelor die subsistenf.ä. MulJumitä pu-
telei exuberânte a ilstine.tului genozic, aceastä creçte.re nu
a întârzia.t a se ploduc,e. fÌ aceastä stare nouä a prodrre-
tici însä, cele ¡nlai miulte ol¡iceiuri çi legi cari reg"ulau r.e-
ploducerea onului în starea anterioarä înc,eteazá de a
mai fi utile çi morale, penfr"ucä nu mai suut conforme ou
interesele societã!ei.
Reaoltanea Ði mäcilarea grâul¡i, confuctionarea pâinei,
îngrijirea vitelol procurä o ocupafie îudeajuns de prod,uc-
tivä bätrânllor, ferneilor çi copiilor dbterminând c,o,nser-
varea rlnora çi înmultirea celorlalti. In locul polianchiei,
.vânätor-uL ajuns agric,ulto,r an'e interes cle a an-ea femeea
sau femreile lui çi de a creçte atâii copii câfi se ,c,ereau pen-
f,ru exploatarea pä,mânturilor ce le stäpânea. fnùividuali-
zarea proprietãfei solului, determinatä. de progresele in-
dt¡striei alimentare, determinä la rândul' ei, inclividtrali-
z&rea familiei. Aeæste prc,grese, determiná u-n att pI:ogï€g
în aonstitutia societäfilor fácândl sä fie rnai folositor dle
a supune pe cei învinçi în loc de a-i g¡f,s1mina. Invingä-
torii îçi apropriazä pämântui cu tot ce se gäseçte pe dânsul
oameni si lue,ruri, dilieuind äi singuri exploatar.ea sau
aoneedând fotrosi¡rtat ei, în sehimibül unei porfiuni oalecare
a protluctelor.
Sub ,acest regim, probl'ema punerei în echilibrrr a popo-
ratiei cu mijloacele de subsistenfã se rezalva färä pier-
deri de forte pentm clasa cea mai numeroasä çi cea mai
putin cape.bilä de a o rezolvi ea. singurä. Era în interesul
proçrictadlcr c'[e sc.]avi tle ,a propo4iöna numär-uù lor
 r84
funcfiunilor disponibile'), gi când iobagia a înlocuit ro-
bia, reprnoductia .clase,i supus€ iarãçi nu a ,fost läsatä în
voea liberä a irdividului. fobagii domestici çi agricoii
nu se pute.ag cãsãtcti clec.ât cu învoirea stäpânului çi
aceastä învoire eI nu o dád;ea dêcât dupä cum i se pärea.
folositor de a grãbi sau cìe a finea pe lo,cmiçeatsa poilo-
rafiei pe tlo,m'eniul säu. Iobagii inclustriali trebuiau sä
aräta cä erau în star,e cle a finea o familie.
,Cât pentlu clasa stäpânä pe pãmânturi çi pe funcfiuni
ea avea drebu,çeuri fireçte limitate fiinil silit¿ cie a-çi pro-
por{io,na înmultirea dTrpä intindelea aoestui debuçeu. Dar
speeia rr-m¡nä áste înzestratä eu u.n instinct genezic cane
trece, afa.rä numai cl,e înprejuräri excepfionale, cle liuni-
tele necesitätei pe eare s chenat sä o satisfacä. In nepu-
tinta lor cle a só stãrpâni, oamenii s'au väzut siliti de e
suprim,a excerlentul procluctelor aeestui ilstilct, pentru
a împieclica poporatia cìe ¿ trece de mijloacetre dÞ subsis-
tentã. Creçterea productivitäfei ind,ristriei alimentare le
permite cle a satisface instinctul lor sexual întlebuintântl
un rnijlo,c mai prifin barbar cleeât ilfanti,cirtúI. Prostitu-
fiø apar's la to,ate pop'oarele ocìatä cu pl'ogresele eari au
înmultit nijloacele cle subsistentä çi se clesvoltä cu creç-
terea avufiei. Sterilizând satisfactia poftei genezice, pros-
titufia a înlãturat necesit¿tea infanticidului çi a cleter-
minat oprirea acestei praetici primitive ds limitare a po-
p'oratiei. fn schi,mb ea a sfâr'çit p'ril a fa,ce ea clasele su-
pericare sä nu voiaseä a se niai cãsätcri, preclun s'a în-
tâmplat mai ales Ia Roma.
Cele clouä fapte earaateristiee ale organizärei societä-
þi l'echiului regim erall De c'le-o patte, epitropisirea mul-
fiurrei .5i pe' r|e al,tä þarte, Limi't¿rea naturalä, sau artificialä
çi .ttaltilitat,ea deltuçeurilor a celor mai rmulte proclucte $i
servicii'). Sc,lar-tl, ioba,eiul çi meseriaçul coryoratiilor elau
supuçi unui regim de tutelä, a cärui obieet era desigur
interesul tuto,rului çi nu a pupilului, tla¡ c¿re profita
acnânduror. Sub acest regim po'porafia clasei oelei mai
) Loc cit, Prg. 39,
a
) Loc. cit. [tog, 5J.
t85
numeroase €ra nã.rg€ni,tä prin autoritafe çi proportio-
natã, serviciilor existente. Cât pentru minoritate, inte-
resul propriu îi impunea p'revederea pe e,are o împingea
chiar pânä la exces sub înrâurirea calculelor ambifiei
çi ale egoismu'Iui' iProstitutia ,çi constrângerea fizicá"
rl,acä nu moralä, în cäsätorie, coutribuia ia limitarea te-
praduoerei. $i aça se explicä stângelea celo'r mai multe
fa¡nilii aristocratice în cursul câtorva secolo numai.
Ðar veohiul regim s'a sfârçit çi reproducerea ¡nult'irnei
a încetat tlÞ a mai fi regulatä prin autor:itate. In acelaçi
timp cteçterea s,ecuritätei, progresele ma'çinelor çi ale in-
dustriei çi mai ales ale mijloacelor de transport ¡u lärgit
deìruseurile ¿leschise ca¡ritalului çi munc,ei, fácându-Ie însã
mai putil sta.bile. Iu toate cla,sele societäfei inclividul a
ajuns sä fie liber cle a se glrvelna eI singur. Cu toate a-
cestea libertatea este legatä de lesponsabilitate. Indiviclul
esle liber de a-çi regula clupä cum r.oeste reploducerea
gi eonsurnatia sa, da.r de aioe nu rezultä cä el nu trebue
sä-çi stäpâneascä poftele sale. Dacä ascultä färä nici a
f¡ryo,hrivire Cþ impulsiulils instiqctului genezic, el ,se
ya expure ,ctre a Dlocluce un numär mai mare de fiinfi
decât va fi în stare sä hräneascã çi sä ereascä. Cäci chiar
în regiunilre c'ele mai bcgate încä nu-i tlestul ¡le a crea
oameni' pentru a pi'oduce mijloace d,e suJlsistenfä. Pe
lângä aceasta, el trel;u.e sä se gântleaseä cls a proilhce c
generafie put'ernícä çi sänätoasä, Da,cä aceste re'gule ntr
sunt. oJrservate, clacä inclivizii nu pun niei o pietlicä pof-
telor lor genezice, dae,ä proilhc mai multi copii tlocât sunt
capabili sá creascá Ði sä punä în stare de a se întretine
singuri, daeä clin aaûz'a. betiei çi a viciilor ei Trroduc o
posteritate bolnävicioasá, r'ezultatul va fi o ?iertlele ine-
vitabilá clre forte vitale çi o släbire progresivå a facultä-
gilor protluctive ale 'poporatiei. $i fiirdcä toate societä-
tile se gäsesc în concurentä p'entru d'obândirea mijloaee-
lor de .subsistenfä, fie cä aceastä concrrentä s'ar mani-
festa în mtocl destructiv sau pr'o'duetiv, pe cale de räzboiu
6au pe )cal¡e leoon'orrn,icä, regrrlarea utilä a reproducerei
epars ca un inte'res esential çi chiar pfeponderent al con-
servärei soeiale.
 r8ó
rn locul regulärei reproducrer.ei care se fäeæa, artä dh.tä
prin autoritate, era l,olba da.r db a substitui regula,roa
ei
liberã. IJin nenoroeire emancipar,ea multimei nu s,a
fä_
eut în m,od firssc, arì,icä pe mäsurä ce indiviclul ar fi
do_
bâ'dit c.apacitatea ,cle a se grr'erna el singur. R¿zultaful
a fos,t cä pretutindreni miçcarea popür,atiei-a crescut mai
repede de pe la mijlocul ultirn,ului secol,
de ,cuût crescuse
de pe la sfârçitul veacului c1e mijloc. I)ebuçeul ,poporatiei
Iärgindu-se cu desvoltarea i_nd,rrstriei, lepr:ocluofia putut
a
sä clevinä urai activã, ,ou toate acestea ea trebuea sã ss
plopor:{ioneze intincle'ei acest'i clel:uçeu. Din
nerol,oci-t€
Ì:e cânrl' clasele nijlocii çi superj,oare se clepr.inJese cle
mult cu exer.cifiul prevetlerei îu aceastä rnaterio, clasa
inferioa.ä, supusä /rnultã, vteme unui regim dle tut€lã"
n'. a putlrt si'r{i î'datä necesitatea pre'eilele.i ,}i nici nu
lrosed'a calitätile moriale trebuitoarre pentru a o practica-
Reli'gia o î'cle'rrra cle a oreçte çi tre a se în'rurfi de alt-
çi
nrintrelea ea nu c''oçtea, în st¿,re a indrtst'iei
'ici
î.tiude.e¿ rìr'Luçeului 'oua
la caro se pui.åa açtepta. Regi¡rr*-
lui äutoritan al regulãr:ei reproilucerei mulf.inei, a sltc_
oedat d¿rr un regim de libertate färä nici o regulä. Me.m_
brii clasei/€nancipate au proclus o generafie întrecând
ca uumãr mijloacele cle a o cleçto çi cle a o întrebuinfa
o parte din acsastä generalie a fost ni¡nicitä pr:i. nroar-
tea, ei pr.ernat,ur'ã, o altä p,arte a fost aplicatä la
munc¿,
p'ea de tipp'r'iìr, c,ar'e întreco;r, puterile ei. Rez'rtatur a
fost pe 'die o parte o scã,dere a capitar.r.i mate'iar di¡.
carrza. c.helt.elelor zadarni,ce ce se fice.au cu întle{iuerea
oopiiì,or, cali lnuleau m¿i inainte clb a ajunge în vârsta
prodhctivä, Ði re de altä pa,rte, debilitarea
çi clegeneranoa
p,opor:afiei. Regula,rea utilä a r.epr.oclucerei apã,re.a,
c]ar c,a
o necesitate a conssrvãtei sosiale. $i tocmai acæsta este me_
eoono¡nistului l\{a.ltbus, cä a atlas atenfiunea esnpïa
'itul
ei, prin teorip lui, rìe altmintr-elea impe.rfectä,
a, po,pola,_
tiei.
Invenfiunea. maçinei ou ,aburi çi a maçinplor_unelta
cani au dart na$tere ¡narei i:rdustrii, a anru.t ca, rezultat de
r87
a detsrmina o dezvoltare uriaçä a cromerfului în Anglia')-
Debuçeurile inte.rle çi externe înrnulfi:rclu-se a,ll provo¿rat
o L1e1€,re crescândä de agenfi productivi, personali çi mate-
r:iali. Si ca în tottleauna çi de astä tlatä ofe.rta, dupä ce
aju:rsese la nivelul bererei, a. cäutat sá o întreacä. Sullven-
fiunea aoo¡clatã, ,sáracilor îrr virtut,etr legei, contribuia db
al,tmintrelea la înmult'irea poporafiei celei rnai putin pre-
vázá,toa'-e, sporincl rârtclurile paulielisnului çi acl¿ìoga sar-
c,inele imp.ozit,ului, care contribuise la crearea lui' Cleç-
terea pauperismului Di a suferintelor odatä cu <ìezvoltarea
industrie¡'. a ti'ebuit'stl intelege sã, inrpresioneze spiritels
in m.otl vitr. Toate lelele se atril;ueau vieiilor guvelnärnân-
tuhri, ,rnonopolurilor: ¡i privilcgiilol färä cle a se fine samä
cle Daltea ce r€\¡erea viciilor çi pa-siunilor cl'ezortlonate ale
iudivithrlui
,,Natrlra, zicea Goclwin'), nu a läsat l)e sama capriciilor
,,omulni chestiunea cle a se çti tìacá specia ce¿r mai nobilá
,,de fiinti tlin c,âte a a+ezaf pe pámânt se v& îrunulti sau
,,u.u; ea nrr c.erg ca sá eãutitu]. a oolnprirna abunde'nta prea
,,mare a sì¡cciei ltlt-ìAlte".
Se pretinclea tì'ar cä omnl ntt avea ùevoe tte a-çi stäpâni !
pasiunile sale çi cle a se înch'e.pta pe sine. Era cleajuns ca
sá lncireptc gu.r'erntrl qi societatea' Àceste afirnräri exage-
rate er:au menite se înfelege, sä. provoace o reacfiune vio-
ientä çi carte'a lui Malthus, eoncellutä în ase.me¡re Împre-
juräri, trebuE¿ sä se resimtä de influenta 1or.
Malthus a cäutat sä aráte cä instinotul genezic, factomi
pri:lcipal al reproduoerei speciei umarl-e' e în stare sä pro-
duoá o lrcporatie c:are întrece mijloacelo cle subsistenfä, când
e läsat în voia propriei impulsiuni. Aça fiindJ nioi o re-
formä nu poate sä îmbunãtäteascä, în rnodj statornic, con-
ditiune¿r speciei urnane. Institutiunile oameiilor, ziena'
el 3, nu sunt decât cauze usoaïe $i superficiale, ca pene'le.
c¿rri plutesc cle-asupra apei, în comparalie cu izvoare'le su
r) Loc. ut. I'ag. 62.
z) Recherches sur la popula'icn. Vol. I. Cartea Il' Cap ìx.
3) Matthus: Essai, Cartea l. CaP' ll'
 t88
mult mai adânci ale.rreului, c.are deeur,g rìin legile naturei
çi din ¡ra,siunile oamenilor.
Acest pesimis,mr conservator, era pe rteplin justificat de
observafiunea ,faptelor, dar Malthus g:reçea cr.ezândl
c.ä
faptele nu s,e v'r sc.hinba qi cä aceastä :räz,.infä
oonstantä
a poporafiei, de a c.re8te peste limita rnijlo,aeelor rle sub_
sistenfã, va exista pu.rutea.
,,Teoria lui as.pra poporafiei, oricât de
çi
,,,de rlefect,u,as¿y¿ aÍ fr, zice Moiinari 1), a ayut
'_eeomplectä
cu toate
,,aceste met'itul r.lb a p'ne în e'icìen[ã, do'ä adevã,ruri es,en_
,,fiale;. ¡rirnul e cä poporafia este limitatä de mijloacele
,æi d,e s.bsistenfä çi cä ea este readusä, î' :tod inevitabil,
,,la aesastä limitä când ajunge sã o întrea,cä, dre undre le.
,,zwltá" cã omul e finut ,d,e a confine çi cle a regula apl'èca-
,,Lea çAte-l împ,ilge sä se..reproclucá ca gi pe toa,te cele_
,,lalte aplecäri sau pasiuni ale sale.; al cl,oilea a,cllevär,, e cå,
,,îmli'nätäfirea soartei clasero. suferincre nu crepi'cre nu-
,,rrai, cum o preti'clreau înai'te nergätorii socialismului,
,,,de reforna guvernãrei rle sine,..
Dar fapte nouä erau sä se prodtr,cä pe cari Malflrus uu
le putea ¡lrevedea çi cari elau ruenite sä învecliereze insu_
fioient¿ dacä nn inexactita,tea teoriei lui. plintrs aceste
fapte, I\folinari citetzá. aceelelarea miçcärei pop,oratiei în
Fusi'a, Ger,ra'ia ,çi Anglia, clescr:eçterea natalitätei în
tr'ranfa, ìle cilre o atrib*e în prim,ul rând ca.zelor eeono-
mice, ltrecuur çi erni.glaïea caÌe a luat, în ultima ju,rrrätate
a secolului, un avânt extraolcìinar sub ilfluenta prorläçi_
rei mijloacelor ,cle comunicafie.
,,Prodnecre,a oa're'ilor, ea toa.te eelelalte, este deter-mi-
,,natå nu cle ca'titätile oferite ci cle cantitäfile cer:ute. Ce_
produ,ce o'felta, nu oferta cereïea,,.
',retea
,,câ'd'*rmärul fu'efiunilor dispo'iìrile cari constituese,
,,intL'o s,ocietate civilizatã, clebuçeul poporafiei, ajunËe sä
,¡Spor€ascã, când cererea cle personal trebuitor pentru a le
,,încleplini cleçte în consecilfä, oferta tincle sä se propoï-
,,\i'oneze celerei çi mai în totdle¿una sä o întreacä; natali_
,,tateas€ridicãpânä când avilirea prefului muncei rezul-
.l l.oc. cit. Pag ó8.
r89
,,tând din o prea mare abundentä determi-nä sam, o împu-
,,finare a pro,ductiei gi a ofertei, sau cäutarea unui nou de-
,,buçeu. Tinând ssamä d'e aceas'tã. lege economic.ä, ne expli-
,,cäa1 tfoart€ uçor inegalitatea miçcärei poporafiei çi a na-
,,ta1itäfei dela o farä Ia alta')."
In Rusia pã,mânturile exploatate gi exploat¿biie au o în-
tindere irns¡s[. trle dssohid popor,afiei un debuçeu c,ompa-
rabii Fal-Westului a¡nerican- läranii näväIesc în maro
il
rurnär, in aceste regiuni abia locuite, mai ales ,cìe când:
abolirea servagiulu,i a încet¿t de a-i nai inobiliza, çi na-
, talitatea lor cleste în raport cu debuçeul. Poporatia s'a,r
înmulli încä çi mai repede dacã, mortalit¿tea infantilá nu
ar' împieclec.a-o. $i nu doarä cä mortalitatea copiilor ar
o¡r'i în mod dire,ct mi'Sca,rea pop,oratiei, cá"ci ea este mai
mult un exsitant al natalitäfei, dar diin cauza pierderei
capitalului cheltuit c;ü creçterea copiilor cari nu ajung la
r'ârsta. productivä, ea impufileazä suma mijloaceior apli-
r:abile Ia exploatarea pämântului.
1
In Germania çi rnai ales în Anglia, creçterea extraordi-
n¿lrä a clebu$eului pop,oratiei trebue atribuitã dezvoltärei
re¡,'ezi a j¡rrdustriei.
In fllancla, introclucerea cartofei, care pe o întilclere
uricä de teren plocluce o cantitate male cle hraná, perrnite
popoladiei ei mizerabile de a, se ded'a fárä nici o rezervä
poftelor sale tr-upeçti. Pärnântulile se împärtesc în loturi
dirt cr în, ce rnai rnici, spor"incl clebuçeuriJe pe care ¡opo-
rnfi:l nu întârzie tle a le ocu'pa. Dar pãmôntul supus ne-
t:on1erit Ia acelaçi fel rìe culturá nu a încetat cle a säräci.
(ll-tr;fa cáreia pe fieoarre an îi lipsea elementele sale nu-
triti'i-e, s'a îrobolnär'it çi poporafia a trebuit sä îndrrrs t)
tc,ate orolile foa¡retei. Acea.stä calamit¿te a cleterminat
emigralea carØ a. retÌus po¡roralia frlanclei rìela 8 milioane
la mai putin clÞ ir ¡nilioa¡re çi care a contribuit mai mult
clecât oricare rlispozifie legislativä la îmbunätätirea stär'ei
popolului iriandez.
Cât pentru scäderea natalitätei în Franfa, ea se da.te
leÐte unor carlze econornice çi norale cari Trrovoacä steri-
r) Loc. cit. Pag. Jz.

ì9o
.lnza,teaa,ctului lgen€ra.tiei prin practicarea di:r ae în ce
mai räspândiitä a constrângerei fizice.
Dar sub inrâurirea cä¡or e.auze s'a propaga,t acest o-
bi'cei'u mai mult în Franfa decât aiurea9 Molinari ore-
de ') cä conscriptia, friea (ì€ a fi luat în arm¿tä în timrrul
primului irnperiu, çi mai târziu protecfionismul, agrava-
lea continuá a sa.rcinelor publiee, exigentele crescânde ale
progreselor universit¿re, luxul, le.gile cle altmintr-elea bine-
fäcätoare cani ¿n impiedecat exploatarea muncei copiilor,
sunt cauzele cele ruai prilcillaìe cãrora se poate atribui
acest fenøler în1.ristätor.
' ,,fncã'oclatä, zice el ') ,,de.buçeul" guvetneazä miçcarea
,,poporatisi çi creçterea sau scädlerea cìebuçeului depindb
,.cle eauze cari n'au lici un raport sau cari nu a,u dbcât
,,un raport in,dile¡t c;u ca;uzele eari detelmilä cifra nata-
,.1i1ätei".
Nu ne putem opri cle a trbserva aice, lumai în treacät,
cá ace.ste fapte nouä, dêspre cari Molip,ari zice') cä Mal-
thus nu Ìe putea lxevedea $i cari er.a.u menite sä arate in-
suficienla, clacá nt inexaetitalea teoriei lui, nu fac deeât
sä ccnfù:me llazele ei funcìamentale. $i câ.ud l\[a]thus afit'-
má ,cá creçte.rea poporafiei cl'epinde cle ca.utita,tea mi'jloace-
Ia' rle existenfd. cli.spani,bíle, el nu zice alta ni se pare, clbsi
cu mai putilã lrreeisiule, decâ.t cã, ,,clle'Lruçeul" gurterneazá
'rniiçcarea poporatiei.
Molinari c.re,dc tle¿Ltmiltrele¿r i'rnpreuná ctl Adan
Smith, cá cererea reguleazä protluct'ia oamenilor ea çi a
orlcärei alte marfe, Çi eä cle-aeeea trebue' sä cunøaçtem
ae€a cercre; trebtie sä çtinr c'¿tre esto întinderea pietei dÞs-
€ chisá poporaliei, care e'ste numälul funcfiunilor produc-
tive cl'e nijloaee tle subsisten{ä, tle ca.re poafe sä clispunáa).
fn sta¡'ea cle mai îlainte a societäiilor, cunoaçtet'ea pietei
Þoporatiei plee.ulìt .Ti a oricä:ei alte piete era foa.rte uÞor
<le dobântlit. l'ieeare nafinne forma un stabilimerft politic
I ) Loc. cit. ['ag. E4.
z) Loc. ðit. Pag.8Z.
3) Loc. cit, Pag. 69.
.¡) Loc. cit Pag. r3ó 9i urrnátoarele
I
¿Þ
I9I
qi teritor"ial dcs-pä¡tit de celelalte çi eâte odratä cu totul izp-
lat. Acest st¿bilimont, aeest ,,ståt" cu toate dbmeniile în
cari se împärtea. çi e.u func{iuni-le pe e¿ri Ie neoesita ges-
tiune¿ lui, apanti,nea unei easto suverane.
,,Aceste cìormtcnii çi func{iuni form¿u debuçeul poporatiei
,,pr.oprietaril'or stattilui. Acest debuçeu era fireste limitat
,,çi funcfiunile c¿ çi domenüJe fiind dealtmintrelea, în ge-.
,,nere ereclitare, acei cari ls pooeclau aveau putinta dg a-çi
,,prop,ortiona dupä clânsele innulJirea lor. Diferitetre me-
,,serii Ði rarnuri ale oome.rfului, tle ps tleapta møi de jos,
,,aparfineau a.se.mene unor caste sau unol: oorporatiu.ni.
,,cali avean, c,a çi east¿ suveranä posesiuneå, exclusivá a
,,pietei pentru productele, sag pentrt serviciile tror.
.,fn regiunrea .5i mai cle jos, träia multimea robilor çi a
,,iobagilor, a.cäror nurnár il pïepsaJisna, stäpânii lor, în-
,,tocnlai ca çi ¡re acel al vitelor, dmpä trebuinfele domenü-
,,Iol lcr'. Insfârçit înti¡rclbrea acestor p,ie{e nu se sohim'ba
.,decât prin lrlogresele -încete ale industriei, sau pril ac-
,,ciclentelo c.ueeririlo,r; çi încá aceste clin urmä nu fäceau
,,decât sä substitue o clasä stäpâná ir.nei alteia,
,,Irr staneå nouä tle lucruri, pe care au ereat-o progresele
,,putelei destructive çi ¡rroductil-e a omului, liberta.tea
,,indlustriei çi îlläturarea cel putin în par:te a obstc,colelor
,,sc.him'llului plocluctelorçi a serviciilor, pieafa p'op'oraJiei,
,,ca. çi celelalte a îneetat, îu diver.sele sale compartimente,
,,tl*o a mai fi obiec.tul uuei aproprialii excluzir."e çi s'a, în-
,,tils nu ¡unai înläuntrul sta,telot, clhr încä dincolo db
,,fruntariile lor'. In eea m¿i mare parte a {är'ilor civilizate,
,,toat,e funefiunile, taate señiciile, toa,te proprietäfrile
,,au ajuns acee"sihile tuf,urol me.mbrilor sooietátii çi
,,cu exoepfilrnea funcf.iunilor publice, chÌa:r streinilor.
,,Pi'eafa poporatiei, de undb era loealizatä.si a,propriatä s'a
,,ge.neralizat çi s'a oorrnunalizat".
Aeeastä pieafä este de.sohisä astäzi conculenlei univer-
sale çi clin punctul db veclere al ilteresetror pennan€nte ale
spe ciei lìrnarre, aceasta, e clesigur: uil progres pentru cä asi-
gur'ã, pe suplafata întregului glob pämântese, victoria çi
supravieduirea e€lou mai puternioi çi mai capabili. Numai
ù

t92
r93

ar trebui c¿ î¡rtinderea pielei u'iversarizate sä fie cu:ros_
cutä. Aceastã, necesitate se impune atât pr.oduofiei luc.ru-
:jl": çi producfiei oamenilor. Dar nci un or:gan de pu_
"a{
blicitate nu inforrneazä astází pe nenumãrafü negustori
tle uuncã asu'pla preturui ce se oferã,
çi a caniit;þt ;;
nuncã, ce s€ cere çi nici nu le alatä localitäfile
unde oferta
întrece celerea sau unde cererea pmgrose
intrece oferta.
rnari s'au fãcut çi în aceastã privlnlä dupä cum o dovo_
de,çte orgatizãi'ile, l.uc,rãtorilor clìn Anglia (trades
unions),
çi en timpul aceste p,rogrese se vor generaliza.
,,Va veni vlemea, zice Molinari') când pieala muncei va
,,fi lnmirratá" a gi,orno, ca si acea a c.apitalurilor çi a pflÈ
,,ductelor, câncl prin utmare po,pora,fia va putea sã_Si pro-
,,p,o'fionez,o creçte.ea, färä db ¿ fi ameniniatä sä
rãmâie
,,mai prejos de cer.ere, sau sä o întreacä,,.
fn rezumat, dJupä pärrerea lui, reglementarea utilä a po.
porafie irnp,licá cunoaçterea pietei
llrecutn çi necesitatea
cle a pl:oporfionà proclucelea oamenilor ca
çi proclueerea
oricärei alte marfe, trebuiuúelor aceste,i piefe. Dar chiar
dacä aceste dio*á -condifii nu s'ar' încreplini, regile
naturare
ale concurentei çi ale valoarei ar lucra cu o put€r.o ir.esis_
tibilä pe'tru a î'rpiecroca poporatia cre a trece cìe rimiters
urijlcacelor cl,e subsistenfä sau pentrrr a o stimula ca
sä le
ajuugä. Orice excc,cl,ent a unei cantiiäli oferite, fie prG.
tiucte fie servicii, proclu,câncl o scäclere a prefurilor, oferta
prea måre cle muncä &re ca rezultat de a cletei:mina grab_
o ,,spec,iilor ¿r cr¿iLor hranä sunt; în aceastá luptä eei mai
nic,ã scäclere a mijloac,elor: trebuitoare pentru ctest€rea:
noilor geirerafii: ,copii rrot sä se nascä î' urare numär dar
mortalitatea infantilä sporeçte pe mãsurä ce scarle veni_
tul ¡-är'iu!ilor. orice derficit î' oferta cie nuncä avâncl din
oo'tra c¿ rez.ltat cl,e a ridica sala'iile, replotìrtcelea in_
ternä sau exteruã. se. gäse$te încurajatä pâná câncX eeliili-
b''l dintre ce'ere çi ofertä sa restabile.tte. rn amâncìouå
caz.r'ile popora,lia egte reac.lusä la ni'el.l ei necesar, nu
însä fár'ä sä fi î'rhi'at picr,crerile çi s'ferin{e1e cari sunt
c'onse.cinfele atât ele producerei excesive cât çi ale proclu_
cerei ins'n'ficiente. $tiinfa tr*bue sä aräts ioate aeeste neå-
r) Loc. cir Pag, I4r
junsuri si sä pr.oçoace prin urutare progresele .cali le pot
plsveni: cu,noaçterea piefei, c.rearea si dezvo tilea or'g:a-
nelol :1,obilisär'ei muncei, aplicarea ereditului çi a asigu-
¡ärei la repr:oclucere. Aceastá iutervenire a çtüntei în
opela de Dunere în ecìrilibru a lropolagiei cu miijloacele ,cle
subsiqtenfá r.a ,deveni cu atât mai n€c'esarä, cu cât concu-
lenfa, sub forma ei prodlì¡ctivä sau incitrstrialä, va sili na-
fiunile de a se conforma în rnocl rnai e,xa,ct, în toate m,ani-
festafiunile acti.i'itätei lor, lege-,i ec,onorniei forfelo,r.
,,Du'pä observatiunea lui Malthus, zice l\folin,ari 14 sfâr.-
,,$itul lu,ct'ãrei salo ,), to'ate speeiilo vieluitoare poseclã, c
,,¡)u,teLe cle reproducel'e cale le permite de a se înmulfi în-
,,tL'o llLogresirure mai repecle ctecât mrijloacele lol. db sub-
,,sistenfä. Aceastá putele exuber'¿rttä e neeesarã. pentru a
,,asigttt'a conserva,re¿ çi propaga,rea lol. Dal între speciilo
,,infer:ioale Ði sper:ia umanä existá aceastá deosebire esen-
,,titrlä cä r'egeta.lele çi ernima,lele nu pot sä-çi reguleze r,e-
,,prodlrcet,ea Lrr' ¿rsa ca sä o propo,r:fiou,eze mijl'oac.elor lor
,,de subsistenfä, pe când omul poate sä reguleze reproduc-
,,!ia sa. De aic,i .ezultä o altä cìeosebire în c<lndifiunile lor
,,cls- c:çistentä.
Spcciile inferioale plotluc un ex,ceclent (sut'croît) aI po-
,,pola{ici c¿rle este în uro,cl f¿rtal conclannat sä piarä, fie
,,cliu catuza neputinlei de a putea sä a.jtngå pânä la s,ubsis-
,,tenfe, fie din cauza inctrpacitäfei do a scäpa din g]riarelo
,,sla.l.ri srurt li-nrici¡i, çi num¿ri cei rnai puternici suLrsistä".
Pe lâirgä &ccasta, se mai luptä întle dânçii biri'lratii çi fe-
meile, itçincì biluitori eei rnai capabili ile a îndeplini opera
reploclucfiei çi astfel natura asigurä cronservare¿l si pro-
gresul speciilol vegctale Di animale, cu saerificii enorme
'cle fo'r'fe vitale çi eu sLrferiutele cali întoväräçesc orice clis-
trugele dle vitalitate.
,,PnlL,Lea cle,a-toaire çi ort'ìntltritoare a fiintelor çi luclu-
,.rilor' ¡r tìisÌrs altfel lentrrr sl:ecia urnanã. Ea a înzes!'r¿tt
.,ornul cu insuçir-i ,rtliotâl€ prin mijlocul cälola el poa-te
.,sä ùi lcgu.leze reprochiclia li sä o proporfioneze rnijloa'ce-
11 Loc. cit. Pag, 159.
 191
,,lor sale ,cìe sutreistenfä, precum. çi sä-çi pre ze;rvezß specia
,,do degenerescentä çi sã, o perfectionez¿ în limitele co a pus
,,prog:r€selor lui. Dar înzestrând omul cu o putere pe aa¡e
,,a refuzat-o celorlalte creafuri, ea l-a supus, în cazul câlrd
,,nu. faco uz cle ace¿stä putere, aceleeaEi legi crudo $i neîn-
,dlrrate, pril care grn'erneazä reproductia lor. Dacá omul
,,uü, proporfioneaaä rrcporati¿ sa, mijlo.acelor sale db sub-
,,sistentä, concru'enl'a vitalã. intr'á în acliune fäcând sä
.,piar'á pe cei ma.i slabi çi mai putini oapabili. Da,cä pr,in-
.,tre nrrmeroasele varietãfi ale speeiei um¿ne Ði p,r'intre so-
,,cietåtile pe cali le eonstituesc, iS€ aflä unele cari nu re-
,,meclia,zá. c,auzelor rle clegenerasconfã. çi db sterilizare cati
,,le loves'c. ele ead în'eoncure.ntá eu cele mai capabile çi
.,sunt înlocuite de c'[âr:sele".
,,Toa.te obiceiun'ile. legilo sau cleprinderile, relative la
,,reproci,ucfie, la, ridica¿.ea Di la educare¿ noilor generaJii,
,,au fost, dieterrninate cle'aeeastá necesitate supsrioarä de
,,oonser1,al1e ,ìi de sporire a puterei societäfilor çi observa-
,,reå. l.or a fost impusä, din autoritate, do cätre puterea
.,politieir $i reiigioa.sá, ,sub .sa,ncfiunile e,e le cretlea ne-apå-
.,rat trebuitoare lenfirr a o asigura".
Am insistat mai mtrlt asupra pärerilor lui Moli:r¿ri'
r'e.ntiu cá stucliul säu aruncä o vie luminä asupl'a adevä-
rurilor pe cei.ri le oonf.ine teoria lui Malthus si ne apropio
de înte-Iegelea prilcipiului poporatiei, a cär"ui formulä, do
altnirriielea, ei uiei nu o rectificä nici nu o eornpleel'eazY¿'
Kctrl Theodor Rheinltolrl, Profesor de çconomio politicä;
la Universitatea riin Berlin, este asernene{ù utt pärtililor
r:onvins al teo¡iei lui Malthus:
,.Observarea obstacolelor 'çi a fenonenelor dg distrugere
.,als vielei a,qå, precu;m,se prezintä în na.turä Ði în istorie,
,,zice el 1), ar putee, sä ecnvingä chiaÈ pe obse.rvatorul pä-
,.tru,ns cle învätä.mintele relrigiei cä viea.ta oamenilor în-
,,zestrafi cu su'flet, e supusã. aceleeaçi c¿uzalitäti oa çi nø-
,,tura leînsufletitã. In lupta lrcnfru existentä, coneurentiÍ
,,eari numai gäsesaiocçi pämântpentru a se hräni, tre-
r) Die bervegencìen Kr¿ifte der Voìksr-irthschaft. Berlin. t898.
Pag. zz5.
r95
,,bue sä se retla,gä. E foarte uçor de ,a contesta acest ade-
,,vär; clan prin acæasta nu poti .fa,ce ca sä nu existe. Mult
,batjoooritui l\{althus'a, avut curajul sä spunä ca¡e as,te
,,pr.ocedaclea naturei ,,în dr-agostea ei de rnamä,,, çi ab¡
,.st¡aciie fäcând de unele erori, färä impor..tan!ä în cauzã,
,,el a çi drovetlit-o".'
In sfâr'çit, unul din cei mai clil urmä eano s'a rostit a-
supra lui Malthus, Lui,gi, Cassø, profesor la Univers ítatea '
diin Pavia recunoaçte cå el ocupä un loc important în is-
'toria çtiinfei ecronomice çi cä a studiat, într'un modl ma- I
gistral, teorfur eeonornicä a popora{iei, punând bazele unei
,i
rloctrine, care, clesbr.äca,tä de înväliçul ei pseuclo-ma,te;na-
tic çi fo,rrn'ulatä en 'n.ai miultã precis,iune, rìin punctul
tìe vedele psic'þlogic çi st¿tistic rezistä îne.ä în mod vie-
tor,ios obie,ctiunilor ce i s'am fäcut çi cari se cla.toresc în eea
rnai rrìa.le parte numai unor echivocur:i.
,,In forma ei nouä, zice Cossa " voribind de edilia a d,oua
,,a Incercärei asupra, Prilcipiului poporaJiei, opera lui
,,Malthus a;le cÍrracterul, eonfiluhrl, proporliunile unei o-
,,¡rere cir arle.r'ár¿t çtiintifice çi originale. El a moclerat
,,pesinr'ismul sã.u primitiv çi a suprim¿,t unele propositii
,,risoate; el a acläogit o a,nalizä ilgen-ioasä çi profundä a
,,efectelol cliverse pe rari Ie prorìuce çi le pot pro,clu,cg în
,,driferitele sta.tìü. ale eivilizafiei, obstae,olele postive $i .
.,,preventive ale splrrilei po1rcrafiei,... Irtcet'carea lui Ma.t-
,,thus este opera funcl€rnentå,]å a.supr¿ù subiectului econo-
,,mic al poporafiei; ea nu a fost pânä acum întrecutã., cu
,,toa.te r.lefectele ei rea.le, adeseoli semnalate çi câteoclur,tä cu
,,prea, multä sulrtilita,te".,
Veclem d¿rr eä pânä în,zilele noastre, eei mai eminelçi
cugetätori Éj-au DÍonllnþt în favoanea doc.trilei iui Matt-
hus, pe eare o cot.sider.ä ea, o sucerire rlefinitivä a çtiintei.
Rãmâne sãl arätãrn ce s-a. spus în eontra acestei dootrine, .
lrentrn a putea sä ne t-ostim çi loi, în cunoçtiin!ä db cau-
zã, asnl.rfa valoarei ei. Dar rnai înainte, clb a ne îndeletnici
cu. proti'r,nic.ii Ìui Maltìnrs, se eacle sä înclreptãm a,ten-
z) Histoire des doctrines économiques, Paris. 1899. Pag. 3r4,
\ i: r97

pù4. ecoùr,orniei p,olitice, Pe cale I'a publicat in Ecli'nbu'rgit

Encl)clo¡tuetliu çi,rn'ai aùtoi, 1te, lalg, în cartea sa".: Nou-
Decn{r .Pt'inci't¡es cl'Ecottotttie Ttolitiqtte ott' de lct' Richesse
c]o,ns ses rep'pol'ts uuecLtt ¡to\tulution, apärutä pentr:u p'r:ima
cará la 1819, çi în a rìou¿r eclitie la 1827.
Daeä titlul îusuÐi a ¡r'imei lui lucrã.ri econo,rnic€: De Ir,
Ric:lzesse connrcrt'iu,lc, ne ar'atä clirecfiunea cugetä"-ei lui,
amintilcllu-ne cla,sica. operä a lui Aclam Smith asupla ,,1-
,utL{îei ntrfr,un,ílor", noile sale Principii, cu su.b-titlul carao-
teristic t Sutt tlcsl¡t'e rt,*tt{ie în t-u¡.tot't ctt 'poltr¡rotirt, ne des-
chirle orizontuli trotä, clâncl o altä tli'-eefie stutliilor e'c,o-
no,rnice. Ctria,r tlulrã titlul cärJei se vecle cá acrtlr nrr 'rnrai
era yolba dt' avutie, ca atale, rìle lotiunea ei aìlstraetã, ci
clte arrutie ,,în lègãtu'-ä ou po¡otafiit". Nu avufia î1 prc-
oculìrä â,crlm llê $i-s,r¡1snç111, ci päräsind calea ltãtutá cle prtl-
deeesorii säi imecliati, el c,retìe cä scropul ultim al econo^
nriei lrolitice; nu este spoliretr'ei, ci îttdentïttttttea :popot'tr-
Li,ci ca,-e o Dtorìuce.
Obselr-ânil acee'a ce se petrecea îl Anglia, pe rternea lui,
Sismon,cli se în'tãr'e$te in afirirrarea ac.e,stei cìirecfii nouä.
,,Arn r.äzut în. aceastä tarä, ziee el
t), care pa'r'e cä în-
chuä o cilurci,ä experien{ä pentru pilcltit'e¿r lurnei, eä procltl-
,,cer:ea sporeçte pe cântl înt1le,urälrärile se împulinea,zä. Masa
,,nilfiLrnei pale cå uitä eu acest plile,j întoe¡rtai ca çi filo-
,po,fii cã. oresterea avutiei nu este scopul ecorroniei poli-
,,tice, ci mijlocul clÞ cale dislr'une peltlu a. face fericirea
,rtututoL".
Alr..tia, 'c¿rntitate'a pro'tluctelor:' acumulirte nu ns cìä mä-
sura fe¡icir.ei ¡11i polror. Aceasta se oglincleçte nu,nni în
raportul. dlinti'e avulie çi ¡'opolafie'). lTn stap,oatesä fie
t foarte mile,r'abil, rìeçi câtiva indivizi aclunä averi colosale.
Sisrl,onrli învinueçte çcoala ec,onorrnicä englezä cá pune l¡a-
nul mai DÌesus cle fiinfa o¡llului. $tiinta acestor: eoono-
miçti nu-i cl'ecât o ehre,matisticå, o çtiintå a uzuLei, pe
I) Nouveaux Princ\p's d'Iiconomie potitiquê ou de la Richesse dans
ses rapports avec la population Ed. IL Paris 1827. VoI.. I Aver.
t;ssernent Pag. IV.
z) Loc. cit. Vol..I. Pag. 9.
I
 t98
când economia politicã esúe o çtiintä eticä
blimä çtiinçä a bi¡refa,cerei. - cea, mai s¡-
. Expunând sistemml lui A,dam Smith, Si,smondi- aratË
c¿ri.sunt ide,ile principale ca.ri-l d,espal:t de ilustrul inte-
n.eetor aI econo,miei politice moderne:
. '. ,,Eu tecllltosc împreunä cu Aclam Smith, zice el t), cä
,,munca este singurul izvor al avufiei çi cä eoonomia sste
,Bingurul mijloc pentr.u a o pästra; dar adaog cä satisfa.-
,,{Ætea trebuinteior ( jotr,issances/ esto singrri.ul-soop al a-
,,oestei acurnuläri Ði cä nu existä creçtere a a.ç'utiei nafio.
,,nale decât atunc.i câncl cresc çi ¡mrltämirile acelei'natiuni.
,,A'clam Smith consicl'erâncl nunai avufia çi vãzând oä
,,toti a.cei ca.ri o posedä au interes sä o sporeascä, a ajuns
,,la concluzia cä nu se poate înlesni mai bine sporirea ei
,,decâl, l¿isâncl societate¿l în liberrrl exerciliu aI tutur.ol il-
,,teteselor inclivicluale. EI a spus guvernului; Su:na avutii-
,,lor pri'r'a.t¿ alcätuesc avulia nafionalä; nu existä om avut
,,care sä nu cau,te ca sä fie încä gi ma.i avut: Läsafi-l în
,,pa,ce; eI va îmbogäti ratiunea, îrnbogäfinclu-se pe silel'.
fn contra acestei tgorii a ne,interventiunei statului în
relatiunile dint,r'e pa, ticulari, Sis,mondi sus,tine cä o na-
fiune uu se îmlrcgäfeçte pril faptul singur al creçterei ca-
pitalurilor sale, 'ci ntrmai atunci când aceste capitaluri
^
conh'ibue Ia îmbunätätirea stärei materiale a poporafiei
care le-a produs. Ilogatii pot sä-çi sp,oreascä avutiils lor
sau prin mijloearl unei ploduceri nouä, sau luân'd s parto
mai mars din productele rezervate sär'acilor. Pentru ca îm-
pårfirea acestor proclucte sä se fa.cä dupä'p,ïincipiile drep-
táçei, Sism'ondi reclamä, mai la tot pasul, interventia gu-
vernului pe c,are Adam Smith o respi¡ge:
.!
,,Noi privim pe guvern ca având menirea sä fio apärä-
,,torr,l c,e.lor slabi, zice eI 2), în oontra celui puternie, ap,átá-
,,torul acclui caïs nu so poate apâra sil'gur Ði reprezen-
,.ta.r'.tul iltereselor permanente, dar liniçtite ale tuturor,
.,rn r.cntra intereselor wemelnico, ,dLar pasionate, als fie.
,rcäruia".
¡) Loc. cit Vol. I. Pag. gt
z) Lo;. cit. Vol. l. Pag. gz.
t99
Sisrnolr-li zien c{t experienþ justificã, htroducere¿ aces-
tui nou purret rio vedere în veahiul siste.m. Dog,mø funda.
mentalã, a eoncur€ntei libere çi univorsale, fäcând pro'
glese uriaçe în tog,te societäfilo civilizate, a q>orit în mocl
qirnitor. puierile iùtiustriei, dar în acelagi timp a fost e¿uza
unor s.Lrferinfi îlgrozitoale pentru unele cla'se sociale. fn-
tervenilea autoritàlei pr.o.tcgu,itoale a statului osto do nea-
páratä treb-.iinlä pentt'u ea oamenii sä nu fie jertfiti p¡:o-
gresului unei avutii'cle care ei nu se folosesc.
,,Ea singurä poate sä se ridiic,g mai presus de calcului
,,rnatelial al sporirei plocluctelor, can.e e suficient pentru
,,a cieterurina pe indivizi, çi sä-i compa.r'e cu ealoulul spo-
,,rirei mulfänir:ilo,r çi a încle'mnärei, cate este tinta cáf,rs
,roår€ tr,gbr.re sä tinclä naf,iunile".
Þe când Aclam Smith çi çcoala lui considerá avutia în
mod al¡stract, fárá nic.i o legäturá cu oamenii chemaJi sä
se folcseascä cle dânsa, respilgând irterYentia statului,
Sismroncli consic'lerä avuJia în raport cu poporafia çi afirmä
oä guvernul a fosi instituit pentlu a apála cu puterile tu-
turor po fieoare în contra atingerilor oricui si sä'opu¡ä in-
teresul publie tuturor iítereselor private').
,,Astfel, urureazã. eI, misiule,a guvernului ca protector
,,aI popotafiei este de a pu:re pretutindeni limite saorifi-
,,ciilor de sine pe eari'fiecare ar putea fi silit sä le facä;
,,dg a nu läsa c¿ omul care a muncit zece orø pe zi, sä
,,c,onsi,rntã a munci douäsl¡rezece, patrusfitezece, sasespre-
,,z,ece çi optspreaece; de a nu îngäclui asem,enea ca. dupä oo a,
,,c€ïut o hranä substanfialá, animalä çi vegetalä, sã, se
,,m.mlfäm'eascä cu pâne usca,tä çi la rurmä cu cartofi çi cu
,,supe eoonomicre; de a înpiedeca însfârsit ca sä nu ajungä,
,,î. ,cea, mai späimâ¡tÈitoa¡e mizerie, e¡ncurând mereu pe
,,vecinul säu".
Pebar'aaeæIoraçi principii su adevärat,,-nouä", cari ge ros-
tea,u pentru întâia oarã. în sanotuarul çtiintei, sp're m,irø-
rea çi scanrialul pontificilor ortodioxi ai dbgmei bti,,,Iaís'
sez fai,re" Sismendi afirmä cä lucrã.to¡ul a¡e drcpt sá fio
l) Loc. cit. Vol. lI. Pag. 337

20o
garrantat în cxisten{a lui clb cätrã aeel care se serr"e$te de
dlânsul L'ot¿,at'ier u clrrtit ù La garartl'ic tle celui cltt'i I'ent-
ploiet) - plinc.ipiu car-e s'a iurllus legisl'atiunei moclerne.
-
Dar el rue.''ge çi rírai tlepalte. Analizânci, cu o cleoseJ:itä cla-
ritate çi pãrtlunclere, r'iciile actualci organizäli sGciale, el
zice cá cocDel'area ee,ìror rìiouå cla,se cu interese cotttLate, a
clasei proplietarilor ,mruncei acumulate, ea,ri nu fac nimic,
$i. a. eì¿sei oauterrilol cari nu licscdä rleeât ltutelile lor vi-
tale çi cari se afer'ä sä ntunceascá, nu cste o consecfuifä a
natulei ornuhii stru a uatrt'ei muleei. Despãrltirea a€estoi
ela,se cu intelese deosebite este eonsecilta organizäre,i ar'-
tific'ialc a scciett'rfei. Or'clinea fir-easc¿"r a progÌesului social
nu tinile ca så rìes¡'altä pe on tle luclnr-i, sarr avutia cle
muncä,
,,I)espiir'file,a olasei ca.re rlìLurc,e'çfe r'le acea care se odih-
,,l1este, rur a fos'u esenÇialã nici existentei societätei, nici
,,a lrloductiei; noi a.ril itttrotlus-o pentru ¡rai marelE fo-
.,los a.l tutulo,r; e tle clatolia noasilä clle a o l'egllla pen-
.,trt:- a Ùe l)u,cttLa, în acler'ä1, tl'e acest folos ')'"
lCãci tct ce c.ste ol)era noastr'ãl, este sllpus ccllzllrei
ilo¿rstre 5i eutor-itatea legislatorLrlui ss întinde asuDìra a-
buzu.-iioi'f ca,ri sunt consecinta legilor- ce le-a fäcut.
Aic,e sborul cugetär'ei lui Sisrnoncì.i se opreçte cle oclatä.
lrefiiud îù ,*t,ale sä tragä r'-Itilrele coÌsecinfi cliì principiile
enunfate, si sä întrevaclá rlosibilitatea unei olgal'izár'i so-
ciaie lre alte baze. $i astfel, dtrpä ee enuntá aseste plin-
cipii tle înaltä justitie çi utilitate so'cialä, r:'r"r o sinc'e'itate
vr:erìnicä cle toatãr ìaur1a, eI se cleclarãr în ueputintä tle e
gäsi lormtla Dr¡,ctir:ä a tlesideratelol' sale teoretiee'
,,i\{ät-truis:sr:', zice el
t), cä clupä ce arn arätat în earo
.-parte se gäseçte, tlupä Därc'rea urea, principiul, în ca're
.,114ït,e este justifia, tltt tnä siint îltleajuns tie tare pentru
,,¡r ar'äta rsi ruijloacele r'le realizare. Distr-iìruireà roadelor
.,mtncei îrttre acre! oari eontr-ibue Ia protluce'lea lol îmi
,,pare greçii.ä; tìal rni se pare eä-i aploape rnai'presus de
a.
t) Loc. cit. Vol. II Pag. 347.
z) t.oc. cit. Vol. II. i'ag 348.
II
3) Loc. cit. VoI Pag. 3ó4.
rl
20t
.,puterile ornirlui, cìe a coniepe o sta,rre a ploprietätei cu
,,totul cliferitä de a'cea De care ne-o aratä experienfä".
Tot ce poate sä fac,ä Sisrnoncli e sä ne arate numai ctro-
rinfeÌe sale, slrunâncl cä ar voi ea i.:,rìustriâ oraÐelor ca.
çi acea a câmpiitrol sä fie îrnpär{itä întle un ,rxiaÌ.c nütnär
cle ateliele incleDenrìente, în lo'c cle a se reuui în mâna ti-
lui ,-qing:ul pa.tr:on, c,are Do'lLlllceçte la sute sau la mii dc
Iucrät'ori. El clcre¡rte cra Drcplietatea manufactutelo,r sá se
împärfeascä între rnai rnulfi capitaliñti nijlo,cii, în lcc cl'e
a fi conc,entla,tä în ,uâna unui singul om, stäpân pe mtri
multe rniiioane. Aseruenea. eI ar voi ca muncitorul halnic
sãr aib¿ì PersDcotiva, aDÌ'oaDe sigtlanfa, tle-a fi asociat ctl
patronuì säu, ca sä. nu se c¿"tsätoreascä cllecât atunci, cânr1
\-a a\¡ea o pozitiunre ¿-sigur,atä, în loo tle-a înltätrâni, pre-
cllrìr- se înlârnplä aßrlrìr, fär'ä spelantä de-a se ne,i ritlica.
Pentlu înrìeplilirea acestor r:efolnre, Sismoncli cere' nu-
rnai irrtl'elrrr i¡rf a lca mijlnaeelot ilcel.e ;i ilrìircete ale le-
gislatiei çi. afilicarea.
tr. rlnor principii rle justitie d,eDlinä îr:-
rela-l,iunile clint,ne stãpân çi luc'ätor, cat'€' sá arullcs asu-
p'a celui dintâiu toatä täspr'.nclelea ueajunsulilor, ¡re cani
le îace acestui clin urrnä.
.,.{ ínterneoa., zice eI, întreaga econornie politicä De prin-
,,c.ìpiile unei con,curenfi ue'îuflânate, este a autoriza ata-
,;cui:ile (efforts) ifieeätuia în contra societäfei s;i a sacri-
,,fica in'relesele onienilei acliunei simultane a, tutrutor: lã-
ot i n rl rylr ttt.ale".
.,c,Jtìì r ll
A trelruit sä insistän asupra prilciDiilor generale de
calÍ se inspirã Sisu,oruli pentrucä färä clâlseù.e nn arn
pnl.e.a. sä ap'-eciern pozif.ia ce o ia fafä cn chestiunea popo-
r¿riiei çi pentrucä toc.mai aice, în moclul tleosebit cum se
lri'ezintä fa!ä cu aeeastä.cllestiune, so gäseçtò întreaga va-
loare a operei lui.
,,lI'a,m îneercat sä stabilesc iu acea'stä carte ìle cate o
,,1ti'ezntt din nou publicului, scrie 'el în prefata la eclitia a
,,clioua a noil'ol Principii') cä pentru c¿¡' avutiile sä con-
,,l.ribue la ferieirea tuturor, prin faptul eä ele sunt semnul
,,tnturor mulfumirilor (io¿riss¿nces) matetiale ale o'nrului,
l.
r) Loc. cit. Vol. Aaertissement. Pag- X.

202
,,trobue ca creçterea þr sá ¡e oûrrforrrreze creçterrei pqpg'
,,ra,tie,i çi ca distribuire.a tror acestui poporaJii så se facä
,,într.b proportie oBJo nu sr poiate turbura färä o extremä
,,primsj,di.. Mi-anr proptrc sä arät cä s necesar penfru fe-
,,ricirea tuturor ca venitul sä cr.eascä, odatä cu capitalul,
,,ca poporatia sä nu treacä peste venitul ou caro trebue sä.
,,tl'áìa.scä çi cä reproclucerea sä se proporlioneze asemene
,,9i c.trpitalului care o produee çi poporafiei care o ,consu-
,,må. Ain a'-áta.t în acelag timp cã fiscale din aceste rapor-
,,turi poate sä fie turbur.at înclle¡tendent de celelalte; e,ä a-
,,rleseori venitul nu o1.eçte in proporiie cu capitalul, cá.
,,Troporatia poate spor:i fär.ä ca venitul sä fie crescut, cä o
,,po¡rorafie rnai nu:leroasä clar mai mizerabilä, poate sä
,,cearä o consnmatie mai micä; în,sfârçit cä reproducerea
,.yroate sá se ,proporfioneze capitalurilol eari o activeazë"
,,çi nu poporafiei eå.t'e o oere; da.l cä ori de câte ori vreu-
,,nul sa.u altul cìin ace,ste raporturi este tìrrburãt, socie-
,,tatea suf€-re."
,,Pe aeeastä propor{ie se întemeiazä alernrele Noui, Pri,n-
,,ci,pii,; pril importanfa po care i-o atribui, mã.'deosebeso
,,în mod esentia,l d,e filosofii cari au prnofesat în zilele
,ìnoÐshs, cu atâta sträIucire, ltiinlele ooonomice a, D-Ioro
,,Say, Ricard'o, Malthus ,çi Maccultroch."
Dupà päreloa. lui Sismondi ac.s$ti economiçti au omis
dle a distingo ac€e,a. oe le fäeea oarecari greutäti in dedu-
cere.a teoremelor lor, di:r cari cauzá, au trebuit sä ajungä
Ia încheeii greçite. Tofi econom,içtii modlerni au rocunos-
cut cä averea publicä, fiild numai un agregat compus dil
avcrile privaúe, se naçte, spor'€,çte, se distribue, e nimicitä
prin aceleaçi'prooedeuri ca çi ,a¡¡eÌ'ea fiocárui particula,r.
Cu totii as€rnenea au väzut cä partea esensialä a unei a-
veri private est€ t¡enitul çi cä dupä dânsul trebue sä se re-
guloze consumafia sub pedeapsa de a se distruge capitaJul
C\¡ toa,te aoest'e, füxdbä în averea publicá oeeÃeÊ este ca.
pital Dentru u-nü, o venit pentr-u ceilalti, ei nu au çtiuti
sä tletermine ce este c¿pitat çi ce este veni,ú çi au Säsit
cä e rnai sim,Blu do ø su'prima. p,o a,oast din urm"ä din oal-
culelo lor.
\
203
Ne,soootinclt o cantitato atât de esentiáJä dpdsterujnat,
Say çi Ricard,o anl ejuns sä creadä cå. oonsumatia este o
putere uelimitatä, sau cä nu are alte margipi decât ps a.ce-
Ie a.le prodrrcli,ei, pe când ea este märgenitä de venit. Ei
au anunfa.t cã orice avutie pr.odusä va gäsi în totdeauna
colsumatori ,çi au det,erminat ,acea îngrämädile de mär-
fuli c¿rre perlclitaazä" lumea civiLizatá, pecând ar fi trebuit
sä spunä pro,dueãtolilor cä nu au do a,çtep'iat ceva dbcât
dela oonsumatoli având, un venit. Si din aceiaçi caazá,
ì'falthus, deçi a sem¡alat primejdia unei cre$teri desordo-
nate a p,oporatiei nu i-a tlat ca Limite decât cantita,tea nij-
Ioacelor de subsistentå pe care pämântul poats sá o plo-
dtcä, cautitate care va pÏtea sä spotr€ascä încá multä vie-
n3e cLl c extremä rapid,itate, pe cândl dacä ar fi luat în
consiclerafie venitul, ar fi väzut cä disproportia dintre p+'
por":rfia mrincitoare çi veú.itul ei, este c,atLza tuturor sufe-
ri¡1eIor ce Ie îndurä. Asemene çi Macculloch afirmä, gre-
çit, cä salarrrl se propoltioneazá cu ne,casitatea raportului
dintre pcporalie Si :capital, pecândl salarul, consesint¿ a,
cantitätei de mulcä ce se cere, trebu'e dsemene, sä se pro-
porfionezc consumaliei, care se proportisneazá" la rândtul
ei vcnitului. El încleamnä pe omul sárac de a-çi proporiio-
na sporrri familiei sale, creçterei capita^lului national, cab-
titate rtrespre caïe nu-çi poato face nici o idee cât de con-.
fuzä, pe,când n-an fi fost greu sä, obser-ve, cä fieca,re ind.i-
yid, insurându-se, se acomodeazá. dttpá" propriul säu venit
,,Roprodiu,c ,rlar cu mai multä încredere astá.zi ale mele
,,Noi Pri,ncipi,i, de econ'ontb 'politicd,, zice Sismmndi dmpä
,,ce alatä er.orile prodeeesorilor sä,i '). Acest titlu cam vag
,,ar putea sä dea loc Ia presupunerea cä aoeastä carto qsto
,,nurlili un non ma^rorual aI rudimentelor rytiintei. Eu mã,
,,dug covå, rnLai departe su pretontiilo mele; cred cä arn
,,agytî,L economia pol'iticä pe o bazã. nouä, fie prin deter-
,¡iinarea venitului tuturor, fio prin cer'c€tarea distri-
,,buirei ¿rcestui venit, care räspândeste cea mai mare feri-
,,cirre asupra, nafiunei gi care prin urma.re, ati':rge rmqi bine
,,scrpul çtiinfei."
I) Loc. eit. Vol. I. Introducere' I'ag. XIVI
 204
Prer'ãzâncl obiectiunile ce i s-al putga face, Sism,on,di
'cere cll sã nu fie acuza.t cä ar fi avut intenfia cle a de
stiint¿r îrrdärät; din c.ontra, el a clus-o mai îuainte çi pê
illr lrou feten, uiltlle se roagã sá fie,ulmat, în nurrr,ele cala-
nili--rfilor ce Ie înrì,urá omenirea astãz,i ñi pe ca.ri Ðtiin-
fa vechc ìrL1 ne' învatä nici sä Ie pricepem, nici sä lo
¡rr e verr irl.
Cliticele.. pe car:i Sismoncli Ie aclluce çtiintei eoonoùìlice or-
todoxe srurt fárä înrloialä înterneiate ñi cu cìrept ,cu'r'ânt
poate sä r'cren,clice pentlu sine meritul de a fi pus çtiinia
pe b,aze rlouã, sau cel putin .tle a-i fi dat o louã. tlireefie,
care a sfâr'çit prin a se impune tocnai în tinpurile noas-
tte. Ili tlebu,e sá fie consirlerat, .în acler'ät, ea inilia,torul
acelor tendinti caracteristice tirn,irului nos,tru, ,cari se pre-
zintã, irt feolie, t:a sacialistp tlc uttetlt'ít (I(atltetìerspzia-
lisrnns)') çi în practica rnulto'- gllveÌ'rle, ca soci'ulistn' de
stut") Prin înrâurirea pe, cals a exercitat-o asupra teoriei
si a plaeticei, el est,s färä încloialá tna dil figurile însem-
nrate ale ti.rupului nostru, a cär:ui merite tttt au font înr.lea-
juns apreciate. In clezvoltarea gân'clirei economise Sis-
mlondi ocupä ruai ales, un lo,c clie flunte venild imqliat
ri'upá Ricarclto, în carg ecorolttia politicã a tìedus, cu ri-
goale, ultilnele sale conseciuti, çi reprezentânri, 'eurn zice
Karl Nlarx c:u multã finefä, ,,încloiala cle sine" (clen Zl'ei-
fel au sicir selbst) a acestei çtiinti 3). $i nu cloarä cä ntmai
înrâurirei icleilor sale se cÌhtore^ïte aceastä nodificare radi-
,calä în cìorneniul teotiei çi a practioei, ci clbsigur preÏace-
r) Scoalä economicá, reprezintatä în Germania de I'rofeso¡ii Bren'
tan.o, Arlolf Hel'tl, Nasse. Schiiffie Scltönber¡1, llragner, H' aot¿
,scheel , gi de oÂso:iaJia pentru politica socialã' (Verein Iür So-
zialpolitik), fondatä la Eisenach în r872. Socialismul deõatedrá,
a cárui denumire se datoregte scrierei polemice a lui fI' R' Op'
'pen.heim: Der I(athedersocialismus- , ¡eunegte dreptele )even-
dicari ale muncitor,lor, combätând individuali¡mul ertfem, çi
d¡rind o regulare ecotlomicá a concurenfei 9i a produc¡iei'
z) Adeväratul intemeetor'al socialismului de stat este împàratul.
Napoleon' III Vezi t Dr. Moritz Ù|c¡1er: Die neuerç Nationalöko'
nomie. Minderr I' W. 1885. l'ag 98.
3\ Ifurt IuIaræz Zur Kritik der politischen Oekonomie' Stuttgart'
rïg7. Pag. 44.
205
a rilor însemnate ce au urmrat în ultimple ,dbc.enii. Deslän-
fuind puteri uriaço çi schimbâruI cu totul baz'el'ø organizä-
rrei sociale, eapitalismul modeln a trebuit fir"eçte sä zdrun-
cine creclintele çi icleitre vechi çi sä detsrmine o întreargã.
miçcare. Dar toaÌnai acesta e meritul lui Sismrondi, cä eI a
fost cel d'intâiu aa,ri çi-a dat samä dÞ aoeste sehimbäri,
cäutând solutiuti pentru no,ile proiblerne, pe ciari vechea
ctiintä le nesocoteçte î.ncä, tägädtri-nclu-Ie chiar existenta.
$i a tr-ebuit sä trre,a,cá încä mult-tiqp, pânä oând,,sub pre-
siunea rìnor necesitäti, cari numøi îngäd,uiau nici o aüâ-
¡¿1re, çtiinla a îneeput sä admitä i,cleile lui Sismondi qi gu-
vcrnele sä Ie punä în pr¿ctioä, dieçi, currì so întâmplä acle-
seori, färä ca sä mai recunoasc,ä pe adbväratul lor iniJia-
tor. Dal istoria çtiintei. c.a,re trebue sä stu,clieze irìeile în
dezrnoltarea lor çi sä ar'äte legäturile intime,dintre,dânsele,
recunoaste, in Sismondi, po cugetátorul geûeros care a
anticiÞat gânclirea nrodernä, çi a deschis noi orizonturi teo-
riei ecorto'rnice.
RecunoncândJ imporüanta lui Sismondi çi a, çc,oalei lui,
profesorul Eisenhcu't zice câ d,e Ia'dânsa a purces o putere
tle liniçtitþ transformare (eine still umbilclentìre Gewalt) în
. çtii¡rta care alrartine literaturei universale çi cä rlnele
puncte cle vecle.re nepetitcrare au'fo,st însuçito mai'cu deose-
bire cle çtiilta generalä, care aï. trebti sä l:eia, tocmai dê
airre, firrrl intrerupt al dlezvoltärei sale.
-Dacá tinìem sa¡n¿i ,rìo toate a,c€ste, zièn' acest autor la
,.sfíìtçit'), nu vorrnr sta la îltl,oialä (le a rccLrroaçte în Sis-
,,rloncli oel d"iltâiu si¡nbrrre ce s'a aluncat ,çi a r-älnas ui-
,,t,at îr'. pämânt, a unei clireciii cale tinde astäzi, ca a.ça nu-
,,mitnl socittlism, tle cutedrd' så ajungä aice Ia o clezvolt¿re
,,generalá".
' Aeeeaçi pärere o exprimá un àIt ec,onorùlist' carc, clupä
c'e expure 1re sourt iclleile lui Sismtondi, face urmätoâ.r€¿l. â.
llreeiare:
,,Din aceastä scurtä clare'cle samä, vom putea sä conclu-
,,ciem cã. nici un economist nu a anticipat, în mãsura .¿¡,-
r) tì Eíset¿hart Geschichte der Nationaioekonomih. lena r88r
P ag. r t7.

zo6
.,,æasta,atât politica, pecât çi teoria socialä actualä a, asa
,Jrumitilor socialiçti de c¿tedrä din Germania - ca Sã-
,,m.oìtde cle Srsmpndù" t).
J. I{. Ingral?c reflrnoaçte asemenea i,mÞortança dbosebitã,
.a lui Sismondi, zicândl cä el a turburat sompleØentul opti-
mism aJ unor memrbri dún aça ntmit¿ çcoalä ortodpxä, prin
descrierea, csm bruseã, a sistemului industrial în Anglia.
Dupä ce aratä clispletul ce-I ane a,ceastã, çooalá pentr"u
c¿rtea lui, citân-d cuvintelo lui Bastiat, care spunea cä Sis'
mondi,prnofeseazä o ecorromie politicä pe dos (une économie
pol,itiqu,e ù rebou.t's), Ingram zice:,)
,,Opera ae,easta çi-a pästrat cu toate aceste locul sáu în
,,literatrua eoonomri'cä çi ea este chiar mai ilteresantä as-
,,IYazí dboãt Ia, prima sa aparilie, ,pentn.- cä, în zilele noas-
,,tre existä o disr¡ozitie mai generalä de a privi în fatä wi-
,,ciile serioaá+e ale societätei industriale, pentÌu a le,în]ätura
sau cel pufin lrentru a le- îndrepta, in loc de a le tágädiri sau
rle ¿ Ie înfrumusefa. Doctrina hi laissez fai,re a fost ase-
uÌene& discreclitatä ca teorie çi páräsitã. în practicä, çi noi
,,s11nt€m dispuçi a a(lmite, impreuná cu Sismondi, cä statul
,.nn-i rìu,mrai o putere în'sáreinatã. cu pästraÌ€,a, olclinei, dh.r
,,cã el ale çi misiulea cle a ráspânrli binefacerife uniunei
,,sociale çi a progresului m,odery, într'un mocl pe cât se
.,poate ,de larg, ¿r.siupra tuturor elaselor comunitäfei".
Ingram pretindo îlsä cä tractatul lui Sismondi lasä o
împre.siune tristä pentru cä autorul lui-nu se înpacã, cu
toate fo¡me.le de dbzvoltare alo societätei ca,pitafiste, pre-
cum este prod'urerea pe o sc¿rä întilsä, dezvol:tarea unei
.clase cle bogätaçi, existenfa unei clase Jr-umeroase ,de mun-
eitori träincl numai rìil munca lor, introdueÆrea msgi¡re-
lor, pe ean'i le eousirlerã cu pãr"ore de räu çi cu awersiule.
deçi i se pa.r'e cã uu se pot înlätura çi adãogä :
,,Sismond[ poate sä 'fie eonsidera,t ea premergätorult eao-
,,noruþtilor germarú cunosculi su,b d'enumirea inexactä dej
,,Soci,sli$ti, cle catetlrci, d¿r scrierile acestora sunt cu mult
',mai optimiste çi mai îmrbärbätátcare.
t) Dr. ll'ilhaln¿ NutrtLll¿: Elenrente tler Volksrvirtschai'tslchre. Dd.
IlI. Viena 1896. Pag. 35.
z) J, I( lngrant: Histoire de I'économie politique. Paris t893Pag, 239.
207
,,El drä ci deosebitä atentiu¡e subiectului ¡roporafiei câ.
,,fiin'd fo¿r'te imporbant pentru buna stare a claselor muro-
,,citoate".
$i toarrì^ai aiice se gãseçte,
dupä ryu¡m ne-am încerc¿t så
¿rãtäm, însemnätatea mare a lui Sismonùi pentru çtü¡ta
eoonomicä rnodernã. Cäci pe când. mai înainte dle dânsul
subiectul poporafiei era cu totul nesoootit, çeoala clasicä,
plecândJ cle la notiunea abstractä a aurliei çi oonsirlerând
poporatia nu¡mp.i c.a oric.are altä marfä çi numai din punc-
lul de vedere aI producer¿i arrutiei, precum o faoe Adam
Smith çi Ricardo, Sismondl considerä avutia numai cu
privire Ia îndesfutlare4t pС,oÍaiiei, çi c¿ mijloc ¿I acestei,
îndestuläri, Pri¡r aceasta el este cu ¿devärat inifiatorul
unei clireclii nouä în economt'.a poiiticã çi ,opera s& nu nu-
nrai cä-si pãstr:eazä o valoare istor'ícã neoontestatä, dar ea
este çi astã.zi îneã de actualitate çi trebue sä np serwc.aseä
de c.älãuzä çi de pulct de plecare- $i astäzi, cïed'amt noi, cä
trebue så eonsiclerãm pop,orafia ca subiectul prilci,pal a,l
economiei politice çi sä zicem cä cneçterea, avufiei nu este
scopul aesstei çtiinti. ci mijlocul peutru a fuce fericirea
tuturor.
Terminând cu apreciarea importantei generale a lui Sis-
mondi pentrrr esonomia politicä, nll re mai rämâne decât
sä veclem cari sunt párerilo lui a.supra poporatiei çi întru
cât se dife.rentiaaä de Malthus.
Sis¡rrondi îneepe pril a reounoaÞte cä natuta s'a îngrijit
crì oa1'oeare clärrricie' de înmulçirea-specülor'), zicând cã.
deçi speei'a um¿nã. estre acea 'cå.Ìe ae înmulteçte lr¿i încet,
ea a.r ;tutea.sä s¡rore,as,cä aça rle repecìe, dacã, toti oa,menii
-eåsätori
s'ar de tineri, îneât dintr'o singurä familie
s'¿l facæ o nafiune çi o singurä nafiune aï ,acoperi în cu-
râncl îirtleg párnântul. Darînfre put'inta dte înmultire con-
sicle,ratä îr' mod abstra.ct, çi realitatea, esto o d.ista.nJä
foarúe ru¡rre. Nrr toti oa¡nenii r,-ossc sä aibä o famili,e çi
nu toli ri...r. mijloacreÌe trebuitoare pentru a o putea avea.
Nu tre.J:ne clar sã. confnndiãm putinfa cu voinfa. fnmulçi
r) Loc. cit. Vol. II ['ag. z5r

zoB
rea speoici umane derlindb rle vointä, çi aeeastä vointä îi
serveçtc de li'mità .
I¡'äoântl abstracfie tle toato celelalte 'c,aûrÆ cari clbúeÏminä
pe oairreni na sä-Ði cteezß sau nu o familie, Sismonùi zice
cä ele *os po,t reducp l,a clouá mai p'rincipale: Pl'äcerera vie-
tei conju'gale çi a paternitäfei, sau simpatia, ii îndeamnäl
sä se cãsätoreas.cä, greutätile vietei si teama deanu dtu,ce
Iipsä sau egoisnuul, îi determinã, sä träiascã singuri. Mij-
lo¿rcele de traiu de cari fieca¡e poate sä clispunã, esús
eattz,a dpterminantä întrc Daternitate çi colibat. Ma,i î:r-
nainte de a se cãsätori bärbatul ,cal.culeazä venitul ce-l
'poate îrnpärfi cu familia, çi venitul po ,c,are-l poat'e lãsa
clupã mo,artea sa. In ultirna ,analizä,,,cr.eçterea proporafioi
so r:egrileazä da,r' nunrai dupä venit..
Orioe nøtiune ajunge foarüe repodle sä cuprindä în-
treaga poporati,e pe oare e în stale sä o hräneascä fárä ds
a 'schi¡nba institutiile sa.Ie sociale, ea ajunge d'ar sä se
oo'irlpulä, în scurtä vl'iame, din atâtia indivizi, pe cât p'oa,te
I
sã întrefinä'cu venitul säu limitat çi distribuit pa:ocum esrte-
,,Dacá. vre-o maïc calanritate trecátoao:e, zice Sis-
räzboiu o aiurnä o foamete, au läsat un gol în-
,,üondli '), un
,,s€,Ìlur€rf in sânul p,c,porafiei, çi dlacä 'clupä clânse'Ie vine o
,,perio,adä cle sigurantä çi rile or,clire publicä, r'enitul va fi
,,superiot porp,orafiei, fie pe¡rtru oam,enii crr stare, îm-
,,irogäfifi prlìn moçteuiri clìe la rudelo tror, iie pentru säraci
,,a cä.Ìor ,munoä va fi cu atât mai bhe plätitä,'cu cât vor
,.fi mai pufine bra,!e.'Atunci puterea relrai'atoare a gene-
,,r¿tiunilot unlano va intra în luclar'e Ia moment çi rä-
,¡m'âi mirat db a vecle,a cle cât ,tle putin timp e'nevoe pen-
,,trrl a çterge uun,ele unui fla'gel care se pär'ea cä a des-
,,poPo,tå.t pãmântul".
,,Daeã însä, tlint.r'o c-attzä' o'aJ'ecal€' cetä{enii u;rui 'stat,
,,s'au açtepta.t, ll'erìtru a îirtrelinea familiitre lor, Iaunvenit
,,tare nn a existat, sau car'e a încet,at c'le a m'ai exista' çi
,,r7acâ poporatia cre,çte pe câncl mijloacele ¡t*511lfsr¿1'e 'pen'
,,tru intreÍinerea ei rämân stationare, atunci nafiunea
,,este l,ovitä cle ,cea mai crudrá calamútate. Pämântul mis-
t,¡ Loc. cit Vol. IÍ. Pag, z'al.
ao()
,'tue pe acei pc'c¿il'i rì.-i lioute rrrãui. c. ciìt laster.ire s.ut
,.tlriìi nuuri:Ì'()¿ì-qe, t:u ¿rtât rir'r.talit¿rtga tlc'l¡ue sä fie ur¿li
,'¡u¿rre lrentlu a r'.en{iÌe primr:etr acela\;i Dir-el; ¡i ac,ea,stir
'.rur¡rtraìitate, efec,t'l nLize'iei Þi a sufe'in(ei, e precedatä
,,cle î'dþlrr'gat*l s*Dlici', r.r
,,ri ¿r, ¿r¡'el*La cari s'au l.pt.t c* '.rn¿ri a actlol c*r.i pier, ci
clâ'$ii ¡c,'tr.n e-xiste'fä,..
Yerrit'l rr'ei rr.fi.*i 1r..t. sir cr.usct-r, sã scarrä s¿r. sir
l'¿ìr.âe s1a{iorrul. I'l .filesc ;i cr pr.rrt.r felicir-ea ei,
crr polr0r'rt{i¿r sü ur:nrczc ac:ele'açi 'r.rt,esar',
r-ar.i¿rtiuDi. statul însã
tl'cll.t¡ r,rrr*La¿r s¿ï obse.r'e r'i¡cerlea ace¿rst¿r pe'tru it r*
iutle.'lrr¿i p'ir.'laf izr så se i'rrr.r{cascã. pe câlcl ¿rr trcb.i
så
stc'er t'c l.c s¿r* sir dea i*rlärirt. cäci ¡ie,r'delea
bätålii
sittr 1;usliilile ciunrei sunt o lenoro.:ir.e rlrai micá ''ei ,tlecât
ir i el rlelea r-cu i tu l. j I or. clasekn' s¿-r ra c.L,_
Liut'itrt' ,.tttrulrl. tr ¡tolx,trctf iei. esta rttr ue,itttl, tr.tlicä a-
ccrr. Daltc a avufic'i cale, fiintl Ìelilo,clusãr pe tot auul peste
t:lrc'ltuial¿r ¿rrru'al¿-r f¿"rcutä tr'c fied¿rle, poute aserrìe,ne sä fie
r:o'ìlsuÙratãr pe fiecar¡' ilrl, farr.ä cla &oel c¿rre o consumä sã_
lic rrra.i s¿ì'-¿rc. Se rleosel¡es,c tr.ei fel.ri dþ r-c.it*ri:' Ret¿tct,
'¡trofi{ul ;i stilttrul, c¿ avâ.nd rf.iecar.e originea sa clreoscJ¡itä
i-i an'-rnre: Pr"uuântnl, cnlritalnl acurlnlat çi rnunca. Dar ct_
cer-a m¿ri nlrltä aten{iuue sc' poat.e vcd,*a zìce sisluo[clìi,
r-'Èi at¡este t'ei îr.Därfiri ale
urorl.'i clel;seìrite rìe Da,r'tir:ipa 'enit.f I'ai r.oarìele
rrt su't decât tlei
L
'. m*,ncei o-
rnrrlui,).
Pr:olrlieta'*l Dä'rârrtu1.i ca cor'1re'sa.{ie lrerrtl* foloa-
scle cr, lt' tìolrânrìeçte muncitor.ul cu ajutorul arcre..Jte,i Du_
teri prctluctir.e, r.efine, cu ltltute rlt: re¡ttty, o par.te fl,i¡ 1t,l,o_
ri'scle urnrcei, la prod'uce.e,a eãror:a pãnâ.'t'l så* a eo'-
tlilr.it. callital.l ca'e rroserlä urijloacele cle hra'ã, mate-
pri're, ur,açinele trelluitoare lruncit-^ruL.i, iea ase-
'iile
me'.€€, o altä paÏte rì1in procluctele ruuncei lui, c,.. nunre cl]e
prof it. Par.tea ce lärnâuc., clïrpä aceste pr.eler,äli,
$i nu rä_
ruâne deeât str'ictul n€cesa'r- e-ristenfei sale, ,nrtrncitor.ul
poa,tre sä o c.o.nsutlìe cu rrtlrnc tle sctlar.
,,Vcnitul este un spo.r de avutie, proclus al muncei ornt-
,,lui çi al 1rämântului, c,are poate fi consumat färä cle a
t) Loc. cit. Vol. l. Pag. 58,
14
 ¿tu
...Ii lellrodus iii f¿ilá c¿r ïonrlul lrliiuitiv al avu{iei s:i sc
,,iruiputireze; ¿rìu r-irzut cãr collsulu¿rti¿r al iutlec.e r-enitul ìi
,,til atirtge ca.Ìlital,nl,,rìact"t pirurâutul ¿rr fi r:erlus l¿r o stale
,,iufeliclar'ã. rle criltul'å; .sau rlac¿"r lucr'ãlilt' acurnulat.r rnr-
,.al Ii inlocujte pe lìr¿"ìsuÌä c'e se consurntì, cu luclã'-i clre o
.,r'aloare ega.ki; seru, îrr sfâ,1çit, cl¿rci'r oanrenii cali au ir-äii
,,urLrllcitì{ì, sûu ur'¡ììafii lor', utr ¿u'fi îrL stare clc a ìreînceDe
,,¡i cle u înclrelllini. ace,e,¿r$i lrcr'fl1(,,".
,,O paltc a Dloc'l,usului amral ttejnc' dar sä fie întrc-
.,ìrrLinfi.tt lreltru ü rnen{irte lrirnrâut,ul in ac.ec.¿r$i state tlc:
.,\-alo¿ìre; o altä palte ca sir îulocuiascä fontlul ac,umul¡rt
,,al muncci otnuhri, rnenliuânclu-l în acc,iaçi Dlopottie; o e
,.tleia pa.-te pe'ltr:u a rl.a. lt. ijl,o:rce tle r-iefuile îltregei pätf-i
,.nrulcitoaLe a rratiunei consclr-ârtclu-i ¿rte,la^Ti gra,cl cì.c pu-
,,ter-e: rl¿rcä clisti'¿r.g€m \-le-o ¡rartc tle l¿r aeeastir ¿ìl)l'o-
,.pri,atie uecesa'-ir a Droclusttlui anuaI, latiun,ea r'¿r säräci
t).
,,in sc.ultä \'r'Eill!e, se rra luitr¿r .ïi r-¿r. Dieri"
Calaeterul esenfial al r-clitnlui .5i lrt',g:a ce-l rleoselle'ïte
d'e oricale altä parte a ar-ufieti, este rlc'¿r uu läsa rlici utt
gol rìupr"r t'e ¿i l'osl; tronsuruat îu într:egirne¿ì sa, Dacä pro-
lrrietarnl se rrrärgineçte rrumai 7:a. rentã, c¿litali+tii nttrnai
La. ¡tt'of it |ri rnt,uncitolii nuuai Ia salcl aclicã, dlaeä acel cl'irl-
tâiu lestitte pãmântului r-alo'¿rrea 1ui, acel de aI tloilea ca-
llitahrlui paltea c,e i so cll\'ine ¡reutr-u a sæ pästra ¡i a'cel
din urrruä i;i cheltueste pa.rtca sa în a'q.n mod îneât sä se
intrefinä în stare ðle a nltlltci' ualirurea nu qär-å-
put,e.a
ceçte. Dacà[, tlil contra, lltoplietartl stlicä ]rächuile; îu
lcc c'[e a le exptrcata îu ulocl sisternatic, clacä-çi vincle vitele
fãrä c1e aig îllocui, cliacãr nu îìrgraçá pärnântul, eI rnänâncä
-.ub follrä rìe venit, çi o Da.r'te clitl alutu,l sãu çi contribue La
sãräeirca nafinnei. Asenrenea eorneleiantul care cheltue.tte
uai nmlt cìecât câçtigä çi cartitalistul cale nl1 ,înl.ocueçte
eapitalul consumat în ltroclucere, se ruineazä nu uum'ai
De tlâni;ii, ci rratiunea, întreagä. Cât pentru murlc.itor', putc-
rea sa leprocjtctir'ä este vieala; claeã nu elreltueçte r.enitui
säu în aça mod încât sä se întrefiuä în stale 'd'e a ltnrtei,
el cìistluge uu ,e,apital na,fional tlobuitor pentrrr valorifi-
r) Loc. cit. Vol. II Pag. t6t
2tI
,t¿tt'e¿t c,¿r,pit¿rlului t,ilculant.
I)¿¡,cä i¡ sc]1iurllul. ¿rccstui c¿t-
t,ilal eI oferä ¡e lâ'gä r'ieafa t'i çi alte, I,ieçi, tìucã îu loc
cle ¿ sirrgur', el l*creaz¿-t îr*ptc'uir cn c,olriii sãi,
'ìn'c,i
l;entrri ¿rcr;l¿rsi salar', rc.zultatul este cá 1lr:in conr,urenJã el
î'.i scacle r-enit.l s¿"ru, de$i ,rìì..-n(Ì¿ù sa ac:,eaçi. Bste
illsä cieosellire i'tr'e r-elrit'l cr¿rselo''iuuâ.nc,
ay.te Íi 'eritul r:l¿r_
'
selor sãr'ace. \-ellitul acestor.¿l rìÞl,i'd. tì. î'rprejur.äli iu-
dcrlrenrìientcr rlc loinfa. lor. $i tocln¿ri air,e r-erle sism,c¡.udi
r-ici.I .lganizär'oi ¿rct.ale a soc.it tã{ei, eä l.cr'ãtorii pot
irti r,al,e r-a fi câçtig.l ìor cãr D't,eÌ,ea
''lor cle
'icioda.tä
rttuucá nu estc |cntlu dâ:lrii izr-onrl'iuuuÌ r-enit sigur
¡i
'-letc'rmiu¿rt.
Pr.ogreseJc iurl.st'ic,i iugr'á'á,li'rì llr.rrcito'ii i' ¿rte-
lie'er rna'i, sub r.li'ec{'iunea catlitaliltilor'. au I.st foalto
d'ã.náto¿r.re c,lasel'r- procl*oãtoale 1>e ca'i le-a' ,rìespärfit
' drLr c.orìsurDra,toli, aç¡. t.¿ì rm ùlai srtrrt ill slare
sã calcuieze
trclruiltcle'1:ic{er ¡rtrrtlrr cni,e lrrr.lr.rrzñ. All¿i rlirl¿i, lrrt.r.iìutl
pentlrr. lrit'at¿L rle desla,r:glt' r:e¿i mai a1-u.opieatir, îl atelicr:e
ttrici, lucli-rtorii ¿rr-eau lmtin!a cì:, ¿r, r,unlra¡te ruiçr,ar.e+r lrie-
1ei çi de a ¡ti c¿uttjt¿rtea tle ploductt ce ltot sã (Ì,?sfat,¿*..
Astãzi, ìri'ocineätolii tririnrì la tÌc¡rãr'tÈili fo¿rltr. llral.i ri: cul-
sttr¡.a,toli, rrrt ltt¿ri strrt îÌ st¿rr.s s¿i Liurro¿rsc¿-ì ccl'ereà lrrl ¡ii
tll'od'u,ctelc pot sã s¡.roLeascr-r fãr'¿'r neec'sitat,e.
.
tr{altlms, zice Sismonclri, s'a oprit la cl Ìtropo,sitie c,arc j
's'a lrãru.t er',id'eutä çi care ln-i clecât r-ulgar.ã. ItlI ¿r .sta-
irilit ca princilriu cã îrr olicc {trr.ã ,¡tctrrorati¿r est,., lirritatír
rle c'autita.tea .subsist,entelor., lle cate acera talä lrcaúe sä Ie
ì:r'oclucã. Ac,eastá ¡tr',op,osi{ie uu e.ste zrctrer,ãr'atä, rìecât apli-
,t,ânclu-se globului ter-e.Êtru, s¿ru unei
{ãr'i c,ar:e nir e în star-e
tle a.-$i atlu,ce 'nrijloae:le cle hlanä rle aiurea. Dar: rnai
llrrll. drecât atât, e¿r, nu e¡jte arl,er'ärat¿-i tleeât îll alxtl'act sji
nrì se poate a1:ìic,a eeonorniei poiitice'.
.,J{ici orlatä, ulrneazä Sìsntoltr.lit), p,opr:rafi¿ù Ìtll ¿r ajuns
..1¿r limita sultsistenlelor p,osibill çi e pr-obaltil c.ä nici o
,,rlirtä ea rìu \-& ajunge la aoeastä lirnitä.
,,To{i acei ca.li ¿rt: dbri sä-5i Dl'o,crì,t'e suìtsi,sten{e ltrr ati
t) Loc. cit. Vol. Il Í\ag. 269,
 2t )
,.tri.i 1;ntinla uit'i tì'r'cpttrl rle a Ìe tcr'.^ 1ràrruâut*lui; 1lc cânrl
,,tìirt corrtttr, ircei t:ãroL¿r legea lc-a rlirt mouoÞolul pamrìrr-
.,tttrilrlr, rìlì ¿rir niri ul illtt-.res dc, ¿r rc cc-r.e toatir cantit¿-
,,t.te* tlc s*bsiste'{e pe oa'o eìc'pot sä le pr:'rl*eã. r't,at.c
,.{ár:ile plolrricitalii s'a.u ollus çi au tlelluit sä se oputá
.,ttrtui sisteur rle cuìturä c¿ìre ar. tiurìe nunr¿ri sã. irrrnul-
,,{ea's.r"r rttijl<l.cele tie s.ìrsistentä li .. sã s¡roreaseft r,c''i-
,,tut'ile lor'. cltL rr.rlt îrai'te ca popr-rla{ia sz-r fie rllritá r,ìe
,,im¡r.silrilit¿rte¿l in care s'a.r gäsi fa'a cle-a ¡trod.ce
,.utrulte sullsisten{e, c'a, este oDlitã plin irrlrosibilitatea'rai rle
,.a ctruì¡tãrra aceste sulrsisten{e, ,sau tle a nrunci peutru a
,,lc Irt'tltl'ttt t"'.
Put,rlc,¿r d,e inruulfil¡, a speciei unt¿utLr este nrãrginitir de
voirtt¿r, rtnnrlni însuçi çi în orgauizarea actualä u. so,cietäfei
nu rle voitr(a- oricäi:ui our, ci de voiufa acelol cali stäpâ-
nesc llirrnântul. Inttucâtã. r-re,rl,e rnai rämâne pãruânt ne-
c'ultir-¿rt trceçtia pot sä lesc lilter.ir sau sä îm¡tierìece pute-
rea de îtrnulfilc ¿r. r-ergeta.Ielot çi îtrtrucât aceste nu suut
crr totnl consuruate de anirnale, ei sunt stäpâni så lese li-
berrï putele cle înlnultire a acestot'¿ sat sä o întpierìbce Ði
ei lcr r-or irrpiérlc'ca pe a,mânrlouä tlacä oanrenii c,ali c,er
lrrorìrrr:tele pänrântulni nr sunt în stale sä le cìea îu schirnb
nn velrit,
Dacä studierir istoli¿r onronilei, zice Sisuronclit), in toate
,,loculile $i în toaie tinpurile r-erìc'm cä în tottl'eauua r-oiu{a
,,ei, sarr dacä r-oifi, lcgislafitr c,äreea s'a snplrs çi cale c'ste
,.L.x¡rresirint'a a,cestei voinfi, er, îurpietìet,at ea silgur:ã, in-
,,rnulfirea nrijlo'acelol cle subsisten{ãr çi otlatä cu rlânsele
,,$i îlnul1ilea, gerìer'¿rtiilol urn¿ute. S'a r'äzut atloseoli ne-
,,rtorr-roifi lrulciitori c¿ui rru gäsea.rl salal in schiurllul
,,uìntìGei lor, sau cel pulin c'ari nu gãseau urÌ sala.r' sufi-
,,cient; s'¿r întâ,mlrlat ea ei sä slãbeascã, sä lipseascã ctc
,,hlanãr $i sä Diarä; tlat nu s'a r-ãzut niei oc'latã, nici îltl'o
,,{ålä, ca s¡ree.ia umanä sä fie rerlusä la o micä ¡tolfiune
,,de hlanä, ca locuitorii rLnui olaç asecliat, sau c'a urali-
,,narii unei coräbii primejtlliite. ì{u s'a r'ãzttt tlici od{atä,
¡) I-oc. cit. \'ol . ll Pag. z7z
2r3
.',ca o¿r s¿i fi a'ut Du tliu cauza r.ecoltckrr. r.clc. r.i rlir¡
r.c¿ìuz¿r irrr¡;osi.lrilitã{ei rìe a plod.u<.e rlai urull, ruai
1ru{ine
,,'rijlrrace rle sulrsisterr{ã tìecât ¿r\¡e¿r rìo\-oe ¡re't'* , .,i'des-
,,tul¿r. t,r't pli.sosinfã. genctafia existr:utã, t,ltial t-n tìtolìt€ìlì_
,.t.I cÍì'd ¿rc.c'.astãr ge'ara{ic' s<-,ãdea rli, t.¿rrrza rri_
'elrerìo
,.zeliei sa. rfi. calrza lilrst-.1'. urrui s¿tìar surfir,iert r¡fer.it
,,c'laselor ¡'ri'citoalre. N. s'¿r r'ãzut liici ocr¿rtã t,rr c.¿r sã fi
,,fo'st opritä 1.rlin i,rposilrilitutea rìe a faee .a Dã'rârrtril
,,sä 1'''hùä lo¿rrlt' ,o.¿-r it 1rr:opo'fi. rlesirr-âr.ñitãr t,. 1,1,c-
',Ì'i.i*fele .sale; rr. s'¿r r'ãrz.t lriei oiì¿rtã uj'.gâ'd rrr pn'c-
,.tul .ude rìu. :r. .l,ai fi D.t.t s¿i îru'.rteascil r.'atìtrre
rrã-
,,urântrrlrri il at,t,a ¡n,ogr.,t:"siune g.er4nett.icr-r cart¡ r,.ste llerrtrrr
.,rìâns.elc, ca ^;i Dlrntru r,¿rsa ouleneasr,¿ì, o
lmtet,e r-ir.tualå
,,tle cat'c ontul nu :uzeazá lric,.iod,at¿i.,.
rrip,sa de hr.'¿*¿ï, s.* li.psa rlc Dt'rtr.* ¿r le .Lr,l-
¡rara, îrnpierlec'.ã acea îrrnruJf.ile'ri;il'ace
r.eper¡ìcr a t:l¿rsei nuncri-
ton't-, tllesirr'. c¿rre l{alth.s .r's(le (:ä ar fi o leg.lr ge'er:a,lã-
it, speriei 1llìta1ìe. l'otuçi hrana, rru liltseFtc r,laselor. ¿rr.ute.
N'bilirnea dispir'e de r'ijloace cìestrre çi e. to,itte at:t:sts
pletutiu,deni nu,märul farniilclr. noìrile,, în loe tìe ¡r se in-
rrrrrl{i. se ilr¡rrrfiueazã.
sisnrond,i c'iteazå exeruplul me.mrrr.ilol: farniliei nír.tnttt¿(¡-
ïen(t?J, cari nu au fost nici orìatä lipsiti rìe hr¿rnä
^5i ¿r t,rã-
ttol rturnãL, rìacã al fi clescut în plogresiune georrle,tr.icrã,
a'r fi aj,trru, în an.I 1800, la ciifra faut¿rsticãr cle 2.147.47it.64g.
Acest calc.l ne a'atã, ¡re tle o p.arte, îuurul{i'c.a ¡r'sibilå a
unei singure falr:ilii, tìnc.ã rm filreu s¿rnrä rìe.crât cle, Ia-
crrrltäfile viltuale ale s¡r.,criei uÌn¿uìe çi ¡re ,rlo altá llar,te oh-
stacol'I ce-I puue *oinfa, omul*i î.mur{ire,i specriei, obsta-
col cu totul irrdependent de ca'titatea'rijloacelo' de sub-
sistenfä.
In stare tìe sälbätãcie o'r'r.l tr'ã.ieçte cli' p''d's*r vârrã-
toarei çi al pescätiei, çi din pr,opria s¿ù \rointä cl se opreçte
cle a spori familia sa, ca.re l-at' îm¡rovol.a. 'I'lecâlrcl la ¡räs-
torie, pãmânüul poate sä hrãneascä uu nuruã.r cu tnult
mai r¡,ale de oarne,ni. Pustiulile eari hrãnsse abia ,cinci
sute r'â,'ätor,i irochezi, ar î'cl,estula 10.000 Þã.st.r,i tatari
cu tunnele lor. fnmulfirea r.itelor rìÌerge cu mult rnai r.o.
 2rt
ptrle tlecât inurul{ire.a oaruenilol çi cânrl uu pãstol ajuugc:'
îrrtr''o Jtrr'ãr oeulxrtit rnai înailrte rle r-ânã.toli, îrulultire¿r r-i-
tr'L;r. r'¿r îutrcce cu rnnlt l)€ itc€{t ¿r fanriliei lui. Totu$i nrl
s'¿r r'¿iztit tlt'oclatä c¿r, tull'¡rels tätalilor', tle-o tlilcl¿ï, sir fi
piist,ut toatá iarlt¿r d,iu stepc. Ajuusãr la linrit¿ car-.e-i cotì-
t'irre, ll<l.llolra{irr srr o¡lle¡te de, in siner.
'l'rer'âucl la starea agric'olã, s'a crlc.ul-rt cä treizeei do
cl¿uin:iri pot s;ir se hr'äncast.å 1,re uu 1;ãinânt (.al.c ar fi lrr'ài-
trit ¿tìri¿r 'un ¡rãstor'. {'l'n 1;,o1lor' o¿ìre tlece, l¿r agriuultulir
tâftisä tlal oarer:uuì urr teritoliu rle trcizcr,i tlc t¡r'i nrai in-
tins decât acel 1lc' c¿rre.-l o,trlDa mai îuainte. l)acã nu-l cul-
tir'¿i ít intlegirnen lui, clriar' ìrr. firiile celc' rua,i cir-ilizatc,
c rrei ¡rlctntirrrleni r-oirta caruenikrr li legislati¿r lol s:¿ì
îrulrotlivit rle it sc¡ scc&te clin pãrnâiit toat¿"r ln'au¿r lle cal('
pr;¿rte sã o rlea. \,'ointa. Dopol,i'eltrr aglicolc. a. fcst dc ¿ì
coltt'er'la ¡rlr¡rlietzrlilsl' 1l¡,rptul de a 1rr:c,tlue(ì s¿ur rle ¿t rtu
plod\rc,e, rlullä jntcresul Jur, hr'¿ula p€ ca r€r 1;irruânlnl (!
tlir: ,.;i ¡r'-,;¡rlietarii rm llc'r'trt,it ca ar:c'rl lt'-anãt sil fie 1irodtt-
sãl tlacå:tcci cali o ccr ttll 1;rlt sã (Ì ctlllìlletL¡ ct r-euitul 1or.
ìIii rle pels,,rrie lxrt sa noui-ir ric foirrÌìe, diu lipsãr tle luc,rt'.,
¡re rând zc'ti d,e ruii rle fälci do ¡rirrnârtt r'ärnân rlec,ulti-
r-¿rte, I)ae¿'r mrurcitorul, pril tììuttc¿t sa, rrtl e în sta'e tìe-
cât sãr-si câçtige ltr"atra s¿ìr1 rìu ltoate sä-i tlea ¿rtât Dt'cât
acestr¿r câçtigä f¿ìrã¿ cte ¿t tnltir-:r pãrnrâutul, piuruântll ril-
mâne nccrultir-¿r.t, nici o ltranå l1l1 sL'plotlrtce, popola{iii
nu .se înmul{.eçte peutt'ucir \'oittta na{icruzrlä, exprirnatä
tllin legile cali leguleazä rìr'eptul rle pr:opliet¿r.te, se o-
puDe cÌre$t€rt'i sale.
l),¿rr cale cre$teÌre a 1,'opora{iei este tle tlolit llelltlu
na,tiune ?
,,1)e câtr"r yrenìe o rnflre întiltlete a tätei rãlrâne lle-
,,c'.ultivatir, zice Sislroqrtlii '), aça cã pämânttuile oa,ri al'
,putea sä räspläteascä cu prisosinfä lucrä.rile aglicole, se
,,acopãr ntt,nrai ctt ptordnete oari cresc clela sine; cä chiat-
,,acele c&ri suìtt cultiva,to nt1 se e.xploateaz.ã. dþeât în motl
,,n,ecornple{:t; cä pämântul nu este a.san¿t; cã m'laçtinele
I r .l-o:. cit. \'ol. lI I'ag. zSz
:r5
.,nn s¡nt uscate; cä d'calulile ttu sunt ga.I'¿ìlttate îtr cont.-a
,,nãr,uililor'; cir ogoalele lu suut aptt,r'ate îtt eoutt'a llute-
,,Lei cucer:itoale a naturei ¡'i pe câtä ïr'elle toato acesl¡
,,¡¡ se far: decât numai clin lipsa cle ìtrafe, este cle tlorit,
,,pr:utLu -[elic,ilea. aglicultolilor çi ¡rentlu ¿tceû a, natirL-
,,rrei, c1ìre r'¿¡. tr'¿ii rlin rnnltc¿r, lor:, ca clasa :rgi'ic.olã. s¿i
,.sìlor'ease¿-r, ¡i s¿T se lmnñ îu st¿rle r'lc, a. îndeplini nrisiri-
,,ne'it. tre-i îùcrrrnbã, rltl <lal'er e o l^u'lìrl.1rìeIa{i0 cu llrisos în-
tlestrtlätcarc o aSteaptä."
Aserttel,e. tìiict"t ltnttlttselc irrrItrstliei Iiltsc'st, sarl rl¿tciì sultt
l)r'e¿ì srrirììlle $i tru sc ¡t.ot clrll'llâl,cli tlecât lttin s¿rcr ificii <'u
lotuìl in rìisln'olroltie cu \-¿ìlo¿ìr"elr l{lt', tlacit t;,nlttl e silit sãL
iirtleìruinfezc inoliile, el'er:te, hliuc', ca'-i surl,t ltror-lnctc itlr,t
jllclrrstliei. t'a-snit'e, er rìe tÌolit t'a rrrr,ltttt'itfia. iutlustri¿rlã sä
s¡;r;r',casci-r. Cel'el:e¿r olricctelor eali stutt ìrltttìuctuI lnrttleei
s¿tìe. ne ar'¿tt¿"r cã t:ir at: putea sä tl¿ìiasc¿"r îrl l¿rr:grtl eì.
In ultirrrã aualizä, I)oDolilti¿ù cìcllinrlt' îrl ltlttle¿urn¿r tl¡ t'i'-
d rer-e¿r tle ;n¡lcä iri se l)roDor'{ioneazãr ei. Oli tle t:âterlt'i tl
rre\-oe ('¿r, o ìììltrttá sá se facä çi se, t,'felit un salal: întles-
tulãtol perttlu dâtt.ser, mulcitclrrrl se 1ì¿l$te DelÌtÌtl a-ì c'â$-
figa. Pttpt,tt'rt(i.tt t'tt Ðttte.rc(t su de erfDuttsitttttt ()cltpat ùtLt'tt't'e(L
ltrcurile cel't, se g(isesc 'L*acutltc. Acee¿r$i cL'rer-e eatt] \'¿ì
t:ltettta pe lllì onr la- l-iea{ä, \-â. l€c.olììrp€Iì.sa 1ììllll('a aglic<rlá
t:¿lle \-¿ì, fat"a ca onul acesta sä träiasc¿"r' D¿re¿"1, ('eÏeì'{'a tie
nturttã în<:eteaziì, tìLrìtì(itorul la ltier-i tltpã o ltl1ltãr' îtl cat*c
vcr sutþr'i toti ¿rcei eari stät'eat îu legãturãr ('ü (iâll.srl. Hlau¿r,
Ile ('¿ufe ntr o ntai tloate plä{i r'¿l îu<:eta tìt' ¿'r lrtiti li. lrlo'clusä
si D.-oducäfonrl ei r-a r'ämântla 'la t'ântìul silu filr'¿ì luctu.
o Astfel felicilea unei rtatiuni tlepitrde tle cerctca, regulat¿i'
,;i rreintlerlptä, rìe ttìuncä.
llo aite se l)oabe decluce'o se.r'ie cle conscciufi foartt inr-
portante.ctl pfi\'.itìo la rtlãrsulilo ce se pot lua fa!ä (l:tr Do-
la { ia.
I 1;rl
Religiile trebue sã. moclifice înr'ätämin'tele lnr tlftlpä ce-
.Ì
rin,fele. tirnpului. Apãrând la oliginea 1'asei one'reçti, þe
t'â¡r.cl clice plogres aù poporatiei era cle dorit, ele uu çi-au
rno'dific¿rt principiilc pânãr îrl zilele noastre- lCu toat'e a-
ceste copiii eaÌi se llÍlso llurnai pentm a tr'ãi în m'izerie, se
 :t()
u Yicirr ;i 1;eDtIu ¡ràictrt. .Irll1rr.urìeri1i¡
lt¿rs(. ¿rsL'rìì('ì1e lìr'tttt
r:azrti;tilor cati. itì(leallln¿'i l-r(. o¿¡rrelti sá.se r,¿-r:t¿'rtrlr-itii,sr.¿ì,
rìn.r't':¿âirtIu-sl' iir lrilr:,,1 ¡rr,er.ilc ])1.{)ri('i {,er,:.gtì ;i igrrolarr{a
lr>t rìcsp'l'.r'gir.iz.r'eir. s'ci¿rlir r"ar.i,i f¿r.t, sã stear.Íll_-r.,-,¿rs-
tit¿rtc¿r. rlìu l'irlrrlu rilu r'ìt'tu{ilot. troir,jrrgzrlc. ,, t,,,rt tìu¿t (litì
r¿rrrzr'ìc ('¿ìr^('¡ ¿r. t'olr1i'i.lrtr it ll s1r'ical'c'a t'r.lriìiln.nhri c.e s'¿rl.
fi st¿rlrilil in rrrod flil.st' inil'r' 1r,Do'u(ir' ;i rrri.ilorcer€r srle
ric t'-tistr,nt¿i. ^\lor'¿rl¿r leligioasãr tlolrrre sir. proDor-åtrui¿rscá
tìiu' t.ir toti oirnrt nii au rìr'e1,r1ul ¡i tlirtoli¿r rle a st¡ cãrs¿-r-
l.oli. rllu'r'¿-r cj ltu ¿¡ ¡1. ¿¡r.:st tìrelrt;i lrrr-¡i irrdeDliuesr,rl¿rto-
li¿r ìor rlci,at llurtrai ¿rturici cânri pot ,sãr intrttJirrãi liutuili¿
( o \'í)r' sir-Si clr'ezr' $i rIrrlrri ("(' ¿ìu ¿rvnt h't.icilta sir ¿ri]l¿r
r'o1rii. rìirt,i"r ¿t.\'r:,ì'e¡ì ìol'ilu c în st¿u.e rle a-i r.re;ic, ('i ¿nÌ
?ì.s(rÌìr('rr(, ti¿r1ol'il rìt' :r pnrrt' Iliìrr'¡lolrrir.r'i Lrit stxrrirl.r,
ir'¿ì in'rI r,u castil¿rte.
(lrrtr'rrrr'lr'¿ru cr;rrsitìcl'al ílr 1o1ric¿rurr¿r.¡ro¡rrlr.'rr{ia c¿ù luì
izvt;t'rlc ìru1t'r'r';i rlr: lrogãr{ii'. I,llt,irrr r,¿"rntirt pl'iu to¿rte uli.i-
ìtralr'ìe rlr'r slroli r.¿ìis¿"rf.riliilo Si laltelile f¿ir'ã ca sãr st
ì)l'i)o{ ul)r' ditt,¿i alcslt' f iin{i \-ol' a\'oa ¡i r-t'rritutik, rìe('es¿rle
ìx,lttl'rr ir tr'ãi. $i rniri grr'¡itii ¿r fi,*t lrr'o('(ìd.¿rt'e¿ì gtt\-er'ìrtllot
i'ârlrl arr ¡nrs olrstat'ole r.tttiglatirrnej, X{urrci.tor'ìi t,ali pã-
r'¿ist'st'o t¿rl'¿'r. sunl fiin(i r';u'i sttl'¿'rt'li c¿tri fac;i ¡r¡'al{ii
s¿r srrl'r l'r'. I'li nu lroi ,l¿rl s:ì l'¡rr'¿j ulr st'r'r'i,'iìr ttliti ttl¿tt'r' pì¡-
tl'iei lol rllr'ât pr"u'ii.silrtl-il. Ill ltlt, de l fi rllrl'iti. t'i trebue
¿rjnt¿r1i c,¿r sir lloatä 11ìecit, ('ât ìrontnr t'al'itat:'tr pttlrlicä, t'ti
r:ât ta csttt rit¿ri r.r'gulntir $i: lììai ìrirrc <>r'gnniza.ti"t, ¡,¿¡ itt
,-\ngìia, r'u ¿rtírl r'¿t tritc ut,¿ri r-ätálrtirttltr,tt' societäfei.
'I'a-rtle în ft;l<l:'itl sàr'¡tcìltlt strtit tlttlìì¿ti liçt,e ¡rrine ¡rctt-
1r'n îrrnrul{it'cr 1;t:1iut'atiei sãl'ln¿rrte, rlin ('¿It'e callzã, ptilt
n¿rtrrL¿r lor', eìc tt'r'l¡trc s¿ì a:irrngri lic Tiocare zi, nrai neîri-
rllstulãtit¡alre, citrri ¡rc l iet',ale itÌì 1tìllìlã ì'ul sãr'acilol tincl,e sil
(:rrc¿rs('á. tt'elluc, s¿"r tr¿"trttãnr d¿rr a tlesrfiitl{a c'lasa säla-
Nu
<'ilor', ci sä fat'ertr t'a clasa rtlttrlt,ito¿tltg, c'a.re lltt are cltlcât
lilalele salc, .;ä intr',¿, ìn rlasa ltlrllltietariìor"
Iìidrilililul ¡i ofctta tle rlturtt'¿'i ìroate sä sc
rìirrt'r'c ceLerea,
- zdrrul,citle însä çi din alte'c¿ruze tìctrât ¡lilt t:attz¿r' ereïterei
exc€si\-('ir 1ro1Nl'a{iei. I)o¡rolaf itr llo¿tte sã ¡árnânã st'afionar'ãi
.ri totu$ie lrcsiltilc¿t eeretea ¡lernuneä sä sc'adá. Progrcsele
?r;
irtciustlici $i ¿rÌc Stiirr{ei far sä sl: rlcsr:olrcltrpe f iec.ale zi ruc-
torlc noi llentln a lllotlucc.acceaSi c¿irrtitatrr tle bnnnli cu nr¿ri
¡lrr{ini lur,i'i"rtoli, ll¿r$irrc'lc îlllocnesc lìruno¿ì ouruhri llrai in
toatrt r4rl'r'a{iilrr nriruuf¿rctuliL¡r.. httrur,iìt (ielL'r.e¿t dc llr.o-
rlrrrt<¡ ¡:.-itfi îrrrl,t:r,t.iruis tlt' llar.e llcrrtttr .a. asigula rlt,sf¿i-
eelr'¿r, lol' r'r-'¡-lolìe 5i cu ¡;r.t'f ìtul, olice tlesr.oDer:ile clc ¿i-
cest fc'l tsttr tltt Ìrilte l:t,lttl'tt¡ir ilt lr:t, s¿ì î.rllrifiitczt, rr'-
ul¿îr'ul rillncitcliIor', sl;ru,t'ïtt' r¿u¡tit¿rtL,¿r lruncei çi a lrlr;-
rluctr:ìoi'. Tl¿¡'t'âlld r.aiitit¿rte¿r ltl¡r¡r'i]r;r' llrorlLrsr, (.1 \'rr-
t'ìtile inet,.rlb e ¡re,' rlepÌirr su,ficieltä perìtl'u consururrfi:r r'-
rjsterrtir, cl icc riescolre.r'itt-. nouÈí rlrr:r-irrc o cala.uritatc, ¡ren-
tt'tL t.¿ì e¿t tl11 ¿rrlurc alt loLls rlccât rlo¿rr t:ir se pot sutis-
f¿ict¡ tlebuirì¡t,le cu ruaì pu{ilä cht'ltuialá. 1re c,ârrd ca sr-
plirnãr r-icirta ilis¿iii a. lrr.orlucã.tor.ilol.
I)c's,-t,ìlr.l'il'iÌe urc,c,anice alr l)urlìl'ea (,¿r r.t'zultat iltl,,:peir'-
tat de ¿t. illrìtrstl'i¿r itr lnâtrck-. t.âtolr-a czLpitaligti
cclni:entr'¿L
ruai lroga.çi. lÌlc ur: rìau ruijlocul rìc' a. l'¿r.c,t) c.u o tììa,!irìã
st:ttttt1lt"t., ¿r.clit:ã. cu 11rì craliital ntAt'e, c,e<:a,ce ,se fäcrea. ¿rItir
Ì tlatä ct o rìmrrcä rnai nt¿rLe çi rlându-ne Dutinta d€, a oco-
noruisi cÌr,eltuelile de atlruinistrafie, rle inc,älzit, rle lumi:rti,
de ¡:'r'oducrrle, plil iltreìmil{ate¿t l)c o scar¿"t întitrsãr u pu-
telilol t'ali l'r,zultá rlil tlir-iziuLc¿r ììtuncei, nriile rlesc,ope-
lili ninricèsc 1re llrotltirãl,u'ii rnit,i. I'u singul lì)¿ìlte a.ntr-€-
,l
ì)l'eror' îulor,uc'$te ¿istlerl o sutä rle nrici itrrhrsh.iaçi cali
,l cu toatc aceste, cu tofii intltrreurrr-r, e'-¿tu m¿ri llruri r¡ollsu-
ur:ttori tl,erríìt acel utrul sitrgul oricât de ìtogat al fi.
E tiurltul sã. le intlelt¿"rtn urrde tììetgetìì, zice Sis:lrurrìi.
-l-o[i lucrátolii
Angìici ¿ri' fi n.ruucafi De dì]urnuÌi rlacä fa-
ln'icnuf ii ar' ltutea. sá-i înl,oc.uiascä ou rnaçiui re,alizâ,nd, o
econotirie rle c,iuci Ìa sutã. D¿rt'oare Anglia ar.fi ruai l-rogati"r
clacå ¿rt lerlçi sir intieplinea,scá toatä lìttlltca cârnpiilor: çi a
tnanufactnrilot' c'.u nia¡ini $i sä nu ailtä n'rai utul{i lotrni-
I
toli rlc-cât lepuìrlic,a. (ieuevei, ar-âuc[ de alturiltr.elea ¿r-
I ceea$i cantitatc cl'e ¡rro,ctucte,li acela$i r.euit de c'¿rto se l)r1-
cnr'á a.stãzi ? Oricâ1 s'al pär'ea cìe curios, Ricarclr¡ l€sDuude
afir"rn¿rtir- Ia aceastä. între}are çi trcbue sä c,ite$ti c,uvintele
lui pentr:n a fi sigur: de a nu-i atrilrui seltirnente De (far;.
nu ar voi s¿"¿ le recunoascã:
 2I.C
,,Prorì.ctul total ¿rl pãr'âutrrr.i ¡i ar irdusiriei oricãrrei
,.{rili, zice Ric¿rrrlo'), se irüpar.te in tr-ei pe1,¡i.,ni clin c¿rri
,,:rce a rl'i'tâi' e rl'estirratã salar.c'lor', uctìn ,clc-a do.a
1rrofi.
,.iLrlilor' çi .ea de-¿r t'eia. a'.,nzeìor'. l-.urai a-srD'a ¿rcL-rs.tor
,.rlc.àr tìin u.ruà ¡rcir'!i''i se pot r.ic'[ica irulrozite sa.,face e_
,'torx:mii; ¿rce,¿r rliutâiu, llac:i estc ¡einserullatà fiilri Dur:u_
,,r'r'. esalir cri cheltuclelc rk.;r,'rlucete. Ar fi c,. totui
,'ìndifrtett ].rcutlrL rr lrelsonut'i car.r', lir un carrital cle 20.00(Ì
..lir-re. al: r'eaìiza 2.000 liv'e De ¿lrì 1r',fit, rìacir a. în1r,c-
',ltuin{ir o sutã dc olnleni s¿ìu o urir: sirn, dacr-r protlurtele
,,r':;'rle s'Ð,r' r'inde c* 10.000 s¿r. crr 20.000 tl. lir-r.., cu conrli-
,,{itr rnrlrai t¿l îu loate t.¿lzurilt,, ¡rltlTitLrrilt, s¿tlc s¿-r uu carlå
,.ni¿i ;ius de 2(100 Iivle. Inte,r'csul i.ell ul uuci ua{iuni oalc
,,un c lrcelårli ? Da,cä r'e'it.l ei net ¡i i.ea1 Drecurìt çi areri_
,.ziìe ¡i lrrofitrr.rile s.'t acclea;;i <,. irup,lr.tir rl¿rcä sc eo'ì_
ltrrne rlin zL'cc s¿ru 1:l utilicr¡le rle i¡tìir.izi,,.
(.1.i-intcle acesten, nle l*i Ric¿u'tìo, siurìt (:u t.tuI c¿lr¿r,t,,te-
risticr: Ìtentnr íntlerrgn, $cr;¿rlä ortorloxt-t ¡i aluneä ¡¡ 1.iLr lr,-
irtirrã irs'¡''* 1;r,ripästiikll t:i. J ruf irr, ¡¡.,tl.cerea ;i slro_
lilea, lrunuliìor', iatã jinta. sirl.r'enl¿i ¿r t't:ononriei l,oÌitit,e:
o¿rrnerrii im sunt niuric, s¿nl rìu surrt r.ìer,ût o D[(t]'Ìd c¿r ori.
clle alta, rlupir curu rrnr r-¿ìzut r.ir ìrr'-r¡ slrune Aclanrsmiflrr).
I' r¡trrtta ¿r.cest.ot tìt-gnte ett;ite, t,¿rli s.lt'lcloiteazä cxi.s-
teuf¿ Tiin-felcl lii obiecteÌol neinsurÌe{ite ¡i r:ari am,oninfàr.
sä distrt,gá olrdi'e. ,s'cialã irrrDi'gír'tì, 1râ.ä ìa extre'tele
Ìui corrseein{i, .ltrinci'¡tiul interesultti, p(r eale se înte-
¡rteeazã, se lidicä cu ener.gie Sisrlroucli.
,,Dflr cc oiìl'e, se îlltle¿rltä el .), irr-u{ia e totul 5i ournetrii
,,rrm snnt nimic? Ce! ¿rvutia ea. sil.gur.ii nu este ceva rlecât
,,în lapclt c,u impozitelre ? Nu ruai lã,utâue, în adevã1, tle-
,,cât sã dtot'iln ca. r.e'gele r.äntänârrcl singul în insulä $i in-
,,r'âr'tincl lrc.,contetrit o rnalrir-elä sã lrunä ui.lte autoura{i ca
,,sã îrxle,plineascã toatä munea cìe caLe Anglia &1,8 n€voer'.
Cu acreilte c¿ìteva oltserr-atiuui Dutent îllciheea ac.¡l,st cfl-
t) Principes dc I'lìconomie politique et de I'inpôt. Paris l8-16
Cap. XXVI.
z) Richesse des Nations. Paris r843. Vol, I Pag. llr,
3) Loc. cit. Vol. lI l-ag. 33,r.
219
pitol în c.ale ne-arìl incc,rc¿tt sä liurtent în luninä impor--
tan{a Iui Sisrnonrìi peutru chestirure¿r Dopolatiei, pe cale
a ri'czr-cltat-o pc lalg, Iuâurl-o ca pnuct de plecare çi c¿r
scqlr a,l tutulol' cercet¿'tlilol sale,. Ou ace¿rsta însä ¿tm ar-ã-
tat 5i inrl,.rlrtau{a lni pentlu e¡conorni¿r troliticir il geuere,
c¿"rrrìe¿r. i-a, tlat ti rtrlu¡i tìirectie, ar'¿"t,'.âltclu-i c¿rlc¿r acl',-'r'¿-rt'atit
lle car'f'tl'el-iue sä ulllrczc ¿r se dlc.zlolt¿r. )üu ur-u{iiL cî D{)lx)-
I'r¿f ir¡ cste ìlaza {Lrnclarlent¿tlã- a acestei ;tiinfi, rle la dâtrs¡,
tlelnc sir pulcctlt'rn, 1te ckìttsit. treillue så o al'oru în r-rtrìr'r'r¡
çi r,t-rirz"r, clâlsa tlc,ltue sir ne întoarcetÌt Dutnl'e¿t,
Acc.ste ,.rtoui 1rlincilrii", ilt,roduse tl.e Sisrnrurrli in c.L,ono-
iiria lloJ.iticã, aLr a,r'ut o irlrâulilr. putcruicir ¿tsrr])1'¿t dezr-ol-
t¿ittti ei ultclioa,.-e. Iìle ari inspírat ììurìt€l'oase ¿rnchete, a-
sut)ra cr¡nrlitiurriLtr în cari tr'äiesc nrrrucitor-ii çi iu slre-
cial asulrra altuzulilor cai'i lezult¿"t cliu înttclluirr{au'ea. tur-
lriilrrr'ín fain'icri i) plecunr sunt ltrt:r'{r'ilt¡ lui L. Il. T'illL'r-
t¡t.ti:) Lóon Frntt'lter "), Tltéodr,ttr, 1l.r; 1'), Eu¡1i'ttt' ]Jurt'l "),
FríalriLtt },)ngcls ") $i ¿ru selr-it rìe Dultt cl,' plcrare cc'ìrrt'
donä r'aruuli alt¡ $tiintei, -- ¿rle çtiintei avu{iei $i ale 'ltiin-
{ei nrizb.-iei, rluÞä curÌl atl fost nuirtite iru firl¿"r oiì,LLìcate
rh'e1rt -- c¿r,ì'e ¿L ajurt.s, în sc,r'ierile a$a, rtuuritilor socitrlitsúi
dc ctuterlrã ¡i în lurrärilc lui l(rtrl l[qt'.r. çi Friedriclt Ett-
gels, la. ultirna e'i dìezr-oltar-e. Cât llentlu sitnafiutrea lui
Si.snrontli fatä cu teoli¿r hii ìfaltlnrs ¿r. r:¿irci cotreluzii ge-
neralt¡ le arllnite, r'ezultå rìin ceLe c,c. lllecerl c¿"r :li'oclificâucl-o
în unele clil lrunctr,le ei, el ajunge sir tleschiclã c'¿I'c'á uuo.-
t'olrcluzii cu totul o,pnse, çi de cea nr¿ri Jttare îrr,seumät¿rte
pr¿r.c,ticã. Pliu rletelrninale,a notiurlei lerlitului, ca.tr¡ peìì-
tlu clânsul este liurit¿r natur'¿rlá a potr'or¿ùtit'i si Þtin irtcli-
ctrleu iltportanfri tleosebite ce o ate legislalia asupla clez-
t) Lttigù Cossa'. Histoire des Doct¡ines éconorniques. I'aris tS99
P^9. 393'
z) Tabltau de l'état physique et moral des ouvriers. 184o. z vol.
-3) Etudes sur I'Angleterre. Paris t845 z vol.
4) Observations sur l'état des classes ouvrières. r84ó.
5) La misère des classes laborieuses en Angleterre et en France,
t842. z vol,
ó) Die Lage der arbeitenden l(lasse în England. 1845. Ed. II..
Stuttgart t892,

220
voltár'ei ci, el r'ãsto¿rlrir in<.,lrgc,r.ea I¿r clr'e:rjrrrisesc ll¿rl_
llrrrs, r,ã lrirtrlir iu,fi Irsl sgiìr.r.iti-r (.u s¡rrL{irrl .;i .,rr nl;_
nrc'rrtclc') i'i cá lrLiu ulnrule sãläcia rìu ¿rre nici un r.zrlror,t
c. forl'u rie g'rrr-ci'ur-ruâ't çi cu îrulrärfir.t'a i'èg.lzi a Jru-
..r'iior''). ('¿i.i rìac¿ì riici orì.tã irorrrl'afia rru a ajLrrrs ra li-
rnita subsisterrfcì'l li.silrilc. rluìlä c.'r o susfiue sisuo'tli
¡ì tlitct"r llitrlt'n ii,e îtrltirl{ii,c' a speciei ullì¿uts, iu societa_
1r'a actraì¿-r. t'sto.rirtgi'itit rìe¡ r-.irr{. pr.Drictar.ilol rìe pä-
r'â't, .o'clazi¿r l'gic* cstt',r,ã r.r
e rìe'i'ã, dacã.
'¿ìtura
tl¿rttttiiii uu snlrt itr st¿t'i: s¿i. -sc. lll,ärieasr,¿T
lle 1lãruântu!
.al'e .st¿"r rrc'cul1.ir-¿r t. r.i cå oLgerrriznLoa societãlci trebue
¡;crhiruill¿rt¿ì. hìì singrrr nu s'a Dutrrt l.irìica. cc-i rìleptul,
pâni"r la .,oìì('erlol'Lr¿r rrrlui alt inr¡r1 rlc or.gani.ztu.e,
tlupä crrnl
siugur , rl¿"rr'1nl'ise5te "). r scr rraLcr arlÌ.oar)e niai Dr-e,sus cre
ptrt.r'ilc orir.l.i rlc t t.u't,r1re o sta'e a pr.olrrietäte,i cu to-
tul rlt"sllritii rìr' s1:r¿t'l cxistent¿ì. r)¿rl urclitul säuneDcr.itot
r-¿r. fi.ü. îrr'fele.s ¡i a si'r{it'iciilo rlr,ga.uizãr:ei actuale
¿r
sricietãr{ci, $i r.ã rlrr ¿r r.cnfunrl¿rt legile ei, r.n logilc. peì.,nta_
rrr.ltttr alc lr¿rlrrrc.i.
CAP. XlV. Protivnicii lui Malthus.
Pc cát or)era lui }lalth's a fost slär'itir, çi arì'ri'rr,tr-r de
'ulii c¿i o t'1,\'el¿ìti(, lnâlrtuitoale, Ì,c. atât \-olì1. ¿t\.ea lxilejul
s¿i r-erlcnr r'¿i e¿r a fr;st ¡r.l¡rcat¿-r cu violc.n{ä de altii. Ilcorro-
.rtiçtii;i fiziologii c.i'rai disti'çi au c'ez.t cá t'eJr'e sá
-se îrn¡rotlir-o¡rsc¿i irlcil.l lrri ],e cari l,e-au socotit gr.eüite în
teolic ¡ii 1l'ilicjrìio¿rsr-' îl ¡n'acticã, ¿rcuzând'u-l de nesirnfire
¡i c1,e e,gois'r. $i 1tâ'ã î' zilele atac.r,ile Dasio'ate
'oast'e
l¡tr i-a. lilrsit. r)l'iìclì:rììi ,u-i lipse.scr nici lllanifestärile de
siur¡ratie 5i rlo rrrì'ri.atie. S<roDul nostnr iusä nu estc nu-
ltrai de tL e-\l)uue acr:st altngonism ¡rcntlu it ajuuge I¿l
rleslegarea l.i, ci tlir' ¿r t'e'eeta cu de-arnãrm't.r to¿rte ar-
sulrrentele ce s'arr arlu,s îtr sp,rijiuul çi în contr¿r te,ruiei
lui Malthus, itcntlu ea, .sãr lluteru gãsi for.mula atlre.y¿1,u¿¿
t) Issai Par5. 6.
z) Essai l'ag. 577.
3) Loc. cit. Vol. II. Pag. 3ó4
?21
a llrilt(iil)itrlui ¡xr¡rola{iei, care r'¿r fol'ru¿l critir.a ltozitir-ir
a siste'iilcl<)r. (Ì-\l)usL'. lJi cle-ar,c.e'a, rlulrir cc, rìe-aùt 0cullat
tttai rle-apr'oÍìprl (,u 1xìr'tiuitorii lui ll¿rlthus, tLc.ìrue sìi t,cr'-
t'ct¿irn cu lu¿u'e atltilllr lli"rreliìo Drolivrricilol lui, nu lren-
tm rlr¡gostrì¿ì unei erudi{ii usoitte, rlrrp¡'r curl zice ìiitti 1),
ci pcntrl r:¿ì rturuai în rirodul ¿teesta, r,teclcm rroi, ct-r ne pri-
f¡¡¿ ¡,pr.opilt rlr: foluml¿rlr:¿r ul¿ri llr.ecist"t n lrlincipiului lto-
pr¡l'a1.ìci. t'¿u't' l'at,c r:u tì('oseJril'r r¡bier.tul scr,ieùei rle fafir.
t; nrrl rlirr t'ei rlirtt¿ìirr c¿rli ¿rt irit,eirt:¿rt s¿"r courltatãr teo'-i¿r
lrri llallhus a Ïost (i. Ilnsrtr'), care lletindc- cir plog.'esiu-
lilt, gt'orrrt'trit.r"r;i ulittrietirr"r, rle clti \-()l:l)este c'l rtu sunt
rlecât nunr¿ri ni$tr: r-orìrc ,l¿ïr'¿i in{elcs. f [izc.r'ia nu se rlato-
leçte rìispi'olror'{ iei,lilltl'c nunr¿"rlu l oarrrt'nilol li uijloacrcle
tle existen{tì, ci ttu,nr,ai itnpãr'tilei nr.tì.r'cpte ¿t a\'elei socìa-
le. At,¡rLr urrrle ¡tlopr:ietatca cstt' îurllirltit¿ì chipä Drirìci-
1;ìile rìr'1,¡rtli{t'i ¡i unrìe rìtrìuL.,a csl,c liìtelir, nu existä ¿rltã
terttlin;!Èi der,ât dc ¿r ¿ìgorìisi treìe' tl'elruitoale existenfei.
Plintl'e ceilal(i trrh'elsali, r'ontiur,llolani ai lui lfaltlrus,
RoÌ¡elt r-rru lloìrl ur¿ri citcaz¿"r în<:ri Dc 1. Grrrhont x), ,I .
ll-eyluntl n), A. H. Iìreretl "), J. TI-. Senior u), ¡i Scl'o].rc'),
<'a.r'i s,t'r'irl'icã nuut¿ti în r<nttr'¿r coustrcilttiìor- pe ca.r'i le cle-
tlnce i\laitirus rìin Drincipiiìe sale, 1rr:ecuru çi pe P. Rqrens-
foric "), .llr¡t'c'l-T'intl¿i "), , i ll. '1'h. Sqdler r0), cA ¿rclïelsari
hotäiâti tri între,gei lui teolii.
I)irrtre :rutorii citati, Sadler este [irlãr întloialä (:eI lììai
impoltant +i lroatc s¿1 fie cou.siderat ca cel dintâiu cate
r) La population et le système soci¡I. Paris t897 Pas ti.
z) An enquiry conc. the population of nations containing a refuta'
tion of Ilalthus l'ìssay on population. Londorr 18t8.
3) An inquirv into the principle of population. Edinburgh t8t6.
4) The principle of population and production. Londotr r8t6,
5) Nerv ideas on population. Ed II. Boston tSzó.
6) Ts'o lectures on popuìation. London t83t.
7/ Principles of political ecoocm-v. London t833.
8) A feu. doubts on the correctness of some opinions generall'r'
entertained on the subjects ofpopulation ancl political economJ'-
London t8zI.
9) Sur la théorie de la population ou observations sur Ie s1'stème
professé par N4.althus. Ed. II Paris t829.
to) The Las' of population, London. tSio.
 a cãu{,at, lte ltaze ¡tiiu{ifir:e" s¡I c,onrlr¿rt¿-r ie,r.i¿r r:r.c;te'ei
itc¡rnãl.gilite a lloD('Ìr'a{ie,i. Dnprï 1lãr-elr-ar l1i, fcc¡¡clitatea
],olro.'rr,tiei scadc cu rìensit¿r,ter ci. Hr¿rrril lirrfinãr çi ruuntra
oìtositoale ¿ìr ¿ì\-ea (tr t.ezultat rle a spot.i fecuncìüt,¿te¿L cl_
nruiui ¡tecÍìnd, rìiu oontr:a, hr'¿Lna allrurrlelt¿i o fac,esã se¿rclä.
Ðoubletlu¡i t), e cam cìe a,ceea$i 1rãr.er.e. ,!-ecrunrlitatca
stã îu r''olrcr'tic. i''r'e'sä c' ìl'ar¿¡. pia'tele ca'i c-re.sc iri
päurâ.t p'e¿ì. g'a-c, da* r'oacl¿-r ¡i .rrir'aì,er, Drea gra.se
i'ceteazä c'[e a. se r'ai '* lelr'o,chr(,e, rr
acesta, s,¿. ex-
ltlica çi dis¡arifi.ne¿r. claselol .oJri_le'od*l î' _\uglia. Do.lrle-
tla¡- citeazã, c,A exetììpl., .sc'ãrì,erea 1t'por:a,!ici Au_gliei f iu
veacul al X\- li al X\¡I, oat'e s-¿ì.t fi datorit lrranei
ì)ïea
al,r.'cl'ente, tìe cale a. fi clisp.s l..lätorii irr v'emile atele¿r.
Drrpä Qrr'i'tcrly Reltte. citatä cle Ga.'ier ,), cloct'i'a l*i
Doublerìa¡' s-al ¡rutea r"czurna. în nrrnãtoar.ele plopozifii:
JIai întâiu, câir,cl s¡ecriile anirnale fi r-egetalcr sunt aure-
ninfate sä lnoalir clrin eauza lipsei cle llriucipii hrirnitoare
ri ciin carrz¿L stärei cle rìebilitate caie este co'sc:i'{a ei,
riatula. flace o slortale sl'rprre,mãr, ea spole¡te p.t-,tcren itroli_
ficä a Ìa.sel(.!l: çi le ¡'[rä .o inrpu]-_sirure de cre çtel.e,, eAt,e ur sc
opreçte rìecât în mornentul în cale echiliblul alimelteìor:
- In al rìoil:a r.ânrl, câurl .qtteciile acestea au
;'¿r resta'bilit.
rr luanä lrogatä, excesir'ä, ele tr.ccr la starc,a plelr.;r.icir i.ii
ste.r'ilä; re¡roilue.elea se opr,eçte clând loc trlei clescreSteri
treptate.
- fn al treilec râncì, clacä alir:rentarea inclir-izi-
lor: este moclelatä, rasa ñe, pästi.eazä fär.á dic a se înmulfi.-
Iu:fâ.riiit, clacä se amestec,ä îu cantitäti eg¿rle, specii ráu
IrrrTnite, cu altele a eäror regirr a.ìime.ntar este ltogat çi
îutärito.r', ec.hilibrtl se restabileçte imeðiat. Cleçterea uno-
¡:a este c.orm¡rerxatä tle scã,clelea eelorlalte çi r.asa rärlâne
s ta f.ion ar'ã.
A.c,eastá teolie fusese susfilutä urai iuainte çi cle socia-
listul
Io¿¿r'ier', calc,, 1ilecâncl dr. la, ì.¡r,esuLpuner€a ,cä luana
al;rur,cìþntä al fi pr,otivnicã feculditãfei, eer.ea ca feneile
sä fie bine luänite, pentru ea sä împledeoe astfeì ploclu-
'r'erea ipelclerniei îl läuntlul falalsüeleior.
t) The true larv of population. London 1846.
z) Du principe de population. Ed, lL Paris 1885 Pag. 54.
(lu rnult tuai illclcrsrulte¡ sunt pãlerile narelui ec.ouo-
rrtist gerrna;n Ft'ietl rit'lt List (1789-1846), aI ,,celui ruai
liì¿u'c ccotì(¡nist ¿rl (icl'nluniei" 1), crtr¡rt zic,e Diìhring r), rui
cnr de o ligollc ilrtclectualã. çi rì,e o practicä de-
.), "t1sl:gie
csc,llitá cale ¿ì, l)ìrs, irnltlcunã cu Sisuroudi, ltazele rint'i
f¿rze nouãr dc rlrzr-oìtare a $tiinfei economice ').
hr opcla lui vc,stitir "), cal:r,, a rìtrt o nouä cìi.recf.ie econo-
uriei ,l-.olitii t,, r.,l se lrune rlintl'uu punct cìle ve,clele ma,i
inalt lrentnr u. r'cs|iusc teoriile lni }laltlrus.
I)upá pãrlel'el luj List ruisiun,ea genului llùla'n ar fi ci-
liliza{innc,a tutrrlor 1rlr1-roalelol ¡i cultura într:egului gùoll,
lnisiure c¿rre le.zultä rìiu legile nestr'ärm,nt¿rte ¿rle naturei
in viltute¿r c¿ilroL¿r naf iuniìr sunt im¡riuse cle o llut,er€ n€-
ìnr-insä ca s¿"ì-.ïi iittindã st¿"rpâlilea lor: peste fár:ile rämase
in urrrä ct r:ivilìzafia, C'ânrl pämântul nu rnai este sufi-
'r:ient pentr:rr hlena ce, i se cere çi câncl pop,oratia, forte,Ie
ilrtclectu¿rl,e ¡i ratri ta lulil,J rnateriale existente nu-çi gãsesc
intreìrr.rin{ale ele cruigleazir eãtl'¿'r locurile uucle sunt cä.u-
tate. Icleea ccs,uropolitìi a libei'täÇc'i absolute a e,otrnertului
lle c¿ì,rìs .se intcnlceazä cecnomiçtii, înce1râncl cu Quesnay
li po cale Acl¿rm Smith a rlezvolta.t-o nai cleparte, este c'[al
t¡ irìee ;.rder-Èilatã pe c¿rr'o practica. tìu o,Dorats treoe c,u ve-
rl,er,ea. I)zu: .icotrlrr, cunr zice List, r-orìrincl cle a,ce$ti eeorÌo-
uli$ti, rm {irte satn¿i dc rrl{ionalitãti, rlir'. iuteresele lor', cle
t) l['alcl;er crede cä cel mai rnare ejconotnist, al Germaniei gi chiar,
în genere, cel mai nlare economist, de la Ricardo, este ÍIeittt'iclt
uot¿ Thiinen (1783-r85o¡, un cugetátor care ar fi în unele
puû'te egal cu Smith, Malthus 9i Ricardo gi în altele chiar su'
perior acestora. \¡ezi : Dr liart \\'ctlcl¡er: Geschichte der Natio'
nalölionomie und de s Sozialismus. ld. l\'. Leipzig 1899. Pag.5o'
:) Iiritische Geschichte der 'Na¡ionaliikonomie u. des Socialismus.
Ed. III. t879. lÌag. 334
3) ,./. /i. lngrant: Histoire de l'économie politique, Paris t893.
I.tag. 2j4.
g If, Eisenl¿rrl : tleschichte der Nationalökonomik. Jena 1881.
Pag t48.
.) Das Natior.ale Sr-stem der politischen Oekonomie t84t Edifia
\lI. 1877, Traducere în Românegte dupá a doua edilie francezå
a lai Richelol dìn r8-i7. de .L N. Papiniu, cu o Prefatä de P. ,S.
Au'elian. Bucuregti. F. Göbl fii t887.
 .l

ì
1
'i
l,l lrir'tir,nlir'tr ;i u' tr'.tir sii r. alr'.1.¡ìt¡ rrc
îrrr1r't';irrr'ãr'ilc' I

:'rÌrt'¿r rrli.rrei,rrir-etslrle ¡i a Da-r.ei

I
n¿tle:r trrtul'ol 1ro¡-rotrlelot'¡i ltritt ul:[ì¿u.(ì a ¿rtlt,r,ãr.a.teli li-
1rc'r.pet.e. Nici eues_ I

rra¡' nir.i Atl¿uu Sluitìr lrrL $i_tu Dro¡rus srì tl,atr:zc rles¡rre .f Irer',tåti a, corner{,uhri. I)iu aceÌa.si l.tuuct cle \-p1l¡,1:1,, r,it,e
.l;i.r t.l ec'rroliriei t,,riti.e, a,cìicä cresl^.e 'I I
f,i.st t), t:rrlnr¡:rti¿r 1l'liticii cutc trx,lr¿ri çtiiuftr (,¿ì.ì.e
1r'ritica cc liecare çutû
t¿il'¿"r t'clltre' sir lrertt.r,u ¿r face i)ìrogr.t\se îrt sta'e,¿r s¿r sa.nrãi rlie illtr:'r'eselc cxisttrrte aIt: rrir{iunilor. $i ne iuva{ã
'i'l'lrzi¡
r)('(Ì.{)rrri.¿"r. Sirritll ¡r ilitit.l¿rt opel'¿r s¿r: Dt,sltt,t:, ,(ttrt.(t ï; ctrnr fiet'¿rrr tlin el.s ¡roattr sir ir.iungã i¿t a.i,el gr.atl, tle rlez-
lespi'tt crnt¿ele rttutìcí nnfiunilo¡., a.d,ir.¿ì despre tolt¡,r'e econ'olticiï, .îlr cale ¿rsoti¿r.tiune,¿r. t.u irltt, naf irrni rle
armfia tri-
i'r'.r' rli' t'a'i sc corì.ììDallrr ge''r J. I}. ti e¡{alã r'nltur'¿'r. ¿rrlitir ìillel.t¿rtea co.rlt'r'lulrri ce rlt¡r,ir.ã rìiirr
ñ',.r7 rri'.{irrril.r'
srlrlre ¡ìserììer)Ér r,¿'r e'l .r..uo'rie 'rìì,¿ììr.
¡r'liticã .ii
itt'cetstit; r-¿t fi uu ltrrtilrtã ¡i fofursit1¡irr.e ¡rr'rrt¡u rrafirrut,.
'''re¡;te
irr'ir1¿inrâlit' tra't: ,.stc crsrrrolrolit p'i' ,,Sir;¿¡l¿r ¿r cr¡lrfir.lltì.t irrs¿i ¿rt,c,ste,l.u¿-r cllo<.tr.ins, zirre el;
l.i ¡i cãr i'
;tt'r'sl, itrviiIilrìrílt]t,,1 rrrr ir¡,1, j¡1 1.1,r11,¡.c 'at*r.
rltr,:ìt illicr.r,st,l¡ cr¡,_ ,.rìtr liìr'c gre¡ala de ir *1rlir'. l¿r st¿r,r'cu fel.l'itelor
fár.i pr.in-
Ìt'.1i'e .Ìc gl'rr.l.i .rìri:rr, rr* irrte'escle sellalnte a,lr¡ fiec¿ì- ,,c',i¡rii rnuurri cosrir<l¡rrrlite ti irr ¿rcrr,ìati ti,ru¡r tkr a uu {ine

'r'i rraf irr'i. sisnr¡trli rlcfilreste ecouo*ri¿r

lroìiti,.r-r îu ace-
Irrçi serrs, t:tr rtiitr,rt ('(rre se î,delet,ir,e$te ttr fericire.
cit'i. tnnunt:.
List .rle.sc.lrc5t,:. r:¡<-,irorrtiu politicti
tttr{iotrttld., cai,e, luânrl
itlec¿t tle' tt:r!:iriu.ìitatc' ¡¿r 1r*nct cle plecar,e, nc, învaf.ä c.nl
ii ¿nrunrit¿-r rrir(iLrtre', îtr stalrera ¿rctualä a hrurei .!i fatir. c.u
i't¡¡r'ej't'ár,iìe ei par.ti..ìare, poate ,sr-r co'-qer\-e $i sã îu_
lrirti"rti"r{ast'ä 'sta'e'¿r ci eco.o'ricit, d:e eco,o,.iu .osnto.rtol.itti
s¿ttr ¿0¡¿r¿¡¿ifru'ri, c'al.e plea,cä tle la ipottrzit" ara toate,na{iu-
iriÌe gloìrulni nu folnrelzä cle,t'ât ti singurá sr¡cietate c¿rr.e
t'riie¡itc r)rìl'.r'ea îrr Dacc. $coala rr. faee a,(:castã. distinc-
1i'ne f.rrd'a'rentalá. lla îçi î'dri1ru. cä existä de pe acurn
.r staro rlt'lu.cruli, c¿rr'(Ì rìu se,r'a l'caliza d'c'c,ât itrtr:'uir r.ii-
tor înrlt'¡rãr'tat. i4¿ p'es.D.'e cxiste'{a .uirur,ei .lir-er.-
s¿t;l(ì $i a, Däc'ei ¡rer-lletue li rliu aceastir ])r'r's11111111pre rleducc
llc-c-t:sit¿ttc¿ çi ¿rr-anta.cliile liber.tãfci rlesävâr.$itt_. a co-
nrelfulu i.
,,sÍuìLã
- rlin considera(iuui ¡xrlii.e rl. telrrìiu{¡ cosm,o-
folfehlr 1rr.ocltctir-e. -
s.pe-
,,¡rolit.r"t a.
,,Tot'rai peutrtrr cã llalt.hrrs ¿r t;r,er:ut (.tr ye(lel.e¿r te'_
I
,,rlin{a t'osnropolitt"r ¿r for.tel'l: ¡rrrrrlur,tivt,, el :r t,ãz*t îtr- gr:c_
,,çaJ€: de a dori o lr:str.urrge l,t, ¿r r:r.e.5tetei 1_roltulafiutrei;
,,tIÞ ac{:e., ar:urn ilt unlrir c'ih¿rlrnrûr's $i 'rì¡r.lelts au iuagi- -
,,ititt stt'ania i<lee tã îlrnuì!ir,('¿ì c,allit¿rlul'ilor $i o pr.ottuc-
,,fiurte nenrãr'genitã srrnt niçte r.ele c,¿i.l,ol,¿r interesul. gene-
,,r'al o'rirlouã v*r li se ¡mnå crlrirt; lrc.utlu a<:e¿rsta, +i Sis-
',lrtonclii a. rleclarat c¿"r ltaì¡r'icele sunt lut:r'uli c¿rri n. lblo-
,,sesc .socieìtäf.ei. TÞoria sea,mãnii în ac,est Duuct cru siirtur.l¡
,,c'a.rre içi rnãnâlcã, co¡riii; e¿r, (,iì.r'e s,ct¡¿rte rlin îulrnlfir.et
,,p;clpuþiunei, n ca,¡ri,talur.ilo,r, ¡i a lta.siuel<n:, rìesvrrltarea
.;rììiu.r'cei çi explicá ¡n.itr :reeastã lege Dlogr.esul ,societãfei,
.,r'ine ,ti croltsicler'ä ¿tce-*te fill,{c r.a. rriçtc' nror-rçtr i aureniuf,ä-
,,tori peutlu ¡:r'oslrelitatea ¡ro'¡t<rur.el<n., ¡r,.rntr:u cä ea fiitrl
.,t',rr- ochiul fixat rluut¿ri pe ,staretr ¡n'ezctrtä a eutãr.eia. san

r' sta'e¿r at:t.al¿"r a I'nrei, st¿rtele aflânclu-se pe rìiferitc.
tre¡rtr: rle rlezv.lt¿r,l.e eeonomit,ã, alilirar.ea princ.ilriilol li-
belfãfci rlcsãr'ârilite a cornel{ului ar. rìa u.a$te,r.e nu ¿ìsoci¿t-
{irtnc'i uilir-el'sale a nafiunilor: ci ilgenunchialei tutulor.
Dl;potrlelol suìr sultr.ernafia nafiunei celei mai p'r-rtemice
astirzi, llr:in- indu,stria, comer:(ul çi nar-igafiunea sa. AÐa
fiirrtl, sisierrlrl protectot este siugtrul rnijloc de a liclics¿
statele îna¡toiate la nivelul na{iunilor mai înaiuta.te çi cle-
vilie astfeì r,cl nlni ¡;uter.nic pronrotol al asociafiunej fi-
,,u-rtãreia na{iuui, sctr¡rã din veclert starea într.egului gloLr,
,,¡i 1;ttlglesele, r-iit¡¡are ¿rle, ¡ìelrului uìtì¿ìlt.
.,li'u. este a.dtrr-irlat r:ãr poltula{iunea t.r:eçte rru rn¿r,i uurltä-
.,r't'prrziciune ca 1¡.or,lur,!iuneu. oìriectelor rle hr.arrã; sa,u. eel
.,pttin nll averìt nici uu nrotiv ca. .sã atlmit.errr ace_astä rli,s-
,,tr¡r'olroltinltc ¡i så cåutãnr ¿r. o, clovedi cu <:¿rÌeule înrloioase
,,çi cu sofisme, trrâná ntunci ltâlä câud gloLrnl r-a, posgda o
,,cantitate imelr,sã; de forte neîntr-elxrin{.ate r.a¡rabile. r,a sã
t) Sistem nafional de Eco¡omie politicä. Tradncere de L N. papioirr
Bucuregti 1887. Pag. r47.
\i,
 226
,.hr.'äneaseä de zece, lta lroate cìe o sutä de oli nrai mutr{.i oa-
,,rììc.rìi decât existá astázi.
.,Este o r-ederc strâ:nlrtå câud se iu lruterea aetu¿rlä a fol-.
,_,telol llrorluctir,e clrept mäsurä a tìrìrììätului o¿rurerrilot
,,t,.a.Li pot sä-Di gãs,eascä hrrana lle lln spafiu oarecale de
,,loc. SälJta,ter.ul, 'ornul ce träieÞte lttltììrai cu yâuatul såu ,crr-
,,lresc..uitul, c¡lculâncl clupä moclul lor de traiu rru ar lrutea
,,sá dea loc lre pärnáint nici la urt ruiliol clÞ oameni; ,cel tæ
,,dtlc€ r'ia{a pästoralá, al gäsi loc uumai pentm zece md-
,,lioane ; agricultorul ignorant, :rìtia ,pentru t¡ sutä rte rni-
,,lioale çi. cu toate a,gestea, nualai Eurolra conlile astäzi
,,tìonà sut,e cìe lnilioa.ne cle oarneni t). Crrltir-are¿r c¿rlto{e-
,,lor, a plaltelol tle nutret, c,um çi rìescop-.r'irile clin urmä
.,ale ecolomiei a,glicoie în genele, au îD.zecit puterea ornu-
,.lui în proclucfiunea ol.rie,otelor ,clb hranã. fn Anglia, în
,,er.nl rlil rnijl'oc, \rr ect'LL') cìe pänânt cla llatrr boabc
.,tle grâu pentru, unnl; astäzi,el clá zece pânä Ia ctrouä-zec.i
,,.ri de c.inei ori m¿r.i rnult päruânt .se aflä culti'i'at. Iu mai
,,nulte tãri euroDene al cä,ror pä.rnânt ale acee'aÞi fe.rti-
,,ìita.te liaturalã ca çi ¿ù Angliei, plodusul aetual uu trece
;¡pí)sfc patru boalte.
,,Cire lroate o'rue sä pue margini tlescopl-'r"ili-lot, irtr-en-
{iunilor, pr:ogreselor genului urna,n? C^liimia agricolã se
,.aflä încã îu copiläri€ ; -- .i.re ne lroate spune oä, mâile
.,it nortä rtrescroDerire, rtn procetleu nou rru r-a împätti,,lu
,.va înzeci e..hial roclhicia pärnâ.ntuJlui ? Puturile ¿ute-
-
,.z,iante ne-a.u cì)at rnijlocul cie ,a tlansforma câmpii-le de-
,,çerte în câtm¡ruri fsrtile. Si câte puteri nu stau îucä în-
,,chise in sânul pämâl,tului ? Sä no înc,hipuirl cä o rlesco-
,,peLile nouä ne-ar cìa nijloeul cle a Dlocluce îu tot locuJ
,,eätrdtrra eftinä, färä a rnai alerga la combustibitrole astäzi
t) Populafiunea Europei întrece astâzi ci{ra de 3oo mihoane de
suflete. (V. Levasseur, Géographie physique, po'iticlue et. econo-
mique de I'Europe)'
Nota 'fraducãto¡ului
:) Mäsura de lungime din Anglia gi Francia în secoiii trecuti,
mri mare sau mai micä d'rpã localita¡i. fn Francia (Normandia)
' era egalä cu 16r, präjioi pätrate,
Nota Traducatorului
';,r'''osc'te, câte talani Iu s'al p*teu. ¡.ruÌe iu luc'ar.e
.,,ce pl.o,porliuni ,nu ar. c,reçle pnteretr Ði in
lnoclhctir,ä a unui
..s¡raf,i. 'de l'c oar-e-care ! Dacä teolia rui Nr¿rrth's
se
.r.tlate strâmtã, îu tenclin{a ei, îu mijl,o¿r,cele 'i
ce ea, le pr,o_
'.,r)ul1€ ni sc aratä cont'arä firei, cristr.gãtoar.e
a. r'o¡arei
.,¡i a enet'gie,i, cu nn cur.ânt inspãirnântãto,¿rre,. Ea l,oe-5te
.,sä crmroa'e molrilul ce intreb.infeazã ,1.re'trn ti
',sti'r'*la pe oa're'i ra 'at.r:a
sfor'{ãrile corporare çi spirit*are
',ptlrttr-u a deçte¡rta çi îltrefine senti,rnente,trr lol c,ele ll¿ri
',,.obitre, m,obil crãr'ia ge'r-rl ii drator.azã cea ,-rai
'u
..ìrlaÌ€' ¡rarte clfn prcrgresele sale.'rìlar
Ea sfitrfeçte, ca pe o lege,
,.egoismu,l cel n,ai înrã,dãcinat; ea cere sã ,e î'c'i.enr
,,inima fa,fã. c' aceia ca'i a' fc,arne, f.iiuclc.¿ì tlacä le-a.,m tlh
-.,sä rUãnârrco $i sä bea, nrn prici¡¡i
lrestcr tr.eizec,i cl,e a.ni
',tno.arfea altu,ia prin lip,s.e de ale mânt,ãrei. Ea. î'l]oc,.ieçte,
,,ulila cu e.alculul. O a.stfel cle cl)octr.inä scJri,uJ¡ã i'i're,le
",oanrefiilolr în piet'e. ,Si la c: sir ne açteptãn clri' D,al,tea
,|, ,,n'.i p'oDor ai c..ãrrria cetã{e'i ar. ¿ì\.ea î' pie¡tturile lol:
I -..Dietre î. lroc tl,e inimi, clhcä la, o .rina,.-e dle,sävâ.rryitã_
.t
I '*
..,a nrorallei çi, îuprelná cu dâtsa, ¿r f,rtlfelol. ,¡r,r,orìuctir.e,,
I
t)
!
,,prin nrrnale, la ruinarea oricãreri avufii, ¿r or.icärei c.ivi-
,.lizafiuni, n orice putere a tärei?
I ,,Dåùcã, într,'o na{iune, p,opulafiunea iutrece în numär
{ .,,ruijloacrele clle luaarã, rìacå ca¡i,tal.r,ile se ¿rd*nä irr ¿ì.îa
I
i
,,stt'rìlä îu cát sunt ciþ prisos în !arã. rìacä nraçinele contri-
,,l)u,e,sc. la s,ä,räcia a o nullime de inclivizi, dh,aã, în fine.
.,.t¡'rt¡ductele fa.bric¿te so îngr.ãmädresc în rn:agazii,
aceas-
,,,ta este o lrlobã eã natu,la n'a vo.it ,ca in,clustri,a,-civiliz_a-
,,fiunea, a'r'u{ia çi puterea sä le po,sea,rlä ntunai un singrrr
.),ììûFol',atunci eånd o ,pa.r.te f,oarte rnaire cle pãlrânt primi-
,,tor de cuftturá nu este lo,cuit clie,c6¿ ,Ìu cätre fia¡e sãlba-
,,tice çi, câncl cc¿r rnai ,i¡1¿¡,s patte' a spofei omenesiti esto
i ,,enfun,rìatä în barbarie, în neçtiiutã, çi in rnizerie,,.
I
l,ist deosebalte 1) in cliezvolt¿rr'ea e,conornicã a 'lrotrroarelor
I
'ulmãtoa,rel,o faze princi,pale: 10) Stureu, sdlboteccï; 2o)
! Stq-
I
.reu pustorald; 3o) Stut.ect, crgt.icolci; 4o) Stcn-ea urlrìco\ri sà
t
t) Loc. cit. Pag. ro.
 228
l 229

îÌteti't.(l(K't¿u'tt1'¡i; ;u7 Stttt't,q qgt.i{fl\ìí, nt(nt.ttÌ(t(:tut.(t.ì.(i uit. In (ì aseùuene stare clc¡ Ìut,r,uli, ]-r<iilrolnfia c silitá
'ù¡eÌ(:íal ¿¡.
6i cO_
e,rig.czc ri t¿rra ¡iierdÞ 1''i' cx¡rorr.tafi'ue
sà
tu o dc.
fit {ieir¿rle <litr ¿rr,este fazr' 1l<4ror.afia srrll folr'ä de ,r.lrilei rrorr:rle'.rrfi'ue
¡roate sã aju¡gã 'alc¡l'i 'rate'i¿rie etcr.
iríìrrìi l. . db'sit¿'rte årìrìrììi.tr-r, ìãrginrl.-se ri,,'iterre ei (le ,,])agá iluiä natir:tretr ergric"olá, zice Irist ,), a aJtrls
tlez''lta'e" rrt: rueis.r'ã ce t'err rìeìa . tr.eatrtã la
i'fel,ioarä la ".'ì[ne* dezr¡ortãrei sare 'Ll'ale c. .jrrtrlr..l c. i_r ¡rtnte tr,a
ntr¿r ur¿ri ín¿¡lt¿ì.. ì
,,cuntteLc,iul cu,streirrätatca, sau rìacf,, 11¿¡i¡¡rea ¡l*ìrr.rf¿uc.tu_
I.,sfr¡r'r,¿¿ prímitirtï t), la pop<l.rcle c¿rr.i stt oc'1rã c'r.â_ ,,r'''ä streirä lr* nrai lrri're5te 1'.o,cl*r:icrc *g'i-
.¡rtul si .rr 1-li:r.strr*it.l, n¿rtura dã a¡rr.otr,¡re totur. carritaJ.ul irì s'Ìri.rib r:* ar.tie*lelc, .s¿rle fhJrr,icat,r 'atiu'ei
,,r,o'k';
çi eârul r:.1rleçi_
iìl,,io¿rpe rlrr t:'xistã- n¿rr. cxl'retci.l exteri'or,fãcâilcrlu.r ,,toate& r'o'r..r'e'tä a ru¿r'ufar:tur.aì,e lle
sã 'af.i''eii.fii'f.reu.
,,rtafin'ei trgl'icrolei î*r¡rierlicã.
bllji)t'rrits(r¡r, sul¡ l'ot:rn¿i rìe, al.ure tlb ,fog,
tle.p¡lllere, cle pl¡¡r,þ, rle talil.ici, 'iefele
atu.rrci
dtistlrrge rrriictt Ior.fãr de. ¡rrorlucfiune a natlr.ei c,uncscutã ,,ergr,itrult.r'¿r ar'estei cìi' *''ä se ailä î' 1n,i'rt,j-
rle a.t'csl-e ì)crl-'oale. Ì)rr¡r,r'ul ca.r.e tr'ãie.rte dii' r-â'tr-t, <¡r,i pie- ,rcìi'erser posiçi'rrc. cre n ,l.ai 'a{i.'i
rì¿t .u ibÌ's ,.'*ito-
te, .¡-r; ¡-t. l'¿tcc ¿rglìt:uÌt()1.. '.
"r'nlni, ¿rrl'icä rlt' rr trer-e'i 'ici
agr.i,-ruìtu rã. sdrdcricio.sòi.
'
,,lìe lnJìre$te ugri.t:ul.tt¿rtí,
lrr sÍr¡r'r,r¿ pãstot.ul.ii , ca¡italuù rrr¿rtetial. cleçte lepede clar: sri.rtí<:ti<.ious(t. (r:ttrliriiplx:lt _-
¡tuln¿ri iiitluc¿ìt nrrtrr.r'¿r ca, singur.ä ,dá hr-anã r,itelc,r.. Dar ,.t ttbo'ttg't'ie) acea st¿r.r.e irr curc, (l{tì
li,l.}s¿r utei. irrrlustrii
t'rttç1t't'ea l)(ilìoì'¿tti€i ur,niìnd in,clhtã s¡ru.r.ul r-itelor, ,,rrra.ufaetu.lrre îrfk¡'it'.re sa.'errczr-oltatã. sp.r.ul
çi al
ntiijìoircel.r' dr lu'anài, 1re dÞ-, J¡rrrlte 1rãçuuele s.e, îrn¡rart în l
'.p'oirorafiei rr'ei färi s(, ,clrr)¿-r (.u ag'ic.lt'r,a, r,o's.r'ä
lxrr'{i.'i rli't,e îrr cc l'¿ri r'ici, lle rle altä lrar:te, ¡roruelf'l I
,,11'i'S'snl 1r'orluctel'r' erg'ic,lr: 5i c,'r.t" ì',rl¿rtã c. a aj.rrs
streirr irrrìt'¡rrlll¿"r l¿ .onsuua,tiune ¿r$a cã ¡rcpolu,l 1rãsto,r: e 1 ,,ìa ct+r'te'tr rriat*rã. elrigl'e-azir r-;ru î,Ìpi-tr,{e$te t¿rrirere cri
silit sä lr,eac¿i ìa st¿u.c¿r de poll,or. agrr.icol ltelrtru n putea ,,.ultivato'ii ce se hr'ã'ea. c. ele, pârrä î't*r atât irr,câf
sir-si îlxl'esluJeze tl.e,JluirJ.cle sale crescântìe. ,,¡rartea fiecär'r'i fanririi rìe'i'e u,ç. tltr î1.r.ât fitcale
'rir,ã
,.ttrr ruai lrr,odlrtt tlerrâf l¡¡1¿1s1,. ¡i rrrateliikr
Po¡t,r'rtl ttgricrtl are urì crir'rr* nai îrti's, cra.r totuçi mã,r.- lll,utt¡ r.e_i
g*uit. Cirlti'atorrÌ poate ,sã s¡toreasc.ã ln.orluctele chiar: "su':t rìe¿r'pär'at trcìÌriüci¡1¿¡r,, fárã il'e ¿r urai lãs¿ \.r.Lì*rÌ
,,Ìrri$r;s m¡ri irrse'mnat Dc c,¿u,e ,sã.-I ltoatr-L tl;r jn st:hintìlul
llestt-. f'ebni'iei1' saìe. .Dal t:r,eçterea mijloa,crelot de tr*ai
este riliucrtiì ¡n'etirtinde'i tle c,r'e"gter.ea rrorrrt¡r.a.tiei. pänrân- ,,obiectolol nlanufacttu¡atc ce-i sult tl:elririu.c.ioase,,"
tul Si'r'iteÌe sc iru¡xrr.t iltr.e urr lu,nrãr mai ma,re dþ,per- Perrt'rL a ieçi di' .,ce¿r,stã star.rr rteuot.crit¿-r
çi ¡r st¿rr-ili
soare. lt'iincl irxá cã su¡tr.a{a,fa tereuurilor nu poate :fi. mä- sär'åe.ia agt'icultturei uir,ei na{iuni, cel rnn.i burr rnijlrrt,,
r.ou_
ritá ¡r'il lnunc¿ì.; cã tlin lipså tle eãi rìo c,umunicafiurre, e sictä în înfiinfar.cr¿ ulei in,chstlii manufal,tulrale. <.¿rre
sir
a.ls,oa r.bä oxr:edrentele lloDoratiei.
cär'or numàr este lest.râ,us cliu cauza lrufinelor afaceri co-
rnerciaJe, frcaare farinã rtu 1rcate fi cultivatä cìu¡tä natru.a I* ¿¿cl,'st c¿ì2, l)l,i!sosuI ltr:.,cluc,telor :r,grictrle sr:rvc¡tcr l)e
sa,; tã, iustlulnerrtele, crnn,orstintele, e.nergia, crrltura, Iip- rìe-o ptrrte l¿r ìrra,na popnlafiuuei manuf,acrtulat,t
si l¿r ir._
seçtr p.r1;or.uìrri culat a.gt'icol, eJ ajung.e îD. scurtä \,t€nt€ la clestula'ea ei crr rn¿rterii p'ir'e, iar ¡rt-' rre ¿rrtä
trrurte, oI
ace¿r stnre . in cale cleçtelea caltitalului mate,r.ial agrieol pun€r De afÌricultor i' sta.r'e tle a c,uuÐir'a pr.,rluc-.te,lc.
i'-
tììr urai lrotte tnergc db-o potr.ivä cu creçtere,a troïtor.atiei cìiu'st'iei, rnaçir.-ele' çi instr',uurentele, .pe oa,ri le ¡ecl¿rurá
Si ln"in u,trìale cânci säräcia inclivizilor se, mär.e,5te din z,i iãr'girea, pr'oducÇi'nei sale, în ur'rra c*eçterei co'.sr''r.fi,.-
în zi, rleq;i callil,alul coì,ectir. al uafiunei spore$te letront€- *ei. Pute.ile a.gricrole çi ,rna.ufact'r'arr se a.jrrtã pe
'neJe
t) Loe. cit. Pag. zr8. r) tr,oc. cit. Pag. 16ó.
 230
23r

altele '¡i c'e-sc creçteÌ'e.¿r a pr.isos'--

Iui lrrocì''cfi'nei '€corlte'it. 'rogl.esir,ãcererca cle-
a,g'ioole face sä slroreascã. List, rre i.rerrliteru a, atlage atenfirurea aslrllt'a faptului
ìr'afe î' 'fa'b'iei, î. c,a.i exceile't.r popo'afiei agricole î¡i., <:ar'¿rctei:istic cä Diihrittg s'eÌ. creznt ol;ligat dìe a r'ãspuncle
gã'seçte î.t'eb'i'fare& si¿, eleâ',cl' p,r: 'i. tle rllai înainte t'-rtulol acelora cali ar ii arclemeniti sä gä-
atâtea ce'tle dle, c.r¡r,_ I

srìrlar'e pe'tl* p'odtrc,tere ag'icr'rt*r.ei. Astfel p'fin i

I
s:cascä vle-o ¿ìpro,piere teotetieir îutrt: ,,genialLrl" List çi
eåte
pul.iu, ,s1ror,nl ¡rolmra{iei fiiltl atr.as .,clenr'ofa gul ¡'goist" Maitlus.
il falrrici, o tlrai male I

Econcrrlirstul ¿rruelican Hetrry Clttn'les C,trcll \1793. 18'¡9

(;c-¡'cr'€ rle ¡rl.ductc ag'ic.ore se c.egazã, lãr.gincl.-se margi-
rle cìez'olta'e are ¡lo1ro'a.fiei pri' trece.ea oi cätlä I ¡,tlni1âl'tl erxist'-'n1a ¡..i siste'r uat*r'al al leqjlo' ecotto-
'ele
í,r'rã cco'o'ricãr :'ai i'artã. De. aici se poate r-c,criea ìrsãc I
Ì

mice, îrt ¿r,fal'ã rl,rr vcliu{a catncuilor', ¿r. c,ãl:ui rezult¿rt ar ii

i

crãr elesjt'ere¿ popor.a.fiei nt clepinde tl.o natnr.ä,

i
itrrnonia dre intel'esc, a tirtulol clase,lol ¡i pr:c'spelitate¿r lor:
ci r1,e orga_ I

rrrre.scâttrlä, estt¡ nn ult protivnic filesc al teoriei I,ui llal-

lliza¡ea mijloacelor,cle pl,od,uc€r,e. {

i
th rì s.
Ac..earsta bste teor.ia l¿r cale a ajrurs List obselr.ând
fe- Rã.spnr-rzâuil lni \\:nllrrc,r: 5i lui Clotrdor:cet, 'ValÍhus stJ
n<rtl,engl'e ,cle ¡r'efaeere n concli{iiùol er.onorlice în
I

statel.-,.- i

Iin.ite ale Ame.r.ic.ei çi pr: aaye D.iilu.itt.¡¡ i) a nnrleçt.e fao_
ritr t,cr¡tu,cítrïfei ((lultctcitiitstheorie), zicântl cã ea este nna
rli¡' cele geriale itìei, p'i' cali List a 1r.s ìr.zere î'-
'ra,i
{tl.egerei ¡roliticei e.co'o'rice
'atuua.le. $i lre'trrr
c¿ rìr
(:1rn1\¡a sä se corlurrcle e. slelnentele
necÏrate ale icleilor.
lui lIa.ltìtus, l)t,ecum 1rñol sc ltutea, Dültring obser..r.ã îne;i:
în tleoseli cã rpi cloi faetorl'i eali se c.o'rparä îu legea ecr,-
lornicã a îrmrLrlfirei po,1lo'r'afiei stabilitä clÞ r,ist, sun,t lu-
t'ai p.te'ile o'r,l.i ¡i
lui. Aceastä lege esre
o lege enrìun,urre:tte .sor.,ialä, 'ecesitå{ilepr{r.eçte
$i uu dcât situafiu-
ne¿r omuhri fa.fä cru siile iruuçi. Ae.eea cre rre cì,ä sau poate
si¡. ne rlea rratula este
'umai cle-o inrlrortanfä securldalã.
A.seu¡crre lt'gea acensta lru ni sllune cã ingrämädirea po-
poratiei ar fi c¿r.uz¿r liref,acerilor. în olgaliza,t€a ec.rÌtc_
lnic¿ì, Acestca se pot clatori lrrogrese.lor: technice. Dar ,c,hiar
acolo tntle aln a<llnii.e cä stagna{iull€ra ¿ fost c¿uza lrotã-
l'âtoa'e e¿ìre a pr.ovocat sehim,ba.r:ea stär.ei econonice, incå.
rru trelrue sã .r'or',bi¡n clb ,o îngrämädire a lloporaliei la
Iirn,itele <le pe ut'.rnã ale mijlcacelor deìrr.auä,(Dr'Ìingøn cr,ttf
die Nallt'tttt.gstruittel), ci cle îngrirmärìlir.ea ej Ia iimitele stä-
rri ec,onorn,ice existente (Drtin.gelt. gegen die Scltr.rtt.ken, cler.
bisher" ig en, Tl; ir t selrul ts znstiind e ).
I'ärã
cle a intra aici în cercetarea ei.iticä a teorie,i lui
t) Kritische Geechichte dèr Nitionalökonomie und des Socialismus
Ed. lll. Leipzig 1879. Pag. 353.
lni¿r.r'ät) cnm rì'e s'¡ì. lirrtr'.t c¿r seliit.olii cali ¿ru tratat cles-
ple perifectibiiitate¡r o¡lrului sarl a stär'ei sccialc, si crrli au
a'r'uii in veclere putelea lrrilcipiuì.ui popola{iei, au crezut
r'á ineonvenienlelc sale nu s'ar ¡;rocluec, decât într'un r-ii-
toi: înrìepãrtat. W¡rllace însufi nu întleve'tle c¿"r ar putt'a
så i'ezulte rr"e-o rl'ifir-ultate, tlin areast¿'r. c¿rnzä 1lâuä câncl
irrtregul piunânt rìu al: fi c.ultir':rt ca o grädirä, a$¿r o¿"r tllr
a.l'nrai fi tru putint¿r,,sä se spolea,scä plocìuetelc sale. f)ac'ä
atrest¿r. al I'i ader'äLul, s'ar: putea sá uu ne Èìtai lrteocupättt,
în arìor'ãr', de Ìrelstlectiva urtol grerttãfi atât tle înclepär-
tate. Dal rle fapt primejdia de cale e yorlla, e aproaFÈ
rle u,oi. In olice epocä, oricâte lllogtcrs{} al fac.e cultula,
Ìrâlä în nonentul în car:e îli.reg ]lårlâutul ar fi tran-
.stìnrnat îutr''o gr'ärì,ilã, daeã egalitatea al fi itttlotìusit,
ìipsa, tle hr'¿rn¿i r1n a,r înc.eta. cle a fi sim{itä cìc oa.rneni.
',,In zadal ,plo,d[rctele a.r' spori
Ìle fiecare an, zice r\[rrl-
.,tlms lropola{.ia ar: c-req;te, iutr"o plopotlie çi rnai lt',1retle
,,încã çi alr t;r'elrui pâ.ná în sfâr'çit t'¿r erce.clerti,ul ei sä fic.
,,înlätnlat (réprimé) prin acfirurea, constantä, sau pelio-
.,.rlicå ¿ r'tzel'r.si ntolal,e, a viciului, s¿ìrl a rte.ttolocirei".
flste curios tle a se r.etlrea cã. Ilalthus r.r.Ll s'¿ù otezut ollli-
g¿rt dþ a dbve,rli afinna{inne,a sa., cä nu an Îi cu putint¿"r cl'e
a, se ,s,Irori rnijloa,cele db hl'anä ît aceea.$i proporfie ea
lrolr,o-ratia, tle,si e uçor tlb. înfeìr:s r:¿í cìe la 'clovedlitea ¿rcestei
a.firrnafiruri clepin<le soat't¿ întn'e'gului sistem. Se veds e¿"i
t) Essai Pag. 3r7
il
2:2
!-t-)

IarPtu Iì s'a ¡ti-rr.rrt atâ t rlc. er.irÌcrrt ¡rr.itr sin¡, irisu.si,

¿t(.estÍr
itr.rât .r,ezut cä .:,¿ri lr\-(,¿ì Ììe\.\x, de ¿ì fi tlrovelì,i1. $t
¿r,
'tr
1ot'ntai rìiu lrartt'a ¿rceasta a fo;st atarr,¿r.tir teoria ì.i c,¡ rliii \r
lrartra llur'c:tul.i c¿rte lrreziuta ln¿ri ¡rufiri-r r.."zistenfã t:r.i-
ii
ti t'r'i . li
A.t'r¡a cc ¿r rlo.e,lrit i\{arth's i' te'l.i¿r iui asrrpr.tr
', ¡rr-
trora,titi, o rlovedes¡te aça nuntita tcol.ie a lLri Ritratdil ¿rsu-
r.ll'¿r r'erì1ei. $i rlt'ar,ee:r îÌ
¡:t'(.iirrc¡'cã.se incc,¿ìl,rr¿-i
r-eclern li
sã r'às1.a'r. tt'.1'i¿r lc'ntei, çtii,rrl liilr. r.¿i tlarrã sÍr rl'r.c.-
li
rle$tc'et.'rci.i.ia ei, c¿rrìe in,rì¿rtir irrtr.eaga r.ìir.cl'ir.r., te..l.rr- il
tir,ii ¿¡*¡1¡11',r po¡rolafiei, pe cur.c ¿r r.irì i<,at-r, fla.lflrus.
li
í ì¡ riruìt înrrintr' tìe Jìical'clo, I)r;ctrtrtú ,Itttnes ,-rndarst¡t¡.
¿l tt'atat iìr'lr.st s111.¡igt't intr". st,l'ir'l'c ¿r s¿r a.\irìl)ì.ir lt:,gisla-
tl
ti.i grârlr'l.r'r), irr c¿u'e' ¿r susfirr.t t,l-r :rr.ùlrtra, iiirrtl Dr.et.l
li
Dt- t ir lt'-l ¡rlãtc;tc t.ultir-atol.ul ¡l't;¡rf i¡rf¡r.rrlni ¡rãnrântuIn.i,
i,
¡terrtru int'ebu in{alca ¡rutelei Ìui ¡lr.orìrr<:tir-e, este ecdri-
I{
'aìclrl¿i.rr t'xt'elle'ntuì Ìre t'al'e-ì rì¿ì ¡llr,{ul ¡rr.rlrlnr.ter.l ¡rã-
lrâlltului
ii
rlest: cìleltuelele rle ¡rlorlueer"c pe arrcst ¡rãurânt.
ClrL t,iìt trle$te Dc'Dola{ia $i r,u rìâllsa 5i r.er.elea <le, hr,anÞ.,
t:rr atiì1 sc lltut în cultnl.å 1rãmântur.i rk' o cralit¿rte lr¿ri
¡tt'oastìi ri ì.¡l'etuì tutulol'ruì;iloatrelor.f[1.i lrr.a,nã. tleìnito¡r-e
t'rrntrrnitã{ei st' rietet.lninã,, rìe coslul ¡lt,oclruc'tit,i ¿ì. ¿rcelei
-l)al'
1rãr'{i rìr' hlarrã, (,¿u'e (,er,f, ruai lnultã cìleltuiali. nu se
llli'rte.:te rrici o lcr-rtä 1;entru ¡lãtnârrhrl cale int.oa.l:l:e aùli¿'.
cheltncleìe rìt,' r'x¡tìoatar.t. Rezultã'¡rlin utnrar.r' c¿-r a.lentl¿r
uttui pãtnârìt o¿u.er,¿rl'e r-a f i r¡g¿rìã c,u rlife,r'eufa. rìiutl.c; crr>s-
tul lrlodrrr,:r'tri pc. a{.est ¡tã.nrâu,t çi costul nr¿r-riurultr al
lrrollur:ele.i ollit'r.telol' r,el'ute'. I)ãrnântru.iìe fiinrl cllfolite u'.
feltilitate li net,r.sitâl,d Dt'in ur'nìal'e cl,iferi tr', dteltueli rlc.
trlorìur,r'r'e ¡;i eâçti¡¡ulile vol tl'el¡ui s¿ï fie cìiiferit,e. Pe ¿i-
.t'este rl,in ttlruã, Änrlel'sol le 116¡¡sidlr¡ã
c.a lentã çi ca c<lti-
seeinfi aìe ¡lre[ului ltrorl\rr,teltrt', atliìxrinrìu-le nrr ¿r.eu¡la-
Iului. r'i ¡n'c¡l'ietalului. Da.r' t'l uu fãcea nici o rlecsellite
itrtre însuçil'ile c,nlate ¿rl¡ natul'e.i *i cra.llitalul r'ârât îu
pãnaâut, ci vol'hea nrurÞi ck'. cle-ost¡ìlil'ea. ,de fet,undütato, a-
r'âlrrl în verle,r'e nurrai laliafitnile ¡rodtrcrtivitätei în la-
ltott c':rr t,heltueìikr ,rìe ploducerc.
lceast¿i tr.trlie ¿r fost clezvolt¿rfã ur¿r,i tâ.r.zirr rle Sl¡.
t'httrd It csf ') 5i irr arcrela¡ tinrlt
,l?i_
çi rlt líctlflur,sr) însu;i aSri
t:á a' t'ell.i r¡.ai tÌeg'arrãr sã
t>car.te r.i ,\'ders.',
irl tot cazul rru ¿r lui fÈicardo, care nu 'u,rerr¡
a tr.ntat_t> clecât t.u
lltrtlt nt¡i in nl'ltr¿ì t) Cllliar.ftr1111., uî t.¿rr.c o ¡rrc.zirrtir Ri-
i'er.r"tlo, sea,urárrã ilr tr,'ult ruod izbitol., zir.t, .Ingr.a,rn ,) cti
fol'ur:r îlr c¿rr.c o llr.ezintast, Anrtelsoli.
r)'¡r:-r Rica.rÌo, ,,r'e't+r t sitt' acea
¡'l'f in.e u 1rr.'rì'.teìrlr
,,¡iã,tttâutului llt- c.ar.Lt o lrlãtirn lrloplietumlui
¡rentnr n ri-
"r'ett rìr'r¡ltrrl de rr e-r1lìoat. ftrc.rtãrfire ¡rr.orr.t'tir-e, ìi rrerl.-
,,t'itriur',' a-lr s.lnlrri" r). Fla lr* tr.eb.c' sã se .'alrr'rk¡ cri
tlirì¡âlrtl¿r ¡i rrrrr.fit.l calrita.ìrrl'i, ni.i crr ¿r..r,¿r (rrr
sLr ..-
tneçtc lr-'.tã î^ li'rrrtrrgi'i r-ur.gtrr', ¿r,dicã r.. aL,e'cìa
rxr carc
o plãte$te rtteuila.çul ¡rr.ollr.irertatului.
,,Cíìrr.rl olurenii se ¿rl¿r.z¿i ¡rentru Dr.irna o¿rl.ã îrrtr,,o le_
.,gi''e lr,';atå ri fe.tilã, rli.
c¿rre e'dc-trju's sã so t..ltir-c
,,urtrrr,ii o ¡r.r't,L' lilar:lu rnir,ã ¡rer'i,rn a hr¿illi J)oìxÌì,¿ìti¿r, s¿lrr
,,a, cärei t,ultiva,l,t¡ nu trt'c,esi.teazä utai urrult <la¡rital tler,iìt
,,a..'llrrìistii. lru .xistã r'e,,rtri; r,ã.c.i <.iri. s'.r'prrte.^ gârr(ì i
,,tÏe åì l'.r'r,¡iär'it rl't'¡rtul s¿i t.rrìti'e.. te.t'rr, r,âllrl n,tâtea
,,pãnlíìntrrli l'ãurâlr l':ìrã. stiì¡rârr çi srrnl llr.irr ulura'c ìa rì,is-
,,1rozi{iir olir-,li a.r' r-oi sir le cul.tivr¡ Ì
,,In r-irtrrtea p'i.t,i1liilor. .bir,,i'.itr, .lc r:flr.t.i $i r.t,rer:ci
,'l1u ¿ìr fi nevoc rìr,¿r srr plãti lentri ¡>errtr.rr ¡rãruânt, îrtoc-
,'tìì.ai ¡u{''r,uììr ìr.u se trunrlritr'ã. dre.¡rtul rle a. nc ft,rlosi rle ¿r..er,
',de a¡li"r sau ilþ to¿rte crelel:rlte ìr*'u'i <,a.i exist¿-r in lr¿ltrrr,ä
,,în c¿rntitãti uenrãr'ginitr. se.r'indu-ne de unele rnatel.iale
,,$i rrlr a.i'torr.ù pr'àsi''ei at'rosferir.e ,si elast.icitãfei r-a-
,¡roÌrrlui, putenr sã purrenr îD [ri,çeare rnâ,sini ' r.¿rli scnL-
,,teazá' îu r'od c,tnrsicle'abil ruurtca oru.lui; dal
'imerri
,.,r[r t,untDä.r'ä clir,elttul tle a se folosi dc aee$t,i agenfi na_
r'¿r'i s,rt ca.i
',t. 1'a'li lleistr¡r-iti $i De t¡r.i,iur-r ii ¡roate î'-
r1 F)ssaf into the Application of Capital to Lancl. rgr5.
z) lnquir¡' into the Natnre and Progress of Renf. r8r5.
t) Principles of political Economy and Taxatior.. Londou rBr7. Tra.
clucere germanâ de Baumstark t837. Traducere francezä de
stancio çi Alcíde ltonteyraud,. Paris r847,
Cor¿-

-1) Histoire de I'Economie politique. Paris r893. pag. rBr.

r) Enquirl, into the Nature of Corr.-Las's. Edinburg tJ77 5) Principes de l'Économie politìque et de I'lnrpôt. Cap, II.
 -234 2)-)

,,treb'i.ta. Asemene rrer"ar*r, cìistilator'I, boe'gi'r, î'tre* rluc.t al fabr.icei, a.l unei rnine, sau a pämântului nu de-,
,,bui'teazä
'oco'teuit ae'r,I çi a¡a Ia, fabric¿Ã ;;;"r
,,telor; clhr fiindc'ä izr.onrr acsstor ageirfi este nesfárçit,
pinde de cantitatea nlinimä cle munoä trebuitoare ,pentrrl
ei a-l produce, în cond,ifiurrile eele mai favorabilq ci cle ean-
"rlu all lrref' Daeã pãmântur a. a\¡e& lrret*tincre'i aceleasi titate¿ maximä de muncä lle oare sult silifi sä o facä.
"î's'çiri, dacä întinderea rui a.r fi .ernär.ginitä çi carita- acrei ca.ri nu se gã.sesc în aceste cond,ifiuni favoral:ile.
,,tea lui
''ifo'urä, * s'ar putea cere ninrie pe,ntrri dr.erpt'1
,;tle a-l c.ltira, afar.ä u'rnai acolo, ,,Cresterea rentelol este în totrclea*'p efect'l er:eçter.ei
m'lfumitä sit'a ,,avufiei nafi'onale çi a greutä{ei do a-çi lrr.ccur.a urijloae.e
'ncle,
,,tiei lui, iu' prezenta, oa.r'eca,ri foloase. Rent¿ pentr.u crreÞ- ,,do subsistenfá pentru excedbntul lrop.oratiei: ea este un
,,tul clo a ex¡rloe_ta pãmântul nu se irlãteçte dar dec.ât
nri_ ,,seltrll, dar niciodatä o cauzã, a avufiei; eãci a.rrufia cre$te
,,rlra.i pentr.u cä el î' p.ter.ea Ì'i procìuctir,å $i
'arie,azä ,,a.rleseo'i foarte repede pecândL le'ta r.ämâ'e stafio'^arä,
,,pentr.tr,cä, dùt, ccr¿tau pt.ogresul,u.i poporcttíei, pXrrraot
..ì
au. ,,salt chiaL pe c.âncl ea scade. Renta se r.i,cl,icä cu atât rnai.
,,o calitate i'fer"ioa,rã, sanr cât rä* situ,ate, ajrurg
''mai ,,te¡lede, c,' eât tere'.rile clis1ronibile îçi liiercl facultà.tile
,nsä fie di;st.pata. De î'cratã ce se c.rtir,ä pärnânt.ri
,,fertilitate de a tlcua mânä, renta încelre a se piãti pen_
de o ",lot plocìuctive". t)
Pe'tr. a îitfelege ruai bi'e aceastä teorie, tre,lr*e sãr
,,t'* päìuântulile,clo rnân¿ î*tâi' çi ,rr¿ri-"r;, ;;Lí';_ î'c.hip.inrr c¡i existã într'o far.ä oarecare o setie de te.'e
,,orfe.e'{a în calitatea respectir,ä a an.ând'uror speciiroL. n.ri cìe cli¡ferite grad.ri de fertilitate cari ,se cultivä pe.
e-.

,,rla pänrâlt
,,I)o i'clatä cc sc ince¡)o iL sc c'lti'a tere'u'i cle eali-
,,tatea a tleia, r'enta se staÌrir,eçte î'cratä pentr. terre''rile
,,de ealitatea a dbua çi se regnleazå asemeno clupä cleose-
,,birea' fac''ltã{ilor rol pl'ocrtrcti'r,e. Re'rta tere¿r.l.i rìe pr.i-
,,ma calitate se, lirclicä în aoelaçi timp, cãci ea tr.ebue
sã.
-"se p'r'urea cre-asupra acelei d'e a do'a ealitate
're'filä
,,çi aceastiu diu cauza cleosebir.ei .de producte pe c,a.l.€ o
,,dau aceste tere,nuri e,u o ca¡titate a1¡¡ritä de rnu¡cä
çi
,,de ca¡ritai. La fie,ca.re crestere a popor,afiei, e.an:e siìeçte pe
"n* r-Ìcl ol'
,,þntr*
db a curti'r'a terenuri cre o calitate i'ferioarlä
a diobâltdi mijlcaeele cle hranã, are'cla te'e''r,ilor
,,superioar€ se va lidica.,,.
,,Dacã s'ar gãsi clar cu runrlt ruai urrrlte pämânturi lo_
,,ditcare deaât e nevoe peutru a procur,a subsistenþ nece_
,,sare nnei poporafii clescânde, sau tlacä ar fi cu putinfä
,,tle a se spcri capitalul întrebuiriþt în culti'area
,,turilor vechi, färä ea, protluctele sä se împufineze, urea_
,]ilJi;
,,r'ea rent€lor ar fi cu ueputinfä, renta fünd,t efectul
con_
,,stant al într.ebuin{ärei turei mai mari cantitäfi cle
,,mutrcã, tlântl mai pu{,ine producte',.
Valoarea db schimb a unui pnoduct oarecâr.e,
fie p,r,o-
rântl,, pe rnãsur.ã ce ereçte popora{ia r). päruâutul cel mai.
' bun se culti'r-ã na.i intâi* çi cìe îrrcìratä ,ce plodnctele hi
nu rnai srurt indlestulätoa.re pentru tr.ebuil{el,e po¡rora{iei
{',iùTe a cr€scut, se simte nevoia ,de a se eultiva pã,nânturi
tle eal,itatea a doua. Fiillcl însä oä aeeste necesiteazä clrr¡l-
tueli ma.i mari pentru a protìuce aceeasi eautitate cle plo-.
tltrcte ea pän,ântul cle calitatea întfir çi fiindcä pr.etul'
gr'âlelor e acelaçi, cultivator.ii pã nântului de ptima ca-_
litate, vânzând pr.oductele l,or cu acela,çi pl.et aa- çi eulti-
vatorii pã.mântului db calita.tea a doua, prirnesc ur exce-
dent peste e.heltue,lile lor de pr.,ochr,cere ,da.torit fertilitãçei
¡nai mar:i a ter.enului lcr. Acest excedent peste eìreltueli
este renta pãmântului, pe car.e ar.endnçul o plätoçte pro.'
prietarului. De înclhtä ee se' trece la cultivarea pã¡rrân-
turilor ele e¿litatea a tr.eia, se rraçte renfur, lrentr:u lrãmân-
turile dre clasa a doua çi când se cultir,ä pämÊnturi de
elasa a treia, se pläteçte rentä pen:trtr acele ,cle clasa a.
ti'eia çi aça mai departe, clo oa,rece pr.etul ptochrctelor se,
deterirninã. pururea clupä cheltuelile alb ,prrodueerg tre-
buitoare pentru pá,mânturile cl'e eatrita!,ea cea mai proastã.,
r) Oeuvres complètes. Parrs 1847. pag. 5o.
z) J. K. Ingram: Loc. cit. Pag. r8r,
 23()
237

ca'i. tl'tìJ)ue s¿"t st¡ t'ulti*e 1re'tr. ¿l

îudestul¿r eerc,r.ei¿l crxis- silit sã-çi pletr:ufiile, 1re rnäsut.ir, trc cÌteltuelile tìo
telrtri ¡rtr rrrotucte' Teo'i¿r, r'e'tei, sca<lrì
aÞ¿ llrecrìrÌr o f.rr'tr- lrlo¡lur:€r.e instru.urentului de nnlrt,å de care rìispunc, se
ìeaz'¿ì rìit'a'rro, s. î'ter'eiazã. t ¿r
r)e l.)l'rr.sup*rle'ea ciã l'.orr*c- I întlnr!iueazä. Astfel ¡l.r'otentele c,alritalr_rlui art st,ãrzut tr.e1l-
tivit.¿rtt'¿r Dàn.râltrrlrri scarle ltt,corrtelrit
tir'! ,.r'rr.r'. tle r¡¿rreee se uuI_ I

tat rle la 30 l¿r sut¿ì la lÌ Ìu sutã, ¡i asr\netre a scãznt lenta,

irrt¿ri* ¡rãrurì't*r,iìe .ele ru,ai fertile, '
'¿ri la
jtrrrgâ,r'r-se tl.t.lrt¿rt a_ i
rìr' ln. rr,lrloalte totalitutra 1rr.o<lut:tt'lor. pt, car.t, . lrr¡ alt¿ì
at,ele de c.nlitatelr ce¿r ruai
$i tlr' 0rrIt't'0 tìlì (, cu ìlutintä cle a sc, sltol,i 1tr,.'asti_l rìlrtãr llroprielat.l, la 1,5 lritrtr'tlirL 1'..rlusul'et t.¿r ilr An-
ft'¿r.rrui lri'rr'ârrt s¡lrr'irr1ìu-5¡, rìrrr(ì¿r ltrorluc,tiviþr_ glia. Cu cât st:rtì;e lxu.tou ca¡ritalului ,5i a lrropr.ietãtei irisã,
lru irrf , t ilr crrìtir-:r't'¿r
çi czrllitaJnr irrtr:t,_ cu atât trelrur¡ sä s¡rtrr.t'trsr.¿"r lta t.tt'a rrruu.ei. Astfe,J rlu¡tã
Ì'i. t.*r-e'itã lìr.11....i ltet'srtl leal al ìrrr,r'ul"ilru, starea cl¿rsclor. uuncitoart' atc.
'altea nrutrrritol,ilor.ì¿r, striL(ì,ir
tlar lll¡'r'r'u, rtrlrrt:âullrr_str sal¿rt.ul
lìÌrì*ì' tri' i'a.za .st'ãrre'ei t'e¡rtate *,locr'ctir-itäteitl.ini_ perspecti'r'¿l ile l .*o îurbrnrätri{i uecontellit. J)al' în acela.li
r'â't*lir i' f 'ã.i riirr,¿i ¡r'u¡r'iet.r,.l ic,.¿r sn r¡ iÈ- tirlÐ ¡l'ogtc.sele srxrietri{ei lrrofitä atÍìt ¡lrt¡rlietulir..r cât
for.r'ã riþ r.eut¿i $i capitali'çtilor'. Iùf tirrirr¡¿r irrstnrrut'rrtllui rìt' ruun..ã
lratã' tlife'elrta rrt' l*orl.r.tt¡ crii't.e te*',rr.r
cal,e rr¿ï r..,tå, rì1erge nuârr¿i îll luânã (.u în,lnruhtã{ir.ca lui. (lu ¿r{iceiì.ì!
crr t.r.lr'r rrc t,¿rr it¡tca crra rnai
¡r'.a,stã c.a'c se g:-r.seçte c'lrr:ltui,aÌä ntì s(ì 1.n,crl'n.ce truur¿ri ucclea$i uuelte, s¿ìrl ¿roe-
ir .*ltr'.:i, si rla.iì, .tli' t,anza, itrt'*lf ir.ei p.'or"a.f.ic,i,
t'trltir-¿i trt lr¿ìlilâlrt'r'i rre, caritate
.se laçi lriuuâttt-, t,i uu 1-rirltârlt rtrai tt'r.tiJ. I)¿rl'tea eur-enit¿i
cri..e î'c,e'rai iri_ pnrPrietai'rrlui i'i capit.alistnlui rlesi cstt' r,t,l¿rtir- nr¿r,i nirãr,
ft¡l'i.¿rr':ì' cst. r r-irÌ¡llt t.¿ì s¿rr¿rr.ul
ru'..citorilrr. trc{^rt, ,sã totu. i ,,''1'5te in ,ulul<ll a'b,sohrt ¡rerrtru t,ã sä ie¿r rlintr'o
lir r'irirl*,i. rlr llr'rrur ar:t'sta teol,ia. rc..tei "se "o.
'txl.rr'¿-r
Rir.¿u'rlo, rln-i. rlr,r,¡t iuLa rlil fefr.k, a r'i ca.ntit¿rte uai u:nre r[e Dlorlutte. Astfel iutelresple tuturor'
tern.iei lni l.falflrus, lre I t'laselor.stau, 1n,irr n¡.rtur.¿r lo,r,, îutr''. tles¿ir-âr,Sit¿i ¿rl,nronitr
('¿tì'(, o s|r.ijìrrc
ti o ilrtlegeçte. ,*i ttìcurai itultcu salrtr.ului este ¿rt.r'¿r tu.c s(ì rnãr.eçte rnai
r, r'r'r;tl'¿r irr'c.stoi ter.ii. ()ttt'e.t/ afi''r¿i .ei mult.
tca ¡r.ãruântrrlrri rìtDar.t,r,rìe ¿r, scãde¿r ìììru.fle 1r'rrructir.ita-
llutltre¿1. Lìt,es_ Plogleùrl acest¿r rreîntrelupt çi :rr.rnouic ¿rl trrtur.or r.l¿r.
r'anrl. ('ãr.i rrrr p:irrr!r.ntrn.ilo r:elc rrrai
fe,r.tiIe au first c,titir-¿r.te sclor rlÞpinde îusã lle r.ætituir-e¿r slltinu¿-t ¿t obiet,ttrl.or. tle-
rilai irrtâi. r'i ¡rrir'iìrrtr''irt¡ r,a'i ()lllrrea,. r'ai
tcritã r'urrr'r'i .lirrrrui. s'¿r cultir-¿Lt rul¡a.i i.tâiD*!irrã r,crzis- tltritoarr-r existenfei, lle c¿lri oruul lt¡ .st.r¡ate rlin 1rãrrnânt.
terelr.r,ire
rì$o¿..{ì $i rl¿ri iìtrrr.sillilt rlt, ,,Pånt,ârttul, (1a o tìta.le c.asã, de lrrutr'ã, 1, gltl. în. tt¡t uto-
¡re t,'¿rst,r¡le tltral,rilor, lã.sâ.-
rìLr-s. la o r)¡rì't('1t'l'r:lrur.ile celre! c.. ,.rnentul ca sã clþa ontului toate oJlit'ctele rle c¿u'i ¿rre llc,
a,cler,¿-r.¿rt rotlitoare,cliu
r-¿ìilt' i'ârri'ilor', ('.r)ì'irìsc tìc rura5ti'i, Äi,a ,,\'oe 1lt'ntlu a se ¡lãstli¡, ;i a se rktzr.oltu, r.lru eu siugula
s'¿r *orrar.ât
t.ra irr.r''trrl .tr î'.et'r, ì' ot¡irx.t, crätr,ä derta Nil.ruic,..r_ ,,corr.diJie e¿r eI sã lestitue rrecontenit ¡i fãrr'ã întârziele, ca-
trrt a¡a se 1ri'oceclcirzli 5i astãzi. pr.a..*' .urul çi ,,pitaluril'c lu¿rte cu înrlrlurnut cl,in rnonrentul ce tru nr.ai
t.lt'tl.
ìua¡rã,1ã .'r,r- ,,are nevoe clb dânsele".
1;it';rt'ai rì. r'¡''i s{ì ¡ir\ra'e¿r, tr'11ã 1,r:, a î'r,äfat
rti- s¿-r
rrezc' altele nrui ìrr1¡4', rri,. fier', ¿rseuìere. Obit¡ctele de cat'i ornul se ser.r'erste l)r:r¡¡1,,,, îtrdestula.rea
rì,eîndatã r,e llrHtt;
s¿ì c'ulti'e pãurâlltrr.ir. fertile de 1re ¡es.Li, eù ¡rãlã- tr'ulmin{elor -*¿ììe, uu sulrt de,cât ¡rirrticeltt rle ¡räurâtrt, ca,ri
'r¡ri
se¡te'cgo+ireìc saìr rìo alt¿ì rlatã, r-hrDã, cutìt au trecut 1rr{n diferite forlne. Pãr.file s¿rle rninelale trt-.-
o at,atã expc_
r'ierrga.zilllicã îll À're.ica.. crr a<-rc,asta cair cþ ra si.'. toate câlxl în ltlrante, stau prefäcut în gr'âle, er.lxu:i çi ltlDn,
incheelile lresiuriste l¿r crari soa a.jun.s, r:u pr.ivirs, plaltele au tlecut ín anirnale., frxruâ.nù carllea, çi pie-
la îrnpri_
f inaa'ea avufiei tra{.iouale. I}elrarte cle a lea lor'. ,{stfel pämântul produce materia organic.å ;i r.lacã
lrutea sä pretindlä
. r'ent¿"r t't ¿i.ceasta. i se I'e.süitue, puterea lui ¡rrotlrrctir'å se ¡rästleazä
'la,i 'idricatã, lrr,oprietar.*l 5i o'ice capitaìist e
ne'atinsä. Pentm ca aeeastä l.estituit'e sä fie trr trutilttã,
 238
l)l'illr¿r cclndifio este ca consurua.tor.rLl lrloducrtelol. agr.icole
siì se gãseasc'¿"r al¿ituri c.u ploducãtolii lor.. ]tate'iile 1l'iurc
;i D'orirrc.1el,e trebue c'onsunate iu tara car.e le-¿r D..tlus
irr''tr' c. î'grã;ärnintele sä se Dia'd¿ì, se lloatcr c¿r rri.
¡mlctnl dt¡ r-edere a.l yal,oal.ei'. cL: scrhiuìt irnc,.,li¿rte, Drodu-
''¿rl,r''] r'ir'e-¡i e-x¡ro'rcazã ¡rr.orlut.teìc s:i t,iì;r igt, Irlrrsirr-
rlri-se ;i de ,lefnl r'ai r'ic al faì¡ric.ateìo'
st'eiric, I):rr. p'_
ierea 1^'od't.,tir'ä absol.tä .scacre. Agric*rtorul ca.e
'tle-1>a'tt' cle ¡riea{a r'le clesfacer.e a proclr.c,telor saÌc i;i ex-
¡ãde
ltl'teazä pzîmânt.l, ca'e formeazãr ca¡ita.l.l sãu 5i .sfâr,-
scite ìrlLll o sãr,är,ie rìesãt'âr,litá, d'acir llrr g¿iserlr, r.{}lsìuìtir_
lor irr apr,o¡iclea sa.
fnclcelea practicä clin aceste pr:emise a treì-rrit sá fie
intruc,âtr-¿r contra.rä doctrinei arluoliei unir-el.sale a tutu-
Iu' irrte'cselor. ca,re.y, p'o'babii s'l-r i'frne'fa ideilor. l'i
List, ajunge sä lecunoascä necesitate¿r unei politici iri-
dnstriale protectiouiste, ca o co'clitie a dezr-olt¿-rr.ei econo-
iuic-e a t.turol inte.rese.lor n:rf ionale, $i tor:nai fapt.l'i cá
nt ,i¡'a ulm¿ïrit aceastä uoliti,cå de cätrã rtifelitele feiri, tlaz-
fiec¿rre arm'onic 1r'terile sale Droclnc,tir-e, se clato-
'oltând
re$te rnize.lia crescândä tlil Arrglia, car.e este ¿rder,är.¿rt¿
1:¿ruzä. a icleilol pesirniste ale scoalei lui Ricalrlo si ]Ial-
tlius. Cãei politi'ca liberrrlui sc,himlt a avut ca efec,t tle ¿¿
ronc,entr'¿r puterile lu<rcluctive în statele indrustlia.le, ini-
pi:'clecârrtl crcmibiuar"ea. Ìocalä a forfelor çi exploatarea l¡o-
gitfiilor nat"ulale ale întrcgului pã.rnânt. Ea a d'espär'fii pe
'agricultori de l'abricanti oiblie.âld si Þe unii çi r.¡e altii de
'a vinde çi cle a cumpãra plocìirctele, lor pe pie{eìe înclietár-
tate, aclieä tlc a vil.de mai eftin çi de a cuurpãra mai
scrnmp. ì{ine¿i nu tägädtreçte bine.facerile îurpär{ir.ei rniun-
cei, rlar loloasele cali reøultå çi pentru agricultol çi 1leu-
'tln fa,blitrant cl,in spe'r:ializarea lor, câtrd suut ckDa,-ie
unnl clc altul, se pierd dlin rarrza cheltueliil,or: rle tr.ansport,
c¿ìÌe scìunp€Ste toate plo.dtuctele, forrrrânrl un ader'ärat iri¿-
ltrtzít tle trunsport, ¡rc c,a.rc-l absoalJre clasa uelrr,oductivã.
.a somelciantilor. Aceasta însä nu folose'çte clecât tot st¿-
telor inclustriale, în cari se gãsesc. toate conclitiile penttu
'tlezvoltarea acestei clase cle par:asiçi. Dar ,desvoltarea uni-
239
lateralá $i concentlarr'a oxtreurä ¿r putcr.ilol lrrocluctit'e
ttlt' i:olului, ale lmtrneei çi ale mijloacelor cle lluncä în st¿r-
leìr. in,.lusttiale, sfâr.¡eçte plin a le ruina osi pc rìânsele.
Plefircânrlu-se¡ întl'ul a.telier ruale cle rnanufa,cturä cale
Iur.r'eazä Dentlu lunrea intr"e,agä, Anglia nu rr.. ai e îu sta,re
s¿1 hr'ãneascä popolalia sa, caÌe e silitä sã-Si p,roe:u,-e hrana
r,i 1le cal'ea eea nlai sc.'rpä a i'rport*l'i. 1re cârrcl i'cltrs-
tlia. cìiu. alte 1äri se ¡--oate de,z.1,olta cli' cårlza cone.rr-
'u
ì'e'tei iucìusti'iei engl.rze. Pa*pe'ism'I engùez se cla.t'oreDts
rl.l' nu taxelor ritlicate 'Ìre cereale, ,ci sistemului econqmic
ure;it al Algliei, cale r-ooçte sà acapare.ze incliustria çi
.-'ourel'tul lumei întlegi. Scripalea tru poate fi decât în sis-
tenml protec{ionist rare, va fa.ce c.u lrutin!ä rlesceutr.aliza-
leu 5i fomralea. ulol inrì.ustrii nationale. De, înclatä ce fa-
lrlica.ntul çi aglic,uìtoi.ul r-or trãi în npropiere unul de
irltul, proglesul conlirlnu este asigrrt'at priu rìezr,noltarea
¿u'lnonicà a. tuturol puterilor. economioe.
I)n1rä pãrerea, lui CttrpJJ, e,ste,clar gre.fit cle a se croile cã
¿tl: erista o ne,potlivile îltle ca'eçter-ea rnijloacelol cle
ln'auã çi cle;tet'eu ¡ropot'afiei. Productivita.tea pämÊntultri
rm scacle, dnpä cutn, pretinde Ricar-dO, ci clin contra, ea
spolc'¡te De fiecure zi. Nu pämânturile ael€ mai boga.te au_
fost t:ultivate mai întâiu, ci pã,mâ.nturile cele lrai u$or clo
rlrltivat. Chr câLt (1l'eçte nurnärul poporatiei $i pt'ogr.esele
Teclrnice, cu atât omul ajunge sä c,ultir,-e pämânturi de
Ìn'¿rnã rnni mãnoase' ' i cu atât pr.o¿luotivit¿tea muncei sale
se uãr'e'$te. Prin asocia{irrne puterile oamenilor: ctesc m¿,i
ulult clecât lurnai îu plopor-fie c.u numär-ul lor. Oam,enii
nu au, în tazul cel mai r'ãu, decât înd'oite trcbuinfi, dar
tlloductivit¿Ltea mnulcei lor împleunate e anai mult decât
ìudoitã. Câî pentm bogäfiile nature.i, ele nu sô pot istovi
d¿lcä se cult'ir.ä ]låm,ântul î¡r motl ra{ional testituildu-i-se
llateriale de c'ali 11s sg¡yirn lrenttrr pästrarea existenfei
Iro¿rstre. Dobând'irea nijloacelor de hranä clevine, ürì mai
¿ìne\ioioasä lre rnãsu.ä ce crreçte cu,ltura, ci rnai uçoalä. Så
r-ìe corìrpal-e morcltrl rìe traiu aI säl}a,tec,ilor indieni, cari lo-
cìüiau altä clatã pe telitorul Arnericei, numärul lor restrâns
5i r,ieafa, lor rnizelabilã, cm nrilioanele de oameni cari
tr'ãiesc astázi la îndirrnânã pe aeelaçi teritoriu.
 240
24f

Nr c¡1* rlal' ¿rrrer'ãi'¿rt cã c*st*r'ea p.r)or.atiei

l'ezrLl.lat tlt: ir s¡ror.i
ar. a\-e¿ì c¿Ì fi a.celaçi. Dar- este ,cle dorit ca schimbare,a sä se facä prir:.
lrr*rai t.e't,a. ,t.o1rl,i.eta'ikrt pc <râ'<[ s._ lärgilea sferei de ac,tivitate a creerului, pentru cä îmbunä-
l¿r'ul'rrrrrcit.l'rrr.i ir' sc,ãrre¿r 1rârrir ì. ri'rita ext.cr¡rã
Io¡r"r'lol' rrctr lliir.¿rt trelm itoalt
a'rij- t"å{,irea stãrei noastre sociale,
clep,irxle db dânsa.
¡rcirtln {.(}rìse1,\-iìr.e¿r existcnfei
l.l" hl ruurrifíuui ¡-roritice no''ar. .ïi r'ãs.r.ã t,e ,lCiu cât societatea tiude sã-çi iea forma sa natrualä, ziae
rre, sr, în- ,,CaLe¡"), cu atât inteligenfa se c,ombinä cu putere,a mus-
ti'rle t'.l1rr'., r't'rritrrl t.tul.'r. s1r'r.eçte cre-o
t'i*ir' Iì.gã{iire rrnt.r'ei fii'cr "r.a"er',1 p{)_
,,cularä în luclalea de proclpcers çi db transfor'møte a
'eistor.itc çi ,.terire
.de 1r''-
rl.t'i'r'c al. <:ar'eilr,r' s¡r'r'i'tr .rr ,.mijloacelor tleltuitoar.e existentei oa.nenilor, Si toate oom-
lìu'r:ilrrì r'r., î. llrnp'rfii ,,biuä.r'ile acest€,, înrâ.ur.es,c la rândul 1ol, în proportii feri-
îrrt'ir ¡i tttai ruali, Crrre.¡1 aju¡ge la ilic¡e,r,r.c,¿r
r.ã exist.ã
'' i'stiuo-
¡rll.t' lil'¡ite . r'r'eçte'ei ¡;'¡r.r'atiei rrer:Íìt sr,ãtic,l,c,¿r ,.citcr, asnpta scärletsi fec¡nditirJei çi a sporìrei put'eril,ol
tcì1¡¡, ¿., 'r'cpr'odrLce'e. Rec.'o--câ'rl c.ã ,,rle 1räst'a.re a r.ietei oneneçti"'.
1-r,'p'rnfit.
'* ar
¡rrrtirtt+t sä s¡rol.e¿tst,á rìtlcg¡tt-:¡it, el s.,:. llazsazãr p.
¿ì.\,ea
a¡tag<t_
Aceasta este teoria lui Carey, care rästoa.lná ou desávâl-
n isruul fiziologir, rìintre çire, dupä 1-sdeln, rncclul clie a r.eclea a çcoalei clasice,
¡lrteriìe irrteÌerrtuale ,li puterile
gerr'ezice. caÌ'e ar. opli punâncl în "L¡1 locul unui pesimisn în'tun,ecos, cel mai ciesä-
aceastä s¡ror,ire llernãsur.atã,
-{llil'aleltt su¡re'.js¡¡.1' ¿tu l}ur¡l:c¿ì rrr¿ri tt¡ti¡i rlesceu_ vârçit optimisrn. Oarnelii nrt au clhr decât sä se încleaclä
rìclrti rler,ât irìf(rl'i'a*'. S.r'nlur.iia f¿r.t, ¡re Tiecar.e :ur ín bilefacerile acestei legi fizice, c¿ùre, eontril¡ue la men-
'('(¡ì(,
srrte de llr,ii rle..ä..lefa.t.l tinerea armt¡niei un,iversale, producâncl Dulrrr€a rezulta-
i' rre arri, lloate a'ea, tele dor,ite.
'.uäz,er:i
rtr'rrai iral r'rr stru r'i'.i ¡;.i. r. r-i'trr tt¡¿r ,,rr¡gei gc,'eraJc ¿r r-ie -
fci", ca.r.e sa aplici-r la toate dasele, speciile çi la toJi iu_ A coe,a$i teo.rie a fost cìezvoltatä pe larg çi de Herbert
rli'izii, sistrlr*rl rìrrr'\'()s r-¿l'ieazã irr ¡rr.olrorfie rr,ir,,e.tã c:* Spencer, ,mai Þntâi într'o' scriele specialä') çi arroi în
prrte'ea rìe a 1-rãstri.r-iea{,a. I¡ec''rlit¿rtea r-¿r'ieazä Principiile sale cle b,iologie'). Speneer recunoaste cä pen-
î, 1'.o-
¡xrr'[,ir: irr'elsã t,rr rlezr-olta.e¿r siste'nrl*i ne'r-rs, nça cã a- trrt lnorm€nt existä în adevär o tend'il{ä cl,e cre$tere exce-
rirna.lele ('rì .r'ee' tlezr'oltat sunt cele ma.i p.fi' fet:.u.rle, sivã, a poporatiei, dar tågádueçte cä ea va urma si pe vii-
¡tc c-â¡rì'a,,.,:l.e cali au t,r'eeruì ulrai nrit., sunt crele ruai liroli- tor. In întrea.ga naturä orglanicä a,r exista un antagonisrn
fi*. rlxistä d.l .' arrtagcl'is'r î'tl.e pute.r.¿ de a r¡ãstr.a între putelile de pästrare ale vietei çi puterile de repro-
r-iea{:r çi ¡lute r.t'a de r.epr.<lcltcer.e. Cucer:e. $i dupá ,cum specia se adlapt'eazä, sub toate sele-
1'oate faptelc tre..{.ln,i d<l'edpse cã r-ic,a{a ci'rat ruate- I¿llte ra,ì-.ol'iuri, în mòd ,dilect sau ildti.rect, conditiifor sale
I'ialã, munca ostt¡n itoa.r'e, în tor,ãr,ãrçitã rìe seutimentul, sigu- dc existenlã., Íìr'rcûlert€ putem. sä ne açúep,täm a gäsi o ada-p-
t'art{ei' c¿ìr't¡ scìrtt'$te pe unrnl sã,Iìratec ¡l¡i grijele car.i pùuì. tare ¿l activitãtei sale de reploducere n).
u), fiindl un agregat a
i' ,,Orice agregat viu, zice Spencer
'içt:a.e sisteu.rl sã' rel'r'os, sirrlreçte fe<:*'tlitatea,
r'¿r'e tlste ul'nratã.,.1,e o rìralt] nlicl'talitate. l¡iilrl însã cã ci- ,,cárui acfiuni interne, sunt întoe.rnúte penfru a contraba-
,,7an\a actiunile externe, rezultä cä conservarea' ecrhild'-
'iliza{ia tirrrle la îrrlocuire,a prrter.iì.r o,nnlui plin ¡ruterile
naturei, rl,ls:'.1: rntrnt,ito¿rr.e tìll \-()1. luai fi e.xpuse 1re r.ii_
r,¡ Die Grundlagen des Sozials'issenschaft. lII. Pag' 396'
t.r'inre ftlr:rlrelr¡r'cel<ll'lnai ds jo,s ale uruncei ìrr*te, a.sa cä.
,i Th.oty of population, deducted form the general larv of animal
sau \'¿r scädca Ì)ur.erea fizitã çi odatã c,u clânsa. si fer,rur,cli- fertility. London 1852.
t.,tea, s.u ¡rlrate-l'e.n trlrergiei clel¿ sisteruul ln,.,scular în sis- 3) Principles of Biology London r8ó5.
4) tr'. )Totcartt Coltin.s: Résumé de la Philosophie de Herbert
telrt*l rìe.vos \-¿r ¿r\-€a r,a rezultat sä astâmpere irustirretele Spen-
gerteøice. olir:rlul s'al nc¡clifica îrrrrllr.ejurãrile r.ez,ultatul r-a cer. I'aris 1891, Pag. Ió8
5) Principes de Biologie' trad. Caz"-llts Paris r878. VoI
II Pag 4óo'
l6
 242
,,brului säu mobil cìepinde de expunerea sa Ia cantitäfi
,,c'o'nvenalliLe din pal'tea acestor acfiuni. Ec,hilibrul sãu mo_
,.bil p'o,ate sá fie räshr'rat d,aeä una ,di' aceste acfiu'i este
,,tr)r€a mate sau prea rnicä; el ¡roate asemene sä fie, räs_
,,turnat sa* pliltl'rrn exees, sau prin lipsa cauze
'leunei
,,neolganice a mijlocului säu, sa.. pr.intr'un exces sau lipsã
,.a rrreunei cauz,c ,organice".
ori'ce orga'ism pie'e cliar pri' efeet.l r-ariafi'nilo1. ex-
trerue, p,o cari tm lo p_oate contrabalanfa. La prima ve_
derþ s'ar pårea cä acrea;stä ge'eralizafie c,'pti'de ,moar_
tca raturalã; ea par:e cä nu se aplicä clecât'u mortei ttrin
vi,olenfä, prin frig sau lipsa ,cno apä. Dar în Leralitate çi
mo'artea natulalä pro'ine cle la fapt*l ,cä or.ga'ism.l nrr-
poate sä oontrabalanteze o actiune exter,nä c' aj'tor.ul unei
acfiuni i'ter*e proporfio'ate. Deosebirea este nrur,ai cä la
bãtr'âneiã, ca'titatea for{elor orga'ism'r,ui scäzâ'cr trep-
tat, i*te'sitatea f.ncfi'nilor sc.acle încetul clr încetul çi'a-
ria,fi''ile forfelo' exte.ne .le'in r.elati' mai putelniee,
pânä când pl,ocluc ,o perturbafiune fatalä, l,a cea mai micä
abafere cle la mijlocia la oare eohilibr*l släbit esúe adraptat.
Dupä ce aratä cá inclivizii fie,cãrei specii clepinde cle
carecali'acfiuni ambiante çi cä echilib'..-l fi,ecär.ui incliyid
'este rästurnat, mai târziu sau mai
curâucl, ,clle una sa.u de
alta din aeeste actiuui arlbiante, Spenoel eonsiclrerä mij-
Ioacele prrin ca.i irÍcli'izii rezistã acfiu'ilor anbiante, î'
aça rnocl încât sä împiecìice stilgerea speciei pi gäseçte
douä'¡nai prineipale: Fiecare individ poate sä aibä o pu_
te*e mai mare sarl ma,i mieä de a conser'a eóhilibrul f'nc-
fiunilor sale, sau o puteïe mai rnaresau maimicä,deapro
d,',ee a.lti indivizi pentru a înùocui pe acei a cáror echili-
bruri m,obile a* fost d'istruse. spe,cia este nirnic,itä
tenit prin moartea pri' Iipsa de mijloace cle 'ecou-
'aturalä, s''b-
sistenfä, prin schim,bärile atnosferice, etc., dar pe ile altå
parte, ea este colser¡.atä în nocl constalrt în parte prin du-
rata, bogätia çi sag,acitatea menbrilor säi, çi parte prin
fecnrditatea lor, Aceste grupuri opuse se pot nurni .fot-telre
destru.cti¿:e çi fortele conseraati.t;e ,a\e sp,eciei.
Spenee.ca,r€, n se ooupä clecât de speciile cari continuä
243
sä existe, se întrea,bá cali su¡rt, pentm aceste specii, logitre
'cle variafie numericá ce :rezultá. dlin aceste forfe opuse' r'a-
riarl¡ile. Cäci dacä forlele desfructir.o rÌì1 ar' întâl-ni niai c
pieclicä, specia ar d,ispärea çi dacä excesul forfelor oonser-
vative, nu ar fi împied'ec,at, specia ar continua sä. se în-
mulJeascä la infinit. Echilibrul întle aceste tl,ouä grrrpuri
de forle ne¡tttând a f,i mentinut, îu fiecare specie, care con-
tjnue sä existe, prin amestecul pr,oviclente,i, trebue sä se
nrenfinä singur. El trebue sä fie dar un eohilibru stabil:
echilibm cle a$a fel cá olice exces al vreuneia cl,il puterile
în acfiune cl,ä naçtere el singur', prin clevia{ia pe care o
prorluce, la oalec¿ri folfe în sens olltts ,cari sfâ,r'Sesc pril
a-I întrece,, inoepâncl o tlevia,tie în sens c,outrar. In ca.zul
care ne pLeocupá, cle-o pilclä, eâncl 'din 'catrzÃ" unor împreirt-
rári favorabile o specie ajung,e sä fie rnai numer'oasä dle-
oâtrde obioeiu, în curândl unetre influenfe cìestructi'i'e înceÌ;'
sä spore,ascä. Dacä e volba cle-o plarrtä' pÌ'esuptlnel€'ja cE
existã î¡ numãr mai mar'e implicä ea sinrg:urá cä, ocupând
toato loculile uncle poate ,sä llt:ospeïeze, ea 'opulls un ob-
staool înmultirei u1terioa,r.e, a,clicä procluce o moltalit'ate
ntai n,are a sernintilol eari nu, pot sá prinrrlá rãd'áainä. fn
aeelaçi timp, pe lângá aceastä lezistenfä pasir'ä se m^ai a-
clarogä rezistenta activä eare se opune înmulçilei. X'iintetre
c,ari träesc po sãût'a. speoiei se înmulfesc 'çi ele urmâncìi 'o
progresi'une goometricã, pânä când numãrul lor e prea
üare $i atunci s,pecia se împu'fineazä, aça cä çi :ruur'ärul
duçmanitror sái, clin iipsá cle hranä, se red[rce la mi:rimuul
Atunci specia se \¡a înmulili cliu n'ou çi aça ma'i 'cleparte,
¡rrintr'o miçeale ritmicä cum se întâm'plä 'ori clecâte ori
forte ,antagoniste se întâlnesc.
Dar acest m,od ,cle eohilibratie nu 'este silgurul care
existä. ìlortele cons'ervative ale speciei fiind du'llle çi a-
nuûre aptitudinea fiecämi me,nrl¡lrr aI sqleciei 'de a se oon-
serva. Þi ,aptitudrinea clle a protlluce alti melmlbri, aceste fa-
cultäli trebue sä r'a,rieze în proporfie inversá: una trebue
sä scaclá câncl ce.alaltá cre'çte. Când aptituclinea clo a se
lupta în oontra pri-nrejcliilor exterioare' o slabä, trebue' 'o
fecunditato mare pentru a compensa mortaù'itatea care re-

244
zultä rUn aceastä condifie; altfel spocia ar pieli.
suçi'i s,peciale îi dlau :rrijloace p'ternice cle, a se Câncl în_
treb'e ca si fec'ncritatea sä fie mai mi,cä, cle artfer "oo*r"r*,
tere ploa rnale ar fi uru,atä cle o competitie
o .n.uu-
urai in,tenså
çi a,ptitu'diuea ,cle a oonserva
slãbeascä. 'ieata indivicl'alä treb'e sä
Dnpã, ee s'a r€crr'oscut principit), ct pt'iorii cä în ras.e,rs.
cari urrneazä sä
supravief,uiascã, tr.ebue ca fotfele cì,es_
tructir-e ale spociei sä fie eohilibrate cle
forfele co*urrr*-.
tive çi cä ex,istä un ralrort inr¡ers între oo'ser-r,o""r,
nliuo_
nalä çi consetì\,-aÌ.ea spe,ciei, rãmâne sä r,eclie¡n, páräsi¡¿
ipoteza neaclinr"isibilä a unei arlaptatii sr.pranatrrralne,
în
ce mod se ¡llocìuce aee.astä aclaptafie ca rezulta!,
al evo_.
luf iei.
'Geneza este proces cre crezi'tegr.are si p,rin u'rulle
'n cu
fotul opus pr.jocesului de integrare care este un element de
evol'fio inctividrualä. Fiecare indivicr n'* nãscut este o
substrac{ie operatä îu masa unuia sau a, cloi intlivizi prre-
existenfi. Dacã, nurrnlrn i,ncliaid.uati.e Loate prÌo,cesele,cåri
complectea,zä tsi s'stil viafa indii'i,cl,.I'i
çi Genezd pe acele
cari serr'"esc formärei çi clezvoltär'ei uno,r noi inclivizi, l.e*
clem cä indlivid,uatia çi geneza sunt în opozifie funclbmen-
talä '). Presup.nând cä celelal,te c,onclitii: clima, .mijloaere¡Ie
cle subsiste.n!ä, inimicii, etc., rämân a,eeleaçi, es,to inevita_
bil cä ,oriico prrogres .a,rc ridic,ä evolufi,a individtralä, are cø,
consecin!ä db a cobo,rî înmulfire.a speeiei. progr.esul volu_
mului, a eo'mplexitätei çi a activitã{ei, ptesupune o retru__
gracla,re a feounditäfei, ,çi orice prrogres al fecumdttäûei
pù'esupune o refrogra,dat€.a volium;ului, a oomplexitätoi
çi
a activitäþi.
E foarte greu de a verifica, p,rin comparaïea ta.ptel"",
dacä individtra.tia çi geneza variaz,á. în nod invers, çi a.r
fi a.proaipe cu neputintä de a dobâncLi rrreurr rczultat în
aceastä prrivinJä, da,cä relatiunea a,ceasta nu ar fi atât db
eviclentä.
Antagonismnrl clintre indiviclualie çi genezä nu-i clecât
fa,ptul cä aceearçi cantitate dle materie se poate împärti în,
r) Loc. clt. Vol, lL Pag.4Bz.
245
mai multe pärti mai rmici, sau îri câteva pärfi de un vo_
l'm' mai rrr¿rïe; dal exclucle märimea Þi mã¿.i-
mea exclu,clie numárul. ''märul
Pe câncl la plantele cele mai mici
îrlmiultilea asexuarã. este universalã, pr.od\rcâncl ul numär.
extraor'cÌinar cle .[iinfi, în periocle foarte sc'r,te, ea clevi:re
mai restlânsä ca întincìere si ca frecvenfä, cu cât re allr,;o_
piem de plantele cele mar.i. Exemple analoge
ne atatá,.va_
ríalia clintle märime çi genezä asexualä la anirrnale.
Antiteza este eviclentä a poster.iori, precum este ne,ce_
sar'ä ø ltri.ori'). Pe câncìr organismele cele mai m,ici
se în-
ml-rltesc, prin metoda asexualä, în mili,oane, til¡u,rile
ce,le
mai î'ceteazä de a se nai înrìrutti î' m,odirl
'ol'mi',oase
acesta. fn schimrb, anirnalele cari nu se .înmul,feso clb loc
prin metoda asex'alã, atl volum cle un milion, sa,* cle
un llilio' de ori m,ai mar:e,'-.clecât a.cel al ani,mialelol eani
se înm'lçerå .*u nlai ma.e rapirl,i{ate. Ceea ce esúe si-
"r, e cã organismrele
gur, în tot cazrI,
cel,e mai mani n' se ,.e_
pi'ocluc ni,ci,o,clþrtá prin meúod:a asexualä;
cã otgauisnele
celt: rr]rai mici se relrroduc ,cu, ,c€a Ènai mare rapiditat,e
prin aceastã. metcdä çi cä între aceste extremg în ge.neraÌ,;
reprodiucfia asexualä descreçte pe mäsurä ce ,cre,çto
volumul.
Geneza rgarnicä ca si geneza agamicã. este opusä a.gre-
gatiei care este rezultatul creçte,r.ei. La formele vegertale
i¡rfer.i'oare, pnropagafia s'exualä sacrifieä gll clesävârçire
via{a genitorul'i çi ooincideazä. cu o fertilitate ex,traordi-
narä. La ci,upereilo eelo mai nrari se obs,e"r.vá aceeaçi su_
bordinatie a indi'iclului s,peciei, si aceeaçi fertilitate. Dar
ce,le mai bune exempte ni Ie,dau poate ver,tebratele. ,Cerbul
.care e mat'e nu ar,e
clecât un singur puiu, cäprioaïa o¿ure
-e mai rnicä are dbi Ia ficcare datã.
Acest antag.onism între crestere çi genezä sexualä se
poa'te regãsi asemene u¡närhd istoria fiecälei pl,ante sau
, a fiecämi animal. E ul
aclevär fiziologic general eä, po
cândj ore$tere,¿. gene,r.aùä a individului imerge ou rapd.ditate,
organele cle reprodúoere rämân nedezvoltate bÍne çi inac_
-tive, cä începutul r"eprodiucerei
çi inclicä în acelasi tirnp o
t) Loc. cit. Vol. II. Pag. 5o3.
 246
seäd,ere a iltensitãfei creçterei çi devile o cauzä care
o.
opre$te').
Complexitatea organizärei împiedecä activitatea r€pro_
clucätoaro Ði t;i,¿¿11sysa.
Pufina fecunditate a orurllui comrparatä cu fecunclitatea
felinilor, are cle cauzá. probabil complexitatea nai .mare a
organizatiei ,omeneçti çi mai în special a or,ga.nriza.tiei sis-
ternului nervois.
Existä &s!.,mþne antagonism între cheltuir.ea ,cle tluteri Þi
genezä. E gre.u .de a se cìovedi cä pierclerea dê suìtstanfä
pentru înfretine'rea cälcltrrei face sã scadä r'apicl,itatea pro-
pagatiei. Totuçi gäina ne poate se,rvi de exemplu. In timpul
ernei ea înceteazä de a s;e. oilta. s,au uu, se ouã decât mai rar.
Geneza yat-iazá" aacmenea in m,ocl invers cu activit¿,tea.
Ani'nalele cari sunt silite de a face sfortärj. ñn{uñculare
pentru a se menfine în aer, c¿u päsärile, sunt mai puÇin
prolifice decât aceLe cle o glerltate egalä, cari se miçcä pe
pämânt, oa mamiferele. Spen,cel le citeazä exemplul lilie-
cilor, cat'i sunt rf,oarte pufin prolifici, pe câncl çoarecii au c
structurä egalä si sunt de o mare fe,cunditate, atribuild:
fenomenul acesta'cleoseJ¡ilei rìe cheltuire a puterilor.
Variatiile cle cheltuire a puterilor stau asemene în rìa-
p,ort cu var:iatiiJ,e feculclitätei ; câncl gáinele înoep sä clo-
ceascã, eìe încete,azå clb a se oua.
Düpä 'ee a d.oveclit, dtipä exemplele ,citate, cä sporilea
cheltuelilor nec€sare pentru întrefinerea indi'r'idrului,,Þro-
clir::ce o scãdere a puterei cle propag,atie, Spencer aratä cã.
puterea de ptopaga,tie. spore.ste ,câncl conser\¡area incliviclu-
lui clevile cu deosebire uçoa,rä. Deçi pùanta läu hränitä
poate sä înfloreasoä, mult'e clin florile ei nu se dezvoltä çi
grânele pe cari le pr.oduce sunt räu confo'r'mate pentrlr
genninafie. 0a dovaclä eviclentä cä hrana abundentä spo-
leçte puterea cle înm,ulf ire la mamifere, se poate cita fa,ptul
cä pe päçunele relativ säräcäc,ioase de pe înälfirmú e foarte
rar ca oile sä' naseä gemeni, pe câncl în valea bo'gatä în
ierl¡un'i a râului Severn, aceasta se întâmplä foarte d)es.
t) Lrc. cit. Vor. II. Pag. 5t5.
247
Se pot cita o rnultime cle rfapte pentru a ,dovedi 'cá. gtá-
simea (embottpoi,t¿ú), este întoväräçitä ctre storilitate nu de
feeunditate si s'a zis eä lrrana abunclentä 'ar fi clefavora-
bilä genezei. Se poate acl;m,ite premisa çi ne,ga oon'cluzia.
Cáci existä o cl'eosebire între aceea ce so p,oatê nl,nti ple-
tot'ct not'mctlt-r, ca'*e este un semn de sänätate constitulio-
naiá çi pletorct, enot'mqlã, ca.re este un semrr r]e degonerare.
Confunt'larea lor s,e dhtoreçte faptlului cä ,cre,Sterea în volum
ploclusä tle gr'ä,si',rne seamänä întrucât'i'a cu creste'rea db
volurn proclusä pri r sporile,a, cregterei tese.turilor çi îr:,
Þarto faptului cä o hranã a,bundentä produce oareca,re
eantitatc cie grãsirne. Dacá ltränr- însä expLesiunea ,,hranä
aì:unclentä", în adet'ár'atul ei înfelcs de cantitate a,buncl'entá
;i biue proporlionatá cle substanie, tìie car.i olga.Lismul are
trebuinfa, veclbm cä, în couditii ega.Ie, fe,c.unclitateø slro-
reSte pe rnäsurä c€ cr-êçte luana.,
Verifi,carea cloc,trinelor generatre expuse mai sus, o gá-
sirn la organismele cati au ruì nod cle vieatã. cu totul dú-
{erit cle ac,el al genurilor orclina.re. $i aice, caztrrile anor-
male ne procurå clovezi c.tuciale.
Ilacä unele organisme au la îndemân'a lor o substan'tä
froa,rte þ1'fi¡lfsare¡ în ca-ntitate remärginitä, çi cla'cä nu
sunt silite sä se osteneascä pentru a o tlobâncli, putemt så
pïesullunem cá puterea lor de propagatie va fi enormå'
Plantele parazite cari träesc clin sucurile pe ca'ri le a'bs'or:b
cìin alte plante sunt foarte fecunde. Acelaçi luc'r'u se în-
tâmplä c,u animalele parazitale. Aläture'a cu soäde¡ea ehel-
tuelelot indivicluatiei, ele ne aratá, o sporire a eheltuelelol
genez'ei. Atbinele çi furnie'ele ne aratä asemene cä neractivi-
tatea bine hrärtitá este favorabiträ fe'cunditätei çi cá munoa
excesivä e întoväräçitä de sterilitate.
Astfel aplicarea substa.nte'i nu,tritive la conserva'lnea spe-
ciei ajunge Ia maximum cânù cheltuelile de oonservare
ale intìividului sunt reduse ,Ia minimum çi d'impotrivä, la
. -. ;
rn-d'rvrzrr expuÐr ra o cheltuire de puteri pûr'ea m&re pentru
conse,r'varea personalului lor sau pentÏu consarva.Tea p:rÐ-
 243
geritul"ei altor inclivizi, uu rärnâne nimic pentru conser-
va.rea directä a speciei 1).
,,Forfa care couselvá ildividul çi a'cea cale conser.\.á
,,speoia clerivând arnrânclouä clÏltr'un izvor cornun de pu-
,,teli, tlebue runai clecât sä se întânple, în conrìitiuni clo
,,altrnintlelea egaLe, ciì cteçter€a uneia sã. i,ur¡r1ice scäde,rea
,,celeil'aIte" ").
Se poate clar stabili ca le,ge cä fiecare gracl superior
cìe evol,utie organioä este întor.áräçitä de uu gracl infe.riot
a acelui gen particular clLe clisolufie o,ganicã. p,e câtre-I oib-
serr'ärn în ploclucerea urror organisme nouä. Dal se na,çte
întreìralea crlrn se sta,bileçtc pro,portia între inclividuatie çi
genezá în fie'c.are caz?
Toate cazurile speciale atre ope,rafiei de r:epr.ocluc.ore se
çlatolesc seleotiunei naturale a r.arialiunilor favorabi-Ie.,.
Ceeace face c¿r, o sllecio animalä .sä prodûcä multi ur:maçi
cär'ora nu Ie clä nici o îngrijire, sau un numäl m¿ri mic, clo
caxe se îngrijeçte foarte mnrlt, e färä îndoialä cä ,constitu-
fia ei s'a lrotlivit cu încetr'.I aoestor conditiuni, mu[lämitä
conselvälei mai fre,cvente a urmasilor idcliviziloÌ atre ,cã.r'or
obiceiuri clþ rell'roducere erau nrai bino a,c'laptate îrnpejruä-
rilol inijloc,ului în o&'€ acea specie tráia. fnterese,le specie,i
sunt rn¡ai bine asigurate fie prin 'conctrrsul unei d'ezr.oltäri
mai mari a hrlividului çi a unei mari scäclþri a fec.undi-
tätei, fie printr'o rllezvolta,re na;i rlicä a inclh'id,trlui coÉ-
binatä cu o tporile a fereund5,täfei; iatä ce ne spune expe-
ricnta în totlea,una.
Totuçi cìeçi sporirea facultá{ei cìe conservare persona;lä
necesiteazä, clle obieeiu, o seädere:a facultä.,tei dle propagatie
a speeiei, Trrod\r,ctul ambil,ol factori e mai m4re ca, imai
inainle. a,ça, oä puterile eonse.rvative ale speciei, întrec for-
þle de.struct,ive çi specia se întinde. $i se va \.edlea în cu-
::âncl pentru ce se întâmplä aceasta.
Oriee pr,og:res al evolutiei implicä o eeonotmie')' 'Dacä
complexitatea mai mare satl rto'lurnul mai rmlare sau miçca-
r) Loc. cit, Vol. lI. Pag 556 $ 36r.
z) Hotrørd Colli¡¿s: Loc. cit. Pag. r77.
Jl Loc cit. \rol. lI. Pr;g. 5ó2.
I
249
rer rnai reped,e, cauzeaøá" ildi.i'iclului o cheltuialä rcåre tÌü
e oorlp€rsatã prin o substan!ä alfunentarä rrai ugor cle clo-
lLândtt, ildividul gäsildu-se î¡ oondifiuni lelativ nra,i rele
posteritatea sa împufinatä se stinge. In cousecilfä, numai
câld chc:ltuiala unei indivi,cltratii tnai mare este eontraba-
lanfatä de o ec'ono'ur.ie subs,oc.r,entä, ea poate sä contribue
la oonselvarea incliviclnlui, sa.u, prin ,consecinfä, la conse.Ì-
':.j Y*rêa speciei. Cattitalui vital ce s'a c[eltuit pentrrr noclifi-
catie, t.rebue sä ¡troducä ruai mult clecât e,chivalentul.
,,Recuttoscârcl cã, orice crreçtere a d'ezvoltãrei cå.re ss a-
,,dapteazãr. circumstanfelol unui organism, plocurá un fo-
,,los c,are intrece c;n putin cheltuiala eare costä, r'erle,m cã
,,legea generalä po,afe sä se lfor.mul,eze eu mai iumltá €,-xae-
,,titate în urmätolul rnod: Geneza nu clescr.eçte tot aça, ,cle
,,Lep'e,il,e pe c.ât ,cleçte' inrlivicluatia" 1).
Fie cä cleçterea iirdividuatiei ar lua forma unei for{,e
mai rnari, sarl a une.i repegiuni çi agilitáli urai lmari, sau
pä ar- c,onsta într''o m.odificare dre structurä ,ca,l:o înles-
ne¡r'.e lle-o miçca,r'e ol¡icinuitã, sa,rr îutr',o schinìtar"e wirsce-
ralä, care-i per:mite cle a se tfolosi mai ltine de alimentele
înghitite, r'ezultat'ul est,e, în oLice caz, uu ex,cedent ,ma,i
mare de capital vital, clin care o parte serveste pentru
creçterea incliviclului çi o altä parte rentlr a forma alti
indivizi. De aceea fiecale t,ip care se adh.pte¿,2ä m,ai bine
corrclifiunilol sale, cu alte cuvinûe, fie ca.re tip supe'-iot, a;re
un coeficient cle înmultire care asigurä tenclinta. sa de a
predoruina. Supravie{uir'ea eelor nai apti, nu înceteazä cle
a inloeui speciile infelio,are eu s¡rec,ii superioar:e. Dar ' în.
afarä clo supravi,ofuirea mai lungã, çi pr:in rtrmat,e tle sau-
sele mai me.ri ,cle a läsa nn lrrrnaç, pe caxe o asigurä su-
perioritatea, vedenr aici un alt mijloc prjl care se favori-
z,eazä expansiunea varietä'filor supeù'iroale. DeÞi olganismul
cel mai ¿'s,s1rolta.t est'e, a,ltsolut vorbincl, cel rnai putin fe-
cund, e1, este lelativ cef m,ai fetÌrûd.
Dupä oe stabileçte, în moclul acesta, Iegile gene,rale dje
în;rntrltire a.lo tuturol organismelor, Spen,c€'r zíos ') eä fe-
r) Loc cit. Vol. II. Pag. 5ó6
z) Loc. cit. Vol. It. t'ag 568
 250
eunditatea relatir'ä a omulrri oonsidbrat ca specie, çi mo_
clifieãrile acestei fecuncìitäfi, cânrtr oondiliulile exis,tenfe.i
sa,l,e se schimbá, ,trebue sä se conforrmeze aoestor I'egi. Ra-
po,rtul invers de varia,fio întne ind'ivirìualie çi genezä esls
acler,är'at pentru cm ca çi pentru toate celelalúe fiinf.i or-
ganic,e. fn coeficientul säu de înrntrlfire, foarte slab, cu
mult ma,i slab decât e.- ori c.älui mamifer te.restrn, oxcep-
tâncl elefantul, tr.ebue sä lecun,oaç,tem un f,a,pt necesar
¿l clc¡zvo]tälei sale ,suporioale. In sfârçit tre;bue så ne aç-
leptänr a gäsi cauzele sporirei sji a scäcìerei fecunclltälei.
speciale sau gìen,era.le, timpuraùe sall pe,l'rang'te, ín scùri¡n-
bärilc de. r-oltrm de structurä de cheltuialä d'e puteri, pe
ca.ri le.am asociat cu aceste efecte.
D¿rl n'¿n'eut tÌ€I¡oe sä ne urulfãmirn cu aceste generali-
tá{i. Se po,t da clovezi c.å aceea ce' cauzeùzá, creçter€a sau
scÈ'cle re¿r ¿ete,zei la alte anima.le, cauzeazä o creçtere saÌ
o scirdere r g'enezei La om. E clre,pt însä cä aici înoheerile
roastl:e se love,sc cìe greutäii încä çi mai mari. Aça de ra::
se întâmplá ca condifiunile sá fie aceleasi, încât nll se pot
face clecât foarte putine c,onparafiuni necontestabile. Ra-
sele o.meneçti nu se dþ'osebe,s,c uu'rnai ¡rril mäsura trupu-
Iu,i, felul de hlanä, sau clima în caÌe lo'cuesc, clar c,heltue-
lele lor oorpcra,le sau intelectuale sunt foarte inogale'
Totuçi lralo sigur:, compar'âncl p,opo'ra,tii apartinând a-
cieleiaçi rase, salr lrnor- r€rrSê înr'uclite, d'il cari lLnelo îsi
proculä hlana lor în cantitate nrai ma.rie çi kle, ca,Iitats
mai lluná cìlecâ.t'oelelalte, eä alirmentafia allunclentä spor:es-
tc genoza çi la oameni. Hotentotii, säraci çi rärr hräniti
ra,re-ori au rnai mulli ei,e droi trei oopii çi muùte femei sunt
.steriLe, pe cânrcl Caflii cari au vite mrulte, çi cl'uc o viatä
foarte înclemâna,ticä, sunt foalts prolifici.
Pute¡n ooncluclo cä, la specia, umanä, car la toate cele-
lalte, abunclenfa; absolutä sau lelatir'á a hrane'i cåxe lasä
un exc,eclent oonsidera,biù dtrpä ce a înclestulat viata pä-
rilti-lor, este întor'áräçitä cle 'o gen€zä abundbntá. Aì'ce
Spencer obserl,ä cä aceasta e cu totul împotriva teoqriei
hi Dutbleclall oíLre pretindê cä atât în regnul animal oât
çi în regnul vegetal ,,o htanä plea abundentä pune 'obsta-
zSt
,,col înmultirei; pe câncì, pe de altá parte, o hranä limitatä
,;stùu o lipsä de hranä, o stimuleazä çi o spoxeÞte". Dou-
trìed¿y confundä pletora uormalä cu pletota anorrn¿lä.
Ar-em asemenc drovadä cä cresterea relativä a cheltuirei
pute'r'ilol, lecluce gracltrl cìe fe'c;unditate. Cifra relativ infe-
rioarä a creçterei poporaliei în Franla, s'ar pute,a atribui,
în pa,rte, çi faptului cä femeile franc,eze se gäsesc împovo-
rate eu murìcá din eauza, pier.clerei error'ûìe ce o sufer,e po-
porafia mun,citoare bärbäteasrcä în profitul oc.upatiu¡.ilol
nepr'oductive. llai uçol se poa,te dtove'ili cä lipsa relatir'å cl'e
feoundiitate la femei este rezulta,tul murrcei intelecfualo
ptrea m'ali 1). frn ru{inarea fa,cultätei leprod,uctive la cllân-
s'gle nu s,e ma.nifesteazä nu,urai prin flecventa ltnâre & e¿-
zurilol cle sterilitate absolutä Þi prin îlcetalea înaiute cle
yreme a însårcinäriìor', c_i çi priu incapacitatea foa¡:te fre,c-
ventä în ,c,atre se gãse.sc, felneile de a-çi aläpta copiii. It
înfelesuì e,i clerplil, facultatea reprocluctivä insemnea.zá fa'
cultatea de a proclurc,e rltl copil ,bine tlezvoltat çi cle-ai
procuÌa hranä naturalá pe timpul însemnat clb n'aturrá.
Deçi cJreltuelile dle lepro'clucere sunt mai mici pentl':ü bár-
bati clecât pentru femei çi dþçi se întâ,urplá ,m1ai rar ca
antagonismul întne genezá" çi inclividu'atie sá se rp-anifes-
teze la bärùat prin suprimare& facultätei generatrioer în
u-rrna rinei c,heltuiri neobicinuite cle puteri, totuç'i e ourxos-
cut ,cä atletii cìin antichitafe, au a.vut foarte rar 'copii. À-
s,emene s'a obsert'at oä a,dlese'ori bärbartii cle o activitate
intelectualä exce'ptionalã, rtt att läsat utmaçi. Dar aceastä
incapacitate se poa.te, atribui mai clegr'abä unei turburäri
constitufionale clecât seåcler'ei clirec.te tle fortä, clatoritá ac-
tivitätei exc€sive.
S'a zis cä tlo 'oale,ce rasele civilizate sunt în mijl'ocie mai
nrlmeroaso d'e,cât multe cl'in rasele necivili,zate çi clb oarece
în acelaçi timp ele sunt çi ruaiconplexe çi tma'i active, ar
trebui sä fie, pentru a, se confol'mÞ^ logei genelale, çi
mai putin proL,ifice. In realitate se paÌe cä ar ifi tosmai con-
tr arul.
l) Loc. cit. Vol. II. Pag. $7ó.
,1FÈ1...
' ...j:
,/'
 252

se' poate les'1r'ncre cã. cln,cã toate cerera.Ite 253

concrifii ar fi
egale, acestie s.perioa'e ar a\¡ea ,cif'e i'fe'ioa'e
'a'ietãti
de îlr'r'ltire. Dar toc,'t,ai cel,elalte conclifii Nu se poate aclmite ca er-olutia sä se fi fãcut sau cã. se
çi a'ce.stã air'oruarie erlra'ae'tã trer:'e '. su't "*of",
atrib'itä ir."g*uriì;t"i
t'a face în viitot', în ruotl spontaneu. Toate motlificã,rile
ftrucfionale Þi organice a.u fost,
celollalte conditii. çi vor. fi in moci j,ur,ecliat
S1a citat aserìÌetìs pe unii sa. cc*seci.{i are mijroc'r'i a,'libia't. L'rar.i sunt
oarneni îlsemnali prin activi_ 'red'iat
clal acesto
tatea lor i'telect'a.lä çi cor.,or.alä, scùrinrl-rãr,i ale mijl,ocului, cãrora printr,,o ecliili_
pri' fac'ltäfi ge'eaice srrlreriãure. Ácuste cali se cle'sel:ea' çi l;rafie diilectã san inclilectä, or.galismul unal s'a, acìaptat,
fapte samä'ä c. se atìapteazä çi r-a ulma sä se adapteze? Cum, nec.esìteazã
caz'rile in cari o
cìezvoltä 'relrtio'ate
airi¡menta.fie mai arr,'ae*tã ele o evolutie su,per.io¿irä a organisrnului ?
în ac..lasi iimp incliviclul çi spoleçte ploclircer.ea
unor uoì inrlivizi. 'Spertc.el lecunoaçte cä pletutincleli civilizafia a avut ca
Nu existä cìhr. nici uu nlotir. pentlu a arrtece,clelt creçtereu, po,porufiei
lu acjnite eã tri,_ çi .cã una din consecinfele
sile de inrnultirer c,ar.i stãpânesc anirnalele, stãpânesc ei a Íost o scäclere a ìlnoï puteri dest.uctive ale speciei.
Cu
oamenii. Rã,urâne sä r,eclem ce efeete pot ;;i crât o¿r,.re'ii se, î'm'ltesc c. atât prir'ejctria cle a fi
sä producä schini_ cle
liä,lile 1,'e''ra'e'te are 'ciçi pe
fiarele sã,lbatece scacle. Este drept cá c,u cât se înpr.äçt,ie
lttlot'. 'at*r"ei 5i ar,e împrejulãlilor oa..e- s'plrzrifafa ¡ã:'â't.lni î.'r,pärfi'cr*-se î' triìrru,i,
ei crevin
Olice evolulie n,ouã a fiintei în cale ca fiarelé sãlbatece pentru alçii; crar prinrejcrieL cre, a
la g'a.'l evolufia a ajrurs ''ii sca,cre pe
rnnri di' ace'astá cattzá,
cel rnai î'alt, trelt'e så fie .e ace,eaçi rnãsurä ce triburile se
natur--ã ca c.ontopesc folrnâncl nafiuni.
çi e'r'ol*fia g'e.e'arä. Ea trer-l'e sä rfi,e progr:es cãträ
acl'aptarrea continuä a rerafi'nilor '' re'lafi'n'ol ,,Bxi,stä îræi¿ o primejclie rle a rururi, zice Spencer,),
inte''e
tel'e car.e co'si,rt'e r-ie,ata. O e*ol'fie rtrai mare, ex- ,,c¿rrs utl scade çi anu,m€ prim,ejdia pe care o produoe creç_
sau o ,,te1'ea n.mäluì.i, pr.imejclia cle a fi lipsit cle hranã. presu_
s'perioar'ã, i'rpricä crar ale
'iea{ãr o- ,,pnuând cä na.t'ra o,m*lui nu se schimbä, ,m,ortalit,atea
rn'l'i cari sä facã. rneii perfect,e'ro,¡ìificafi.ni
coresponcre'(ere 'at'r.ei
existe'te, ,,eare rezultä din ea ax spoli pe mãsurã. .ce oamleni,i s'an
sar sä st¡tbileascã eo'cs¡lonrrcrr{e rro*ã, sa*
'I;ele sã rrrotrucä aai-
a.ceste rez'ltate. T,reJt'e sã, se proclucä ,,înmulfi. Dacã, sub irrperiul a.cestor conclifiuni, moltalita_
o c'eçtere a cri_ ,,t€@ nu se ridicä, aceasta trre,bue sä fie clin oauzä ,eä pro_
ttoçtinfei, a ghibäciei, a puterei sau tutur-or
a acestol ca_ ,,viziunea cìe ali,mente spor.eçte ase,men€, ç,i acoasta ,ptesrr-
litãti. Dal se naçte î'trebarea î' ce se poate plotl*c,e
a.ceastä e'olutie 'rortr ,,purls oa,r.ecari schimbäri în obieeiurile oameniJor deteo:-
aeeastä viea.tá s'perioarä, ace,astä
'o,nã,
eooldinafie rnai mare cìe acfiuni ? ,,mirrate de presiunea nevoilou: lor. Aici este dar .cja.ùLa,
Sä fie pr.in forfä sa.u prin, repegiune sau agilitate? ,,permanentä de ¡nroclificale cãreia o,amenii civitrizafi sunt
Nu e ,,ex¡luçi. ,Ctr toate cã intensitatea acfiunei sale este puru_
proìr'abil ca aoe.ste î'su$iri are om'r'i
sã slroreaseã c. ,m',lt.
Evolufiun'ea I'iitor.ului, ,,rea te¡lperatä într'un se.ns prin o p,roclucfia rrrai mare cle
acel echili,brq ,niobil mai pe¡feet,
acea adalttare mai perfeetä - a rela(iuni_lor ,,substanþ alimentare, oa Se agraveazä purruea în alt sens
interne r.elafiri_
nilol exterrne, aieoa eoordlnare do acfiuni mai perfe,e,tä _ ,,printr'o mai ¡,nrrs pr:odf,rcere de inclivizi. Evicìent cä ne_
da,eä consider'ãin toate e,azurilo posiìrile, ajung€ml ,,rnoile e,reçterei prea. mari a p,oporaliei oonstituo singuruL
la în_ ,,stimu,Ient eare i,mpinge pe oa¡meni ca sä-çi plrocìrïe o mai
cheelea eä ea treb*e sá ia e* db.o,sebire dirrectiu'ea
.nei ,,uìare cantitate de lucmri noc.esa, e vietei: dac.ä cerere.å_
dezvorltár'i superioale a inte.ligenfei a
'r-om \'€rlìea eã a,ceastä çi sentiruentel,or. $i
,,nrl ar întteeo ofe.rta, nu at'exista motiv pentru a o spor,i
coneluzie se i'npur'e çi ct!¿eä eerie€-
täm cauzele eari pa:.oduc aceste rezultate. ,,pe aceasta tcìil urrnä. T'ot ¿tât de e-r'ident este asem,ene.

t) Loc. cit. Vol. Il. Pag. 59r

 25].
,rc1ä excedeilt'I cer.er:ei peste ofertä este lrersistent: presiri_
porlorraliei n cärei ilclieiu este nu se poate înlãtur.a.
',nea
,,Cr:eçtelea po¡roraÇiei întrecânrl purutea cr,eÐte.lea ¡lij_
,,loa'celol de s'l¡sisteufä, procl'ce o ccreïe de ghibã-
,,eie, de intel,igenfãr, rl,e stãpânile cle'o'ä
sine çi împlicä prin
,'urrlÌar€' *' exercitiir crc'sta't çi o clez'oltare treptatä a
,,acestor i's.çi.i.... r' toa.te c¿z*r'ile ca'za pr.iuã este pre-
,,siluiea popor.a{ici. Dacä ar fi competifia pe c¿rre ea o
'*
,,staòileõte, afa,cer.ile vietei r1u ar costa pe, ifie care zi atãta
,,gânclile çi fortä çi cl'ezyoltarea putel,e,i inte,Iectuale ru ar
,,aYea lo'e...
,,Familiile çi la,sele pe cari greutatea cle_açi agonisi e_
,,xistenfa, inpusä pr.i' exces'l fecunclitäfei, n. Ie s,tinru_
,Ieazá ca sä-Si îrnìtunätäfeascä pr',o,duc{ia, ca sä cì,obâncleas-
,,eå cìa' o acti'itate rnentalä mai rnrare s''t pe ch.'¡n'I cei
,.¡ììare ear,s cluce Ia ¡teile, çi îrt urná eI trebue sã; cecleze
,,locul lor aeelora pe car'.i presiunea îi stimuleazä,'.
Exe'cifi'l ,co'rstant al facr'ltätilor t'eb.itoare ¡rentr:. a
se luttta .cu su,cces în contla pr.inejcliilo¡r. existentei, si
noartea tuturcr oa,m,enilor cari nu palvin sä 1upte în con-
tr.a lol cu succes, asigurä un progtes constant ,cäträ un
gracl mai înalt d.e ghibäcie, cle inteligenfã, cìe stãpânire cle
sine, o vieafá urai co¡nplectã.
Recunoseâl,rd astfel cä excesul cì,e fecunclitate, prin schi¡n-
'bärile
pe, cali nu înceteazã de a le produco în nijlo,cul ît
ca,r'e tr¿lieste omul, este el singru o c'auzä aI evolufi,ei ulte-
li,oa.¡e a omului, corolarul care trebrre cledus este cá cori-
tinualea evolutie,i c,urului datoritá . a,cestei cauze este ea
singurá o eauzå a. sc.äclet'ei neoesare a fec.unditäfei sal,e.
Accst p,r.ogres.r'iitor al civiliZatie,i, tezultat necesar a,l
presiunei rpoporatiei, r'a fi îttovärãçit cle o sporire a ctrrel-
tuel'elor inclividuatiei, mai cu rìeose.bire în strucìtura si
furrefiunea sistemului net\/os. Rezultã eä sistenul nrelvos
va devenii m,ai onelos pentru organism atât ,prin cheltue-
lele plimitive ale construefiei sale cât çi prin actirritatea
sa suìrsecventä. Dar pretutindeni çi în- totdeauna evolu,tia
este protivnicã. clisolufie'i procreative. Fie prin clesvo,Itarea
.,mai mare a ,o,r'gartelor cari servesc pentru eonseÌr'area iu-
255
'd'ividtrlui, fie prin sporirea complexitäfei strrrcturei lor:,
fie pril activitatea lor: s¡perioarä, substr.age,rea rnater.ia-
Iurilol celute cle, a,ceste schimbäri im,frlicá o scäd,er',e ,a re-
zert'ei clispouiìrile p,entru ooll,seïvat€a specie,i. De aceea çi
genul particular cle evolulie pril cale va trece om.ul îli
viitor este rua,i ,rnult clocât oricare altul de naturá sä pro-
duc'.ä o seád'er.e a puterei sale cìte repr:oclucfie.
Dezvoltarea netvoasä superioarä çi cheltuirea rnai mare
de a,ctiYitate nervoasä, De oar€ o atribuim, în mocl clir,ect
crìsçterei numärului iuclivizilor çi cari ,d,evine ma,i târziu
o piectrecá a el'estelc'i lui, nu trelrue consid,eratá însä aa cr
tensi''e
'rai 'ra.e çi ca o 'ieafá tre' ollosearä i'terectua,lã.
llulfumitä unor. m'oclificräri organice sporirea ,puterei çi
a a'ctiyitåfei em,ofiunilor. çi a inteligentei r,¿ cl,e\¡eni sllorÌ-
taneä çi pläc'tã. Tteb'e, sä co'cepe,rn tip.l modificat îr1 aç¿¿
fel î',cât sistemul neÌ'\,os, mai dezr-oltat, sä attagä pentl*
acti'itatca sa no'm'alä o mai Dor.tiu'e din stocul ,oo-
mun de substanfe nutritive, çi 'r'ar.e
cä viafa indiviclu,a,lä, spo-
rincl în intensitate çi în trungi,ure, sä impu\ineze ,ctt D,eo€si-
ta,te r.ezelva aplicabilä l,a producere& unor vieti no,uä, cl,e
c.ari nu va fi nevoe sä fie atât cle numeroaset).
Cäutâncl linitele cätre e,ari tiucle ac,est ptogres, Spenoer
er-ecXe cã pe câtä vteùt€, fecunclitatea speciei e nmi mult de-
cât suficientá pentru a contrabalan{a pier:clerea ,drator.itä
cleceselor, trebu,e ca poporafia sä ur"rneze a se înnrulti. Pe-
câtä vreme porpolatia r.a urmta sä se înmulçeascä, trebue
sä se pr,oduoä o prssiure asupÌa n-ijloaeetror de subsistenJä.
Insfârçit, cât ti np va dura a,ceastä presiune, clezvoltarea
,menta.Iá 'r'a treìrui sá sporeascä çi sä rezulte o nouä scã-
dere a fecunditáfei. Açacìar sehimbar.ea nu se va putea
opr:i, pânä câncl, cifra ,clie înmultire nu va fi exaet egalä cu
cifra lrortalitälei, adicä pânä când fieeare perecle tìtl va
avea pe atâfi oopii pe ,c,ât se ce,re pentru a produce o altä
generafie de acl'ulti pr"oclucândJ çi ea un numär dle c,opii e-
gal cu numärul generatiei preced'ente. La sfârçit presiunea
poporatiei çi suf'erin{ele ca.ri o întovãräçesc vor dlispär.ea,
r) Loc. cit. Vol. II. Pag. 597
 256
257
lãsâircl sä subsiste o state cle lucru
ta fiecare jnci'ictr ctecâr o * Si färä de a face critica acestei teorii, asupïa cäreea
,,_Ðxc€snl cls fecunclitate,""ri..it.tuir'"'tå:irï
zice Spencet r),
Jåffî :ttrebni sä revenim, ne permitem vorn
,,s'l civilizatiei sä ;fie fure'itabil,*çi ,r."rs.,Ia f¿clui ;;;"_ a observa aice, cá, era oon_
fir¡nä in totul premisele ,cìe la care pleacá N{althus.
,,bue nnrìai clecât sä îrnpufilur"
civilizafiei tre_ Spen-
ce,.r rru se deosebeçte
i..oo¿itatea çi în sfârçit cle rìânsul, în afa,rä cle metocla de,cer_
,,sä înlãtur.e exc,esul. De,ta încelr..t cetale, cìecât uumai prin întrer.eclere,a
lrr".i..rrea popolafiei a
,,fost ca'za a1;.r.oniatä ,, ,ro*."^*.ì-1..i,
unei stäri îndbpär_
uo * procl's clifuziu- tate cle almonie, cátre car.e a,r tincle
omenirea cl,¿rr ,ca.r.e, dil
,,ne,a orìginarä a punctul de veclelE practic
al existen{ei noastle, nu po,ate
,, ob ice i. r'e,,
,,cultula, ; ea ",,
;;;i :i:,j ï.:îi:,ä;:å":ï
;, å o1
:ï.î avea nici o înseürnätate. Cäci nici
nu se poate într.ezäri
a arrut c,a efect cle a curãfi suprafa.fa m-äcar epoca în cale presiunea poporafiei
,,lui. Fresiunea tlo,llôlatitei a silit pe globu- îçi r.¿ fi termi_
olr sã intre îu soc.ie- nat .opela, sa, dispärând împr.eunä su suferinfele
,,tate ; ea a fàc',t ca or,ganizarea socialä cari o în_
sã fie i'e,r,itabilä lovãräçesc. Pentru mornent gi pe multä
,,,!i a tlezvoltat sentimentele soc,i¿,Ie. /cesul vr.eme încä ex_
Ea a stirlulat îmbunã_ de fe.eunclifate, va rlrrna sä fie pârghi,a ic€,a mai pu_
"táfirile progresi'e-are prrocl*cfiei, prec'm qi .ez'ortar,ea tel'nieã a. p.ogreslrl.i. trr 'r-a contin.a sä rrez'orte illsuçi-
"ghibäc'iei ri a i'terig'errfei. Aceasto Àtu caltzaca.re ne p'ne ritre om.l'i si sä du,cä s,oroietatea cätre forma, ei cea
,,p,e fiè care zi în contact înaltã de onganizare çi ,fãrä dle eare omenir.ea ar fi arne-
¡ma,i
çi car.e ne uneçt,e prin relafiuni
,;cle depenclerçä .ntutuatä d,in ce în ninfatã sä se opleascä in melsul ei evolutir,, pästrându_se
ce mai strânse. fnsfârçit,
,,dupä oe va fi fost cau,za care a fäcut în câteva, ze'ci,mti crþ mii de exempra'e cie fiinfi cregenerate,,
ca globul sá se a_
,,collero ou lorpor.atia pe ear o poate sä înguste la suflet çi ra minte, îrr loc sä se intilrr¿, in sute
o tinä çi ,cltrpã, ce
"toate pãrfile locuibile fi fost p'so întrb stare ae cul- de milioane de oam,eni voiniei, ageri .çi generoçi, pe su(yra_
,,turã ina,i bunå; dupä'or" ce va fdj riclicat pânã la perrfecSie fafa întregului pãprânt. Nu trebue sä uitäm, în ad.evär,
çi
,,toate ope,l.afiile cari ser'esc satisfacere,a trrebufur_ ae,ea'sta 'este, ,eea, rna,i importantä clin înc,heerile
Ia, sar€ a
,,f'elor onrului ; clupä ce va fi 'e'tru
deøvo\tat in acelaç timp in_ ajuns Spencer, e.ä preúutindburi civiliz atria ø" avut ca ante-
,,teligenta, ,pent,ru a o facs mai capabilä cle cedent creÇtereø Twporafiei ryi clacä a,r" înceta aee,asta pen_
a io¿"pf,ioî ¿u,_
,,toria sa, çi s,snfimentele, pentr* a le ad;apta în tru întreag,a ,orn€n,ire, e sigur cä al trebui sä îneetbøe çi
mocll co¡n_
,,plect vietei sociale ; dupä ce'a fil',clÞplinit toate civùizalia.
aroeste,
,,ea:D.za a,ceasta termi'âncl opera sa, trebue T¡ecâncl a,cu,m la eeriee,tarea pãrerilor unui a,lt protiv_
sä sfârçeascä
,,ea s.ingurä înretul ,cu încetul,'. nic al doolrinei lu,i Ntalflrus, \¡om avea prilejul sä vecleru-
$i Spencer terminä zicâncl cä sahimbäri numerice, so_ ,c.ä çi ,acesta s,o,deosebeçte de dânsul mai
mult în fo::mã. di:_
eiale, organice¡ t,re.bue p,rin infl,uenfa lor mrtrtualä,
sä pÌo_ cât în foncl, çi cä cercetärile sale c,onfirmä 'çi cìezvoltä
ducã neîncetat o sta¡e cle armonie în care tezele lui fundamentale, ca çi eercetärjle tui Spencer,
fiecare din fa,c_
tori se gäse$te clrept la nive,lul. operei sale. din alt pun'ct cle vedere. pe câncl Ma,lthus susfine¡ icllupá cuq
dreçi

A fost nevoie sä urmãr.im pânä în amänunteùe ei te,oria çtim, c,å pop,orafia are tenclinfa. de a se înmulfi într'o,p,ro_
ingenioas,ä a lui Herbert Speneæir, penh.u eá.
ea oontr.i;bue g,resiune, geome,tricã, î¡rtnrecâncl puïurea
prin cìaritate'a çi prin înrã',fuirea s;trânsä a dediuer[iuni- Xlm,tereø dre tln-
muJ.çire a mijloa,celor cle hraná,, Achil,le Guillard, p,retirlde
lor; ¡ma,i ca ori care alt¿, la înþìegerea prir¡cipiului
po¡ro'ra,{iei 'r.lt la cä nu se nasc niciodatä mai mulfi copii decât o natiurne e
çi apreeierea deplinä a însemnätãlei lui.
în sta,re sä hräneascä çi cá dþ,pattb db a,creçte mai nepedb
r¡ Loc. cit. \ror. II. pag. rìecât mijloacele de ex,isten{ä, pop,ora}ia tincle pururrea sä
óor
so punã, Ia rivel,ul lor.

1i
 258
I' ,oapil,olul al patrulea al scrierei satre r),
sub tiilul :
Equcifi,uneø general.ci a subsistenfelor, GullLaticl citeazä pä_
rnere,a lui Mont¡'g¡1 .c.aye z,:,.oø: ,,Noi creclem, împreunä ,cu
,,Franklin, cã lim;itele pop,orafiei nu, sunt fixate decât prin
,,cantitatea cle oameni pe c,ani pämântul poate sã_i îmbrrace
,;çi sã-i hräneascã.". Aceastä lege a poporafiei pe cat€
Guillard o credb aplic,ab'ä t'turor fiintitror vii, *,'imare
sau 'r'eg'etale, e,I o formuleazä în ur.,mätorul mod: p. (papo_
r a I ia nú, j Lo cie ) s e p r op or" i,a rca z d. s,,1¡ s is te
! nfieI or ilis.p o nibile,
în{eiogâ'cl prin s*bsistenþ toate conditiile p'in mijÌocur
cärora o,rn'l s¿¿bs.istci, ,(:s,s,^aa cuprirrdÞ, pe lângä hra-nä
bäutur'ä, hainele, a,därpostul, aerul pe care_I r.espiräm pre_
curu çi condiliile nor.alo cari c,ontribue la sustilerea o_
mului.
I)ovacia acestui principiu se poate farce prin ra{iona_
nrent çi expe.rienfä.
,,7o) Pri,n. ro,firnament. Dacá, poporaJia ru ar fi a/dequata
,,subsistente,lor- dispronil¡ile, ea ar ,fi ,mai llresus. cìe clâ'_
,,sele sau ar sta mai pr.ejos. Mai pïesus nu p,oate fi, cãci
,,o parte de oameni ar träi färä sä mÌánânce _ c,eeace ar
,,fi prea îngeresc. Ea nu rãmâne rmai prejos: eåci o ltarte
,,cie sribsi.st,enfá an rämâuea färä întrebuinfare c€€aee nu
',,se întâmplä. In care timp, în
c,are lará s,a r,äzut vle_o
,,,clatá ca ni,jloace de surbsis,tentä sä fi pierit din J,ipsä de
,,o-rtsulìatoti ?"
20) Pri,n, experi,enfcí
A clemtnzstra|Þ; Tárite cele mai producätoa,re sunt
cJou,a
cele rnai impoporate gi viceversa.
A treic¿ demnnstrafi,e: Câ.nd creçte produclia subsisten_
{elor, creçte çi P. în aeee,a$i priopcnfie.
A patra dentonstra,f,Þ.. tQ¿a¿ se.adb prod'ucfia, scade çi
popolafi:r.
A oincea demonstnalie: Da"cá, poporatia este lovitä în mod
accidgnta-l çi în ¿ça fel încât izvorul însuçi a,l nijtroacelro¡
dê subsrstelfä sã nu fie atils, îndatä dupä,.".u, pno""*ä-
fia sporeçte. Guillardl citeazä" exemplul Prusiei, urrrdle prin
r) Eléments de statistique humaine ou Démographie
Paris r855.
t
259
anii 171C, in rirma epideniil,or, deoes€le crescurä cle patru
'çi eìriar ùe zec'e or',i mai mult ca în timpurile normale.
Dar imeclisLi c.r:pä ace.eßta, în anul 1711, nu¡mänul cäsäto-
riilor cre:,r¡e încloit, ia¡ na,çterile se riclicä & Ia 23.977 Ia'
32.572. Dacä vi'olenïa flagplului e atât ,db mare îrcât naçte-
lile n:i pot sá r'.n:rple repe|le golu¡ile, imigratia le vine în
a jutor'.
,,Ränâne clar ,corrstant, zice GuilIard'), cä orico rleficit
,,accidental al pop,oraJiei îu'ior.eazå e¡erg,ia Ìepro,d,uoerei;
,;cä orioo loc liber este pe datä ocupat; cä.oricra mijloae¡ cle
çi
,,suì,r,ist'entä,Ìisponibile, chiamä noi oonsumatori",
A Çctscr deinottstt'ati¿: N. (mijloc,ia anualä a naçter:i-lor)
esio lnai nricã uude vieata este mai îndelungatá çi vice-
vetsa.
Oamenii ¿r'uti trãesc mai mult çi au mai pufi:ri copii,
pe câncl sär'¿ucii mor mai repede çi au copii mai mu,lfi. Pre-
tutincleni unde sp,ec,ia um'auä este sec€ratã, cu repegiuûe,
rnijlocia a¿rualä a. cäsätoriilor çi a naçterilor îçi ascele-
reazá Eersul, aça cä întrebându-ne c¿re este localitatea în
sarle se gäsesc mai multi copii, am p'utea sä rãspuraclbm cä
e a)oee.a. unde ei mor mai repede.
A ço,¡:f,p.n d.emonstrøtie.' Dacá o com,presiuue aooiclenta,lä
opre,ste clezvoltan'ea rntutcei, mijlocia anu,alá a naçterilor
descle$te în m'od brusc.
A opta lenrcnstrali,e: In färile în"ca¡ri p'oporatia mijlooie
conl,inue sä creascä, ereçterea ei s,cade pe mäsurä ,@ spo-
,reçtr,' ,densitate,a, 1árá. ta p,entru a,ceasta ra,portul dintre
ruijlocia anualä a dbce,selbr Þi poporatia mijlocie sä fie imøi
defavorabil. Pe mäsurä ce se îndeseçte, poporatia cr-rst€
Ëa,i puçin, nu din caazá. cå ar cleçúe mortatrita,tea, ci pen-
frucä nañterile se regule.a,zä dupä tlispcxnibilitatpa instru-
menf,ului de mulcã.
A nuta clemowtrafte: Yaloarea cle schiml¡ a grâului rä-
pâne invariabilä, cu üoate sctrinbärile des¿ ale pretului.
Da,cä popotalia ar'cïe$te ma,i reped'e dÞ,cât mijtroasele db
,subsistentä, substanta care este baza universalä'a alimen-
comparée.
I) Loc. cit, Pag. 74.
 z6o
26r
ta[,iei, spor.i'd1 cererea oi pe fie,car.e zi,sär scumpi în m,od
in¿vitabil çi p'ogresiv. Dacä din contra mijloacele rle sub_ Aceastä indoitä aceelerafie se proclu,ce în mod trre,cåto,r,
siste'{ä ar. cle,çte ,rn,a,i reperìe de,cât po,porafia, valoanca, ,,printr'o epiclreais, in urma unei recolte urmatä cle
t'ea\d ,a gr'âului a,r seädea gracltat ,,o te'ooltã b'nã, în urmai pä.cei care succedê 'ele
çi nesontelit _ afarä räzboiu
nrmai cì'e'ariaúiile aecirdientale are recolte,ror, variafii oa,ri ,,sânge.tos. Ea se proctrurce în mocl c,ontinuu în'nui färile nasã_
clispar în seria perioaclelor. ,,nätoas€, în societã{ile reu organizate, la clasele d,esmoç-
,,Faptelo irnportante cari umplu capitolul preoedenü, zice ,,tenite. Naçterile ,îçi a,ceele,reazã ase,rnene mersul cân,d,
,,Guillard'), ne-au aräta,t pr.in ce fel cle m;içcdt i poporafia ,,mrllÌca spore,çte repeclo procluctel,e, pentru cä toa,te pr.o_
,,se propoLfioueazä ¡lijloacelor cle c,ari clispune. ,,ductele muncei rerprezintä subsistenfe. Câncl, din contra,
,,Variafiile în masa subsistenfelor au o înrâurire iresis_ ',oa.menii mor ,m,ai încet, ,câncl vieata se prelunge.çte, su;b_
,,tibilä asupra miçcärei ¡opor,afiei, înrâurire funestä, când ,,sistenfele clevin clisponibile rìecât mai înce,t, naçterile
,,îçi 'u
zäb.o'esc mersiul: aceasta s,e întâmplå în färile sänä_
,,se pr.oduc în mocl ltr'sc; foarte f'nestã, ,câncl se repetä în
,,scut'úe interval,uri. ,,toase, în ,aeele în aa'i star.ea socialä se îmbunätäfeçte, J.a
,,clasel,e cuprinse, çi în alte împrej,u.råri pe oa*i Le von stu_
,,Câncl ae,este variafii restrâng în mocl trecätor masa sub_
,,dia. Nasterile îçi zäbovesc aseùnene mersul lor, da,r: r:.u_
,,siste'1elor, ele ac,ceùereazä naçter.ile çi prepará noi crize.
,,mai în ¡nocl treoätol, ,câncl subsistenfele ,s,cacl, fi,e î' urma
,,Oric,e spor.ire a masei subsistenfelor sporeçte popolafia;
,,unei serii cle recolte rele (e{ect care stä în legäfur,ã cu n€-
,,ori ce scäclere o împufineazã.
,,prevede'.a socialä), fie print,r'o oprire în l,oc a m'ncei, fie
,,lfasa su,bsistenþlor poa,te sä varieze clin ,ca,*ze foarte ,,printllo lerroluf.ie subitä în procedärile çi repaltilia sa...
,,eterogene, a cåror efecte se asamänä sau sunt opuse.
fntr'ulr cur'ânt, existä o l,egãt'rä strânsä, indisolubilä,
,,Ì\[asa subsistenfelor clisponibiLe poate sä sporeascá prin_
,,între miçcärjle surbsistenÇelor 5i miçcärile,p,oporafiei...
,,tr'o creçt€te trecãtoare a mo,rta,litäfei, rezultând, cl,e ex,em_
,,Acea,sta este lege,a fundamentalã, pe car.e am putea_o
,,pl', dint,r'o ep,itlemi,e, sa' pri'tr,o o'eçtere a pr:oidu,ctelon
,,¡nuncei, rezultâncl din dezvoltarea inclustrie,i. Amân,do,uã
,,nu¡rri ,,Pri,ttciTtiul poporofiei (le princØte de p.) cìla,c,á nu
,,aeo-ste cauze deternrinä o sporire a naçterilor.
,,s'ar fi prea abuzat cle acest terme,n. T'ot restul prezentu-
,,lui tractat nu va fi decât o confir,mare sau o oonseeinfä
,,lVlaña .subsistenfelor poate sä scadá: prin aocidlentele
,,a acestui a,dbvår".
,,recoltelor; prin o compresiun€ a muncei, care o des-
-
,,curajeazä çi o sterilis:eaz,á"i plin ,o prelungire a. l[u e locul aioe ,ea sá ne o,cupã¡l de aceastä teorie a lui
- sa;u
,tdrrratei vietei. Prima .cattzá" este cls obicei l¡r"uscå çi tre.
Guil-lâr,d çi sä vede¡m cari s'unt încheeriì_e practjrce Ia car.i
.ajunge; dar nu ne putem opri clb a oJ¡ser'a legät'ra e;e
cätoare. A cl,oua de,pincle cle star.ea politieä, de luminil¡a çi
existä între idieile lui çi te,oria lui Malflr's, pe eaxe o coql-r--
,,de m.oralitatea acllministratiei; ea este perm,anentã, pânã.
bate, cu bunä ,e¡edin!ä, închipuindîr-çi cä ,a formulat o teo-
,,1a oarecare gradt, çi se agr.avetazá, în mocl transit,oriu în dli-
rie nouä. $i vorn avera prilejul sä constatãm, chia,r din pro_
,,verse cazur.,i. A trei¿ eantzá. are o actiune l,entä Si cionúi_
priile nrãrturisiri ale l'i G*illar:cl, ,cä el nu ,face clecât så
,,nuä. Toate pot sä fie moclificate în mod puternic ptin Ie-
confirme tezele funcl,anentale clbùa cari pleacä Malflrus;
,,gisla,fie. Toate a,u oa rezultat,o î¡mpu,finare a naçtelilo.r.
înt'ooma,i ea çi Ilerbert Speneer în prem,isele sal,e.
,,Astfel,,când oarmlenii mor mai repecle subsistenþIe dbvin
Pärãsind pe Guillarcl çi läsând la o p.a,rte expurrerea cri-
,,mai curând disponibile çi ca consecinJã naçterile s,pol.esc.
tieilor ce s'au fäcut clin partea sooia,liçtilol protivnici ai
r) Loc. cit. Pag, 8r
teoriei lui lVlalthus, de ,cari n€ \'orm ocupa în eapit,olul ur-
.mätor, ne mai rámâne
sä ,oercetãm literatura tlmpurilor
 z6z
noastr:e, îrrcepând' cu Profesolul .R. 1. Trttll, eare ffi pûe-
zintá. cu prete.ntia cle a stabili o nouã. teorie a ,potlol.å.-
fiei '). De fapt teoria lui nu-i decât o traclucere liberä a.
teoriei lui Spen,cer..
Trall cautä sä stabilsascã, în ader,ä1, cä fecunclitatea
orn*lui scade oclatä c* clez'oltanea olganizatirei sale. D*pä
pärelea l'i fieca'e rasä este s.p'sã regilor crro cristr*gore
çi de co'se.r'are. Legea conselvärei laselor: constä î' eohi-
Iibrarea puterilor ¡b rìistrugerre çi rì,e corìser.\,ale. prin
ace.asta oI înfelege îlsuçirile de a se pästra çi cle a läsa
cìescenrlenfi. Iìacultatea cle a se ,pästr.a însä stä puïur€a
îrr raport iuvels cu facultatea cle a se r€plodu,ce.
Dupä olganizalea lor cleosebitä, încä din celula emJtrio-
narã. (Iieint'.ell,e), fe,tneee. ar a\rea tentlilta cle a aclrrna,ma-
tclii de hlanã, ruai ales gr.äsipre pe câncl bär'l¡aful aclunä
mai lnulte 'substan{e rlerr¡oase în eriel, îl mäcluva spi'ä-
lei çi iu celulele spcr.rna,tice,. Actir-itatea cr.eelului Si a ce-
Iulelor sperrnatice nu se ¡oate dezl'olta în acelaçi tinp
får'ä de a pägulti societatea. O clezvoltare nai .m,are îu,tl'o
clirecçie necesiteazä o clezr.oltate mai Èricä în oealaltá cli-
rectie. Fe,cunditatea. r'ariazä clar Ia vertebrate îu ra,port
cu clezr.olt¿Llea siste¡rului nervos. Proglesul omului c,on-
sfâud rllai ales în clie,zvoltar.€a inteligenfei çi aeeasta nepri-
tânclu-se cìezvolta clecât în rlauna fecunditäfei, e nafural ca
ace¿lstã, 'clin urinä sä ajungä a scã(lea cu timpul.
O altä teolie asupra po,polar,fiei, clar eare se, apropie m¿ui
urrrlt de vetìer.ile lui CareJ', ar fi teoria hi Educn-cl, Reiclt ").
Dupä pärerea lui Rcich, cu crât tut popou este mai pulirr
cirrilizat, cu atât spolir:ca lrlanei v& a\rca cle efe,ct cle e
înrnulfi num'ár'ul fiilrtelot', Ði, cu cât a ajuns pe o trealrtä
mai înaÌtá do civilizatie, cu atât sporire,a hranei v& con-
tribui la îmbunätätirea calitãfei lor. Fäcând statistiea
compalatir'ä a cliferitelor neapluri cali trãiesc în Austria,
r) Eine neue Bevíjll<erungstheorie abgeleitet aus den allgemeinen
Gesetzen thie¡ischer Fruchrbarkeit. 1877.
zi Die Fortpllanzung und Vermeherung des Menschen aus de¡n
Gesichtspunkte der Physiologie und der B.völke¡uogslehre be-
trachtet. lena r88o.
267
eu plivire la numärul copiilor, Rei'ch ajungo la conalu,zia
cã pop'calele cari clispun db hrana oea mai abrurclentä Þi
cali träiesc în ,condiçiuni climaterice sánátoa.se, precurn
sunt popoalolc gelmane, ar a\¡ea rrumärul eel mài :mic tlÊ
copii. La popoarele slarre, nu:m,ärul copiilor cle,çte çi hrana
este mai pu{in aì.runclentã.
Printre econorniçtii mai noiclbrni, H. Bcrutlrì,I.Iart') re-
cunoaçte lui }Ial,thus meritele cte a fi tratat, cel clintâi, îrc
mod çtiinlílic, ploblema po¡oraliei. Intregul säu siste,mr
este confinut îir cEle clouä progresi¡ni cle înmultire. Tot
ce aclaogä pe lângã. clânsele nu-i decât accesoriu Si conchi-
ziuni pra'ctice, artá çi nu çtiintå. fnläturâncl rigurosita,toa
lnaternaticã, Iegea lui }lalthus se poate folrnula în urmã,-
torui mocl: ,,E-tistä în popre¡¿¡ie o tenclintá cìo a intrece,
,,uç:r zicâncl, în mod inrìefinit ,urijloa,cele cle snbsistentä."
Baucilillar t crecle cä iVlalthus are ch'eptate rÌe a insista
nsupra tendin{ei ¡roporatiei cle a se, în'nrulfi ,ioarte repecle
çi asurlrla clatoliei rle a înlocui oJrstacolele Ìepresi\¡e cu
cbstacolul lrleventir.; în sensul aeesta, sfaturile sale päs-
tteazá, Þi vor pästra o mare valoare praeticä.
,,Dar legea pe earÐ a pretils sä o stabileascä, zicâncl cä
,.poporatia. tincle sä intre'acä mijloacele cle exist'enfä clevi-
,,re açA zicâncl cu atât' mai falçä cu cât se dezvoltä civili-
,.zafia. $tiinfa t.-ebue sä tiná seamä de sistemul säu clan
,,adoptâlrlu-l färä nici o sehirn,bale, ea lLu are af¿lce clecât
,,sã. se îmJrogäteascä cu o ipotezä rnai mult".
)'L'es Gu.goú '), pretincle asenrene cä Malthus nu a tinut
seamä cl,e slro.i'-ea ca:pacitäfei ilcìust.iale a omului çi cä
falrtele dc's,milt in tnocl c,onstant' cle un secol, legea lui,
ceeå ce ar- clovedi cä l,agile a pt'iori, 1111 atl lici o valoare
în çtiinta eeonomicä. Dupä pär'e¡ea lui, Ie'gea lui Malthus
se tloate rãsturna si zice: Poporalia creçto în proglesiune
aritrue'ticá çi avufia în pr'ogt'esiune geometricä.
l[althus inclicase printre obst'acolele poporatiei constrân-
g€r'ea rrroralá. E sigur cä în civi-lizatt'a noastrá sunt G
rnultinte rle oa,meni e,ali voesc sá li,miteze rep'-oclucfia trol
r) Manuel d'Iiconomie politique. Icl. Il. Paris r87lì Pag 433-457
z) La science économique. Palis ltì8¡. Pag. I8ó.
 2b4
çi cari o çi limiteazä. Aceast,a, se daforeçte unor c.,rtzte
conomice.
Säracul fa,ce mulfi copii pentru,cä se ocupã putin
cle
soarta lor. El ascultä de sentimentele sale aninr.¿Js
cä copii sãi vor fi sär'aci c,a çi clâ'sul. Deasemenoâ. çtiind
rii-foarte bogati pot sä facã mulfi copii.pentr"
o.rr€._
_ cä activitatea cerebr.alä cr,eçte pe seanùa fecunclitätei, zice
se îngriji de v'itorur ror. rn färile î'' cari se "1";
recu'oagte
d,rep.t'l Fripr¿rl'i nãsc,*t la moçtenirea intr:egei
a'eri, ca, în
Anglia, f,aruiliile s'nt n'meroase pe'tr'cá párinçii
se
ocupã de înzestr:area copiilor. Aceste fapte
ar dovecli,'uclupä
Guyot, ,cä un oll çi o femee fac cu atât mai
mulfi copii cu
cât aceçti copii au perspectiva cle a ajunge
I,a o pozif,íø
egalä cu a lor "). Franta în mon¡e'tul aeesta ar
fi malthri_
zialilá, nu în doctrinä ci în practicä.
ALfred Jaurclun, 2), pr.ofesor de eootomie politioá Ia îa.
c,ultatea dte drept din Aix, clesi ad,mite teoria iui
Maltrhus,
în träsãturile ei generale, gãse,çte cä el s'ar fi n""rr.rort
1lrea rmult cle o prirnejdie ce i se pare îndiepärtatã..
Am reprodus ai,cea, în trcacät, pãrerea acestui autor nu:
mai pentru a conplec.ta materialul nostru çtiintific, mai
uult decât pentru valoarea ei. rCãci între,a,ga expunere es;te
atãt rle nehotärâtä çi de impovoratä tle reticenfe, încât e
c'u nep'tintä de a spune eu pr€,cisiune ce a wit
'proap'e
sä dlovedleascä. Si d,rpä toatä regrrla ar fi nici sä n¡u. ne
ocupäm, cle o s,criere în c,are se gäsesc apr.ecieri cle [eIìrI
acesta :
,,Ric¿rdo çi Nlaltìr*s au cons*mnat în scrierile lor roa_
,,d€le celc€,tãr'ilor çi a le medita.tiilor lor, clar, tle'bue sä o
,,r"ecunoaçtom, cärfile lor sunt räu fáou,t,e ca opere dþ'stilate
,,sä far,rnece instruincl (en, tarlt qlr'rnttares desrinées: ii cltar-
,,trter en, i,rtstruisan t)."
Do unde o fi lua.t ilustrul profesor cä Malthus çï Ricardo,
ar fi avuf inten{iunea sä. farrn:eee pe oetitorii säi, nu s6
poatre çti, dar. se vecle cä eoncluziunea de stil
çi cle gân*
dire ,a ac.estol droi e,minenfi economisti I'a îrnpiecìeeat sã.
gaste formecul cercetálei unor ¡rrobleme
çtiinfifice, a eäror
dþsl,egarre a fost încereatä cle dânçii.
r) Loc. cit. Pag. 196.
z) Cours analytique d'&conomie. politiq,:e. paris r8g.:. pag. zgg-
26')
e_ EcLm.oncl' ViILeA 1), prof'esor cle economie politicá Ia fa- ii
l1
oultatea cle rlrept clin caen, cliscutâncl teoria lui Malflrus
çi obioc,fiu'ile I'i Carey, cra*e preffurcle ,cä fe.cunclitatea spe-
ciei urnane so proportioneazá. printr'o adhptare naturalä
çi proyidenfialá stãrei db, civilizafie în care se clezvoltã çi t
eä aceastä teorie nu-i clje,c,ât o închipuir e. Câ,t clespr.e NIal-
thus, Villey ¿d¡rite cä el ar fi pleca.t cl,e Ia un principiu
ader'ärat, cl,ar pretinde cã conse,cinfele ce le-a clbctrus sunt
exagela,te, ne,compùe,cte çi färä aplicatie generalä.
Malthus are d'reptate câncl susfine ,eä ornul are tendinfa
ì
d'e a se înmul,fi foarte repe,de çi cä în acest clorneniu, ca în
oricare altul, el depindle db liber:ul säu a.rbitriir. ,Cu dr.ep-
i
,j tul c,onda.mn,ä cla,r pe omnl car.e îçi cr¡eeazá o familie färä
de a se, îngriji cum va ere$te fiinÇete nenorocite cãt"ora Io
i
dä r'iatã. Dal este sre,fit cle a se pretilcle, cu:m, o faee Ma,i-
jj
lì thus. cä mijloacele de su,bsistenfä nu s-ar ¡rutea înnulti
I
çtrecât într'o proglesiunre, arit¡ne,ticä. El vecle în fiecare om
I o g:urä .mai mult de hrãnit çi uitá cä orice c,onsumator
I este în acelaç tinp çi proclueätor, çi fiildcã dezvolta,r.ea
poporafiei fano'-lzeazá. asocia,fia çi scurteazá rlistanfel,e,
cum s'ar putea admite concluziunile lui Malthus? Der alf-
mintrelea, ce-ar folosi cra un popor så-çi mãrgineascä nata-
I litatea, pe câncl celelalte pop,oare ar continua a se înmulfi?
lr P'oliticeçte, siguranfa ,çi independenfa sa aï. fi anoni¡,-
fate; eaonomice,çte ar eãdþa jertfa cone,urenJeú pe cane i-ar
face-o när'äIirea brafe,lor streine. Aeest feno,mÞn se pr.o-
du'ce în Franta pe o sear'ä înfinsã. Si în aclbvãr, nu pri-
I urejqìia cle car,e se temea llIa.lthus ne amenin!ä as,täzi când
'l¡
íl natalitatea a seãzut în mocl sim{itor.
Dup,ä ce ÌectltÌoa,çte toatä întinderea räului, e eurios cle
a t-e'tltea cunr Vilìrey se :m.ärgile$te sá facä apel Ia Li,berta-
teø hu{,i,ai.tltr.ulcY, ea unic rem,ecl'iu, r.espingând orice ilter-
\rsntio a, statului. Atât este de aclevärat cä erorile teole-
tice pot sä întunece evirìenfa fapfelor çi sá zäclãrnicea,scã
orieei aetivitate bine,f äcä,toare.
Chrnoscrrtnl economist f r anteez P a uI Leroy - B e au.li,eu, rlupá"
t) Traité élémentaire d'écrnomie politique Paris r855. Pag. ro3
 26õ
ce recunoa$te irrrportanfa deose,bitá a chestiunei poporafiei,.
clin punctul cle vedere ecorlomic, gäseçte cã teor.ia trui Mal_
thus nu se altlicá la .situafia actualä a lu,mei:
,,E sigttt', zice el '), cä rìcc,tlilt¿r lui Malflrus nu-çi gäseçte
,,aplicar.ea ei în tinpur.ilo plézente $i se par-e eìriar: cä nu
va alrlica îneá cel pulin clouä sau trei secole cl,acä nu
"se
,,mai l{ijloacele cle s*bsistenfä, da,cá co'siclerärn
'r.lt.
,,u'i'eLs'Ì în întregimea I.i, tind sá crea.scä nai
.,cle,eât gettul omettesc".
'fotuçi cla,cä nu trebue sá tinern- sea¡rá cle cloctrina. lui
I{althus, întrucât ea explimä temerea cä ,mijloacele ds
sriLrsistentä tlu 1¡or- putea sä ctea.scä tot aÐa cle re,pede ca po-
lrora{ia, nu este rnai pufin acler'ärat cä o înmultire Dr:ea
lepedie a lo'cuitolilol irnei {äri, cânrì capitalurile çi rìebu-
.Teurile' inclu.striale nrl se întiltcl într'o proporfie analogä.
plezintä neajunsru.i selioas,e pentru clas¿l rnun.citoar.e. Iæ-
roy-Beaulieu citeazä, ca exemplu, acea ce se întârnplä îu
EeLgia, în rnulte pärfi ale Italiei çi în unelo cllstricte ale
Gernraniei, ca Silezia çi Saxonia, si zice cä aic,e stanea pte=
cerr'ä 5i câte oclafä mizer.¿tbilá a elaseLol muncitcaro s'&l'
cìtrtori faptului cä nu¡mãrul lucrätor.ilor creçte îu mocl con-
siclei'abil, pecânrl capitalurile ur.neazä aceastä rlezvoltare
eu ¡a,çi inegali çi cleìruçelr.ilre peDtru scurgeïea îtafarä e.
oliieetelor faJtlicate nu s€ îutind clecât foarte pufil.
Iu ultimul timp, s'a pr.oclus o mi¡care energicã. în con-
tr'¿¿ lui }Ialthus, tocuai în patria lui. Prin anul 18?8, fie ca
o consecilrçä a caun¡ra,niei clusä ùe Churles Bradlo,wglt, cle
Anníe Besunt çi cle liga rnalthuZianä, fonclatä de doctoruL
Dr'ystkù.e, fie clin alte cauze, ne,c,unoscuto nonã, uata.litatea
eriglezá începuse sá ciea îndär.át çi cäsätoriile sä se îrn-
pu{ineze. Acest f€no,nen, at¿ìt tle neobiciluit la un popol:
viguros cã Do,porul englez, a sLreriat chiar pe }lalthuzieni
$i, în vi'-tutea principiului care am väzut cä se aclever:este
în totcleauna, & provoeat o leacfiuue puternicå dirr partea
teoriei.
r) f)récis d'écono¡nie politique, Ed. II. Paris r899. Pag. 34o
267
A. Toynbee'), 14/. Bcryehot'), Francß GaLton "), Henry'
Sidgu:ick"), A. J. O{JiLuu "), combat cu înverçunaro tl,oc-
trina lui }Ialthus, pe care o considerä ca neacler'ã,ratã., îË
teorie, çi protivnicá ,rn,ora,Iei çi civilizatiei, în practicã. Alti
at-foli m,ai moclerafi, precu.rn ø AtTrect llørshctll u), L. L.
Pt''ice '), Jolut, NeaiLIe Iieynes 8) etc., rec,unoscâncl . meli-
tele lui }Ial,thus ,,ci ìoc.ul ce-l ocupá în çtiin{a econo,nricá,
co,rnba,t ctroctrina lui, consiclerâncl-o nunla,i ca r-ezultatul.
repecle rlijlocr,rlui istoric in c¿rle s'a näscut.
J. K. Ingrruru o), r'€clrnoaçte cä Malthus a ar,"ut marele
rne'-it'cle a atrage ateufiunea publicá întl'un ¡nocl vit Si
clura,ìlil asullra unui su'biect care nu fusese consiclerat în-
cìeajuns, nici în te'olie lici în Dracticä, cìar- ziee cä i se
pâ:re cä atât eI cât çi cliscipolii lui arì. exåge1'at mãr'itnea Si
iminenfa perico,lul,-ri. C'â,t lrentlu raLoale¿ intrinsecä a ope-
rei lui ìfalthus, Inglam rtu t'e,tle ce ar fi adãogit eeva 1¿ cu-
noÞtintelo noastre :
,,Ct toatä dezvolt¿ue¿r. lle cate a clat-o opeÌrei sale, zice
,,€I to), cu toate disculiunile nenu.tnãlate çi aproape färä
pe car:i le-a plor-ocat, este încä foarte g'-eu de
,,ple,c,e,clr:nt
,,a cl'escoperi ce elenrent solicl a, a,rìåo'git cuno'çtinfelol noa's-
,,tle çi ntl e ttño]: tl,g spus cü pl'ecisiruÌe cari sunt pteceptele
,,practice, pâná atunci necunoscute. pe cari le-a introdus
,,oclatá cu plinc,ipiile sale teoretioe' Aceastä îndoitä lipsä
,,cle clzLritate e pusá ltine în eviclentä în celebra lui cores-
,,'ponrlenfa c,u Senior, rrrr'ile p¡r'le eä r'etlem cä diocfrina Irri
,,e cu mult mai puti:r nouä prin esenfa ei, clecât prin fra-
,,seologia cu ajutorul cãreia se plezintå".
r) Lectures on the industrial evolution in Ergland. London t884'
z) Economic studies.
3) Hereditary Genius London r892.
4) The Elements of Politics. London r89I.
5) Westminster Revierv r89I.
ó) Principles ot Economics.
7) A short history of ¡olitical economy in England from Adam
Smith to Arnold ToYnbee. r89t.
8) The scope and method of. political economy. London r89r'
g) Histoire de l'Economie politique. Pa:is r893. Pag. ttit.
to) Loc. cit. .?ag. t69.
 268
Arsène Dun¿ont'), respin,ge doctri'a lui Malflrus
s'sfi_
ráncl cã ea nu are nici o .r,alo,are practicä nici i¡rpor._
çi o cari eonsumã, într'o zt càt o nie cle persoane.
tar'fä teoreticä. Abstracfiune fäcâncr de restric{iun'e c¿ri
a atenueazä si e,hiar o c,ontrazic , teza lui prineìpalä se r.e_
cluce la douã. iclei: o banalitata (truisme)
çi o erroare.
,,Banalitatea, zice el ,), e cä poporafia nu poaúe sã ,creas_
,,eá mai rn'lt cl,ecât o î'gäcllue cantitatea subsiste'fe,lor.
Nri
,.se pcate ca sä tr'ãiaseã pa.tlr,u acolo
nu se pot hräni
,,cìccât abia cloi. Er.oalea, e cã poporafia 'ncl1e
se riclioä întot_
,,d€alin€Ì la limita extremä impusä prin cantitate,a subsis_
,,t:r:rt;6.1e¡ çi cã ar tinde chiar sã treacä cle dâ rsa.
,,Ea pro-i:ine de la id,eea, pe eare o subînf,elege pretutin_
,,cleni, clb$i nu o exprimä nici orlatä, c,ä dorin{a de a proc¡ea
,,primea,zä puruïea pe celelalte.
,,O familile, Lllt lloDor, tlu al, îneeta cle a se înrnulfi decât
,,'ttttìai a,lunci ,e,âncl lipsa cle rnijloace cle existenf.å s'ar:
,'opr's'focturclitälei tror. p:oposilie enormä, clesmi'titä
,,prin fapte çi ca.r'e rru rezistã mãca,r unui m,oment cle
,,fle'ctiune. Maùthus nu put,ea sä pre.i,acrä obiee,fiunea 'e_
pe
,,{are. r¡e-o procurä oliganthropia normandrã. Dal nu avea
,,eì oar'c exemplul spartei, çi a,cel al imperiului roman clis-
,,poporânclu-se în plùrå paee, în mijloeul securitälei çi a
,,abuncle'fei ? Sti'gei'e a atãt de repedb a fa,miliilol nobile
,.oare rru es.te çi ea încã o d,esnninlire a, teoriei sale ?
De altmint¡elrba, Dunont icreiclb; împreunã c¡u n[orel,
Vinrb, cä toat,e ealc,ule¡le arit'refice ale l*i Maltùrus
reztstá,,criti'c*i çi propozifia funclb,me,ntatä a cärfei lui este 'ru
cvirìent o eroare.
Cât trrentru ltanalitate, ea pïesupune existenfa unei con-
difiuni care cle fa,pt nu se gäse'çte nici oclatä ìmplinitá çi
anume egalitatea averilor.
Pe o coral¡ie pierdtrfã, in ghefurile polutrui, çi pe car.e
hrana ar fi mãsuratä cu rigoare p,entru fie,care, sosilea
câtorva inclivizi rnai mult ar înse,mna moartea pentru_
dânçii sau pentlu oam'enii cle pe acea eora'bie. Dar- în sooie-
tã.fil'e noastre antiegalitare lucr.ur.ilo se schimbä. Resputr-
t) Dépopulation et Civilisation. Etude Démographique. Paris r89o
z) Loc. cit. Pag 24.
269
s'l pro,letarului dat afarä la -banchetul
cle la eare
natur,a nu i-a pus Lacârn, este ,cä pot 'iefei,
sä plecre m:ilionarii
Lm,preunä cu t,oti ecronomiçtii, Malthus pleferä
creçterea
avuliei c'esterei popor.afiei. $i aceastä pref.erintä a
fost
catrza s¿r,c,eesuù,ui säu pe tângã conservatismul
englez çi pe
lân'gá aristoc'aJia ìra'ur*i; pânã
çi astází încå aceasta rests
cartza su.crc,esului ee_l are.
Darrvin a r€eunos,cut cä sisteprul seu
nu_i cliecât gene_
ra,lizarea plincipiului lui l\.[alflrus. Dar înti.e clânçii
es,te o
cleo'sebire. lVfalthus a aplicat srpeciei nnÌa,n€ nn princúpiu
oar.e nu-i conr.ine. Darw-in la aplicat animalêlor
çi plan-
telor' 5i aice el este la lo,cuÌ lui. Cäci pe câncl instirctul ani_
rnalelo¡ este inco.scient çi or,b, omul n' faee mai la *rmã
decât ace,ea ,ce voeçte. Pe cl,e-o parte, el poate sã prevaclã,
greutãlile fa"rniliei çi ale tr.ebuilfi foarte cornp,lexe ti_
çi
ranice de dezvoltare p,ersonalä, pe crari anim¿l,sls rr, Ie
simt; po r]e altã parte el, çtie foarte uçor sä înläture fe,oun-
cì,itatea, pãstrânrl plåeerea. Wallac,e, care a, cles,coper.it trans-
formarea slreciilor od'atä cu Daru,in, împärtä,çegte de alt_
mintrelea aoee,açi pät'ere çi consiclerä concurenþ vitalä ca
neavând nici d actiune asupra, o,m,ului. ,,OmuI es,te o fiintä
,,a, parte în uatulã, zice eI, db oarece el nu este influe+
,,tat cle legile r:a.ri nlotlificä în mocl irezistibil toate cele-
,,lalte fiinti organice". La rasele animalb, conrc,urença vi-
tala çi c'oltrcì-rr:ent¿ sexualã, sunt factorii oricärui pïogres.
I)ar' la oarrleni uici atoest,e, nici concurenta e.om,ercialä care
le înlocuèçte, ru ¿ìu, efeci.,e araaloage. Pentru ce, se întrcabä
I)nmont'?'). Din a&vza unui faBt plopriu speciei uüurne si
care rnoclificä totul : aeumularea avutiei çi clreptul ce se
acordä indivicluìui d:e a d,ispune de dânsa, într'un cuvânt
proprietatea.
Ifultumitä lrroltrietãtei, opintirile c,orìe.uren{ei nu mai
au de tintá dobândirca un'or însu,çiri per.sonale si naturale,
c.i prai mult ciobândirea avufiei, unde un spirit îngust $i
pozitiv, o con;tiinfä pufin s,crupuloasä çi o inimä ,de cor:-
sar serveçte mai bile cle,cât calitätile ,cele ma,i r.are,. FiuL
r) Loc. cit. Pag.34.
 270
unui ba¡rch€r' raiohitic va tr.iumfa în contra tânärului celui
nr^ai vigulos çi u¿i inteligent ,dacä s'a näscut din pärinfi
,sãraci. fn rezumäL, zice Dumont, Malthus a procurat o
iclee bunä lui l)ar-¡'in cl,al ea este faÌçä dacä o arplicäm oa-
menilor.
,,Dcri factori intel:r'in pentru a împiedeca ac.fiunea corr-
,,crrrenfei vitaie asupl'¿i o¡rnenirei. Aceçtia srrnt, pe cle o
,,parte libell;atea 5i pre'r'eder.ea,, Gari sfärânä rap,or,turile
,,clintle polte çi feeunditate, pe de altä parte mo,çtenirea
,,lnrnurilo,r, eare tlisfluge raportul între valo¿rea personalä
,,çi succes".
Dumont crede cà Gnìul âre instinctui generaJiei ca çi
,aninra,Inl, dhr câncl" eoonomise,$fe si lucreazá", acest instirrct
pro,tluce ia cl'âlsul ¿lte r¡ezultate cu privire l,a feeunclitate,
decirt Ia animale. EI procluce altele încä çi mai di,ferite din
mornentul în eare omul, avâncìL ti¡np liì:or, se dedá çtiùrtei
politicci çi artei. De îndtatä s¿ jyn,aginafia çi afr.acfia idea-
Iului inträ în sceträ, nc ,gåsirn în faþ 'nnui alt principiu
.aI popor:afiei, cale ne v.'ì. cìa expli,catiune,a clispotrrorär'ei îrr
llrancia.
Ploglesele rrat,aìitãtei sunt în rapolt ilvers ct capi-
lq,t'ltuteu socictlù. Prin capilarita,te socialä trebue sã înte-
legem, aspir¡rtiunea la lux, l,a eleganfä, Ia pläceri, setea
nepot'olitã d,e dreptate si de ader'är c.ari merg'pânä la jert-
fiïea incliviclului pentrrr binele g'ener"al, tend,infa neînfrî-
natä eä1rc un icleal die fericite $i de valoare'). Regulele ea-
pilaritälei soc,iaùe ,ca.ro €ste, clupá cuÊ. zice Durnou'tinsuçi,
sufletul teoriei -cal€, ,se pot forrnula în urmätoarele pro-
posifii
:
,,Prngresul nal,alilã,tei stä în raport ilvers cu oapilarita-
,,tea sccialä.
,,P.rogresul inrÌividului, fie ca r.'aloare, fie ca 'multämiri,
,stä în r&l¡ort cli;:ect cu capilaritatea ,socialä.
,,De unde'rezuhí oon,secinúa cä dezvoltarea rasei ca nu-
,,mät stä în rapcrt in'i'ers cu dezvoltarea individului c¿
t)".
,,valoane çi c¿ multämiri
r) Loc. cit. Préface VI.
z) Loc. cit. Pag. r3o.
a
27r
Fiercar:e om cautä sä se, r.i,diic,e al tu ioootriunils
infurioa-
re ale societå{ei Ia aeele superi,oare. Cu to{ii vor acelaçi
lurcrt', : sä fie rmiai
mlrlt deeât aceea ce sunt. Dar e sigur cå
dja:ä voeçti sä 1e r.idici, trebue sá nu fii impietìecat în
miç-
cãr'ile 1,ale. Copiii îrrsã, mai ales când sunt pt€a num,eloçi,
te tin pe loc. Ei sunt personalitáJi notá cäroira trebue sä
sacrifici propr:ia t,a personaì,itate si cu eât capilalitatea
s.ocialä r'a fi nai activä, eu atât ,oaimenii vor fi mai pufiu
d,isptrSi ca sä fa,ci¿ 1rrl aseüle-n€a sacrificiu. pentru
omul
catLì çi-a ltus scopul r.iefei în sine însuçi, ,copiii
sunt în
tot¿lea.rr-¿r ,obsiacole 1m,ternic,e, ca,ri se opun
clezvoltärei
sale iltriiri,dlrale. Irr co'seeinlã, acei eari aspir.ä la satisfa_
ccr,e'a cât mai cleplinã a poftelor,.a ambifiunei,
a aspir.a_
tiunilor lor artistiee sau i'tereetuare, nul vo1. avea în cre
obçte clecât lmfini c:opii, sau chiar nu vor avea de loc.
P'terea de expansi'ìe ¿L rasei ormene$ti o încre,arnnä sä
creascä în toate direrodiile deodatä çi c.a m,ultämili,
çi c.a
valo¿ue i¡rcli'icl'alä çi oa n.mår. Dacä pr,ogresele indivi-
tlului sunt înpieci,e.eate, fi,e cä obstacolul ar fi fm.tuit, fie
cä eI ar fi fost st¿bilit cu intenfiu,:re dte aátre leeisla,tor,
el prr;fitã. ereçter:ei poporadiei. Arborslo care stä si'gur
Þe eíì¡lpie îçi íntinde ramuril,e sale în toate pärtile çi
cleçte ro'dunjiì, tlar când e îngrãmädft die alJi ar.borù în pä_
dure, eI se riCicä ,ilept în sus penüru .a a.ve:a çi el partea
' l'i dle aer "qi de l'rni'ä : forma rui se ,diatoræ,çte orrstaco-
lul'i can'e s'a ,o1lus cleçterei sale natura.re. Dezvolt¿le¿ în
numä". întrb rrafiune, stä în r.aport invels cu näzuinfa
cätre ,desrroLta,r.ea indivildualä, fie ea ll¡ulfä,miri, fie c¿,
valoare.
,,Ì'ie.r cä am rronsider.,a f,enomLenul acesta diin pu:rctui
,,de vedere inclividual çi conçtient çi cä I,¿m numi näzuinfå
,,cã,tre dezvolta:..e, fie cá I',am considera, oeea ee este imai
,,fitros,ofic, clin lrunctul 'de vedere soci¿I qi instincfiv, no
,,gãsim în fata unui pr:incipiu aI popora{i,ei, a. cärui im-
,,portantä nu fusese înreå sem;ra,laf,ä". t).
Aeest principiu exp11ic,ä varia{iunile ¡iatalitätei, presen-
tate de unele popoale oa,ri se de,osebesc sub toate rapor.-
turile. , i j
,- i
l) Loc. cit. Pag. rl3

Capilar.itatea socialä e protivmicã, familiei
çi natalitätei
çi din oontra otlganizalea putelnieã a fa¡liliei * îorpo_
triveçte capiì.aritäfei soeiale, sa.u ,cel pulin
efect"Ioo åtu
r'átãniãtoare asurlra i'cri'icrul'i
çi a rasei. Di'pu'ct'l' cro
veciele al rasei, .cr puterrricä ,consti.t,urtiune
avea'rmãÍ.o¿rlere .'o'ã rez'rtate
a fa,miliei va
cor.eùative : i'räturarea
¡rr'ogresului 5i prc,ducerea unei natalitã,fi
exub,erante.
Acest¿r este cazul Chimi. Un cliscipol
a"l tui Malflrus a¡
¿rtribtr.i clensitatea lrcpora{iei a,c,estei
fãri fa¡rfului ,cä ea
i'ste o tar'ã r.ul'at agricolã, in ca.re o,fl1t€ltii,
foarte cuitn_
1rãta{r ri foar.te r'ndust,rioçi, se hrãnasc cle.a rlreptul
clin
lrloductele agliculturei, în loc de_a arrea pãçune
oqe hrã'i din a'imalele hetbivore
çi rìe a
ea noi. Dar ,aeeasta ar:
î'se'rlra sä l'Èrn efe,ctul clrept ,ca',2ä. Cùrinezul nu
este
foarte fee,und pentru cá" träieçte cu putil, cä träieçte
e'pafin'entr* cä e fee'un'd. sobrietatea rui silitã e
foarü...............e
i'ezultatul '.inei uatalitäfi excesive
çi aceasta .nu-si gäseçtro
expiiea{irr.ea s¿{ decât în mo,cl.l de alcätuire
ar fa,miliei
alÅuezn.
,,Iilamjlia chhtezã. se þoate asimúla, pice Tcùreng_Kir._
,,Tor.g'), cn o sce,ietate eìr,ilá în partieipa.{ie. Tof i ;;_
,,br'ìi ci sunt oì:ligagi rle a so sprijini unii p,e alfii çi do
..a tråi în e<lmunitate. E un fel ,cle o,rdin religios supius
,,ulÌor reg;ul'a;rr,errte ,fixe. Toate
'eniturile se a.diuná în
',aeeea,;i c¡'rsá çii toa,te oontribufiile le face fie-eare färä d,!e-
,,osebire d,e maj mult sau mai putin. Fa.milia este sup,usä
,,regimr iui ega,titätei çi ,a fr,aternitäþi,,.
\ Ohirr,ezii rLì au uitat nici od,atä cä ornenirea este un
întteg, ziee Dumront, cä generafia prezentä nu este seo,pul,
ci nijlr'lcul pentru a prepara pe ,oea viitoale, cã, oa,menii
sunt eolirìari in prezent çi cä rasa viitoa'e e soriclhrä cu
generafia p,r.ezentä. Regimul lor cle proprietate este r
tr,a'sa,c,f itrne întl:e pr.opri,etaüea indi'idualã çi pr,oprietatea
c,o,lecti'r'ä, ca'e fae¡e ca pämÂntul så nu fie aliena.bit decâi
fca;rte crr greu, çi care lixeazá. locuitorii în hc db a,i îm-
pinge cätre oraçe.
P"estul irrtituçiilor nu este mai pulin favorabil imobili
I) Rçvue des Deux Mondes. r5 Mai 1884.
-t-\
z¿ii'ei lor în Dozifiile în c,a'i se girsesc. pe
câ'd siste'rul
t'astelor s'¡r.iruã at.ac{i.'ea capilarã p''â'tr
ì)resus clc' aspi'afii, olganizaLea socialá a chinejilor.
fi.ta rnai
o în_
l¿ìtiii'ã- lnrlrìucl finta aspirafiunilol,
aproape cle inclivicl, în
fa.nriÌic, însã¡i çr canalizâncl
c¿ îngr.ijiìe restul de arnbitiu_
ne c0 mai l¿ìnâlre plintr,'u1 sistem cl,e exantene,
aça cä
ìlentr.Lr r:ele patlu sute cle rurllioane de o¿rmeni
nu sunt clecât
tleiiæci itiìlä la tr.eze,ci çi ciuci cle
rnii cle fuucfionari.
,,Cltl.otrçter.ea tlecu,tului familiei lor, îi faoe sä priveas_
,,cå, c* o li'içte nouã, vicigit.cli'ele exis_
,,terrfei. *Qncce-q'I ei'ec.'osc.tä
înlratä nai puti' de spera'te neimjãr_
,,geuiie, nes.coes.l ..-i a,rn.cä î' bralere cresnäcl,åjdruirei.
,,Di.slriltrifi pe un lung çir cl,er genera,fii, fericirea neno_
çi
,,Lot:iletr sfâr$esc plin a se colìD€nsa, rntr,e c.ei
riutemici
,,si cei slabi, egalitatea se restabileçte; suprinrfl1ci pânä
,,çi icl':ea castelol' çi a cl,aserol sociaÌe. r' orice fa.rnilie
.,shu r-àlzut ma¡lcìarini în,semnali, r,ice_regi,
färani, mun,
,,c,itoli çi so vor rn,ai velclea în,¡,[. ¡" aice, în ]ocul ilvi_
,,dic.i çi a urei, a îngâmfäre,i çi a obrãznisiei, o binevoin!ã
,,ge.c',1ã, o prietenie în r.ela{,iuni, o a.der,är.atä frater_
,"llitate" t).
Dt'nLo.t ai'atã. a¡oi îlrâurirea sistemrur'i e,astc,rol, cu
tof.ul protivnic capiJa.ritäfei sociale, asupra natalitãfei,
çi
r:it,eaz¿-r ca cxemple EgipetuJ. din antichitatæ
çi fnclia mo_
tÌcrnã, ¿r cãr'ei poporafie e foarte clreasä. Aseurenea Rusia,
cleçi la ilá-ns¿i castele nu sunt c.unoscute, îsi clatoreste
na-
talitat.r.a ei, r:ea mai puternicá clilr Europa, tot imposibili_
tätei at.ac{iunei capilare. In domeniul intelerctual, igno_
Lirrr{a, cresnrile çi creclin{ele religio,ase oprese aioe olrice
fel rìe rrelirriçtc a spiritelor ; ambifi'ne poriticä nu se în-
cape la lrn Ìlopor: cle iolragi emancipali cìo ourâncl, însfâr_
çit plogresele ar,ufiei le sunt apr.oape interzise prin regi,mul
comnnitar al po,porafiei. Corporaçiile de puncitori (artete),
liazate 1le t.galita,te,a salariilor, existá clo secolo în Rusia
si c.l¡t:i¡rd ¿tproa1le pe tofi meçteçugarii, acleseori chia¡:
fu;rcfiouari eomerciali, casieni, ete. fmensa :najoritate a
tã.r'anilor: rlu icuno¿"çte clecât proprietatea cole,ctivä, comu_
t) Eugène Si¡ru¡n.: Nouvelle Rcvue. r5 llartic rgg5.
I
 274
Ea este fac,u,ltativá, ce-i dlleptul, çi fie
:¡alá. iobclttch.i.na).
c¡¿ne o poate pår'äsi, dal puterea tra,difiei îl opreçte clte a
se clcspäl'[i de ciânsa.
In aselnenea- concli,fii, nepu,tând sä se desvolte ca valoa-
r:O p:ersoììalä, omul spoleçte cå, llumáT.
.Aeel¿.$i plin;cipiu ai eapilaritåfei sociale îi serveçte lui
Du,rnont Dre,ntrrl a-çi explrica faptulmisteriosaI stângerei p,o-
poare:trol sälbatice cali intrá în aontact cu p'opoaretre ci-
'r'ilizate. Inclienii clin America ur'äsc cir'ilizafia clar sunt
î-u ne¡rtLtirt{á rìe a i se opune sau cle a se ricìicra la nivelui
ei çi a,ceasta este carrz,a" stânger:ei lor. Cuprilçi de tlr
sentirnent ,cie tlesnädäjcluire, cìatorit inferioritá1ei lor: il-
tele,ctuale, cle ca¡e{ au conçtiinfä, sälbate." '.tc"¡"urá rle
a se rnai înrnulti dlin acEastä aattzá' Ei simt cä nu se mai
p,ot ritìica çi cä nu sunt în stale sä asculte de poruncitre
ca¡,ilaritäfei sociale çi se laså sä piarä.
Lit 1ro1.ro¿r'ele civilizate capilaritatea socialä e ma.i rnult
sau mai putin activä, cluDá r'ig,oare.a atracfiun'ei si cluDä
obstaeolele ce le întârnpinä. In mo¡¿,r'hiile constitutionale
ea este, în pa.r'te, îrnpiecìle,catä în sfera politicä, pe câncl rìin
oontLa, lntl:'o tl'e;mioclafie ,egalitarä, ea e lä"satä cu totul
IiLerã çi din aceastä aauzá', în condrçi'uni de altmintrelea
c'gak', ea 1r'el,ue sä fi'e nrai generalä çi sä ailtã. ca rezulta.t
o natalitate mai scäzutã. Democra.fia proclamândJ egali-
tatea tuturor cetátenilor çi tlrâncl fiecäruia ch'eptul sä a.s¡ri-
re Ia cel'e rijntâiu loculi, treb'r.re,sä aibä ca oonsecilçá o-
bicinuìl,ä sau oligantropia sau cel pu{in o stare cle lân-
cez'ealia a- l;ol¡oratiei. $i cauza este toe,rn,ai înläturarea ori
cålLri c,l¡s1 acol la a,sDiratiunile cetätenilor.
Färä de a anticipa aslrpra a¡al'iz,ei critice e,are va urma'
obselr'à¡l a-ici oä clupä aceastä teorie ar trebu'i ca f'olm¿
clcrucclaticài în Statele Unite atre Americe'i sä fi a:u'ut ca
e,onsecil{ä sarr oliganh'opia, sau lânoezeal,a poporatiei. Se
çtie î:rsá cä toemai clozvoltarea pop'ora(iei îrr aeeastä tarä
unclc ea a cl.esctlt în proporliuni uriaçe çi nema,i cun'os-
cutc pzìnã. atunci, cu toatä forma rep'u,blicanä a consti-
uutiei sale, i-a inspirat lui l\{althus teoria sa cä popor'¿ù-
fia cleçte în progresiune geometricä' ,,Federalismul" a'
I
275
cestei clem.oc'rafii republicane, care s'ar fi opus diorinfei
nern¿ìsurate cle a se riclica, cum zice Dumont la pag.
I2g,
nu este un motiv in iclearjuns cle puternic pentru a expliea
natalit¿rtea extra.orcìinará a pop,orafiei sale. Dar aceea
ce
o oxplicä färä în'cloialä Bste faptul cä pänântul, liber încä,
ela accesibil un.ei po.pø,a.fíi în, ltl,ind, ,ui,goare.
Când întl¡'o cle^rnocrafie, în care egalit atna a fost pr,o-
cl'anntä îu rlt'ept, a t¡ai rãrnas încã {e fapt yr.e-o bari-
elä ¡,este care ntl se poa,te tt€c,e, eane p,entm unele clase
sociaÌe s,e oDune capilaritäfei sociale, bariela ,aceasta îSi
procìuce *fr:ctul ,ei Si fecuncli,cliatea tìeapate ir'ecìia,t.
r)rr*(rlt cileazá" exemplul lucrätorilol cle mine çi clir.
f¿b'ici ea'i, ne-avâncl pelspeotiva de a se ridii,ca la rangrrl
de pailr,ni. se înn'lfes'c ca rnclienii din castele, inferioar.e
ale fntìiei. intocmai c¿ fiul cle paria, tânärul p_,uncitor
va lo¡-.eta t'ieata pärinfelui säu, în aceleaçi eonrlifii, cu
atrelaçi ..'iiior:. Aici nici un progres llu e cu p,utintä
çi prin
tirnl,at'e i¡trli¡,'icÌul tÌu ato nici un interes ea sä reziste im_
p,'ùsiunilor. ioe,rbe ¡rle ún,sticteþr. sale. prolotartlÌ1, Iea.t.
tur lto.sr:rìá nirnic, va tlansmite ca móçtenire un patrimo-
niu egal cu ncel e¿t'e l-a ,a.r'u,t el : brafele lui.. De, ac,eea
oamc'niì cali tr'äiesc de arzi pe rnâine, sunt mai fecunzi
decât olicc altã olasä sorcialã.
,.1iseù1eu,e ignoranfa, lipsa de coùn,unicatii, pästrarea
,,unui iriiom speoial çi färá literaturä, preeum e id,io,mtul
,,breton, base sau flamand, for.,meazä chiar în pliná demo-
,,elirtie pe atâtea barie,re, eapabile cle a împiedeea capila-
,,ritatel sociaìã çi ca eonsecinfä, cle a nenfine ifecundt_
,,tet€a" t).
Sc, îuf,elege clela sino eã ,ar fi riclieul cle a atribui oligan-
tlopì.r formei republieane sau opiniunilor la,dicale. Nume-
r:oa,*c lepul¡lici ca Rorma, Venetia, Elvetia, Statele,Unite
an gäsit unele în constituti¿, lor aristocraticã, celglalte îu
feiler¿rli,qn, un rempd:iu ca.re împotr:i.rrindu-se dorinúei ne-
I) Loc. cit. Pag. rz8

216
mäsurrate rls a se inãlfa, ,,a .prerre,nit scãdêlea natalitäfeiì
,,sau ,chiar a lnentinut cr:eçterea ei" 1).
Cu ¿rjutorrul acestei tsorii autorul se trudeçte sä explice
fenomenul intr.i.stätor aI scädbrei natalitätei în Franfa..
,,Implejur:ãri speciale Franþi dln veacul al XIX &u
,,fã,eut sãr crEa.scä in ,mptì paralel egalitate.a în drept çi ine-
,,galita.tea în fap,t; cliiu progr.es,ul aoestor cì,oi termini an^
,,titeticí a rezuLtat o afracf,iune internã çi ,genelalä cãtra
,,bogäfie care .a. ajmns sä fie singurul mijlac de influenfä çi
,,rle considerati,er; çi a,oeastä pasiune, mutfðr,mitã unor pre-
,,jutlecr'i1,i seculaîe, gãßin{t mai, pu,fùnít înie.nti,re cle a se sa.-
,,tisface pri¡t muncd çi Itrin spiri,tul, de ini,liøti,ad,, de CIãt
,,prin ecorlo¡mie, prin oornpresiune¿ futuror po,ftelor çi pdn
,,îm¡ruiinarea sarcinelor lf.aniliei, a contril¡u,it în mane ¡rar-
,,te Ia înlrujila.r"ea, voluntarä a numärului n,a.çterilol..'r).
.A.trac[iuuea capilarä, puternie,ul motor aJ oricärui pro-
gles social, primind clle Ìa îTlrejurárile p,articulare Fran-
tei, o ,aetiritate prea mare, a determinat o prod,ondna,re
exoesivä ,a, tendinJelor individuale, sau ceea oe este acelaçi
ìucru, un rleficit al tendiufilot socialc.
,,Aceasta ester boa-Ia generalä ,äe oar:e sunteim atinsi, zioe
,,Dum,ont') çi oligentropia nu-i icliecât L7n caz a,I ei parti-
,,crlìar, cleçi e,l este oel m,ai grav".
Tree.ând dela aee¿r,stä terorie genelalä la remediile che-
rnatc .sÈi înÌåture sta,rea de lincezealä a. po.porafiei în Fran-
fa, Dtrmont ziæ, cá.,cle vrreme oe s'a oolst¿tat cã ea se d¿-.
toreçte unei situ,atii transilorii în ca¡o,domneçte ûn acela,çi
tinrp nloravurile monarohiei 'çi p,rilcipiile, tendlnçele de-
:"ocraliei, rerlediul ca,r€ se impune legisla.torului, re poate'
rìezum€. în urmäto,arel,e cuvinte: a'face sä,conoordez,e. Da,r'
liindcä acest remed,iu radical este imposibil, trebue cäutat.
un altul eare sä fie cel puf,in un progres i.atá" su starea-
r) Loc. cit. Pag. rz8. Iìxpresiunea ,,a prevcnit sráderea Datalitätei
sau chiar a men[inut cregterea êi'¡, è cu totul nepotrivitá pentru
a earac.teriza desvoltarea uria.gä a poporatiei în Statele-Unite.
Aice.nu e vorb¡ de a erplica ,rmenfrnerea'r natalitålei, ci ,,creg--
terea(' ei ncobicinuite.
z) Loc. cit. Pag. e58.
3) Pag. 37o.
2ì7
¡;r'ezentã çi Dum,ont il gãseçte în clesoentraltzatea ¿,clrnri_
rrist'a{.iei; i' o¡rr'.ir,ca cnrig.a{iei rìi' târg'rile
.ti, pro.ir._
cie c¿itre Pali.; în rnãrginirea luxului printr,un
iupozit
¡tr:og'.s5l1u ¡t: obi,ectele rìe com'nicafie;
î. s*priprarea
bucigetului cultelol ltsntlu a stârlri
clelicalismul ,,eare
,,e,.r:t.\-€azãt autorita,te,a. pãriuteascä, clesbinä
f.anili;, çi
,,',r,.i;åtgã ltecìa'tismul çi fr.i'olitatea,,; î'sfâr.çit,
în forti
fir:¿rrea soliclaritãtei.
-Ae,i:¿lsta ¿rl fi, îrr lezunr.at, teolia comploctä
a lui Arsène
Ðurnonl , lie car.e ,arÌul tlezr'clta.t_o lr¿ri
1re, larg, nu Dentlu
rnolir.ul cãr al fi gã,sit un nori principiu al pop,oraJiei,
clupä
cunt,cl'edeel, cri ¡-r.utr.u cä ¿r insistata.srrpr.a uuor
fapte cari
De -.rot' sei'r-i l¿r cc¡ltlllccYate¿l .formulei clefinitir.e
a prin_
cilriul.i por)o1'¿r'(iei.,cât pe'tr* cxplica'ea crescr.e$terei'a-
t¿t.'ia¡ei írr l"r'arifa,'oi cïr¡rìierru cã, ea estg cu totul ins'fi-
cie;r'¡¿"r ri cñ le,r:,:cliile ce le ir.op"e,s*'t sa. f¿ir.ä
nici o
lcgiïtrr.ii r'rr sl;''ea'cal¿i ¿ rric'ur,irol, ¡l.eculu a. fi trc-,
¡ilrlä .',rir-r'ìrnal'e¿r l,urlgetuhri cultelor,, sau pentr.u notirruì
irrc.ì rji ltrui g,.¡rr', t,ã elc trit,i rl* s'lrt .curetlii, ci se, r,èd*c
ltuu¿ri la ciesicler:ate, .¿r cãlor' încìepli'ire stä tcemai
_.+
irr rlisc.{ic.'i$toD. e.ea.siä ¡r. fi rre-o }ircrã trr'ruãtor,uì
1 ,,ilatir,ru,t'rtt gerìclal", pe'atur'ã
care-l pj,olllrile Du,mtont :
,,fnsfâlçit de c,alece tcate acest,e lele ,) îçi au suDle'mo.
,,lc' expLesi.rre î' idealisrn'l i'clivicirral, zic,e el 2), îuclriep_
',tafl irL .ontr'¿ l.i tcat. silintere 'castrre; î'täriti sorida.ri-
,,ttr.t'ea; rfaceti în aira fel încât ce se face în nunele po_
,,pc.,ini sä fie iriritn'ätcr, mãref, ltogat çi întlest'lat ou
,.llrisasinf ã".
Dar acerrsta nu, este un tratarnent general, eum clecle
l)unront, ci nulnai o drorintä generalä. E ca |¡i euimr ai
spune boluavultri n,eputineios sä se scoale, sä_çi ia a$ter_
nutt'l in sparte çi sä pl,ece, sänätos.
Atât am avut cle obiecta.t aice, îl m,ocl generalr aslrpra
teoliei lui ì)r-1111o1¿, urmâncì rsä r'oclbm într.ucât ieã ne
-poate servi l,enfru seof)urile noastle.
r) Centralizarea administrafiei gi a avufici; emigrarea câtrá, capi_
talá; scåderea virtulilor militare ; luxul etc.
z) Loc. cit. Pag. 374.
 2?8
Tratân.C' chestiunea p,oporaliei numai în treaeãt, abia
pe 4 lragini din, a,cele 620 aari lfo,rmeazã eclifia a treia
a Prinsipiilor sale') e tlrept cä nu avea re\¡oe de nai
rn,ult Dentm a ajunge - la soncluziile la .cari
a ajuns
CJt.ut'Ies Gîcle, lrrof,esol cle sgionomie p,oliticä Ia faouJ-tatea.
iie clle¡,t din Montpeùlier, zi,ee cá, clte aproape un s€coi
de cânri a fo,st ¡lrblic.,a.tã celebra, doctrinä a lui Malthus,
experienf,a nu a oonfirmat lrleye,d'erile l¡i p.esi¡ri,ste. S'a
vitzttt cä i¡r ur¡ele färi, cu t"orä ."e,Çt€tea p,oporafiei, bo-
gàiliile au r.iescut încá çi ¡lai nult. Cu toate acestea, ar',-
mifirnd chiar o înnulJir"e foarte înoeatã. a poporafiei cle
nurnai 1 ìa i0tì lle an, inoä poporatia pämâutului, ,cale este
¿rstäzi de 1.500 rrtilioane cle locuitori, arr. fi clle 3 miliarde
re la mi;locul secolului I'iitor, clb 48 de miliarcle plin anul
2250,.aclicá nüniai peste, r-re-o 350 clre ani, çi ar fi de ajuns
så urergeÈn cu calcul,ele nrai cleparte pentru a vedea cä
peste vr-o 800 de aui, pämânt.ul ar: trbui sä a.i:be o po-
t-'ora,.tie t,ct atât cl,e cl,easä c.a Parisul $i cä pest,e 1.200 cle ani
¿rl veni ulL onr la fie ca.re rnetru pätrat, ceea ee nu le.ar
¡relrrr,ile ]ìici d'e a se miçca.
,,Desigur', zice Gide'), eá acest rezult'at nu se r¡a plo-
,,riuce. Jlar "cali sunt c,auzelo cali-I vol pter'eni.? A le cu
,,noaçic ¿rr ilrst:n;na sä ,cunoaçtern aclevár'ata lege a popo-
,,r'¡rtiei ,.i tl'el¡ue sä märturisim cä o igrr'or'ã¡n".
Totuçi al fi o solufi,e pe care ne-o pro:c,urã biologia.
Feeunrli.tuteu sl)ecüLot'r'ariincl, în genela.l, în raport invers
ct rlesaollctt'es incliaizilor 'çi fiinclcä, dupä cum se pare,
¿rceastä lege sc datore$te unui oalecale antagonism fiziolo-
gicr intrc activitatea gen'eratir.á çi activitatea cere'bralä,
se pca c spera cå fecunclttatea speciéi umane este clesti-
natá sá scrarìå în modl progrssilr Þe mäsurä roe vt! creçte
clezvoltalea intelectualä çi rm¡oralä a i:rdiviziXor.
Acest fei de a.trata c,hestiunea Þopor.atiei este ,cu totuf
cai'aetelistic pentru asa nnmitii ,,econotniçti" clin çooala
ortoclloxä. Iatä în acler'äl o tarã, Franfa, în carie, popor'a,tia
a'uia se ,mai înmulteçte, seäzâncl chiar în unele regiuni,.
l) Principes d'économie politique. Ed. III. Paris t891.
z) Loc. cit. Pag. 35I.
279
în ,mod p'o¡1r'esir', pe câncr sträínii, nãväIind de p.retu,tin-
cleni, ocu¡tå lc¡,cul là.sat de ft:a.ncezi, cari nu mai pot trã,i
în larã la clârDii, neeium sä ocupe în m,ocl efectiv oolo-
;riiJe fr'-rm,oase, po c,ari le mai stápânesc înaã în puterea
- .rnr,e.lol, çi cu toate a.cestea vedlem eã. aceastá chestiune,
eale este clesigur o chestiu'e economicã, î' primul r:ând,
p.eocu¡rä de, loc pe unnl di' ,,eeonoùni$tii,. cei mei'
'ri-ì
cu va,zà ai acestei !ári. Dal mai mult cllecât atâ! pe când
lroporafia fraucezá. so stânge, ec,onomistul nostrt. se preo-
<:'-rpã cl,e crreçterea excesiivã, ar poporafiei pämântu{ui
çi
i:1terå c.ä fecuncìitatea speciei umane, cl,e ea.re se ingrijeçte,
i'¿r *scäclea orlatä eu deøvolt,area intelectualä çi molalä a
il:rì ivizilor, !
II. ar-er'r sä lrreoc.npãm rnai rnurt de aeeastã clecä-
r[e'e i'telect'alä 'e ca'e ca,cll,eazä oarrerc'ù'
c. scåclierea ge-
ne.a.lä a. popoml*i f.'ancez la, sfârçit'l a,cest*i secol. D¿ur
cä uoì, câ, pollolt tânãr, ne dr,rcern sä luäm, ,,çtiinfa.. noasträ
ecroncmicä rl,irr as;en¡enea scrtreli ale unol spir.ite în deca-
rlentä, este .-lesigr,-l urì seûrrl de troleçire, îngrijitol.
¿1. Ott '), crecle cä clescreçterea, natalitätei se clatoreste
i tlezvoltär'er civilizatiei. Teoria Lui Malth'ns, dupä párer-ea
sa, llu ar,e nici o t'al.oate ac.tua.lä.
l-i'octorul Juecyues Bertillon,r), res.¡rilgând teoriile lui
ì'ln,itlrus, cele ca. statul sä intervinä fäcâncl legi speciale
perrtln ä spori natalitatea. Faptul cle a creçte cæl putin
tr..i copii ttebue sä fie c,onsiilelat ca un fel de.i:npozit.
Clturles Berth€ct¿t.3), respinge ambele proposiJii a le lui
l\falthus tìupä cari popo.afia ar tincle în mocl natural
sä ilire,acä ,nújloac,etre cle subsistentã. El cretle ,clin contra
cä pc cleopa'te ìtop,oratia cr.eçte çi sc,acle pretutimdeni cleo-
datä çi în aceeaçi präsurä cu mijlo,acele dre su'bsisten!á çi
cã. pe rte altä part'e, mijJ,oacele de subsistentä spo,r"esc
sa,rl s€ înputineazä odlatä cu popor.aJia sau p:in poporaJie.
Aceste ,douä element ale ar,'utii unui sitat joaeä diar,
t) Traité d'économie sociale. Ed. II. Paris 1892.
z) La natalité en France et les moyens à employer pour la relever.
(Revue internationale de sociologie. r89l).
3) Essai sur les lois de la population. Parrs 1892.

28o
unul fatá ctre celalt, lolul de aantzá' çi efect. Cât pentru
chestiunea cle a se çti în ce pr''olloltie o tará îçi poate spori
rnijlc¿cele d-e subsistenfä, Be'r'theaü oredg cä totul cleDiucle
rìe r-¿rìoai¡ea fizic'a, nolalä çi intelectualä a poporaliei, cle
gi.'¿irlui rì,e cir-iliza,{ie la care a erjuns, cle natula clfuiei çi
a soluìui, de nijloacele de. acf iutts rll. ca'-i clispune çi mai
ales d,e lil¡ertatea politicá çi corrttei:cia.Iä çi cle sigur¿rùta pe
e.aie i-o galar.teazir institutiiie s¿rle.
,PrcfcFclul Il'illtt:l,nt trtcin'ut]t, ltl,o l¿r. çc,oa,la linaltä cle
a.gr'ieultur'ä tìitr Y'icna, îu sfârçit, o,cupânclu-so cle tecria
lui -i\ialthus, în lJle,-¡entele sale t'Le econc¡rie Ìloliticä'), c
rezr.ini,, ¡-e'scnrt rnai îrtainte de a lua pczifie fatá cle clâlsa,
Il¡rlthus, zi:ce cl t), ne sDurte cr¿î pe rlãlstr'ä ce cleçte, pc-
tlor'¿rtja rler-ine rÌin ce îu ce mai gleu cle a-i plocula ccrn-
iit¿i'ie¿r cle rnijlcac: cle cxisten!ä tle cat-i alr€ [e\¡oe. Pentrlr
a i;.-r,.rìuc'e uai luulte gr'âne, treìlue sä se cuLtive páluiântrLl
Ia o ¿rcliincirle tot mai çi sä se intrebuinfeze tot mai
'uat:e
urnit 1i'rgrr¿ìs¿ìrríÌnt, a'.licit sá se eheltuiascä uræi 'liLultä
'ntìrjrc¿r çi ca.pital, sau sä ss cultive pämâlturi t1e o calitat'e
clin cc irr ce rnai pro:rstá çi Drai încleDärtatä tle locuÌ untlb
se cr:r¡su,rttã pÌocìlrctele, c.e,ea ce s]. oreçte i¿uir$i chel'¡uelile
,ls 1,i'ccìucere oli cheltuelile cle tlanspclrt. In amântlouä
r¿rzutile, plettl grârielor: 'se ritlicä; cäei 1l'eful trebue sä
acoilere cheltnciile lìe prclci'uceLc' cele m¿ri ritlic'¿r'te, Þ9
cali ie reclamá lrrocluo:rca cantitáfei cle grâne lleoesarä
p,erìtrlr, jtltlçstularea. celerei existeute. Propriet¿rii pãmân-
trrlilor. celor ru¿ri brtDe ,!i apropiate de locul uniìe pr:ocluc-
teÌe se ccttsttntã, clobântlesc r1ar, cfin can''zâ cä grânele se
pr:orluc dre tlântii ctl ru¿ri pufinä chelt'tealå, un câçtig
cle,Osebit care c,ste retttct. Renta tr'ebtr-,e clar- sá se riclic"
oLlal¿i cLt creçter€a p'ol;orat.iei çi pe mäsnrá ce spor:eSte ce-
r.elea qi pleful g'-ânetrol' Chiar tlacä r:enta s'a'r peLc'epe
în falo¡rt:ea stntului, îneä grânele nu s'al efteni ; cãci
eheltuelile 11€ pÌoduceïe, pe ea ri pre{ul trebue sä Ie aco-
Ileile, 'ar rärlâne âceìea$i. DaI: p câncl
proclueerea mijloa-
celor de htar,rã tlevine rliu ce în ce mai anevoioasä' arti-
r) Elernente der Volksrvirls-hdf'slchre. Ed IlI Wien ¡896'
"
z) Lac. cil. Pag. 27.
zSr
eolele inciustliale çi cl<¡ lux ajung sã fie proil[rse tot cu
rnai multä uçurinfir. Nu renta 1rè care o per,c€pe plolrrie-
tarii si iuxul bogäta,;ilor al fi rlar earrza mize'-iei rnase-
Ior.,Ìzvcrul arle¡'är'at aI tnturor sufctintelor ar fi cle cäu-
tat ín iperdentie' aclicã. în faptnl cä în viltutea uuot' legi
rLatr.ilale, sl,.olilea rü,ijloacelor tle h'-anä ar trebui sä rá-
rl- âuä iutiãrrättr-l cererei, rlacä fie cale nu-çi înfelege clalo-
ria cle ¿ì lr1 crea o familie dccât atun,ci eâncl ale certitti-
rìile¿r cir o r-n 1r'.rtea íutle{iue cu 1¡'opliile sale mijloac'e.
J'e.oi'ia cã., în lirtut'ea unol legi ncthtt'crle, sporirea mijloa-
r:elo'- de sulisisten!ä al rãnâuea întlärätul ereDt,er,ei popo-
ra{ìei, .se nuinc¡te lc¡¡ect Lui xloltlttts sat ùegeu multh,z¡-
sirntìi ct poÐaì'efiei.
Dr'ì,ã t,o ¡rlelizr:;r,z¿"t si legcu srùut'ttl.tLi, foluruiatá cle Ili-
currio. Plcft¡srrltil \cru'¿rtil zit:e cã ì{alilrus a fcst 'rxfli
ales rin npzirirtcl aI intet-eselo'- ¡rroprietäf,ei fonciare' pe
círrid iìir:rrrlo allirrãr ruai ct derosebire intelesele clasei ea-
pitalisie. l\{¿rlthu.tj ol,liririrte'a iür,llczitul îil folcsul sär'aci-
Ior', craLc aDã:ra asrlD1'a. plcplietälei fou'ei¿ue si apára ta-
rele 1rt' iut ¡roltuì gr âit,elol; pe eântl lìicardo co'urLlãtca
¿rt'estr-: tax,e cari. scuùlÌleau pâinea si sil'e'arr iilc]'ustlia de
I
a .tllàiti salale ;ruri ritlicate.
l.
\'l ali,llusiauisliul îçi are originea hr-i în dolin{a tle a
i,
explieer fa,ptul parnd,oxal cä tocuai în tãrile cele il¿ri l¡o-
'i
gatc existä ruiz':r'ia cea nrai cruclä çi cä se plezintã' în a'
ir
celasi tìtr4r o carrtiiate p1'ca.]llflr'e cl,e lrünuf i tla'toritä aça
nutÙii;ei,,supir-rprÙcir_icel'i" (uebetttÌr¡ducticu), arlicãr ltrcrltr-
jt
ir
ceïei Þ-est'e tr-ebuinfele pietei, alätuli cu neputilfa de a
lr hrirni ire toti acci cali cel sä câçtige, sä munceascä çi sä
ii mãnâncs. Sin,prapr,o,cluc'3lea. ar exista', cl'upä pårerea lui
ii
Malilrus, Dumai într-u cât se atilge tle obieetele inrlustria-
il
le ,.i cìe IIx, pe oâncl ar fi poste pu,tinçá tl,e a se pr,odfrce
mijloace în<lestulátoale t.le hra¡ä' Chr aec'sta se páre'a
c:ã se explicä çi Iaptul cä cltlpá \rrelr'e articolele incltrs-
triale çi cle lux se eftenesc meretl' pe când clin ccntra o-
-te,oria aeeasta. a foust
I Jriectele rÌe hranä s€ Src lIll])€sc. $i
primitãt cu o bn,curie atât tl€ 'n&Le, eu cât se Iätise icleea
cä îrrgrã11rã,ciit.ea ì.ir;gätiilor în mânele capitaliçtilor çi a
 282
}roB:¡i¡1r{¿1'llol rle pàmânt ar fi fost caLrza lipsei oe o
rau ma.,ele ¡.ro¡r.rlat'e çi' cã. nuar fi alt reme,cliu clecât în
desfiinfarea proprìt'tãf,ei pr.ivate a Þã¡nântului çi a ea,pita-
lului.
Astãzi, zice Neurath'), câncl fãrile civilizate. sunt prreo_
cuptrtc ¡l,c tea,rna ca nr crlm\¡a preful c,e,realelol çi a rrite,Ior
så scadá çi câud pielele gem cìe pro,cìfrct,e, ar ti"ebui fã¡ä
de nici un lleì de aprrofunclare çtiintificä sä se îlfeleagä
cä nu i1,s¡.11¡'¡¡,11¿1 (l,ileìrervl;llierung) sau Dretinsa imposibi_
litate cle a scoate o cautitate nrai nrare d,e ¡rro,cl'ete din
1;iirnânt, este cauza mizeriei lucrätorilor în tärile bogate.
Ilste o eroare asemstlea rie a crede cá poporatia'an putea
sà crr'eascá pânã. la aça gratl îneât sá nu mai poatä gãsi
nrijìoac.t cle hlanä. OmuI uu este lipsit clb raliune c.a anina-
lul, sa.u ca. plantele, cari se înrnulfesc d,eînclatä c€ì gãs€sc
putin{a de a tt'ã,i în nuÈnár lrai m,ale. El poate sä sporeø-
-.cã mijloa.cele sale de traiu, pe eând animnlele nu le pot
s¡rori. Pe lângä aceasta, o'amenii înzestrafi cu insusiri in-
te,le.ctrr¿rlr: $i rnor.ale. nu-çi întemeiazä o familie rlecât aluncd
când an r:r'edinfa cä copiii lol nu v:or ,cådea pe o treaptã
socialã intf,srioa.rá acelei llei ca.Ì.e ei o ocupä.
Iluurai uncle e-xistä nrizeria acolo întâlnim o ilclifer.enfä
¿rllsolutä peutlu soalta c,opiilor c€, se vot na,çte, .aça cã so
poa,te prietiu,cl'e, pe dlept cã aça nu¡lita iperclemie a cla-
sel,o,r' c,e'lol mai clie jos, nu este cauza. ci efectul miz,er,iei.
iLh aceastã pät'ere a unui clistins ,eenomist rnoclern,
ltutent sä înc,heem capitolul de fafä, trecâncl în mod filesc,
cãtr,e celceta'-ea uu,or oòieefiuni c,e, s'au fäcut doctrilei
lui l{alt¡hus, cl.. cätre unii autori pe ea.ri îi volmr cuplitrcle
sub cl'enuurir:ea genoi:alä clø ,,socialiÞti", cleçi e,¿r, ssts imp,ro*
Dlig |e,ntru mulfi clrintrân=sii. Am zis ,,în morcl firese,", p,en-
trrucä Neurath se împotriveçte tendintelor eronatcr de a
-qe privi avulia çi viata economicä num,ai dlil" punctul
¡lrs lzsds¡s aI proprietar:ilor ìra.nilor, prerc.um çi eonceDtiu-
rrei greçitre a moralei çi clreptätei econo¡mflce, e.are nu ve,db
în soeieta,te decât o a,dunäturä de iuclivizi räsletiti, e,ari
schiprbä rnär'furi între ,clân,sii. în loc clb a se privi mjsiu-
I) Loc. cit. Pag. zot
283
încl,u-
¡ea istoricä çi ide¿tä a, omului, a societäþi a
çi l,remuril,or,
în intregi-rrrea ei, când. e vo.rba dre a se, judeca
co este bine
si ce esto clrept').
In mod,ul ac€sta, Ne,ura.th pare cä ,contin,uä opera îrr_
cteputä cle Sisnoncli çi ne pregäteçte,
la sfârçitul aeastui
capitol, ca sä pri:nimi färä .o tranzifie prea
bruscä, icleile
cu mult mai enorgice a le unor pr,otivnici încä .gi mai
hotärâfi ai te,oriei lui Malflrus.
CAP. XV. Socialiçtii protivnici ai tui Malthus
Prirr cnvâ.n tl.l ,), eae a devenit uai eunosc't
,,socicrlism,,
ctl \'re-o cilci zeci de. aui in urträ, clintr'o seriere a lui
Lau,is Reglbo,utl "), s.e clesenureazã. de obic,eiu sistenrele
politiee e'oono'rice cari ata,cä bazere ac,tuare ale soeietã,-
fei cir-ile'). Acest,a esto îutel,esttl teoretic al cur,ântului.
Din puuctul de veclþr.e .l)t'ct:ctic, se înfelege prin sccialisnr
un anunrit 1;articl, caxe Ìeprezintä interesele nruncitor.i-
r'ei, c, clcsrT, ar'âncl ca soop deSfii'tarea orgarrizärei ac_
tuals a societäfei l',tazatã" pe proprietatea privatä a pá_
f
rnâ,ntului çi a mijloacelor cle prrorclu,cere çi înloe;uir.ea ei
I'
cu aprop.iare¿ Lor oolectir'ä.
Dacä a,m lu.a c.nvântul ,,socialism" în acest clil urmä
îrrfeles, e,a denum-ir,e a unui ltartitl anumit, e, sigrrr cä
rnrutrfi cli¡, a,utorii rle cari ne vorn octlpa în capitolul do
fafä nu çi-ar a1.ea locul lor aice:
t) Loc cit. Vorrvort Pag. V.
z) Lotr,is lleybau,tl, î9i începe prefala din r85ó Ia studiul såu asupra
He/orm,atorilor cu urmåtoarele cuvir,te : ,rlatâ aproape doua.zecí
,,de ani împlinili, decând. Ia începutul acesrui studiu. am a.vut
.,trista onoare de a introduce în limba noasträ cuvântul socialist,
etc." Vrea sa zicâ, Reybaud nu-pi atribue patentitatea cuvân-
tului. ,Socialistul englez H. Ilyntlman prerinde ìn Sozialistische
Monatshefte (Berlin t8g7), câ, expresiunile <rsocialism, gi e socia-
listr ar fr fost întrebuinfate, încä de prin anul r8oo, de cåtre
Robert Orven. (Vezi :, Dr. Karl lltalcker: Geschichte der Natio-
nalökonor¡rie und des Sozialismus. Itd lV. Leipzig r899. Pag. 35).
3) Etudes sur les Réformateurs ou Socialistes mode¡nes. Paris r84o.
4l Luigi Cossa: Histoire des doctriaes économrques. Paris 1899.
Pag 5rz.
 234

z8<
À-ici 'lchelr'ì.cirerrskr', Diilu'i'g, .ioi Lc.ia, ,ici
'ici într.'u'
Nitfi '' àr' pute.¿ì. sir irrtre capitol cale trate¿rzä c¿ìt
clesllre soci:ilisrn, ea particl al si cloctri'elor eoo'omice clasice, cari n' s'rrt în mare
'ru'citorimei îrr ruptã crr- pa't'e cl,ecât oglinclirea teoreticä a stärei aetuale
clasar citl;italistå. In cazul acesta, socialiçti al fi, tliu au_ cl,e Iu-
iorii cita(i, sirit,t .r-ot,ìtiild, ir.,.rai Lassallc, I{ar.I }{¿,.:¡ clrli sub ptesiunea împlejuräri1or exterioal.€,, & sfârçit
çi Bcbel. 1tri' n, se imp''e gândirei moclerne. scrierile celol ¡nai
Dac¿ï ln¿"r'r îr'sä cur-â'tuI socialisrn i' î*{cr es.'.r teoratic
m'lti e,cono,nriçti cli' ti,r'purile noa.stre sunt pätrunse de
ca crplesirìne l. urnri cr:,rìr1lre-r,lg .lroctr-irre, r:¿rr.i r:r,iticå. spirihrl nour car.e s'a introclus in ,econonia politicä de
jn .r.ri ¡¡errei':i1, lraz:rrc ¿rrtu.rei orga'izirr.i cätre s.ocialiçti'), ale cälor. teorii ti.d a fi înoorporate
eeoricl'ric-e diri
prurcriul tl;e r-ec[ere ccrnurì al ref¡r"ruãr.ei ci, aturrci in sistemul çtiinfei.
lucrr.r-,-
rilc' st' sr'hi¡nL¿-r 5i s.rt,".ru irrrh.cll'irififi rle a .e ccnpa, î'tL,c Atât ,sistemul farrrericanulul fCaley, pe care*l ,citaazá.
I'r:i'¿rre ¿rs111)rA lto¡-.o'afiei, î' acela¡i cl,pitcl, cl,-. ¿,,clri car.i l)tiltling, cât çi ¡rcljrlr.ile a,eestuia, precurn çi operile intle_
fai, 1ta'ie iìi' ]'ar:ticl.l scr.ia.list l,'o1tri. zis, ca çi clc a,::,i gei {;coa,l'e ¿ årça nurmitilor socialiçti cle catecxrd, clin
Ger-
i'r *riifi c* rlâ'i;ii rlar' pe c¡-r'i acest 1l*ltitì. r.r-i rec.'ca- nrtrnia,. l)recuiltì e lJlrenta.no, Aclolf Helrd; Nasse, Sctråiffle,
ste ca lepi:ezc'tar!i ui tc.cliir+çelo.- l.i çi c¿ili rici ei Schönberg, W'agner, H. von ,Scheel au un canacter so,cia-
so r'{lcìrÐ..sc c¿l ¿.r-t¿rl'i t). c'¿ici ire ìlu il€, iÌter.r-qeazir 'i¡
si- list þr,onulnfat. Cei lmtai înaintati ldintrân$ii, Þtecunj
iuatirrrreir lr;i'lr:tri'eiit't-r gcl:,r'alii,''rrici nrrDllli pi:zitir-rnc¿r Ì)(ì Alìrcrt Schäffle çi Aclolf W.ag.ne.r, nu se srfiesc chiar de a
,e

í-:ar'íl {) i':au faiii crr 1;i'ol.rl'..rua popor.ati.ei. tbclara 'cä tendinfele lor sunt aceleaçi ca çi te,nclirþie so_
$i tliu acest pulct
rle vcrler'g ¿r.trr'ii cn ca'i ìrrt'leretnieirn în acest carritol. cialisnrului, cleçi nu apr,obä calea revolufionarä a reali_
.il lì rì,",rì:;lr. (ì(¡ r.r¡ìtìlur c¡ì'c'
r,r,s¡ri¡¡.g 1er,ri. lr¡i ìlalilllls ir¡ z-ãr'ei lor :).
rnr,'{ i'lL1er';olic. ¿iil'i!l..irrtl ilrizer'i¿r i:l¡selol urrut:itr,.trLr,, rìri Äceste fiind.odatä zise penta'u a ex,pliea unelo impere-
ipe-r11eulìei, ei rtai (1r..!-ì.1 ¿ìlr¿-ì iper.rleltia. lrizerici
¡i cerântl ulteri cle nurrre ce s'ar: fi putut pär'ea nepotrivite, putem
sclririillalc'a oir¡auizirrei ecolomice actuale, cr¿Ìre aL fi cauza
sä treeenr. la a¡alizalea operilor acelor altori protir,,nici
t'fir'ci' sufcli'fel'r De c:rri le î'clrrrä orne.i'ea. De att- tecriei lui }lalthus po cani a¡l crezut cã-i puteË. nurni
tninti'elca, cu cât ne aplopiein cle ti'rpru.ile'oastr-e, clr-
atât .c't'azicerile tcoletiee, cli'ti.e aça ,,soc,ialiçti", în în{elesul de mai sus al cur'ântului.
eco'oniçti
çi sociaiirti tincl ¿u se lezoh'i, în forma ''¡rri!ii
super.icar.á a ,ïtiin-
Cel dintâi autor tle care trebue sä ne ocrrpäm în ac,est
{ei e,corromice, caLe ûctlnì, so folnt::azä. Cäci,eritiea l¡e capitol e färä îndroialä Wi.Llicnn¡ Çad,la in, a ,cär-ui scr.isre:
care o f¿rc sceialiçtii atât organizärei çoeiale eapitaliste, Enquiry concerning politicøL justice, cìin 1?g0, a pr-ovocat
pe lVIalthus, dupä cum a.tn vá"ntt, c.a sä scrie Incercarea sa
rl Yezi perìtru pàrerile pe cari le îrnpãrtåçesc socialigtii pro¡rriu a,supraprincipiului popo¡atieis). Dupä párerea lui God-
zigi cu privire la Proudhon, ßrtctltertu,s, Diil¿ringl çi [,oria. d.e-o ll-in, toate sufelintele soeietäþi se rìatoresc institufiilor
pìld,r, ìlnnàtoarele scr.ieri : greçite ale oarnenil.or. Nu avutiile lipsese, ci nodul lor de
I{a,.1 l[a,.r: ]\,lisòre de la philosophie. Réponse à ia philosophie
de la }Iisère de À,L Proudhon 1847. Ed. Gerrnaná
împärfirp e vicios.
r8gz. È
l; riedricl¿ En¡1els.. Prefafa la Das lia.pitat \¡ol. IL l885. r) E. Diihring.' Kritische Geechichte der Nationalökonornieunddes
D ) Herrn Eugen Dühring,s Urnrvrilzung der Wis_ Socialismus. Ed. III. Leipzig t879. Pag. zzz.
senschafr, r8c8. z\ Dr. i4. Werunsky.' Grundzüge des Entwickelungrganges der-
, ) Prefala la Das líctltital Vol, lII. 1894. Volkgwirtschaftrlehre, Zittau i. S. 1894. P^g. 37.
3) Cap. XI.
 286
Intrlo lucr'.are ,c¿ìl:e a apärut nai târziu ,), God.wi' se
incearrcã. sä resp.rlclä oìriecfi''ilor rui Martìrus, dbr. får.ã,
p''ea ,m,ar€' succes. Potre*rica l*i se cara.cteriseazä
ju's cle bi'ie, zico Roscher ,), prin ac.eea cá se înclo,eçteî'r.lea_
pop,orafia Angliei ar fi cr.e.sc.'t î' adler,är
tlae,ã.
în ultimele rla_
cenii çi pr:in faptul cä atr,iùtue cleçterrea poporafiei
stafe_
lor Unite, aproalæ exelusiv imigrãrei.
DtDYa Ch,ar-les Fou,t-ierr) (1772-lg37), a cã.rui iclei
çi în
aceastä prit'inJä sunt carru, cur.ioase, patru caLTze mai pril_
cipale s'aL opun'e unei creçteri pre,a mari a poporaNiei
çi
¿ÌrÌLì'nrL.: 1o) \r,ig.ar.t'a femeilor. 2o) Aça n'mitul tegim ga.s_
lrcsofi,e. 3o) Moravru.ile fanetogarne çi 4o) Exercitiul ùi_
iegra i.
P. J. Prouclltonn) (1808-1865) clecle în mocl general eä
îut'e f'arc'ltatea ge'c,zicä ¡i sistem.I existä 11rr aü-
'er\¡os
tagonism clare va fac,e ca, în .r'iitor., cìezvoltalea
icleilo.r çi
a sentiur'entelol sä rn,ocl.ereze pornirile sgxuale.
IIn alt ¡trotivnic lrai setios a lui Malflrus, çi cate se
pune rlin alt punet cìe I'e.clere, este fär.á iucloialä eoonomis-
tnl rtrs N, Tchern;qcheu,,sku, în clitica eu .care însofeçte
tlacluce.r'ea princiltiilor. cle e,aonomie politicä a lui John
Stualt l\{ill, publicatä mai întâi în revi,sta. rusá ,,Coil-
temporurtttl", în a,nul 1860, çi a¡toi, în volurn, în traclucere
f lane,ezä t).
Relnânctr obselva,tia lui Gorhvin, Tchelnyohewsky zice c.á,
Nlalthus çi-al ,fi înteneiat afilrnarea lui eä polloraúi& e,r'e,!-
te îndoit Ia fie e,aîe 25 dÞ ani, clupã, aceea ce ,a váxtt cä
se pietreee în America, clal färä sá tinä seamá de inigra-
Çie care ar fi contribuit foalte mult la spol:.irea locuito-
t) An inquiry concerning the pot'er of ilcrease in the number r,f
mankind being an ansrr/er of Mr. trIalthus essay on the subject.
London r8zo.
1,
z\ l\rilhlm Roscher r Grundlagen der Nationalökonomie Ed. XIX.
$. z+E.
3) Le nouveau monde industriel. z, vol. Bruxelles 184o.
4) Système des contradictions économiques ou philosophie de la
rnisère. Paris r846 Cap. XllI.
i) I'Economie poìitique jugée par la science. Critique des Princi^ es
d'Économie politique de John Stuart Mill. Brurelles t874.
287
rilor în Statele Unite. Este ilrept cã Malilrus a r,ãspuns
la aeest argunrent, cu prilejul, obiec{iunei ce i s,a fãcut cle
Godu-in çi de alfii or¡ser-vâ'il cä chia' clErcä an introtruoe
acrest factor îrcá r'ezultatul .r¡¿ fi acelaçi. Ori
curn, zie€
Tchelnychewsliy, orniterea unei înrþrejurär.i atât cle im_
portante ne a.ratä cä M,alflrus
çi_a, stabilit ideile lui färå
njci rtn fel de ,cliticrì çi cå nu e,l poate sã ne úea vre_o nctiti_
ne mai exac.tã .clespÌs,facultat,ea oamrenilor dle
a se înnunlti.
Tbt atirt rle a.r fi ideile lui },Ialtir's c.,' ltlir,ire
',esig'r.e
la p'ti',fa agriculturei
d,e a spor.i procltrctele sale çi la
creçt'ere'a n.'rai î' Drogresi''e alitm,eticä
a mijloaoElor.
cl,e hlanã. Pnesupnnerca cä plocluctele agr.iculturei enrgleze
ar putea sä clubleze în tin¡r de 2b cle ani, i se par€ limita
extre'rä a D'osibil'1.i. Aoeasta este o r:are treb.e
'ai'itate
sä facã ''iã. zâ,r'bcaseä pe tofi acei car.i au cetit scl.ierile
rnorle.,ie asrpLa agric'ltu'e'i. Grts'¡tcrt'ita, în curs'I
säu cre
ag'icnlt'r'á-, zice cä acolo .'d,e c.ltura este bi's organi-
zatä, 100 cle hectal,e cle pänrrÍì't pot hrãn.i g31 rle oarneni.
A$a cìar lvla'ea B'itanie, çi rrìa'da ar p'tea rrr.å'i î' c,a-
z'l acesta 230 rìe
1860, acele 'rilioa'e cre oa're'i, pe câncl î' a'ul
fãr'i nu coulineau rlecât aproximativ vle_o 2g
de milioa'e cl'e loc'itori, rìi' ea.ri 25 clre nrilioa'e
'umai
ar fi consurnat product,e agr.icole indig,ene.
r' za'clar a,rn cã'ta î' e,artea l'i Marthus haze r.ai solirle,
pentlu cìoducerile salg asup,r¿ creçterei lelatirre a l)oDo-
rafiei çi a mijloacelor de hranä, cleçi statistiea c* t.ate
im¡pelfeefi*nil,e .'i, ar fi putut sä-i procu inform;atiruri
mai sigure. Dal eì çi-a început e,ereetåril,e .sale cu iuten_
tiunea rìe a a¡rära o'ga'izarea econornicä act'alä în co'-
t'a atacu'ilo' c.o \reneau ,cli' partea rsformatrorilor çi itleilie
tle c,ari €r¿t ¡)1'eo,{:tulat l-am împi,etlecat tle a r.eclea cä ¡'.o_
gresiunile I.i avea' tle\¡oe de cercætã,ri mai pr.ecis,e, d,ecât
acele 1re sati se î'temeea el. Uçut'inta,c.ü,ea,ûe a r"olbit cl,e
fac,ultafea oamenilor ,d'e a se în,mulf.i fo,arte reperle, a tr.e-
cut apoi cli' ea.rtea lui, î' cap'l rnai tuturor economiçtil,or.
M¿i izbitoa'e î'cä este însä .çu'in!a cr oare tofi .r"or.llesc
de greutatea de a se sp,ori prc,dtrcte,Ie agrioole. Dal pe
ce anrìlm,e s." bazeazã icleea cã pr.,ocluctele agriootre lÌu s€
 3 I
I 289
28¡ì
ìlot srroÌ'i â'ï¿r de 'cr)ecle s¿ì' çi rDai rer),erre rrecât poporaf,ia ?
'5i t;¿r'e 1;rogr'esi''ile scn-irrcr rìe ìrazä acestol rlectruc{i''i
srurt detc''li'ate îu ruod s'ficient ? Tc',he'ryche',sli¡. pre-
tiritle cir eÌe rr' srurt treter'ri'ate î'cä çi cä clacã vo,inr sä
a'er'
'o{i''i ,urui troziti'e, î' ¿r,ceastã. 1',i'i'fä, treb'e sä
I
' fat:e'r cercetår'i ex.acte rrecâ,t acele De, care re-a fä-
'rai
cut l{altlrus çi ccouomi¡tii car:i r,epetá sllusele lui.
,
Sä adruritern, zice el, cä calrì3r1ii s'ar irunrrlli în p'o_
g'esiu.¿, geor'et'icä çi ¡,.r'ocl'cte,le n..nai în
Drogresi.'e
I
a'it'ret,ic,ã çi sã ziceur cãr aceste r'apo,lt'r'i se e>lprimä în
ruocl exa'ct, prirr c''oscutele cifre pe c.ari le clä Malth.s
5i annurre :
hr¡nr,Jfir:eri. oa,rlenilor (:a 1. 2. 4. B. 16. 82. 64
S,1rt'r'ir.el ¡rr,orlurrtelol ,, I. 2. B. 4. 5 . 6. 7
Sä e,xa;ruiuãm aceste cifre çi sã. r,-eclem ce rezultä. Dar
sä
'-espun,clä c.¡mr-a cã }ralilr's re-a da.t
se ca
un '.exemirlu fãr'ã de a le a.tr,ibui nici o importantä. ''rnai Din
coutLa, t,cclrai pe clânsele el içi înteneiazä cc¡nc'luziile lui
cã lrerfecti'nile agricole rsunt în stare de a echililra
'u car.e rezultá
ciafiritll ;tLodr.rr:er.ci, cleficit clin släbirea pro_
rìuc.tilitätei rnuncei agric.ole, fa{.ä cu sporirea cantitäJei
rÌrr+ rnuncä. Ac,e.st ddficit, <luÌÈ teor,ia lui }laltlrus, este
{nollì çi peste putiutá clc a se înlätur¿¿.
Verificâncl c¿rlculcle fäcute de IVf., clupä regulele arit-
nretice, Tchernicrhen-sliy rijunge la concluzia cá" ohiar clacá
a,mr acl:rnite cä ¡toporafia ar cr.eçte în,dõit, nu într,o perioaclã
cìe 25 rle ani, ci 'rìe 12 ani, çi dìa,cä progrresele viitoare ale
aglicultnrei nu ar fi ¡nai rnari de curn au fost în ultimele
tlei sal lratru sec.ole, încä ornenitea nl ar fi lipsitã. cte
lu'anãr irâná în anul 1960. I)upä aceastä demonstrare Teh..
crre,clÞ cä a.r putea sä închee cercetar.ea sa dacã era vorba
numa,i de combater:ea doducfiunilor lui Malthus.
,,Dar seopul nostru, zice e.l 1), nu se märgeneçte Ia dLe-
,,nìonstral:ea insuficientei teoriei lui Maltihus : Noi nu ajûl
,,voi nnmai sá arätäm cá Malthus nu a gãsit a,devärul,
,;c,i sä-l gãsim noi sdnguri".
r) Loc. cit. Prg. .1o5
Pentru aceasta e levoie sä ave¡rn noliuni mai exaots
cu prir.ile Ia puterea ,cìe înmullire a oamenilol aând, nu
este opritä de nici un obsta,col exterior, clle oarece toc,mai
importanfa ei, rletermrilä întilclerca perfecfiunilor a,gr,i-
coìe trebuitoare, pentt¡ a echili'bra plod,uctele clr popo-
l¿ti¿r.
Perioacla die clublare cìe 25 an,i este Luatä drrpä recen-
sirnentele ¡'oporafiei Statelor-Unite. Daï în colonii popo-
rafia ,cleçte mai mult prin i:rfluenfa emigr:alilor clecât
prin, înmullirea ei fireascä çi în Statele-Ilnite jùnie;rafia
a avut cu cleosebire o importanfá úoarte male pentru cre,ç-
terea popolatiei "). Dupä ,calculele, proprii, tinânrl sea-
mã, cl,e nulm,ätul feme,itro,r, {e 1'ârsta Ia care so pot cäsä-
tori çi cle la care nn mai sunt în stare sä ai,bä copii, de
numärul cÌeceselor, et,o. Tch. ajunge la concluzia cä pe-
rioada clo clublare este probab,il ceva mai lungä clecât
35 de ani, çi zice cã fafä cu aceastä progtesiune, c)riar: în
starea actualä a agriculturrei, färile cele mai pop,orate din
Eulcpa a,r: putca sã într.efilä un rmrmär db opt"ori mai
nare ,rle oameni de,c.ât numärul lor aetual. Chial aoesto
tã,ri sunt cliar asigurate în contr.a lipsei pentru cel pufi:i
îneä trei perioacle de clubla'e ¿ popor.aliei lor, a,cl'icä un se-
col încä. Aça fiinrì este fir.es,c cle a ru atribui milztetia, ac-
tu,alä nurnãrului prea rnate a oamenilor, nic,i le,gei popora-
tiei çi cle ¿r. cà-uta lern.-cliile ei în .suprimarea, vicülor or.ga-
nizärei economic,e actuale.
Mizeria clratorítä ipe,rde,miei, chia.r în starea acltalá" a
agricrltru.ei, nu ar: putea sä se p,rezinte, în Europa, deeât
r) Observám aice cä, de la r8zr pânä la r895, dupa statistica aureri-
canä, irnigrafia în Statele-Unrte se r;dicå în total la t7.622363,
pe când poporalia s'a ridicat în acelaç timp de la 9 634.ooo \a
70 ooo ooc. Din sporul de peste 6o.ooo.ooo cu care a crescut po-
porafia în Statele-Unite, dela lSzr la 1895, mai bine de 42.ooo.ooo
se datoresc dar cregterei ei naturale, prin excedente de nagteri
Afirmafiunea lui Gods'in, reeditatá de Tchernychervskl', cum cä
cregterea poporaliei în Statele-tini!e se datore¡te excluziv ilrz-
gra(iei, nu este dar exactá. lVezi pentru datele citate mai sus:
Arthu,r þ'reiherr 'uon, Fit'cks: Bevölkerungslt hre und Bevölkerungs-
politik. Leipzig t898. Pag. 33. I9I 9i r98).
10
 290
peste 100 cle a,ni. Dar în ti:npul acesta e probabi-l cå agri-
cultrrra va realiza noi progrese cali r-or' înd,epãrta iaräçi
epooa în eare poporatia s'a,r I'edea lipsitä de hranä, chiar
in cazul cânct oa ¡'ar înmulti c,u c,ea m,ai møre l'epegiune
posibilá. Dar dacä çi aeeastä Derspee.tir'ä, de a Iipsi cls
hraná în anul 1960, s'al Därea unol suflete prle€, gingaçe cä
e un motir, înde'ajuns dle puternic de îngrijire, în a,nuÌ
1860, atunci Ie mai rämâne ernigrat.ia ca ultimá rnângâere.
,,D'acä .o ta.rä oar-eca,re ar fi a,urenintatå îrr acler'ár 'cle un
,,exces aI po,poraJiei, ea poato prilr emiglatie sä înlátura
,,aceastä priLruejclie ceù pufil pentlu 294 atti, în cazul când
,,nrr plopäçeçte ea singurä; clar clacá tealizeazá, în cursul
,,s.e,oolelor urruätoate, oricât tìe putine progrsse în compa-
,,rafie cu starea ei actualä, ea va înlätura atun'ci priÛrejclia
punct
,,pânä peste 2.684 tle ani; vlea så zicä, claeä luám ca
,;cle ¡tlecal,e artul actual 1860, vom resimti pentru prima
,,'oatä tteajunstuile cla.tolite excesului poDoratiei, în anul
,,4.541 çi nu mai inain,te" ")'
Aùn ajuns astfel, zice Tchernychewsli¡" la un rezultat
cu totul opus clerdurcliunilor pre cal'i le-a soos Malthus clin
teoria sa. I\falthus lÌe spulle, çi ac'easta este ideea fund]a-
mentalä a opelei sal'e: Sunt oameni cari atribue mizeria Si
toate celelalte calamitäti imperfectiunei irstitutiilor u-
ilìarre. I)ar c,¿toz¿ tu,tu,-or sufeninfelor trebue eäütratä în Ie-
gea natulei. Aceastä îneJreere s'a d'ove'dit cä este cu t'otul
gr.eçitã. Omul are putilrta, cJrial îl stalea actualä e clllloç-
tintelor, cle a înlätula p'entlu mai multe secole efectele vá-
tänätoarealeaeesteileei'$iîncursrrlacestors'eeolea"}te
îprbunátätit'i se vor re¿liza çi vor îndepärta în timpur-i ne-
culoscu,te, eìpoca în care \¡olìLlr âv€Eù drep'tul sá atribuim Ie-
gitror: naturei suferintele noastre'
gäsit
Malthus îçi închipue'cä izvorul suferintelor tre;bue
în anrorul fizic çi cä prin urlna'Ïe aoesta ülrneazá sä fie
m,ärgenit. Dal a,ceasta ar însemna sä punem solutiunea
problemei mai presus tle puterile o¡nmhri' Amorul fizic nu
apar'çine uùnane sau stá'rei soeiale' e'L este do
institutiilol
dbmerriul legilor- oÏg;anice, inhe'rente üaturei ild'ividului'
r) Loc. cit. Fag. 443.
29r
'ca çi n'u,tritia, ,cilc'¿rlafia sân,gel¡i, etc. A vorbi de rezen ä
în iubirea fizic,á", este a volbi cle rezervá" în hra.ná. OmuI se
poate desr'äfa cle läcomie, rìar nr1 re putem açt,epta, ca sä-l
veclem i.'re-ocìatá absorbincl mai pufinä hr.aná cllecât nece-
siteazá" olganis¡rn,u,l säu. $i apoi, cu cât von cäuta sä înfrâ-
näm pornirile firei, cu atât el l.or izbucni cu ,mrai m'ultã
violentä.
Dupä to,ale aceste obiecJiuni 1-chernychel,sky se încealcä
el singul sä dea expliealiunea cauzetroï cari pr.odu,a ,clef,ici-
tnl agricol çi mizeria: ,,Pentru a înfel,ege, ziee el') clre uldo
,,pr.o\.ine, în aclevär, cle,ficitul în productelo a.gliuol,e îm-
,,pleunä cu rnizer.ia çi celelalt:e c,onsecinti, tr,ebue sä fixäm
,,atenfiunea noasträ a,sup1? urmäto,alel,or dbuä împreju-
,.1äri çi arÌutÌìe a.supÌa raportului cllintre capitzr,lul fix çi
,,prc,fitul çi asupra pr,opor:f.iei în oare stä poporatia agri-
.,,colä fafä cu Dopolerfia totalã".
Dnpä 1rãr-elea ln:, nici într'o farä civilizatä ,dieficitul a-
gticol ntl sc' tìatorct.fs legilol nat,urei exterioa;r'e, ci ,dilî
c,ontra rela.fiunilor: clintlo oameni. Inbunätätirea agrioolä,
c¿ oricaro altä îmbunátálire technicä, oonstä rrnai cu deo-
sebire în spolirea capitalului fix prin tlansfor.mârea în
capita,l, a profitului çi a r'entei. Dar când aceste sunt des-
pãrfite clb salar', ele nu se transformä în capital denât în
.cazulilo in cari procentul venitului este destul cle atrå-
gätor pentt'r1 oûr11l care voeôte sä tläiascä cllin venitul e¿,pi-
ta'ltrlui seu. Pecând! clin contra pentru natiune, privitä în
întlegirnea ei, al fi avant,ajos cl¿ a che,itui capital llertrü
îmbunätátir:i aglic,ole, chial atunci câncl venitul nll a,r oon-
stitui clecât ,o proportiune cu úotul micä' re,lativ cu capi-
talul cùre1tuit. Se Doate dar ca natiunea sä sim,tä nevoea
unor îmbunätätiri agricole, cali ar cla, pentru capitaJul
cüreltuit, mai putin venit c.üecât se cere pentru ca ,ohel-
tuiala fäc.utä sá fie aträgätoare pentru oarmenii car"i träesc
clin, r"entä çi din plofit çi nu cl,in salar. In cazurile acesfe
lenta si profitul rlu se transforrná în eapital ei sunt con-
surìn,ate în moil neproduc,til' çi înbunãtäfir:ile agliso].e de
r) Loc. cit. Pag. 458.
I
292
ca.ri ar fi
tr,ebuintä pentru a înlätura cteficitîrl în produc-
tele agricolê rã¡aân nerrealizate.
Äceasta este un,a clin cauzrele insuficientei prrcdu,ctului
agricol pentr:u a hrãni poporafia crescânclä.
Cea-laltä cauzá constã. in aicel carracfer general
gnesului, sub r.egirmul relafiunitror al pr:o_
econom"ieo existonte, cä
rJ¡op¡o.tiurea ¡'uneitorilo,r agricori, î' totar'r pcr¡ro-afiei,
se¿cle. Num,ãr'rrL mune.itoa:iJor
întrebuintati la lucräri ne-
folositoaro creçte ¡mai r:epecle detcât numãruL
acelola cari
sunt întrebuinçaçi La lucräri ¡fiolositoar.E.
,,Dacä vorn lua în c,onsiclerafie pute,rre,a ae,estor
dbuã.
,,citcunr:stante, zica Tchernychewsk¡r r), votrn veclea
cä clte_
,'fibitu-l pno'dl*'ofiunei agricole este cu acrevärut inevitabil,
,,çi tociln,a.i acreasta sputte çi Malflrus: num,ai deficitul a_
¡,c€stâ. nu, se produ,ce.culrn zícea eI; _ eI nu se diato,reçte Ie_
,,gi]or nat*re,i, în societätirle civilizate, ci aeæstor
,;cir'c'nst.ante, çi nu se poate îrilätura pe 'umaicâtä vreûre a-
,,cesto r:.ircumstanfo existä, fie cä popor,afia, s'at în¡mulfi
,.fie cä nu s'al. înmulfi. Cât pentru a se çti cìacd aceste
,,e.ircumÞtanfe eto sirtgure, cari pr:oduc în mo,cl inevita,bil
,;dbfircitul pe câtä vi'eme existã, pot sä fie în_läturate clin
,,viafa soeialä prin p,rogresele ulferioar.e a,le civi_lizafie,i,
,,&oeasta este .o e.hesti.ne cu totul alta, care nrl se ,''ai
,,porteazá, la teoria prod'cfiei, ei la te,oria cl,is,tribufiei. Dar
'.a_
,,pe câti \¡reme aeeste e.i*c.umstanfe persistä, cliecl',cfiunile
,,dlo,otrinei lui lVlalth*s, cledrucfi'ni pe c.ari teoria procluc-
,,tiei n' le j'stifica într' nirnic, conservä toatä puterea lor
,,do ac!i.ne. Pe ,câtä yteme aeaste circ.'¡rnstanfe persistä,
,.naasele n' pot c' un ohip sä s,cape rle mizea.ie cu oon_
'ici
,,secintele eLi, çi e mai bine pentru clânsele, cle a nu se în_
,,rn'l!i, dupà cum le, sfät.ea Malflr's. N'mai e päcat cá.
,ñfatnl lui IIaIth's n' se p,o,ate exgc,*ta, cli' caLTzia opozi_
,,fi,ei lui c.u natura omulrri.
,,Ornul nu poate sä-çi ¡lorclifice organismul säu: prin
,.urmar€,, nu la rnoclific.area crrganism,ului tror, ,dupä cum
,,spllno lvlaltlius, trebue sä se gândeascä oa;menii, ci numai
t) Loc. cit Pag. 4gr
293
,,la aceasta: Relafiunile clintre oa,meni rrl se pot ele otga-
,,ttiza îrÌ aça morl ineât sä cores¡nrnclä tlebuinfelor natu_
,,rei c,ruului ?"
A:ceasta este cionclusilnea generalä Ia eaïe ajunge
Tehelnychertrsky, färä ca sä fi plodus în rdriscutiune, dulrä
clÌnr sre poate vedea, nici un argum€nt nai nou färä ca
çi
sä fi fost în totcleauna fericit î¡ nânuirea ar.gumentelor
yechi cl,e r:ari s,a sor.vit. Aça cle_o pildä,
e fárä încloialä
curios cle a r.eclea lc'l' eI atrib'e în ¡'odl ,cu totul n¿ir,,
,,de'ficit',1 a-gr.ieol" scäder,ei relative a poporafiei .agrico.le,
pe cân'cl piefele lnrnei gem rle pr.ocluctele oe rÌu se pot
vinil'e.
c' ¡n.lt nrai adâir,c ,çi r'ai precis în ideile f i este färä
înrìoialä uu'I clil cei cli'tâi replesentançi a.i ,,soicialisrnu-
lLri çtiintific", CcttI Roclbet.tus-,Iugetzotu (1g05-1g?5).
i
Dupä pãr.ele:r ìui Rocll:e,rtus "), icleea pe c¿ìte o susfine
sccal,¿ r-ecÌre ¿L ìui Ric,ard'o çi Malflr.s ,cä iperclernia çi
I
1,'au.pelisurul ar. fi o consecil!ä fatalä a legilor natulei.
in virt.tea cäl'ora procl'cti'itate,a pämântul'i clesiereçte
I
r:egulat, fiind ne\¡o€, pe mäsur.ä ce creçte popol.afia, cle
:a se cultir-a - pämânturi cìe calitate tot mai ilferioa.-ã, care
1,€'¡ì1-llnr:)l'eaz¿i. ntu:rr:a procltrcätoa,re cu un ploclu,ct net clin
.ee în ce rnai lric, pecâncl excecleutul pämânturilo,r c,elor.
mai l.lrurc se pleface în lelttã cu totul greçitã. lck,
agricultor experirnsllf,at, e'l susfine - sst,eclirr e,o¡tra, îm1rre''ei
cu Care;\', crî pretutincleni pämântur.ile cele ¡rai fertile nu
se cultivä clecât rmai tâ¡ziu çi cä chiar în tärile eele rnrai
înailtate în 'culturä aceste pämânturi nu au fost clestri-
pate îneä. rCele clintâi.a.çezäri nu s'au fácut consiclerâtrdrr-
se fertilitatea pämânfir1ui, ci ar'âucìu-se în ve,dere sigt-
rarif,a si ploximitatea. Pämântur.ilg cele clintâiu eari a,"l
fost e"ultivate era.u aoel,e din apr,opierea cetäfilor, uncìe
camenii gäseau ad;äpost la vreme clo nevoe, prscrlm çi acele
rnai apropiate cle lo,cuilfele l,or. Pä,mânturi cle elasa a.
t.l,ou,a se ¡rlefac pe fiecare zi în pã¡mâlturi cle e.lasa întâiu
rçi aça rnai dbparte.
I) Zur Beleuchtung der sozialen Frage. Berìin r875,
 294
,,Iìu llretind ,clar,in contrra lui Malthus, ziee Rodber.
în
,,tus '), cã, re,gurä generalã. cri,felitere crase are p¿mân_
,,tului so rirìicä trep'tat în l:¡âinele agr.iculture,i,
; pã_
,,mântul cle clasa a patra clevine înee,tul cu înrce,tul pemànr;
,,cle clasa a Lxe,ia, a_.cesta pämânt ,cle cùasa
a clo,'a, acesta
,,la râ.cì,'l l'i ¡à;rnrâ',t cle clasa întâia ,,i cä agricultlrra
,,junge îulocuind maçini ') cle elasa a tte,i¿ c¡
a_
- maçfui cle.
,,cla,sa a d,o'a çi aça ¡mai cleparte __ la
într.eb'i'farea
' ,,o sãrácire plogres,ir'ä gena'ald; o asernelle perioaclá a tre-
,,Llnor rna,çini clin c,ei în ce mai procluctiye,,.
Pe lângá aceasta treJ-lue sä se .mai aibä în
ve,clele cä a_
gricnltura nu-i pânã astá.2i, clecât numai
Ltn empirisrn
vulgar. $i cã progresele ei viitoare vor spori
Þro,cl¡urctivita_
tea pämântului pânä la un gracl ce rÌu se poate
.leter.mina.
fperclern,ia çi pauper.is,urul nu sre ,rlatoresc
clal cl,eeât i,nsti_
tufi'ilor sociale aicioase. pämânt'r çi capit,al'I fii'crr
oere
douä condifii ale mun,cei çi astäzi fiecare pärtieicä
cle pä-
mânt, fjeear.e pärticicä cle capital, ar,âncl stäpânul
ei fárä
de consfurfãnrâ't'r cãr'ia n' se poate plo,cruce, m'rca
p*o'cìucätr-rra'e e silitä sä se sup'nä
voi'fei pro¡rieta.i-lor
I sa
çi sä împartä c' cllân.5ii procl'ctele saJe, lãsâ'd'_le lor
partea eea ntai ¡rnaì,e.
fn siste,'rul act'al aI mu',cei salaria,te, muûca fiinclr o
n-1arlfã ¿r ,cär.ei ltre{ se stabileçtrg prin libera con,e.'renJã,
ea.
treb'e sä s,e vâ'clä î' totcl,eauna pe pref'l cel mai scãz't,
cä,ci fo,anrea çi conculenla ce çi-o fac muncitorii, îi
sileçte
sä vândã acoastä mar.Iä pe orice prref cu care pot încã,
sä-Si iurai pästrreze existenfa çi sä munceascä. fn loc cle a
fi plätitä d'pä pr.o,ducti.i'itate,a ei economicã, avrrfia eco_
uomicä ce'a nai înaltä çi prineipiul tuturot celorlalte a_
lrtf,ü, ntuttca, se pläteçte ea orieare atiä marfä, ctupä ohel_
t'el,ele ei cle p'ocllreere. astfel m'ncitor'l n' tr,eb'e sä
spereze eä rra putea lua paltb vr,eoclatä Ia pr,oglesele, ce.
le face avutia naJionalä. Din contra, pletul muncei fiincl
astfel cleterminat, par.tea ei în a''fiile pr,ocluse, va fi rela-
r) Dr. Iiarl Bodbertus-Jagetzotu: Schrilten. Berlin
r899. \rol. IL pag,
27o. Scrisoare III
catre von l(irchmann.
e,¡ Prin <maçinir Rodbertus îulelege în cazul de lalá. r,pámântulr,
Yezi Loc. cit, pag. z69.
295
tiv cu atât'rnni nùcã, ou cât prodmotivit'atea ei va fi p-ai
Inare. Paupetisrnul se d;atoreçte clal acestei scád'eri rala-
tivo a salar-uùui si nu scäclerei absolute' a productivitätei
rnunìce,i, dupä cum s'a p,retins.
t)' Au
,,Aoast f,enonnen e noü în istorie', zice Roclbertus
,,exist;rl färàr în,cì,oialä perio,atle în cari odatä ott acumu-
,,Ia.r'ca pr,ogresir'á a avutiilot în ,mânel'e cât'orwa, a avut loc
,,bu,it sá fie epo'ea c1c clecádere a i,mrreriului lìoman' Au
,,existat cle asemele pe,lioa,cle în oari unele clase au avut clo
,,încl,urra.t o asuprire tr'ecäto,¿r,re:'cùasele proprietar'ilo'r cle
,,párnânt çi ale carlitali+titor all arcleseori de înclurat ase-
,,mene ¡.retioaci.e. f)al istoria nu ns aratä vre o altá eporcã'
,,în care ar fi arrut 1oc o sárä'cile progresir'ä consta'ntå a
,,unei pärti a societäfei, o cre'çtere 'constantå a säräcirei
,,uneia si a aceleea,çi clase, o'tlatä ctt o creçtele corrst'antä
,,a a-ru{iei lafionale. lì'aptul cä clasele muncitoare &11 &-
,,vut cle în.clu'¿rt cu atât rnai putin aceastä soartá cu cât ne
,,înd,epãrrtãinr cle timpruile noastle, îçi are expùieatiunea
., în r'el¿rtiunile r,ìe th'ept cìe altä clatä. Ilrriclemiiler çi anü
,,cle foarlele au trebuit clesigru sä le bântue din câncl
în
,,cân,cl cu o ftuie încá çi miii mare, tlar nici robi'a, nici
di-
iobagiei çi ale supunerei, nici itts pro-
,.feritelc t'-epte ale
,,hiberuli a rìreptului strict al eo'4lo'rafiilor
(zunftot'echt)
,,[r1 ¿ilr prrtut sä ctlnoascä paulplisnrul, cleçi '411 cuÌ]oscut
,,lu,lt.titi încä çi mai rele. UzuI Yor:bir"ei a clesemrlat' dal
.,eu un nl1rue ttou, ,felotnenuL nou, un nume' care chiar
,,pr-in fotnaliuuea lui linbisticá lrare cä ne spuno'cä fe'no-
,,nennl ,acesta e o l¡arbarie în rnijlocuL civilizatiei".
Fiind un fernome.n lrropriu organizäre'i actuale a sogi€-
tä{ei, pa..rperisrnul va clispárca oclatä cü clânsa, rcât pentrri
iperdenie, ea s€ v& înlátura cIe Ia s,ine pe Pìãsurä ce
rnuncitolul \-¿í 'deveni stäpân po loarlele mìrncei sale.
Cruroscutul agitator socialist Fercli;nattcl Lasscùle (1825
co,mbate årSorlì€nê teolia iui l\falthus plecâncl cìe Ia
-1864)
irìee¿ cä strorirea nuntärului lusrätorilor trebue sá atlucä
r) Schrilten. Berlin 1699. Vol. IIL Pag' to5. Scrisoarea I. cätre von
Kirchnann.
 296
-
c' sine o sporire a înclemänäritror '). Efectele co'trare cari
se ohservä astázi in ulma cr,eütelei poporaliei sre clrato-
resc nu,rnai organizä.lei so,e.iale çi în srpecial legei eoono-
nrice db fer a salarului (das ehen¿e Lohn-gesetz,), ,crar:e ,cÌe-
úerminä salar"ul, ìl împrejurärile acfuale, sub clo¡mnia o_
fertei çi .ererei rìe mu'eä çi în cäreia, . sar¿,rur
'irtut'a
'rijloci* l*r se'itiicá l:irci ocl,aiä rnai sus cle sh.ictul rece-
sar pentru ca un po,por sä_çi poatã c.onserr/a existre,nfa
çi
sä se leplod;ucã, î. concli{i'nile speciale î' crari este obici-
nuit sä tr.ãiascä,
. ,,Acesta este lrunctu.i, înrprejur'I cãruia salarul real al
,.ziJei de muncä graviteøzá. in orice ti,n1r, c,u miçcäri de pen_
,,tl'lä, zice La.ssall,e, fàr-á ca sá poat,ä vre-o clatä sä se ri-
,,dice ,u,ai pr.es's, sa' irä cadä mai prejos de cìânsul. El nu
,,se poat€ ritlica în morl eonstant mai presus cle mijùoßi,e:
,,cäci în cazul ¿rccst¿, clin oa,'za sit'afiune,i mra,i çi
,,rnni îndemànal,ice iu eare s'ar gäsi rluncitorul,'çoare popoila-
,,fia mr-ineitoare s'aï ìlmrrlfi s¡rolindr o{erta t'le braþ.
,,(:¿t1€ aï r'ecluce .salalul iaräçi la stalea lui cle ,ur,ai înainte
,,sau ¡i rirai ¡rrejos cle aceuslã starc.
.,Salarul nu po,ate ¿rseillelrc sä caclä pentlu t¿tdeauna
,,mai prejos cle .strictul ficbt'itor existenfei. Cä,ci în cazul
,,ac,esta pop,ora(ia ar- eurigr.a, ilu s'ar mai cãsätori, s'ar feri
,,cle a m,ai faee copii, în-q{ârsit cãsätoriile diutre m'ncitori
,,s'ar impnlina q;;1 ri: fare,e ea oferta de brate luclätoar"e sä
,,scaclã, re.aducând saùarul i¿¡ãçi Ia stare.a lui rnai ridicatä
,de .aILá. dlatä. Sa,Ìartù re,al mijlo,ciu cons,tä clhr în miçornrea
,.continuä î:nprejurul eentrului sãu de grravitate, cäträ
,.cale tincle pul.tll.€rzù, riclicânclu,se roâteodatä eeva, mai pre_
,,sus íle dânsul, sau ,eãzâurcl uneori ceva rnai prej,os,,.
Aceastã lege a salar-ului, cäre,ea Laesalle nu i-a. clat dþ-
cât nurnele, a fost formulatá ru,ai întâiu cle R,ieardo si
¡u-i d,ecât o c,onsecinfä, .sau m.ai birle zis, una dlin fetele
sub care s,e prezintá pr.incipiul .popoarafiei rformula.t cte
Mratrthus, pe ,c,aÌe tocmai îI combate Lassalle.
r) Ollenes Antwortschreiben an das Centralkomitee zur Berulung
eines allgemeinen deutscheo Arbeiterkongresses zu Leipzig. ig63.
297
,,Munca, zice Ricar.do t), ca toato lucrrrrile e¿ri se pot
r ,,'eumpär,a sau vincle çi a. ,cãro,r ,cantitatn se po,ate
I spori
,,sau împufila, a;re ,un pret natural gi un pre{ crrrent. pre_
,,ful natural al muncei este acela eale
Dïocurä luc,rätoru_
,,lui, în g'eneïe, mijtroa.cetre cle a subsisúa
çi ,de a perpe,fua
,os¡.rccia sa färä înmulgile nici scã,dlere...
,,Pretul curent al ,rnuncei es,te preful pe care_l prim,eçte
,,îtt ¿¿{s1'¿¡ muucitcrrrrl, clupä raporturile cererrei
çi ofer-
,,tei, muûca fiind sc.umpä când br:afele sunt puline
çi ef_
,,tine când se gäse$c în abunde*tä. oricât cre m,are a,r fi.
,,devi'atia pre{ului cur.ent db pretul natural, el ti'cle ca
,,toate procluctsle, sã se apropie cle dânsul. Soart¿ m,u.llci-
ti
,,torului ,ests crr a,ìevãr,¿ut prosperä çi fericitã. ,oânrdl proful
Ir
I ,,,cuÌ'ent al mu'cei se ridicã mai prresus cle preful nat'ral,
li
''' ,,atua'i eÌ îçi poa"te procllr.a în cantitate mai rmaro tot ce
i' ,,este folositol sau pträcut vieJei sale çi prin urmane
sä li_
,,dice si sã lrlettinä o farqilie pr.osperä çi numeroasä. Cânclç
; ,,clin 'corrt'ra, luoräto,rir,or creçtre din" oanza p,rre(u-
,,lui rirdicrat a,l''rnärul
nrrtncei, sala.r,ele se ,e¡boarä iaräçi la pr.etul
,Jor natural, çi câteodatä efeetul rea,cgiunei este clb aça
,,fel, în,cât el,e cacl încä çi mai jos.
,,Când pleful ourent al ¡munoei este ma,i pr,ejos die pte-
,,tul ei nat'r'al, soarta muueitoirilor este diin oele mai rele,
,,säräcia nemai pe'mifâ,ndrr-le de a_çi procula obiec,tel,e pe
,,eane obi,ceiul de a lo ave¿ i-a fäcut,sä le simtä ca nea_
,,pâr,at trebuitoare. Numai câncl, în urma sufe'intelorr. cÌa_
,.Íorite lipsei, numär'ul lucrä.toril,or a scá:zut, uu.. târ,l *-
die bmfe spore,ste, preful curent al mrulcei se ricli-
"1.'€r€ri.ù
,,cã i,it,räçi la pre,ful ei uafirral. Muncitorul poate at.nci
,,sã-çi pr'cnt.e încä o,datã mulfåmirile monlteste aari fac fe_
,,ricir,e¿ ña".
1)upä ,clrm se r.ede, întreaga teorie a salarului, aça pïe.
i-
I
I
clrut ¿ù florruulat-o Lassalle în 1868, se gäseçte în se,rierea
I
l r) Principes de l'économie politique et de I'impôt. Cap. V
I
i
 298
299

lui l-ìicarcro a¡rärutä ia 1g12. De arttmintr erea, acoøaçi

se pc'ate cleepár{i de dânsul
o 6:i.sirrr çi la Torrel¿s, c&re ziee .):
idres ¿,
'u
zet'.ii
'). primri'ea färä nici o r.+
¿. legei salarului die cåtrre anti-ma,ltrrusianul Lassa,lle
,,Pretrrl n.at'ral al nuncei eonstä întrro oantitaúe de erra clar: o neoonsecinfä clatoritä lipsei lui die pätr.u.raclere.
,,obier:te tìece-çíat.e viefci, aSa pìÌecum le nec,esitea ,,ì'Ia1,1htrs, zioe K¿rutsl<y cu d]rept ouvânt ,), ar. tr.ebui sä
zá, n,atur-a.
,,climat'lui çi obi,ce,iurile lo,c¿rri,lot , eare sä poatä întrreúina ,,s.e bu'eure cle aceastä lege, per caïe o apärä anti-IVlalthu,
"p!ì rìrurcito'i çi sä-i pe,rmitä de a rid¡ica o familìie înc.e_ ,,siartuL Lassalle, cáci nioi }ralflrus nu s1rrure artä ceva ,cre-
,,aj'rrs cle rr'meroasã, pentru ca l'crätor.ilor. rcje_ ,,cât aceea ce conlile arceastä lege. I)acä înm;ultir.ea pre*,
,,ru {,i pe piafä sä nu sufere nici o 'umárul
s,cáclero... ,,r'e1re4e a popora{iei n'-rncito,aro este în adevär ,obs,ta,colul
Estc cle obser.vat însä cä, în ur:oc} logic, Ri,carrfu ,,carr-' impisrd,gcã sala,r'ele cle a se riclica în modl constant
tc¡uei"a co'cluzi'nile sar,e pe clroctrina r'i
içi în-
-Dupä
Malflr',s. ,,tnai pr e,sus clre stricrtul necesar existenþi, atunci nu rä_
Där'ei:rr'a lui, melsur na.tul¿rr al societäfei va
fa,c,e ca salareie
,,tììâ'e încloialä cä ¡nijloc'l ee,l mai sinpl. pent'' a îmbu-
sãr sc¿rcl,á 1,ot ,rnrai rn'lt întrucât ete
vor fi cleterrninate de "nätäti soalta m''eitor'r'i este crle a înrätrila acest obsta-
cererc, çi ofertä; cãci nurnärul lucrätorilor ,;col, Iåcânctr ca popora.{ia rnuncitoare sä se în,uprJteascã
va urül.a sä
spoleascä într'o pr:ogrresi'ne cerra mai repecle de,cât ,,rr:ai î'cet. Da,cã. nrotivaJia legei cte fier a, salar'lui este
oere-
r:ea. .,qÌi ,cu cât popolafia va cleçte, cu a,tât ,,cle.r' r,ilrelitä, aça Dt'ec.tìl o preziltá Lassallre, afunci çi
nijloa,c,ele d1e
[rr¿r'ã¿ \-or Ltt]'a a se sc'nìpi ,,ìr,[altÌinr" are dr:eptate çi cìresti.'ea soeia.Iä se poate ïe_
-- clin cantzya cä s€ c,er.e úot
¡-u,:ri mi¡Itã muncä pentr,u prorilueer.ea lor. Astfel ,,zoh,a rlupã. propuneLe.a lui".
clacä sala-
rele ¡rlãtite
'r''citorilor. î' bani, aj'rrg sá sea,clä, pe când_ $i în trtleväL, s'a' p*te,il räsp*',cle oricärei î',c,e'¡cär'i cls
to.{e pr orl'ctele pe cari-çi crreltueçte saJ.a¡ur se selrmpesc, scLilnhare a orga'izärei eco'or'rrice cle astäzi, ,dac,ã. aclhui-
el se vecl'e lovit ciin clouä pãr'{i cre-ocratä va s,fârçi prin te1,i cá soarta pruncitorilol nu se poa,te îmbunátäli clin
çi a
rru tlrai a\¡e,a c,tl ce trãi. carizä cã. salarul est,e D'r'rea r.eaclus la strict¿rl n€cesar
flelree.ile la cari ajun.ge Ricarclio s''t confo'ne cu cloc_ €:\istct tei aceasta pentr.u c,ä o,ric,e sporile a salarului
trùra 1ui }Ial,thus : ad'nc,e ,ct sine- çio înmul!.ile a lucrätor.ilor. gi o scã,cler:o a pre-
.,tr,ste .' ¿¿rÌevãl iI, zice el r), ,eä înclemâ'area tului nuncei clin cauza sporirei ofertei atunci este e-
^ec,ontestaÌ -,'iclerl, eÈí lucrätorii singuri sunt stãpâni- pe soaeta lor,, ,cã.
,,;i b.'ã stare¿¡. säracilor, rÌ,. se pot asig*ra ,clecât
'umai singuri ei gi-o pot inbunätäti çi cä toó ei, prin uïmate,
,,clacã ei singuli, sau rlacã legislatia îi fac sä îrnpuf,ineze
sunt ràspunzãtori cle sufe'rinfele ce le îndurä.
,,flecvenfa cã'sätoriilor între incìivizii tineri çi nepre.r,äzã,-
,,toli. siste'mul legislaliei as'pla säracilor a ruc'at într,urr Ìlotjr.elc pe oa.ri s.e întemeeazä Ricar,d,o çi clupä ,clânsu,l
fra.ssiiJJ,€, când folnuleazä legea salarului sunt de altmin-
,'se.rÌs icu tot*I opus. Ea a fäo.t ca orice rezelvá sä
fie cla lrolea, în apar.enfä, foarte juste. Munca, în forrna a,ctuaùä
.,lrrisos; Si s'a seclus tinerimea împruclentä oferinclu_i_se
o cle ¡rlociticele, este o ¡rralfä, crun zirce Ricarclo, carre se proate
,,Irarte cì'i,rr reco¡urpensels cla,torife pr,evecler.ei çi i'cl:r-rstriei',.
vincle çi cumpära,. Ca fieca,re plarfä, ea are un pref natul.al
ss 'd¿r' cä legea salarul'i fo,rmulatä
rlec¿ìt'erle
clb Ricar.l,o nu-i
consecinfa principiului poporatiei a lui Malthus
¡i trn ¡ref cnr.ent. Prefu.l nøtut ctl, acl]icá, aaloare(t ei, este
çi. detcrrniiiatä ca 'r'al,orarea oricärei alte rnrar{e cl,e c,helt*eli
t) Il.Tort ens; An Essay on tfie external Corn Trade.
nrijlocii pentru a o protluce, îu c,azul clb ,fafä clar, preful
London rgr5.
Pag. 62. Citat de Maræ: Das Kapital. Vol. I. Ed. pag.
l\,. r3i. r) DÌilu'ing.' I(ntische Geschichte. pag. 5oE.
(Ed. fr. Lachatre pa1. ZÐ.
z) Loc. cit. I)ag. 8r. z) Ifurl Iictzttsky.. Der Einfluss der Volksvermehruog auf den Forts-
chritt der Geselschafr. Wien ¡88o. pag. 3r.
I
30r
300
çi. Cr,re.r;, \,oesc ca çi ,,talentele utile,,,
nal'.ral ar o¡m zice Sndth l),
sr.' ,,¡rrua"one't'l plin care om'I aj'uge
brit'rr'¿rre 'r''cei rÌ' poate fi art,ur cr,ecât errelt'iara tre_ sá s,tãpâ',eascä
Ìrerl-tru c¿ù nrlrrcito.ur sã poatã trãi çi sä-çi pãs- '"rìatl.''a, incl*si' pur,erile fizice çi intel*.t'are ale omu-
tlez6 s¡ecia fãrã de a o înmulfi sau ,,lui", ¡tlecLrrn so exprimä Carey, sä fie capital.
cle a o scäclea.' prjutrr¿ Astfe.l ¡u
cttt-e,t ar so creterr'inã cr'upä laport'rire rnai $tirn ce este mrìnca, c^¿ est,e pärnântul
'ru'cei
rcre ¡i ofer.tä, crirrt's ce_ ,). çi oe este e.a_
rÌìunc¿r fiin,cl scu,u¡r¿ când
sunt brate Dutine, Diiair.rl
,.i eflineï,tì¿r,c-ã, sunt ¡lnlte. Aeeste acler.ãluri nu pof .,Cânrl fr,lrdul acumulat pe c,ate_l po,seclä
s,e con_ ciney,a, zí.ce eI
te,"t.¡ çi într,ucât se atiu¡ge rIe u.tr¿tl,
ditt frtctoríi cari cileter,_ ,,este aì:ia. suficient pentru ca sä_i d,ea putinþ
dle a trái
"),
a'cricã 17,ø tfertct de br-cr{e, ,,câter-a zile sau câteva säptãmâni, ararre
'-rirrã' ''{aIarere,
'' .'u¿ri e cre
lr,,,ai or.,i se întâqplä
acirÍogit' P'e't'r î'sã depi'de 'imic crr.q
,,c,a sà sc gâncleasrrä de a scoa,te tlin el
'rrurcei ofertù, rrn veuit. EI ii ;;_
î' ca.e se ogli'cìreçte irtereseì.'' ,.,..rr.ui, sa' ale ,,sLrnìri economisinrlu_I pe cât se po,ate
clas,e,i çi eautã sä_I înlo_
citoa;:e, ci ¡i de cerere , care I'el)tezi¡tä
î' for.ma act.alä 'r''_a p'i:r sa nrrai înainte
orÁla.izãl.ei eco'or.ice, interesere "rruiAi'rcä 'rrurca ca sä fi fost cu desä-
clase a'''r1ite, stä- ,,t'ár'¡iLe consnrna,t. In cazul a,sesta, tot venitul säu nu pro_
l):ìr.l¿'; pe mijlo,a,cele ¡ls, protlncer.e,''ei c.ari în rr.ìtroLdtrl a.c.gsta ,,ee,cle d,ecât cle la rnunoa sa; în aceast.ä
rl'cuitr' cuTtital' r)entl' a în{erege, condi{ie se gãseçte
clar regea sa,rar.l'i, î' or- ,,rrcit rrai ,nrale, p,alte a n[rneitorilor. clin toate
gani;rtrrea ac'tna,rä, t'eb'e sä r,e,crem çärile.
ee este cu,pitctru,r., ca,-e ,,tìl'r 'eâ*d .,ine*a posecrrä foncl ac,m',lat îndesturä-
este lratula çi forrna sub car.e se plezintä ''
çi car.i snnt in_ ,,tol pentru a-i pernite sä trãiascä ma.i multe luni sau mai
t.lieseìr: lui. Tn lipsa unei ¿t.serìÌene analize
e'a fi'esc ca lc.gea salarul'i sä
funcì,arnrentale. ,,n'l{'i ani, el ca.tã în firesc sä s.oatã. r,enit ctil
fie pe rlepli' irrt"Ì";;;
'' gteçite.
'r,ocr
,,cæ.a rr',ai intral',e p¿Ìrte ,a acestui ''
forlcì, r.ezerr,â',clu_çi p,e',tru
i;i sir se ajungá la rliferite c,oncluzii
tocrrrrai
$i ace.sta este
rrrerit'l çtiintific ar l'i Iictt'I rIcrx, a c,är'i te:oris ".:.l'sr',rafia sa ac.tualã ''mai atât cât aù's nevoe pentru
,,a ir'ãi pânå în momentul câncl veniturile sale
încep a_i i:r-
¿rsrìDr-& Ì_roltora{iei o yo,ln stuclia a,cum, cä a cäutat sä-çi ,,tr'¿r 'l otalit¿rtea a,cest'i fonctr se poate cran înrpärti în clouå
c'[e¿r s¡rrrtä rle a,cest ntad, creosebit de ]¡rocrttcel.e,
c¿LL-e rleter- ,,Dãl'ti cl,istinc,te; ¡ra't,e.a cle la oar.e sperã, sä aibä u' venit
'ui'ã îrt'eag:r o'ganiz¿r'r'e sociarã. a tilrp'l.ri-r,n"tr.., ,,se itruneçte caliitalul s€u; oea:laltä este acea cal,ig seïrreçte
cliincl l¿1nla lui irrtimã în oper¿ sa celebrä: "to-
Dus Iicqtital.
Iit'itik .der Ttalitîsche,, Oelrc,oníe _ caïe a a,pär,'t în prir¡r" "i'retÌiat ¡;e''tr* cronsrnmatia sa çi car,e co'rstä, sau idiì, are€€,
,,1ro;'iiL:le a fond.l'i s€u acuflrllulat pe car,e a rezerrra,t_o db
ecliiie la anul 1867. ,,la inceput pent.r aceasta; s,au, în al cloilea r.â'd¡ cìi' ve_
l{inric lì. re rìa o icree j.stá ,,uittrl säu clin orice sorgilte ar ve,ni, pe r¡Èsurä ce_i inträ
car*: do''rcrste î''oate 'rai decât cre,slrre, co'f*zi¿¿
eeo'o'ri¿ poriticä ,,tir rnccl sr¡r.cesir,; sau, în al tt'erilea rând, clin efeclele cum-
r''lfirn,ea de,fi.
ni{irririlol er,eeìor.açi categorii. Se consirìerå rìe_o pilclå ca ,.¡ráltrte cle 'd,â's'l î' anii prececlenfi eu .n'l sau cu alt'L
fliía rìLrrrrifi faetori ai .pro,chrcorei rn,n,cu, ,,clin aceste lucruri çi cari nu sunt încã. pe tleplin e,onsu-
¡tr)ím(ìrtfttr çi capi,-
talt¿l' ti a,r trell*i plin ,,nttr.te pr€rc:Lrm e
t¡na clln acest,e nofiuni'lrn:rLe
c¿ tot ee se c'pr.indie în vre-
sä nu se arneste,ce erl confilutul
'n foncl cle hai'e, cle *nelte de gospocfã.rie
,,9i alte efecte a,sertrcn€. lI''l sa', altul clin aceste tr.ei a,r.-
c,elorlalt'e rìo'ã. I)¿rr. tocntai contr.ar'l se î'târnplã . Cavitri_
Ittl, cles:l;re c¿re e, r-olba aice, se cltefilreçte, cle o,biceiu, ca t) Richesse des Nations. Trad, Germain Ganûer. paris 1g43. Vol,
ptocluct c{t.re se ltcistreuz(t Tterúr.u a sert:i ,utei pr.oclucfitttti I. Pag. z4o.
aiitourc, d,ar. unii precurlr e econornistul e,nglez Iy. Thont_ z) Ileetrg George.. Fortschritt und Armuth. Trad,. Gütscho?¿:. rggr..
Pag. 28.
áo¡¿ colrsjcler.å çi pämântul, aclicä
¡t,e unul rìin oeilalti doi 3) Loc. cit. \¡ol. I. Pag. 335.
'factori ai procìucei'ei, clrept capital, altii, ea
çi Atlant Smi,th

i
 302
.,,1ic,ole, sa' to,a,te trei, alc.ätuesc î' totdeauna fonclul pe
,,care oa'ne.nii îl rezerve.a,á" clê obiceiu pentru a se.rvi în
mocl inrodiat Ia ,consun:gtia lor personalä.
,,Fir',nt cl'ouä n-.ipduri cloos,ebite clre a întreltuinfa un capi.
,,tal pentru ca sä clea *' r,e'it sa* profit aoel*i c,ar.e_I în_
,,irebriil{eazä.
,,1\{ai Íntâi el poate fi î't'e,b'i'fat pe'trrr a. c'It,iva plo-
,,rìuel¡:, a, le rn,anufactu.ra, salr a le cumpäla prentru a _l€
,,r-'evirl(le cu plcrfit. capitalul întrebuinfat în moclul acesta
,,tìn poat€ sä di:a pãnântului sã* un sau profit îrr-
r'ã'lâ..e î'poscsiu'ea l'i 'enit
sa. î't'ucât päst'eazä a-
.,,1'*cât
,,ceeaçi rfor.má. NIãtfurile *n'i comercia.nt
tla un
,,veuit sau lrn pr.ofit clecât rlupä oe I€ lra'*_i 'or
fi prefã,cut în
,,ban,i. çi aceçti ba'i la rânclul lor n'-i vol dla rrenit sani
,,pr,ofit lra,i înainte e¿r sä le fi s,e-lrinbat din nou pe mä1..
,,furi. Acest capital iesä ne,contelit dil mânele lui su'b o
,,foi:rlá penllu a-i reveni suJt altä folmä, $i el nu po,ate sá-i
,,d'ea o¿1'€lc'are ìrrofit clecât nunai pr:in mijlooul acestei cir-
,.crria{irrni sau a a,crestor. schiml¡.r.i surccesir-e. Aceste capi_
,,iahrli se p'ot nu,uri fo,arte ìtine capitaluri circulante.
,,In al do,ilea r.ânrl, se poate întrebuinfa un capita.l pentru
,,a înlìrunàtåfi pãruânturi sam pe.ntlu a cumpã.ra nrnsini
,,fol,ositoal'e çi instrumente industriale, sau alte lucruli
,,¿ùs,eiiliene ,ca,r'i s¿ì 1,,catä da un I'enit sau profit, ,färä cle o
,,schimbale cle ,stäpân, sau fãrä de a atrea nevoe ca sä cir'-
,,culeze rnai Cepa lie : aeeste eapitaluri se pot ,clistilge
,,foa"tte lline nuni ir.; cltr-se capit,alu,-i fixe".
Fãr'ä cle a intla în critiea amãnuntitä a nofiunei capita-
lului ') r'on zice cä econcitnia politicä clasicä d,eosebeçte
t) Dupa l(arl lllaræ, mijloacele de producere gi mijloacele de exis-
tenfä, când sunt proprietatea producåtorului imediat, nu stntt
capital. Ele tlexin capital numai în anumite condifiuni, în cari
servesc în acelaç timp de mijloace de exploatare gi de dominare
ale mnncitorului. Capitalul nu este un lucru, ci o relatiune so-
cialá între pe¡soane, mijlocitä prin luenrri 1'eut durch, Sc¿clten.
uent¿itteltes gesel,lschaftl,iches Verhiiltt¿iss ztt:iscltet¿ Pc¡,sonet¿).
<Un negru...e un negru, $i numai in anumite conditiuni el devine
<sclav. O maginá de tors trumbac. e o maçiná pentru a toarce
<bumbacul. Numai în anumite conditiuni ea devine capital,..
t
303
ttirtnai uqtitctlul, fix capitalul circutrant; acel dintâiu îçi
Si,
pãstreazä fornla sa în cursu,I procesului de prod,tleere, pre-
ctlr.,t sunt instluqle¡rtele, maçinele, cIäcliriùe; acrel cle atr cloi-
Iea schimbä rìe folïnä în cur"sul a,eestui .proe/es, aÞa de-o
<Capitalul este un raport social de producere. El este un raport
<i¡toric de producere>.
Nez¿e Rheit¿ische Zeitung No. zó6 din 7 Aprilie 1849
Lolutarbeit u,nil líapital. Berlin r89l Pag. zz.
Dos IiapitaL Ed. IV, ¡8oo. Vol. l. Pag. 73r. (Ed. Lachatre
P"g.
3q+).
Friedricl¿ Engels.' Herrn Eugen Dührings Umrvillzung der
Wissenschaft. Ed. II. Stuttgart t886. Pag. t96
Rodberhrs, privind lucrurile din alt punct de vedere, observá
cä economia politicä clasicä a confundat procesul n,att¿¡'al al pro-
ducerei, cu procesul socio.t, de produeere deterrninat prin clreptul
de proprietate asupra capitalfului gi din aceastà cauzà a ajuns
sä considere, în mod gregit, çi /btzd.trl tle cotrsutna(ie drepL ca'-
pital. Dacä" voim sä ajungem la stabilirea unei deosebiri reale,
zice el,îrtre capital gi venit, trebue så zicem:. capitalul este
productul muncei omului destinat pentru producerea altor bunuri
çi se compune din ntaterialurile ,si ittstrun¿etúele, cari servesc
pentru acest scop; pe când uenituL este productul, care servegte
pentru indestularea trebuinfelor imedíate. In acest caz se înfelege
cif fondul de consumatie nu poate fi considerat drept capital.
\Yezi Dr. Ccn'l Rodl¡ertus-,IcLgetzotr'.' Das Kapital. Berlin tE99.
Pag. z3o gi urm).
Observafiunea lui Rodbertus cä €conomia politica clasicä con-
fundä necontenrt procesul natu.ral cu procesul social de produ-
cere, este justá çi ne duce Ia acelagi rezultat ca gi definifiunea
lui Marx. Caci for,dul de consumatie afl.ctt în. nrôtteleunei clust'
I
anuntite, care se servegte de dânsul pentru cumpärarea puterei
de muncá a unei alte clase, e capital, pÈntru cðt-i serue.ste la
..ì prod,ucerea altor bunuri,ocum zice definifiunea, dar aceasta nu-i
cu putintä decât într'o organizare anumitå, bazatâ pe dreptul
de proprietate.
Mijloacele de producere, maginele,fondul de consumalie destinat
muncitorilor etr., alcätuesc, tttijloacele ntateriale ale capitalu.luì,
zice [{arx. Ele cleuin cøpital, în anumite conditii, servind, dupa
cum sta zis, în rnânele unei c!ase care le stäpânegt: excltrsir',
pentru a exploata puterea de muncá a unei alte clase, care a
fost despärtitä de dânsele gi care nu gi poate produce existenla
it decât primind conditiunile ce i se fac, oricât de grele, (Vezi.
I(arl liautsl:g : KarI l{arx C)ekonomische Lehren. Ild lV. Stutt-
gart 1893. Pag. 58. qi liarl Maræ: Das l{apital. Ed, lV. r89o.
Vol. I. Pag. 679. Ed, Lachatre Pag. I34).
 ì

rl 304 305
ir
I

pilcä fonrill rl,e l-r;c¿te carre se gäseste îu posesiunea, casa- bi.-r çi c'eçte, çi
''rnai c'* si'g*r,ã face
I
c,a cr.eçterea c,aliita_
pil.cr, a rrrescätoriJor. cle vite, a atencìasiLor, a :regu!ätoriÌol Jului sã fie cu putinfã.
r_l,e gr'âne etc.. çi clil r'ânzalea cã.lora ei s¡re.rä sä tr"agä pro- :\ce¿rst¿i cleosebil.e este clie erea
Inai ruare importanfä pen_
fit; rnateriiìe' prim'e mai mult sau rnai pufin ¡l,al:nifactu- ti'* î'feìeg"e.ea Þl'obrferuei ,olroratie,i,
as¿r precnù1 se rlre-
rate, c,;'ri .(:el'r:e-sc ù¿r fabrir¡area hailelor', a uobilelor. a cIä,- z:i¡t¿i i¡ fctuna a,ctua,lä a organizär:ei
econonice.
c'iirilol si e.¿rli nu sunt Drepatate incä sub nici tlna djl Pe lângeì a,c.easta, mai este încã par.ticularitate,
o clb cale
ace,st.e foLilc., ci se gãsesc încä îu rnânele prorlucätorilolfa- rì'r sã tinã sear'ä cco''miçtii ,in
'oesc çcoala o.tocroxä.
bricaufi, a m¿rrrrrfa,cturiçtilior, prostarrariler, negu{ätorilor '['erf i'n r]â'sii capitalur €,ste o cctntítute
ixc'í. Ei nlr voesc
cle lerlne crÍ riclii,cata etc., obierc,tele fabricate c,ari se gãsesrc sã ¡tie cã a,ceasta uu-i clecât o palte f
a avufiei socriale, a-
îtreãr îrl r¡ráinelc¡ c,o,uìerciantului sau atre nanufacturistului, cea ¡trr.t€, anLrnls crale este destin,atä pr.oclucelei;
cä ea se
crali rtu au fost încä clistribuite acelol cali srlût ,chelnati ¡.oate nrirr.i, ¡_-,r.in Llr.lnat€, sau s.cãclea, cl:upä
currl se, cltesti_
ale crlusrrrna, ir; sf âr'çit, ltarr ii ttebuitori pentr.u cireularea neazã o parte ruai tnare, sau ,rnai
mi,cã pentr.u pr.oducete
¿rcestol oJriccte çi pent'-Lr distr.ibuirea lor în mâinele acelorr. l)e sea'ìa fo'tl.r.i d'e co'sumaJi''e a capitaìiçtil,o,
c¿¿l'i sunt cliem,afi a le consuma. luc,ätorilcr. -A.r:eastä greçalä o co¿nit ecrononi$tii "or. L
cu pri_
Ae,eastä distfu,ctiune între capitalul fix çi circul'ant, pe vile l¿r t.apitalul var.iabil: pentru clâuçii, o ea¡rtitate ,f,ixã
care o lace ecolcmia, politicá clasicä, este cle o irnporta,n{ä de capital se gãseqte ,cìisponibilä îutr,un moment
cl,at, c.a
rBai rn:lult .securidarä, privilcl luc.rrrrile la suprafa,fa lor gi fonrl cLI sql.,relot- (lcúott, fu,cl, Arbeitsfoncl, fort.s dtr, t,tt_
ttll n€ penlite rle a pãtlunde în c,alacter.ul int,irr aI capita- r:uil), ùin cårc se irlãtesc r'u'citorii. cu cât s'nt
mai m'lfi
Iului çi al olgan,izärei capitaliste. IIai impo,rtantã, färä în- nr.n,c,itori, cu ¿r.tât e urai,uticä partea ce vi'e
fiecär'ia; ou
<:â,i srilrt nrai p'{ini, cu atât a,ee,astä parte
tloialã, cste inpärtrirea capitalului în cøpitol, canstant sii e mai mare. Ca_
pittrì'l
cct¡tittù uuricLbil, d'istir,c,fiuue pe caù'e }Iarx a intro'dlus-o oeù 'a'iaìlil s'a conf'ncl¿rt a,semene c' mijroac,ere rre
hr'¿t'¿"r çi sla zis cá rr'rurirl*r i'crät,oriloi:
clintâiu în cc,onomia politicå ,si pe care s,e întermeeazä çi si näri'nea sara-
teorl.r lui asupra poloratiei, d's c,ar€ a\¡en a ne ocupa,. Lri lor cÌrepi'de î' fieca.e far'ä cre ca'titatea
'riì 'rijloacelor
de er;iste'fã dispo'ilrire. Da'cä sa,rar.'l e prera scäz't
Cct|titulttò Lutstcutt este acea p,arte a capitalului caxe çi crracä
ìlìllr.itoì'ii gäsesc de l'c.r, a,ceasta se rlator,este faptrr-
nu-çi sehirnltå r'a.l,oalea în turr-pul Drocesului cle lrocl[reere '.
ci c' tlalrsqli.te neschimbatä procluctului. A$a sunt, dre'o Itii cä se înù,'rteso mai repecre decât rnijloacere
'rirurcit'orii
de existe'tä. Mizeria se cr'atoreçte c.r,ar
pilclã, rr,asiü,ele, clädilile,,rn,ateriile prirr-'B. Fie'aare rnasilä legi a
rìu ciÌganizãre,i sociale greçite. ''ei 'at'rrei,
trarrsr.ilrite 1;r'ocluctului nunrai a,tât'a rraloare cât piertlb ea
fn contra acestor pãreri ale scoalei, I(arl lla,rx cautä sä
singrrr'ä iu cursul ¡locesul-ui ¡lþ pr.ocltucer"e prin seäclierrca
fornLu.ieze o altä teotie a. lto,poratiei, cel pulil într.ucâ,t pri-
pr:opriei vaiol:i. Asenene çi valoal'e,a ;ur,ateriei prinrie întl'e-
era capita.listã, a'alizâncr mai cìe-a¡rroape rrat'ra si
buirr,atã. se regäseçte întroagä în vaùoarea protluctului- 'e$te
rr o.drrl ,rite con.stituire a c,a¡italului.
O attä lralte a capitalului, çi anume acea col'e seraeçte Clàrutâlrcl sä-çi cl,ea se,a,mä clre.spre, înrâ'ri.ea pe care o
pentru, îrttre[itterect puterei tle muncc'í, îçi schimbá cl]in oon- exelcit,eazä cr.e,çter.ea capitalului asul.rÌ.a soartei muncitori_
tra valoar*ea sa în culsul 1lïorcssulf,li c1e pr,oclucere. Puferea Lrr', Ifa.x ') gãseçte 'cã ,fractor'l cer ,mrai irnportant de oar"e
rle ntuncä, a omului l'e,ptoduc,e, în cursul acestui llro'cres, t¡elrne .sãr, tinonr scamãr este, colnr)Ttnereo capitu\tthù çi
nu nrrrr,ai vatroalea propr:ie, rlar ,e în stale sä ploiclrrcä c'ev- a scl:irnbar'ca lui in culsu,l procesului 'cle acumrrlare.
rn¡ai rrrnilt, a Itlus-uctloat'e (MehrtL:erth). Nu'rrr.-ai acea pattø
a capitalului care se preface în putere db muncá, se sohim- t) Das I(apital. \¡ol. L E(1. lV. pa¿. 576,
2i,

t
 t
307
30ó
face 'de,cât sä creas,cä î' întinclb'e. Munaitorilor
le rämâne
Cre,st'erea capitaltllui, zieo Marx, i,mplicä 'cleçterea pär- o lrorüiune cer.'a mai .maïø clin plus-valoarre,a proiclrrsä de
tei sals variabile. Cu alte cuvinte', e parte dil plus va- dânçii, ,c,u aale-gi p,ot satisface trrebuinfele pe o se¿rä
loalea 'caf¡ite,Ii'¿¿;tá' f,rebue sä se pláteascá în salare' rSá ple- n,ai înaltä.
süpurlo:Irlr t), in cazul cel mai simrplu, cã. e,ompozitia' cn'pita- Dar este eviclent ,oä salarul rru ps¿fs creste în açar rnod;
Iului ar rãmâlea areeasi, aça cä o eantitate anumitá de îrrcâ.t sä abso,a,llrä înlreaga plus,valoane. Cäci sporir.ea
mijloace ¡þ rprroiiluce:e sä necesiteze în totdeauna aceeaçi fiincl scopul çi rafiunea de a fi a capitalrului; eJ. va înceta
ei
cantita,te d,e put,ere de muncä pentru a fi puse în miçe'are' de a cumpära puterlea cle mnrncá de înclatä ee va vedba oä
Så z,icern, d,e-o pilrclä, cä un capital dìe 100.000 lei, s'e oomr- nu-i,nrai ploduce plus-valoan,e.
pune clin 80.000 lei capitãl oonstant çi 20'000 lei oapital va-
I)acä saJarul ur.meazä clar a se urrca în urma acumulär,ei
ria'bi,I. Dacä ilin p'lus-valoa,r'e se ada'ugá încä 20'000 I'ei la erapitalului, rur mai rãrnâpe clecât ur,mäþoarea ¿lternativä:
eaìri tahrl \,€'cb iu. a tun'ci,'clupä p res upurì'elea n oa stlÌä' a'eÆ'sto
stru pr'o'g'as'l acumulärei nu este întru nirnio oprit cle
20.000 lei se vsü fmpär{i în ace'eaçi plopor:{ie în capital
aoe,astä ricli".:¿ure a prefului muncei _
constant.çi rrariabil, çi von avea 90.000 lei'capital conrs'tant çi în adlevär, deçi
rttúø plus-va.loarei sca,d€, ?tr¡aaa Êi poate sä cr.eaecã.
çi 30.000 lei capital variabil. Pentru a vaJorifica însä, acest
,,Cäc.i clupä ce profiturile au scäzut, zico Adøm Srulth,
ca,pital supl.e¡mentaï' se'cere o lrutere cle munc'ä suplellen-
,.capital'I î'ceteazã. de a c.reçte; ele
ta.rã.. Pentlu ce plus-valoa¡:ea cle 20'000 lei, ce ohiar sä
:urm,ea'z'á s'
''
,,creascã 'cu mElt mai reperle ,cì,ecât mai'rmeazä
Ë€ acrlüìtlla sä poatá tleveni capi,tal, trebuø ca $i
muncitorii înainte... Ifn ,ca-
înmulleascá cu 20 Ìa sutä" Dacä ,.pital rnare, deçi nu re,aliz,eazá. clbcât profituri mioi, spo_
oe-i stau la r-tispoøitie sä ser
oapitalului rá'mâne ,.reçte, în gelera.l, ,rna¡i. r'epodle dlecât un capital rnic cri
mruncitotü, în cazul când compozitia
drânsul, at'unci ,,pl of itu ri rxa ti".
a,ceeaçi, ntl so în¡lultesc aça de repeclÞ 'ca
Ilr gratuite pe ,e.are o fac
ca,zuì a,cesta, scåderea muu,oei
oererea ile brate cre$te mai repede decât oferta çi salarele
nru¡rcitorii n' îrnpiedecä întlr ninrric eapitalul dle a-çi în-
se .riclicä.
vedêt€' Malthusia¡rii' tincle sfera do,milafiunei sale.
,,Acasta esle oazul pe cane-l au în
deslegare a' ohestiu- Sau urcaloa progresivä a -.øIarelor:, släbind stimulentul
,,zice MaLx, câ,n'd pl'roDull- ca ,,Ûl'ijtroc cle
seteri rì,e cârytig, íncepe sä împiedbce msrsul acumrlulatiei,
,,nei so'ciale", mär'gilirea înmultirei muncitori-Ior"'
caÌ'€ meuge s,cãzând, çi atunci scãd,elea aceasta e.a si:rg,urä
Este eviclenit cá cu aeeasta, cJrestiunea soc'ialä nu a
fäcut
nu schimbä înlät¿rrä eavzÃ. prirmä a urcãrei sala,relor, car"e nu-i tlecât
mäc,aù' un llas nai înailte' IJrcalea salarelor
,clintre oa'pitatiçti çi salariati' In- ca.ntitatea prea mare cle capitatr fafä cu oferta ¡muncei. Din
întru nimià rolatiu'ile monrentul ,acela, s,alarul carlo la un nivel mai în conform,i-
adu'oe puÏurea cu sine
toc,npi Ìlïecu{n repro'clu'cfia sim'plä -tate, ou trebuinfele de va,lbrifica;re
salariat as€- ale capitalului. Asttfel
acelea.ç,i lap,orturi sociratre - aapitalism çi -
acest ra'po{t' meoanlcmul protlucerei e,aBitaliste înläturä în motll spontan
men-e acuùnularea nu fac,e decât sá reproclucä
ca'pitalu'Iui este dìar în obstaoolele pe cari * i¡1fârnplä sä çi Ie ct'æze eI însuçi.
Be o scaxä ruai întinsä. Acumulare'a
c¿'pital'u' Aça se întâm,plä eá uneori a.cumular€'a prca rrepeclb a ca-
aeelaçi ti,m,p sporirea, proletariatului; crreçterea
în st.area 'acears- pitalului face ca mrlnca oferitä sä aprarä nesuficientÈi, fä-
lui esle o crestel"e a supu'Þilbr sã''i' Totusi' In
ta, soanta muncitotilol e încä relartiv foal*e favorabilä'
câld sä se ridice prstul ei. Altä datä, din oonf,ra, acumu-
oapitalistä nu laLea, nrergând prea incet, face ea rnunca oferitä sä fie rre-
lroc sä câçtige în intensita'te, exploa'tanea
La,tiv prea abundentä çi pr.odlu,co o scädlere a pretului ei.
r) I{art, I(atdslcy: I(arl Marx Oekonomische Lehren Ed' III' Stutt' Mirycar:ea de expansiune ç,i db contraofiune a c¿pitalului,
gart 1893. Pag. zt5

t
 308
în calea acurnulàr'ei lui, prochi'ce clÞr.r, în altelnatir',
ru¡ocl
iLsurficienta relatir.á sau' abun'clJentá r'elativ llr€¿t rnale a
mr¡ncei oferite. Dar nu s'eäcl'erea absolutä sau ploporlio-
nalä a popol'atiei mulr'cito,are e ac€ea cale faee c'apitalul
sä fie prea abunclent în e,azul clittâiu çi nici cl'eÞterea ab-
solutã. sa,u proùlolJionalä a cifrei poprolatiei rnunoitoare
ca el sä fie insuficient în cazul cela,lalt.
Acel¿rsi fenonr,sri se obse.n'á în tlelipetiile ciclului inclus-
tlial. In lirmqr'rle crizä, preûul märfurilor scada sii arceastã
sciícler-e se rerfle,cteazä ît uroarea YaIoalei relative a bali-
lor. I)upä ce iu,c,re,clere¿t a revenit, preful tuturo¡ uräriuri-
lor se licìicä çi aceastä ur-ca,le se ogliltleçte în scáclerea
valoalei rrlatir-e a banilor, cleçi în amâncl'ouä'cazurile va-
Ioalea lor re,alá rru sufsre nici un fel 'cXe schimbalne. $i
plecrr.ür çcoala englezä cur¡osctltä sub nuÊele de Curt'ency-
Sch,ootr atriltue ulca.i'ea Dr.eturilor 'abunclentei prea rqar:i çi
scäclere¿ lor lilts'ei cle ba,ni, as€mr?ne çi eoo[orniçtii luând
efe,ctul drept oauzä, preti:rd sá explice 'r'icisituclinetre acu-
mulãrei prin rniFearea po'poratiei'
De fapt, cârtcl acurnuJalea capitalului ùler-ge mai încet,
se pate cä p,oltoraf.ia :rnLncito'al€ ar cre.ste mai repecle ca'
clle obiceiu; câncl e¿ ilrerge mai nep'ecle' paÌ-'€ 'cä p'oprolatia
¡rruncito,are a,r s,cä:clca. Aça nurnita ,,1,€$€ die fier a salaru-
,Iui" se rnotiveazä zicânchr-se 'cã ur'oanea salalelor ale ca
cons:ecintá înmultirea repe,cle a poporati,ei mulcitoale; c'¿lI€
spoïeçte ofer.ta cle lrr-afe çi ltr.o,clrrlce a"stfel scädeÏ,e& salrare-
lcr. Acea^stá s,cäcl,eìre a salar.elor c,auzânil o rlor-t'alitate m,ai
nale î1 clasa nuttcito'ar'e', ,f'a'ee sä s'catlã' ofelta cle Jxate sii
sä sa ricli"ce salare.le.
Dar a,ceasta e,ste açtr, cl,aputin aclevärat cã oricine poate
sel,¿ìt'ele nu scctrl çi se ri¿icci cle 1rt o gene¡ufie
La
'ecle,a "5 pelica,cl'e cu rnult rnai sc'urte'
ai.tct, ci în
Dar Ma¡x rtltlsl',g€ încä çi ma'i clìeparte cu analiza înrâu-
rirei 1le cale o exel'citeazã rnoclul cle constitu'irro a eapita-
Iului asu,pla niçcärei popol'atiei' S'a presupus, în adÞvãr'
pânä a,c.n¡n, oá ctlnrpun€rea cap'it'alului rárnâne aceeaçi'
Dar adevärul e cä îrr cur.sul prccesului tle ac,umulaÌe c'om-
ptlnerea lui se moclificä sücc€siv s'cãzâncl part'ea care se tl'ã
în sc,himbul puterei clo nrunc'ä.
Ir
309
Otice progr,e,s care mãre$to protluctivitatea muncei în_
râureste çi co,mltune,rea techni'cä a capitalului. ùIijloacele
cle ptorl'cei.e, br'te etc., pe ,oar'i rr.r'ncitor*I Ie
'rate'ii_le
pune în rniçcare, cr',esc o,datä cu pl:odtrctivit,atea muncei.
Cantitatea de. nr¡rneà scacl,e î1 propor.fie cu cantita,tea ¡lij-
lc'ace'lor cle pr'otl'cele p,e car.i Ie p''e î' migc,are. Ac.e¡rstä
schinrbale a c,olnt ozitiei te,c,h¡ice a capitalului înrâuleçte
c,cmpozifia r-alo,arei l¡i, spor.intì parte.a constanfã, lle se,au&
¡tãi'{ei valiaJ¡ile, De unctre rnai înainte yt€tre. se cheltlia
50 la sutä din t'¿rl,care,¿ c'aDitalului petrtrt nijloac,e rle prcr-
clucele si 50 la sutã. peutlu ntrurcãr, ac¡m, se cheltueçte 80
la sutá pentlu rnijloace rle ploclruce,-e çi nunai 20 la sutá
pellt'u Juuncä. Cllg,sterea plocltretivit.{{ei ntruncei înseun-
ne'azii ciar' îu tot cazuÌ, in rnoclul de Dro,ihrc,ere ca.pitalist, o
scätir:t'rt rcluti t,c"t a capiialului va.riabil.
Dal irrocì.nctivitate¿r muncei stá în str-â.nsä leg¿"rtulä cu
aeurnulittia capil:rluÌui. I)ezvoltarea protluctivitäfei uruu-
cei soci¡le recesite¿rzir. lrroclucerea p,s o scalä întinsä,
coc.perare¿L multol puter.i cle' ritunc,ãr, cläclir-i încäpãtoare çi
carttitir{i iil¿ili cle rn'ijloac.s {,e tlrorlucele çi ,db mat,elii pri-
nle. Ailunli'ea tutuli-ll ecestola nrl ss p.cate face, în forma
actualã de Dr-cclucere ín c,ale, rrrijloacele cle protìucele sunt
¡rropliet¡,tea palticularä, diecât prin acuÌxÈtlarea caDitalu-
rilor iudivrcluale, lJu oalec.a.-e gracl de acu,rtularre, în lrâi-
nele unol plo'rliucãtoli iutìiviclrrali de märfuri, esto rìar c
conrìitie a unui gLad anumit d.e, pr'ocìuctivitate. Dar ori-
caro rnetocl,ir r'l,e luclu care sloreçte plocluctivitatea în sta-
rea aetualä rl,e luclt'.r'i, spoleçte în a.celaçi timp plu.s-va-
troalea çi înlesn,eçte sporilea a.cuntulälrei. Acea.sta, la r.ân-
<lul ei, pelmite plo,ducelea pe o sca,rä çi rnai întinsä c,a,¡e
iar'äçi sp.olsçte Dlocluctir-itatea. Ac:umular,ea çi pro,cluctivi-
t¿rtea se îruâulesc cìla'- rocilrloe, clrezvoltâuclu-se una pril
alta.. Cu ¿ìcurnularc'a capitalulu.i se rlezvoltä aça clar nr,o-'
cìul de ¡rro,clu,cer',e s¡recifi'c eapitalist. si cu mc,cltrl capitalist
tle protlucer,€, Lìr'e$te acuntiul,ar.ea capitalului. Aceçti d.oi
fa,ctcri e,c'onc'rn,ici rle,te,r,urinä sehimltalea oompozifiei te-
chnice a eapitaluùui, p,rin c,are partea varialtilä clevine tot
mai micä în compara,tie cu partea oonstantä.

JIO
A.cu,nrulãrei progresive a capitalului se oprlue fractio-
narera lui, în ulma impãrfire'i succesiunilor, cle-o pilclrä, clar
aceastä fracfionare este cu lrrisos co,mpensa,tä p:rirr ce.nt?.&-
Ii,scu'ect cctpitctlul''ilot' etistente, clesfiinfar",ea ilclependlentei
lor iucìivicltrâl€, e¡p¡otrriarea ca,pitaìiçtilor cle,cátre caipi-
taliçti, trans,f,orrnal€,a ilai n¡rltor capitaluri mici în câte-
va capitalturi mari.
o Arpra de care se setvesc tapitaliçtii în räzboiul lor cle
corlcrru'enfá este eftittr"ttuteu. Eftinätafea Ì)rocìuctelor rle-
pirrde, cettet'is 2tctribus, de proclu.,ctivit¿rtea rrrnrìoe,i, .itic,gâstâ.
însä rle seara, pe care se fa,c întreprinderile. iOapitalurile
c.ele ma,r'i bat pe cele mici çi r'äzboiul se sfârçoçte în tot-
dear-rna prin înfr'ângerea acestol ,rlin nLurä, cat'i cacl înmâ-
nele înviirgätolilor sarl \srlr1t niuricite. Pe Ìângã ac€asta,
oclatá cu ìrlodrul ,dc ìrloclucer,e c¿ìDitalist se clezvoltä o nouä
pntere: Cred'itul, care se irtl'orluce, la înce,put, c,u viclenie,
ca Lrn splijin rnoclest aI acurnnlärei, adunâncl rnijloacele
'bäneçti
în1pãr{ite în nâinelc ca,p,italiçtilor, intìivicluali sau
Cu timlrul, el d,evine o ,al.rlä telibilä în räzboiuJ-
¿rsc,c,iati.
de concuren{á çi sfârçeçte plin a se preface întl'un ne,c¿i-
nis'm social rrlierç r.le c.entlalizare a c,apitalulilor.
Pe rnãsur'á ce se clêzvoltä procìuctivitatea çi ac,u.ut;ulafitr,
se cl'ezr¡oltä coucurrerrla çi creclitul, pârghiile eele uai 1ru-
telnice ale acuurulär'ei.
In tiurDurile ncastre tentlinfa cãrtr'c centlalizer,e este ruai
¡n.ale rlecât in olicare altá epocã, anterioalir. Ca,pitalurile
rl,ali .pe cari Ie cle,e¿rzä cettralizarea se reprotìr'cì ca ,ïi ce-
Ielalte ri'ar m¿i repekle clecât clâusele ¡ii clevin astfel la rân-
rlul lol agenti ¡tutelnici ai a,cut'rulärei scciale. Sptlind
însä Efectele acumulärei, cent'alizarea grälleste si geller-'¿r-
Iizeazá. sohirnbare¿l 'cornpoziTiei technice' a caDitalului, caLG
spore$te Daïtea lui c,orlsta,ntä în'detrimentul pärtei lui va-
riabile. $i scäclerea relatir'ä ¿ caDitalului Yariallil Ììr'erge
încã çi rnai lepotle clecât acunularea,. Czrpitalul fornat în
cursul a.curnulárei normale selYeçte ¡la,i ales pentru ex-
ploata'ea inverttiunilol noi çi a perfectionåril'or industria-
le. Da,r çi caltitalul vecÀiu:,-jurrø,e c.rr tiÙruul sä se Ìeînoeas-
cä, apãr'âucl în folmä mai perfectionatã.
3II
O nlaçinã r'ec.he se inlo,cueste prin alta nouá pr:in c,are
un mrurcitol e în stare sä pr.oclucä mai mult cì,ecât cu na-
çina ce,a vec,h,e. Cattitalul se reprod.uce clar în fomrã ma,i
plocïtrctir'ã; dlar acea.sta are ca rezultat cä el conged\eazia,
tot rnai ¡nul1i lu,crátori.
Pe cl,e-o lralte dal, capitalul format în culsul acumulä-
rei atlage, în propor:fie c¡ mälirrpa lui, tot uai pu{ini
nuucitcri; pe cle altä palte, capitalul care se r'eprocl'rÌc,e, în
mocl perioclic, în altã, fornä de aleãtuire, r'espi-nge tot m¿ri
mtlfi rnullcitoli cle cari se ser\.ea altä clatä.
Astfel yed,em cãr ,modul capita.Iist d,e pro,clrrcere se aflä
într"o stal'e c.ont,inuä cl,s rer-olufie tec.hnicä a ,cäre,i lerzultat
este 'el'eçte,r'ea Dlog'r'esir'ä a capitalului con\tcutt Di scä,tle-
a rea. relatir-ir a c,apitalulvi'L: ttt'icLbí\.
Pe lân--á aceasta, d,ez\-oltaÌ'ea rnaçiiri-smului c,ale cle,ter-
ruinä scäclterea ilu rrurnai relatir.ä <ìal chia. absolutä ¿ nu-
uþr'uiui lucrätorilor', rface cu putintä cle a se protl[lce c,an-
titäti foalte mali rìe procluct's' cu pre! eftin. A,ceasta ate
ca rezuLtat cä se clezvoltá alte industrii, precum sunt irr-
rlustliile cali altsclb noile ploclucte sau ac,elc c.ali plocluc
mateliale prirtte, n:mçilele etc., ea¡i sunt necesaLe 1r'entlu
plo,rlueerea, lor'. C--elcr'e.a cle ltrate, spoleçte cìar. Pe când.
însä nuruãrml lucrätolilor',' atrai;i cle capital, ajunge Ia
maxiinurn, procluetelo suut a,tât cle abuncl,ente încât nü ss
rnzri po,t rlesfa,ce. Capitalistul e silit dar sä economiseascä
lìrrÌnca. A,cear:ta, a.r'e ca '-ezultat tle ¿ se infrorcluce noi pel-
fectioniui technice, cal:i retluce nurirãluI lucrátolilol tre-
buit,tli intlustriei. Iusfâr,çit, clurata acestol inte'rvale' în
eali atutr'¡rlalea spore,Ste cererea cle bl'a!e, se scurteazä în
tloclJ proglesiv.
-\stÍel clal, c[;e inclatä c,e intlustlia ruec,aricä tlevjle a tot
putelnicã, ploglesul acuurulá.-ei îndoeste energia pute'ri-
lor. cari tincl så împufileze çi släbeçte pe acetro c¿rri tilcll sä
s]'roleascä cerel'ca e'fe,stivä clo nuncä. Catlitalul variaJ¡iI, çi
plin ulnraro clerelea cìb munc,ä, spol€çte o'¡latä c.u ea'tlitalul
social clin cale fac'e parte, dar el spore'çtó în prop'or"tie clbs-
clescâncIä.
trfalthus tto spune eä ,,ipercle,mia" se dratoreDte uneri" Iegi'
 312
a rìatnr.ei în
cre$te ea
'ilt'tea cäreia
7.2.3,4.5.
uijloacele cre existe'fä a,r
ete", în progresi,ut¿e atitnrctìccy, llc
cân'cl pop'orafia, ar a,r'ea tenclinta cìte a cr.eçte cair.2.4. g. 16.
etc., în pt'ogresiuote geonteh.ícit I'realitate
aeeea ce ereçte
progresir. esfe scårìe'ea capitaln]ni'ar.iabil, ocratá
terea capital'lui tctal. Dacä rzr început capitar'l co'sta't
cÌ1 creç-
era fatã cu ca¡italul r.ai.ia,bil ea 1: 1, el ajuuge sä f,ie c.a
2: 7; 3: i: 4: 7. Ca,pitalul valiabil care era la înc,eput %
rìi' capital'I tota], aj''ge i' l'od Drogr.esi' sã.'. rnai fie
deeât 1i;. )'í. ,t". etc. Da' câ',cl clestel:3ir capital'l.i r.ar.i¿r_
iril scaclc, ¿rc,erea,si ofertä ¡ls rqurcä, nol'ralä altá cÌatã, rr-
j''ge sã întreacä t'eb*infele cle ac*m.Iar.- ale capitalul*,i
çi astfel o mar:e par.te din muncitori îne¿t,eazä cl;e ¿r mai fi
trelmitoli pe'.tru ralo'iTicarca l*i çi ilevi' s*I;r,arrumelar.i.
In rnoclul acesta se folrn,eazá o ipertõentic t.e[nttat'í.
',,Noi
o nunim ,,relutíl':c-t", zice n,larx t), pentr.u cá ea
,,lllo\-irre nu de la cleçterea pozitirrä a popor:afiei munci-
,,toal'e, eale ¿ìr intrece limitele a,r-ufiei în culsul acuumlä.-
,,rei ei, ci cl,in oontr.a, rde. la clesterea accelEr.atä a capita-
,,lului soeial cale-l pune în pozifie cle a nu â\13iì nê\.o,e dê
,,o Datte cle n:¡rncitot'i. Fiild cá aceastä ip,er:clernie nu existä
*decât fa{ä cu treltuinfele momentane ale exploatär:ei
,,calitaliste, ea p,oate sä s.e întin'clä sau sä se restrângä
,,îrt rrr'orl snbit.
,,Plorlrreân'rl at.umrrlarca calritaìului çi I)e lnãsul,ä c€
,,r'euçeçte a o pr.o'rluce, ,clasa salariatä produce ea s,ingurå
,,uneltele punelei sale îu ne,actir-itate sau de ,r¡etamorfozä
,,în ipeLrl,e,mie r,eùatir'ä. Aceasta este legea popu'u,fiei, ca-
,,raefelisticã, eDocei ca,pitaJ.iste $i eare eor-espuncle m,oclului
,,säu cl€os,eìrit cle prochr,cele. In acler'ä1, ,fiecare m;o.di ist,oric
,,aI ¡rroduc!iunei sociale, are o lege proprie a poporatiei,
,,Ieg'e eale, nu s,e aplicä clec¿ìt lui, care trece cu clânsul çi
,,e¿rre nrì are pr:in rlrmare cl,ecât o yaloare istoricá. O lege
,,abstra,etã çi inuabilä a poporatiei nt existä tleeât pentn.
,,lrlante çi anima,le çi încä num,ai ¡e eâtä r'remg nu ]e în-
,,râuteçte onìul".
Dacä insä ipelileur;ia este procluctul neeesal aI aeumu-
I) Das Kapital Vol. I. Ed; IV. Pag. 596 (Ed. Lachatre Pag. zl8).
L
3I3
lärei sau a rlezvoltärei ar.u,tiei în forma capitalistä
l cltlcere, ea. r.le'i'e la r.â'clul ei pâlghia acumulär¡ei
clè pr.o-
çi chia,r
rl
conclifia cle existen!ä a rrniodiurui cre, pr.ocrtreere capitarist.
Fo'rnâ'rl o ormuti-t i,dustt'ictk1, rle t'ezeruc-t eare apar:fi,e ea.-
ii
pitalului ca çi cnm a,r fi cr.,escut cu c,heltuia,la lui,
il pro,cruã, iu ¿rfarä de clcçterea naturalä
ea îi
a popor.afiei, pute_
rile uruncitoerle e_x¡tl.oata,liile clre car,i al€ tÌ.evûe clupä inte_
resele lui sc.hiurLiãloare cle yalolificale.
il odatå c' acnm.larea çi c' dez'oltar.ea ¡'ter.ei cre
ducele a tr_.r.',cei, cate o i'tor,ãr,äçc,çte, ct,eçte p'ter.ea'ro-
bitã rÌe exlrausi*ne a cap tal',I*i. Aceastä cleçtet,e se clato_
slt_
lt
ii reç1;e rr* ereçterei a,bsol'te a a''fiei çi a c.re,clitului
cale, poate ''urai
sã prurã la clispozif.ia, ¡lr:oclrrcfiei, îutr,un rrro_
'll1 il m'ett rìat, s paltc neobicinuit ,de nâre a aeestei a¡,utii, clar
chial co.riifiile technice ale plocesur*i clo pr.o,cl'cer,e, m¿r-
çi'ele, ui.iioacele de t'an,sDolt, fac c* p'tirfä trarsfor¡-'a-
tea' rle o sc¿rr'ä inti.sã, în cel mai sc'r't tirnp a pl's-'i'aloer-
'rl tl
rei îu s'plerue.ta'e tle proclueele. A'utia ,clescân-
il 'rijìoace
rlã iL scc,ictã!ei se îugr'ñ'rätl'c$te ir ilrrhrst'iile r'rr.rri, a eã-
1
t') rol pi,efe s'au lälgit, sa.u îu in,rìustliile nouã, ca cl,rumruile
cle fier, etc. fn toate e¿rzur.ile, acesúe intlustr.ii eapitaliste ari
ìle\¡oe de lrn"se nlali rÌ'e oa,meni pe cari sã I'e p,oatá axlllrea
c.leod.¿itã ásuDl'a punctelol un.cire sunt cerute. Pe aceste rnase
cle oameni i 1e plocur'á ipe,r.ilem,ia, atùlata dre lezer'lrä a irr-
duslr'iei. Aceastã armatä de rezeL.r'ä, intrarea ei partialä
sau fotalä în selvicitl ac,tiv al inclustlei, çi reconstitui'-ea
ei pe o scalä mai îutinÈä, estg caracteristieä p,entru viata
acei,clenta'¡á a intìu"ctriei rnocìrernä, cu petioaclele ei schinr-
bätcare rìe creçtele 9i cle scãcller.e a a,ctivitátei ei, în res-
tinpurri a,proape regul.ate de câte zece ani. O asermene .clez-
volta.r'e curio'a,sä a intlustriei nu se gäseçte în nici una.
din epo,c,ele antelioare ale ist'oriei oqn,enirei. Ea ar fi fost
cu neputin{á chiar în per'ioacla cle copilärie a pr.oclucelei
capitaliste. Compun,er.ea eapitalului nu ,se schimba a.tunoi
decât cu în'c,etul çi a,cururulárei lui cotespunclea, o cr-eçter€
ploporfionatä a cererei iìe mrrncä. Si chial Malthus recu-
noaçte cá iper'de,mia, pe;. care el o atriJ:ue de altmintrelea
în rfelul lui rnár,ginit dê a veclea lucrurile, creçtelei abso-
 3t4
Ìute a p,.porafiei ur'ncit'oare, este rura clin conclifiile nece_
sale aìc irrdustr.iei mode,r.ne :
,,Prndenta cu pliltile la cãsátolie, zice el, cìacä s'ar. în_
,,i.i'de pt.ea m.lt pri' clasele m,'uc.itoare ale
'uei färi,
,,c:rle depinde în cea tnate par.te, clie u:lanufacturä çi so_
,,ln,erf, i-ar fi pägultitoare. Dupä natru.a poporafiei, tln ex_
,'cclrlerrt tle Ì*cräto'i nu se poate procu'a piefei, în *r'ra
,,nnei ceteLi speciale, decât clupä 16 sau 1g ani, çi tr.ans_
.,f'r't,area
'enit'l'i în capital, pri' econonrie, poat;e sä
,,rìreaLgã. cu mult nai repc'clo ; o tar'ä este ¡;ulurea expusä
.'cn f.ndirl sä* rle rrr'ncä sä creascä,ur',i r:epeclo clecât po-
,,; riila{ia".
I)al tre crind 1l'ogresul inrlu.str.iei le,cluce nrunärul bra,-
{elol tleltuitoar:e peutr.u a punLr în rn,içcar:e o urasä clin ce
in ce trl,ai rturt'e ds rnijloace ¡lg pr,oducere çi face asffel ,c,a
r'âurlulile nruircitcllilorl firrã luclu .sá se înile.seascä, el spo-
rr-sie cantitatea cle muncá pe c¿tte tt eltue sá o f¡eä fie-
car-e rlr'rrcitor'. clonculenta cÌintre rururcitoli îi sileçte sä
pleluugenscã ziua rle rrruuc¿i çi aceastä nmueä supleuren-
titr'ãr ¡e catc,o fac e Ì¿r r'ânrì,ul ei o cauzä car.e co,utliltue la
s;1;olilea lucr'àrtor.iÌo,- fär.ã. lnclu. fn neelaç tirnp, plogresele
ittec¿rnice rtrli si m,¡tlif icä ruanipulär.ile pellrit c',a¡tit,eliç-
tilol c¿i sir înÌocuiascãr Dc'. ltcr.ätorii ¿rr'ânrl oalr' eaïe ghi-
Ìràrcie câçtigatã, cu luc.r.ãrt.or.i fär.ä nicri o pïegátiÌe, si pe
ìrärltafi cu fe uci si cottii, sau sä aducä trei chiuezi ca sä
i'.rloc:ui¡.r;cä un arqer-icatr. Accste sunt metorlsle dre cari se
b€l'\'(rsLì capitaliçtii peirtlu ¿¿ s,poli r¡fer.ta de ltlaf.e {;i ìrentr.ri
a p;:t-,r'lucc lucr'ãtori supr:anuntelari.
IJI ¿r.ite se ve,¡ie cir trreful salalelol nu rlel>inrie rÌe nuutá-
rr¡l ¿rllslrlrrt al ttolrola{iei uruneitoal'e, ci cle cleçterea sati
scätlelca ipeltlc'utiei lela.tite. In getele vor.l,iincl', ruiçcãrile
gtrncr,zrle ale sal¿rrnlui ,se regult'azä cle cãrtre c,ontracfiunea
Si exlra¡siunea al:rnatei de i't¡zelvá ¿r rnunc'ei,
Econorni¿-¡. ;;oliticä crecle, cä ruiçcalea capitalului depindre
rie uri¡calca e,fe'clivá a, popor:afiei rnuncitoare. Dupä 'ciloc-
tr:inir ei, acutrulaL,e¿l plodu,c,e o ulcale a salar',elor', aceasta
dctel'nrinã,,spolit'ea nnÐíäÌ'ului n-runcitorilot, numärul lor'
l-ìr'ea mare f ace ca salareùe sä sca,clá, seätler..a salarelort
315
la râr¡tlul ei reduce nuntálul ¡nnncitorilol, spolind m;ortali-
tat,ea sau împieclecâncìl înm,ultirea lol. Dar mai înainte ca
trì:c¿trea salarelor sä fi putut pr.oduce o creçtere cât cle micä
¿ì. l-ì'uporratiei muncitoarìe, îm.pteiurärile economice ca.ri ne-
cesit¿Lu spotilea brafelor s'ar fi sc,hirnbat de zece ori. Cäci
se c-t'le cel pufin 16 satl 18 ani pentru a ptocluce o ge-
tre'r'er{ie cle nrnur<titoli, pe câ.ncl profiturile, fabricautilor cle=
piu'tl tle rep,ezic,iun.a cu cate çtiu sá Se foloseascä cle îm-
t,lejtrl'är'ile monterrtnlui. I)upä cer.ilfele schj,mbätoare ale
pie{ei, ei au ner-oe rle a gäsi irn,Ecl[at ltlafe clisponibile pen-
tlu ¿r-Þi intindo oper.afiunile. Arurata cle rezervä a rÌrrur-
cei este cl¿rr o ne¡esitate a regimului capitalist.
!ìcorroirri$tii confundã legil,e c.ari regulezlzá rniçcarea ge-
ner'¿ilä a salarului, n,clicä r'apo'tul clintre clasa rnuùcitoar-e
¡;i cl iritalnl total al so,cie ti"r{ei, cu legile caii disti.il¡ue. popû-
r':l{ia niuircitoare ilt diïe'-it,¿le sÏer.e cle plc,clucere. Se întânr-
plã cit un sal¿rt ìttÉìi Lidicat sä atragä uunuruäl nrai urale cle
nnu. citori întl'o in¡iustric' iuo oteut¿ru far-oliz¿r,tä tle îlrlrle-
ji,rt"iri, 1le, câird tlelruintele a,celei ililustlii fiincl satisfä-
'-r
crrtc, salaLuì îuce,De i¿rräsi & scádle¿r, cãzâncl la nive,lul lui
rlc alt¿"r cl¿rtá sau Eri uai l)r'ejos 'de clânsul. A':':sta e:ste ca-
;:ul pe c.ale-l gc'neralizeazã, ecortoniçtii zicâncl cä urcar-'a
s¿lìalclol ¡rlocluce p.-etutincle.ni o. cl'e$tele aJlsolutá a popo-
lir{iei urunt:itc'are sii cre!;tere¿r aì¡soÌutä a tnurtcitot'ilor o
sc.¿"itlcre ¿r s¿rla'-ului. De fapt, aeeastá oscilare loc,alä a lie-
tei de rrruncã într'o sfer'ä anurDitä\cl'e ploclucere, nu-i tle-
cât un fenonrten cle clistlibuile a popolatiei în clifeïite sfele
cìe ¿rctivit¿rte ale capitalului, clulã trebuiLfele lui Yari¿-
bile. Sa.lalul genelal al clasei ¡nurlcitoale însä tle,¡linde
tl¿ alte îrn¡rrejur'är'i : In tirn¡rru'i clie prosDeritat'e nijlocie
sarL de sta'grìale inclustlialä, a;lrrlÂta de lez,et'r.á a incl'us-
tl'iei ¿r,pasä astìDta elasei nruncitoat-e çi letluce plet,enfiile
ei în tin¡ruli prosperitate. Iperdemia relatir'á ru ller-
"de
nrite rlar r:tr legea ofertei çi cererei tle rntncä sä futrctio-
nt¡ze derât în limitele în läunt'-ul cälo'-a nt1 se trtinge spi-
litril rìe clominafie a capitalului.
I|erclÌemia relatir'ä se prezintä în diferite nuante' Dar:
in afar'ã de folmele pericclic,e tllatorite schi¡nbär'ei fazelor-
i

317
I

:l r6 tnitrimurr¡ rie salar, se for.nleazä necontenit clil supranu,me-

la.ii i'cl*striei mari çi ai agricult'rei çi creçte 'orclatä c'
ciclr-f i i'rì'st.iar, ea arrare, î' continu*, i' trei f.r- enr,l'gia a,cu,mruÌatiei. Dar.ea for.meazá in acelaçi timp un
t'nê : Fol'tna fr.otcrutr"t, fot'tttct. Ictte,t(t
'rocr elellrent care se replocluce singur çi conserl,fi clasa mun-
(Pc,'nt,ctnentri t).
çí fornur stcrgttctrttc.í
citcale. Naçt'e,rile Ði clecesele sunt fio¿rrte numeroase în a..
ccnt'ele i.il*striei rìroclreLl.ìe, farrr-iei,'ra''factur.i,'ri'e ceastä c,ategorie çi chial numärul total aI ilclivizilot' ea,ri
efc' a-t'ag pe ru.'citori çi-i r:es¡rirg, i' r'ocr arter.natir,, alc'ätues,c faltiliile stã î¡ raport inr.e,r's cu nijloacele cle e-
aar,.
î. aça 'fc'l cä rol cleçte Aici iprrtìe-
xislen{ã cle cali clispul. Aaeastá lege a societäfei c,apitaliste
''.'rãr'.r
¡r:-i¿r existã iu stale ll.ottntòt. 'eco'te'it. calre aI' pärea a,bsurdä in îrnpr.ejurärile în car,e tr.äiesc säl-
Fabr.icele çi ntelier.ele rueca'icr, t',opr.itr zise, îrr ltatec,ii çi chiar coloniçtii civilizali, ne aminteEte leproclu-
cai,i
nlr¿'iiirÌ'e-Lc sunt Í¿rcfolii priucipali, Du cetre,a extlaof¡li¡,ar'ä a unor specii animale infelioare.
,se ser\-esc cle nurrci_
to'i clrecât pâ'ä la r'âr.st¿r ,.rrat't.itiìfei. D.pei ace,ast¿ì, cei fn sfârçit, ele,mentele cle p,e urmä cari ,alcätueso iper-
urai uulfi sult înlocuifi c,u blafe rlai tinere, tlcalia r,elatir'ä aparfil sferei pa,uperismului. In afar'ä de
eu lfrenei çi
ç¡r1rii, çi alcäturrsc astfei i ¡tct-rlentiu lcttentri, care r.agerì:onzi, prostituate, ceLçetori, ace,astã, päturä so,eialä se
",, îllti.d'ere¿i
c'
cleçte
ocll4)Lute clin tr.ei categorii distincte : Iu categoria întâia,
i'rì.striei. pc' lâ.g¿i ¿rc,easta colìsu'ìarea ,rr'-
cittn'ilor.cl,e crãtr.e capital este a$a clc pripitä, îu I inträ mrurcitorii cari pot munci ; ace,adtå ,crategorie creçte
cât un onì
rle r'ålsfã oste cìeja istor-it. pe'tlu. ca p'oretariat.r il tr'm¡ruri dle c'-izá çi sc,acle câncl afacerile înoep sä upargä.
'rijlocie
sir sc m,enfin¿-i, Categoria, a. clbua, euprilde copiii orfani çi co,piii de plo-
se, cell, riaL car genela(iile -sä se r.eînoia.seã
rcperìc. Acc:.rstir cesitate socialã se î.rlest*leazä pri'. cou- lstari c¡,ri sunt pe atâfia oandiclali ai armatei ildustriale
tr'¿¡t:tarea c¿"rsätoliilor 'e tle rezelr'ä. Cate,golia a treia, cuprincle în srfârçit pe toti
in r.âr.stãr tânãlä. In sfâr$it, dre încÌatä
ce 1l'orluctia cer¡ritalislii pu'e str"rpânirre pe r,griculturä, în- clegeneratii, De toti scätäta,tii çi pe to{i indivizii inca-
t'orìucâ'cl rnaçi'ele', csl'eLea cr,e pe .ùrãíJurã ce
pabili de a mun,ci, plec,um sunt acei cari nu se nni po+,
cleçte, ca¡italul. O ltarte cìin muneitori ''.cã sca,d,e
se gãseçte cl.ar pu_
ht'äni cu inclustlia lor, în urrna introciucerei 'r'rreunreli alte
.i'ea gata sã. t'ea,eä la or.açe, cátre cari c'lge neî'tre_ meto'rÌle cl'e lucru, acei cari au trec.ut d,e vârsta c,errrtã, vi,e-
r'¡t iz'or.l ip'elrle'riei r''el¿rtir-e. Dar aeeasta rlresuprule tirnele a,cciclbntelor, etc.
exist'e'fa Petrtr-,li,smul este azl}ul invaJizilor armatei il.lustrials
'nei ipe'del,.¡ii lateute la farã, iper.iìemie cal',.ì rìri
se aratä cle câi atrur,ci cânrl canalulile ei rìe sculgele nu se active. Pr,orluctiunea lui esto cuprinsä în producrtiulea i-
tìeschicl d¡ecât clrin î'târirplar:e. I. aoelaçi timp, cu toatä i- pelrlemriei rreL,ative çi fo.r.meazä, împleunä cu dânsa, una,din
perdc,rnia rielatir'ã. câmpiile tÌrl ar rìestule blafe. Se gã- c'orr,clj1iilu cle existenfä a avu,tiei c,apitaliste.
sesc în tot¡le'auna Dre¿ì nulti muncil,oli peutlu tlebuinfele Aceasta este, în re,zunlat, teoria pril car.e Karl Marx
obicinuite aler ag'icultru'ei çi prea ¡rufi'i peutr.* ue,ce.sitä- eoml,ate cloctrina lui Ilatlhus, sprijinincht-se pe o rrlultimo
cle farpte sji de'rlornezi statistic,e. Cât pentru Malthus însu$i,
tile ei exc,eptionale çi te¡upolare.
A tleia Ifar';i îi numeçte .,un rraistlu a pla.gia,tului", zicâncl ,cä în-
eaiegor.ie a
i¡rrr:rleur,iei l'elative, i¡tertletrtirt .pcr-
trrs¿¡uo lui teorio asrurra poporatiei nu-i decâ.t u,n plagiat
nt a t i c n t ri, apa r{ ine
ei in clus tria.le a ctive, cl ar o e,rlpa !iu_
a.r.rn¿r t
lielr:.!illat t).
nile ei s.nt aça d,e neregulate î'câ.t ea sel'r'eçte capifurr*l.i
'ca () r'ez,et\¡ä nesfâr.çitä cle puter.i clisponibile,. Aceastä ,e-
In scrierile lui Karl llarx, socialismul çtiintific a a-
juns la e,ele mai die pe urmä ooncluziuni ale sale çi, în-
zer'\'¿"r, a cãrei condifiuni cle, existenfãr sunt ,cliiu ccle rua..i
lele. calactel.iziìn,¡lu-se priutr'un maxinnrrn de muncã çi t) Das K;pita'. Ed IV. Vol. I. Pag.47t. Nota gi Pag.58o Nota.

r) Das I(apital. Ed. IV. \¡ol. L pag. 6oó

 3r8
tru icât .se atinge de chestiunea poporafiei ¡lrai cu cleose-
bire, p,uteru/ spune cä teor"ia lui Marx nu numai cã, e dog-
ma fuurìa¿nentalä a palti'clmlui propliu zis socialist, diar cä
ea uici uu a Iost desìtátutã mai p,e larg de vreun alt rmern-
l¡r'u rnai rna,roarrt al acestui lrar:ticl, af.arä de unele lurcrári
cle iruÞortanträ se,oun'd,ar.ä. Priltre ac'este, se ca;dle sä sprlrre.üì
câtcva cuvinte clesDre o scti€re a unui cunoscut socialìsi
nrilil.ant, August Bebel.
Ìn rnonogl,afia sa asupira feneei t), Belrcù se ocupä çi cle
Itroblrilna poporafiei¡ zicâncl cä teaula de ipercìemie este
fo¿u:te yeohe çi cä ea apale în t,ot,clteauna în periodele în.
c,ali o sl,are socialä este în cl,ecãrlere çi se aflä aproape de
sfârÞitul ei. $i uEor. se lloate înfelege, care este c¿uza. aoes-
tui lenor--'en. Io,ate stärilo soc,iale clje pâ.nä ¿¡currr se înte-
meeazá pe clomnia cJaselor', a cärol mijloc c'[e cäpetenie est,e
sl;ã¡rânirea pärnâ.ntului. Pãmântul tr:e,ce clin ,ruâinile celor-.
,+
nlul,fi, în rnâilil,e câton'a, c,a.ri nu-l exploateazä d,ecât foarte
ráu. ,Ua,sel,e oele rnari rä¿nân fãrä nici o Dtoprietate çi'can-
titaiea lor' 'rìe hralä clepilclle cle bunä.vointa stäpânilor. Dal
$i aceÞtia se luptä între cllânçii. In ¿rsemene oonditiuni, ori-
ce cleçtere a farniliei trsbue sá apa.rä ea o povatä pentru
acei obijduiti, ia,r' slrectrul iper'cìlerniei devine cu atât mai
îngr.ozitor cu cât pän:6ntul se conceltre,azä îu mâinele
câtouva. Nicj orìatá Rorna nu a fost nrai säracá docât a-
tunci oântl întreg pirmântul {är"ei se gãsea în mâinele a
3000 cle proprietali tle Latifunclii' Pämânlul se pildfåce'a
î.r ]l,a.rculi uriaçe cle r'ânätoat'e sau rämânea necultir"at,
¡rerl ru 'cä l¡ro,rlu'ctele' ce se cultivau prin sclavi costau rrlai
scunUr clecât aoele oe se irnrportau Üin Sicilia.
r\p,arifiune¿ ]1i lvlalUrus, zice Bebel, cade în ace'a pe-
rio¿rdä cl,e cl,ezvoltare a industri'ei engleze, cândi în ur,mÞ dles-
cop,eriril,or lui II'argreaves, Atì<rl'riht çi Watt, ze'ciuri de
mii cle lucrä,tori rämäsese färä lucru. In acelaç tinp, con-
cerì.tla.rea capitalulilor si a prolllietätei fonciare luase plo-
l.,or:tiuni foarte' ,ûtari. Er,a firesc ca clasele stäpân'e sä craute
r) Dìe Frau in der Vergangenheit, Gegen'rvart tnd Zukunlt' Zti'
rich 1883.
319
a erplica ac,est fenomen çi tocmai atunci a apárut çi oa,r-
tea lui lVlaltlrus, cale emitea o teorie cu totul liuiçtitoar-e
çi în confolmitate ,cu ilte,-esele lor.
Iìebe.l pretincle cá sufe,ri-rrfel,e çi mizeria maselor nu sunt
eclsee.in{i ¿ile lipsei ,cle mijl'oa,e,e ,c'lB hranä si 'd,e existentå,
ci a împãrtirei lol nedreptre. Tez'eLe lui Malthus nll au
înfeles tlecât nurnai cllin punetul cle vediere aJ modtrlui
db ploclucere capitalist si nu se pot a.plica la alte stári
soci'a.le.
Luântì' în celcetar''e I'egea scäderei procluctivitätei pä-
rrrârrtrrlui, Bebel cileazá" pärrerile tui Rodìbertus çi ale, Iui
Liebig, ca;ri su.stin cã puterile solului nu se p'ot ist'ovi cla'cä
i se re,stitue, pril îngr:äçare, elementele pe cari Ie piertcle
în ploces,ul cle plc,cluc,ere. Pretinsa lege a s'cäcler'ei proc.lluc-
tilitàtei nu-i clecât o inchi'puire.
Iìnsia eur"cl,-eanã, dacá popolatia ei ar fi atât clb deasä
ea, trop,oratia a.otualá a Saxonìei, al putea singurå sä hrå-
rreasc¿f pestc 1000 ltilio¿ne rìe loeuitoti. Noi nu aveln
+ Dlea nulti oaueili în Europa, cla,cä e 'i'otba cle înrleplili-
rea rr,Ìrorr scopuli 'c'ulturale rnai inalte, ci pr,oa putini. $i
diac¿-r tlecern Ia ce]el¿rlte oontinente, Iipsa cle oameni e îneä
crr- mult ruai ma.r.e. Care¡' pretincle cä nu;mtai valea Oleno-
cului, c,ar-e are o lungin:e ds 360 rnile, ar putea sá pro-
ducá dies,tulä hla¡rä pentru întleaga om,enire. Statele-Unite,
clupä star.e'a actu,alä a agricultttrei ar put'ea sá luäne'¿rsc'ä
o Foporatie cle clouäzæci d'e ori mai 'cÌeasä clecât acera dle
acì,Ìn, cale se ricÌicä la 50 cle milioane, aclicä 1.000 de mi-
Iioa,rre.
Prctutincleni institutiile sociale si modul dre protliuc'ere
çi lcl,e îrnpär:fire sunt cauzele vnizeriei, nu numärul oa¡le-
niì'or. Cât pentru cea cle a dloua chestiune si anulne :
cl¿¡,cä oa,:l,enii se pot înrnrulti în orice numär çi dhcä au
çi dorinta d,e a se înmulti, Bebei citeazá' rnai multei fapte
cari par- cä al 'cìrornecli oontrarul. E curigs de a veclea cum
tocmai familiile oele mai bino situate ajung a se stingo'
Pcporatria Statel,or'-Unite c'u toatä in'igratia nu creçte în-
ctoit clecât a,bea în treizeci cle ani. J)arwin a staJ¡ilit c'ã'
unele aniina.l,e, elefantul dìe-o pilclä, clacä sunt domest'icits
 320
îSi pier.cl fecunditatea lor. Prin aceas'ta par€, dovedit cä
schilnba.rea n¡o'clului dc traiu ar'av€a o inräuriræ hotärî-
toare asupra puterei dte înmulfil"e a fiintelor.
Bebel recunoaçte cä instinctul sexual este unul din in-
sti-nctele oele mai pu,ternioe ale ,omului çi cã, trebure sa-
tisfäcut clacä nu 1'41im cå sänätafea sä sufere. Asomene
este ader'är:at cä ,acest instinct e c¡ atât mai putern1o ,cu
cât omul o ma;i sánätos çi c.u cât constitufia lui ,e xr,ai nor-
malä, întoc_.m,ai precn,n:i pof [a cle ,mâncare e un. se,mn çÍ o
condtitie' a sáuã,täfei trupeçti. Dar nu trebue sä se oon-
fundle satislf,a,cerca instir¡ctului sexual cu pt'ocreatia. Unii
protincìJ cä dosvolüa¡'ea intelectu,alä çi încor.clar:ea mai marne
a nervilol ar ar¡ea ca iezultat dbp,rimarea instinctului se-
zual çi slã.birea puterrei d'e pr.o'cr"eatie. Altii zic cá, ma"i
ales lrrana, pe lângä s,tarea fizicä" a femeeí, ar"e înrâurirea
cea niai de c.äpetenie în aoeastä privintä. Ceea 'ce e si-
g'ur e cä în to¿te epo'cetre d'e pânä acum omenirea, ¿u ttái?,'
întru cât se atinge cle }ergi-le 'cari stäpânesc prrodfuoerea, $i
im,pältirea bunurilor, p'rlecum çi înmultirea popo,rafiei, în
stare d'e absolutá ignoranfä. In so,cietahe,a, socialistá ünre-
nirea îçi va e,âr,mui d,esvoltar.ea ei în m'od oon$tient, clupà,
treeile naturei. Sooi¿fismul este çtiinta aBlicatä cu deplinä
oonçtiintä pe toa,te tcrenuritre dje activit¿te ale o'muilui.
Vedern dlil aceastã. ex,punere pe scurt a pä,rerilor lui
Bebel, cä el nu a, acläogit nimic dela clânsul la te'otia po'
por-afiei aç¿ prsetlm a 'clbzvoltat-o cei ma.i multi sociaüçti
çi c.ä nici nu a intrat miäcar în analiza profundä a regi-
muhli capitalist, p,e care o face Matx, ränânâircl cu tot'ul
la suprafa,t.a luc,rulilor. Mai ilter'esant cliecât Be;bel, nu
pr.in ,conc.luziile lui teoÏeti'oe, ci prtn materialul cle fapte
p,3 care I'a arclmnat, este însä un alt t'ovaräç de idlei al'lui'
XIacc, Schtppel. In conformita,te 'cu oonoluziile sefu'Iui sooa-
lei, Schipræ,I susfine') cä cloçteïea excesivä a poporatipi
clirr tiarrpurile noasþ'o se cllato, eq;te re'gimului'e'ap'italist ca¡e
detelmirlä nepren'e'clbl'ea extrellä a olaselol munc'itoare'
Ipercl¡e,rnia nu se tlai;ore'$t'e scäclerei prodtrctivitätei' oum
o
r) Das moderne Elend uni die moderne Uebervölkerung' Leipzig
r 888.
32t
pretindea lVlalthus, ci din contra creçterea ei] în urmø
d'escoperiritrol rrscanice, can'i au înlocuit imirurga omului,
iäsând o mulfime cle. muncitori färä luclu. Feno,m,enul i-
pertlemúei va clis¡¡área od,atá. cu organizafia economicá" a
cärei pr.odus este.
Pärásincl aceastä grupä mai compactã cle scriitori. pro-
priu ziçi socialiçti, rãmânre sá ne interesämr la sfârçitul a-
oestui capitol, d'e unii ,autori alo cáror r.ecleri nu cajclre,azä
în totul cu aspirafiunile aça numitu_lui socialism çtiinüific,
cla:: 'eari se- apr.opie clo înch€erile lui în rq,utte privinti.
Vom ved,ea în adevär cä serierile acestora prezintä uri
caractel socialist d,e nätãgádìuit, ce€ace ne ind¡itueçúe,
clup'ä cum a.lrl spns mai s¡s; de a,ne ocupa cte cllânçii în
oapitolul de fatä.
Cunoscutul filosof çi econo,mist Eugen, Dühri,ng, în Is-
tori¿ criticä a eco'omiei politice çi a socialismului, carre
a apärut în prirnp edîtie la 1821, susfine cá. diocfuinele
lui Malthus çi ale lu.i Riearclo nu mai au deoât o valo.ars
ù
curat istor.icä çi cä e .num¿i o concesiune ce se faser tra_
difiei univer:sitare, 'de a ne mai. ocupa die dânsele'). El
rre,cunoa,Çte de altminhe,lea cä acele diouä progresiuni ale
lui l\{althus, ntl sunt ,decât numai o înc,ereare cle a dja c
mai rnare preciziune icleei lui, a cärei si,mplu în{eles esúe
cä oamenii au purur€å, tencl,inüa de a treoe peste ma,rgi-
nele mijloacelol lor db hraná, a,.ïa dlal, cä orie,ât al: pro-
gr:esa prolcluoerea mijloaoelor de existenfä, poporiafia ar
creçte încã çi m,ai repede. fn scrierea lui lVIalthus însä
nll ¿L\reml cle a faee cu o icllee curat çtiinfificä, ci cu o mons-
trnozitate qoralä ( Missgebitrcle) çi încá. dl.n speci,a acelox
mai ur'âte, cari eautä sä se îmbrace singur.e în m,antia no-
,}
ralei. Malúhus însuçi era, prea putin iscusit în ale ,c,u-
getärci ca sä fi putut pteciza înfelesul aça num-itei ten-
dinti de înmul{ire a oamenilor. El se aratã. ca un pär-
tinitor prea, h'otárât a tot oe ,aste pe dos çi reacJionar î-ri
împrrejurärile acrtua-le, pentrrr ca sä se fi gânclit mácar Ia
vreo l:efolmä care nu çi-ar fi propus întoarcerea noastrá
r) Kritiiche Geschichte der Nationalökonoinio u. des Sozialismus.
Ed. III Leipzig 1879. Pag" r77,
2t
 323
322

n'oastrt' Nlalthus tägä- õe p6¿f[ spun€ cã ideile sarle apar{i:r Fiziocrafiei ; cã,ci
îndlärät çi m^árgirrirea clesvoLtárei nu rrecu.noa'çte cä 's^o ooncep,fiunea cu toúul .vrrlg'arä cä fertilitatea pãm$.ft¡l¡i
iîäta"' t*"Iui 'dreptul la existenf'ä si este fa.ptul c,el mai ilrportant, nu se poaúe c¡nsiclbr.a oa
at a¡ea' o'bligatia clb a procur¿ de lucru muûcr-
"i"1"t"" cle unii' Cu alte ouvinte'
el Stiintä ftziowaficá.
tori,tror, 'clupä cunr *;"-n"utio* do Dupä ,se Dühring criti,eå în modul acesta pe Malthus,
sá se pr"eosupre
pr.etildera cä. clasele bogate lru a'Ye1l1 în fstm'ia sa, eI se înoearcä sá folmuleze singur te,ori,a po_
lucrátorii *
so¿ùrta c¿lor s¿ra'oi ' õ^"e
cì'oresc
mär'gileascá ="11t'--::
üuüø'- porafiei, în Cursul 'fle econ'ormriq polúticä çi socialä, puþli-
sä
Lol sä so riùioe, ei nu au cle'cât ca.t în anul 1E73. InlrrulJitea poporaliei, zice el'), este
rul lor ¿.tp¿ t'"t"tiotui* societátei'caMalthus "t , n1"'i"t1
aI unul o sporire a puterilo,r pro,iltrctive. Acesta este un adlevär
cl¿r' ,e,a awocatul tluteior
a'vute çi leprreø'euta"Lï'
general ,câ¡re rru se poate restrânge tlecât dacä ptsupnrrom
egoisrn clessustäto;;; ;"
aratá mai ales În prima edi-
asprimea cugetárilor lui
eä istovilea put,erilor natur.ale ale pãmântului sau impo-
lie a cárlei sale' Mai tâlziu' fárälca fonclul sá se fi schimbat
sibilitatea cl,e a ajunge pâ.nä Ia clânsele faa .ea mrrrnoa o-
s'a îml¡Iânzit Întru ;;" mrrlui sä fie neproductivá. Tr.ebuinfele cresc nu-mai pro-
întleaga lucrare nu-i 'do
câtuçi de putin' n" ãit*i"t"elea por{ional cu nurnä.rul oa¡rrenilor, 1re când pu,te.rile lor aso-
culess din relatiiler dle cä-
cât 'o aclturäturá á" ¿**"tiptii pre- ciate cres'c cu mult m¿i mult d,ecât numai în propor.tie ou
trätolie, o mixturá clil tot
soiul cþ sentimpnte Ði de
rrturrår'ul ior. Iìxistá dar tenclinf.a ca odatå cu ,cleçterea
cllici rnrorale, pe car;;
poti ceti mutrte ragini în çir"' färã' popora,{iei, clensitatea ei sä perm.itä o mai mar"e dþsfägu-
A-
ctre a întâInl ttt,e"'it t
ti*Å""¿ cugetare pr"opr:iu zisä' rare ,d,s puteri,
care-l ca'racterizeazá"& ¡
ceastä r'irtuozitate respingátoare Odaiá cu aÞez¿ilea oamenilor çi cu rcr.eaïea unoï cen-
gåsea îni'pär'echiatä cu o ipocrlizie
M,altlrus; ca indivj'd' se tre cle c,ulturä, izvo,areLe d'in care-çi scot mijloace,Ie pen-
natur:á ")'
át" ¿".r"oae la drânsul o a 'd'oua o ideo atât de sär'a'cá
ple- tru existelfa lor devin în cea. mai mare parte inaooesib,ile.
At tlebui te oo -i'¿* cäd'espre popolalie' a putut sä Omul cale s'a, açezat intr'un loc çi care nu umblä în toate
cum este teoria lui Malttru's pärfile clupä Ìrr:ana sa, nu p,oate ,consiä"tr
provoåce o" intenl' *nat a"
r'iu' 'clacã' lipsa dÞ preciziune "u.
existents 'de
ti lásat' prurctul de vedere cât acele ,ol,,j,ecte 1re eati le p'ot a,junge cu mijl'oac,ele sale
a gâuclirei u*i*i"o'='î*- "ì -tlin econon:{i,ee. Da,r nu numai greutatoa de a ajunge la dân-
teoretie, un câmp a$a cle
larg nsîntelegeriilor' T*1Ïå
d[ntte numárul oa- sele din eùrtza, îndtepärtäre| ci mai cu ,rìeosebile gleutate,a
pe raportlrl
Iege a popottt#J;; a- dre a ieçi clin e,adrul unei civilizatii mai dezvoltaúe çi de
cle hraná' Decsebind
menilor çi *r'o"itl'î""-*i:io*olor indepenclente una-
cle a-çi ereia o nouä cxistentä e,cono,nricä, lärgeçte încá çi rnai
mânrdìouä pärtile, eI le considbrá ca des- mult prápastia eare despa,r-be civilizatia db naturä încä ne.
alta., attibui*tf fi"å"ia
insuçiri'çi norme cleosebite de
?u- exploatatä. Omul ru se po,ate întoaroe la stanea, clb naturä-
v,oltare. Pe dþ'o puttu stä
rlatura sau pämântul crn
cle ce'ala1tá parte
omul eu Dupä roe stabitreçte a'stfe,I cä rfiecare grupä eoonomicä
terea sa p'o¿*t.iioe izoÌaIá';
Se ved'e 'cl"ar' zice Diïhling'
îçi are reicnzul säu, caro mãrgineçte putinta sa 'de a, se
tendinla *o' tt* t-'* înnulti' mácar dle'ia e'co- fotrosi die izvoalrele natulei, Dühring s¡a,m[n'eå^zä capa:ctfa,-
eá Malthus t" ;t;; -"U :::ts nici se märginea la con- tea difcritelor stäri sconomice pentru clesvolta¡ea pqpora-
nonia politicä *"itd O¿"*
Smf-ur'
-EI numa'i fertilit¿tea ti,ei. Ploglesele technice fac eu putintä de a scoa,te mai
ceptiuni'Ie -"i n"i*i'iiä
t*i "3"¡iaerá Malthus multe bunuri,clin ace,Ieaçi izvoa.re n,aturale çi lärges¡c astfel
pámântului çi în muncá izvorul a¡'ut'iilor' sä'
"ttî'äd Smith' färä ca peÛtÏll a'eeasta
nu a înteùe- ot"l*ï r) Cursus der Nalional-und Socialökonomie. Ed. III Leipzig r89z
L. Pag. 98.
r) Loc' cit' Pag' t9t'
 325

324
tlentru clezvoltar.ea poporatiei, a fost apr.eciatä foarte bine
econom¡ioe' Dat rle Fretleric Zisú ,cäluia îi apartine înt'eaga teorie. Or:gani-
ca,pacitatea cle întt-efinere a
uuei
-grupe în moil za.rea eoorlonticã Jtazatä pe ag'-icultulä se poa,te dezvolta
;;;r*; procluctivitäþi nu clepincle în totclieauna
se poate îu rno¡l extensir-, l1c,r.âncl încetul cu încetul tot pämântul
exclusiv tle pro'gresele rnijloacelor techlice'
cäc'i
putenr' de cale pontre sä 'clisp¡nã. IIersuI ac,esta, al d,ezvoltärei e fi-
ã ,á o.,u^r- cul¿oÇtinfo acestol llrogi-ese çi sci ,,tt
rte
în¡prejurärilor Bolitice çi eco- reçtc foal'te înce't çi tot ce se poate doltâldi pe cal,ea aceasta
iorc"i, cle clârxele, cliu cauza noastrá e- ' sste tle a îm1rrä5tia poDoratia peste înt.-eg teritoriul, ca.r'e
nomice' cari ne-at sili sá pästrärn ot-ga'nizarea poats sen'i unei cultur.i primitive. Aceasta e limit¿ €:\tr€-
oorlomicä. In cazul acesta, e lrevoe ca
aoeastá or'gìarliz¿ùTe
sä lärgim oallacit'atea de între- rIä, la c,¿ile îlrsä ntl se poate ajunge ,deæât rfoa,lt,e cùr grelt^
sä se schitnbe, clacä voim
O rnul{ime''de piedeci se pr:ezintä, precrmÌ este tle-o piklä
tilere a poporatiei' a unei stári1)'economice'
aonstã' clar în acee¿ cå gr',c'utatea cìe a-¡i procura rniijloa,c,ele auxiliale a,le proclu-
,,Icleia ncastlä, zice Däìrring
poate sä cuprilclä ulL llll- celei, 1;utinta cle a-Si clesface Drocluctele, cäile de colrnni-
,,fiec¿rre or:ganizat-e eoollomlicä
cá aceastá ca'pacitate a ei calic ¡i iu genele toate a,cele eonclitii cari, pentlu a. exista,
,,mä,r detetminat clc oameni' si
färá cle a treoe or- llresupuit putelea c.r'eatoale technicãr a unor grtlpe cl1e oa-
,t" * poøte spori, în mod sinsitor'nouä formã" ' ' ' OnuI neni. $i rlac¿i s'a ajuls ' çi la aceastä linitä extremä,
eälre o
,,ganizal€a eoonomicá însäçi
mult cle sile însuçi çi de modul r1çor se lroate vetl,ea cä orice creite,re ulterioarä a lloDo-
,,,ãàpitt¿" cu mult mai
rnuncei sale cl'ecât tle'la r,afiei rtn .se urai poe.te ploch'Lce într'o olganizale 'oco-
,,culn Stie sá organizeze îlnpärtire'a
joa'cá un rol 'eu rlutrt nr¡'i ne- noltricãl bazatã pe exploatarea extensir'ä a putelilor natu-
,,natutä. Izvoarele lattuale re,i, ci nuülai îl expl,oatarea lol intelsir'ã. Cân,d iimita c1e
sä-çi oL-gatizeT'e munca
,,Ju"rotot cler:ât Ielul cuur omul çtie
,,asi,grrrântl.l.-çi ""iul"ota
pri¡' dir"iguire'a rationalä a pute- pe ur:rtt,ä,a ciezvoltär'ei poporatiei, în starea agrico,Iä, ¿ fosf
în acest mocl do a Ie . .atinsä, cxc:eclentul popolatiei nu nai e în stare cl'e a se
,,rilor sale. In aceastä cliriguire Þi
piedicile çi înlesnirile cetre hr'äiri. O sporirc a Duterilor cle nuncä nu nrai poate fi cle
,,îltrrebu,intt, t"ut-lo* i¿ totu- poporatiei' Olganizalea nici un folos, câncl rnodirl existent cle ?rodtrcele a absorbit
,mai clÞ cäpe'tenie ale înrnultirei ca 1111 sistem cle toate forfele c.l'e cari a\¡ea ner¡oe. Este clrept cä tltt pute-
treJ:u'e consid'eratá
,,oconornicä çi so'cia'lä
päre'tilor cáluia Il':tliul elastic al po- lile rratu.ei sr,rnt nestficiente, cìarL rnotlul curn aeeste llu-
,,canalur-i, în contto ter:i sult e'-xploatate din plnctul tle I'edere te.ohnic çi eco-
seÏios' cle înclratá ce cäile
,,1rora!iei Înc'epe J""*-"'foa'r'te nouá' rLomic, Durìe m.argeui ori cãrei sDorili a prodtrctelol prin
nu rRai corespuncl ce'r'int'etror
,,existente cle înttestularE ru- sinpla înnrultire a puterilor omului. ProJrlema econo:nioä
întregului sistem cle vase satr
,,Câte odatá distrugerea aDäsári' ,si socieLlä eonsta atunci în a între,buinta excedentul popo-
,,¡nai o paralizate loealá
r'a fi eonsecinla acestsi
g'cnetalä' clezvoltalea nolmalá va cáut¿ lafiei întl'o nouä ranurä rìe activitate si a face ca a,eeeasi
,,tla.L îrt regulá exlstenli"' crrttitate' rle matelie printä ,!i cle obiecte de hranä care
sa' înIäturâncl organiz'alea
t,,sä-çi urrnez, tutuu cle organizale cconoilllca'
st'r'\:ea, Lrânä atuuci, la clobâ.ntl'irea pe ealo cle încunjur çi
O tnori" a clifelitelol forms cu ttiultã eheltuialä a efectelor faltricate, sä se îutre,buin-
foalte maro pe'Ûtrri
zice Dlih'in*, o' ìt'* o înseilnätate Ia feze pe loc, piocll,cânclu-se astfel aceste rfabricate în mod
pâná acüTa ntl s'a ajuns clecât
esonoûlia politicá, cl'al indus- nlai economie. Cãei este eviclent cä ne mai fiincl nevoe de a
agricol 'ìi st¿tul
stabililea ¿uo"tl'il"i tlintre statul agricolä la sta.ea trinreie o,lrieretcle rle hranä ti m,ateriile brute la o clistantä
trial. Nec,esitatea iru""*i cla la sta.rea
el mllt ln'ai întin-"'
'foal'te rìla1'e, contlavaloatea lol, eal's se exprimä în pro-
inclustlialá' calìe prezintä un câmp 'rlrr¡ie r.ic ale manufacturilot, tlebue sä fie cu mult mai

l) Loc. cit. Pag. 4o'

 32ó
ua.-t-. câStigânrlu-se cel putin cheltuiala tle tlan'spor:,1. Dat-
faÌttul incÈr si rqai irnportant este'cä aceastä contlavaloare
e pi:oc1tr.r,ctul ltoporatiei proprii' fn rnoclul ecesta, se crreeazä
o iiafä lár,rritricä foarte corroclã. çi se cleschide o no'uä cli-
r',ec{ie, îu c¿tre popolatia se poate dezvolta. tramiliile agri-
cultorilol au unrle-,i trimets cropii, pentru car-i nu rnlai
trrot gási ocupafir: Ia tarä. Dupã. toate aceste se Doate afir-
in¿Ì cä statll iudustrial e în starre, sä întreiila o poporatie
cu rrult mai mare tlecât'statul agrieol. $i aceca ce este a-
tleiãr¿rt clespre ilclustr'þ în totalitatea ei' se doate sDun'e
çi cle'sp'e fiecare laruulä a ilclustliei în cleose'bi' Putin{a de
cre$t€re a poporaliei sporeçte pe rnäsllrä ce se creeazá noi
pozi{ii cle e'-risten{ä çi se tleschicl cäi nt;ui cle protlucere'
Pe IângãL ce,Ielalt,e statlii tle dezvoltale a stärei ecoù'oilìi-
ce, zice Diìlrring, se llune tl,e ol¡ic,eiu qi stcLtttl cotnercial
l)al: ¿rceasta nu-i c.lecât sau o 'for:Iä mai clezYoltati¿ a stälei
iurlustriale, s¿rlt tttl se întemeeazä decât pe oonerful cle
transit. fl cazul cl'iltâi se îltelege cä a,c'eastä Íormá poate
sá cuDrùr,clã o ltopor-a{ie nai cìÞasä, ceea ce ntl se po¿lte
afilrna clesigur in cazul cle al cloilea. Avutia cale se lla-
zæ,a,2á" ¡te corneÌt Do'a,te sä sporeascä nuûrälul comeÌcia'nti-
lor' çi ¿r uarinarilor, cìal nn ¿rl h'Lcrätotilor. Se r'oat'e clal
ca sä se cÌ,eeze cel uult o IEsti:âDsä aristocratie m¡.'l'ca.llti-lä
cu clientii ei. Doaceea putern sä nu pune'n-'¡starea oomer-
cialá printre tipulile ec'ononiee prileipale' Dar: capacita-
tea cliferitelol tipuri eoonfiìlice a'- rämânea neeomplectä,
ziee eI, clacá nu am lll'märi-o çi îr riitor'
Intocrnai pr-ecurn necesit'atea sileÐte tìe a pleface ie'cono-
u¡ia agricolá .in econo'ruie indtrs,tlialä, asemene starea so-
cialä a nuncitorilol îucle'annä Ia o prefacere a sccietátei
c,ate at mär.i într'un gracl foarte mare sfera cl'e întilclere
a poporafiei '). Pânä acum o ascÍnelle prefacere 'este încä
,rle clo¡re1i¡l con,cepfi¡nil'or curat teoretice' Dar çtiilta, zice
Diihring, are clatoria cle a expune ru llllmai înläntuirea cle
carlze çi efecte a ifaptelor existente, ci trebue sä caute a în-
tre,ve'clrca. chiar urmärilie u].Ior împrejuräri cruat
ip,otetice'
Dähring erecle eã, o ase,mene olganizae economicä al fi de'
r) Loc. cit. Pag. t13
32i
rÌ¿rtlu'ä sä cupriudä o poporafie cu urult mai deasä. fn ,asel
siste,m care ar urtìla ca ,o folmafiune m.ai înaltá olgarri-
zärei a,ctuale bazatå po rentä çi pe profi,t, aiatu. elemente-
Ior m¿¿otcitotre at: fi p'unct¡l de yetlere principal aI tutu-
lol mãsurilor. Plorlucerea aL avea c,a scop aceastä viatä
Çi nt l¡rofitttt'ile si rentele, ce,?'a" ce an face oa un numã.r
c1 mult ntai rui¿rle cle oaureni sá se p,oatã. h.-äni.
Dupä påre'-e¿r lui Dähliug, t,eori¿ lui lVlalthus aparti¡re
istoriei çi nu se pca,te trata ngi pe lalg într'un ,ctu.s de
e,c,onrmier politicä ct lxe,tentii cle a fi la înãltime,a çtiintei
d'in timpurile noastle. Este evident, zíce el, cä.trebue sä
plecäm dela icleea cä poporafia nu poate creste în inde-
finit. Nu nunr¿ri hlau¡r dia.l cìria,r lo,cul p.eutlu a sta în
pi,cioare, a,r trebui sä nu mai ajungä clacä pclroratia
E unei {ãli s¿rn a pãrnântultLi întreg s'ar' înmulfi rrecontenit
fãr'ä ciie-¿r suf'eri nici o scãdiere. Icle,ea aça cle genelalä cá.
popoinfia c-,ste mårginitá tlb cordifiile existenJei saler çi cä
cu loate eceste ea tiucle, cli-n propliile ei porni:'i láuntrice
I
sä se'înmulfascä, era asa cle aproa.pe de întelegere¿ fie-
cã,luia, încâ,t o întâluim în literatura anterioaxä, aça cänu
a\-ea, re\¡o'e cle n{althus Dentru a e,xista t) Dal c,onoeptiu-
,rìea asja, tle stângace qi rle putin plecisä ") ¿ cliogmei clespre
înrnultirea în plogresiurì.- geometricä a popolatiei çi cles-
llro cleçterea nurnai în plogresiune aritmetieá a mijloa-
cetror cle lrranir, apartine cu a.clerärat lui l\Ialthus. Letgea
capacitã.{ei (Ccr'¡tctci,ttitsgesetz) este critica c,en, mai nime-
litä ee se pc'ate face c,oneeptiilor saì,e nesigule çi vagi. A-
c€ea ce c,¿r.,r'.a,cterizeazä mai l¡iltre ve'tlbrile sale înapoiate în
nlatelie econcmicä este icl€ea sa clespre conclitiunil'e exis-
tenlei nca,str:e', pe oalre o face sá clepinclä cle cantitate.a de
hlaná pe c,¿ìre ue-o ciä natura. $i tot a"tât de absurcl este
nrociiul säu tìe ¿r c,onsir'lela foatnea, ,eiurna Ði ráz'boiul ca
mijloace do înd,reptare a stärei economice, pe când: ar fi
tlebuit, sä se gântleascá cel putin cä räzboiul cì,istruge c'u
mult irrai multe puteri procluctive clecât împufineazä nu-
nÌär'ul oanlenil'or. Räzboiul nu este cìar: un m¡ijtro,cr cle în-
r) Loc. cit. Pag. Ir7-
:) A se compara : Kritische Geschichte, Pag. r83.

328
clrepta,re, rltrlrä cu'r crecìe l{alflrus, .ci ,o eanzá.care
fa,ce ea
nepotriviroa cli'úr'e nijroacele cle hra'ä çi poporatie
sä fie
incä çi mai rnare.
,,Ooncepfiunea lui nfalflrus, zice Düluilg 1), esúe pr.a,c_
,'tic çi teoretic o teio|l.is reacfiona,rä. La ,or.izolt ea face sã.
,,aùraLä spectrul iperrriemiei, iar în pr,ezent ea r.oeste sä ,o_
,.prea,scä înmulf.i'ea cJasel,olr celo' mai numsro&se ale po_
,,porului. Dacä nijioa,cele D,entru ajungerea acjestlri soop
,,lu a,r fi ciirr c¿rle¿¡farä rîclicule, al tre,bui sä nÊ îndf gnäm
,,cle josnieia concep{iunilor cle cal,e au fost dictate,.. . t*l a,ac,esibil va fi p's î' ,c'lturä. Sporilea p,rocluctelor va
Dupä c,e Diìhring criticá îu mn,clul aeesta teoria lui
l\falthus çi dupir ce aratä cå stare,a econo¡ri,cä a orrnrlui
depild în prima linie cle înmullirea pop,orafiei çi db or_
ganiza.rea ecoromicä oorespunzätoare ei, aça dhr în gene_
ral vo,rbincl de orgalizarea pute,r.ilor omului, eI ajunge sá
consid'ere çi 'c,az'rile în oa'i p'te,rile nat.rei s'a,r istsvi.
Plecâncl clb la icleea cä om.l renunJä
'rai oibieinuitIa exis-
cl*grabä
tenfa sa clecât sá-çi schiml¡e noclrul sä' cle a
träi, putem îrr{elege cä o istovir.e oare c,aïe a, puterilor na_
turei nri a,r produee alt efeet clecât sä mälgil,easeä cjin ce
în ce nai n:plt sfer.a trocalä irtre întindere a poporafiei. A-
eeastä istovile poate sä fie rþ na,i nulte feluri clnpä cum
se leferä la ,consumarea clesärrârçitã, sau num.ai Ia posibi_
ütatea cliobândirei mijloacelor la.tur,ale. Cär'bunel,e cåre p"
fost a,rs, nu mai existã. Dar bogäliile naturei sunt atât db
rna,ri îneât clin punrctul rì,e vecltere al i:rtereselor actuale
istovirea lor nu ar.e nici o impon:tantä. Totuçi necesitatoa
db a sco,ate mineralele cle-o piìclä, lcllin acìâncimi tot np.i
nriani, este o împr:ejulare 4le care trebue sä linem salnä.
Cu totul de altä naturä este acea istovire e¿¡:e nu în-
ssmneazä alta dle,cât cä to¿Lte ocazäle în
'c,ari s,e Dutea în-
trebuinþ ntrrnca çi mijtroacelo cle procltrc€re au fost dlel'a
ocupate. Acea.stä stare cle lueruri se poate prodtlce fatä cu
cele mai rnãnoase izvo,are;clb boeätii çi nu atinge întru ni-
mic pa:o,cluctivitatea lor viito¿rre. Ca:rtza ei constä il ac.eea
cä pozifiile n¡uncei, în läuntru unei sfe,re annmite, sunt o
r) Loc, cit. Pag. rr8
\
j2q
cantitate de:úerrni'atä care se poate pr.in urlrale istovi.
Dacä exploatarea mi'elor, ca'e se puteau exproata cu fo-
Jos a fost de-o pilclä în a$a mocl organizatá" îneãt sä aibä
mai multe p'teri cle muncá crecât ar ,a\¡e¿ù. ne\¡oe, este ovi-
dsrt oä în clirecfia ac,easta oriee lärgia:e'rterioará a, mun-
oei nu e ou putinfä. Trebue sä açteptäm miomenful cânC
va fi posibil cle a sp,oli iltensitatea explocr.tärei pril in-
frodlrcerea unor noi rnijtroaoe çi meto,de technice. Cam aco-
lasi lucru se rra 1¡11fs¿ întârnpla, în ,cazuI când tot pämân-
atâr'na în cazul acesta cle sporirea rnijloae,elor: ,clb oulturä,
çi cìacä cu timpul se va putea întrebui:rfa nuui ílurte pu-
teri rle muncä, acrastá înrprejurrare nn va fi ea singurä
d,ecât îm,ilt''átätirei netocl;elor çi a
'rmarea mrij_
D a loaee cle plotltrcele. 'oilor
,,Acea.stä istovir.e extensi,,ury, a iz'oalelol c''rt
p'tea n*,ri oc'pa,lea 'aturale,
,ndar s's citatä a pozifiilor
rnrai rn'm-
,,oei, ziee Dährilg'), prin ea însãçi v,a avea. pufinä im_
I
',p,ortanfä, într.',eât nu se r'a adäosi o istovir.e
,intetæi,uci. A.-
,,ee€Lsta tli' eonstã îu aeeea eä metod,ele nu mai sunt
'rmä
,,în stale cle a gäsi r:rijloaoele clre ploclucere mouä çi dlin
,,,ce îlr ,e,e rl:p.i p,rocluc.tive. Situafiunea car.e rezultä drin
,,aceastä stare cle lueluri sste aceea în cane strämtrtalea
,,€xecedentului de puteri €,c,onomice, ârqå, rnar a oarnenilo,r
,,çi a mijloacelot lor de rnuneã, în regiuni cìb,culûnrä nai
,,tiûere, cle¡.ile,o, lecesitate".
O for,miä specialã. cle istovile a izvoaretror naturale este
säräcirea pänântului pril incì,e.pärtarea constantä a pär-
tilor sale hrãnitoare. E o lege ,funr.lamentaf ne ca,re se ra-
zämä posibilitatea tÌnrei eulturi statornice,' cä treibue sä
restituim pätqântului aceea oe luäm de la c,[lânsul prin re-
colte. Totusi icleiie mai cle d,euult cu privire la puterile
pämântului erau lipsite de claritate çi în parte chiar: mis-
fice. Se crerllea cä pãmântul ostenerçte de Ia o vreme si cã
aÌe ne\¡oe de oclihnä, întoom,ai e.a çi o fiintá auimalä, çi
färä ca, så se f i cunoscut e¿.uza adr'ärratä a acestei osüeme i.
r) Loc. cit. Pag. iz3.

33Ò
Altii 'çi închipueau cä lluteriÌe pärnântului nu ser puteau
istovi. Frcdcric Li"st a fost cel ci'ilrtâiu clintle econoniçtii
lrla;t:i cate s'a o,c,¡pa,t cn acest slbiect r-orbincl rchiaÌ dle un
aci,er.är¿rt exltort al piínúrtt,¿rl¿¿i. Istovirea pämântului a
fost însá tratalä uai pe larg çi din toate purrctcle ile ve-
clere cie aátte Corey, c.¿r.r,e) a încolp<.lla,( aceastãr, cl'orctlilä
sisternului säu.
Din punctul de veclere econontic, istovire.a pärnântului nu
se poate înlätura ciecât dacä-i t,e'cl¿"tm, sul¡ o formá oare-
cale, uateLiile 1ie ,c¿-rri retoltele i le-au sustlas. ExDorta-
i'ea ccntinuä a grânelor cãtle ¡iefele irtclepãrtate tlelrue
sã. aducã cu sine aeeastá isiovire a rämâ.ntului çi c& re-
ztltat clefinitiv, ea l¡a sili popolatia sä se expotteze ea
silgur'ãr lre c'ale de ernigrare. Pentlu a înlätru'a aceastä
cons,ecriir{r"r fataiã, uu exist¿"¡. rìecât un singtu mijlocr çi a-
Ìrurììc: trecelea c¿"rtlä o forrnä cie or-ganiza'-e m¿ri înaltá cu
o consnllare localä ùiai nìare. Cu. câi e ruai male cantita-
tea plorlucteior care se cortsulnä pe loc, în loc cle a fi erx-
¡;ciiate, cu atât sc r-a. lrier,tl,e tu.ai putiu clin eleueltele
ca'i alcätuesc fe'tilitat,ea p¿"rnântului. Se vetle clar clin
c.ele ce llrec.e'd, zice Dühr-ing 1), cá întl''o olganizare eco-
nornicä rnai ralionalá çi rnai clezvoltatä, cauzele istovilei
1;ãrnântului c,atl de la siue. Asa dlar nuuai continualea
uuei st.{ri r.l;e iu'cluri ttli:nitir-e sar-L slábiciunea unei cle'cä=
deri propriu zise', fac cu putinfä ca påmÉìntul sä fi,e isto-
vit. St¿-rrile economice în tìecaden{ä vor ajungo desigur' la
istor-irea Dámântului, pentlu cá vol ltierclo treptat pu-
tin{a. de a întref in,e larietatea îrnpärtirei läultrice a rltlrl-
tei. Organizalea ecotÌonr,icä r-a cl,egenera, lleutru cá statele
în läirutlul cãr'ola existä, îsi pie,r'cl çi în altä priviltá pu-
tele¿t çi initiativa Ìor. In aseülenea conr.litii însä, istovirea
pàrniâltului nu este cattza pr"inä, ci c'onsqcinfa scáderei'
generale a putelei poportlui' E¿r contlibue la gräbirea o-
perei cle cìistrugere da.- numai c& o cauzä cle a clorra mâlrä'
a cãrei clepencien!ä cle cle'.qenerarea org:alìizärei eeolrolnice'
nu trebue sä fie trec.utá cu veclerea.
r) Loc cit. Pag. rz8
3.3 r
Aceste s'nt páre'ile lui Dühri'g, care clezvoltä icleire lui
Ca,r'ey çi ale lui List, fãrä ca sä r,ecleul întru cât în în_
t'ezrga l'i criticà ar put,etu sä rästoarne pli'cipiilo cle la
gai'i pleac'ä Malthus. $i toc'.rnai cle aceea a,r tr.ebuit sä in-
sistäm asupl'a unol cr.itici cari se p,ezintä, în, fornrc-t, aça
rle proti'nici lui Maltìr's, pc'.tr',cä f ondrtl ì0,1, tl'
face clecât sã il'str.eze l_iazele teoriei l'i, pe oar.i noi Ie
credeu a,c1er-ãrate. $i tot pentr* acc'leaçi l:rotive ne r,oür.
ocui)a rnai pe l¿rtg cl,e tsoli¿ cunoscutului ec,oncmist a¡re
t,ic.¿,t Henry Gcorge, ¿r, cär'i s.criere progress ancl pouerty
(Ncu-fotk 1880') a f¿'rcut ¿rtâ,ta sensaiie. Si lom r-eclea cä
tc'o'ia popc'arfiei sc Dleziutãr 5i în opera l*i c.a ìrazãr f'ucl,a-
ltrer.talä a. sist.ellului, caLe gÌar-iteazä îuqrrejrrr'uI aces-
tei chcsti.ni, co*Tir.trâ'r1,u-se încä otlatä acee,a oe aln sptls
cã liloì;l'cnra ltopor.a{ici e,ste pt'oìtlenra eseu!ialä a ecoÌÌo_
uriei politice.
\-oi'cl ,sä afÌe c:r'i s''t ca.zele c'ri 1.rlod*c sär.ircia cres_
cânrìlä a m¿.selor' îl :nijiocul ¿n,ttici geuelale, Ilenry Gaor,_
ge, i'cepe 1tr.i' a se i'tr.el-ia ¡.re'tl' ce sala'*I ti*rie cätre
un minimurn abia suficient ¡rentr.u n întrefins eristen{a,
ou toatãr s1ro'ilea procllctivitäfei muncei?
i,iccnomia politicz"l Ìtc sl)une cá salalul este cletermilat
rle rr*rlãr.l l*clátorilor în r.a¡tor't c. caltital.I de,stil¿t
peri,tr:u intlefinelea lor.. Salarul tincle pullttea sä se aplo-
pie rle strictul neccsaÌ pentlu într.efinerea existenfei, dlin
c¿t,uzä eä oricât at ,creçte capitalul, tuuncitcrii se în:lul-
tesc îricã. 5i meri rlegraLrä, sta.bilinlclu-se o conculenfá zrprigä
iltre tìânçii, carc, face så scarlã, paltea fiecäruia. Ifenry
Gecrge contestä aeeastä lego a salalului aclm,isä rte toti çi
,se încealcá så ar.ate cä salarul nu .se ie¿r rlin eapital ci
tìin ,c,lriar plcchrsul mrurleei. Luct.c"ttot'ul. îçi, produce si,ttg,ttt.
sal,rtt'ttl sr7ø çi plin ulrnale, rlacá aceasta este, arl,er'ãrrat, sa-
larul nici nu poato fi scräzut priu înmullirea luc,r:ätorilol,
ci cl'in contra, în conclifii cle altltlintlele.a egale, cu eâ! nu-
rn¿irul lol e rl,ai nìat€,,cu atât salalul treltue så fie lnai
r) Scrierea aceasta a fost tradusa în limba germanä de mai multi
autori. In lucrarea de fa[a, ne-am servit de traducerea ]ui.C,
D. 1.'. Gi¡.tscho¿r:.' Fortschritt und Armuth. Lerlin r88r.

-r:iclicat, perrtlu cã Drocìuctivitatea murrcei creçte Gu nu-
rnäluì prorìu cätorilo''
I',c'.n;tlu a verlea însä claeä toate celelalte concl'itii rârnân
noschinrllate, tleìrue sä rã,spuncleil la urmätoa.lea întle-
lxrre: Pute,rile na.tulci au ele oare tendiuta cle a scädea
ocl¿rtä cu cle¡1erea popolatiei ?
I'eolia salalului se sDrijine, în aidbr'ãr', De o altä teolie
ca.r'e poal'tä numele lui Maltlrus çi anurne cä poDcratia a.r
ar-e¿r teuclinta natulalã cle a cleçte, utri repecle tlecât irij-
Ir.'acsle de existelfä. $i tocnai cle aceea niei nu s'a c€Lce-
tat rnrai de aploaDe legea salarului peutru eä teoria lui
Ifalthus, De care se razirnä, ¿r fost considelatá c¿L un atle-
räl ce rrrr s,9 Doatc oclntesta.
Din aceastä cxlrunere pe s.'curt a iltlärei în naterie,
¡;e r-e'rlc länu'it cä ploblema popolatiei este lrunctul cle
piecale $i seopul cle pe uluãt a întlegei lucräri a lui Helry
(lcolge.
Ireeâilcl 1a cercetalea legei lti l\I¿rItìrus, I{enr-y George
zice <'.it rìr1 e rlel¡oe tle a insista a,sûl)t¿L celor clouä pllogr'e-
srnnr de c1,'rçtere ge'on,etlicá a po¡tora{iei Ði aritueticå a
ruijloacelor cle exist.'ntä,' cìe oarec€ ele rru sunt ese'ndiaì.e
tecliel Ìui l'Ialthus. À fost, tìupá cum zice John Stuart
Itiii t), nuniai o nenclocitä înc,el;ca'-e cle a se tìa tnor lu-
cluri o plecizirr.ue, pe eaue ele nu o cornportä.
-liaith'.is a susliltilt ttu:lai ¿rtât cä DoDolalia a'- ar-ea t'.-'n-
riinla ccnstanlä cl'e ¿r, creDte miai repecle decât putilta. rle a
proiitrcc. mijloarce tle lrralä, a cär'ol prorluc'ere de.'in'e tot
mai anevoioasä.
Ciauzele tliuufului aeestei teolii sunt lesne de aflat'
S¡-.njininrlu-se, îtf apalentä, pe lln atl'evã.r netãgäcltit, Ði a-
[urne c¿i tìacä poporalia s'a,r' înmulti necontenit' 'ea al: tle-
bui ¡ã sfârçea,scä p'-in a nu uai gäsi putinta cìe a se hräni,
ea ii-;r g¿iseÐte ccirfirn-t'area ei în analogiile oJise'rvate Ia-
plan+"c 5i ia aniualq. Ia ca.ri vieafa se loveçte purruea de
nrär'¡;inrie eat'i o îirgrÈitlesc. In afarä cle aceasta mai sunt
,si altc faDte eviclente ,cari p'al eä o confirmã, aça de o
piltlá
r) Principles of Political Economy. Cartea II' Cap. lX
333
sãlácia, viciul çi rnizelia, cari se gäsesc rn'ai ales Ia po-
1-'ola{iile clese; clcçtere¿ù popor¿rtiei în tär'ile tine,ter çi scá-
cierea ei îu tårile în cari e¿l esto prea cleasä, etc. Teoria lui
]faitirus stabileçte un plincipiu general care explicä toate
aceste fapte çi cåre s,e Dotriveçte cu încheer.ile celeilalte
teorii, în r.irtute,a cã.eia salarul se iea clil capital. Dupä
acea,stá teorie, atì:rrisá astázi, salareLe scad cleinclatä oe
i:rrnulfilea Iuclàtorilor r:ecesitea,zä o împärfire a capita-
lnlui; ciupá teoria lui Malthus, sä.räcia apale dte îndatä ce
sp,orilea popora{ie,i uecesiteazá s îrnpärlirre a mijloacelor
de existenfä. l{u a,r-enl clecât sä punerni oapital drept mij-
lcace de ìrranä çi lucrätori clrept Ìroporatie, pl:ecuml se
face în cele mai lrulte cärfi rcle economie politicã, pentru
a ve,clea cä a,ceste legi sunt identice în forma lor, pre,crrm
ele sunt iclientice çi în foncl.
,'l'eoria lentei fo::mutratä cle Ricarcltr a adus, pe de altä
pillie, o nouä colfirnare cloctrinei lui I\[althus, arätâlld
c,ä renta trrebue sä sporeascá pe mäsurä ce se imnulfeçte
poporatia, d'in. cauzä cä treìtuilfe,le ei orescâncle sileso de
a se cultiva pämânturi tot' mrai pufi:r protluctive. Astfel-
tcot'ict sa.Lurului çi teorkt rentei nu apäreau clecât ca, exem-
ple cari confirmä prilcipinl aflat cle llalthus. Scädie,r.ea
salare'Ior çi ricìicaren I'entei, in urna s1s,çterei poporatiei,
nu sunt dar clecât formele. cliferite în cari se nr,a¡rifesteazá
îngrämäclire,a poporafiei cäträ lirnitele mijloacelor cle e-
xisten{ã.
Iu moclul acesta, teoria lui }Ialthus s'a încuibat în sis-
tenul ecronomiei politice care nrl a rn,ai fäcut plogre,se sim-
fitoaro de Ia Ricaldo încoace. $i îlcheelile ei sunt primite
chi¿rr de luerätori, cari ¿tril¡uc' scäderea salarelor çi greu-
täti,le tre ca.ri le în,tâmpinä ciù sä gäse,ascä cle Ìu,cr:u, nu-
,mrã.rului: Ilr€€ù ma.rs al eoncurentilor.
Canza principalä însä a t iumfului te,o,riei lui Maltltug
e cá ea este liniçtitoar,e pentr-u acei cari stäpânesc to,a,te
a¡'uíiile în societatea. mo,tlernä, fihill emilamente conser-
r'¿{oale a stã,r'ei de a.stãzi.
In c,ontla arcestei teorii, Ilenry Ge,olge susfine, m,ai în-,
tâi, cä ea nn e confirmatä cìê faptele ce se aduc în spri-

334
jinr¡l ei çi, în aI rl,oilea râncl, cä se- pot cita o rnulfi¡r,o de
falr,te cari o lä'stoarná.
E sigur cá nici erper"ien{a nici aualogia nu ne cl'au ,chep-
tul sá zicem cá poporatia ar: cr'eçte rnai lepecle clecât mij-
I'oaoele de existenfá. Toate faptele cali s'au oitat pânä a-
cnrn ne rlove,llgsc numn,i cã în tärile nouä çiaeolo uutdo sä-
r'äcia a.pasä asupra claselor muncitoare, poporaJia å,r€ o
tendinfä fo,a'rte plonuntatä d,e a se înnulfi. D¿r nu e zis
cä aceastä 1rr'oporfie cle înmulfire a sp,eciei ltmane s'at: a-
räta çi aoolo unde popora{ia ar fi încl,e,ajun's cl,e dreasä çi a-
r.'ufia mai cleopotlir'ä împä,rtitä. Chiar d'a,cä s'ar ooncedä,
insá cä tenclin!,a de înmultile nern'ãsur¿ltä a poporatileú- ar
a\rea ca rezulta,t final sãräc.ia, încá ru a,m fi în cilrept sá
oonc'ludem ,cä sãräcia actualä se d,atoreç'te a'cestei Q&L17'e,
pânã nu. s'al diovedi cä nu mai sunt alte cattze cari sá c
explice, c,esace rru e cll putiu!ä, rfa{á cu sta'l'e'a aetualä a
iegilor çi a ccn'stitufiei politice.
Ðin toate fatrtele citate' cle M,althts, nici unul nu clove-
d,eçtû cá tnizetia s'al datori cu acler'älat imposibilitälei cle
a se hräni un tluû1,ät' prea lìlare clle o'amerri ci clin rc;ontla,
pr,etutildeni se clove,clbçte cá mizeri¿ se tlatore' ler i,gnoa:an-
!ei, lácomi,ei, legilol nedrepte çi räzboaelol. $i acìsea ce
n¡ a p¡tut sä rl,oyecleaseá Malt'trtls' llu a cllo¡'eclit ninroli
clrrp,ã, clânsul. Nicäiri pe pänt'ânt çi în toatä istoria omeni-
rei rru se poate cita un singut e'-xernplu pen'tru a cì,ovecli cä
Iipsa çi sä'r'ácia s'ar tlat,ori cleçter:ei poporati'ei. Ori 'crati ar..
Ii primejciliile unei cresteïi nemäsurate a ntlmärului oa-
mteniloi, eì'e nu s'au r¡anifestat, în'cä pânä acurn nicåili'
De alt,miinttel,ea, lle cât pute,m cunoaçte istoria'omenilei,
vecitsrn cä scäclerea ltopoq:aÍiei este lLn fenomen tot atât cne
obicinu.it ,c,a si în,m'ullirea, ei' C'ltiar în Eur"opa, singurul
continent clespre eare s'e poate afirma cä popma{,ia sa e
rnai cl,easä cl,ecât în trec.ut, încä aceastä afirmare rr11 e'ste
acleváraiä llenttu toate regiunile ei' E sigrrr cä Grecia'
Turcia, p,oate chiar Italia çi Spania art an'ut mai multi
loeuitoli altá tlatä. I)espr"e America se poate' spune ase-
mene cä popora{ia ei a creseut, cle çi unele regiuni ale A-
mericei erau foarte poporate mai înainte dte tlesco'peirile
335
.:i mai ales in timpurile încä çi mai veclri, clupã cum, dro-
vodiesc ruileùe aflafe. Cât pent¡u Asia
o
çi Aflica, se pare
cä ele au a¡'ut rnai multi lo,clitoli în trecut. fn yalea Ni_
lului loc'e'a, în
de oameni, ca çi in 'cchime, .n numäï cu murt m,ai ¡nÞur.e
Asia Micä, în Siria, Ba.bilonia çi per_
sia. veclern cã. polror,afia rlu a, crescut
lcbltrele
ei de clezvolta.e s'a'strämutat purure¿r.'eoontenit.
unere nali'ni s'a'
fomat, altele au pierit; rregiuni cari aveau o, poporaJie
foarte cle,asä, slau pustiit çi alte pust"ä, s'au poporat.
In afarä cle aceasta., toatc ex,emptreler cle iperclenie ce se
<i:teazá" nLl art
china, în rncìria,'icisa'o 1t*tere cla clovadã. Este drept cä îu
în rrlancra au mu'it, mase cre
oarneni dirr cauza foa.rn.ei; dar oa,re acest fenomen 'rari
sä se
pcafä ¿tribui popora,tie,i pre,a cl,ese ? Indi,a çi China, nu
s''t färile cari au polrora,lia cea mai cleas,ã. cl,e pe päraânt.
Sa,xoni'a, Belgia., Auglia, Italia, Japonia au mai mulli tro_
cuitori pe kil''retr* pätrat. se gásesc în aoeste färi încä o
m'lfi're cle a'utii ca'i nu au fost între,b.i'fate,
çi t. se poate sp''e '¿'t'r'ale
cä fe'ome,.'I ¿ucesta s'an datori în-
suçirilor. d,e ale CÌri'ezilor, sau ale pop,or'lui cli' In_
'asä
dia. Car,za acest,ei anomialii tr,e,bue cä*tatä îu organizarea
socia;lä, ,c,are a încätuçat pute,lea de prod,ucere, desbrä_
câncl indu"str.ia db roarìe.le ce, i se; cuvil.
Clas,ele muncitoale cìil Inclia au fosú Jinute allin tim¡iu-
r:ile cele mai vechi într-'o stare de dbgracìlare extremã, p,rir.
tot soi'l cle jaf'ri çi c.lre asupr.iri. Cultivatorul pämâ't'l'i
s'a si:nfit fericit dacä i se lãsa ,cìe 'cäträ jãfuitorii lui nu-
n:pi a,tât cât îi era dbstul penfr.u a-çi pãstr:a existenta si
açi asigura recolta viitoare. Capital,ul nu s'a putut acluna
n.ieäeri pe.ntru ,cá i-a lipsit si,grrranfa. Toate avufiile s,au
îngr'ärnädit în mânele stäpânilor. In asernenea împr.eju-
rÌiri n'.nn,i ar-tele câro s€r\r€,â;* l'x'Iui se puteau clbzrrolta.
pe c-âncl plugul agricultorului nu e,ra. cl,ecât u+ pat ascu-
tit. Nesig"ulanfa çi tirania au f,ost oavza lipsei çi nu, clupã
curn 'er'ed'e Bucklo'), cá înmulfir.ea p,oporafiei a.r fi e¿ruzat
lipsa çi cä lipsa ,ar fi fost la rânclul ei cauza tir.auiei.
,,Daeä ne gânclim la fecuncl'itatea ce¿ mare lr Indiei,
r) Geschichte der Civilisation in England. Cartea t. Cap. z.
 J3t
ß6
a,plica în mocr util çi cari nu crau sigura.nfia
"se t'ebuitoar.e
doi 'a'ni n¿i înailte ca Mal
,,scrio Teruúntt, în anul 1796, cu ,,pI:odüctiei".
,,t-hns sä-çi fi publicat 'c'artea lui, foametea eaÏe se pl'eziltä Se citeazá întotdeauna Irlancìta, ca exenrplu pentru
,,atât. clle des tlebue sä ne
punä în mirale' Evictrent cä ea rãta efectele ip,erdemiei. Dar pe cáncl oa,menii murreaua, a_
d.e
,,url se cllatoreçte sáräciei párr¡ântului sau climei nefavo' foa'm'e, so exlr'or.t¿ o ,ru¡aro cantitate de pro,clucte,
a cärror
politioe r,-a.l,oa.r.e, în mare p.arte, tÌu se mai
,.rabile; räul acesta trebue atribuit r''teutlei catze întorcea în frla¡rda, ci
,,çi nu sie ceï€ clecât putilä pätruncìere pentru, a' o descoperi era rlestinatä sä piá,tea,seá" arenzjJe proprietari_lor
absenúi.
,,în láoomia çi jafurile cliferitetrol gllverne. Iudemlul oel Sär¿îeia täranilor,, salariile scázu,te, foa¡nptea
çi emigra_
,,puterni,c al industriei, siguranfa, IiDseçte' Do aceea ni- fia fi pe a,tâteâ clovezi cani ar veni în sprijinul
'r
lui nialthus. teoriei
,,nÌ€ni nu cullivä mlai mult grâu decât are nevoe
pent'ru Ilar nie,i ocla,tä frlandh nu a avut o polroratie
,,tre;buintele prrop,rii çi cel cl'intâiu an ráu prolcluce foa- atât de r¿¡are îrrcât puterile productive ale pämântul,ui
sãr
,ületea". nu fi fost in stare sã-i înrlestuleze trebuintele.
Si aici ca
Daeá !äranii ar fi scutiti de asuprirea çi cle dlesbräca'rea si în Ind,ia, lãcornia proprietarilor a ,ftost calza mizor.iei.
a cár'or vitc¡tine sunt, pästlâ'ndu-çi avutul, fulclustri¿ lor Ag'ic'ltura aflândrr-se în mânele arend,açitror, aceçtia nu
îndrãsnesc sä facä nici ,o înr,bunätäfire,
ar fi în stare sá hräneascá o pof¡oratie cu mult mai cleasã- I oare ar fi fost
oa- nurna,i o caLtzá. de sporire a a¡:'endrei. Munca
Aclevár.,ata c,antøá" a lipsei a fost çi aste cìal läoo,mia se fäcea dhi în
menilol, nu sgârcenia naturei. Acel'açi lue'ru se p'oat'o spune nrodul cel ¡n¿ri mizerabil. $i cu toaúe acesl,e,
frhndb, p¡o-
ducea hran¿-r pentru mai mulii rocuito,ri dþcât
çi clespre China. $i sá nu sá creradä cä sustilem nunlai
tcü'
cele g mi-
Inclia çi Ohina al putea, într'o stare de civilizatie ma¿ lioane ale sale, ,cic oareos chia,r în ti,npuri de foa.mryte
ea
înaintatä, sä întretinä o popo¡atie miai numero¿sä' Tee exporta îucå grâne, c¿tns, unt, brânzä. Dar cum
s,a zis, în
ria lu,i Malthus nu tágádueçt'e oä plopäçire'a indiustriil-or sebirnbul ¿r.cestor ptoclu,cte, sau pentr-u cera mai ma,re pante,
pr,oductive poat'e sä pr'oculìo ¡nrijloaoe cle existenfä
pentru ea nu priine.a nimi,c, serrrincli p,entru ¿, pläti tributuJ. pru-
prietarilor e¿r:i locuerau în arte pärti.
o rroporatie mai deasä. Dar ea pretin'de' si aoeasta este si nu neehilrzuintra
rlogma ei lfu'ndla,ment alá", cá' oricât clie male ¿r fi
puterea 'de rrla'nclrezil'or era camza pentr' c,are ei träiau cu c¿rúofi.
Ei
sá o întreacä' proclucâ'nd trærbui¿u sä so mulfämreascä cu aoeas.tä hra¡rä pentrLrr ,cä
plod'ucsr.e, poporalia ,are tenclùrta
acel gra,dl clþ mizerie calìe Împiedecá ereçteroa
ei ulte- arendla ce o pläteau nu le permitea sä_çi procuro alta ma,i
în- bulã Henry George tãgädrueçúe cllar cä ,oreçterrea, ,pop,oratioi
rioarä, a$a oá pe mäsurä ce creste pro'dlrctivitatea se
rrr¡ulfesc si o,amenii pro'ducâncl, în seurtä vr€lrle'
acel'easi ar fi împutin¿t vre-o ct,atä nnijloacele :clb existentä çi gä aI
reztltate. fi fost câncl\.a te,altzra, mizeriei çi a viciului.
cä Ûi- Treoâncl apoi cie la analiza,rea faptelor aduse în spriji_
,,Eu pletildl clil oontra, zice Ïlenly George')' too- nu,l teoriei lui Malth's Ia cercetarera a'.alogiilor pe e¿;r.i se
,,eáeLi nu existã, un silg'ur fapt
care sprijile aceastä
poafe atribui nicäe'ri înmultirei popo- întempeazä el, Ifenry Georgo gãse,çte aceeasi lipsä cle clo-
,,rie; cä lipsa nu so
,,ratie'i, pentru c*rn ,to al fi c'u
putintä' într'o anumi'tä veøi teneiniee.
procura nújloaoe de existent¿ îndes- Futorea cu o&re se r.epro,cìuc pl,antele çi animaleJrcr s€ ,cri-
,,stare a çtüntei, cle a
mizeri'a cari se atri- te'azä rle M¿Ithus pentm a dioved[ cä popor"afia s'a,r înmulfi
,,tuläüoare; cä D'rne'tutindeni viciul çi
cä se cla'tolesa rä'z- asqnìê,ne pânä la limita extrern¡á a mijlo,acelor db hr,anå-
,,bûe ip'erdemiei, se ll'o'|ate constata dþ a Dar,ora,re analogia sä fie nimeritä I
,,¡*"lot, tiq'a¡liei çi asuprirei" eari îrnpiedecä çtiinta Pe când nu:märul oamenilor nu cteçte dþcât îndoit.
t) Loc. cit. Pag. ro8, 22
 338
plaltels çi animalele, cari s€lv€so pentlu hlana lol, se În-
inultesc mult mai lepecle Si rlu au alte mar.gi]ti clecât exis-
tenta spec,iilor rir"alE sau hrana lot, asupr''a cärora omul
poate sä exerciteze Înr'âurirea sa. Dacá împuscä r'ulpele,
¡le-s pil,dã, se îmr¡ultesc iepruii, etc.
O altä cleosobile întle omul çi celelalte'forrre ale vieþi
car.e exclucle amalogia, este 'cä pe câncl animalele se hrá-
resc cu ce pot gási, onul îçi îumiulfeçte eI singur hrana sa'
Dac.ä al fi plecat urçi, în loc cle, oalteni, clin EuloDa îu
Anerica, e proba.bil cä ei nu ar fi rnai nurnelosi astäzi cle-
câf pe vremea lui ColumJr. Si onul ,si uliul n:¡ânâncä pui'
clat cu cât sunt rtrai rnulli ul-i, cu atât sunt mai pufi[i pùi,
pio eând cu cât surt rnai multi oarneni, cu atât sunt '5i pui
ma.i rnulfi. In sc,urt, pe câlcl lirnila nijloacelor ltlb exis-
tentä a plantelor' $i ¿ anim'alelol' este ilclepenilentá cle
cìânsele, pentlu om, în Ìl,RrgeÌìile de pe nrlììä ale 1tämân-
tulti, ale aer:ului, ale apei çi ale luminei, ea cle?incle nu-
mai cle clânsul.
Da,.- aici se ptezintä o altá olrieetiune cate vile în spri-
jirrrrl teoriei lu,i Ntralthus çi allurne: scdclerea' pt'ocltt"cti't¡i'-
jcifut.
lttint(ìttttt?tai. $i ca 'clovaclä se zice cã cl'acã'
pã'mânt'ul
r.u aï plocluco tot mai putil, cu toatá sporirea ostenelelol
çi a oapit,alului, ereçterea Doporatiei nu al nec'esit'a o în-
tildere a culturei; prorluc,tele suplelneltaÏe s'ar tlobândi
färá a cnltiva alts päü,ânturi.
cle
Dupá pirr.eLea lui Honry Geolgre, plotlucerea $i oonsuma-
Vorbilcl în motl ab-
l-e,a srult numai expresiuni relative'
Folut, ouùrl nici uu ploclue'o nici nu cortsumä' Din punctul
dio Yetle,re fizic, el nu-i
]cìlecât o io'-lnä tÌ'ecátoale a mate-
Lie,i, un. mot1 trecätol aI rniçcärtei' Mlteria e veeinicá çi
puter-ea lrcrsistä. Nimic llu se înpufinsazä çi cle-a'ceea li-
nita'poporatieirrrrpoatefidecâtlimritaspa.tirrlrriîrrsrrçi.
Aceastá limitä însä e atât tÌe înclepärtatá încât nu
are nioi
o imDortantä placticá pentru noi' Totuçi ehiar aceastä
ohi-
rnerä, car.e ciä te,oriei lui }[altlrü,s cataeter1ll ei c]e
evitlbntä,
se r"isipeçte daeä o privim mtai cle-aproape'
înmultesc
OmuI e'ste singr"ra fiiltä a cärei trelluinti se
Dupä ce a tlobâltli't canti-
1>e mäsulä ce se înCe'stuleazä'
339
'.,tate.a, e,I calitatea. 'Clonclitiunile mai p,rielmioe cle
existenfã 'oe$te
çi hrauä nai îndestulã.toare nu all altä înrâu-
rire ,as'*¡rra ani'ralelor ,clecât sá le facä de a se îumrLrlti.
Omul vc,e.$to sä se clezvolte. Ira aninre.ls pute:ea clle ex_
pansi''e'* po.ate a'ea alt efect crecât sã. sporeas,cã numá-
r'l fii'felor, la om, ea se \-a încrr.epta îrr ¡r,irecfiunea crez-
¡¡oltär'ei *nol fb.nre superioare cre existenfä çi a unor î'-
puçiri s'per.ioa,r.e. Cäci o:''l este un animal, cl,an un ani_
ttc.al plus încã ceva.
Olicum 'am privi-o, teolia cä poporafia ar.þ tenclinfa con-
sfantä cìie a tlece de lintita rnújloacelor: c1e existenfä, oste o
cJrimerä. Sunt fapte cuuos,cute cali cloveclesc cä pre lânsä
o.bstacol:ele pozitive çi preventive! de ca,ri r.orìreÞte Mal_
thus, lllaiexistä în,cä o a treia c.afegolie, c¿trro se rnani_
festeazá orlatá c' lir-ricarea ni'el'l'i înrriemänárei
çi a tlez-
yoltär,ei intrelectuale. Naçter-ile sunt m,ai rrlrìt{eïoase în
Íä_
lile nouä, unde lupta cu natur.a nu pjer:Dìite decât o vieatä
intele'etualä nãr'ginitä, ln'ecurn çi pri'tre säraoii rcì1in
_t
fä-
rile eiviliza,te, ear.i se r,äcll osâncìifi la un trra,i11 ,orr"or*
g'irnal, dle.ât la cl¿rsele cari se rr'c'rã.'cre o stare mai bunä..
rrenr' Ge,'r'ge ct'ecle cä te'clinfa cle înm.lfire ¿ oamenilor
.nu este unifolmä. Ea este cu deosebire puternicä, aaolc
tt'cle o Doporafie mai cleasä ar procìtrbe o a''tie rnai urare
si rurde per'llet.area speciei este arlienintatã,, clin c,atrza
nrrei r''crtalitãfi prea
'ra'i, çie slãbeçte
'i'oltalea snpelioarä a ornului cu
'db înclatä oe d,ez-
putinfä
çi cle înclatã, ce
existeufa speciei este asigur.a,tä. Legea po¡orafiei se gãseçte
tì,ar i' confo'mitate ,c' legea clezvoltãrei intelectua.le.
$i
prirnej,rlia cä clm'l s'aL p.tea na$te într'o I'me,
'nclÞ
nu ar
gã.si Du,tilta sä se hrãnea,s,cä, nu se clatoreste legilor
natu_
reti, ci îtlpr.ef
socialo eari concl,amnä oa.rnenii sã
'rãr.il,cll
piearä cle mizer.ie
în rnijlocul belçugului.
Doctrina arìmisä pr:etinrlle cå cu cât secererng.imult de
la nat.rä c. 'a.tât ea po'ate sä clÞa r'ai p'Ji', cä o î.ldoitã,
cantitate de rn.ncä rru al putea sä p,rocl'cä o întloitä
cantitate tl'e llunuri çi cä lnin ulrr_.¡are orice spor al
poporafiei tt'ebu,e sä proclueä o scäclele a salarului cle unilb
rezultä r-ieiul çi nizeria. Henr.¡, George susfine diu con-
 340
tra cä îtt t-¡rice stu¡'e u ciuilizofiei un numäl mai rlare de
oameni p,ot sã-çi întlestulezo trebuilfele lor m,ai lesne cle
cât ul nurnår m'ai uric. Nu sgâroenia natulei, c.i nedrep-
tatea societáfei este caLtza lip,sei.
Guriìe pe c.ari societate,a le chiamá la existe.nfä nu au
neyoe de mai multá hranä ca cnele vecìri, pe câucl nânele
tror, dupä melsul nolural aI luc¿urilor, procluc n:pLi mult.
,,Eu pretild, zrae Henry Ge<lrge t), cä cu cât cr:este popo-
ratia, în c'ondifiuni de altmintrelea, ega,le, cu atât înclJemä-
,,nar€a pe cale at pr.ocuta-o fiecåruia o clreoptcí împc'ír-
,,[i,re o, bu,nurilot', trebue sà. fie ¡rai m¿.rre. Eu pretilcl cä,
,,într'o stul-e cle egal.ilu.tc, cteçt,erea c.ontiuuá a poporaliei
,,a,r treltui sä a.ibä ca rezultat de a face pe fiecare mai avut
,,gi nu mai särac",
$i aceastá teorie se poate sprijini pe fapte. Pop,ora.fia a
cr"es,out în zilele noastre în nulte täri; clar oat'e nu a ct€.s-
cut acotro çi a.vutia ? Poporafia Angliei a crescut în pro-
porlie dle 2 la sutä pe an, pe când avutia ei a crescut cu
unrlt mai lepecl,e. Capitalul vine din {årile cu poporalie
deasã, în tär'ile cu poporafie putinä pentru a fructifica çi
so poate spuüe cä la acelaçi nivel de civi,liza.fie, pe acee.açi
treaptä de pro'd\rotivitate a i¡dustrülor, d'e constitutie po-
litieä, etc., lärile cari au poporafia cea rrai deasä srurt
$i cele nr¿.i avrrte.
In California, puterea, producä,toare e mai mrale aistäzi
tle c'trm ela în 1849. Prochictul pe care-I dobândeçte munca
de la natur'á e ae.um cu mult nai îmbelçugat. Luxuf a
spolit, nuirnãrul inclivizilor cari träeso'clin rentelg lor a
crsscut. In orioe clireclie gäsim diovezilo cel.e nrai evidbnto
cä atât pt:oclucelea cât çi oorlsrlmarea bunurilo'- au sTrotit
încá çi nai repecl€ dre,cât poporatia çi cã,clacä o clasä pri-
meçte astäzi mai putin aceasta se datoreçte numai împär:-
trirei nerlrepto a llunurilor.
lárile cele mai ar.'ute nu sunt aaele untle natura e mai
clarnieä, c',i aceùe în cali munca este mai spomicä; 1111
Bra.zilia, ci Anglia. fntr'o farä tânär'ä toatä ltn:pa mun.
ceçte çi cu tcate ac,este, consrÌ'matia., în raport cll pollora-
r) Loc. cit, Pag. te5.
34r
1ja totalá este uai m,icã. E drept cã fieeare câçtigä cu cât
sá trãiascá cl,al tru cu rnult mai urult de,cât atât çi se gä_
ses.. ¿ici prea pufi'i oa'reni cari se b.cur.ä de lux.l dar
chiar cle întìerqâ'ãr'ile, pe c¡r,ri le proc'rá
'ici fár.ile urai
vechi.
S'ar puiea ,Spune cã avufia acestol din urmä täri se da_
tore,l,tc acu:luìIrei ltunurilor. Dar bunruile nu se po,t a_
cun,uÌa tìecât pe o scarä foarte restrânsä. Ma,teriile cárora
m-Lrnc¿r le-a cl¿rt fo'lna clatoritä
çi cari alcätuesc bunurile,
ti'd ¡rLr'r'e¿ cãtrã. si:rr.ea lor cle mai î'ai'te. cläclirile.
t'nçi.ele, eãile ,ferate, eirrábiile, cl,acä n. s''t întrefi'ute
necontelrit, se str.icil.
P*te'-.1 sá rro'rD¿uã.rn dife'itele fäi.i într.e tlâ'sele, sau
pe aceeaçi {ar'ä îu rlife'itere p,erioarìe ale existentei sare
çi
Þ rez.ltat.i va Ti acela$i : sta.ea cìc, tuog'es care se car¿rc-
teriscazä p'i. cr'c-;terea popolafiei se ur¿r'ifc'steazä pri't,'o
cleçte'e a co's*rùatiei çi pli'tr'o îng.¿"rr'ãcìire mai riare
de ì-iurruri, rru nur''¿ri in cantitatea lor- totalei, ci çi pentr-u
ïiecare in,cli'id î' de,osebi. De aceea cre¡ter.ea popor.af ie,i în-
seùure¿rzã cleçtelea çi Ìu scirclerea pr.oclucliun,ei l¡ullur.ilor.
,,CaLtza acestui fcnouren, zice Henr.y Geor-'ge 1) este cle
,,altrnintleìc¿ì. ugot rle îu{eles. Cäci chia.r rlaeã crc¡telea
,,pol,'ora{iei slzilte¡ts Duterea factorului cle Dloil'ur:ere a n¿r-
,,tulei, pliu ace,ea eã ncccsit,eazä c,ultivarea pämântruilor
,,mai sär'acc, cra. sDoreçte puterea fa,ctor.ului oìlt1sllg.5c ¿fif
,,cle rnult, incât coup,enseazã aceastå .släbir-e c'le pr.isos_
,,Douäzec'i iÌe oarneuj lucr.âncl îurpr,eunä ,chiar ac,olo uncle
,,rratura e s¿ìr'¿-tr:ircioasä, r-<tr, 1-.locluce urai rnult cleeât nurnai
,,de douirzeci tle ori 1te atâtea bunur.i, cât al plociuce unul
,,silgnl într'un loc uurle na.tura este cla.-nicä. rCu ,cât po-
,,po1rola{ia e mai rìeasä, cu atât cr.eçte împållirea mtutcei, cn
.,atât sunt ura.i lurari ec'onotliile ee se fac în plodtc,erea Sr
,,în îrnpãrfirca liuuulilor çi pr.in uLnlaÌ'e, tocmai c,ontraml
,,tìcctlinei hri llalthus cste acltet-ãr.at çi, în limitele în lä-
.,urttlul cär'ola, dnpä cutn suntem în clrept sá clecl,e,n, po-
,,polafia r'¿r ultn¿ì sã se inrnuÌfeas,cä, un uumär rlrai llÌa1.6
.,,de oanÌeni, lroate in orice stare a. civilizaliei sä proclucá
/
r) Loc. cit. Pag. r3z.
 342
,,o carrtita,te r.elativ mai mar.e rle bunuri, înclesf,ulând\r.çi
,,trebuiltele mai bine checât un numär mai mic.,.
Este evident cá" ariz,a caïe aBasä astázi ¿rsiuplf"" lumei.
nu se daúo,teçte lipsei db procluctivitafe a n¡uncei. $i toc_
mai fap'tul cä säräeia apare în tärile în cari puter.ea prro_
cluctivä s mai m.are çi pr,od.,rcfia bunurilol mai puternicã.,
este misterul pe ,care nu-l po,ate explicà teolia lui Mal_
thus, care atribue sä,rräcia, scä'crerei puterei cre pr.ocr'cere.
aoeastä teorie, se pune în eontrazicer.e cu faptele si nu-i
decât o î'ce,rcare arbitrarä cìe a atri,bui iegilor natulei o
stare d,e lucr.li care se daúore,çte instit*tiilor greçiôe alo
oanrenilor.
Astfel dupá oe s'a a¡ãtat cä ori,ce muncã. prroducä-
toaro îçi procluce ea singurä salarul ei çi cä orice sporilo
a m,trncitor"iror artrebu'i, sä spoleas'cä salar.iul fiecãr'uia.,
rånâne sá se explice pentru ce, cle fq,ltt, o mulfi_nre de
muncitori nu gãsesc de luc.ru çi pentru ce parle,a fiecá-
ruia scade eu înn¡rlfirea numälului lor. De ce ,clar sal,a_
tele sunt torcmai acolo scäzute, un,cle ar tt.ebui scí fie rnai
ridicate ?
Expliearea m,isterului acestuia, aI lipsei crescândie în
mijlocul avufieì çi a productivitãfei c,aïe sporeçte pe fIa-
care zi, nep,utându-se gäsi în legile produc,erei bunurilol,
f,reibue cäutatä în legile ca,ri stäpânesc împãrJir.e,a tror.
Eeonomia politicä a,ctualä nü ne clä o explicafie clar:ä
çi plauzibi'lä a îrnpärfirei bunurilor. Legile cllistribuirei nu
sunt expuse nici într'o car.te cle economie p,oliticä în aça
nod încât sä se poatä vedeà legätura dinfre rlânsele.
A,ceste legi sunt legi cle proporlie çi tr.ebue sä ste¿¡, în aça
nelafiuni încât cle îndatä ce tliouä din ele sunt ounroscute
a f,r'eia sä se po,atá cled\rce din ele,. Cäci dacä una dd,n
a¡oele trei pärfi als unui întreg a ptrc,cìuctului to-
tal a cres'cut sau a scäzut, aceasta- areeea
însezumä cä una clil
-
celelalte douä, sau çi amândouä, au crescut sau au scäzut..
Dacä clin 100, X ia 30, atunci rämâne pentruy 70, dacá. je
60, atunci nu n¡ai rámâne ciecât 40.
fnile l,egile rdistribuirei bunurilor astfel pr:ecum se gä-
seso expiuse în oärtile do eeonom,ie politicä, nici nu e vorba,
343
de aser¡enea relatiune. Aice salarul este determ.inat db
raportul dintr.e cepitalul destinat muncei çi numár-ul ]ru-
crätoritror ; r-ønta,' ,clepinde cle foloasele ce le clä cultura.
fs¿fu' pämânturile plätinid ea rentä acea parte a pr,ocluotu-
lui, care treco peste,cantitatea db prodircte ce se poate dtc-
bânrli pe pämântul cel mai prost, ce se oultivá,; dbbfutda,
atârnä de rela{iunile ciintre c€rere çi ofertá çi Tttofi,tttl ca-
pitalului de pretul mnncei, scázâncl, câncll aoesta se ri,clircã,
çi ridicânclu-se când scaclb.
Se vecle clra'- eá înfre aceste explioatiuni rdliferite nu
existä lregätura pe care ar trebui sä o aibä niçte legi ale
împãrfirei. Legile ader'ärate alo împärlirei bunurilor tre-
bue dal aflate çi clova,cìa cä I,e vo,rq fi gáslt, va lezultà dfil
legätula diltreclânsele, din fapfLrl cä vor aveà o înrâurira
.t reciplocä limitândrr-se unele ¡le, altele.
Pcímûntul,, ,rnunca çi cq,pitalul sunt factorii prro,ducerei.
P'-in,7tcimôrzú, înlelegem toate puterile çi foloasele naf,urei ;
prin mwncðt, úot ce es,te osteneafä a o,mnrlui; prin capõ,taL,
0
to,ate, bunurile cari ser\¡esel pentru a procluce mai multe
bunuril Iutle ace,çti trei factori se îmBante protf,if,ul întreg:,
rentct fiirlcìl partea ce se pläteste pr'oprietarului pentnr
direptul de a ne servi cle foloaseùe naturei pe c.a,ri el e s,tä-
pãtt; dobâttda, e partea cuvenitä pentru întrobuintarea ca.-
pitalulni ; solctt'ul, partea cuvenitá muncei.
,,Aceste expr.esiuni, zice Ilenry George t), se exclud.
,,nnele pe altele. Veniturile, fiecäruia pot sá se tra,gä dli¿
,,nnul cl'in aceste t.ei izvoare, clin amâ.ndkluä, sau cül toate
,,trei ; totuçi, dacä vloirn sä rlescoperim. Iegile împártirei
,,lrunuritror, tlebue sä nu le confunclán".
Gresala comisä rle ec,onomia r¡oliticä cu privire Ia, 'dbo'
sebirea aces'tor: trei izvoare de venit, se ,tlatoreçte faBtului
cä, träincl într'o societate, în cale capita.trul conclu'se pro-
,cllu,c{ia, e.cononriçtii qu fcst în'demnafi sä oonsidþre ca,pita-
lu'I ca factor prirrrolclial aI pro'cltrc,tiei, p'ämâni;ul çi mu:r'ca
numai ca instmmentele lui. Aceastá conifuziune mreïge a-
tât tle clepalte încãt' Aclþm Smti,tlt ,}i Ricard'o num'es,c sr¿Zør
r) Loc. cit. Pag. t43.
 341
345
,,ature.l, mi,im'l c* c,ate'r,rutcitor'l
mai pc,ate sä trã.iascã, uätatea l'i in cor'par:a,fis c' pãmâ'tur
pe ,câ1cì, clacã nerheptatea nu_i ce se a'sà
îu latura lucrurilor., a.r tle_ de geaìra. Renta e.stc preful r--rorìoDorurlri
bui ca î'treg ¡rlod's'r m'.cei s¿ 'oate ¿io
care ,."",.Ít¡-
fie satalur fi'esc ar fapt'l cä ereme'tcùe pe eari nìrrlca o'r,eneascä
citorului. 'run_ le poate nici cre¿ì 'aturare î'm'rfi, aj'ng î' stãpânìrea câtor.- 'u
Delrrinclelea cle t). Dacä ci'e¡'a 'ici
î,rrreb'i'r,:",ä",;å:î'ÄïäJ:ï:rî::1,"îJ":jïïj,""îï 'a ar a'e,à î' stã1râ'irea s¿ tot 1lãmâ't*r
pitrcl de ltelçugul I'elativ unei fãri, er al fi în sta,rlo sä ce¿rrã. orice pref sä punä
al capl1.¿,1. . çi ori-
çi teoriei ce co'clifii a cecr¿ì c'ir.a rh'opt'I cre a-I intterlJnta
cä 'cl,oìrâ'cra ,t¿ i' raport inr.ers çi eelollalfi 'e't'n
;
.r*i:t,"Tec'rn oameni, dacä tlreptul sãu cle pr.opr.ietato ar fi
IJac.ä c.olsirler.¿irn însá ".,
lucrulifu
ve..em cä ele a' tììer.s cu
,i.p¿ cur.sul lor firr,se, recunoscut, nu lc-¿rr, mai r.ãnâneà cl,ecât sá
aleagä întte
totul r[,i'Ì,otrir,ã. Mai î'ai'te çi ernigra'e. rn fãrile rnorler'ne, päruânt'r rfii'rì îm.
rnu'rca sä se lroatä fa.ce, t'ell'e c¿,"
'roa'te
sã existe pei,râ't çi t'dlt'e pärtit intre rnai per,,soan€, pref'l l.i se staìtileste
sã, se rniunceasi:ã, perrtr.u
ea sä se acluue cattital. prìl coucul,en{ã. Legea 'r'Ite cate
esle r.ezrrllafrrl lrnlleei. Cattitalul d,et:erlninä, în couclifiuniìe a_
ceste¿l aie e,onc.r'errfc'i riber'e î'tr.e tcate pär'{ile
intelesate,
,,Capitalul, zice Heur.y Georgc r), pretnl irlen'clei, se lulteçte l.egect. r.entai. Dela dânsa
,,cei çi tìÌLtn,c.¿t, ltr.in umrare este
este rezultatul mun_
aceca cate se ser.rre$te, cle
t b'e sá pìeczim pe'tr' ca sä aju'gelìÌ a ,cunoaçte legile ca'i
t.,e_

"calrital' r{'nca '. se p.ate i'c'r'eptà crecât as'pra pã'rân- cle'te'rui'ii saÌe'.ì çi Drofit'r. cäci distrirr'ilea a'.fiilor
¡i cri'tl'i,s*r
"t'l'ip'efac'e ea trerr*o .c,orrt¿ u:rateria pe c¿Ì,e fii'd îr'11:i'firea lor., c.st,e e'ide't eä r,a fi de¿rjuns sä cle-
"o i' ìr'rrrrr'i. "¿-
este. con,crifia p'iurorcriarä, tc'r,ri'ãll Daltea. oe o ia. r'e'ta De'tl' .¿r cletermil¿ì în ace_
,,ctìtnDul ,!i matc,r.ia.luI'àí'lârtLrr
tnuncrei. Olctitea filea,sr,ã. cste la¡ timp p:rr:tea, t:c rãuá'e pentru mnncã, în c¿rz'l câncl ca-
.,ruâut, rnuncã, caltital ¡ä_
çi i' loc .o ,ä 1..,ãr,, cnpital'l ca, I pital*l irifc'rr'ìi're î. Drorl',ceLea burìur.ilol, sa' pãrfile
,,pulct ¡1r." 1lje¡,¿¡,¡,, tr.cl;ue sä plecãru clela '.
ee le ia. rìrn.ca çi capitalul,. câ'cl al'â'do'á co.trib'e
1tämânt... Ia
ca'ita^r plorlucelea lor.
''-i 'n factor'€eesar pr.ocr,'cfiei. r{'nc¿r ¡oa.te
sä protlucä bunur.i, rlacä se intìreaptX asupra pãmâutului, Legc* lent,ei, car,l,e poaltãr nurnele lui Ricardo, se for,_
fãrà sprijinul capitalului. Capitalul rnuleazä ilr ulmãtoiul mocl :
iiincl, clupä curn s,a zis
aclr-cel'ri, rralr¿ri u.r'ci¿ ae.rn.ratã,
creeât tri' for._ ,,Re'ta pärnâ't.l*i este creterminatä de excerìe't*I lrro-
mele ptin cati -qe prczintä nÌunea, ''-i
o ser:fiune, a'rra expr.esiurrei ,,cl'ct*i'i sii* peste 1r'od'ct.i ce se clobâncÌreçte c' acelea.çi
get,r,r'itle ltttrìlCã.
,,urijloaec De D¿'in:,âltul cel mai ltufin Tertil car.e se cultir-ã'..
fltlånd atrci în al¿r.liza couclifiilor car.i cleterminä
par_ Accastä lege se aplicå nu nurnai Ia pärnânturile cari
tea rri' fac,to'ii 1r'orrrrcf iei î' 1rro,l.,ct*r totzrr, Ire'- ser\/esc lre''tr.u nìunca agt,ic,olã.r, ci çi la aoele cale se]:veso
'icr:är'iril¿gã'se¡te cã
r')- Geoìrg. r'e.t¿¿ se tlage rrin plorr.ctivitatea pentlu alte scopuri lrreeum çi la toti factorii laturali, rni_
s¿r,' utii i1¿rtea sol'.1i. Or,icât rìe
rual,i at, ïi ¿r'.tiile pä_ ne, pescãrii, etc. Ea are calactel.l .'ei te.clr,e'€, geo'oe-
mântului, ele rru pot nici o
^sä rl,ea pâ'ä câncl se trice çi se irnltrure prin evid,enfa ei. ll-çot se ltoate înfe_
prezi'tä ,cire'a, pent'' ¿r oferi nÌrnca 'entã 'Lr
sa, salr ttrochrct*l lege' în arìe'vär', 'eä efectele ecncule'fei pot ri clecât ca
rn''cei sale, î' sc'ìlirnrl'r c.lrcrrt'r'i cre se lrrunca çi caPital*l sä se urulfumeascä n'r.qai '.
a ser.vi .e ,crânsur. cu paltea de
$i atunci aceea ce voeÞte sä cìea cin,eva ltentlu a clobânidi bunuli pe caì'e o pot rlobâncli pe pämântruile cele uai pu_
ac'est cìrept, nu rlepincìe de bunãtatea
¡rämântnrui, ci de Jru- fin fertile ceri se aflä î. c'lt.r'ä, lãsânctr plopr.ietarilor te-
r) Loc. cit. pag, r4a
t) Loc. cit. Pag. r47

l
 346
renrlr'ilor celor ma,i fertile tot exceclentul pes,te, alcrest pro-
duct pe care-I pot dobândi fãrä die a ptäti rentä.
,,I-e'gea r€ntei, zice Ifenry George'), nu-i clbcât o con-
,,secinfä a legei coneurerìtei çi se rezrunã în aTirmar.ea cå
,,clil momentul ce satrareler çi profitur"ile tfurcì, cät,ro un ui-
,,r"el c-oiluu, toatá, por.tiunea ptodtr,crtului obçtes,c, carer în-
,,ttece procluctul pe c,ate çi I'ar. fi putut llÌ,ocnra ruunca çi
,,ca¡ritalul ser'iÌlrlu-se de f,actorul nat'ral ,cel nr¡ai särac,
,,ca,cle în folosul ptoprietarului pämântului sub formä rlb
,,rentã. In ultima instanfä ea se întem eíazá, pe principiul
,,fundarue,ntal, car.e este lrentru economia politicä. a,ceea oe
,,legea gravita{iunei e pentru naturä, cä oamenii cautä
,,sã,-çi înclestulez,e treibuinfetre crl c€a mai micä ostenealã. cu
,,putilfä".
Salariile çi plofiturile nu cljepincl cle produc.tul m'unce,i
a
çi oapitalului, ci cle aoee,a ce rämâne clupä ce s'a luat
lenta ,m,ai clinainte, sau cle pr.ocltr,ctul De,cal.e-l pot clo,bâ¡rdi
färä ca sä pläteascá rentã, aclicä cle prodinc,tul pänfrntului
celui mai pufin fe,rtil ce se aflá în culturä.
Este eviclent cla,r cá oricât cle mare ar puteà fi spori-
rea, putelilor prod,uc,ätoare, ni'ci salariil,e, nici profitur.ilo
nu se pot riclicà cl'in momentul'ce renta sporeçte tot atât d,b
reperle. Urcarea rentei îu fái'ile cle prog:res, ne clä cheia
misterului p'entlu care salariile çi profit;urile nu se rid,icä
odatä cu sporilea puter:ilol pr:oducätoare. Cãci produrctul
oricã,rei färi se îurpa.rte în douå p'-it lür,i,ct rentei, pe cat:s
o cleterminá proclu,e,tul ce,se poate ctrobâucli, cu ace'eaçi can-
titate tle nuncä çi de capital, în pãurântulile lrentru c¿uri
nu se pläteçte reltä. Tot ce trec'e peste acer¿rstä lil.ie se ia
do cátre ¡rroprietarii pämântului. Aça fiinrl, în tärile un-
clo valoarea pänrântului e micä, plochrcerea bunurilor tre-
l¡ue sä fie nricä, p,e câncl salariile çi protfitur'ile tre,buo sã.
fie mari. Pe când in tãrile uncle valoanea pámântului e
foalte rììare, pr,oducerea bunurilor poate sä fie mare, 'daa'
salariile si profiturile srurt scãzute, clupä curn se abesrvä
fu tärile vechi.
t) Loc. cit. Paq I5o.
347
Mat'ea proble4á a säräciei pr.ogresi1,s în nrijlocul av'-
fiei ,generale este a,stfel r.ezolvitä :
,,Cauzct, pentru cere ctL toøtci s,pori,rect, puterei cle ,prodw_
,,cet'e, sal.ot-iul tì,nde conti.nuu lu, un, tn.ittimu,ìn:, ccr,?.e abi,a e
,,înclestuli¿tor gtenh.u întrefínet'eu, atefei,, cot¿stù, în oceea cd,
,,rentcr, pdn,ôntu[ui th¿che sci cre*scd, înccí çi, m'i re\tcla de
,"cât pttte,ea cle praclu.cere, Ttroclucâncl ctstfel o tend.infcí cons-
,,tuttlcï. cle cobarîre ct sctluriu,Lu,,.r)
Tot pr''ogresul nu are decât un singur scop : înrlbunä_
tátirea stärei mafer-ia,le à tuturor. Cresterea poporafiei
înmu lf ì rea s chinr,bur.ilo r, cles coD el irile, înväf ám ântu I, înr,lru_
nãtäfiril,e constitufiona,Ie, privite ca puteri møter.iale, au
toate te',cl'inta directä de a spori proclrrctivitatea miu'.ei.
Dar .mrunc.a uu se p,oate Jrucurà de ostenelile ei. pämântul
t fiincl trebuitor muncei, äìal aflânrìu-se în stãpânir.e pri-
r.atã, orice sporile a plo,du,cti-r'itáfei rnunrcei nu f,ac.e tlecât
sä riclice lenta, a,clieä pleful pe care munca tlebu,e sä_l
I pláteascä p€ntrt a ave,¿ì ch.eptul clre a se aplicà çi astfel
to¿te foloasele progresului trec la lrroprietate,a fìonciarä çi
sal'ariul nu se r.idicã. Sinr¡plul muncitor are tot atâta in-
teles la sp,orir.ea, pro,cluctivitä{ei c.a sclat'rLl dil Culra la
ri,clicar e¿u prefului zahárului.
Te,oria aceasta explicä împäreehiarea avuliei çi a sá-
rãciei ; cleçterea productit'itäfei oclatä ctr scáclere¿r sala.rü-
lor. Ea explicä lrentru ce salariile çi dobânda srut rn,ai ri-
dioate în fär'ile noui, ,cleçi pro,rluce,rea bunurjfol e mai rnicä
aici cl,e.câi în fär.ile vechi 5i pentr.n ,ce îmbunätáfirile cari
sporesc putre,lea rn,uncei Çi a cap,italului nu spot'€sc remu-
nerafia nici a unuia, nici a celuilalt.
fr lunga Lui c,e,rretare, Ifenry Geolge ajunge la a.devä-
nrl simlrlu .cä cleo¿rree,e lrentru or.ice pr.ocì,trcere cle bunuri se
cere 1rãm ânt, stãpâ,nirea pämântului înse,mneazä stäpânirea.
unei pärti a fructelol rnnncei, afarä dre strictul necesaï pen-
tlu existenfa mnnoitorului. fn lumina acestui aclevã.r ziæ el,
toa,te faptele'sociale se grupeazä întl'o legäturä fireascä si
diferitele, fenomer,{e izyorãsc clil aoelaç mare principi*. Des-
r) Loc. cit. Pag. zq8.
 J48
r¡oltarea inegalä a cívilizafi,e,i noastre nu tre,bue cãutatá in
relaÏi'nile clintre ruuncä çi capital, nici îu deoseJrir.ea cle
c'eçtere clirtr"s lioporaf,ie çi mijroacere de rrranã.. ccntxt
ceu ntcr're u itrcgaritrifeí împcrírfirei bu,t¿ttt'ilor este .ine¡1ur.itct-
tect'propriettif ei fonciu.e. prop'ietatea este ura-
'ãr'râ't'r*i
r,eÌe iapt fullclra.trr,e't¿1 c¿rre deterr'i'ã., i''Itiuã.
alalizä, sta_
rea sc;cia'lã, Doliticä çi p'i' -rÌra'e intelect.alá
çi rlrcrarä
a popomlui. Si nici nu se poate sã fia, altfel, cãci
1tãmân-
tul este locuiufa oruului, cãnara tlin care scroate oJrieetel,s
tr-eb*itoare ryi rnate.i.l'l as.p'a cär..ia rrr'ca l.i se aplicã
lrentlu îndestular,ea tlebuin{elor.. c'hilr. proc'[,ucteùe mãrei
ltn se pot cloìrâncli $i u' cle l'mi'a
scarel'i, fãr'ä pã'râ't. P'cglcs.l 'e 1;'t.:'r folosi poate
'ici liÌrelà de
sub depc'nclen{a pr"rmântului, el nu poate 'u 'e rle,cât ,sir ne punä
în sta.e .de a doli¿ì'cli b'n'ri; çi cìe aceea, ilacã
pãmâ.ntul s nronopolizat. ':¡ai 'r.Itt¡
ltloglesul Poate sá lrea.lgä 1tânã
la i.fi'it f ãrãr cle a îmlrrurãtä{i soa'ta acelor cari nruncesc').
,,Iralrtul cä se gr"rsesc oarneui ca,ti, îu urijlocul cir.ili_
,,zafiei rro¿rstr,e cc,lei uai îualte, cacl ditr picioar.e çi pier.
,,zice I'Ienl¡- Getu.gc =), nu s,e clator.eçte sgârceniei naturei,
,,oi rech'e1ttãt{ci o,rir'l'i. \¡ici'Ì ¡i mizeria, sirräcia i;i Da'_
,,Dc,lisuìul nu sunt lezultatele fatale atre creçte.r.ei popora-
,,{iei çi ale rlezr-cltã,-ei i¡.rlustr.iale ; ele snut conseciufele
,.c,r'e¡ter,ci polrorafiei ¡i, ale clezr.olt¿ïrei industriale, pe,ntlu
,.cä pãtuântuI e tr.¿rtat ca plcl;r.ietate privatã eler sunt r.e_
,,zuii'atele dilecte ¡i ucccsale a.le cãlc¿ilei legei - eelei mai
,,înalte. a rllelttirfei, c,are coustÈi în acee¿l cá s'a ccnceclat
,.eâtolvn irrrlir-izi lrr.opr.ietat,ea ,exclusir-¿-r a unui lucLu 1t.^
,,craLe lratula I'a, clc'stiuat 1'rentlu omstirea într"eagä.
,,Rcc,r'.uoaçtelea rìrrc.1ttului cle pr:oprrietatc a uncìr'¿ì ¿tslt-
,,pra pämântului cste tägãdrrir.ea rìr.,eptur.ilor file.çti ale ¿rltor
,,oa,rrr'c'ui t.a este o nc,rlreptate cate trebu,e sã s,e ar'ãrte ît
-
,,înr¡rirlfilezr ncrlrealttr"r ¿ liunulilor. Cäci cle oarece rìunca
,,nu pcate sä llloiÌucir firrãr pänânt, r.efuzul de a lecruroaste
,,tleopotlirra inrlrepfãfile cle ¿ se ser.r-i cle rìâ4sul, nl-i tle-
,,cât refuzul de a lecuno.açte muncei ch.eptul aslrÞr'a pÌ.o-
r) Loc. cit. Pag, zór
z) Loc cit Pasr. 3oo
i49
,,dtrctnlui ei. Când r1n .otìì poate sá clispunä cle pämântul
,,Þ8 c¿tê creilalti oa.rneni sunt silifi sã. munceascä, el poate
,,sã-¡ji aproprie,ze ¡lod,uctul muncei lot ca pref pentru îu-
,,\'oile& ce -le-o clä ca sä lucreze. Iregea funclamentalä a,
,,rlattrrei, cá dr¿rlurile ei trebue sä aparfilä omu,lui cllrpä
,,osteneala lui, s cälcatá în picioare. Unii se î'r.bogäfesc
,,¡:e nech'ept, ceilalti sunt jofuifj. Impärtire,a ncla:eaptá a
,,bunurilor', care îlrparte societatea tro,derrä în f,oarte a-
,¡-uti si cu itotul sãraci, noi am atribuit-o acestei ne-
,jclh'efttäti fï¡lcl'antrentaler Creçtere¿u necontenitäi a rente,i.
,,adicä pr'.eful pe care munca e silitá sä o pläteascä pen-
,,trrr întreìtuinfar.ea pãmântului, este caluza care lipse,çte
,,pe cei multi d,e bunurile Do ,c,ari le câçtigä cu cinstg în-
,,grämäiìindtu-1e în mâinile eelol putini, ca,ri nu conft'ibue
,,cur rtimic la dobâ,nclrirea lo,r.".
Aceasta este mai pe larg, teoria pïin eare Ilenry
George, c,onbätând încrhee'rile 1ui Malthris, c.autå sä explice
paup'erismul, în contrazic,erc dssävârçitä,cu d'octrin a a,dnrrisä
çtre Scoala econornicä ortodoxã, dar çi cu doctrina ortdcloxä
a. socialismului. Atacatä clirx toate pärtiIe, c,antea lui va
rä,m,â,ne ecr, un. m'onument litelar çi çtii¡rtiJic, 11€, mìa.l.e va-
loare qli eriticeùe prin cari a cãutat sä arate toatä i:rani-
tate¿r, unor concluzii a.Ie çcoolei, r,or conh'ibui fårá îndio-
ialã. la opera do açezare a çfihtei economirco pe temelii
mai soli,clle ds ade¡'ãr, oricât s'ar pretildb de unii sä scri-
el'eia lui ar inveclera la fiecare paginä lipsa culturei çti-
intifice a a,utor:ului ei'). Intrucât se atinge m¿i în sp,e-
cial cle teoria lopoÌatirei, nu rämâne încìoialä cä teoria lui
Henry.George aruncä o vie luminä asupra un€'ia cl'iu pär-
tile din cali ca se poarte privi, çi ,contlibuo în moclul aoesta
la folmarea definitivä a principiului poporaliei, cätr,e care
tin,cle lucralea c1e fa{ä.
Un ait autor:, câLe s'a ocupat urai de aproape cu pro'lttreurra
poporafiei, d,ar cale nu faee ,decât sä repro,clucä leoria lui
IIenry Ge,orge çi unele pärcri a.tre lui KarI Marx, acláogâncl
çi câteva e,r'ori cle la dân'sul, dupá rcum vonl pute¿ sä ne con-
t) Ltr,igi Cossa: Histoire des doctrines économiques. 1899.Pa9.473.
 350
vingem' clin cele ce urmeazä, este ounosoul,ul profeso,r rde
economie politicä de la universitatea clil pavia, Aohi,Un
Lari,o.
fntocmai ca çi Mar.x, Loria 1) pretincle cä iperclþunia nu
este un fenomen natural, ci un fenon:pn istoris caro s€
ec.himbä ,clupä vremuri. Mizeria timpului no.stru se dla.tú-
reste olganizárei eoorrnmrice çi mai ales apropri,erei soluùui.
Când pämântul e liber-, cre'çtetea poporatiei çi .a mijloaoe-
lor de hranä m'erg împreunä. Aproplierea pämânf,ului însä
are ca co'nso-cintá de a îrnpár{i sorcieta,tea in douä ,ola^se :
clasa oanenilor avufi eari cautä sä restrângä na,talitatea çi
clasa säracilor, cane il.u plllte nici un frâu tenclinte.i sale de
înmul{ire. In co'm,unitäfile prinitive nu ar fi existat nic,i-
oda,tä o nepotlivire între poporaJie çi mijtroacele de
rì
hr.anä "). De înclatä oe pämântul a îneetat clo a n:pi fi
Iiber poporatia a cäzut în rleùtencl,enta ,olasei ca¡ritaliste-
Clasa säracä nu mai poate träi decât drin panfea de p,ro-
fit pe ,care i-o clistribue clasa capitalistå s:Lrb formá de
mijloaee cle hranä. Plecând cle aici, Lori¿ se îne.€a;Ì1cä sä
expunä, cu paropriiJe salie mijlo,ace, analiza"'organizärei ca-
pitaliste a lui I{arl Manx, miqcându-se cu stângäGie în hai-
nele de împrumut ale unei teorii pe care o denaf,ur.erazä nu-
ma,i, voirr'cl a Si-o însuçi.
fntr'o lucrare m|ai reoentä'), Loria se oe.upá iaräçi cle
'chestiunea
popo,rafiei recunoseâncl cä pânä în zilele no,as-
tre, úeoria lui Malthus este obiectul unor stuclii ssrio,ase si
a rlnoL discrrtiuni erudrite. Ea éste usor ,de rezuma"t, zíce
Loria. t'l*umärul fiintelo¡r eari pot träi este riguros tdeter-
minat prin cantit¿fs¿ mrijlo,a.ce,lor db existentá ,db cari rrot
sä diispunä. Desechilibrul între alimente çi poporatie este
u,n fapt eonstant çi necesar. Uáci .pe când mijloasele de
r) La legge di popolazione e il sistema eociale. Siena 1882.
¡ Analisi dellr proprieta capitalista. Torino t889.
z) Aceasta este una din erorile, pe care Loria o adaogå dela dânsul
çi asrpra cáreiä ne permitem de a atrage atentiunea, în treacät
nrmând sä o discutäm mai tâ.rziu.
3) Problèmes sociaux contemporains, Paris 1897. La Population.
Pug. 77 9i urm.
35r
.hra¡rä n1 spcr€sc ,clecât foarte încet, diin ,cauza idresor.eç-
terei p¡odu,ctivität¿i pämânturilor $i a .capitalunril,or, po-
porafia s,e,dezvoltä Gu o energie fárä frâu. Astfe,l mijloa-
oele d,e hlanä'c,resc nltm,ai în pr.ogresiule a,ritmeticä pe
cândL popor¿tia so înmulteçtie în progresiu.ne geometric,ä.
Un studiu lámmrit ;a,l e.hestiunei, zice Inria, ne ar.atä în-
d,atá eloarea fuur.rìamentalä pe cat€ o oomite Malilrus. Este
drept' cä sporirea mijloacelor de hranä merge ioarte înc,et,
diar rru trebue sä ne ,gräbim dê a, ãc1rz,a pämântui de ste.ri-
litate çi natura de sgâ_reenie. Aclevárul e oä trebue sä a,tri_
buim cr'eçtelea înceatá a pr,ocl*cdi'nei agricole unei serii ,de
institutii j'rirdice çi economice,earri înterenpteazá, çi släibesc
eficaeitat,e.a pro'rluctivä a ild;ustriei a,gricole. O m,ultime
de telenrr-ri sunt lãsate în stare de neculturä. Agricul_
r: tura e pe rnâna a.renicl,a$ilor', cari :ru a,u nioi un ilteres cle
a întreburilfa ca¡italuri în cultivarea pämtântu1ü,i. In a,lte
{äri euitura este încred[nfatä unor meteieri ignoranfi. A-
ceste influ,emte esen{,ialm,s¡1p' eoonomice m'entir prodtrc-
{ia agrioolä cu rnult mai plej,os cle limitele ei naturale.
Se obigetea,zá, d:e cáftÈ Ma.Ithusieni cä dia.cä s'a¿. înlä,tura
iloonvenientele a,ctuale sporinclu-se mijloacele,clrer lrr.a,nä
exibÉen,te, încä areas,ta nu ar' ,,fi' o îmbunãtáfire rliecâf
Þentrrr pufin timp, các.i îrr virtutea iresistibilului instilct
aJ prrocrea{iei, oarnenii s'rrl irlmulti iaräçi pânä la limúta,
nijloa,celor db exisûentá çi iperclemiia nu ar întârziia ,cle
e, se pronì,uce clún nou. Aceastä obiec(iune a,r ar.ea temeiu,
zioe Lolia, dacã l\Iaithus ar fi în clrept sä zi,cä cá creçterea
pop'orafie,i este rezu'Itatul unei legi a na,turei; dlar- tocrnai
în aceasúa eonstä a cloua lui eroan"e. Capitalisful nu a,re
decât pulini copii, proleta,rii au familii nurnpÌoase. Nu
trebue sä eá,utäm dlan re.auza inmultirei poporaiiei în n¿óura
fiøiolosicä a omuùui, ci în condlitiuniì.e lui eoonomice').
Nu cmul în general, ci numai proletar-ul çi salaria,tul se
,cleclä unei procrea,fiuni exuberante
1æntru eä câçtigurile
r) Aceasta este a doua eroare fundamentalá a lr¡i Loria, care constä
în exprimarea în mod gregit a adevärului recunoscut cä condi-
¡itrnile economice înrâuresc puternic, pi märgenesc tend,in{a fi-
reascã de lnm,ul{ire a speciei umane.
 3i2
ce le rrealizeazä, clelizorii, r.aria.biie çi interruritente, ui_
nricesc întrânçii olice spir.it do pr.eveclere, orice . senti_
ment cle 'clemnitate ,omeneascä. Acolo rurcle llalthus ve-
rlea douä legi naturale, unã cale. coutratieezá" prodïrcere.a
rnijloa,celol tle existen{ä, cealaltä clin c¿rlo afarä favota-
bilá unei plocluceli prea abunclente cle oaneni, r.ealitatea
ne tuezintä clouä legi esenfiahnente economic€, saì- mai
br'ne zis, cìouä asperc,te antagoniste ale sistemului nostru
economric bazat pe sala.r. $i în ader.'är, pe de o parte a-
cest sistern limiteazá d,ezr¡oltarea fortetror prod;uctive, des-
pãrtind factorii de pr"oriu,cele, pämântul, ûlurrc& çi oapi-
.l.
talul; pe cle altä pai:te, ei nimiceçte spiritul cle continenfá
în mase, silincl pe muncitori 'ca sä se multã,nreescä ou nü
sala,r mizelabil. Aceste cìouá efec.te antagoniste ale siste-
mului determilã, în morl fa,tal, acel exceclent cr,onic aI pc'
polafiei pe care Mallhus îl privea ca un rezultat fatal aJ
unei legi naturale qi ineluctabile.
,,Tocn:pi pentru cá ser clatoreçts unor ,faotori economici
,,proprii sistemului salariatuLui, zice Lolia'), excedentul
,.p'oporatiei este un- fenomen esenfialmente istoric, neou-
,,noscut celorlalte folme db e'conomie s.ocialä. Am cäutat
,,în zaclal un excede¡rt al po,poratiei în veacul clo mijloc, în
,,timpul sistemiului feocl,al çi al corpora!üIor db meselii;
,.gäsirn clin contra, l¿r acea elrocä un exe€tlent constant aL
,,alint¡entelor peste numäml oamenil'ot c.e eratl clb hränit çi
,,Iucr:ätcrii, chial c,ergetorii, träiau în belsug".
ln Rusia, 'care repr'ozintá cu 40 de ani în urmä veaoul
rte mijloc contimpo,ran, poporatia în loc :cle a se înmult'i,
scäclea în multe lccuri- Iobagul nu pl'o'cr€¿l, Drea multi copii
perrtru a nu-çi ccûìDromite situ'atiunea economicá. Da'l:
cânil rcIäaasul a ¿\iuns sä fie salai:iat, procr€are& brutalä çi
nepreväzätoate s'a manifestat înc'[atä.
Dar sä veilern ce se întâmrplá în Fra.nfa. Sergi pre-
tincìt' cä stânger:ea poporatiei flaneeze s'ar cla'tol-i, ea' çi
stângerea Tasmanienilor:, unei cleterioräri organice in-
tetne. Dar cauz¿ acleväratä, zice ltoria, trebue sä o cäutäm
r) Loc. cit, Pag. 85.
353
nu în factorii or-galici, ,ci în farctorii supra,orgauici, in re_
ginprl repartifiei avufioi. Pe ,oâncl pe aiurea pr:opri,etatera
rnicá a fost înghilitä pretutildeni cle prìoprietafe,a Ììtatie,,
ea pre,clo'rineazã apaoape î' toa.te :clepartamente1,e ,fr.anceze.
rllicul prol1.t'iet,ar çtie cä
el este ¿urbitrul pr:opriulti seri
rlestin çi cä va trãi în belçug' sau în mizerie, tlupá cum
r"a fi pr:,er'á"2átot sau nu.
$i este caracteristic cä tocmai
în clepaltaurentele uncle u:¡ica proprietate fonciarä e mai
rãspânclitä, acolo çi numärul copiilo,l de fiecar,e ,cäsátolie
e nrai mic, çi un'de existä clin contrra o poporatie cleasä de
sa.lariati, acol,o se gäsesc çi rnai mulfi copii. Capi,larita-
ûeu. socielri, cllnÌ zice Dumont, dorinJa cle
a se riklica, este
c&uza acl'eväratä a irnrutabilitäfei cifrei popo::afiei în
Franfa. Äicea,sta ue rlovecleste încä ocl;atä cä e nerafio_
nal de a crccls intr'o lege fiziologicä, într,un instinct ire_
sistibil, ca.re ar împi',ge pe animalul o¡n, la o p'oc.leaJie
rremãr'gilitã.
,,Proe.rea1,ia nei'frânatä, nu este clictatä cle naturä ci
,,ds instit'tiile socia,le;
ea, nu tre,b'e sá fie bänuitá unei
,,lipse îu orâ',d*irrea a lucrurilo,r, ci numai um_
'ecinicä
,,brei trecãtoare pe caxe o aruncä omenirea asupra tror,..
Dar un e;t,ce,clent al poporaliei e un fenomen încä çi mai
lestrâns rÌe cum ne-an p*te.a închip'i, clupä .cele spuse m,ai
sus. Pentru ca sä se poatä manifesta,, nu trcbue nurma.i sä
existe institu{ia salari,atului, ,ci trebue e,a ea sä fie luat
o folrnä cu cl,-.osebir.e rhrrä, aça eä muncitolul sä fie silit
de a, se nul{ämi cu salarele ce,le mai scåzute c1r aç& nu-
miteler salare ale fo,amei. tr cloveillit eä muncitoruJ. räu
plãtit ¡ro'cleazã. nebuneqte. Dar' ,de îndatä co ss ridicã,
11 salalele s'a c¡nstatat cð cleçtere:u. p,oporafiei mrer:ge nrai
I
în'cet. In acela,ç tirnp, p,r,odu'cerea mai abunclentä sporinclL
cantitatea nrfjloa,celor cle hranã, cl,ese,chiliblul cìintre popo-
ratie çi rnijloarcele tiê sul¡sistenfä scratl çi sfârçeçte prin a
',)
dispãrea. Proclucfia subsist,entett ustá,zi ma.i lepetle
decâ,t ¡rolrolafia. Ce mai rämâne da¡.. "tsçt€.
clin fairnosul princi-
pirr al lui l\,IaltÌru,s se iìttreabä Loria ? Ei e numa,i un epi-
so,cl ciin ist'oria nafiunilor. In fata unei pro,clucfiuni agri-
cole exorbitaute çi a cleçter-ei märgenite a poporatiei fe-
27
 355
354

pe c.ari oric.ile le po¿te constatan ar

;.a, întregi, pe :cât cu putilfiá, cercetalea lite.r'afurei ului su-
rìrome11e fi uu an¿.nhro.
nis'n se m,ai vorbi astãøi
idie a, de un excredent al popor.a.- biect atât de întins, este Charles S. Deaas, ex,a:ninatol die
'-eoononrie politicã. Ia Univensttatea, r'egalä a h:landei, çi
liei.Legea lui IVIaIthus este abrogatä.
Dacä nu existä însá astäzi un exeedent aJ poporafiei a- ,,cel rttra,i eluciit c€LrDpion", o¡m îl lr.umeçte Cossa.t), al aça
rrrrarritu.In i s o cialistnl c a tol ic, r epr ezenta t în Franf,a prin cora-
supra rnijloa,eclor de hrranä, urmeazã. Irori,a, existä ur ex-
cecìent aI poporatiei asupra capitaluJui. 11 s1:garriza.fia ate- tele de ÌIrm çí în Gelmania db episeopttJ, Iiettel,e¡' (mo,r't în
"tu¿lä mijloacele cle lrranä ajung în stäpânirea ,e,apitaliçti- 1877). Devas pretindle') cä nu s greu de a aräta nete-
Ior'. Fhmbalele lumei contin nrijloace db hranä pentru a meinicia. teoriei lui Maltùrus, care pleacä db la afirmarea
întlestula ompnirea înl re¿g5, clâr cheea hamba¡.ului se gã- cä pauperisnul s'ar d¿tori ipeldem'iei çi cã nu ar fi prin
seste î¡r ìtuzuna.rul. avutilor. Ei rrot sä fonleze o ,adevå-
urmare cìie cât un mijloc peutlu a-I înlätura çi anump im.
pufinarea oamenilol. Ilalthus se tr.ucle$to sã. dovedeascä
latä popora{ie supranumerarä, care D.u va exc.eda ca¡rti-
tatea rnijloacel,ol rle hranå, ci capitalurile dispolibilo çi a cä toate popoa.lele s-ar fi înl:rultit fòarte repecle, clacá mi-
.zeria, räzboarele, cãsätoliile târzii nu le-ar .fi îmqiiecleoat.
cårol miz,erie nt va prove.ni de Ia. sgâ.lcenia. naturei, nici
dþ l¿ o prorer:ea.tie exuberantä, ei de la restric{iunile dLe Dar' el nu rì,or.edeçte cá arc,este o:bstacole frebue sä fi'e a-
.tlilruo cresterei pol,rolafiei. Asemene nu are nici o in-
tot soiul ca.ri îrnpiedecä oxpan,sinnea capitalului.
portantä faptul eã pauperismul se po,ate atribui, î:r ,anrune
\Singurul mijloc idei a, re.r:recli¿ exceidientul a,ctual aJ
p,opola,fiei, este de a înlãtura împieclecär'ile ce se p;un ac,u- gazuri, cu acler'ärat iperrcle,miiei precum se întâmplä în u:
mulärei productive. Câncl se \¡a spori cantitate,a clb rnij- neÌe insule dle undÞ locuitorii r1t vor sä emigr€ze. Cäci
Ioac,e d'e lrrauä cì,estinate pentru întrefinerca luc.rätorilor, cu ac'easta nu se rhr.dileste cá. mizøria din ltalia s¿u dill
ei vor clìeve.ni mai pufin pr.'oliifici, cifr.a popora.tiei nu va Inclia s,e clato'eçte in a,clevär densitátei pre.a mani a pop'o-
m¡ai întreco capitalul, precrrm cleja nu mai excedbazá, cam- ratiei. De iapt, in ,oelemlai urulte täri ,cari se considerã,
.de Malthus çi db discipolii säi ca având o poporatio prea
tjtatea mijloa,celor clb hra¡rä ldrisponibile.
tleasä, sânt o mulfime clb aJ.te camze ear:i expli'cã. mizeria,
,,Problem,a actualä a poporatiei, zice Lolia ternrinând,
,,lltt sste nici ecortoim¡i,cä, nici fiziologicá, ea. esûe, exolusiv ca nedleptatea, sa.mal'olnicia' reornptia. Dacä al lipsi a'
ce$te mijlcaeele natruale ale acestor tári ar fi cul pu:isos
,,eoono,nricä çi economia politicá singìrrä, a.r'ätâ,nd posibili-
îndestnläfoare penttu a întreline 'poporatia øctu;alá'.
,,taltea unui sistem social mai bun, çi inclicând chiar depo
,,acrlm liniile rnari ale a,cestui sistem çi rnfljloacelepentru Diferite împrejuräri au contribuit la räspânclirsa teo-
,,a ajunge tra dânsul, poate sä ne ¿jute pentru ea sä le- riei lui Malthus fäcând ca iperdemia sä aBarã' nu ea oeva
,,gärn landul sfárâmat cå,re unea rnrunca çi eapitalul çi sä posibil, ei ca cer.a existe.nt Ði ca izvorul prjlcipal al su-
,,elirnin:eze D.entru totde¿una rämäçita (residu) socialä ferintelor. Pe de altä palte, aclversarii malthusianismului
,;oâ.re sê prezintä c.a o I'uSine çi ca o ameniltare în fata
'în loc sä explice natut'a tregei carectretermfuäscáclbreapro'
,societåtei modeLno". ductivitätei, qi sä 'ce¡eetezo culll ea stá în legäturä cu ooea-
rOu laceste þu.vinter f,oria lî-çi încrhee expunerlea. pã.t€t l,altä lege a sporirei productivitäfei çi cu raporturile exis-
rilo: sale db pe urmá în ,ctrrestiunea popolatiei, päreri în tã. între 'cl'ânsa çi emiglatie p,lle,cum çi progrresul inldus-
cari noi nu pule,nl gåsi nici un punct db r"edere nou çi a- .trial, s'au märgenit pur' çi simtplu sä nege existenta ei,
deseori nici o claritate în expuler.ea unor teorii, ca;ri e,u
r) Histoire des doctrines économitlues Paris 1899. Pag. 398.
fost expuse de altii, cu mai multä preciziune. z) Grundsiitze der Volksrvirtschaftslehre. Trad. de Dr, lI'alter
Ulr a.il aufor, rle eare se calrle sä ne oculrärn, pent.ni Kiimpfe. Freiburg im Breisgau 1896. Pag. l3o.
 35ó
cuüt aÌ fäcut Cal.,ey, Bastiat çi llenry Geotge, fãaânctr ast-
fel ca pärtinitorii ntalthusianismului sä persiste în er.o,a¡leø.
Icr. Asernenea se pot eonsiclera ca, cu totul nereuçiúe în-
oelcärile uûol:a rcle a drovedi cä fecunclitatea omtlui des-
creçte o;dratä cu spolir,ea bogätiei çi a inteligeniei çi cá
pril ulnrar,e clbzvolta,r.ea civilizatiei ar fi menitä sä împ,ie-
dece dle Ia su.:e ereçterea pop'oratiei.
Discutând mäsrrile cari sä p,ot lua pentru a spori po-
por"atia, dirpä oe criticä iuterveuire.a cltrectä .a statului în,
aceas,tä materie, Devas zitcø'cá",înmlocl indirect, toate gu"
\¡ernelo treJrue sá" favo'-iznze creçter".e,a poporatiei. Pen-
tru adeasta, statuJ. tlebue sã caute sä spioreascä bogä-
tjite tárei'avâncl în vecler.e îns,uçirile trocuitolitro:: pen-
tru exploa,ta,r.ea cu deplin srloc.es a agt"iculture.i; ta, il-
dustriei çi ,comertului çi înläturâncl, pecât s,e poate, orice
maiifest¿re bolnävi'cio,ansä în prn,clucere sau în consurruile.
Cu acest prilej, el so ocupä db o,are cani ,obst¿cole cari im-
piedecä cleçtereer poporatiei unei färi çi 'cari arne,nintã. câto.
oclatã, de a face chiar ca ruùnrårnl loc.uitorilor sä s'cadä.
Printre aceste obstacolre, Devas pune în primul rânrl or:ga-
nizatea în vfu'tutea, cåreea o mare parte a proprietätii fon-
ciar:e trece in mânele câtorva. ploprietari mari, cari sânt
stäpâni absoluti pe rnod'ul- de exploataa'e a proprietãtilor
Ior. Sre poate ca aceçti prop,r{etari sä nu cuLtir.e pämân-
tulile lor decât foante räu, sanr sá le prefa'oä în päsune.
In .cazul acesta numárul locuitorilor unei fãri poate sä
scadä in moct considerabil. S',a îutâmplat 'chial, în ,cursul
istoriei, cá multe familii au ffost alungate cül lo'curil'e în
c,ari träiau precuìrt s'a fäctrt de-o pilclä în ltalia, pe vre-
mea republicei vechi, în Anglia întle secolul aI XV çi al.
XVI, îu S,cotia pe Ia junätat,ea a doua a seenlului aI XVIII
çi în Irlanda în zilele no,astre, caùe a pierclut în mai. pu-
tin cle jumätate clb secol apr,oape patru miilioane ,cle locui-
tor:i, a'ça cä o mare palte a suprafetei sale s'a pr:efäcut
într'o adeväratä pustietate.
Se poate asemenea ca izvoanele.üatru¿ùle die avuti,e ale
unei täri, precum sânt minele, carierele, pescäriile, sä
rämâie neex¡rlo'atate, de,si al putea sä hräneascä o mriltimB
tl
3->7
cle oam;e¡ri. IJq guv,ern cu millte, zice Derras, -v,a c.äuta sä
înlättrte orice obstac,ol eane ar împiocleca dezvoltalea Ii-
berä a puterilol economic,e fav,orizând priu toate mijloa-
cele, exploat¿rrea avutiilor tär'ei.
Insfârçit çi cu aceast,a vom încheea çapitolul de fatä,
rrnul cl'in cei mai clle ¡e urmá cale atratat chestiunea po-
por,afie'i, este 1r. S. Nrtti, )), profesor cle economiepolitioä
Ia Universi'ratea din Neapoli.
,,Aclucându-u1i amilte, zien eI, în pref&ta cärlei sale, clç
,,tot ce s'a scris p¿ì¡rä a,stäzi, am voit sä mä ocup cle pro'
\¡ ,,blerna pop<;rafiei dintr'un punct cle vetlere cu totul obi-
,Bctir'. In partetl clintâiu a cärfei cle fatä a.mr arátat cä
,,clorctrinele cle;into'grafice decurg toate de-adteptul cì,ln m¡ij-
,,locul ambia,nt cale le-a proclus ; în partea a djoua, am
,,eäutat, cu ajutor:uì. biologiei, astatisticei , i aeconomieisä
,,fomrtle.ze ace,ea, ce crecl cä este at¡ler'ärata leger a popo-
Ìatiei".
Incùre,ind partea întâi a ltrclär'ei sale, Nitti c¿.utä så
stabile,a,scá ulm¿"rt,oalele t,eze de cari se serYeste pentru
afla.rea lege,i ¡ro¡lore.tiei') :
1o) Doctrina lui Malt,hus nu a fost clecât o tlootli:rä
politic,ä lclle ocazie, o protestare a in,ili¡'i'cltralis'mnrlui I
"orl"t-
vatol in contla creclilf,ei în perfectibilitatea umanä a la-
cli'calismului eecnomic.
2o) Suoeesul aeestei c'locfrine se clatoreçte mai ¡lul+"
entusiasmului aeelora cari o ptiveau ca o apärare' a int€-
reselol çi a nevoilor lor 'clecât acìevärurilol nesträmutate
ce ar fi stabilit.
30) In ma,terie cle poporratie pär'tinitorii filosofiei mi'
ze'riei nrmeazá, o r:ale opusä acelei pe lcare nprg pártini'-
torii,filosofiei avu{iei.
4o) In tärile cu natalitate pute'nicä economiçtii -ad-
mit teoriilJ lui Ìfalthus; în acele în eari natalitatea e
slabä ei o resping.
5o) Doctrina hii }Ialthns llrimitä cu eilttlsiasm la în-
a
r) La population et le système social, Paris 1897
z\ Loc. cit. Pag. Itt.
 359
358

Avutia Avutia de
{teputul unoi uoi e¡e economiee, care produsese g:r'¿,ve per' Anii Poporafia nalionalá fiecare locuitor
,turbäri ,dernogra,fice, frn aJ mai fost admisä diecât cu r.e'-
strictii câdcl nataiitatea a încroput sä :dea îndärät. Milioane Livre sterling
livre sterhng
60) Toti acei ,eari s'aut ocupat 'c,u legea poporatiei au
1812 17 4ilioane 2.700 160
fost înrâ.uriti cìre mijloe,ulîn cari au träit sau de opi¡riilelor
în qaterie socialä si prin urmare departe cle a fi juclec,at
1822 2l
,É.
,, 2.500 120
1833 3.600 144
fenomenul poporafiei cliltr'un punct de veclere superior,. 1845 28" 4.000 143
s'au läsat a fi olbeçte impresionati cle dânsul 1865 30 ,, 6.000 200
l\4althusianismul nu ar fi, în oc.hii unui elitic 'dszinte- 1875 33D 8.500 260
rcsat, 'clecât o cloctrinä tle o,cazie rezultând cÌintr'un mij-
1BB7 37 ,, 10.000 270
¿ T¡
Ioa istoric de acum ifroarte îndepärtat de noi. Pr-esupu- Ac,elasi 'fenoln:en se observä în Franta, 1n StateI€Ê
nând cä cu 4000 de ani înainte de Malthus pämâ,ntLrl nu. lTnite çi în Beigia. In toate tärile cari au ieçqit din pe'
ar fi fost locuit decât de 1000 de inclivizi çi aoceptândi i- rioac]la agricolä pentru a intra în perioada indlustrialä sau
poteza cä aceastä p,op'orafio al fi crescut înidoit ,abia în- conìelìoi¿rlä, creçterea popolatiei n'a urulat 'clecât foarte cla
tlun seooi, a,l ,fi tlebuit ca I\falthus sä gäseascä pe pã.- tleparte cleçteroa rnijloacelor de subsisteutã.
mânt 1400 dþ miliarrcle do oamenJ aclicä cle 1000 cle ori ,,Greçala cæa mai mare a lui Ma]thus, zice Nitti'),
m,ai qult sa; în epoea a,otualä. Nu mai e dal cu putiltä ,,e cä a c'äuta,t legea popora.tiei în afará de om, în loo sä
de a nu cìla numelo dLe leg'e unei teorii care este în cotrtrazi- ,,o c,a.rtto în on. Cu cât ar''r'Ltia unei tári e m-ai nraÌe' ou
cere c1rl faptele. fn se,colul lrezent räaboaele, epidernüle' ,,atât densitatea poDoratiei ei poate sá fie mai 'consiclera-
si foamertetre nu au oontribuit, ca în secolele prececlente, Ia ,,bilä ; cllar: popolalia are p'ttt'ure(L o tencl:irufìí orgo'nicd' 8i
clist"ruger.ea, exc€cl'erthrlui popon'af ie'i, care a crescut pree.urrl ,,tnrtttulri cle ct' se aclarpta nliiloucele cle subsisterutd""
nn crescuse nici ocì'atä mai inailte çi cu toate aceste, pro- Tärile îu cari popora,lia ajunge la o de'nsita'te foa¡te
dulctiunea +rbsiste,ntelor a fost pu,rurea cu mult ;supe- rnpì'e sânt sau tärile foalte bog'ate, sau ace e ale cáror lo-
rioarä procluctiunei oameni,Ior. cuitoli a,rì ì)rea putine trebuilli, ca Ghi:ra. Foa;metele, çi
,,Statfstirø ner ara,tä, zioe Nittit), cã. în toate ärilÞ räzìroaele, cleparte cle a fi colrsecinti ale unei poporatii
,,oivilizatte ale Europei motlerne, ehiar în perioaclbtre de' Drea înclesite, :lrr sânt, cle obiceiu, clecât rezultatele unei
,,natalitate lclezolclJonatä cari a;u caracterizat se,coþl al XIX, rele or.ganiz¿r,tii so,ciale. Lipsa cli[ r'remile tÌec'ute îçi avea
,,mijloacele de subsistentä au fost pururea, superioare popo- carrziL sa nuur,ai în insuficie'nt¿, pietei si în organtzarea' e-
,,ra{iei Di cä consum¡alia neproductivá pe tle o llarte çi conomic,á, In li-lanta, ,din rcattza vämilor ilteiln€, erau
,,parulerismrll cle cealaltä pa,rte sânt mai înainte ,clo toate regiuni întregi îrr cari popora{ia mül€a tle foame, pe când
,,'oonse,cinJele necesare a^Ie formtei vicioa"se a, dìistributiei în vecinät¿rtea lor, alte regiuni sufereau de sup'r'aprocluc-
,,avutiilor çi nu ,a sporirei exeesive a prolificatiei speoiei tia cereatrelor.
,rltmarett. Intelvenilea mijloaeelol pleverrtive salx represive pen-
In Anglia c ester€'a avufiei a mers mai repecle decâfi tru a face ca o rasã. sarl lrn Irollol sä se proportioneze
c eçterea popora{iei, clnpä cum o clove'ctreçte urmätoarea' mijloae,olor sale de stl'bsistentä' nll numai cã nu e nece-
a
tabelä :
r) Loc. cit. Pag. tz4-
r) Loc. cit. Pag. tzo.
 ¡
3óo
sarä, în rno'leutele tle fafã, dal rru a fost necesar,ä v.e_
odatã.
,,Von -¡ecl,e.a pe tlg altã parte, zice Nitti
"), cá" rLacá
,,un fenorìren rle ipercienrie s'a Drord*s câte oilntá s'b influ-
,,enta lrnor cau,ze eoonomice cleterminate, ploclu,cfia oame_
,,ttilor' rr'a fãc't cl,eeât sã rlrnìeze r'içcrar.ea asce.nclie'tä ¿l
,,plorlucelei nrijloa,celol rle rsultsistentä çi cä or.i cle câte
,;uli îutr'o f.ar.ä oare-rcare s,a plocl's o opt,ile a cr.eçterei
"popo'adiei, t'eìr'e sä cã.täm carlz¿r arcestei o,pïil"i'r¿ri u'li;
,,îrr
'roti'a rle orcliue psicrricä çi cre ordi'e socitrlä, crecât
,,în rnotir-e rì.e or,dine econorrricä,..
\¡
rrrfelesnl c'r'ânt'I.i su.bsi.stenfci e cu totur
cla'ti't¿r,tea rnijlozrcelor,cle s.lrsiste'fä treb'itoa,-e 'e]rotä.-ât.
fiecär,ei
speeii lariazä clrrpä la,sä si îl aceeaçi ,-asä, clupá gracltrl
cle civilizafie $i dupá sistenele clistribrtiei avufiilor.
l{at¿-rlitatea e,:ste supusä uuol legi pe cari nici MaI_
tirus
'ici cìiscilloiii l.i nu le-a într.er,ãz't nici ,de rclbtrarte.
Sla r'äzut nafitni rari, clupä ce au ajuns, a se îmbogãli,
a¡'ân¿l o poporatie foarte cleasz-r, au ajuns a, se îrnlrufina
si a* pierit p'i'tr:'o anrmio reutä. sfârçit*r civilizaliilor
a'tice tr' l-a rìetc'''i'at pe atât r.ãzboaelò, pe cât oplirea
:rataìitã fei.
,,Legea lui Ì[althus, zice Nitti ,), rlt explicá nirnic.
,,I'chisä î' rigicla ei Ír_rr.'l¡',1ä, dosminfitä rle istorie çi cle
,,cleinogla-rfie, ea este incapabilä de a explica lu numa.i md,s-
,.ter.I mizeriei clar çi schir'bärile çi fl,uetuatiile ,ci'iliza-
fiei um.ano".
Potrora{ia ca. toate celelalte fenomeug es,te supusá u-
nor legi gelelale il,eluetabile. Nlijlocia uatalitãtei ru se
coboará nici odiatã nai jos rle 20 cle naçteri ,}i nu sc li,
dicã rn,ai nici o¡ì¿rtä mai sus cle b0 cle naçteri ta 1000
Iocuitori. I)ar toate os'c.ilatiile ,cari se produc între 20 çi
50 sânt r.ezulta,fele u€cesare, nu a unei legi biologice fa-
tale, ci a unei lcgi econornice çi soeiale, c,ar€. s,atiazå
cltrpä r.aliatiile ciriiizatiei çi ale constituli,ei eccuomiee.
lC¿uzele cali înrâur.ese, et ruai ¡rultä putere, Ìropor.atia
t) Léc. cit. Pag. tz9
z) Loc. cit. Pag. 149.
3Ôr
ss pot împãlti, clupä pär:erea lui Nitti în tlei ula'-i e.a-
tegorii :')
1o) 'Catzele psichice çi molale : a) religi¿r ; l-r) Inoraltr, ;
c)
estetica.
2o) Cauzele sociale: a) oxg'anizafia politicä; b) clivi-
ziunile .sociale.
3o) Cauzele eccrorrice : a) distributia avutiiJor.
. Inrâulilea leligiei astlpra natalitätei este erriclentá, ziee
Nitti. Fecunditatea €\'reilo'r' ar fi în nrare partier, dupá
pär'erea lui, o consecilfä a religiei I'or. Pe de altá llarte,
în toate i'eligiile ìcleaListe çi Ia creçtinisrn în deoseil¡i, irlþa-
lul indiviclualist cl'etelnilä în totde,auna, în pe,lioaclele cle
nìale fer'\'oare, o tenclinfá cäträ vieafa contemplativä, a-
dicä o infe'ounclitate lela;tir'ä. Dar cu timpirL, Dclzândi fer-
voarea ci asceticä, religia cleçtinä a ajuns sä fie, la po-
poa.-ele u¡odelnio, un stilrulent al fecrurclitátei.
.Morala, colcep{iunea fiecä'ui popor rìespre scopn} r'ie-
fei, clespre'viltute çi Ìclbspre fericire, are asemerea o ilflu-
en!á c.a¡ritalãr itsupla poporatiei. $i cu cì:re¡lt cuvânt a zis
Guy.au cä scäclrerea poporafiei flanceze nu e decât o ches-
tiune cle rnolalä.
Literatura ,si est'eti'ca joa'cä asemelea lln nare tol fatä
cu ratalitate,a. In rouranele €ngleze' familia nulteroasã"
este iclealul, pe câncl literatura ftæncezá' a exelcitat clin
contra o îurâurire uenolociúä aslulra spiritului cle fan'ilie.
Copii nurncrosi .sânt oonsiderati ca o aclevár'atá calanitate
çi tot interesul se coneertreazä asnpï,a scene'Iol cle aclul-
tel. IclÞaIuI estetic asemenea nu poate fi iu'diferent' Pic'
torii rlún vremea. tenaçterei, Ruìlens, Reullranclt, Titian,
Raphael ne-atl transmis ifiguri de femei sänätoase Ði Duter-
niee. Astäzi, iclealul artei mocl'erllese eonerelíz'eazYa îtfe-
meile isterice çi nervoase ale rornanelol çi în figrlr:ile bol-
näwi,cioasre' pe cari ni le infätileazä pictura.
Factorii potitici au o impor-fantä încá çi mr¿li rnane'
In tärite în aari popora.fia este împärtitä în ca'ste, capi-
laritatea socialä, tlorinta ctre a se riclica, nn llo'ate sä existe'
Dar ,constitutiile clemorerati'ee cari permit tuturor cle a se
r) Loc, cit Pag. t47,
f-f
362
rirlica, aclmútâncl egalitartea în principiu,.dar pãstr'âmcl în a-
e.elaçi timp inegalifatea econolnicä, sânt ,oauze ,cle scãrdere
a natalitáIei. Indlienii sânt împärtiti în caste, clin cari nu
r¡ot ieçi çi India esrte una dtin !ãrile cele mai prolifice clin
ln¡ne. fn China, organizalia farniliei c¿re excludo olice
capilaritate soc.ialä pr-ocluco aeelasi efect. Fieca,r,e chi:rez
se sinite ferieit în sânul comulitälei familiare în oale sh
näscut çi acea,sta ars ca yez:ultaÍ, o pro,creatie ab,unclentä.
Se poate sprute lclrar cã. o n'atalitate puter"nicã nu-i rcu pu=
til{ä 'de cât în !ãrile în cari capilaritatea sociaJá, salr nrr_
existá de lo,c,.sau e foarte slabä.
Dal cauzelre psic,hice, rrnora,le, politic,e nu sânt nim,ic în
comgiarafie cu intfluenfa pe carre o exercitoazá fa,ctorü e-
conomiei. In comunitätile primitive çi într-ucât pämântul
a fost liber nt a exiLstat nici oda,tä un desochilibru între
poporatie çi mijloaaele de subsistentä. Dar ,cândj pämân-
tul a încet'at dle a m;ai fi liber, capitalul a, fost silit cle a
determina prin toate rrrijloacele c,u putiltä un exceclbnt sis-
tertatic al poporafiei. Cu cât starea eoononicä a ctraseLor
cle jos e rnai lea, clr atât ele llu arl alte mulfärnir.i, deoât
mul{ãmilea sexualä, $i cu atât prolife,ratia este mai abun-
dentä. l\{uncitoml ica.re 'tr.äie$te în niøerie Bste fireçte
foarfe fEeruícl. De înclatä ee admite4 însä influenta ,cli-
ree,tä a foruei ecoromice asupra popora.tiei, opera lui MaI-
,tl!rus, nu mai are sens. Ilcleea lui cä cÌaslele c]o jos çi-ar
putea îmbunätäti soarta prin abstinentä sexualä e'oel pu-
tin copilär'eascä. Olicât s'ar înrfrâna luer'ätorii, bazele ec+.
nortriei capitalis'te rãrnânâutl acelea,si, cauzelo mizeriei
r.ol länânea â.sernelle inv¿rr:ialliÌ acele.açit). In Franta, uncìe
fenomelul oligantro.pic începe sä se prodrLcä, p¿r,t¿'onii au
reeuls la muncitorii sträini. At trebui cl'al, pentrrr ca pr"e-
ceptul lui Maltlrus sä aibä o efica,cit¿te realä, ca eI sä
se aplice pe întreaga suprafatá a pãrnântului. Conceptiu-
nea c'orrstlingerei morailø (ntorcù restrai.nt), zice Nitti, oste
a,dlevära.ta lacunä în opera lui Malthus.
Obserr.atia ne aratä în mio,d ovident oá. civtlizalia tinde
îm ntocl spontutl, Ia m,enJinerea natalitãte,i, în limite de-
t) Loc. cit. Pag. zz6.
363
terminate, färä de a r'átãma ìdbzvolta'rea rase'i' pe când'
orice pl€rcatttiune voluntarä rluce de-a cl:eptuù" la dbgene-
resr-renta sim¡furilol çi la decädlerea ra'sei'
Dar este un algument, z\ca Nitti' ca're rãs'toarnä in
tleaga teorie a lui Malthus, dupä cal'e mizelia so dato-
regte ttumai eNcesului lloporatiei çi rru olganizárei econo-
rnice. S'a ,cÌovetlit cä llizeria a existat acleseori la un'ele
în-
epoce $i ìn unele tári, unde mijloaeele cle subsistrentä
trecreau poporatia. Dnpä cloctrina fünclâmentalá a siste-
mului lui MaJttrus, mizeria ntl ar fi trebuit sä existe în
Anglia. futre anii 1818 çi 1848, câncl însuçi Stuart Mill
cu
tronstatá cã, md,Çcat'ea ascendentä a avutiilol întlecea'
mult miçcare.a lropor:a.fiei. Cu toate aceste, taxa sáraci-Ior
carre se ritlicä în anul 1801 abia la patru milioane
lilte
în 1833 pânä la 7 mi-
ste.Iinge Di era suficientä, ajunsose
lioane 300 de nii cle livre çi tot nu ajungea'
Ip,oteza lui Malthus, rlupä ca.r'e mizeÏia clepincle cle
ne-
prevoclelea claselol mlncitoal'e çi cle o creçtlero prsâ'
mrare a poporatiei, e clal greçitá ntt num¿ri în ooncluziu-
nile e.i pr'acticc, 'ci în chia¡: esent'a ei ; oa este tof pe a-
tât tle incapabilä sä explice cauzele mize'riei' ca çi sä îm-
pie'deee efectele ei'
Doctrinabiologicáîntrer'äzutäcleDoubleclla)-'pelfecfio-
natá ,cle Da,,-f i¡ çi 'fo'-ur¡lertä cu pleeiziuue cle
Spencor'
prtoblornei
se palre cá t'a ar'tlnca o nouä lun'inä astUll'a
poporatiei, ränasá obscurá pentru econonústi' IJn maxi-
murn cle intliviclualizalie, ale ca coltsectintä o
genezá rc-
ìcle inclivi-
tlusä Ia mirrirrrtrür çi clin corltra, un mininrum
tlualizalie, o genezá înrtiilsá la naxirnum' Constatâncl
tre'
gätürile profuncle diDtÌe forma ec.olìomicä çi ptlporatie çi
îÛiplicá o clezr-ol-
Lecünoscânrcl cá orice räspânclil'e a ¿r,vutiei
inclivi'tlualjsllului
t¿rre a illitiYj,clualitätei çi cä rl'ezvoltarea
înplicä o scáclere a uatalitátei, puten sä prevedemt cá'
pe
oli-
viitot, soeietátile vor. åvea a se terno mai clegrabá cìe
ga.ntropie clecât de ipe'-clernie'
cä: în or'í-
,,Putem sã conclutlem, zice Nitti')' afirirnÊnt'lj
va fi putelnic clez-
,,ce so,cietato în cal'e ilclivichialitatea
r) Loc, cit' Pag. zóó.
4
36q
,,voltatä çi î' care lt'ogres'l socializärei nu \¡a. diistruge
,,oric.e actir.itate inclivirlua,lã, în o,rice societ¿úe în care a_
,,r'nfia fi s'bcLi'jzatä, într'.' moicl cât cle }arg çi
'a
,,cauzele sociale cle inegalita.te 'ncl.e
,,nnei foLue 'or fi eliminate ruultåmritä
î'alte ,cle ,c,oope'afi,e,
'rai ti.cle
,,sä se eohililr'eze c* 'atalitatea 'a
cle subsiste'fä çi variatiile
,,ritmice ale e'ol'fie,i'rijloacele
'' r'ol m¿ri a'e¿r 'inic
clernogr,afice
,,cle întfricoçat peutr,u o:re[iLe,,.
A'ceastä c.o'cl*,zie, De ca'e a*tor.I o c.leclìe çtii'tificeçte
neatacaì¡ilã, ,cì:ä o lor-itur'ä rle uroarte cloctrinei h.ì l{althus
zíce eI, Dt€cu'ru, ,¡i pti'cipiilor. s'sfinute pâ'á ac.'r de
b;
Ðeoula. clasie,ì.
cu ace¿rstã, l.cr-a'e a p'ofeso'*l.i di'Napoli, în c,ar.re, p'-
te'r zi'ce cä se lez*ruã oaÌecrlrl intr.eaga î'felepci''e a
timp'l'i'r.¡str'c'privi'e la poporafie çi ear.e e nrfri cri
tl'eosebire ,ca'act,e'isticä lre'tm o lrarte însenr.atä a liter,¿,-
t'r'ei aça a''mitä çtii'Tificä mordþr'nã, putern sä închideni
capitolul rlr.- f,atä. $i în ader-är, ar fi cn grell sä rrai gäsim
vle-o oì;iec{iune care sä fi fost susfinutá ,cle ciner'¿r îr con-
tr¿lnin[altlr.-s, çi rie ca'e Nitti sãr n'-o repr:,orrrtcá.. zieent
sä u. o lelt'od'cã, 1.-entr.' cã, l*crarea lui care se pleaiutá
cu pt'etenf ia de a stabili a,cl,er,ãrate,le legi ale pottorafiei'),
n'-i r'lecât o arl'nãt.r'ã. a u.or teorii a'terioare 1re cari el
nu a ,$tiut sä le to1;easeä îutr'o sintezä superioarã. tãci în
loc de a gãsi un llunct cle r-edet'e mai înalt, o nouä for._
rnulá, sul-r car.e sá se suJtsuÌìttez.e cle la sine çi în mod
firesc teoriile antelioal,r', fie ca a,cìer,är fie ca eloaro, clesl.e-
gâncl ploltleDla l)oìlot af iei, el ínçirã uulrai ãc,e€a ce s'a
spns rle allii çi se ro,steçte în favoarea cloctrinei biologice
eicô.tzcl, cä p'oltle,'r.a popor.afiei ar fi rãmas obsc'r¿-L pe'tru
econr¡n¿iïti J) l)ar çi a,eeastä afirtlale, care ne aruneã, în-
tl'o st¿rre de necltunerire cl'esãvâ,rçitã, çi care, coutras-
teazã de altmiltr.elea cu faptul cä eel pufin aclevärul cloc-
frilei economistului Lor.ia i se pare eviclcnt r), nu-i clecâ,t
o r-eurinisc,eufã, a atacurilor pe e.ali le înclreltteazä Arsène
Du¡r--ront în eontla utìor economiçti. In tot eazul, Droblema
r.) Loc. cit. Pag. rl5
z) Loc. cit. Pag. z3r,
3) Loc. cit. Pag. r8q
3ó5
¡loporatiei nu a fãc.ut nräcar uÌ1 pas mai înainte cäträ dbs-
legalea ei.
$i arcum,clTrpä ce ne=a.nl pus în cureutul tuturor t,eoriilol
ulai însernrtate asupra acestrii subiect, rámâne sä încercän:.
a ne cla seam¿l rì,espre pozitia lor reeiprucä. Privincl, ohos-
tiunea în starea în care ¿u läsat-o precìeeesorii nostri, vom
trebui sä r,eclþ.n ce rre rärr.rân,e cle ,fäcut, pentru ar ajunge
însfârçit Ia stabilirea clefinitir-ä a principiului poporaiiei-
CAP. XVl. 0 problemä çtäntificä
Din expunerea cliferiteìor teorii cari s'au emis asupra
poporatiei, am putut observì cá pãrerile cele mai contra-
zicäloare au fost sustinute cu o ee'alä convingere asupra
aceluias subiect, afirmân,lu-se cu patemà rìe unii aceea ce
se neagä eu ìnverçunare de ceilaìti. Teoria lui l,Ialthus e
proclamatä cli¡rtr'o parte ca o descoperire din cele mai im-
portante pentru qriintele cari au de scop fericirea omului,
si consirleratã din a.ltä parte ca fiinrl în contrazicere cu fap-
tele si protivnicä b nelui obçtesc. I{althus însuqi e suit de
r¡nii în slavir ca un om cle stiintá de mare valoare, ca un
geniu binefãcãtor al ornenirËi, ¡i taxat cle altii ca un pla-
giator vnlgar, l;psit cle orice originaìitate çi ca un spirit
reactionar clusmari al omenirei. $i nu cloará cä aceste pãreri
cu totul contrare ar fi fost sustinute de oameni fárã nici o
însenrnätate. Ci din contra, cele mai eminente spirite nu
au fo¡t ìn stare sä se punä de acord pànå astäzi încä asu-
pra formulei Cefinitive a principiului popora[iei si asupra
valoarei qtiintifice a teoriei lui l'Ialthus. $i clacá printre
suslinãtorii lui arn avut prile¡ul sä gãsim barbati ca J. B,
Say, Simonde de Sismondi, Quételet, Karl XIarlo, John
Stuari llill, Darrvin, Roltert von IVIohl, Rünrelin, Ilaechel,
printre protivrrici întâlnim pe List, Clarev, Rodbertus, Ilenry
Cl'eorge si liarl llarx, perrtcu a nu cita declit pe cèi mai
ìnse rnna [i.
Pentrri a ìnveder¿r mai bine confuzia care clomneçte ìn
stiintä asupra acesl,ui sulttect, de tnare importantã, si pentru
a aräta în ce stare chaoticá se af'la ecouomia politicá astãzi,
creclem util cle a pune alãturi unele cìin aprecierile mai
hotäràt contrazicätoare cari s'au emis astlpra lui }lalthus
si a teoriei lui:
ñ

366 367

\
Nu mai Putin decàt a fácut Dacå teoria lui t\,I¡lthus càndu-l foarte sus, ru trumai De un secol îucoace faP'
-Newton
Pentru fizicá,, Brorvn ni se
pare stràmtä În ten- ca cugetätor gi ca om de tele sànt o rlesminlire con-
pentru biotir:ã, SPinoza Pen- dinla sa, în mijloacele ce
le çtiin!ã, ci gi ca pe unul din stantá. a logei lui l{altlius,
tru metafizicä, a fircut acum propune, ea se aratä con- cei mai eminenti binefäcätori ceea ce dovedegte cä legile
Malthus Pentru çtiinta a cärei trarã ficei, clistrugätoare
a ai omenirei. o priori nu au o mai mare
obiect este fericirea omului' moralei çi a energiei, cu un ' Robert von MohIL) valoare În çtiinta economicá
cuvànt însPäimântãtoare' Ea cìecât pretutindeni aiurea.
Hegewischt)
voeçte sä omoare mobilul ce Sunt douäzeci sau treizeci Yues GuYot")
Profit de aceastá ocazle natura întrebuin{eazä Pentru
la
de ani, asemenea propoziliuni
pentru a märturisi admira- a stimula Pe oameni sfor- ar fi
avut nevoe de nume- Dacä ìn scrierea lui iv{al-
tárile corPorale si sPirituale, roase dovezi în sprijinul lor; thus s'ar 1i expus în cea mai
tiunea mea Pentru încercarea
àsop.u poPoratiei a D-lui pentru a destePta gi între- .t dar evitlenta lor este atàt de mare parte o concePtiune
sentimentele ìor cele
NIalthus. Atacurile adversa- linu izbitoare çi atât de necontes- qtiintifìcã, fìe chiar gresitã,
riior acestei admirabile oPere mai nobile,
un mobil cäruia tabilá încât ele si-au fãcut ea nu ar necesita decât o cri-
nu au servit decât Petttru a genul uman
îi clatoreazá cea drum prin lot felul de îm- ticá corespunzátoare çi nirnic
învedera soliditatea doctri- mai mare Parte din Progre- potriviri $i se pot considera mai mult. Dar asa avem cle
sale. Ea sfìnteqte ca Pe astázi ca adevãrate axiome. a face numai cu o monstru-
nelor ce conline si sunt con- sele cel rnai În-
vins cá rePutaliunea bine o lege egoismul ositate moralã çi incä din
Elr înlocue¡te mila John Stuort MiU')
meritatä a autorului ei se rádacinat... specia celor mai uricioase,
O astfel de doc' Lupta pentru existen!à re- care se îmbracä singurä în
va ìntinde pe mäsurá ce se cu calculul.
inimele oame-
va cultiva mai mult çtiinla r triná schimbä la ce sã zultá în mod inevitabil din marìtia moralei.
a cärei podoabá din cele mai nilor în Pietre. ñidin repegiunea cu care toate fi- Eugen DÌihringL)
distinse este. ne mai astePtäm Partea in[ele organisate tind a se în-
unui poPor ai cärui cetäteni multi; Oricare individ care Concep{iunea lui i\{althus
David Ricardoz) ar avea În PiePturile lor Pie- în decursul duratei naturale este practic çi teoretic o teo-
tre în loc cle inimi, dacä nu a vietei sale produce mai rie reactionarä. La orizont
Este sigur cä çtiinla nu la o ruilare desävârsitá a"
l'a päräsit ;i rteçi ea a Îmbu- moralei çi ÎmPreunä c: dân- multe ouã, sau mai multe se- ea face sá apará sPectrul i-
nátåtit unele din tezeìe lui, sâ, a for[elor Productive, minte, trebue sä fie distrus perdemiei, iar În prezent ea
in formä çi În fond, admitànd prin urmare, la ruinarea orl- Ia una din epocele existenlei voeste sá opreascá Înmulti-
cá în genere doctrina lui nu c¿rei avutii, a oricärei civi- sale, cäci la din contra fa[á rea claselor celor mai nu-
se aplicá numai decàt la u- cu principiul creçterei În Pro- meroase ale poporului. Dacá
lisatiuni, a orice Putere a gresiune geometricã, numä- mijloaccle pentru ajunSerea
nele împrejuräri, totuçi ea îl
apärä În contra unor atacuri !árei. rul descendentilor sái ar de- acestui scop nu ar fi din cale
Friedrich Lisf 3) veni tot mai mare, încât nici afarä ridicule, ar trebui sä
nejustificate çi fárä sens ridi-
r8o7' Nachrvort'
r) Geschichte und Litteratur der Staatswissenschaften.
r) Malthus Versuch über die Bevölketung' Altona z) Principes d'économie politique. Paris 1854. Vol. I. Pag. l8o'
l'économie politrque et de I'impôt'
,í O",ru... complètes. Principes de
3) La science économique. Paris IE8¡' Pag' t87.
Paris 1847. Pag. 372. 4) Kritische Geschichte der Nationalökonomie und des Socialismus.
1887' Pag' t48'
3¡ ii*t"* o"lionuI de economie potitica' Bucuresci Ed. III. Leipzig t879. Pag. t85.
11

3ó¡ì 369

o tarä ilin lume nu ar fi în ne intlig'nãm cle ,josnicia con- intelor org'anice si a imPo- cle ÌIaltìrus, a cärui ,,Essay
stare sii-i hrãneascä. $i cle- ceptiunilor de care a fost sibilitätei de a sPori mijlt'a- on populirtion" a apärut in
aceia pentru cä se nasc mai rlictatã. cele rle eristenta in aceeaçi 1798, ìn cazul acesta eu a'qi
multi inclivizi rlecât au pu- l,lviclent cä idealurile po- progresiuue vine un timP În oJrserva cá aceastä scriere,
trnta t'ìe a trãi, trel.rue sä ìitice ale lui trIalthus con- care numärul acestor fiillti e în tbrma ei cl'intàiu nu-i tle-
aibä loc în fiecare cazl o stau ìntr'o org'anizare în care mai llìare tlecàt Putinla tle a cât un phgiat superficial cle
luptã pentru existentã, fie clasele de .ios, tìind într'o rloiràntli rnijloace tle existentä scolar, îmbrãcat intr'nn stil
cu vre-un alt indivicl din stare rle serni-servitute, ar pcrntru dânsele ¡i cã prin ur' declamator cle popã, tlin De
aceeasi specie, fie cu indivjzi alâena în morl direct sau in- mare un obstacol oare care I'oe, Sir James Stettart, Totvn-
clin specii diferite, fie cu con- rlirect, în privin[a con[rac- trebue sã opreascá clesvolta- sencl, tr'ranlilin, \Vallace etc.
rlitiunile fizice ¿rle vietei. A- tárei cäsãtoriilor, de permi- rea lLri ulterioarã. ¡i ca nu conline rnãcar o
ceasta nu-i tlecât cloctrina lui siunea unei stápâniri oar e- singurä idee orig'inalá. Serr-
Thomas Henry Huxley
Iialtlrus aplicatá cu o irrten- care; totusi el pare cä a în- satia mare pe care a Pro-
sitate cu mult mai conside- teles cã nu putea sä con- i\supra unora clin expre- dus-o acest pamllet se clato-
rabilä întregului regn animal teze pe restaurarea sau chiar siuni si a sf¿rtLrrilor Practice reste exclnsiv Íntereselor cle
çi întreguìui regn vegetal, conservarea pe mai mult timp pe cari le tiá Nlalthus páre- partir'ì.
cäci nu existã aice nici pro- a unei Írs€rn€nê stãri de lu- rile economistilor actuali surtt Karl Marx e)
cluctiune artificialä cle mij- cruri. .\sl.fel sistemul sáu s'a împårtite dupä cum usor se
loace de hranã, nici restrictie redus la prerlicarea indivi- poate înl.eìege.... Dan icleile B sig'ur cã cloctrina lui
impusa cásãtoriei cle cãtre dualír neputincioasä a absti- lunrlamentale ale lui Nlalthus llalLhus nu.çi gaseçte aPli-
prudentã. nentei personale dela cásä- pot fi considerate ca o ctl' carea ei tirnpurile noastre
ìn
Ch. Darwint) torie, care nu se îrnpacã cerire definitivä a stiintei si se pare chiar cä ttu se
mãcar cu legile concurentei (ein festes Etgenthum der va aplica Încã cel Pulin tlouá
I\{altllus a lost un preot qi ale luptei pentru existentã, Wissenschaft.) sau trei secole clacã nu mai
care a studiat aceastä ches- ile oarece ninleni nu vA re- mult. llijloacele cle subsis-
nunta la perpetuarea exis- Wilhelm Roscher t)
stinne pàna în cele mai mici ten!ä tlacá cottsicleräm uni-
anrãnunte, pätruns de spiritul tentei sale proprii în farnilie versnl in întregirnea lui, tìnd
Aceste sunt prea cunos-
aclevärului. B[ a cloverlit pànä pentru a lãsa iocul altuia. sä creascà rnai rePetle clecàt
cutele teze ale lui llalthus
la evidentä-si cu toate cä Eugen Dtihring'z) cari s'au pärut asa cle nePo- genul omeuesc.
a fost ocärrit clin cauza con- triviie si tle paradoxale la in' Paul Leroy-Beaulieu")
cl uzirrnilrrr la cari a ajurìs, In I enere vorltind, tr{al- ceput, cari insä, tlupá ce au
aceste cr-rncluzi uni rtu au fost tlrus e un maistru al plag'ia- Cu toatá dezvoltarea Pe
dat nastere unei literaturi
inlirmate piìnà acunì si nici tului, ìntreag'a lui teorie a- întregi, ìn toate limi-rele au c¿r.re a dirt-o operei sale, cu
nu vor fi infirmate în viitor- supra ptrporat,iei nu-i decât .J
ajuns sä poatá fi consitle' toate rliscu[iunile nenurìe'
cä din cauza irrmultirei în urr pl;,gial nerrr¡irrat...
progresiune geometricir a fi- Dacã cetitorul ar aminti r) Grundlagen der Nationalökonomie Ed XIX Stuttgart t888. Pag"
63'¡.
r) L'origine des Espèces. Tr¿d. Barbrer. Paris t882. Pag. ó9 z) Das l(apital. Ed. IV. Harnburg r89o Vol. I. Pag. 471 9i 58o
z) Cursus der National und Socialölionomie. Ed. llI. Leipzig I892.
Pag. rr8, 3) Précis d économie politique' Ed' Il' Paris 1889. Pap. 31o.
24
 370 37r

rate, deçi nu fárä moclificäri, rate si aproape färä prece- pozitive si preventiTe a le ea este incapabilä cle a ex-
ci clupá ce au fost în multe clent pe cari l-ea provocat, sporirei poporatiei... Incerca- plica nu numai misterul mi-
feluri comPlectate çi îndreP- este încá fourte greu cle a rea lai n'Ialthus este opera zeriei clar si scìrimbárile si
tate, ca o cucerire definitivá r-lescoperi ce element solid a fundamentalá asupra subiec- fluctuatiile civilisatiei umane.
a çtiin[ei, cu toate cä nu au adäogit cuno$tintelor lìoastre tului economic al poporatiei; Nu mai este clar cu putin!á
ajuns càtugi cle Putin sã se çi nu e uçor de spus cu Pre- . ea nu a fost pànä acuma în- de a da numele de lege u-
impunä în practicä çi sä fie cisiune cari sânt precePtele trecutä cu toate clefectele ei nei teorii, care este Ìn com-
obsteste recunoscute. practice, pànä aturrci necu- reale, adeseori semnalate si plectã contrazicere cu fap-
noscute, pe cari le-a intro- câte odatä c,r prea multä sub- tele, precum e acea a liti
G. vott Rtimelinl)
clus orlatã cu principiile sale trlitate. Nlalthus.
trIalthus se pune pe tere- teoretice. Aceastã ìndoitä
Iipsä de claritatc e pusá lline
Luigi Cossal) Fr. .S. Nitti'z)
rrul fapteìor si decluce tlin
fenomer.ele pozitive legile cari în eviclen!ä în
celehra lui Dupã curn se poate veclea, la aceastä confuzie desär'àrçitii
se pot cunoaste. Simburele coresponclentã cu Senior uncle cu priuire la Maìthus si la opera lui contriltue spiritele
pare cä vedem cá doctrina cele mai eminente si plìnã în zilele noastre putem spìtne
ala nurnitei le3'i a popora-
tiei, recunoscutá cle sliin!ã. Iui e cu muit mai putin nouä cä problema poporatiei nu sr-a g'ásit ìncá cleslegarea ei cle-
îl alc¿ituesc încä panä astirzi prin esenta ei, clecàt nrin fra- fini¿iv¡. latã Ìn aclevär cã. unul clin cei mai ascutiti econo-
tesele stahilite si cloveclite ile seolog'ia crr a.iutorul cáreea misti, Davirl Ricardo, isi exprimã achniratiunea sa pentru
se prezintä. opera lui llalthus çi peutru soliclitatea rloctrinelor ce con-
¡1fl¡1Êiuì.
!ine, pe câncl un alt cug'etãtor, l(arl X{an, care prin subtili-
Karl Theodor Reinhold'1) J. K. Ingram.s)
tatea cercetárilor sale stä în f runtea economistilor mo-
ìIalthusianismttl, rleParte clerni, sustine cä scrierea lui lîalthus nu-i rlec¿ìt un pla-
Iri forrna ei nouã, opera giat superficial. care nu contine mäcar o singurã. rdee ori-
lui trfalthus are caracterul. cle a lì destina.t s¿i serveascá
de bazá sistemelor politice ¡i
ginalä. $i chiar in timpul clin urmãr, în aceiaçi tarã, un
con{inutul, proportiunile u-
profesor clela Universitate¿r ilin Napoli, Fr. S. Àilfi, scrie
nei opere ctt aclevárat stiin- econonlice ale viitorului, ttu
în ochii unui critic cles- in 1807, cã legea lui ùialthus nu explicä nimic si cä e ìn
lifice si orig'inale. E[ a rno- apare
complectä colttrazicere cu fapteìe, pe când un alt econo-
derat pesimismttl säu primi- interesat r,lecât ca o cloctrinä
mist profesor, la Univer.sitatea din Pavia, laigi Cossa, sus-
tiv si a suprimat unele pro- de ocazie, rezultànrl clintr'un
pozi[ii riscate ; el a adáog'it mi,jloc istoric de acum foarte line în 181)f), cä opera- lui X{althus are caracterul, conti-
nutul ¡i proportiunile unei opere cu aclevãrat stiintifice si
o analizä ingenioasä gi pro' cleparte cle noi. originale. I):ntru unii ilar, teoria lui l{althus contine toI
funrlá a electelor cliverse pe Leg'ea lui llalÍhus nu ex-
aclevärul, pentru ceilalti, ea se g'äseste în contrazicere cle-
cari le procluce, ¡i le noate plicá nimic. Inclrisá în ri- sävàrsitä cu faptele si nu explica nimic. Si tr{althus însusi,
produce, în clif'eritele starlii giila ei formulä, clesminlitä e privit de unii ca un cug'eñtor aclànc ¡i un ltinefäcätor
a le civilizatiei, obstacolele rle istorie çi rle demog'ratÏe, al omenirei, si cle ceilalti ca un spirit îngust si reactionar,
r) Schönberg's Handbuch der politischen Oekonomie. Ed. III. Tü- care nu a emis mäcar o singurá iclee originaìá.
bingen t89o. Vol. I. Pag. 768.
z) Die bervegenden Iiräfte der Volksrvirthschaft. Leipzig t898. r) Histoire des doctrines économiques. Paris. r899, Pag. 3t4.
Pag. zog. z) La population et le systèrne social. Paris. 1897. Pag, rr8, r47
gi rzo.
3) Histoire de l'éconornie politique. Paris 1893, Pag. tó5.
fl
372
In fala acestor coutraziceri spiritul nostru rärllâne îu cea
mai desäviìrsilä nedumerire. Iu care parte sta ader'ärul ?'
Pe cine sä urrrläm petttru a tttt gresi ?
Din prrrrctul cle vetlere curat teoretic, e fárä încloialá un
fenomen clin cele mai stratrii cle a vcdea proclucànclu-.re,
cle un secol ìnctteeai, pãrerile cele mai opuse asupra ace-
luiaçi subiect, fárä ca' sà se poata ajunge ìncä la înclieerea
aeestor rlezbateri ìndelurrgate si la stabilirea clefinjtivá a
principiului poporatiei. $i desigur cä o aseÌìrene chestiune
prezintã, chiar în purä teorie, un itrteres deosel.tit, inclem-
nânclu-ne sa stárLrim a ne lámuri asupra atàtor contr¿-
ziceri, cari întunecá aflarea acìevárttlui si ne lasá într'o
stare de neclumerire rusinoasá çt urnilitoare.
Dacä ar fi ìnsä trunai sä discutäm o chestiune curat
teoretica, fárä nici o legäturá cu o problemá practica de
cea mai mare îrtsemnätate, precum e al'larea cauzelor cã-
rora se poate atribui inmultirea'si scäclerea speciei umane
si rleterminarea mäsurilor practice prin cari putern inràuri
clezvoltareá ei, ar fi poate cu putintã sä sustineln pe una
din tezele expuse mai sus st sä ne prottuntátn, de'o pilclá,
în favoarea lui X{altìrus, muìtumindu ne cu ar3'umentele ce
s'au aclus de catrá învã[ati ca Ricarclo, Darwin, John Stuart
Milt, Roscher, În sprijinul teoriei lui. $i conrytiinta noastrá
în cazul acesta poate cä s'ar împäca cleocarnclatá cu În-.
cheerile acestor autoritãti recuttoscute Îli materie. Dar aice
nu e vorba de o problemä le purå teonie. P6ctic;r zilnicä,
ne sile¡te sá r'äspunclem la o multime le intrebãri În
legäturà cu existenta ttoasträ si sã concludem. Voirn sá
stim, cle-o pilcl.ã, care este cattza, sau cauzele cari deier-
mina scäderea unei poporatii, care se stinge, si ce-i de fácut
pentcu a opri scácìerea ei. Pentru aceasta se cere mai în-
tàiu sä g'ãsim formula precisä a principiului poporøfÌei, adicá
sá cleterrninãm cari sunt cauzele geuerale cãrora putent a-
triltui inmnltirea oamenilor pentru cä numai în modul acesta
vom pntea sa stabilim si rnasurile prin cari ea poate fì în-
ràuritã. Si atunci principiul couod al autoritátei, nu tle
mai potrte fi de nici utl folos.
Ne atlãm clar în fäla unei îndoite proltleme griin[ifice de
cea rnai mare însetnnátate, cäci tle la rezolvirea ei, qi prin.
373
rezolvire intelegenr aflarea unei formule definitive în care
sä se îrnpirce toate contrazicerile, atàrnä nu numai înrles-
tularea clorintei noastre teoretice cle a cunoaste, ci si sa-
tisfacerea a ìnsu¡i instinctului nostru practrc cle conserr,¿Lre.
Àpropiindu-ne cle rlesleg'area acestei probleme, e sig'ur
ìnsä chiar cleìa ìnceput cã, ìn st¡.rea actualá a stiintei, uu
mai poate fi vorlra de a clezvolta în nrod unilateral pe una
din acele dou¿i teze pontrare, sporincl qi noi numärul pãr-
I
tinitorilor san a protivnicilor, prea nìlrrerosi, ai teoriei lui
tr{althus. (-läci în cazul acesta nu anì fi iolosit nimlc. Ne-
dumerirea noasträ nu s'ar lì risipit, rãmànând tot În situa[ia
în care Am r'ãzut cã a rdtnas proltlerna poporatiei la sfâr'
situl arlnlni {80.3, situatie care se oglincìeste ¡i se rezutnä,
cu toate contrazicerile ei, Ìn pärerile opuse ale profesorului
Nitti, din Ñapoti, çi ale protesorului fìossa, clin Pavia.
Ilaptul acesta. însä cä cei mat eminenti cugetätrrri uu
s'au putut inielege astìpra principiului poporaliei pi a va-
loarei teorieí lui i\laltlrus, treltue sa tte pue pe gtincluri.
r\u este suficient, în ader,är, tìe a lte tniera, precum cl lace
Robert von ÀIohl çi I'Lirrnelin, cã unele acleváruri elemen-
l.are pentru iì cäror Înleleg'ere nu se cerea decât simpla
observalie a lucrurilor si log'ica obicinuitã au fost inlelese
pe clos, ci trebue sä expìicãm cuttt aceasta a fost ctt putitt{ii 1).
Í,i e sigur cá nu vorn gäsi aceastä erpli.catie rlecàt admi-
!àncl cä adevãrul întreg nu se g'äseçte nici de o parte uici
de cealallä. Ll.{ci dacá nu putem admite cä cercetátorii
eminenti, ale cãror päreli le-am cital , au fost cìe rea cre-
rlin!ä si cá au vorbit îu contra constiintei ìor stiinl.ifice,
pentru a apiira poate cine stie ce interese aìe clasei llttr-
3'heze in contra poporuluì, sau ale popomìui îu cotltra bur-
..g'heziei, trebue sá zicen cã este ceva care le.s'itinreazá eroa-
rea lor si cã întreag'a teorie a poporatiei trel.iue clitr ttott
revãzutá, clacä nu refãcutã.
Precizâncl ol¡iectul rlezbaterei, vom trellui tlar sä ctiu-
tärn a elimina, printr'o analìzä criticã prerner3'ãtoarer ero-
rile manifeste ce le voni întàlni în tLferìtele päreri emise
asupra teoriei lui IIalthus, pentru a ne înclruma astfel cätra
r) Vezi pag. I44
.FTI
Jt+
stabilirea formulei definitive a principiului poporatiei. Aceasta
este, dealtmintrelea, necontenita lucra:e a çtiiritei, cle a
descompune si de a recompune, pentru a lárgi cunoqtinla
noastrá clespre lume, alliìncl explicarea mai cleplinä a feno-
menelor cari ne înconjoarã. $i dacä vom parveni çi noi,
pentru problema care ne preocupã, sä gásim o formä mai
largá a cunostintei în care sä intre tot ce s'a zis mai îna-
inte asupra sul.riectului, dobânclind notruni mai exacte despre
cauzele cari cleterminä inmultirea çi scãderea fiintelor umane,
vom fi contribuii clesig'ur la înaintarea stiintei.
Prin aceasttr am pus noi ìnsine cle mai înainte margini
hotärâte atât meritelor càt si pretentiilor noastre fatä cu
ace¿rstã proìrlemä. Cláci nu pretintlern sa sptnern noi ceea
ce nu s'a rnai zis încil, cle nirneni pânä acum. Cli numai
cä vom cäuta sã înteleg'ern teoriile anterioare, ìn lumina
unei lbrmuli rnai cuprinzätoare, care sä ne erplice mai bine
si faptele rämase obscure.
l)entru aceasta ìnsä vom trebui sã g'ãsim, mai intiiiu,
solutiuuea pãrtei cf intâiu a proÌrtemei stiintifice în f¡rta cã-
reea ne-arn oprit. si sä spunern pentru ce de nn secol im-
plinit sliin[¿ rìu s'a lämurit încä rsupra valoarei teoriei lui
lfaltìrus, ceeace rìu se va putea face decàt analiz¿ind cu
cìe-amã.nuntul rnecanisrnul intim al gandirei acestui adlànc,
dar poate prea subtil cu-g'etätor, ¡i uneori ìipsit de precizie.
CAP. XVll. Analizã criticã.
Dacä cercetäm cn luare aminte teoria lui l\,Ialtìrus, cum-
pänind si argumentele ce s'au prorlus de cãtre pärtinitorii
si protivnicii ei, pentru a gäsi cauza. arler'ãratá a îrrtune-
cimei si a contrazicerilor cari sl.äpiìnesc aceastá materie,
cea rnai irnnortantã din ciite fac obiectul qtiintei economice,
g'äsim, ca ultim rezultat al analizei, urmátoarele trei erori
fundamentale, cari stau ìn ceir mai -qtrànsã legäturã, com-
plectându-se oarecrun pentru a întuneca aclevärul:
10) IVlallhus a exprintat un fond de idei adevãrat, într'o
formd greçitd.
20) Din cauza qcestei erori de formd, Malthus a stabtlit a
teorie economica în contrazicere cu reslltateu lucrurilor.
375
3o¡ Plecânct dela premise teotetice greçite, Maltltus
a aiuns
la înclrceri Practice greStte'
óåì"¿i."ã temeiniciei acestor teze, clela cari plecám' ne
cä de
,ro ao explicaliunea clepliná a feiromenului stratliu
pot pune acord asupra
un secol incheeat învãtatii nu se c.le
unei teorii de cea mai mare Însemrlätate ¡i vorn putea sá
stabilim formula definitiva a legei poporaliei, clela -care cle-
pincìe, dúpà cum atn t'ãzut, cleterm':narea másurilor prin
ãu.. *. poate î'ràuri ,ìez'oltarea ei. \rom analiza clar rànd
pe rlìnil aceste erori funclamenta.le, arátàrltl currl ele au
irebuit, în mo-[ fatal, sá proclucá neclttnerirea de care ne
pliìngem, rnai Întlìiu ìn spiritul lui Xl¿rltlius îusuçi, si rnai
þe urmn în spiritul acelor cari l-au urmat' Spertirn cá
ilupä aceastli analizä cAre va clesface t'iecanismul intirn al
grinclirei lui ÌIalthus, eroarea se va risipi cu totul çi pentru
iotttea'na si cri vom fi ì. drept sä zicem cä pro¡lerna a
fost rleslegatã.
I). Maltltus a exprinnt un fonct de idei adevcírat într'o
fornn greÇÌtti.
I¡onrÌul de idei adevárat clela cari pleacä llalthus ;i pe
c¿rre-l g'äsirn la l.raza tuturor afirrnaliuniior lui, se poate
rezumiì iu urmatoarele càteva propozitii :
I 0) Poporati¿t esLe limitat¿ cu necesitate rle mijloacele
de existentá r).
20) IracLìltatea procluctivá a pämrìntului ile si nu are
mar3ini cunosctrte çi ltotáràte, lìu e cu toate acestea nel-
mitatá. In tot cazuì, procluctele pämiì.trtului lìu se pot sport
rlecri[ cu incctul ;i sporìrea lor, devine, pe acelaçi teritoriu
2)'
margenit, clin ce îtl ce mai anevoioasá
¡¡'ó; l''acultatea procreativá a ornului este nelimitatä çi
se trausmite ne¡ttittsá dela o Seneratie la alta' Flecare ge-
neratie are tenclinta cle a se Înmulti oricâucl cu aceeali
3)'
repeg'iune c.a si geueraliile anterioare
a9 lopo.olia are tendinla constantá tle a trece cle limita
mijloacelor de existen!á clisponibile a).
r) Essai Pag. zo.
z) Essai Pag. 588'
3) Essai Pag.8.
4) Essai Pag. 6.
 376
50) I{arele obstacol al poporatiei este lipsa cle hranã, a
cärei actiune nu se procluce Însá ìn mocl imediaf clecat nu-
mai în cazuri cle foanlete. ()bstacolele mediate se conìpun
din toate oÌ¡iceiurile ¡i toate boalele cãrora poate sä clea
nastere raritatea mijloacelor de existen{ä, adäog'lìncl toate
cauzele fizice si morale, în afarä de ace¿lstå raritate, cari
tind sä nimiceascä vieata înainte de vreme r).
6r) Toate obstacolele cari se opnn cresterei poporatiei
so pot reduce la nrmätoarele trei obstacole rnai principale:
constrângerea moralà, viciul çi mizerio2.i.
Dircä privirn cu bãrg'are cle samä aceste proposi[ii, lLrîncl
pe fiecare în parte, vec'l-em cä ele sînt ericlente prin ele
înqile ¡i trebue sä ne princìá rnirarea cä unele rlintrinsele
au putut sä fie contestate. Din combinarea lor ìnsá rezultã
rrn acler'ãr general cle cea mai mare însemuatate : între creç-
terea poporaliei çÌ. sporirea mijloacelor de existeigã existã o
deosebire calitativa 3). Ori când, ìn orice tinrp poporalitr are
aceeasi tenclin[ä de înmulfire neniárgenitá, pe câncl puterea
prorluctivá a pämàntului este nrärgenitã, si mijìoacele cle
existentä rìu se pot spuri decàt cu încetul. At;esta este acie-
värul pe carc nu trebue sä-l pertlem rlin vetlere çi pe care
dacä nu l-a aflat poate l{althus, rìar l'-a staLilit în morl cle-
finitiv, atlucâncl nunìeroase si temeinice clovezi în sprijinul lui.
Si este indiferent rle altnrintrelea claca fondul acesta de
idei apartine nnmai lui trfalthus, sau clacä aceleasi elemente
se pot gäsi in unele scrieri anterioare Incercdrei asupra prin-
cipiului poporaliei a). :\ceastä constatare nu tnicsureazã întru
nimic meritele lui llaltirus, ca onì de sl,iintã. C¿ci o teorie
aparline mai putin aceìor¿r cari prin timpuri enuuta ele-
mentele din cari se cornpulìe, rleciìt aceluia care le înrpreu-
neazá, le clezvoltã çi cautä sä concluclá. De irltfel nici ntr
existä exemplu în çtiintä ca o teorie salr o descoperire sä
fi apárLrt în mod nenaijlocit, fär:r legátu"ä cu cercetãrrile si
r) bìssai Pag. z
z) llssai Pag. 14.
j) Georg Hansen.' Die drei Bevöll<erungsstufen. Ein \¡ersuch die
Ursachen l'ür das Bltihen und Altern cler Volker nachzurveisen.
München 1889. Pag. 5.
4) Yezi Pag. rro.
cu încheerile anterioare. Stiinta se dezvoltä in mod organic,
prin o înceata evolutie qi teoriile ei nu apar cleor'latá ,ca
unete i,rsule vulca'iðe, cari se riclicá cle-asupra nnclelot'
márei, în urma vre-untti cataclism, ci se formeazä cu în'
cetul, ::lai clegrabir ca delta ràurilor, prin aluviuni seculare.
Oricurn fie, treltue sä recuuoastem cä fondul de idei cle
la care pleacá llalthus este nai presus de orice încloiaìà
J aclevárai. Ilroal.ea lui Malt¡us, dacä eroare errte, treliue clar
càutatå aiurea si o 3äsim, clupá cum atn sptts, iu forma
greSitd, în care a cãutat sá-l Îrlbrace' Pentru a exprima
Vnti,o singura formuld aceûstá cleosel.rire calitativã itrtre cres-
terea poploraliãi si creçterea mijloacelor de existe'!ã, llal-
thus a fost aclemenit sá c.lea o ptecisiune oarecum lnafe-
maticã grìnclirei sale, servinclu-se cle trn mocl de a se ex-
prima întreliuintat mai inainte de d¿ìnsul ¡i de cälugãrul
ventrtiau ()rti,s:
Când poporalia nu este opritã r\e nici un fel de obstacol,
,o *rrg, írescânct îndoit Ia fiecare doud'-zeci çi cinci de ani
Si creSie dÌn perioacld în pertoadd, dupà
o progresiune gel-
metricd').
Miibácete de subsistenfd, în circumston[ele cele nt(ti favo-
rabile inclustriei, nn pot nici odata sã sporeasca nni repede
2).
decât rlupa o progrestune aritmeticd
Cu alie ctrvíute, Malthus pretincle cä poporatia s'ar în-
rnulli ca 7.2.4.8,l{i.32.6!t.128.250, pe c¿incl mijloacele tle
exisien!á nu s'ar putea spori dec¡ìt c'a '1'2':J' 4' 5' 6' 7' 8' 9'
clânrl aóestei fbrmule valoare cle lege absolutd, valabilá pen-
tru toate timpurite ;i în orice Împrejurare. Despre o'cum lege
însä ci¡re s'ar putea fclrmula În moclul acesta, tlupli
cu cirept ol;servá Rürnelin, nici nu poate fi vorllä rnlicar
3),
tláci rtacá este mai presus de orice îndoiala odeuãrat: ci
prouuctivitatea pätnlintulut nu e¡te nemárginitá pe càrrcl
iacultatea procreativá a omuìui se tr¿usmite neati.sá clela
\l o g^eneratié la alta; c¿i poporatia are te'clinta constantä,de
a trece ds rnijloaceie tls existentä si cá tnarele ollstacol al
cresterei sale este iipsa tle hraná ; e cu totul greSit de a
l) Essai Pag. ti.
z) Essei Pag. ro'
3) \'/ezi Pag' t4z'
 378
zice: cá poporatia creqte în prsg¡ssittne geometr¡cri, pe cànd
mijloaceìe de eristenla, în conditiunile cele mai favoraltile
inrlustriei nu s-ar putea spori decât în progresiune aritmeticd.
fireçit, în teorie, peutru cä nu se poate çti pâná Ia ce
grad descoperirile si progresele pot spori, mijloacele cle sub-
sistentá pcin exploatarea intensluri a puterilor pamàntului.
Clresit, în practícd, pentru cå îritrucùtã vreme rämân o
multirne de pámànturi incä neerploatate, fie dacá htãrn
oricar'e tlrã in ileosebi, fie cl¿rcã consitlerãm întreaga su-
pratìr!á a påm:ìntului, întrucàt suntern r1;rr departe cle a fi
ajuns la lurita extremä ¿r rlesvoltárei uoastre cu putintã,
care se confunda cu lirnitele spatiului insusi, noi avem pu-
tinta cle a spori mijloacele cle eristentã si prin culturã
extensivd, cultivàucl tot ¡na.i multe pámtinturi clupá treiruin-
tele crcsc:ìlrcle alu poporitLiei.
G'esit, de fapt, pentru cá multümitã tliviziunei mrincei
¡i a clescoperirilor de tot soiul, mijloacele de existenti ca
atari au crescut si cresc neconteni¿ mai repede rlecàt po-
lroratia, clupá cum o doveclesc a¡a numitele crize cle supra-
proilucere si îngrirniádirea uvutiilor tocrnai in tiirile urrcle
mizeria e rnii trì¿tre, ceea ce ne aratá cá aceast,ä mizerie
rrLr se rlatoreste imposiLilitátei naturale, tle a spori ntilloa-
cele de e"ristentá, cel putin ìrr starea aotualä a lucrurilor.
,\m zis ce-i dreptLrl cã forrnula lui i\IaltLus tìu exprimã.
în prinrul riìird, decàt o deosebire calitativa, nu cantilativá,
¡i Rtirlelin pretincle, clupã cum arn r'åzLrt, c¿i nu se putea
gási un motl nlai lãrnurit pelrtru a se exprima adevãrul cã
tenclirrta oamenilor cle a se Ìurnulti se transurite neltiusã
de Ia o generatie la alta, pe ciìnd protlusele recoltelor,
pe aceløç teren, clevin tot mai anevoioase. f)acã clintr'o
pereche rle oameni, se tìasc clouá pereclri, este evident cá
Iie c¿rre rliu ele are puterea si tencìinta, cle a prorluce Ìn
g'erreratia urmatoare, càte clouå pereclri, pe clìnd nimeni nn
va sustine cã, dacã pe acelasi ogor, ob[inem o chilã cle
grâu, în anul întàiu, am putea, prin o culturá rnai Ìngci-
jitä sá ol.rtinem zece chile, în anul urmätor. Se naçte in-
trebarea clacá aceastã cleosebire califativã se poate expriña
în fornú contitativs, f¿rá de a fr ademenili sá aclmitem ca
379
lege reala de înmuftire, valabild în ori'ce timp çi în toate
împrejurdrile, a fiecdrtti din acele dous terntene, a poporatiei
si a nrijlcacelor de liranä, aceea ce nu-i decàt expresiunea
det¡sebirei lor catitative. $i dovada cea mai llunä cä aceasta
rìu e cu putintä e cä qi l\{altlrus însuçi a cäzut in aceastá
lspita, clupá cum o ilove,lesc Înclreeriie la cari a ajuns'
II) Din cauzq acestei erori rle formo, Malthus a emis o
teorie economicd în contrazicere cu realitqtea lucrurilor'
Dacä ilIaltìrus s-ar lì mãrg'init sã afìrme cá poporalia are
tenclinta cle a trece rìe mijloaceìe de cxisten[ã si prin ur-
mare $i tendinla constonta cle a spori aceste mijloace, ar .li
rãur¿rs îrrcä sá se cerceteze dacá în cazul special sl núzeriei
tintpului nostru, rnì.iloaceìe de existentã, pentru îrrtlestularea
poporatiei crescàncle, IìLl se pot spori rlin c¿ruza sgíircentei
naturei, sau poate rJin alte cauze, sociale,;i ìn puiinta so-
cietálei rìe a le ìnlåtLrra. f,i atunci faptul cá se gåsesc îrtcá
o multime cle avutii ttatur¿rle pe cari nimeui ttu le ex¡lloa-
Ieaz,á.; cä se procìuc pe liecare an nai multe l-rutrnri decàt
se pot corì$unìa; cã mijloaceie cle producere ale socittátei
trebue sá stea adeseori Îu neactivitate, din cauzii cå rìu
se consumä toi ce procluc, si cä avutiile se irrSrämadesc,
in cautitäti uriase ¡i se Îrtiretirl prín coniiuuä reprotlucere
in rnìnele ciitorv¿ì, l'ar fi înclemtrat sa caute erpìicatiunea
pauperisurului Ìn alte irnprejurirri tlec¿ìt ìn imprejurár'ile
nctturale. l)ar servinclu-se cle fornlula cá poporatia creste
în progresiune geontetrica, pe câncl rnijloacele de existertá
nu se pot spori cleciìt in progresiune aritmeticã çi dànclu-i
valoarea altsolutá a unei legi a naturei, valal-rilá în orice
stare socialá, era firesc ca spiritul lui sá catlä În Sresala
de a afirrna cä mizerir claseìor muncitoare din zilele rtoastre
se clatoreste tocmai acesteÍ legi a naturei, În virtutea cáreea
mijloacele de etisten[á nu se pot spori tot atât tle repecle
ca poporatitr gi sá acuze naturu cle s3'àrcenie.
$i i-a fost lui }lalthus cu atât mai usor ile a cädea În
aceastá eroare, cu r:àt mizeria actualq se datoreçte clt ade-
uarat principiutui poporafiei, care face ca poporatia sá se
îng'rämádeascá pururea Ia limita de pe urmá a desvoltárei
sale cu putin!ä, fdrd ca sa fie câtuçi de pulin adevarat cd
ru
38o
,ea s-or datori faptului cd aceste mijloace nu s-ar putea spori
.astdzi tot atât de repede ca çi poporalia -- în alte condifii.
Asupra acestei distinctiuni, Ire care o facern aicea si care
nu n fbsr" fácutá nici cle lI¿lthus, nici cle acei cari s-an
ocupat rle príncipiul poporatiei clupå dtinsuì, ne permitem
a atrag'e atentiunea pentru cá ea sirrg'rrrá e în s[are sá ne
explice fenomenul atàt cle iurportant al înrnuìtirei si scã-
cleret speciei unane ¡i sã ne clea, Ìn acelasi rimp, expìica-
trunea adevär¿rtri a tlturor di scutiunilor çi a neîn[ele3'erilor
asupra acestei proltleme cle urare însennätate.
Principiul poporaliei în virtute¿r cäruia ea tinde pururea
sä treacá de Umita mijloacelor de existenta disponibile.
este adevãrota pârghie a propãçirei omeneçti, si a rãspàn-
clirei speciei unlarre pe suprafata pãmàntului. E¡ rìe în-
cleamuä cle a lle perfectiona purur'ea nrijloacele rle produ-
cere, cìe a cnltir-a. o întinclere lot mai mare cle pãmlìnt, cle
a ìmbunätaii institatiile noastre sociale si politice, pentrLr
a proLluce tot lnai mulle bunuri, cerute rle înmr-rltirea po-
poratiei. In virtutea. acestui principiu, poporatia trãieste si
în zileìe noastre la marsine¿r de pe urmrt a tlezvoltãrei sale
cu putintã, pe care tinrle purnrea s,i. o largeascä çi o ler-
geste pe fieca.re zi, iar pauperismul moelern uu-i rleciìt rezuì-
tatul liresc a tendintei poporatiei .ìe a trece cle lirriita mij-
loaceìor cle eristentä : în forma de org'anizare specialä tirrr-
pului nostru. Dar tocmai cle aceea, e gresit rle a se spunc
cä el s'¿rr clatori faptului ca mijloaceìe cle existetrlã ntt s'ar
putea spori tot atàt de repetle, în zilele noaslre, ca si
poporatia: i'lin cauza naturei.
Aceasta este teoria economiccí greçità la care a ajuus
l'Ialtlrus diu canza formei gresite în care si-a erprirnat giìn-
ilirea, si care ¿ì trebLrit så-l clucä cu tatalitate l¿ îrrcheeriìe
practice cresite, la cirri a aiuns.
III)
Plecdnd de Ia premise teoretice greSite, Maltltus o ajuns
la încheeri practíce greçite.
Incheerea logicá la care tt'eJrue sã aiLrngã llalfhus luînd
ca normä c1e cre¡tere a poporatiei progresÌuneo geometricö
¡i a miìloacelor cle subsistentä progresiunea aritmeticri, nu
putua sä fie alta decât cá silg'urul niijloc de a se înlätura
incotrvenientele acêstei legi a naturei, si cle a îmbunätäti
38r
starea mizeraltilá a claselor muncitoare, era c'le a practica'
rezerva morala (moral restraint)' Clasele nlunciioare aveau
ele sinS.ure putinta cle a-çi ilnbunätãti soarta înmultinclu-se
rl'pá cäntitrite. mijloacelor rle existentä disponi¡ile. Di"
'i,
acËl mornent, ele nici nu mai au clreptul de a cauta În
altä partc exphcatiunea qi leacul suferintelor lor' '\supra
lor cã,lea întreaga räspunclere a mizeriei a cãror victime
erau, îrt societatea moclernä.
r)'
,,Cìauza principalá si perrnanentä a sårãci i,zice }liiltlrus
,are putine sa.u nu are raporturi cu fbrma c1e g'uvernä-
,,miint, .oo .o Împártirea neclreaptá a bunurilor; nu stá în
,,puterea avutilor de a procura sãracilor ocupatie si pàine ;
, - - Ði în consecin!á saracii, prin chíar natura lucrurilor;
Dnu Au uici un drept p,entru a le-o cere
: aceste s¿ìnt im-
ader'äruri cari rezultä din principiul poporatiei"'
"portantele
lIásura practicä propusà de x{althus pentru vindecarea
pauperismului qi anume practicarea rezervei morale (moral
-restiaint),
si la care i-a fost cu atàt rnai nsor sá ajúngã cu
càt este de netã3.äcluit cä omul fiincl Ìnzestrat cu ratiune
are datoria de a nu se cãsätori clecàt atunci cànil are sigtt-
ranta ca-si va putea Întretine familia, çs mqsurd generala
cle inclreptare a stárei cìaselor muncitoare, era însà çi gre-
¡ifri ¡i nedreaptd çi nefolositoare:
Greçitd, pentru cá nesocoteste importanta principiului
poporaliei ca pi13hie a civiliza[iei umane si tincle så zãdär-
r..iõ.ut.l, s¿ru sä Îrltàrzie opera de cultivare a întregului
pämiìnt, care este misittnea proprie genului llman' pältrtìncl
io.mu actuaìä de organizare a societãçei, cu alcätuirea ei
vremelnicá pe care o corisi.Jerá ca o forrnä naturalã.,definitivã,
si inchizàncl astfel calea rlezvcltárei popora[iei panä la ìimj-
iete de pe urma a le spatiul'í si realizarea ideslului rle
egalitate si de frã[ie cáträ care aspirã.
t), ontul ir ajuns
,Lla toate celeli,lte animale, zice lJarn-iu
,,Jãsigur la g'raclul înalt al dezvoltárei sale
actuale prin
înmr¡itirei lui
,fuptá pentru existentä care este co.seclttta
¡i pentru ca sá aiun3'á Încá si nlai stls' se cere
"reþezi;
r) Essai Pag. 57ó.
z) La Descendance de I'homme' Paris r88r Pag. 677

382
,,ca el sä urmeze a fi supus unei lupte riguroase. Altmin-
,trelea ar cäclea într'o stare cle indolentä, in care cei mai
,,bine înzestrali nu ar reuçi mai bine, în lupta pentru vieatä
,,clecrit acei cari ar fi mai rau Înzestrati. Nu trebue clar sä
,,întrebuin!ám nici un rnijloc pentru a împutina cr"r mult
,proportiunea naturalã în cire se înnrulteste specia urnanä,
,,tlesi aceastá inmrrl[ire aduce cu sine nu:neroase suferinti".
Nedreoptd, pentr'u cá în starea actualä de lucruri prøc-
ticarea rezervei morale, renuntarea la Ìrucuriile morale ale
paterni[atei si la satisfacerea unui instinct natural, atàt cle
ìegitirn, se irnpune astäzi, numai unei close, muncitorimei,
care sin3'nn:r ar fr obligatä sä renunle de fapt la propria
existentã, în i'avoare¡ clasei stápàne pe rnijloacele cle pro-
rlucere.
Nef o lo sito are, ì nsliìr¡i t
1r') PeutrLr cã, în starea actualä a inclustriei poporatia
mrincitoare e atrasir si respiusä in perioade ce nu se pot
preveclea tle urai înainte, tlar cari sunt în tot cazul nlai
scurte clecàt tinipul treJruitor unei p¡eneratii pentru a ajunge
în stare de a prrtea produce. 'Ireltuintele intlustriei mo-
clerne nu cresc îtt moil normal, ci în rãstimpur:i scurte,
rça cä poporatia, chiar dacá ar cuuoaste Íazele prin cari
va trece, nu ar putea sä se aclapteze niiçcárilor ei schim-
bätoare.
20) Pentru cä practicare¿t re7:ervei morale nepntincìu-se
3eneraìiza ¡i impune tuturor natiunilor, cìriar rlacá mturci-
torirnea clirrtr'o tará oare-care ar voi sa-si márg'ineascä
iratalitatea, crezâncl cä va putea sá-si sporeascä salareìe,
aceslea rìu itr aveâ ca rezultat, precum se çi întâmplã decãT,
rle a se introduce muucitori clin celelalte tãri, c¿rri nu s-ar
fì confbrrnat încheerilor practice ale lui l\fa.lthus.
:10) Pentru cä munca orneneascá fiind astãzi o nrurfã,
càncl trece peste oarecare pret, Îtrdeamnä pe proprietarir
nrij loacelor de proclucere rle a o îuloctti cu masini, rlupä cum
se poate observa in toate tärile ìn cari bratele sunt scutttDe,
ca în America de-o piltlã, unrle masirrismul a a,iuns la o
dezvoltare uriaçä.
40) Pentru cã, rìupä cum a arätat liarl llarx, capitalul
nu e o cantitate fixo; el n:-i clecàt acea parte a avutiei
T
383
sociale care este destinatä proclucerei si care se poate märi
sau scädea clupá perspectiva de câstig ce i se prezintã.
{lhiar r'lacä s'ar împutina numárul lucrätorilor, în urma
practicárei rezervei utorale, pânã la atàt Încât salarele sá
se ridice în motl simtitor, încã aceasta lìu ar Avea alt ro-
zultat clecât cá ar slábi stimulentul cétei de crìstig', împie-
decâncl rnersul acumulatiéi si ìrrláturânrl astfel cturza primä
a urcärei salarelor., care nLì ar fi clectìt cantitatpa prea rnare
cle capital fatá cu oferta rnuncei. Nlecanismul proclucerei
capitaliste înläturá ìrr rnotlul acesta, clupä cum s'rì zis, obst¿r-
colele pe ceri se întàrnplå så si le cteeze el însnsi 1).
Intr'trn c:lvànt, înclrcerile proctice Ia cari ir rj uns trIaltlrus,
recomantl:ìntl rezerva moralá, ca mäsurã. gerreralá rìe vin-
decnre a pauperisrnului, nu atr s'l nu pnt,eau sá aibä nici
o valoare, çi aceasta pentru cðt premisel¿ l¿s¡¿fi¿¿ r1e la
cari a plecat si anume cá säräcia claselor lnuncitoare s'¿rr
rìatori irnposiìrilitätei c[e a se spori mijloacele rìe t:xisteltä
tot atat cle repecle ca poporal a) erau cu totul -q'resite, si
anr vàzut cã. an fost gresite perrtrn cä fornru irr care s'a
exprimat aclevärnl cå poporatia are tendinta coustanta rìe
a trece de lirnita mijloacelor rle existeuta clisponibile, erA
ea sing'urä gre¡itã.
Aceastd nepotrivire dintre fondul adevärat çi fonna g'reçitd,
care l'a lácut pe Maltlrus sa plece i'le ìn preniise teoretice
gresite, din c¿rre cauzä a trebuit ìn mod fatal siì ajt,ng'¿i
si la înclreeri practice q'resite, explicd. toate neînlelegerile
Si discufiunile urntate osupro príncipiului poporaliei, enlu-
ziasmul nnora pentru opera lui tr{altlrus si ìmpotrivirelL
celorlalti, precuûì si laptut cä asuDra aceleeaçi leorii au
putut sa se emitä pareri cu totul contrare, fárá ca spiri-
tele cele mai erninente sä se poatä pune de acorcl arupra
valoarei ei reale. P¿irtinitorii lui [Ialthus au în verlere
fondul de idei adcvdrat si nu ar gresi zicâricl cá din acest
punct de vedere, opera iur are o importantã rleoseJritir. Pro-
tivnicii lui l,Ialthus r-onsiderä mai mult fornn greçitri in
care çi-a erpciurat giinrlirea si sunt autorizati ¡i ei fãrä în-
rloialä ca sä se îrnpotriveascá înclieerilor practice la crre
t) Yezi Pag. z6z
 38+ 385

atn arätat' si gresite' lal[i sànt îndreptate în contra formei greçile, în care el a
aiuuqe. petrtrn cil ele sunt, clupä curn
ít .iî"ì.Låt" si netblositoare. Si tocmai aceasta e.rplicá /zria lost exprimat si mai ales in contra încheerilor prøctice gre-
nìr",,.i1å. ìitrlreptate ìn c'rntra lui ìIaìthus' cáre a clin
atins çite, la cari a ajuns din aceastä cauzã.
rìe cea mai mura iusemtlätate practica
clresti ttni
si care Dupá ce am cleslegat astfel una rlin pãrtile problemei
mizeriei
cauza másttrei ce o proptllle petltru viurlecarea stiintifice enuntate rnai sus, ìnláturànd conl'uzia care dom-
cli'rselor muncitoace, ," pte'itttä ca apárátoml ortlinei cle neste îrr econonria politicá asupra valoarei teoriei lui t\{al-
Iucruri actuale. ci't Lllì spirit Întru protivnic
càlva p,rogre- tlrus, rãnrâne sã ilusträm, prin càteva exernple, solutiunea
sului ¡i oareculìì a"pao,uutant al claselor at-ute' l¡aptul gãsitä de noi, pentru a arata cum ea explica contrazicerile
""
însä cå rle un secol Încheeat rìu se poate stalrili cel
putin ¡l cum lämureste pe deplin diferitele puncte cle vetlere
o înlelegere teoreticd asupra operei lui llalthus'
asa precunì clin cari s-au pus partinitorii sau protivrricii lui n{althus,
ne-arn Încercat sa tl stal-lilim aicea, se clatoreste iarãsi ace- pentru a sustine sau a comJrate icleile lui. Prin ciiteva
Ieeasicauze.l)irrciìuZanepotrivìre!r]intrefonduladevarat exemple nuniai, pentru cä nu ar fi de nici o utilitate de
lui trialtlrus ìnsusi se poartá cu a rliscuta pe ìarg, în amä¡rrntele lor, toate teoriile enu-
¿i fårma greSita cu3'etarea
rnisc¿ri clri penclul între eroare si atlevár, fárä ca
sä se oprea- merate în capitolele anterioare gi cari se întàlnesc, în cea
scä vreodatá asupra utleia clin aceste douä
extrer¡e si fárä mai rnare prrte, asupra acelorapi arg'umente funclamentale.
.n *¿ o poli fìxa. Cl¿ici ori rle ciìte ori voe¡ti sá a'jung-i la Pentru a preciza acum încá odatá oltiectul discutiunei, vom
conctuzia cå teoria lui e gresitä clin cauza erorilor manif'este pune aläturea pãrerea unui pártinitor absolut al teoriei lui
ce Ie înt¿ìlnesti, tllergàttcl cu analiz¿l ceva rnai cleparte' te Ilaltlrus, a cunoscutului economist Johrt Stuard Milt, gi ìntàm-
g'ásesti în fafa unor atler'äruri pe cari nlr
le poli tã3-áclui pinärile lu Henry George, protivnic liotãrât al acestei teorii,
Încerci sá te sprijini pe acestg otl:- pentiu cä ele rezurna argumentele ce s-au adus, tlintr'o
li ãiì, contra, cà.ncl te
ìà.,',.i pentrú a aclmite Întreaga lui teorie' slârse¡ti ìn tot- parte si rlin cealaltã, asupra. subiectului, în punctele lor
cari re-
tleautra plitr a te poticrii de cotlsecitrtele S.resite' esen{iale.
att
zultá cu necesitate din forma gresitá în care
ele lost
.In orice stare anumitä de civilizatie, zice John Stusrt
ã*pri-ut.. De aceastá lipsd' tle preciziune au avut sia ea se
,,trIiU t), nn numãr mai urare cle oameni, Iuali în totalitate,
stucliat opera lui trIaìtìius
nti"t" toti acei cari au ìn Ingrant r)' care
,,nu poate sã fíe înclestulat cu aceeaçi îmbelsug'are ca un
i" ogti"a"îte tle-o piltlã, aprecierile luiprecum si ìn,pä'
,,rìumãr mai mic. Sgàrcenia natnrei nu netlreptatea socie-
;; ;i;õ" ,te o in¿åitá lipsá cle claritate' cá opera lui llaltlrr'rs
,,tä[ei este cauza peclepsei pentru îndesirea prea mare a
rerea lui Dtihring,care tagäclueste chiar "poporatiei.
O distribuire neclreaptá a bunurilor nici nu
ar 1ì o oPerã çtiintificii' ,,inäspreste mácar räul, ci face cel mult ca el si fie simtit
ìm-
Iu rrsetnene corlclitiuni, era firesc ca sp;ritele sá-se
si sä
,,mai curàncl. In zaclar se ya sÐune cã. tc¡ate gurile pe cari
po.îi in aprecrerile lor asupra nceluiasi subiect ,,societatea le cheamá la existen!ã, acluc si ltrate or'latá cu
se
rìe stiin-tã cei
cã, tlintre o¿lntetlii odliusele, gurile cele din nou venite au neyoe de tot atâta
irocluci fenornenul cl'lrios rezervã' com-
inai serio:si, unii aprol'rá tãrã 1-re ciìucl ceilalti ,,ltranä ca ceÌe vechi, iar ltratele proluc nrai putin. Dacã
lrat cu înversu.,a.e ttceeaçi teorie, apreciirrcl
ît' tnocl atlìt cle
otoate instrumeniele de producere ar fi în stãprìlirea co-
Àprollarea uilorA ,,munä a poporatiei întregi, si r[:rcá productul s'ar irnpärti
cliferit valoarea çtiintifica a aceluiaçi autor'
se e.drese¡tzá, tìup,{ àuttt Lt" fonclLtlui de idei adevarat' ,,cLr o perfectã eg'alitate între toti indivizii çi dacä într'o
'is,
lui llaltìrus ; atacuriì'e celor-
.o.u ..rt'.¡tá cte baze ctr3-etárei r) Principes d'ílconomie politique. Paris r854, Cartea I. Cap. r3. $ z,
Vol. I. Pag. zr9.
r) Histoire de l'Éconotlie politiclue' I'aris t893' Pag'
tó5
.25
 387
38ô

inclustria ar fi tot atât ile

ener- ,,star¿J de egalitate, cresterea naturalá a poporatiei ar trebui
societate astlel constituitã' sÌnt astázi' aibä ca rezultat continuu de a face ca fiecare sá fìe
'Eicä Þi procluctele tot atàt cle numeroa*t "o* popor'atii "sá irogat si nu trlai sárac".
fi suficie'te fentru a procura
Ìrrtre;r-ci ,,mai
"ã1. ui
',astâzi e'ristente o inilemànare ioarte mare
; tlar dacá a- Aceastã polernicä ne aratã f'oarte birre curn s'a putut ca
chiar cei mai eminenti cugetãtori sá cadä în contraziceri
..ã*in p"p".111,1 lXi
J;i":ï:' care manifeste cu acleväntl faptelor, numal pentru cä nu au
ctt ï.ìÏ:lli:L1h,:':i'ìï
'întloiulR' lr-lce\T'ãui-p"tin ¿" ¿ou¿-,tci rle ani' stiut sa deosebeascä fondul arler,árat al irìeilor lui nlalthus,
"1'Ì,' :ì-îiillil; lï ;'îiJt','o-'i clacá artere productive
ce rru se
de formø gresitá în care ele au fost exprimate. Cãci este
cu desávàrsire inexact de a sustine cá,, în orice stare de
un
timp pà"1 l" 3^racr
:i;i't"*:i'àiä"t"^"lelasi civilizalie, urr numär mai mare rle oameni luati În totali-
;
irn;1*:*l;:: *:;rÏ;, pe
i*tere'nrile
;" ta
1i¡m o ö{råî,:i;
rle calitate supe-
tate, nu poate sä fie îndestulat cu aceeasi înlesnire ca un
nuarár mai mic dupá cum o face Stuartt llill, plecàncl în
cle subsistentä ttnet
po- morl verlerat dela cele douã progresiuui ale lui r\Ialthus.
"ii" ^"*'-ñ";;;';;";;te'
rio'¡rä, pentcu " ;;;;;;'mijloace cle enormä' ar race ca In starea actuala a civilizatiei umane, în care atåtea pã-
:il;.jili i;;;i; ì"i;;;;;pã,ii" u¡u unei legi fataìe si in- miinturi stau necultivate si pustii cle oameni, orice cres-
intlivirl ii"' in virtrrtea
"ii" cor. rnai snrac'tfttli 'J rnai înainte' Dacá poportrtiir
ar tere ¿r numãrului indivizilor, sporind puterile factorului
,,flexibile, másuiá' ar l'eni un nronreut omenesc, ar trebui sä sporeascã si ìndemãnarea tuturor.
sá sporeasci i"
'ut î*t"ti
"
,,urRrÍt clecàt numai ltlcruriie Dar este inexact de a sustine, precum o face Ilenry Cieor-
în care tlimene tå"eìis nlti'"ttu ge, nesocotincl fondul de idei ader'ärat al teoriei lui ùfal.
:'ri,"'îì' i r" r'' "ìì'"'"'
Le''1ei' j'^'"'
tru s'ar mat ::l:ït r l" iX i,"ri:' -i
S"ÌL"ilt'.i'Ï.'ii""n.i,,-
I tltus, cã in orÌce stare de civtliza{ie, un numãr rnai mare
aceste lucruri "i fi opritá
,,ál'i". intnoltire a poportrtiei ar
de oameni poate sä-si gãseascä rnai lesne inclestularea, cle
.,cientá, sau orice "àu¿ clit urr num¿ir mai mic. Cáci facultatea prorlrrctir'ä a pã-
,,ie mortalilate"' r) respunde mântului, clesi nu are margini cur.oscute si hotàràte, nu e
La irceste Henry George cå toctual -: con-
^^rì cu toate aceste nelirnitatá; ¡i ne putern închipui uqor o
aceste, åu l" contest J liu.sustin stare socialá, fbarte îndepärtatã rle noi de altmintrelea, în
,,Toate liu pretiLrtl l"-':tt:"
trarul acestor tt'ä ått"""tiuuttot'rniti rrrare rle "1 otttrertt' ca care un nurnir mai mare rle oarneui nu-si la putea g.äsi
trn rlunrár inclestularea iot atiit cle lesne cÍì un rlumàr mai mic. Dar
:iil'*"it"ir'"t't,
l,'ot", i,",.,' :,1'".:i îî' î ji;iïllJ.î"1;i'i ar li ca omen;rea sä nesocoteascä rnisiunea ei rle a ras-
:

,,càt utt llLlmár

maI ìltnlc'
ììi: lm
'-
:n
ui^"':^,..,I"',,,""i
^ s'i lr nrizeriet. pâncli civilizatia pe suprafata întreg.ului pämânt, c.laeä am
:' :ìiiü'i. renunta ìa. vre-o îmltunãtàtire care ar fì în stare sã spo-
"r"','r.i'11: ":i* ï"j"1î J ì:'"fi ;îå'i;:iì.i'
.
reasca mijloacele cìe existentii pentru îndestularea popora-
;ff, iä ffiru ü:ii: äi lr nii:t*,îîå,'Í, ï:iïïL; tiei acturle, pe moLivr.rl ca, poporatia urrn¿inrl sã sporeascir
Dnu au rìevore--i ti..." al lucrurilor' in aceia¡i mãsurä, ar trebui sä vinã un timp în care nu
,ìnto"á.n*tsc
aceste':i'i,,:i";;.;';ì;;:"i
guri' clupa curs
popcraiiet creste'
ar urai fì Ìn stare sä gäseascä rrrijloace pentru îndestularea
tot-ti'' lï prel'intì cá,cu cât trelruintelor sale crescrìnrìe.
,,prodr.rc tnai
,,itt colrrliLiu'ti
oi''"itit''"tlea e¡-ale' ctt rrtà[clrerp[a
Îttrletrtrìtt¡tr"a
a brr- In ace.lte teorii contrare ale lui ìIill si lJerrrl George,
ìitãoì-i".,:,i:'uutltte
,pe L:itre ,, ntt't"o't'-' l'ìu pretinrt cñ itttr'o
cauza principaLi ir antaaonisnrului apare ìn toatã evideuta
sa fie mai tnare' si
ottttrilor, nç ¡¡glrui 'aloarea
sol.Lirrnei gásità de noi se acleveres¿e. si vom
Berlin r88I. Pag' rz4 vedea cã, ìn lurni'a forrnulei toate co'trazicerile
r) Fortschritt und Armuth' Trad'
Gütsclto¡t 'oiìstre,

l-
 389

,,si tn trebuit sã se opuná ünui sistem cle cultnrã, care

388

cá faptele i;i gäsesc erplica[i- ,,ar tincle numai sã înmulteascä mi,jloacele de sultsistenLá
se explicá si se rezolvá' çi ,,si nu sá sporeascá veniturile lor. Cu mult înainte ca po-
unea lor adevaratä' ,,polatia sä fie opritä cle imposiJtilitatea ìn care s,ar gäsi
cle-o pildã' .sl'aflnmä cä
orice na-
Càncl vine Sismoncli' intreaga poporatie ,tara cle a produce mai multe subsistente, ea este opritä
*a
tiune ajung^e fbarte'ä;ttl" "upti'-'aá
f^tn rle a sclrintba in- ,,prin irnposiltilitatea cie a cnmpãra aceste sultsistente, sau
å. .".. e itt starc -;i ìt;;t-"'"i un atlevár cte netã5-átluit çi
,,tle a munci pentrn a le produce".
.ctitutiile sale sociale' -'i(:r.*"-iuu,ìarneritirle Prin aceasta recunoscânr_lu-se înr¿iurirea pe care o e\er-
"i-p;;t; irle lui trlaltlrtts,
::;îil; ï;," ii,, tendiuta corlstantá cle a trece
citeazä organizarea socialà asupra sporirei mi.jìoaceìor rle
care aratä ci poporatia are r)' Mergànd existentã, se tiìgãtlueste cã in virtutea unei /egl a naturei,
cle limita mijloaceloittil'i"'t*"!á'disponibile valabilã pentru orice stare de civilizatie, aceste mi,jloace
cá limita
însá cu anariza ,*i ,t"pu.tå, sismoncri aratá nu s'¿ìr putea spori clecàt în prog'resiune aritmeticã, pe
".* este venitul' aiìicù acea parte a aYu- ciind poporatia ar creste în.prog'resiune eeometricã. \:or-
il."Ìr; poporaçiei
;;; anul. peste ctretl-uetlt¡'fi-
tiei care l,ino'up'otr;;p;' pe Ite- bincl în morl altsiract, înmultirea veg'etaìelor urmeazã o
ðuLe cie tiecare, p*it
o*åt"etrea sá (ie cotlstrtrtatä prog'resiurre cu mult mai repecle decâ[ înmultirea anima-
Crr
cAre an, fára ca acel care
o cotl;utrtá sá sàr'ãceasca'ara- lelor si aceste se ìnmultesc mai reperle rlecàt oamenii : un
in^ irrima clrestitttret
aceasta el s'a iutioiiut"iit -"e oitnr¡ nu tre- fir t'le griiu prorluce clouázeci rle fire în auul ,l'inti.iu,'cari
existerrtã' în cazul acesta'
tâncl cä p.i,t ti¡foJàt prorluc palru sute cle fire în anul al cloilea, opt mii în
tìe existen!ä pe cari le noa1""""""""3

bue sá se infeleag'u'ì"ilft""tle croare pe anul al treilea, o sutä çase zecr de mii în anul al patrulea.
prmantri, 'ti'* ¿"'uttit astlel irrtrea;¡^lt ìtt care Dar pentru aceasta se cere ca sä nu-i lipseascã hrana,
"."¿"t"
ä;;;;ì'. l'i"rii'* diu cauza formei 5^resite o lege a adicä pãmrìntul.
"
si-a exprimot gauAitta'
Cáci \Ialthus stabilind' ca
pe Puterea realä si activä a înmultirei veg'etalelor, a ani-
În prog'resiÛne geometricö'
naturei cn popo'n:iia cr"¡t' malelor precurn si a oameniìor este lintitatá insa cle voinla
ää,J .iiL."äur" ¿"' existen{á ":'" !îl-'i':"Î;ilj'i':l'i; omnlui si în organizarea actual¿i a societätei cle vointa pro-
o"".ionå aritmeticd, a trebuit
sa î'::"î;",,
1JunSl,'" prietarilor þarnântului. Pe ciìtä vrenìe mai ränline încä pã-
este limitttta cte m itoussls rle existcntä
ärice trtrá poporatî; pe cùrrrl Sis- mânt necultivat, proprietarul poate sã împierlice puterea
cari sä pot ptoaoäu"aup u natura .luciurilor' de înmul{ire a veg'etalelor si a animalelor prin urmare, si
mondi a clo'eclit cá aceasta
nu este.aclevarat tlecàt În all- o va impiecleca r.l¡rcä oamenii cari vin sä i cearä roadeìe
ecotlomiei stlciale'
stract 1i rru se poirte aplica 2)' ..:,--.. pämiìrrtului nu-i oferä în sclrimlt un venit. \-ointa popoare-
zice Sismoncli poporalia, t'o' o ìor agricole a fost rìe a concecla proprielarilor dreptul rle
,,Nici orlata, .::'l"ll-t"
ìo.il'i11.Þi.: proLrrl':l cá rrici o latä a produce sau rle a nu produce, clupá interesul Jor, lrrana
s,,l',,i"ten[io'
,,lirnita
nu nn o,unrî'io tlltll:.Toti acei cari ar dori pe care o clä pãrnù.ntul, si proprietarii nu permit ca ace¿Ì
,,ea "ãtntti
srrl'rsistenle tru au trici
pitittto' nici clreptul hranä sä fie prorlusã, dacä acei cari o reclamã nu pot sä
osá-si procure dirr coutra' acei cárora
de a le uot"i"tttitii t pe ciìrrd un in- o cumpere sporintl venitul lor. As.r fiind rnii cle persoane
""t" pamànLurrtor' nu au nici pot sã moarã tle fo¿une rlin cauzir cã nu au ce sä nrun-
;ï::-å';":;';';';ìlì""p"r"í tfo¡o cantita'tea rte sulrsistetrte opus
pe cltn
ceascã, pe cànd zeci de mii de fãlci cle pãmiìnt rãmiìn ne-
de a Ie
,,teres "ttt
ptiiu"ã"f* tott" tárile proprielarii s'au
,ele pot .a o cultivate.
In ultima analizä, zice Sisrnoncli I), çi noi vom atlãogi :
II' Paris r8z7' Vol' r) Loc. cit. Vol. II. Pag. 286.
;l R:Ï":Íi'eóri.'",p'* d'Économie politique Ecl'
It. Pag. 269'

tr
 39o 39I

poporalia depinde de voltûre a poporatiei sunt Ìnteresele capital'ului. X{ijloacele

în orgønizarea actuald a societätei'
ei' Ori de ctite ori materiale ale acestuia se lmpart ìn capital constant I), care
cererea de muncä qi-t" p"oportioneazä
se oferá un salar Ìn- nu-si schimbá valoarea ìn timpul procesului tle proclucere
se cere ca o munc¿ sá fie iatut¿ çi
se naste pentru. a-l çi capital variabil, aclicä acea parte anume care serveçte
destuìätor pentru u o-fu"", muncitärut
va cuprinde pentru întretinerea puterei de muncã si clre-çi scllir bä
crìqtiga. Poporalia cu puterea ei de expansiune
valoarea in cursul procesului de producere, reproducând
în titdesunà locut pê care'l va gasi neocupat' pe làng'á vaÌoarea proprie Qi o plus-valoare (Mehrwerth).
Prin aceasta, cìupä cum lm spus, çi Sismoncli nuexpri-
face
l\'lalthus si-a Capitaìrrl, pe làngä aceasta, lru e o cantitate fixa clvpít
¿.cÀt s¿ respinS'a ¡oìrro greçita îà care cum î-çi închipue scoala ortodoxá. Et nu-i clecât acea po:-
pe care
mat gtìncliruu, .."ono.cànd fonclut de idei' adevdrot' tiune a avutiei sociale destinalä proclucerei si se poate
cá putere""d:
*À ,ninrn¿ teoria lui. Cláci çi el admite ")p-1:: rnäri sau scädea, dupä cum i se oferã o parte mai mare
se inmulteascä pùnã la llmlra
*ion. u poporatiei o face sä aratá sau mai micá de profit, adicä de plus-vatoare. De îndatå
ã. p. o.tå ^ mi;toacelor de existen!á. rìisponibile'-dar
actualã' aceste ce salarele s'ar ridica piìnä la atàt ìnc¿ìt ar alrsorbi întreaga
ca å ,-r.stt cle ir spuue cä, Îtl organizrrrea plus-valoare, capitalul ar Înceta de a mai curnpära pulerea
tot atàt de reperle ca popo-
-i;fou." tìu s'ar putea spori lapt stãpàni de muncä si prin aceasta ar proiiuce ìnclatå o scãtlere a
ratia. Astãzi proprietarii cle pämânt sunt cìe salarelor. care sunt silite sã se coltoare prìrurea la nrini-
pe înmultirea poporatiei' Vréa sá zicã' nt o
lege naturald
si prin ur- mul treìtuitor lucrãtorilor pentru a se Ìrrtretine çi a se
åpreçte ,tr"uottã.éu poporatiei, ci o .lege socÌala'
reprorluce. Se vetle tlar cá proputìerea lui trIalthus ¡[e a
;\stfel rlar'^ìtttru
mare îtt putinta .o"iot¿t"i à" " o aliroga'
ìrrtru- se res[riing'e nasterile peutru a se riilica salarele çi pentru
o -oì1ime de pämrììrturi rãrntin Încá uecultivate' a se strìrpi nlizeria e cu totul g'resitá rle oare ce mizeria
"at
czìt poporatia nu a ajuns la limita cle
pe urtnã a.cìezv.ol-
poate sptrue câ singurul mÌiloc' actualá nu se datoreste unei legi naturale, dupá care mij-
tárei ei cu putirrtá, nu se lotcele cle liranä nll s'ar putea spori tot atàt de repecle
uruncitoare ar fi rezerva
pentrtt a ìnltun¿tìti soarta ôlaselor
'moralä si cä form¿i cle organizarea ca poporatia, ci unei legi soctale h virtutea cáreea limita
5^uvernämàut, adicá -so-
nili o relatiurie cu säräcia maselor' cle tlezvoltare a poporaliei e cletermilatá de intereselé
cietátei, nu ar ou*o
coutra' dezvoltarea schtm[sãtoare ale capitalului, care atrage ;i respinge popo-
,fopt' .L,o o lace ltalthus' tli tocmai clin ratia Ìrr moil nereg'uìat çi ìrr perioacle atàt de scurte, incàt
socialá çi
päõã.tti"l depincle istdzi numai de orSanizarea procluctivá a îi este cu totul cu neputintá de a cunoaste de rnai ìnainte
nu are aproape rrici o legáturá cu puterea
atàtea bogálii rämàn neexploa- accste laze si rle a se corrtorrna necesitátilor lor.. Dar nlai
farantuf ol, Îritrucàtá ntttñ" mult deciìt atât. Tocmai din cauza acestor schimbäri tìe-
i"r.. Singurut rnijloc peutru a înlátura pruperisrnul' în
¡r inriuri forrna actuala tle reguiate, existenta unei poporatii de muncitori ìn totclea-
societatea ntoderna, e'te tlar cle una la dispozitia capitalului îri timpuri de orcsperitate,
privatá.a
á.!uniru.. a socielätei intemeiata pe proprietatea este chiar concìitia de existentã a morlnlui cìe prorlucere
peäantot,,i, Pe apr'opriatta parliculara
a mijloacelor cle
li capitalist. Armata industriald. de rezervd ii procurá capita-
pro(l ucere. lului puterile rnurrcitoare exploatabile de care are Levoe
firesc cle cercetarea
Cu aceasta ne-aln apropiat În moil dupá interesele lui schimbátoare cle valorifìcare.
a mo-
teoriei lú KarI Marx) càre prin o analiza sulltilá
Înrâurirea pe Clu aceastä subtilä analizä a conrlitiilor moderne de pro-
dului de prodttcere capitalisl, a anätat toatá rlucere, si I(arl Nlar.r nu a fäcut insá clecât sä aräte, in-
asupra creqterei po-
care o exerciteazá orgi'izarc'a socialá
poratiei. t) lezi Pag. 524. Nota
de dez-
ln societatea actualá' acea ce tleterminã limita

392
tr,un nrod special, toatá inanitatea formei În care x{altl.rus
zicâncl cä poporatia cresLc în pro-
çi-a. exprimát g^âtt.li."o,
clc lrranä nu s'ar
þrrrfuni gro.rtrit,i, pe chnrl mijloacéle si I dovectit pe
i"iãu ,poii rlecàt în progresiune uritmetic¿i,
ãeplin ìete¡neinicia concluziilor practice la cari a trebuit
sä ajungá, plecând de la asemenea premise teoretic'e gre¡ite'
Dar" mergâncl prea cleparte cu reactiunea În contra ero-
rilor lui N'Ialthus. l{arx a täg'ãduit 1i fondul de idei ade-
vdrat, pe care el se sprijiná. Il[ pretinde, în adevar' cä o
Iege a poporaliei sbstractä çí imuabila nu existd, ceea ce
es-te, dupe pãrerea noastrã, ctt totul gresit gi nu face cle
cât sá reprotìuca confuzia obsteascä asupra principiuìui
poporatiei rlatoritä nepotrivirei clintre fondul de idei ade-
iarat;i forma greçitã în care a fost exprimat cle la Început'
,,Iiiecare clin modurile istorice ale
procluctiunei sociale'
,,ziã* Iiarx
r), are çi ìe3'ea. lui proprie a poporaliei, Iege
Dcare nu i se aphcä
decàt lui, c¿tre trece cu dânsul si care
O lege a
,,n, ar. p.it-t urlnare declit o valoare istoricã'
'qi allstractä
,,poporatiei si irnuallilá nu existä decàt pentrtt,
,,ptante animal çi numai Întrucât nustart sull intluenta
,omului".
Aceastá afìrmatiune a lui Ì[arx nesocotintl londul de idei
adevarot, care alcãtueqte sâmlturele teoriei ìui \'Ialttrus,
treltue sä lie S.resitä, clacä f'ormula gãsitá de rioi e aclevä-
ratã. fi din contrá clacä ea rámàne În picioare, solutittnea
noastrá trebue sä cada, clar atunci iudcáznirn sá spunem
cä întregul fenonen al creqierei si at scäcìerei pop'-'ratiei
a civìiizaliei umane rámàne un mister cu rieputilrtá de
çi
cleslegat.
Poporatia e mãrginitá tle rnijloacele cle existen!ä pe cari
¡ ,,rasei; ea a fácut pe o;rmeni sã pãräseascã obiceiurile de
omul^ si ie produce siugur' Cantitatea lor depincle dar
nu numai dé împrejurárile nrtu.o¡e. rle climä, rle ano[im-
puri, de t'ertilitatea naturalä a solului, ci ;i rle Însuqirìle
ãrnului, ¿e mijtoacele Iui rìe proclucere, ¿e cunostíntele iui
cìe moclul de or3anizare a cliviziunei tnuÛcei. Sub ÎrnLrol-
direa trebuintelor sale crescânde, poporatia cautä pururea
r) Le Capital. Ed. Lachatre Pag. 278. Das Kapital' Ed' IV' Ham-
burg r89o. Vol. I. Pag. 59ó.
393
sä lärg'eascä siera ei de rlezvoltare çi o lärgeste mereu
perfectionânclu-si însusirile, mijloacele de prodtrcere, cunos-
tintele ¡i modul cle organizare a produetiei.'Pe acelaçi teri-
toriu rnä:ginit, lde o fertilitate determinatã, într,o clinä
anumitä nu se poate clezvolta clécât un numär anumit cle
animale, perrtru cä ele nu au putinta de a spori mijloa-
cele lor de existentã, fìe expìoatânrl alte teritorii mai în-
depártate, lìe perfäciionânclu-si însusirile. Dar pe acelasi
teritoriu au trãit, în cliflerite timpuri, cantitáçi clif'erite rìe
oameni, rlupä mijloacele de existentã pe cari au stiut sä si
le procure. ,!i ori de câte ori au sporit aceste mijloace a
sporit si poporatia, în virtutea puterei sale naturale de
expansiune, care o face sä tinda a trece cle timita mijloa-
celor ilc existentä. Âceastä terrdintã, care este adevàratul
principiu al poporafiei, a fost, este sr va fi pururea pârghia
propdsirei omeneçti, fár¿ cle care nici unul clin progrrsele
pe cari le'a realizat omenirea nu ar putea sã fie întelese.
$i nici nlt se poate admite cá evolutiunea s,a flicut, se va
face, sau cå ar putea sã se facä îr. mocl spclntan, färã o
puternicä înrâurire a împrejurärilor si a rni;locului amltiant.
,,Este evitlent, zice Spencer 1), cã nevoile cresterei prea
,,mari a poporatiei constitue singurul stimulent care îrn-
,,pin-q'e pe oameni ca så-¡i procure o mai mare cantitate
,,de lucruri necesare vietei: clacã cererea nu ar întrece
,,oferta, nu ar exista motiv pentru a spori pe aceasta clin
,,urmä. Tot atât de eviclent este asernenea cá excerìentul
,,cererei peste ofertã este persístent: presiunea poporatiei
,,a cärei indiciu este, nu se poate înlãtura.
la început, prcsiunea poporatiei a fost cauza apro-
"De
,,piatá prog'resului; ea tr prorlus dÍfuziunea origiuará a
a
sá se încleletniceascã cu a3'ricultura ; ea a
"deprãclatie çi
,,avut ca efect de a curä[i suprafhta globului. Presiunea
,,poporatiei a silit pe om sá intre ìn societate ; ea a fãcut
,,eã organizarea socialä sa fie inevitaltilä si a clezvolt¿rt
,,sentirnentele sociale. Ila a stimulat îmltunãtätirile proÍ.ì're-
r) Principes de Biologie. 'Irad. Cazelles. paris 1878. Vol. II. pag.
59o. S 373. \¡ezi gi mai sus. Pag. zi6.
 391 395

sive a le producliei, precum çi dezvoltarea 3'tribäciei çi a a dezvoltärei acestei stäri demice silindu-se sä treacä în
"triãfti"ì,t"i. ,tcuo.tu este cauza care ne pune pe fiecare starea urmätoare. Se întâmprä dar cu necesitate cá la sfâr-
uneste prin relatiuni de depen-
l])i'i""".itrtt ,i carecene În ce mai strânse"'
Situl fiecdrei stdri demice sá se proclucá o iperdemie reløtivd,
care nu-i decât îngrámárlirea poporatiei cätre limitele de
mutualá tlin
""deoça
SoL', presiuner nevoilor "tutsinrle
ale poporatiei' stdp-d- pe u"má a le unei forme de prorlucere ajunsä în ultima
n¡l¿-à, tundinla ei de a trece pururea de limita
mijloacelor ei fazá. cle clezvoltare. Dupd teoria noastrd, iperdemia n:u.i
însuqirìle dar un fenomen care s'ar prezínta num¿ti ìn urla clin fazele
ii exfsten¡d disponibite, omui çi-a perfectionat cunostin- de cìezvoltare a le poporatiei, în perioda capitalistã, rlupã
."f"1'-i;1"äceie sale cle þrod-rcet , ll'u îmbogátit
si-a imbunátã!it lor- cum pretinde ÀIarx, ci un fenomen care întovãrãçeçte în
i;i;; ; å.rtoÌtat impárlirea munceì,
A-
mele politice gi sociale În läuntrul cárora s'a miscat' mod constant dezvoliarea omenirei, pi care se manifesteazä
cesta este dar acìeváraLal principÌu al poporaliei
qi iu ace- la sfàrqitul fiecãrei faze prin care trece poporalia. t
laçi t mp principiul ctvitiza{iei,.catìza' prin
urmare. cãrera Prin aceasta noi am încorporat sohttuuei lroastre in-
speciei uTtll]t' si perfec[ionarea clreerile |ui Herbert Spencert), co privire ia cauza adevã'
fot.^ ut.i¡ui ìrrrnul[irea cultu-
insu¡irilor ei, precurn si, ci cousecintit, räspànclirea ratá care determir¡ã progresul, precunì ,1i teoria lui F'rederic
rei pe pärniiut. lisf clespre capacitotea diferiteìor stãri economice, priu c.ari
Prog^resul însá nu s'a fåcut tltcât cu Încetul'
Insuçiri trece orrrenirea, teorie pe care Dühring2) o consirlerã, cltr¡.rá
de pro-
anumiie, utr gracl anumit cle crtnostinti, mijloace cum am vá,zut, ca pe una din cele rnai g'eniale irlei prin
ilucere ,.ie o pãrf-ecliune ilatá, o stare anumitã de org'anizare care se ptrne bazele înlelegerei politicei economice rratu-
a procesului cle proLlucere cu o fornlã politicä corespun- rale. Cu aceasta insã afirmarea lui llarx cã ,o lege abs-
si perrnit tractd. çi imuabilø a poporaliei nu exista", cacle dela sine.
zätoare,pr.rduc o cantitate de bunuri cleterÛ'inatá
de a
;;i" otltj.o.e numai unui numár anurnit tle inrlivizi Il¿ este cu desävàrsire gresítá çi urrilaterlrlá nefiind în stare
hräui, ìrr marg^inile utrei orgauizári oarecare, Ìutr''l
'se epocá så ue explice nici fenomenul gen'ral rle creçtere ¿t popo-
datä. Poporatia trece dar prin diferite stdri de dezvoltare ra[iei, nici progresele pe cari le-a reaìizat omeuirea Toemai
çi iiecare cliri aceste stári cari sunt
pe atiitea fortne cu o aceastá lege absolutã çi imuabild cle c'¡re ester ståpànita,
gradul
åapacitate ¡leterminatä, are sl ea dif'erite faze c'.u'pár tendinta oarbä a poporatiei umane cle a se ìnmuìti pàná la
de dezvoltare Ia care a ajuus' Orice forná cle producere' limitele cle pe urmã ale clezvoltàrei ei cu putintå, car.e o
privitá ìn totaìitatea ei ctupa rnijloacele de cari dispune' pune îu pozitie de a trebui sä-çi tárgeascá trecotltenit slera
iru poate sa ìrtdestuleze irebuintele clei'rt a ttnui numár ei cle întinclere, o sileçle pururea sá se perfectioneze, spo-
anumit rle irrdivizi, qi pàná la aceasta limita extremã'
ea rind cunostintele ei si în-rbunãtáttnd org'artizarea procesului
nu se clezvoltã decàt cti itrcetul, sub presiunea poporatiei' cle proclucere. Sä lipseascä aceastá pàrghie puttrnicã a
care nu înceteazá cle a se Înmul[i. propãsirei çi nu vedenr ce ar fi putut face ca omenirea sá
In láuntrtrl fiecárei starÌ demice, poporatia se Îngråmã- aspire cätrá o stare de civilizatie tot -mai inalt¿. Cäci e
deste, Ìn tot momentul, cätre limita mijloacelor de exis- sigur cá rru inspiralia I'a condus pe orì, ci necesitatea de
terila disponibile. Aceasta îngramàdire o sileste rle ¿' se a se pástra si de a. se inmulti,
p".i'u.çiottu çi de a-si clezvolta Însuçirile, mijloacele de pro- De altfel e usor de îuteles cä çi inmultirea speciei umane,
ão."." ¡i in.stituliile. Fiecare stare clemicä nefiinil ìnsä ca- ca înmullirea tuturor frintelor organice, trebue sá aiba o
pabilã clecàt de ð dezvoltare anumilä, clupá mijloacele de
õare dispune, iar poporalia urmâncl a se ìnmulti, e firesc r) \,/ezi mai sus Pag. zr4.
ca ea sf ajungã, îirtr'un moment dat, ia limita de pe urmä z) Kntische Geschichte. Ed. Ilt. t879. Pag. 353.
 396
397

,cauzá, cleterminatá, permallentã, lduntricf, ¡i tocmai cle a-

a'resul treltue sa tinrlä a o ìulãtura, urmñrind pumrea o
ceea, aceeAçi îIr totdeauna çi pretutiucleni. Clauza aceasta,
clezvoltare cleopotrir'f, ¿l tuturor însusirilor cle la cari cle-
este tencìinta ei constantã cle a trece cle limita cle pe urmä
pincle sänãtatea si fericirea tuturor indivizilor si prospe-
u ¿.rv6lllirei ei cu putirltã, cleterminatá in fot montentul
ritatea speciei. fi e firesc sá ne asteptäm ca viitorul mai
cle mijloacele cle existentã. Acesta este princípiul poporaliei,
bun cã¿re cere se ìrrrlreapta omenirea, sa facá cu putintä
leg'ea abstractã ¡i Ïnru¿ibiìä care sltipàtreste innrultirea ei'
Pentrn ca acest principiu sa se poatä tãgádui cu te- o a3ernenea dezvoltare. Caci pe c¿irrd astãzi, mul!umitá
or-q'anizárei sociale, unii î çi dezvolta numai creeruì, rnun-
meiu, ar trebui sá se clolrrleascá cä omtll variazá în nattlra
cincl ìntelectualiceste rnai mult clecàt o comportã puterile
sa, cä firea lui, cu privire la instinctul rle reproducere' se
organizmului, altii catl victimele excesulur contrar, vâzàn-
modificã prin timpuri. Ar trellri sã se arate dar cã oa-
rnenii, îtrtr'o stare anrtmitá a desvoltárei lor. Înceteazá cie
tluse robiti rrtuncei cu totul J¡rute ìn paguba dezvol¿ärei
normale a însu¡iriìor intelectuale. Orice orgauizare scrcialä
a se mai reproduce clttpä aceeasi normä, rìu¡lã. c'rlrn s'a Îtt-
mai ltunã, este eviclent cã nu poate const¿r clecàt in îril¿-
cercat sá o probeze L'are1', Spencer, 'lìrall çi Reiclt, Þen-
turarea acestor motive cle inegalitate si de suferintã, per-
tru ttn vijtor ce-i tlrepttrl atitt cle irrcìepãrtal, încàt uici nu
milàn.t tuturor cle a träi în cc.nf'onruitate cu leg.ile fìrei lor
se poate iutrezäri. Carey pretincle rlupä cum alll vitztlt, cã
cari cer ueaparat dezvoltarea deopotrivá a tuturcrr organelor.
cu c¿ìt societatea tinde sä-çi iea lornta ei naturalä' cu atlit
Dar chiar dacã anr achnite cã prog'resul ar avea ca con-
intelig'errta se comltitlå ctt pnterea mttsctllarä Înràurind
-asupra scá,lerei fecunditälei si a soorirei puterilor de pzis'
secintá dezvoltarea insusirilor intelectuaìe ìn dauna f'ecuu-
ditátei, incä nu ar rezulta numai declit cå onrenirea s'ar
frare ale vietei omenesti. In acelasi ittteles, Spencer sus' îumulti mai îucet pe viitor. Clrestere¿r poporatiei clepintle,
tine cä în toatå nat:¡râ orgauica ar e-tista nn antagonism
între puterile cle pástrare ale vielei si pul.errle cìe repro-
ìn arlevãr, nu numai de nurnärul naçùerilor, ci ¡i de acel
ducere }i Retch, cit fectlnclitatea lertellratelor varieirzä În
al deceselo-. Si dacã nu se dovecìeste cu nimic cã pr:ogre-
sul ar rvea ca ef'ect de a se imputina na terile, este mai
raport invers crr dezvoltarea sistemtlìui nerlos si cã priu
presus rle orice indoialã adevárat cã el face sä scadà rnorta-
rlrnìare cu cât omul va prog'resa' cu atàt va scårlea fècun-
litu[ea si preluugeste durata nrijlocie a vietei. Pe ciind în
ditatea speciei umane.
ultima jumãtate a secolului al ,\VI, rnai bine cle jurnátate
Dar îrr cotrtra acestei teorii vorìleste nu nutnai logica,
din nurnärul total a[ rirscutilor, rnurea inainte cle înclepli-
tlar ¡i toate faptele cutloscute. l'lste ¡tiut cä popoarele ci-
nirea v¿irstei de cinci ani, la începLrtul secoluìui al -\VIII,
vilizate sttnt cu mult, mai fecurlcie clecâI, popoarele sel]'ra-
tice. Ausraìienii snnt aproape steriìi, pe câncl Iìlglezii sîrtt
niai mult de jumtitate treceau de vàrstir rIe 27 ani, iar
în¿re anii 1838-4j, mai rnLrlt cle .jurnãtate treceau chiar
foarte prolifìci. Pe llìrlgá aceasta, nicäiri nu se ollservã cä
rle rvàrst,a cle 113 rle ani. I)urata nrijlocie ¿r vietei a ajuns
dezvoltarea inteligentei ar fì protivnicä fecttnclitätei. se pot
dar sä cre¿rscã Ìu ruo'l simtitor si dovedrt, nrultumitá pro-
cita o rnuìtirne cle bärbati genitrli crri au avttt fanrilii nu- qreselor ce s'¿ìn realizat cu privire la îml¡unãtälirea hrztnei,
meroase. I.uiìier a avut sase copii, I{epìer ¡apte, P'icardo
a locuintelor, l îurbräcámintei, a ingriiirei sanãtà[ei. Clhiar
tot atlifia, Sllalit speare, Rousseiìu, Scl riller, ('loethe, Iì-is- r'lacá ar li adevärat, p:in urmare, cã tlezvoltarea intelectualä
marcli er¿rn rleparte rle a fi stel'ili. Nu .qe rloveclcste clar
ar avea Da corìsecilta o împrrtinare a ntrqterilor, ceea ce
Ctr nirnic cä ¿tr erista yre un antaSonism intle obosÌrea i nu se dovede¡te cu nirnic, încá scäderea mortalitãlei a.r
acestui org'an si puterile 3enezice' Dar aceastá asuprire
compensa cu prisos acest motiv de sciirlere 1i poporatia ar
silità a unui organ în cìetrimentr.rl celorlalte nu-i clecàt o
.consecintit nenorocitã, a unei stäri cle lucruri pe care pro- urma sá creasoä încá si mai repede. l! sig'ur iusa cä omul
nu llumai c¿i nu a variat, în privinta puterei sale tle în-
 398
mul[ire, clecànd ne este crtnoscut în istorie, dar nici nu e
probabil cä ar putea sä varieze. Intre sãlbatecii din Àustra-
iia st oameuii cei mai civilizati clin ora¡ul Lontlra, este
desig'ur o clistantã cle mai multe mii, clacä nu de mai multe
zecirni de rnii de ani, si totuçi aceeoçi lege ä stäpâneçte' $i
unii çi allii au tendínta constantd de a trece de limito de pe
urma a dezvoltarei lor cu putinld determinata în tot momen-
tul de cantitatea miiloacelor de existenlã care çïo pot procura'
Aceasta este legea abstractã çi Ìmuabilã a poporafief, a cárei
existen[á trfarx r-r tägádueçte' luànclu-ne astfel putinta de a
nu e*plica înmultirea speciei umane si rÌlspàrtclirea civili-
zatiei pe suprafata globului pämiintesc. Acesta este pri.nci-
piul poporafiei, cattza atlevär¿rtá cáreea putem atribui Ïn-
nrullirea oamenilor. llrr este Iãuntricã, inlterentä tru numai
poporatiei umane, ci iuturor speciilor si cle aceea ea este
permanentã, aceeaqi îtl totcleauna si pretrrtittrìeni, stãpà-
nincl ìn morl absolut înmultirea trrtrtror fiintelor organice'
þ)a nu variazd, aceea ce se poate schintllir numai surit /lmi-
tele ì.n láuntrul cärora aceastä tendin!ã naturalã, constantá
si învariabilã, se maltifesteazã.
Aceea ce s'a schimbat, prin titnpuri, nu stuìt rlesigur
i,nstinctele eleme;ltare ale omului, ci numai împreiurãrile
ia launtru cãrora ele se manifesteazá si cari au desig'ur o
înrâurire foarte mare asupra morlului de manilestare a le
acelor iustincte natttrale, dar nu asupra naturei Îrrsãsi pânä
ìa aga gracì, înciit sá o poatti schimlla cu totul. Ditr acest
punct cìe verlere, rlouã fapte sunt mai cu deosebire cle o
rnare îtrsemnátate Cqntitatea mijloaceìor de existentã pe
care poporatia çtie sä çi o prooure $ calitatea lor, ctt care
ea este obicinuita sá Îräiascä. t uûea neyoei crescânrle cle a-si lär'g'i mereu sfera clc clez-
e
Omul civilizat stãpân pe mijloace de prorlucere cle o
putere uriaqã, pe cancl sälltatecul e silit sa se multttrneascã
cu aceea ce-i dä nalura rle l¿r rlânsa; În scltitnb, pentru
întretinere¿ ttnui onr civilizat se cer mijloace de exìstent¡i
cu mulú mai felurite si mai r¿rfrnate clecàt mijloaceìe pri-
mitive, cle lrratiã si cle atlãpost, cari satisfac treJluintele
ruclimentare a le sälbateculLri. B firesc dar ca lirnit¿t cle
dezvoltare a unei poporal,ii civilizate, sä fie cleterminatä
,r1e o multitne tle conrlitii cari par cá modificä principiul
399
stabilit. Dar îrr fond si în dosul aparen[elor, acelaçi fenomen
se aratá pretutinileni; Poporalia tinde pururea sa treaca
de limita miiloacelor ei de existenld. ,.Si tocmai aceastã ten-
din!á il sileste pe om sá se perfectiotteze pentru a-si lãrgi
sfera sa de cìezvoltare. Dar perfectionându-se existenta }ui
se complicä, treltuin[ele lui se îrrrnultesc qi înclEsfularea
lor cere o cantitate tot mai feluritä cle lruuttri. Natura
omului ìnsá nu s'a schimhat, ea a rãrnás acee'rsi decànd
o cunoastem, si tle aceea, cu toatã complicatia vietei Iui,
e frresc ca poporatia sa aibä sí astäzi aceea;i tendintá de
creslere pe care it avut-o de la început.
Afirmarea lui Karl llarx cá tecare rìin modurile istorice
ale procluctiunei sociale î¡t are si ìeg'ea proprie a popo-
ratiei si cã o leg'e altstractä si imuabilä uLl ar erista, se
clatore¡te unei confuziuni re.l'retabile între legile perma-
nente a le naturei si legile schÌmbstoore a le orgarrizärilor
sociale. In fìecare fazá econonricä poporatia ca"e-si päs-
treazi aceleasi tendinli naturale se gáseçte îrr alte condilii
sociale de dezvoltare. Pe ctirrd Îrnprejurãrile tle tlezvoltare
a animalelor sunt numai ìmprejurãnle cleterminale de fhc-
torul lratural, asupra cãrora ele uu pot avea nici o îrrritu-
rire, îrrìprejurärile rle rìezvoltare ale oamenilor sunt în ace-
laçi timp ;i naturale .1i sociale, adicá, clepinrl nu uumai cle
mijlocul natural în care tráeste poporatia, rle f'ertilitatea
solului, de ano-timpuri, cle climá si temperaturã, ci qi cle
o sumá rle conrlltii ale or¡;anizãrei lor îrr societate. In ace-
laçi timp, omul are putinta cle a ìnr¿iuri atàt îrnprejur[rile
naturale càt gi mai ales împre.jurärile sociale in care este
chemat a se desvolta si ìe mocliflicã necontenit suìr presi-
voltare. ;\tât se poate spllne si nimic nlai rnult. ,\ zice
cä o leg'e alrstractá çi irnuabilã a poporatrei nu existã, este
a afirma cá înmuìtirea oamenilor tìu e stäpànitã de lici cr
leg'e, cu alte cuvinte cä ea nu-¡i are nici o cauzá ce se
poate deterrnina, ceeace este o altsurditate, oriciit cuvàutul
acesta, care e la locul lui, s'ar pãrea rlc riscat fatá cle un
cercetätor cu reputirlie, precum est,e' Iiarl trlarx. Si perr-
tru a lãnturi încã si mai ltine teoria uoastrã, îrr contra a-
cestei päreri a lui ;.\larx, rãmline sä verle rn pe scnrt cari

4()0
sunt condiliile de dezr,oltare ale poporatiei În societatea
capitalistä.
It faza anterioarä si:temului capitalist, fiecare natiune
alcátuia o açezare politica si economicá deosebitã, càte o-
clatã chiar cu totul isolatá r). Statul de pe vremile acele,
cu toate clomeniile çi cu tuate functiunile lui, apartinea
unei cas[e suverane si nuurãrul acestor r]omenii si al aces-
tor functiuni, cari se tcansmiteau clin tatá în fiu, liind fì-
re¡te limitat, aceastá categorie a poporaliei cunostea lnar-
genile clezvoltãrei sale s[ putea sã-si proportioneze cresterea
ei acestor margeni cunoscute. Clornertul si industria se aflau
asemerìe în m¿ìnele urìor corporatii cari erau stãpârle ab-
'pe pieata intenlá si fìecare pe ramura sa specialá,
solute
pe care nirneni nu o putea încälca. Insfàrsit, cea tle pe urmá
clasá a societã!ei, se compun('a clin servi sau iobagi, a cäror
limite clc ,lezvoltare erau determinate de vointa suverauä
a stlipàniJoc lor.
'I'oate clasele societã[ei îsi aveau pe atunci cadrurile lor
hotãriite, cari nu se puteau lárg'i Cecàt foarte crr Îucetul
cle oarece principiul însuçi pe care se întetneea org'anizarea
socletàtei qi lipsa oricárei comunicatiuni Între cliferitele
state, excludeau putin!a schilnbårei repezi a situatiunei
cliferitelor categorii soctale. Fiecare clasã, nobilime, indus'
trie si comert. uruncitori servili, avea limita ei cle dezvol-
tare cunoscutá çi determinatå pentru unii tìe numãrul func-
lionarilor çi a clomeniilor, pentru ceilalli de Întinderea
pietei láuntrice cle desfncere. In fiecare din aceste clase,
anumite categorii cle indivizi îçi aveau asenìenea cadrele lor
hotáràte înláuntrul cárora se pttteau dezvolta gr Ìr,sfärçit,
ìn láuntrul acestor catlre, fiecare indivicl ìgi avea slcra sa
márg'enitä, din care nu putea ie¡i clin cauza tclcntai a or-
ganizãrei sociale.
In functiunile statului qi în stãpiinirea clomeniilor, limitate
la numãr, fìul urnra tatàìui sãu. In comert çi în inrlustrie,
nurnàrul nraistrìlor çi a comerciantilor fìind cleterminat cie
trebuintele pietei interne, pentru ca sá'se poatã aseza un
nou maistru sau un nou cotnerciant, trelluea sa fie locuri
r) G: de Molit¿ari: La Viricultu¡e. Paris t897, Pag. 136.
4ot
libere si se cereau oarecari condi(ii. .\cel care voea sã. în_
treprinclä o industrie..au. ol comert, avea uevoe sä fie pri_
pi! rle ceilafti comercianti çi inclustriasi din ltreasla lui, sã.fi
legitimeze aptitudinele si sa clovedeascì c¿ e om tle
f]alia care nn putea sá ajung.ã maistru, nici nu ;"
t*";*iri.
cäsätori. Asiflel cresterea poporatiei era opritá ;;t."
de stavili de mai înainte óunoscute si a cãror
ra rìecare pas
înlãturare
bruscä çi neasteptatä era exclusã. poporatia care
nu putea
sà creascä crec¿ìt foarte cu încetur aåra o epoca
ìn lãuntrul cadreror ei cletermi.ate, e firesc
r, uìtu fi
in tot ouurol
de rnijloc ea sá nu li fost rlecât foarte putin"ànumerou.¿,.ru
atàt din cauza rëuboaelor a epidemiilor ci pentru
çi .í in_
sãsi org'anizarea socialã .u oprnuu îndesirei
sale z). In caclrele
. fìxe ale acelei organizäri riu puteau trai clecât un numär
restrà.s cle incrivizi si orice excetlent peste
aceste limite
trebuea sã piarã prin epidemii sau rãzbôae, sau
scäparea în aventuri. Cruciatele, tle_o piìda, ou
s¿,si cautà
runi il ;;;
mai mare parte decât expresiunea, stùmtorä"ui popo.utìui, a
striimtorire manífestatä î. forma, caracteristi.f ti,"puf
oì, u
sentimentului rerigios. $i e cu totur caracteristic 'pentru
teoria_ ce sustinem cã cele d,intâiu trupe
cari pleacã catre
locurile sfìnte ale lui Walter Sensavi¡r (von'Habenichtsi,
Vtulter Golanul, cum s,ar putea zice, cari nu erau clecât
aclunäturã de rai, din care cauzá, urmärjti ae
í
Ungr.i sl
de Bulgari, pentru prärìãciunele lor, abia ijung.
la"Coìs_
tantinopole s). $i cruciatele sunt clar si .u ptt
ínt.f._u .^
fenomene de iperdemte relativö o).
Descoperirea si colonizarea Americei, incunjurul
. Africei
çi înmultirea relatiurrilor comerciale cu lndia ¡i China, a
fost cauz¿r cea d'infâiu care a provocat scrrimbarea
n.u*t"i
organizãri sociale ã). Incrustria feocrarà numai era
în ,stare
r) Alfred, Frankli¡t: La vie privée d,autrefois. Comment
on devient
patron. Paris r889.
z) Lottis Cibrario.. Économie politique du Moyen
Àge. paris rg59.
Ycl. II. Pag. rz5.
3) Yezi Pag. ro3.
4) Schötùergs Handbuch. Ed. III. r89r¡. Vol. r. pag.
755.
5) Iiarl Ã[aræ und Friearicrt' En¡1ers.' Manifest der liommunistis-
chen Partei. London rg4g. (Traducere româná
sub titrut : Mani_
festul socialist de 1. Núdejde. lagi rg93. pag,
S)
26
 402
sá îndestuleze ceroreû crescândá de'märfuri çi o nouä or-
ganizare a procesului de proclucere se impunea' Cäci pe
õ¿n¿ *lt¿ clatá scopul cle cãpetenie pe care'l urmärea or-
gar¡zarea acestui proces era, în mod veclerat, îndestularea
pietei láuntrice asigurarea existentei meseriaçilor, ceea ce
ã*pil.a îng'rácìirea strictä a meseriilor, de astä datä, fatá
cu cercrea crescândä, productivitatea muncei, era lucrul de
cùpetenie çi trebuea sà ilevie principiul Însuçi a organizãrei
economice si sociale 1).
tr'a!á cu noile cerinli ale pietei care, din localä ce fu-
sese pâná atunci, tindea sä se universalizeze, combinarea
puterilor cle muncä, cu cresterea fireascá a procluctivitätei
éare rezultä din desJacereø, diferitelor manipuläri, a trebuit
sä înlocuiascá organizarea primitivä a împãrtirei rnuncei
pe bresle, alcätuitá clin mici ateliere, În care un maistru
cu calfele çi cu ucenicii säi fãcea toate lucrãrile pe care
le necesita producerea unui obiect de la clobânclirea ¡i fa-
sorìarea matìriei prime si pàrtá la desåvârsirea ei artisticã.
In locul principiului îngrãdirei meseriilor çi a rìeterminãrei
stricte a sferei lor c1e aciivitate, clin care rezultau nentl'
merate conllicte, s'a ridicat principiul allsolutei libertali a
industriei, pe care i[ impunea necesitatea de a se spori
productivitatea mttncei.
Manufactura a Înlocuit atelierul^ si. cu- timpul, sub.pre-
siunea ôererei crescânde de mäcfLrri, dezvoltarea mijtoa-
celor de proclucere a transformat manufacturele ì'n fabrici,
dând nastere industriei moclerne, cu sporirea uria=<á a pro-
cluctivitã.tei muncei. $i munca a devenit atàt de procluc-
tivä încàt ea Întrece puterile de absorJlire ale pietei ac-
ruale, clupä cum o dovecìesc aqa numitele crize de supra-
producere, cari cletermina în mod cu totul deosebit Jimitele
de dezvoltare ale poporaliei în timpurile noastre.
Fenomenul caracteristic epocei capitaliste nu este însä'
dupä cum crede Xfarx producerea unei iperclemit relative.
La sfârqitul tuturor periodelor demice anterioare o ase-
merìea iperdemie relativa, adicä o Îng'rämãclire a poporatiei
der Yoll<swirtschaft. Ttibingen
r) Dr. I{arl Biiclter Die Entstehung
;898. Pag. 248.
403
'cätre limitele de pe urmã ale unei organizäri ajunsä în
ultima ei fazä de dezvoltare, a trebuit sä se producã. Aceea
ce este caracterisiic organizärei capitalista este
forma in
care aceastã iperdemie se manifesteazá,: Armato cle rezervã
,a munceL
Dezvciltarea industriei mo.rerne, din cauza conflictuìui
_
dintre org'anizarea sociald a procesului cle producere si
a apropriarea individualri a productelor lui r¡, e de uç, ,,ã-
turã lncât ea necesiteazä existenta unei categorii cte incli-
vizi care sä fie în tot momentul la ctispozitia ei. In perio-
dele de prosperitate jndustria u.u ,ruoì" à" brate åispo.
nibile, de cari dä se poatá servi ímed.iaf ; în periodele"de crizá
ea elimineazä muncitorii cle ,ru ,nãi o." trebuintä.
.Aceastá alternare ; periorlelor"a.ì
rre crizä cu periocìere åe
,prosperitate, caracteristicá timpului nostru, face ca su_
ferinlele claselor muncitoare sa fie mai crucre crecât în pe-
rioda imecliat anterioarã, cle-o pilda, çi determinã conrlitiile
speciale rle î.multire a poporatiei în timpurile ,rorri.".
Poporafia urmeazd çi astdzí a se dezvorta pânã ra rimitere
.de pe urmd ale existenlei sale posibile, cu deosebire
cä pe
câncl aeeste limite erau artã datä cunoscute pentru toate
categoriile soeiale, ele au ajuns a fi acum cu totul nesi-,
gure si necunoscute. Fu'ctiunile çi clo=eniile nu mai sunt
în stãpånirea unei clase privilegiaie. Industria sí comertul
sunt libere si stau clesçhise concuren[ei universäle. clasete
muncitoare au rãmas în voea propriìlor porniri, neìng.rã-
r) <Mijloacele de produclie gi þroductete, zice Engels, din indivi-
oduale ajunserä sociale, dar furä tfatate ca gi cum ar fi r¡rmat
<a fi mijloace de productie 9i producte individuale. Ele furå nu
oa le acelora cari puserá îu mígcare mijloacele oe proclucfíe
çi
ocari creaserä productele, ci ale capitalistului. Mijloacele
.<producçie gi produclia au devenit cu
áe
totul sociale. Cu
toate
<acestea furå supuse la un chip de apropriare care presupune
<produclia privatä a individului în care oricine e stapân pe mij_
"loacele sale de producfie, în care prin urmare, îgi stafânegie
.productul gi îl duce în piealä. Chipul de producfie estÁ supus
rla acest fel de apropriare degi îi sfarma presupunerea. In acest
<antagonism, care dä noului chip de prolucfie caracterul säu
<capitahst, zac în germene toate antagonismèle sociale moderner.
..(Socialisttt tttopic çi Socialistn ,ltiinÇific. Bucuregti rg9r. pag.
z5)
 404
clite de nimeni În c'lezvoltarea lor. In locul ordinei si a'
reg'ulamentärei cle altä clatã, s'a pus ìiJlertatea cea mai
desáviìrqitä; În locul organizdrei producerei clestinatä sá'
înclestulãze trebuintele cunoscute ale unor piete märgi-
nite, veclem anarchio desävàrsitä a procì.ucerei capitaliste
clrematá sá înclestuleze trebuin\ele, necunoscute, ale pietei
universale. Nesi3'uranta generalä çi lupta din ce În ce mai
aorigá pentru existen!ä, iatã caracterul distinctiv aI peri-
oclei clenlice în care ne aflám. Dar aceste conditii deasebite'
de dezvoltar¿ nu schitnbä ci confirmd principiul general pe
care l'am stabilit çi in virtutea cäruiil poporølia are ten-
dinfa constanta de a trece de limita miiloacelor de existenfö:
Armatq industriald de rezervd, cu spectacolul dureros al
atâtor suferinti, este ilustralia cea mai vie a Încìieerilor
noastre teoretice si ne aratá cá aceasta este le3'ea absolutá
çi imuabilá a poporatiei a cãrei existen!ä l\'Iarx-o tãgádu-
ãçte. Cäci claca poporatia nu ar fi stápànitä de tendinla
cónsta.tä de a trece de limita mijloacelor de existentä,
armata de rezervá a industriei nici nu ar putea sã se for-
meze. In cazul acesta Înmultirea poporatiei s'ar potrivi
poate în totdeauna trebuintelor industriei, in timpurile de:
iriza,lesãnd ca stãpânii actuali ai proces'lui cle producere
sá. realizeze mai putine beneficii, în timpurile de prospe--
ritate ; çi clesigur cå aceasta nu ar fì tocmai o mare neno-
rocire. itupá presupunereo aceasta, poporatia ar avea clar
limite cìe dezvoltare hotärâte ¡i toate suferintele clatorite
încetärei subite a lucrului ìn fabrici, în urma vre unei îu-
grämádiri cle märfuri ce nu s¡ar putea desface, ar fr peste
putinlá så se producä. De fapt, rnullumitá legei absolute
;i imuabile de care este stãpànitã, poporatia -are lenat¡{
sä tr¿iascä pururea la limita cle pe urmä a rlezvoltärei ei
cu putintã. $i numai a$a se poate întelege ca orice restrân-'
cle lucru in urma vre
*unei a acestei liniite, orice Îucetare
gere
crize pe piata universalä ìn care productele nåvalesc
de pretutinil.ni, ôoncurànclu-se pentru a se putea desface
treìrue så aibá tocmai din aceustã cauzd, efectul cle a lása
o multime cle oameni fárá ocupatie çi prin urrnare fä.rá'
pâine. $i fiind cá perioclele de crizá. alterneaza' crt perio'
ãele cle prosperitatc in rdstimpuri cari nu sunt îndeaiuns'
40J
.de lungÌ pentrn a permite fixarea limitelor de dezvoltare
a poporatiei, de aceea se produce ¿i o armata de tezervd
.a industriei. Ea se datoreste dar acestui fapt caracteristic
a inclustriei moclerne care atrage çi respinge poporatia în
rästinrpuri neregulate, clar existenta ei confirmrÍ, dupä cum
anì spus, legea absotutã si imuäbila, în virtutea cãreea
poporalia tincle pururea sà treacä cle limita mijloacelor
de existe'tä. De aici rezultã, ca consecintá c¿i armata de
.rezervd n industriei arlicá, forma ìn ," prezintã astãzi
iperclernia relativa va putea sä fìe"u.u înläturatä într,o alta
org'anizare socialá Ìn. care limitele de dezvoltare a po-
poratiei vor fì lrotarâte si fìxe, rlar cët fenomenul însuçi,
îngrämãrlirea poporatiei la limitele de pe urmä ale unei
stäri econornice a.junsä în Lrltima ei fazá cle dezvoltare, va
urma a se prorluce si pe viitor, pâtná ciind poporatia va
ajunge la linitele cle pe urmä ale dezvoltärei ei posibile,
cari se confundá cu limitele cle pe urmä ale spatiului.
lperdetnÌ.ø relati.vd tinrle dar sá se transforme in iperdemie
obsolutå, care se va proclnce, ìntr'un viitor foarte inde-
pàrtat cle noi, clar cu sig'urantã, silind ntunci ornenirea sä-si
conforrne¿e înmultirel ei rnijloacelor de existentä pe cari
pamântui [e va putea prorluee.
Prin aceastã amänuntitå cercetare a teoriei lni Iiarl nlarx,
valoarea formulei noastre s'a adeverit iaräsi pe cleplin.
{láci dacä privim lucrurile mai de aproape vedem cå si
Ifarx nu va face clecât sã arate inanitatea formei în care
llaltlius 1i-a exprimat gànclirea, si sä combatä cu succe.s
numai încheerile practice, clar nu reuseste sä sdruncine
fondul de idei care ..rlcãÌueste teoria lui. Acest fond de idei
rdntâne pentru toate tintpurile çi mai presus de orice înc[o-
ialö adevdrat, întrunind toate elententele uneì. Iegi care std-
pâneSte creltereo poporoliei în mod absolut Si imuabil. 'Ieoria
lui l{arx însä, care tìu e o teorie compìectá asupra popo-
ratiei, tocrnai pentru cã nesocoteste acest foncl de Ìdei. ade-
vdrot, are o insemnátate deoseltitã pentru cã ne aratã mai
länrurit decitt toate teoriile anterioare, inanitatea formei ìn
care el a fost exprimat. Desvelincl mecanismul intini al
org'anizärei economice mocleine, ea se prezintã ca o ana-
Iizá, suhtiÌã a condifiilor cari rleterminá limitele de dez-
 406
voltare a poporatiei în societatea capitalistã, si Î-si päs-
treazá nn loc important în dezvo!tarea ;tiinlei economice.
Cu alte cuvinte, eA nu are clecàt o valoare istorica inde-
plinrnclu-se astfel fata cu clànsa, oare-olun printr'o ironie
a dialecticei, cuvintele automlui ei ca fiecare clin rnoclu'
rile producliunei sociale are si legea lui pronrie a poporatiei.
Dar valoarea aceasta e cu atàt mai nt¿tre cu ciìt atât Îna-
t
inte c¿it si dupä cìàttsul, în zadar ne vorn trudi sã 3'ãsirn
Ìn çtiinta econouric¿i vre-o teorie a poporaliei care irr putea
sá i se puna aláturi, lìe clriar cle cleparte si care sä ue po;rtä
explica mai lline cauzele ctri rleterrniná liniitele tle dez-
volÍare a poporatiei în societatea rno,lerrlã. $i temeinicia
ei a fost recunoscnta chiar iìe protivnicii lLri 1). De altrltin-
trelea, ori càte critici i s'ar acluce:), trellue sá rectrttoastem
în Iiarl llarx pe urrul clitt cei trl¿ri subtili economiqti ai tim-
purilor rnoderne 3).
Äceste càtet'a exemple pe care le-aur citat analizànil pä-
rerile lui John Stuart líill, [lenr,v [ietlrS'e, Sismoncli, [larey,
List ¡i Spetrcer, sttnt pe deptin suliciente petltru ¿ ilustra
soluLiunea gäsitã rle noi çi pentru il arata cLlllì ea explicä
toate coutrazicerile ¡i cum lãmur,este diferiteìe putrcte t1e
vetlere c_lin cari s,au pns piirlirritorii si protivrricii lui NIal-
thus, pentru it srrsline sau a coml)ate teoria lui. I]irrtea
cl,intlìiu a problernei este clar cleslegatá cloveiliticlu-se cä ¿rcle-
värata cauzã peutru care oamenti tle stiintä nu s'au pus
de acor,1 asirpra valoarei stiintilìce a teoriei lui llalthus se
rlatoreçte antag'onistnuìui dintre fondul de idei adevatat, con-
tinut în ea. sí fornta greçitd ìn care a lbst exprimat.
Rämâne acum sá mai clesleSãm ¡i cea cle-a rloua parte
a problemei, stabilincl forrnukt definittva a principiului po'
poraliei, ca Jrazá a încheerilor practice la cari vom trebui
*a u¡ong.-. Si clacã, în veclerea acestei solutiuni, capitolul
t) Dr. Georg Ãcller: Die Grunrllagen der l(arl Marx'schen I(ritik
cler bestehenrfen Volksrvirtschaft' Tübingen r887. Pag. t58'
z) Dr. Kart lYalclcer.' Karl Marr. Leipzig 1897. Pag' 8.
,, Eil. Bernstein : Die Voraussetzungen des Sozialismus und die
Aufgaben der S¡zialdemokratie' Stuttgart r899.
3) Geoig Plechanorc.' Beitrüge zur Geschichte des Materialismus'
Stuttgart t896. Pag. t54.
I
407
anterior a fost mai mult o eliminare a formei greSite ìn care
J{althus si-a exprimat gândirea, capitolul urmãtor va fì o
confirmare a fondului de idei aflevdrat, càre alcäiueste teo-
ria lui.
CAP. XVlll. Prineipiul poporatiei.
Jede Stufe der Objectivation des Wil-
iens rracht de¡ andern die À'Iaterie,
den Raum, dieZeit streitig. Liesrrindig
muss die beharrenrle À{ate¡ie dìe !ìorm
s'echseln, indem am Lertfadcn der
I{ausalitiit, mechanische, physische,
chemische, organische Erscheinungen,
sich gieríg zum Ifervortreten driingend
einander die ÀIaterie entrcissen,
jede ihre ldee ofÌènbaren u'ill.
da
Artltttr Sch opettltcttrcr t)
D¿c¡i voiln sä ne clam searná rlespre cauza cãreea putem
atriltui ìnmultirea 1ìintelor untatìe, treltue sá stim ce este
vieata. Principiul poporaliei rru se poate afla prìnii ciìnd nu
vom stabili care este principiuí vie{ei i.n g'enere. C¿rre este
cauza cãreea puterrr atribLri înmultirea tutrlror 1iintelor or-
ganice, fãr¿i cleosebire, iirtã intreJtarea rnai apropiatã la care
[rebue sä rãspunrlem, miri ìnainte cle a cerceta care este
cauza cãreea putem atriltui îrrmultire¿r oamenilor.
trarã rìe a a\¡ea pretentia r1e a g'asi o forrnulä c¿re sä
reziste la orice criticä ,) si consicleriincl tìumai morlul de
mani[estare a nenum¿rrateJor forme organice cari ne îlrcon-
joarã, puteur sä zicem cd: VÌeata este wt prcces cle integrare
çi de dezintegrare a materieÌ a cdrui funcliune esenltala este
pastrarea de síne. In orice fiintã aceeasi cauzá se manifes-
teazit, ca principiu al existentei sale, ca o nãzuinta oarìtä
cátre vieatã, ca o stäruintä neinfr¿inatà tle a se pästra. l\,fa-
teria n',r-i decàt arena de ìuptã si obiectul competitiunei
tuturor 3).
r/ Die Weh als Wille und Vorstellung. Cartea IL g 27.
z) Ilerbert Spencer.. Principes de Biologie. Partea I. Cap IV. $ 24.
3) Arthur Schopenhnu,er.. Die Welt als Wille und Vorstellung. Ed.
III. Leipzig 1859. Vol. I. Pag. rgz.
 408
Existenta inclividului fìind îrrsà trecätoare, pästrarea de
sine nu implicä numai pãstrarea índivid.ului, ci çi pdstrarea
speciei, prin aptitudinea tuturor fìinleÌor de a se înmul¡i.
Acea cl'intäiu se poate numi producerea vieleí. aceastá din
urmà. reproducerea ei si se poate stabili ca reg'ulá
-qeueralã:
t Producereø çi reproducerea vielei este
funcliunea esen{ialã a
tuturor organisntelor.
In puterea acestei nåzuinti generale cätre vieaiä, care
se manifesteazá în fìecare organism, în întresimea ei, ori
ce fìintã lucreazã, in tot momentul, la propna pastra.re si
la înmultrrea nemãrgenitã a formei sub care se prezintà.
Acesta este principiul vielei, sau cauza cáreen puter4 atri-
bui înrnultirea tuturor organismelor çi care sing'urá poate
sä ne explice conservarea si räspânclrrea speciilor pe pä-
mânt. Iil este faptul pretutincleni vãzut, evident prin el
însusi si care nici nu se poate tãgäclui, nici nu are neyoe
t1e altä dovaclã cle cât propria lui evictentã.
In virtutea acestui principiu, care stãpàneste toate liin-
tele çi pe fiecare cu aceeasi tãrie, pámântnl ar fì acoperit
în scurtã \¡reme numai cu reprezentantii unei singure specij,
clacä njrnic tìu ar opri îlmultirea lor.
,,Nu existä nici o exceptie, zice Ðarrvin 1), la reg'ula cá
,,orice liinia or3'anica se înmulle¡te în lnorì Jìresc cu asa
.repeginne cä dacä nu ar fi nimicitã, pämàntul s,¿r aco-
,peri în scurtá vreme cu descerrclentii unei singure pereclri,,.
O singurã cãpãtânä de mac face pànä la Í12.000 cle fìre
cle semintä si s'a gäsit într'un singur crap pànã la 111.2.000
cle ouã. S'a calculat asemenea cã o sin-qura tufá cle ntãsã-
laritä s'ar ráspàncìi pe suprafata întreqului pãmiìnt în patru
ani, çi cä urmasii urrei sin;;'ure perechi cle scrurnbii, peste
zece ani, ar nmplea toate rnãrile cliiar clacá ìntregul g'lolr
pämàntesc ar fi numai o apä,). Dintre toate animalele,
elefantul este acela a cãrui reproducere este. cea mai în-
ceatã, începând la v¿irsia cle 30 cle ani pi incetiincl ìa nouã
zeci cle ani, ìn care înterval el face sase pui. Si totusi, ad-
r) L'Origine des Espèces. Trad. Barbier. Pa¡is r882. pag. 7o.
z\ J. B. ,Say : Cour.s complet d,Économie politique. Þartea YI.
Cap. I.
409
mitând chiar aceastá cifrä scãzutä de înmultire, Darwin a
calculat cá dupli;apte sute cincizeci de ani, dintr'o si:;gurã
peneche, ar putea sä existe prìnä la 49 milioane elefanti vii.
afirma fárä teamä de a greqi, zíce Daru,in 1), cã
"Putem
plantele
,,toate çi toate animalele tincl a se înmulti rlupà
,,o prog'resiune geometricã; aceastä tendintä treltue sä fie
,,înf;'ânatã prin distrugerea inclivizilor la unele perioacle a
"le vietei ìor cãci aìtf'el ar acoperi toate tärile si nu ar
,,mai pufea sã trãiascä". .
Sing'ura cleoseltire, clin acest punct de vedere, între ani-
malele cari se reproduc mai repecle çi cele cari se repro-
duc mai încet, ar fì ca aceste rlin urmä ar avea nevoe rle
un timp mai ìnclelunri'at pentru a ajnng,e la acelasi sfârsit.
Inmultirea tuturor speciilor insá este märgenitä de ace-
easi canzã : lipsa de hrund.
Ca proces de intea'rare. si dezintegrare a materiei, päs-
trarea. vietei irnplicã, în adevãr, înlocuirea continuä a ma_
teriiìor dezinteg'rate. In fiecare mome.t fiinteìe organizate
trebue sa aibä putintã de a dobirn4i acele materii dela cari
ll rlepinde pãstrarea vietei Jor si cari, pentru acest motiv, se
numesc, în general, mijloace de existen!ã. Aceasta ftincl
limita fireosc¿i a înulultirei tuturor orsanismeìor, cari sunt
stäpànite toate de aceeaçi nàzuirtld oarba cåtre vieafo, ulor
se poate întelege, ca toate speciile vor avea tendinla con-
stantã de a trece de aceastä li.mitå si, clin aceastã cauzã,
vor trãi pururra Ia limita extremd a dezvoltdrei Ior posibile,
într'o epocá clatá ¡i în anume îrngrejurari. Pe rle altá pr.rte,
mijloacele de hranã, cari fac întretinerea existentei cu pu-
tintä, neputânclu-se rlobân.;i si asimila decitt în urma unor
sfortári cari absorlt puterile organismului, cea cl,intâiu con-
ditie pentru ca acesta sã se poatã inrretrne este ca paguba
pe care o necesiteazá procurare-a mijloacelor de existerrtã,
sã rru întreacã folosul ce-l pot avea pentru întretinerea luj.
Aceastä observatiune cle cea mai mare importantã Ììe
aratä cá in tot momentul fiintele organice tráieÈc într,at
cerc determinat.'Ioate mi,jloacele de existentä cari se gãsesc.
la o clistantä prea tìtaré, sau cari ar necesita mai multá
r) Loc. cit. Pag. 7r
 4Io
ostenealä rìecàt folos, neputànclu-se dobiirlrli tlecàt in pa-
g'uba organisnrului, se pot consirlera ca si curn ttn ar exista
perrtru tliìnsul. Din acetrslá cauzä e 1ìresc ca pästrarea
-
vietei fìincl functinnea esentiillá a oricàrui orsa.ttísnl çi r1o-
liàuclire¿r rnr.jloi,LceÌur trebuitu¿rre petrtrLt a se pãstra, llece-
sit¿irtrl o pierrlere, mai llnre sau nrai micã, tle puteri-lìe
care o13anÍJm :-:ã. círute a-si corìsert,a, e-risteuia, cu ceà mai
rnicá osteneala cu pLrtinti, iu nrorlul cel ntai econonù.c priln
urnrare. .\¡a tìintl, si mi,i loacele rle existentã prezenttìnrl
r-liu acest pttttct tle verlere Îns¡lsiri rleoscllite, trel-,ue .á se
nascà rr lirptä pentru ,iohànrlireiì lor, pe calea cta ntai le¡s-
rricio¿rs¡i posibilã, c atlelr'áratä lttptti pcntru cxisten!ã. Îtttre
toate fìintele rle acereilsi specie, clrcm¡tte lt sc tleslolta în-
tr'un cerc tletertltitt¿tt.
',,l,upta penfru erìstentá zice Darl-iu 1), rezv\tá ctt tte-
,,cesitate dit repegiutretr cu cltre toate fiirrteitt orgil;tizate
,,tintl s r. se îrrtnul Leascä. Ot'ice inrlivirl ciire, În utár¡iinele
,,tireçti aìe víelei sale, protluce lnai tnttlie otrã s¿tt mai
,,nìrrlte s€irìrirìti trc'l;ue sä fie ninlicit la o periorìã. oarecare
,,a existeiitei, srìtt intrtun attolitu¡r anutlit, citci ¡rlttnirrtre'
,,leir, littii cu princÍpiul ÌrLululiirei irr prog'resit¡ne Seume-
,,tricá, rrrrnáruI descetrrieritilor lui ar tt ltiriI de cotrsicler¿t-
,,hil, incât nici o {trrä uu ar fi În stare sit-i hrãneas.á. $[
,,f,inrl cá se rìirsc rnai rnnlti inclivizi cleciit pot sá trititrscã,
,,treìrne sá aibä loc il fiecare caz o luptã pentru eristen-lä,
,,fie cu un alt inthvici diu a,ceea;i specie, saLr ctt intlivizi
oclin specii rliterite, s¿ru cu corrcli!Íile fizice ale vietei'.
Dupã pärerea noastrá, luptir pentru existenlå se clato-
reste nu rìurnai firptuh-ri cá se lrasc mai rnulti irrdivizi cle
càt pot så trãi¿ìscä, ci $ economiei forlelor, îu virtutea cã-
reea orice ftirrtá trebue sá-¡i satrsfircã trebuiutele cu cea
nai micá pierclere cle puteri posibilá. l¡iecare intlivicl fiincl
stápànit de acelaçr tlor cle vieaLã ;i cãutànd så-ll aris'ure
existenta în conditiunile cele mai înclemânatice, e firesc
ca între to[i inclivizii de aceea¡i specie, träinrl În ntargi-
nele unui cerc deterrninat cle cantitatea rnijloacelor cle
exisfentã posibile ìn atìume Împre.iuräri, sä se uascå o
r) Loc. cit. Pag. 69
4tt
luptá criìncerìã pentru pästrarea existeuteí, luptä care se
claioreste atàt thptului cã mi.ltoircele cle existenlã sunt can-
titativ limitate càt çi pentru cri ele sunt calitattv ctiferite.
Itr lrrrne, fiecare voe¡te foføl, ce e ntai bun $i mai întdi.u
petrtrtt silre. '\cersla esLc legerr.care stãparreste tr¡rtc f iirr-
tele org;trrice fìira rlcustririr€, purit'.,, cä tôirte nrr,;Lrrrt rreclìt
rrurnai felele deotebite sub cr¡.ri se intãtise¿rzã acela¡i prin-
cipiu rneiafizic : Vieoto.
Iu rezurnat, se ¡ro,rrte stabiti nrurátoar.le les.i cari stä_
piìuesc inniul .ireir trrturor fiintelor orgauice l¿irâ tìeoselrrre
si rle cari treltue s5 lirrerrr se¿ìnlli ,laca yoirn sã ìn[ele3.em
carrzele c¡ri cleterrnirri ìrrmulLireiì vre-[rrei specii on."an." t
10) I).rcipiul
'ieteicãtre e-riste''liã, ì.r to.te or.ga.isr'ele
se r'arriiþs[eaz¿i
t¿t o nazniÌllã oarba c¿t o stitruint¡i rreìn-
Ir¿irraiã de a. o plistrtr. Irr ace¡t.i pri'cipiu te.-
'irtuÈea
rliria lor rle ìnrnultire este rremrirgirritiì si se tÀrrsurite
ruelitilsa rle la o generatie ltr ¿rlta.
20) Vieata llintl rrurrrai itu proces rle inte,¡rlre si rle ,le_
zintegrare a rnaterir:i, pristrrrreir ei lecesileazá ìulclcurceit
coutinuá a nlrrteliilor rlezintcerate. (i riju srr¡rrerrra ir irrIu-
ror fiiritelor orgarrice treìlue sá fie tlar tkrbånrlirea acestor
rnaterii fãrá de cari e.riste'ta lor rìu e cu puti.tá si cari
clin aceastä cauzá se nuuìerc mijlouce tle existenta.
ii') Dobrì,direa .rijloacelr,rr rle existerrtä si asir'ilrrréa lor
nece'¡it¿ìncl oilreLlare cheltuialã de puteri, c¿rre s!ál,reste viata
organismului, rezultã rnar întàirr c¿i to¿te liin[e]e r'ò. c¿uia
sa-si pást.reze eristerrt¿r lor crr cea ,n¿ri rnicà pierilere de
Jruteri posibilu çi în al doilea lrinrl, cá to¿rte rrrateriile
pentru a caror clob¿intìire se cere o cheìtuialá cle fortã mai
mare decàt folosul lor pentru irrtrelinerea orq.anismuiui. nu
existá pentru d¿insul ca rnijloace cle e_ristentã.
40) Intre toate fiintele cte ¡rceeasi specie, tráind într,un
cerc irstrel tleterminirt, trel.rue sá se nascã o lLrptir crân-
cerrã pentru tlobàndirea mijloacelor cle existentã, fiecare
voincl sã-si satislacä mai îrrttì[u trebuintele proprir çi cu
ciit se poate mai puline pierderi.
õ0) Principiul vietei nl,¡nifestându se in toate fiintele cu
aceeasi tarie, limita extremä cle înmultire a tuturor liin-
telor organicq nu- poate fi ileterminatá rlecrit cle mijloacele
 412
tle existen{ã, limitá pe care toate fiinfele tinrì pururea sä
o întreacá p:in faptul cã, toate se apropie cle dànsa.
60) Intre n,ijloacele rìe existentá çi nurnärul fiintelor
trebue sã existe, sau sã tinclä pururea a se restaliili, un
echilijtru uecesar. Acest ecllilibm se mentine saLr se res_
tabiieçte pri' înmultirea sau sciiclerea fii'telor, 11'pã cum
numãrul lor e :rai rnic sau .lai rnare decât r'i,iloacele cle
existentä cli.:poniltile. ,{stf'el, pe der_rparte moartea
çi enú_
grdrile, provocate îrr rnocl rtirect rle lipsã, sau în morl irr_
rlirect de- boalele, sulerintele
si räzboaele cari sulrt corìse-
cinta înmultirei excesive a liinteìor, pe cle altã parte
- ¡i numärul
înmullirea naçterilor çi emigrririle, meirrin fiintelor
la nivelul nrijloacelor lor cle existentä.
-A.ceste fiinrl leg'ile cari stãpânesc înm'ltirea t.trrror f iir-
telor org'anice, este evident ca si înmultirea oamenilor tre-
bue s.i fre stäprìnita de clâ,rselå. oaìne'ii su.t împinsi
rle aceeasi näzuiutá oarbä c¡tre =Si viat¿. Si ei n,, n.à"ori
g'ri,jã de a se pästra procuràntlu-si mi.jloacele trelruitoare
existentei ìor. fi ei cautä sä si le procure cu cea mai rnicã
ostenealá cu putintã. $. între rlànsii existä o lupta crân-
cenä pentru existentã. Si înrnultirea lor e fireste limit¿itä
de cantit"tea rni,floacekrr cle existentä clisponibile, limitá
de care tincl purLrrea sä trerrcã. ()ricare ar fi de altrnintre-
lea deosel rirea rlintre orn si celelalte animale, e sig,ur, pen-
tru noi, cä insusirile superioare ale ornului nLl \'or pul.ea
decât sä se rnanifesteze în :::arginele lrotärâte ale âce-
leeasi legi, care stápâneste înrnultirea tuturor fiintelor or"-
g'anice. Intrucât omenirea existd, putem lì sisuri dar cã ea
se pästreazá ìo virtuteir aceluiasi principiu altsolut si atot
puterrric, f¿irä rle c¿ìre existenta ei tru ar ptrtea sä fie
ex plica ta.
I)e fitpt, raliunea singurã rleoseLeste pe om cle ceielalte
lìinti organice si aceasta nu-i dec¿it o însus're superioarã
pe care si-a creiat-o acelasi principiu al viòtei ìrr ì,irtutea
cäruia toate exista. (.lurservarea onrului ca fiiilltä atlit de
sultrerlá erpusä la uenumärate îrrrlìuriri vätärnã[oare, cari
pericliteazä î,ì tot momentul existeu[a lLli, uecesiteazá o
putere de cunostintri rnai înaltä, care sã. treacã de mar-
ginele stràmte ale prezentului 1i înlauntrul cärora träieste
-+r3
animaìul. Ratiunea îi perrnite omului sã.si conserve nlai
bine lìinta ìui mai contplicatã, rellectânrl asupra trebuin-
telor sale nu nu-mai prezente, ci ¡i viitoare si cåutâncl mij-
loacele cele mai potrivite pentru a gi le satisface. Aceastã
insusire superioarã a onrului nu-i clar si ea clecât un in-
strurnent mai perfectiouat, un mijloc pentm intretinerea
inclividului, si a speciei prin nrmare, înrocmai ca si oricare
alt organ al corpului 1). llai înainte de orice cercetare a
acestei însusiri,putem rlar¡a zicem cá ea nu poate sä a,iung.ã
a fì protivnicá existentei incliviclului sau a speciei, a cãror
interese ea este clrematã sä le apere. tlÌriar clela început
se poate afìrma prin urnìare cä si oamenii sunt sttìpàniti
rle aceleasi legi ãari stitptinesc ì'turtirea tuturor tiintetoi
organice; cä si întrànsii se m¿rnifesteazá acela¡i principiu
al vielei si cu aceeaçi putere elernéntarã; cã si ei au tãn-
dinta constantã cle a trece de limita cle pe urmá a clez-
voltárei lor posibile, determinatä în tot momentul de can-
titatca mijloacelor rle e-risten!á clisponibile. Iìãmàne sá ve-
dem întrucirt organul superior al ratiunei, cu care este
înzestrat omul, poate sä inr¿ìnreascä modul cle nlanitestare
a acestei tenrlinti, comuná lui cu toate celelalte specii animale.
Din acest punct de veclere, toate cleoseltirile clintre om
;i ceìelate fìirrti orsarice, cu privrre la conclitiile ror cte în-
m'rltire, datorite or3anului super,or al ratiunei cu care este
ìnzestrat, se pot rezurna în urmàtoarele trei propositii
principale :
10) ()rnul e în stare sá-si proclucri singur mijloacele sale
de exislentã, pe ciincl anima.lele tráiesc dilÌ ace€a ce pot gåsi.
20) i\Iijloacele tle existe¡tá ale anrrnalelor se mãs.enesc
la lìrana ¡i la adäpostul cel rnai simplu, pe citnrl rnijloacele
rle existentá ale ourului sunt multiple si varieazã clupä
starea sociala a inclivizilor.
30) Omul, prin puterea ratiunei sale, a.iunle sä cur¡oascá
le3ile naiurei, sá prevadä electele lor si sá ieasá astfel cle
sub oarba lor stápânire; auirnalele sunt pururea stãpânite
tle dànsele.
Die Welt als Wille und Vorstellung. Ed.
" fl';i;j"i:f."i"i;'; r8r.
 4t4
In virtutea aceluiaqi principiu al vielei 1i oarnenii si ani-
malele se luptá deopotrit'ä pentru cÌobàndirea nrijloacelor
lor de existentii. Dar cleosel)irea este cä pe cânrl animalele
çi pìantele suut silite sá se muìtåmeascà cu aceea ce g'ãsesc
într'un cerc märgenit de auumite ìmprejuräri, pe cari nu
le pot înlätura, oamenii îsi procluc singuri mijloacele lor
de existentã. Cantitalea acestor tnijloace, care petrtru plairte
si aninrale este cleterminatá numai cle factorul natural, pen-
tru specir umaná rlepincle de îrnprejurarile naturale, de
fertilitatea soluìui, de climã, de ano-timpuri, dar în acela¡i
timp, si poate in gracl mai mare. cle însusirile omului, de
treapta cle clezvoltare la care a aiuns, cle miiloacele teclrníce,
cle c¿rri rlispune, cle morlul cle org'anizare a. procesului de
producere si tle orgrLnizarea socialá. Insuqilile omnlui, cu-
nogtinlele çi nrijloacele teclinice, orga.nizarea procesnlui cle
protìucere, organizarea socialä, sunt ìnsä perlectilrile. (.lu
cât omenrrea înainteazá în cale¿r existentei ei, cn atàt ea
gåseste mijloace mai ìndemänatice tìe îndes[uìare ; cu atât
cantit¿rtea de bunuri sporeçte ; cu atàt sfera ei de desvol-
tare se ìargeste ; cu atàt numärul oamenilor cari se pot
hrãni pe aceeaqi întinclere cle pämânt poate sä sporuascã.
Dar aceste progre je se fac cu încetul si se clatoresc tocmai
îmltoldirei aceleeaçi názuinti catre vieatã, aceluiaçi prin-
cipiu de existenta ¿r tuturor fiintelor, in virtuiea cäruia si
oârnùnii se înmultesc pànä la linit¿r de pe urmá a exis-
tentei lor posibile, de care tind pururea sä treacä. Orice
sporire a mijloacelor de existenlà are ca rezultat o sporire
a popora{iei, care se apropie în scurtä vreme de limita tìe
pe urura ¿i dezvoltärei ei posibile. Aceastá îugrãmädire con-
tinuä a ponoratiei la limitele de pe urmã. ale existentei,
înäsprincl lupta pentru vieatã, o sileste pururea sã-si per-
fectioneze insustrile, pentru a-si larg'i limitele de clezvoltare
în iotrleauna prea stràmte pentru tendinta ei nernårgenitã,
de înmultire. $i tocmai acestei ìngrãmäairi çi acestor lupte
se clatoresc acele c-louä leg'i organice de o irnportantä atât
d,e m¿rre : Legea împarlirei muncei, sau a diferentierei si
legea progresalui, sau a perfectionãrei t).
t) Ilrnest Iíaecl¿el: Histoire de la Créatìon. trad, Letcurneau, Ed
IlI, Paris 1884. Pag. 196
415
Danvin a arãtat 1) cã cu cât organismeÌe sunt mai ana-
loag'e, mai apropiate unele de altele, cu at¿ìt lupta rìintre
dânsele e mai înversunatä. Si usor se poate înteleg.e pen-
t¡u ce. Cäci avàncl nc\¡oe crr toatele de aceleasi rnrj loace
pentrn conserr/area existenlei lor, e fìresc cä 1ìecare sä vaclä
în fiinta de aceeaçi naturä un clusman pe care va cãuta
sä-l înlãture, pe câncl organismele diferite, avànd nevoe cle
alte conditii pentru a se pãstra, nu au aceìeaçi motive
pentru a se înclusmáni .
,,Sunt arltori, stejarrr! de.o pildã, zice Flaeclielz), pe care
,,pot sá tr¿iiascà impreunã clor¡ä sutc de specii cliferite de
,,iusecte. unele se Ìrr¿inesc dirr rructele arborului celelalte
,,cu fruuezele, alteìe din coajii, al¿ele încã diu rãdäcinele
,,lui etc. r\r fi cu totul imposiltil ca un asemene numãr de
.inclivizi sä trãiascã pe :rcest copac, dac¿i toti ar apartine
,aceleeasi specii, dacá toti ar tr¿ii rle-o piìclã pu *uãru
,,coajei sau numai a frunzisului. Acelasi lucru se întâmplä
,,în societatea unrau¿i. Intr'rrn orãsel, pentru ca un numãr
,,oarecare rle lucratori sá poatä trãi, trebue ca ei sä exer_
,,citeze profesiuni diferite. Impärtirea muncei, care este rle
,,o utilitate atât de mare comìrnitätei si fìecärui muncitor
,,în cleosebi, este o corsecintã im;dia;ä a luptei pentru
,,existentã, a selectiunei naturale".
Prin urmare, usor se poate veclea cã progresul este leg,at
ca o consecintã fatalà de acelasi principiu general al vietei
si cä el este rezultatul sforLarei tuturor fìintelor de alli
g'äsi rnijloace cle existentã. principiul poporaliei este clar,
rlupä cum am spus, principiul civitizaliei însàçi, care nici
nu poate fì înlelease altf'el. Cäci clacà specia umanä, ajunsá
la un gracl oarecare a rlezt'oltãrei ei, nu s.'ar mai înmuìti,
dacã nu s'ar opropia pururea de limita extremd o existenfei,
având tendinla constantd de a trece de dânsa, nu vedent ce
ar putea sä o îndemne de a merge tot mai cleparte, cäutând
noi mijloace de satisfacere a unor treltuingi, pe cari ¡¡¡;_
loar:ele cle existentá ctisponibile le-ar înclestula cu prisos.
'I'rebue sá zicem dar cá principiur poporaliei este
cauia ade-
r) L'Orìgine des Espèces. paq. 369.
z) Lac. cit. Pag. r97.
 416
vdratd a tuturor progreselor, a descoperirilor, a cuceririlor,
a nãvälirîlor de neamuri, a rãspàndirei speciei pe suprafata
întreg¡ului pãmânt, mànatá pururea cãträ Umita extremá a
inmultirei sale, care nu se poate determina. 'fot ce se poate
spune e cå ea existä si cá limita cle pe urmá a înmultirei
speciei umane, în teorie, se confrrndá cu limita de pe urmá
a spatiului însu¡i.
I.aptul acesta a putintei pe care o are specia umaná de
a se înmulti pâná Ja aceastá limitã. teoreticd de dezvoltare,
cle care e încá atât de departe, încàt nici nu se poate în-
trezäri, a încurca.t pe cei mai multi si a fost una din cauzele
de cãpetenie ale nrîn[elegerilor cari stãpânesc încä aceastä
materie. (läci pe c¿ìnd unii au în vedere numai aceastá
limitå teoreticä, de care poporatia nu s'a apropiat înca ni-
cäiri pe pamànt, si nesocotesc faptul cá în fiecare moment
ea este márgenita cle cantitalea mijloacelor cle existen[á
disponibile, ceilalti se preocupá num¿ii cle aceastã limita re-
lativã çi nesocotesc putinta de a o larg'i necontenit, pâná
la confundarea ei ca limita absolutõ a spatiulur. De fapt,
existá dar douä limite ale poporatiei, limita relativd, care
este elasticå pi se poate lärgi , si limitq absolutd, care se
eonfunrlá cu limita spatiului însusi. Iperdemia sau supra-
poporatia, poate sá fie si ea de clouá feluri, relativá sau
absolutã. Adáogim îndatã cã nu se poate spurìe cá ar fi
existat vre-odatã pàna acum;, în vre-o tará oarecare, o
iperdemie absolutá. Nicåiri, chiar în !árile cu poporatia cea
mai deasä, numárul oarnenilor nu a atins încä limita de
pe urmã, absclutã, a clezvoltärei lui posibile.
1), nu
,,lr-acultatea productivã a pämântuloi, zíce Nlalthus
ìn
desigur nemårgenitá, dar ea este întelesul riguros al
"e
,,cuvàntului, înciefinitá ; vreau sit zic cä ea nu are limite
,,Dunoscute si bine definite. 1ì probabil.cá nu va veni un
,timp ln care munca çi inventiunile ingenioase sä ajungá
,,cu totul incapabile di: a mai acfáogi ceva la produsele a-
,,griculturei".
Dar în virtutea principiului vietei, poporo{ia trdíeSte în
tot ntomentul la limita extremã a existenlei sale momentan
r) Essai. Pag. 588.
4t7
posibile,limitá pe care o deterrninã pururea, cantitatea mij-
loacelor cle existentá pe care çi le poate procura. Pe acea-
s1á' limitd relativd, care se poate lärgi cu îucetul, ctar care
nu mai putin márginesLe cu rigurositate cresterea popo-
ratiei, o are l,Ialthqs în vedere când zice:
,,Se va acorrla fãrä g'reLrtate cá nu exiÉtá nici o tarä în
ocare mi.¡loacele rle subsistentä sä fie atât cle abundente
,qi moravurile atàt cle sirnple qi atâi de curate, încàt nici
,,odatä greutatea cle a înclestula trebúintele unei farnili sä
onu fi împierìecat sau intârziat cäsätoriile ; în eare nici
,,oclatä viciile oraselor mari, mcseriile insalultre, sau exce-
,,su[ cie muncä sä nu fr atins vieata. Astfel noi nu curroa-
,,çtem nici o tarã în care poporagia ar fi putut creçte fárä
,,obltacoi" r).
Privitá clin acest punct <le vedere, poporatia a avu t di-
ferite periocle cle dezvoltare, cari coincid cu dil'eritel e faze
prin cari a trecut procesul de proclucere 2). Am vãzut cä
lisf 3) cleosebeçte cinci faze principale în dezvoltarea econo-
micã a popoarelor, avàncl fiecare o capocitate deosebrtã. Ze-
vasseur a) clistinge asemenea cinci periode sau fãze istorice
ale popora{iei, si sá ìncearcä sá cletermine ìn cifre capa-
citatea lor, arätând pentru fiecare periodá si numãrul lo-
cuitorilor pe chilometru plätrat : 5)
r¡ lìssai. P^g. 7.
z) Yezi mai sus Pag. 342.
3\ Yezi mai sus Pag, r9r.
4) Les causes et les limites de la population dans Ie monde. (Séan-
ces et Travaur de I'Académie des sciences morales et politigues.
Mai r89z).
5) Dacá e vorba de a determina numai ¡azele isiorice ale popora(iei
gi capacitatea diferitelor fornte cle protlucere, aceastá îrnpártire
se poate pästra, dar nu trebue så uitám c¿ ea nesocote$te mo-
mentul cel mai important al oricårei organizäri economice gi
anunìe : relati.unea rlintre prod.ucerea l)tu¿u,rilor
çt consu.m,area
lor. Se presupune, în adevär, cä în toate timpurile, exceptân-
du-se. numai stari:a de säìbätãcie, a existat o economie politicd,
întemeeatä pe ciraùa(ittnea avrtlülor¡ ûrr¡1¿; cà formele produc-
liunei 9i ale circulaliunei ar fi fost diferite. Aceastä. presu-
punere este cu totul gregitá, de oarece cunoagtem o întreagá
fazä economicå în care circulaliu,nea propriu zisä a bunurilor
nu a existat. Irt organizareu, pé o vom numi fanùlialðr, a
""r" o.
 4|8
Lo) Periodø barbord'Pe aceastä treaptá de dezvohare
- cónditiuni aproape ca si plan-
poporalia trãeçte în aceleaçi
ielã çi ãnimalele. Ea nu'si produce singurâ decât o parte
minimá a mijloacelor ei de existentã, çi aceasla abia în
ultima fazá a acestei periode, träind rnai mult din aceea
ce poate gäsi.
r), are nevoe pentru între-
,,Omul carnivor, zice Liebig'
,,tinerea sa de un teritoriu imens, mai mare si mai ìntins
,clecât leul si tigrul pentru cä - dacä ocazia i se prezintä
,el omoarã fárá sä consume. O natiune de vânãtori, pe
,,un teritoriu märginit, e cu totul incapabilä tle a se în-
,,mul1i. Carbonul neapärat trebuitor respiratiunei trebue
,,luat de la animale, din cari, pe o supralatä datä, nu poate
,träi decàt un numär restr:ins... In vânãtoarele lui obosi-
,toare si pline de greutäti, Indianul cheltueqte, în org'a-
,,nele lui, o sumá mare de puteri, tlar efectul proclus e
,foarte minim si în afarä de orice proportie cu clreltuiala
,, fäcutä " .
f)in aceastá cauzá", teritoriile ocupate de popoarele cari
träiesc clin vànatoare, au r-r poporalie foarte micã. Norden-
slijold a gãsit în tara EscLimoçilor numai rloi locuitori pe
{00 de liilometri pàtrati. In Statele-Unite ale Arnericei de
Norcl, un sing'ur Indian ar avea nevoe de 793 acri e), în
'I
,l
Patagonia cìriar de 12.000
putea trãi 3).
- 44,000 de acri, peniru a
Pe aceastä treaptä cle dezvoltare, popora{ia e silitä sä se
impartá in grupe, ocupâncl teritorii cari cu .qreu pot sä
aibä o întinclere mai mare decàt de o zi de cãlätorie cle
la un capät la altul, din cauza greutálei de a exploata bo-
econo.niet, orice product, începând de Ia dobandirea ¡nateriei
prime çi pânå la gätirea gi consumarea lui, ràmâne în aceiagi
grupå economicä, (Vezi Cap. XIX). Economia na(iotmlt-t, lotali-
tatea întocmililor gi a procedärilor pe cari Ie necesiteazå sa-
tisÍacerea trebuinlelor unui popor, privit ca unitate economicä,
este rezultatul unei îndelungate evoìulii i'storice.
t) Chemische Briefe. Volksausgabe t865. Pag. 344 Citat 9i de
Iiautsky: Der Einfluss der Yolksvermehrung etc. ¡88o. Pag. t33.
z) 64o Asri: I milá patratâ englezå.
3) Wilhelm Roscher: Nationalökono¡nik des Ackerbaues. Ed. XL
Stuttgart 1885. Pag. 23.
rl
4t9
,gÈitia teritoriilor situate la o distantä mai Îndepãrtatä si
din cauza neputintei de a le pãstra în contra grupelor ve'
cine. Aceasta explicá starea de luptä continuä în care trä-
iesc popoaeele cari se hränesc din vànätoare qi care nu-i
decãt expresiunea îngrdmadirei poporaliei Ia limitele de pe
urmd a Ie existenlei ei posibite, pe aceastä treaptä de dez-
voltare. In limitele unui teritoriu cletermínat însã, densi-
tatea grtrpei depinde de cantitateø minimala a mijloacelcr
de existentä; zicem mininnlã, péntiu cä numãrul anima-
lelor ce se pot hráni în stare de sãlltätåcie, pe un teri-
toriu anumit, rlepinde de mijloacele cle lrranä ce le pot
,g'äsi in perioila cea mai putin mänoasá,, în timput ernei.
Progresul constá tocmai în intervenirea intelig'entá a omu-
lui, care parvine sá se foloseascä de ltelsugul cle hranä al
\¡erei, intrebuintârrdr,r-l pentm cre¡terea vitelor 1).
20) Perioada pastoralò.-De indatä ce omul ajunge sä
afle meçteçugui cresterei vitelor, un numär urai mare de
locuitori se pot întretine pe acelaçi teritoriu pentru cä a-
cum numärul animalelor e determinat cle cantitatea cìe
lrranå pe care o procurã epoca cea mai înbelsugatã a anului:
usra. Ciu toate acestea densitatea poporatiei e încä foartr:
micä. ln Turliesttn, cle-o pildä, ea variazã între O.ir 1i 2,7.
'
locuitori pe liilometru patrat.
30) Perioada agricold.-Dupä Foissac, pe aceeaçi supra-
'fatã, ac putea sä se hräneascä cu agrrcultura de 20-30
ori mai multi oameni decåt cu pãstoria si cu aceasta de
20 de ori mai multi decât cu vànãtoria. Densitatea popo-
raliei, în !ãrile curat ag'ricole, poate sã creascá, dupã pä-
rerea lui Levasseur, pànä la 40 locuitori pe liilometru
patrat.
In perioircla agricolã, clensitatea poporaliei nu mai depinde
cle cantitatea mijloaceìor de hranä pe care o dä natura de
ltuna ei voe. Omul singun îsi procurã hrana lui cultivâncl
cerealele çi legumele, çi densitatea p)poratiei clepincle, pe
làng'ä fertilitatea solului çi climã, cle cantitatea de muncä
ce o poate destina agriculturei si de cunoçtinlele, cle unel.
r) Georg Hansen. Die drei Bevälkerungsstufen, München t889.
Pag. 9o.
 420

4?,r
tele, de ca:i dispr:ne poporatia. In perioacra curat ag.ricorä.
însã, timpul de care dispune poporatia este foarte re-striì.s 'ßupurìem, pentru a stabili o linie teoreticd cle demarcatie,
çi cuno¡tinlele si unertele ei crin aceasrã cauzä nn pot fi 'cá poporatia clin aceastä fazá se hrãneste numai cu vânä-
clec¿it mãrs¿nite, pentru cà fiecare iucri'icr rìu se poate,
toarea si admitem un maximum de densitate pânä la care
specializa, ci e silit sä-si înrìestureze el singur toa¿e
tre- ,poate merge. In realitate lrrcrurile se petrec de altfel çi
buintele lui. pentru ca munca sa fìe mai ,nu au aceiasi precisiune altsolutä.
þroductivã, în
toate privintele, se, cere rlar ca poporatia sã
se i,oparrå in.
-spcciariz¿ìncru-se' Cele mai multe popoare selbalice pe cari le cunoastem
dilerite categorii de_ procrucãtorì, fìecare
într'o ¡amurã a pro,lucerei. tihibãciä rnai mare practicä si agnicultura. Chiar inrlienii, pe cari suntem o-
pe .o.u o ,bicinuiti a-i privi ca poporul tip de vânätori, au practi-
clobândeste omul, î' mocl :l acesta, î' toete
r¿rmurile acti_ cat agricultura încä de înaintea venirei lìuropenilor în Ame-
vitätei sale, si economia rle timp si de pute.,
realizeazá. sporeste cunostintele Íul, ii permite
Ë .;;;"; rica. Numai cã agricultura popoarelor primitive e cle o
ø_çi imbu- ,naturä specialã. Ele nu cunosc plug'ul, nici roate, nici trä-
nãtãteascã mijroacere cre producere
çi sã producã t c:r'ti- -surã, nici cresc vite r). ,\semene e sigur cã popoarele a-
tate mri mare de bunuri, intràncl î'tr,o niua pu.iouJa..åu
dezvoltare. Aceastã perioadã se caracterjzeazá :g'ricole se încleletnicesc cu inclustria gi iopoa"eie intlustriale
unei categ'orii necunoscute în perioaCele ant..ior.u, i.in ,..ur.o cu comertul. De fapt, dupä cum am zis, fiecare perioaclá
clase cle oameni cui se hränesc clin proclusul "-;";i are çi ea fazele ei diferite cìe dezvoltare.
m¿inejor sau
a inteìigentei lor, fdrd nici o legdturi cu pamântul, ei Incepând, în prima lazá a perioadei d,inràiu, prin a se
silind ,hrãni excluziv rlin protluctele naturei pe cari le poate gäsi
pe producätor'ii clirecti ai mijloacelor cle irran¿
sã le cecleze. .sarr vâna, întocmai ca animalele, omul îsi perfectioneazã
o parte clin proclucteìe lor, în schirnbul serviciilor
rtifu, a" uneltele çi ajung'e sä îmblânzeascä unele animale çi se
cari acestia au nevoe.
40) Perioada industriorã.* xfur[ãmirä împãrtirei cultive câteva plante. Pe când bärbatului mai puternic îi
muncei ,încumltä sarcina de a procura hrana animalã, femeea mai
între elementere orã'1áne¡ti gi câmþenesti siteioacreror
mai slabã, îndeletnicindu-se în prima fazä cte clezvoltare cu a-
perfectionate rle cultivare, panrântul 'cloltâncleste
o i."*_ .flare¿r rádãcinelor, ajunge sä doltândeascã cunostinti tech-
ditate ibarte riare. a_Sa clensitatea poporirtiei poate sã
-cä
meargä pirnä ìa 160 de Jocuitori pe kilometru nice pe cari bärbatul, clin cauza ocupatiunilor lui, nu ìe
pãtrat. .poate clobândi, çi descopere rr.estesugul de a cultiva plan-
50) Perioada comerciard.- Dezvortarea comu'icatiuuiror,
f1:1nd cu putintá o larg.ire a irnpiirtirei muncei tele, inventâncl astfel agriculturaz). lntre faza din rlrmä a
între
ritele popoare, speciarizarea ac¿ivit¿iei ror si sc,i.rrr,,r cìifel perioatlei barbare si faza d'intãiu este desigur o deoseblre
ãiiu- tbarte nrarrr, rlar ea s'a stabilit pe nesim{ite, ìãrg.irdu-sc
ritelor protlucte, creçterea poporagieì nu are alte
margeni
(J --- .nnmai cu ìncetul cercul cle clezvoltare a poporatiei, prin
¿lecàt limita cle pe urmã a-spatiuiui însusi.
Aceste ar fi cliferitere perioaite cremice înmultirea mijloacelo: de existentã. Fiecare periorlä are o
prin cari trece .capacitate determinatã. un lnaximum peste care poponatia
poporatia tendinta ei cle a se apropia si de
,în a t.u"" pu_ nu poate trece de cât intrâncl în perioacìa urmätoare, clar
rurea de ìirnita de pe urmã. a existentli
ei posibile. t.uliue fìecare perioadã trece si ea prin faze anumite, avânrl fìe-
observat însã cã limitele reale clinire aceste
periocle nu care o capacitate dif'eritã. In orice ntoment, poporatia este
sunt atàt de precum suntem siliti de i ru *turriü
în teorie, si în'otãrâte
al doilea riincl, cã fìeca¡e perioclá are.si ea <lar märg'enitä cle utì cerc cleterminat, în läuntrul cãruia
diferite faze, cu ctiferire grade de densiåtà "r'ìärã.åìlãL
Aça cte-o pildã, când vorbim cte perioada r) Dr. Ifurl Biicher Die Wirrhschaft der Naturviilker. Leipzig
¡".¡å.ã, iälï.i: 1898. Pag. tz
.z) Dr, Iítrl BÌicl¿er Loc. cit. Pag. r5.
 .!
I
-1
422
fiecare individ cautã sä-;i asigure existenla ia lupta cu.
to{i ceilalti indivizi chemati a se dezvolta in aceleãsi îm-
prejuräri çi cu împr.ejurárile însási. In tot momentul, ace-
leasi cauze tinrl sä menlinä echilibrul dintre poporatie si
mijloacele de existentã. Cânrl multãmitã noilor metode de
producere, pe cari le descopere, poporatia are putinta de
a dobândi o cantitate mai mare cle bunuri, ea se înmul-
teste foarte repede, ajungànd în curând la limita extremä
de înmultire din acea periodä, adicä cu mijloace de pro-
ducere çi cu o organizare a împärtirei mnncei determinate.
Atunci ea nu se mai poate înmulti decât rrecând într,o altä
periodã, adicä descoperind alte mijloace cle producere mai
perfectionate si gäsind un alt mocl de organizare a împär-
tirei muncei. Dar nu trebue sä uitãm cá desi cercul de
dezvoltare a poporatiei se ìärg'eçte necontenit, totusi, mij,
loacele de existentá fìinrl cleterminate si poporatia având
tendinta constantä cle a trece de limita lor, în fiecare mo-
ment unele fiinli vor pieri, in luptä cu compe[itorii lor sau
cu ìmprejurärile, nefìind în stare sã-çi pästreze existenta.
lvlortalitateq este clar pururea çi în toi momentul puterea
care coboará poporatia la nivelul mijloacelor de existentã,,
precunr natalÌtqtea este puterea câre o ridicã cu repegiune
la acest niveì, ori de càte ori o sporire a productivitätei
sau o scäclere momentanä a fiinteloc a zdruncinat echilibrul
care trebue sá existe între poporatie sí mijloacele ei de
ex Ístell tà.
De aice se vecle clar cä faptul, .fttarte important cle alt-
mintrelea, cã oamenii î-si produc ei sing.uri mijloacele lor
cle existentã, pe cànil animalele sunL silite sá se multã-
meascã cu aceea ce gäsesc, nu strãmiltä intru nimic legea:
însaçi a înmu$irei lor, care-i stápâneste de-o potrivä cu a-
nimalele. ,!i acela;i lucru se poate spune si despre cea de
a doua deosebire dintre om si animale, care scìlimltä numai
formeie de manlfestare a pricipiului în virtulea cäruia si
oamenii se în¡nultesc, nu princlpiul însu¡i.
Anr zis cá pe când mijloacele de existenld ole animalelor.
se nñ.rgenesc la hrand 5i la addpostul cel mai simplu, mii-
loacele de existenlti ale omului sunl multiple çi varieazã dupõ.
starea sociald a indivizilor. Animalele nu sunt capabile cle
123
a propä¡i, La orice epocä a existenlei lor ele au simtit çi
vor simti pururea aõeleaçi trebuinli, cu totul simpl e de
hranä si de acläpost, si între cliferi[ii inrlivizi ale acele.eaçi
specii nu-i nici o deosebire în aceastä privintã. i\'Iijloaceìe
lor cle existentä nu variazá clar nici pentru specie, in ttmp,
nici pentru indivizi în láuntrul aceleeaçi specii. Omul, din
contra, propáçeçte qi se desvoltá. Trebuintele lui se dife'
rentiazá, numãrul lor sporeste pe mäsurá ce i se modificá
simturile. Altfel a träit omul, si alte trebuinti a avut in
perioada barbarä qi alte mai numeroase $i mai felurite are
în epoca noastrá. $i ìn läuntrul fiecárei civilizalii, clacá fa-
cem abstractie de epocele cu totul primitive, rle Îndatá ce
societatea s'a împärtit în clase, indivizii fiecärei clase au
simtit trebuinti diflerite, dupä starea socialá in care au
crescut. Prin mijloace de existenld, trebue sã înleleg't m dar,
cànd e vorba de oameni, nu numai hrana si adäpostul, ca
pentrn animale, ci toate mijloacele cari contribue la între-
linerea indivtdului Si a familiei sale, dupa situaliunea sociald
Si deprinderile cu cqri s'o nãscut, sau pe cari le-a creat.Dar
aceastá particularitate a omului de a-si lãrgi necontenit
cercul trebuinleìor lui, nu modificã Ìntru nimic principiul
in virtutea cáruia çi popora[ia umanä are tendinta cons-
tantá de a trece de limita mijloacelor de existen!ä dispo-
nibile. Çi faptul cá tocmai famiìiile avute au, În societatea
rnódernã, mai pulini copii nu este o exceptie ci o confir-
mare a acestui principiu Ð. Cäci într'o societate Întemeeatá
pe stàpiìnirea privatå a pámàntului çi pe apropriarea in-
divitlualä a mijloacelor cle prodLrcere, îtt care oamenii sunt
împãrli[i în clase, nu e vorl-ra numai de a pãstra existenla
fizicd, decât cloirr pentru indivizii apartinând claselor celor
mai cle jos ale societätei, cari tocmai cle-aceea, neavànd
t) Fenomeuul cunoscut cä familiile bogate au putini copii, se da-
toregte însá în mare parte çí'degetterùrei claselor avute 9i mai
ales degenerärei instinctului maternitä1ei, din cauza trândåvieì,
a desfrânárilor gi a traiului lor nefiresc. L. de Norút¿s, vorbind de
familiile miliardarilor americani, ne spune cá la dâ-nsele sterili-
tatea este regula. trDe la a 57-a pâná la a 7z'a stradä, zice el,
nveli. numera patruzeci çi cittcì de palaturi ; 9i numai în patru
(se gásesc copii. $i anume : Ia numärul 8o4, la William E. Roose-
ovelt I la numårul 858, la lsaac Stern; Ia numárul 857, la Geor-
 424
nimica de pierdut, î-si Iasä liber frâu pornirilor lor sexuale.
Toli ceilal[i trebue sá aibä putinta de a-si pástra existenla
sociald, situa[iunea în care s'au nãscut. A nu putea sá-ti
pästrezi rangul în societate, a nu putea träi dupä deprin-
rlerile contractate, în rând cu celeìalte elemente ale clasei
cäreea apartii, este însá o suflerintä cu mult mai mare de
cât clriar suferinta fizicá a foamei. Intre suferintele curat
fizice si cele morale, cei mai multi nu stau un moment la
îndoialä. Bi preferä sá îndure foamea qi alte n:ajunsuri cari
rod din viata lor, mai degrabã decât sa scadá în conside-
ratia asemenilor lor. De aceea vedem zilnic faptul cunios
cä oarnenii fac economii tocmai asupra obiectelor de prima
necesitate, sacrificând binele lor fizíc pentru a lace fatã în
societate çi a-si satisface trebuintele închipuite, ale vani-
tãtei. $i ade se ori îi vedem preferincl mai degrabá moartea
de càt declasarea.
Cànd e vorba de a-çi crea o familie çi cle a-si spori clar
trebuintele lui, ornul avut, acela tocmai care dispune de
mai multe mijloace pentru a intretine uu numãr mai rnare
de copii, dacd. nu linem samd de situaliunea lui în societate,
tocmai acela stä mai mult la g'iincluri. Cáci el se ìngrrjeste
cä, clupä ce se va cãsätori, sä nu'mai poatá trái clupä cum
e deprins çi rlupä cum o reclamä pozilia lui. Aceastä teamã
e încá si mai funda,ä cànd e vorba de viitorul copiilor.
Cãci e firesc ca fiecare sä voeascä a-çi vedea copiì într'o
situatiune cel putin cleopotrivä cu aceea pe care o ocupá
singur, nu într'o situatiune inferioará. Declasarea e o per-
spectivá care sperie, 5i cu drept cu'r'ânt, pe cei mai multi
çi-i face sá întrebuinteze Lot soiul cle mijloace pentru a
nu-si pierde rangul în societate, fug'ind cìe cãsátorie, cãsã-
{ges Jav Gould; ¡i la numärul 84o, la John Jacob Astor. Geor-
<ges Gould are cinci copii, William Roosevelt patru, Isac Stern
cdoi 9i John Iacob Astor unul singur. In totul doisprezece copii
(pentru patruzeci si cittci de familiir. tLes miliardaires améri-
cains. Revue des Revues r5 Ianuarie r899. Pag. r59). Cât pen-
tru bcgäfia acestor familii va fi de-ajuns sä zicem, cá averea
familiei Astor se ridicä la r,9oo milioane de lei gi cá averea lui
Jay Gould, la moartea lui în 1892, trecea de Boo milioane de lei.
lVezi gi C. tle Varignu : Les grandes forturres aux ìitals-Unis et
en Angleterre. Paris r88g).
425
torindu-s.: trirziu qi recurgànd la tot felul de mäsuri pentrtt
a restràng'e numãrul copiilor. $i nu trebue sã uitãtn cá a-
¡l ceastä constrângere este pururea ìntovárã$itä de suferinti
fizice si tnorale. Totuçi cei mai mr¡lti le îndurä, de teama
neajunsLrrilor Însä si mai mari ale tipsti çi ale decìasãrei.
I,'¿ptul aeesta cunoscut cä tocmai familiile cele mai bogate
au mai pulini copü confÌnnd dar fondul de idei a teoriei
lui N{althrrs ;i e o nouá infirmare a formeí greçite în care
a fost e xprimat. Càci çi aceste f¿milii sunt stãpànite tle a-
celaçi principiu in virtutea cãruia si ele ¿,t^, tenclinla con-
stanrä de a treqe de limita mi.jloaceldn cle existenta dispo-
nibile. Dar prin niijloacele cle exístenta trebue sá înlelegem
când e vorba ile aceste familii, tot ce serveste pentru În-
tretinerea nu a existenlei fizice, ci a pozitiei pe care o o-
cupä În societate, a existenîei sociale, a membrilor lor. Cu
aceasta cad clela sine nnele obiec[iuui cari s'au fãcut teoriei
lui ìfalthus si cari nu ating Întru nimic fondul ei acte-
värat, ci ¡umai forma greçitã a exprimärei lui.
1), e pretutincteni În posesiunea
,,Nobilimea, zice Sismondi
I
,unor mijloace de subsisten[á suficiente; ea ar tre].rui sá
,se înmulteascá dar pânã cânri clescendenlii ei ar fi reduçi
,,la cea cle pe urmã sárãcie., Dar se îrrtâmplá tocmai cotr-
,'traruÌ; in tuate tärile din lume vedem cã Yechile farnilii
,,se stâng dupã un numár oarecare cle generalii çi cä corpul
,,nobilirnei se recruteazá necontenit din rândul acelor cãrora
,,li se conferä titluri de nobletä. Ifiecare parinte de fa-
,,milie fug'e cle o îrrmullire a neamului säu pe care ar colr-
,,si'lera-o crì o degradare a numelui säu ilustrtl... ùfemhrii
,,tamiliei i\Iontmorencv rìu au clus nici orlatä lipsa de lrrattã;
,înmultirea lor, clupä sistemul lui n'lalthus, n'a putut dar
,,nici odatä sã fie.opritá din lipsã de n-rijloace de subsis-
"tentä ;
numärul lor ar fi trebuit dar sã creascä ìncloit la
,,fìeca-e douä-zeci qi cinci de ani."
Evirlerrt cà Sismoncìì confundã mijloacele de hrand ca
mijloacele de subsistenf¿i si aceastá confLrzie ca muìte altele
de feìul acesia cari au încâlcit clrestiunea poporàtiei, tre-
bue sä recunoaltem cä se datoreste aceluiasi fapt qi anume
r) Nouveaux l'rincipes d'Éòonomie politique Ed. II. Paris 1827,
Pag. 274
t
426
faptului cä Nlalthus nu çi-a precizat în de ajuns de bine.
g'àndirea, clin cauza antagonismului, în läurrtrul cäruia se
miçcã, dintre fondul odevarat qi forma greSitd.
Faptul contrar ca tocmai claseJe sàrace se inmultesc rnai
repecle s[ au copii mai multi decât clasele avnte, eJte ase-
mene o confirmare a principiului poporatiei. Cáci aceste
clase neposeclàncl nimic, nu sunt retinute rìe nici un fel de
consiileratie. Perrtru dânsele rnijloacele de existen[ä se con-
fundã aproape cu mijloacele cle hranà, si existenta åocial¿ cu
existenta frzic¡. Ne avànd nici un tel de proprietate si nici
o pozitie pe care ar putea-o pierde gi frinrì pe làngä aceasta
lipsite de ori-ce altã multámire, ele îsi lasá liber fràu in-
stincfelor lor genezice, çi trdiesc la limita de pe urmã a exis-
ten{ei, onrcneçte, posibile. Aceasta confirnlã dar principiul si
explica starea nrizerabilã a claselor rnuncitoare, ìn socie-
tatea motlenrã, Ìn care munca omutui a cleveltit o ntarfá a
cãrei preL depinde rle echilibrul dintre cerere çi ol,erta.
-c'i deosebirea aceasta dar, cá tnebuintele omului cres;c si
se clesvoltã, si cå mijloacele lui tle existen!á sunt multiple
pe ciìnd trebuintele ¿rnirnalelor rãm¿in aceleaçi çi se reduc
la hrana si adãpostul cel nrai simplu, nu strãmutã princi-
piul general de inmultire care e comun speciei umalle cn
toate celelalte fiinli ore'arrice. l'aptul însusi cle netirg'ác,luit
cã clasele ¿vute se înmul'esc nrai ìitcet deciit clasele sä-
rAce, s'A ¿rrãtaI cá se rlatoreste unei interveurri irrtificiale
din partea omului, iutervenire îutor,ärãsitä pururea rìe tot
Íelul ile suf'erinti. Bl este on fenomen socÌal, nu un feno-
rnen fiziolog'ic. si ar cli'tparea odatã cu sc,himltarea fcrmei
acttrale tle or3a.niz¿tre ir societãtei, \titzatá, pe stapânirea
privatá a pänràutului pi a rnijloacelor rle producere
Ði pe
îrnpãr[irea r_ramenilor in clase.
[lu aceasta suntenr arìusi în mocl firesc ca sá ne ocuplrn
cLl cea tlin urmá ilintre cele trei rieosebiri rlintre on-, Isi n-
Irrmale, relative l¿r conclitiile lor rle inrnultire, si arrume, rle
faptul câ: pe când aninnlele sunt în stapânireo oarba a pu-
terilor naturei, omul poate, prin însuçirea ce o are de a le
cunoa\te çi de a prevedea consecinlele lor, sa se serveascd de
unele, sd se opere de urnttirile celorlalte Si sti ajungri întru-
cûtva stãpân pe soarta sa.
427
Vedeâì in adevär cã omul, träincl Într'o societate împär-
{itá În clase, cautá sä restràngã natalitatea $i cä o restrànge
tìe fapt, din spirit de prevedere ; qi cä pe de altá parte el
poate sá scliimbe forma de organizare a procesuìui cle pro-
ducere çi sä lärgeascä necontenit cercul sãu de clezvoltare
pâná la limita cle pe unmä a spatiului, limitä care nu se
poate întrevetlea. Aqa fiincl, era fíresc ca unii sä atribue'
mizeria çi suferintele rlatorite lipsei, spiritului tle nepre-
veclere a claselor muncitoare, recomandând reslrângerea na-
talitálei prin practicarea rezervei morale ca sing'urul mijloc
pentru a o înlätura; qi ca ceilalti, av¿ìtrd îu veclere numai
limita cle pe urmá ptiná la care se poate clezvolta poporatia
si vãzând cá acea limitá e cleparte cle a fi atinsã, sä neso--
coteascá faptul cle netag'äduit cá în tot momentul lipsa mij-
loacelor cle existentä este obstacolul ftresc care opreste
cresterea nemãrgenitá a poporatiei.
E;te evident cá fiecare om are datoria de a fi prevázätor
si de a nu-si crea o familie clecât atunci c¿incl e sig'ur cä'
va a\¡ea putinta cle a Îuclestula trebuintele ei. $i cum s'ar
putea oare neg'a valoarea practicá,, pentru indtvid, a acestei
regule elementare cle preveclere care rezultá dirr ìnsu¡irea
înalta a ratiunei prin care omul se ridicä utai presus de
auÌrnal ? Dar càncl se recomandá practicarea rezervei mo-
rale ca ntijloc general de îndreptare a unei stäri sociale, rtoi
am vãzut cä ea este ¡i g're;itá çi neclreaptá çi nefolositoare 1).
In oarecari limite, ornLrl are putin[á sä stäptineascá in-
stinctele naturei lui. lìt poate, da.o pildä, sä se ol.ricinu-
iascá a trâi cu putin, hräniuclu-se moclerat. f)ar este o li-
mitä peste cllre rlu se poate trecc färä cle a-si comþrornite
sánãtatea, murintl tle inanitie. Aceìagi lucru se înteimplã cu
toate celelalte trebuirrti organice, çi cu irrstinctul sexttai
pnn ucnìare, pe care uu-l putern înfràng'e lárä consecinti
foarte grave pentru sánãtatea si pentru f'ericirea noastrã.
$i tucmai ,le.aceeA, rlin cauza lericirei pe citre t)e-o pro-
curä satisfacerea irrstinctelor troastre firesti çi a suferinte-
lor carí sunt consecintele ìmpotrivirei lor, cle'aceea faptul
cä ornul e ìnzestrat cu ratiune nu poate ating'e principiul'
r) \ezi Cap, XVIL .

428
-care-l stäpâneçte si-l va stäpåni pururea, în virtutea cäruia
el tinde sá treacá cle limita mijloacelor rle existentä clispo-
nibile. Poporatia urnanä se îns'rärnädeste necontenit la a-
ceastá limitä de pe urmä a existentei posibile, limilä pe
care o largeqte mereu tocmai suìt presiunea acestui prin_
cipiu, care se presi'tä ast-fel ca acleväratal principíu al ci-
vilizaliei 1).
Rämâne dovedit prin urnrare cã însusirea superioarä a
ratiunei care-l deoselteste pe om de animale, nu_l scoale
de sub stãpânirea aceleeasi legi de ìnmultire, co,muná spe-
ciei umane cu celelalte specii organice. Aceastá lege se
poate desface, intrucât îl priveçte si ti¡rând samä de par-
ticularitätile firei tui deosebite, în urmätoarele propositii,
cari sânt pe atiifea corolare, cari rezultã din sxiomul Íor-
mulat mai sus cá funcliunea esenliald. a vie{ei este pàstrarea
de sine
10) Poporatia are o putere nernärÍìenitã cle înrnultire clin
care cauzá ea tinde sä treacã cle orice limite cari ar mãr_
geni dezvoltarea ei.
20) Limitele firesti ale dezvoltárei poporatiei sunt deter-
minate în tot momentul cle cantitatea mijloacelon cle exis-
tentä pe bari si le poate procura si cu cari este obicinuitã
sá träiascã.
30) Nefiintl în stare sä treacä cle limitele rnijls¿s616¡ ¿.
existentá, la extremitatea cãrora se îngrãmácleste necon-
tenit, poponatia se sileste pururea sä le lärgeascä perfectio-
nându-çi însusirile çi institutiile, cuprinzând noi teritorii çi
intråncl în luptä cu poporatiile rivale.
1ú) Ia läuntrul oricãror lirnite cle dezvoltare, cleterminate
in totdeauna cle cantitatea mijloacelor de existentä rìispcni-
Jtile într'o epocä clatá si in anume conditiuni, naturale çi
sociale, fiecare inclivicl se l':ptä de-a dreptul cu conclitiunile
în cari este cllemat a trãi, cãutâncl sä-si lãrgeaseä sfera lui
de clezvoltare si cu toti ceilalti inclivizi, cari tràiesc ìn a-
celeasi conclitiuni, pentru a-si pãstra existenta proprie ina.
intea ,i in contra tuturor.
Aceste teze în cari am desfãcut legea poporatiei se pot
t) Vezi Cap. XVII.
429
exprima în urrnãtoarea . formuìá care le cuprinde si le re-
zurnã
.'
Poporalio are tendtnla constantd de a trece de linúta de
pe urmã a dezvoltdrei et posibile, Iimitd determinata în tot
ntontentul de cantitatea mijloacelor de exislen!ã pe cari Si le
poate procura çi cu cari este obtcinuitd sd trùiascd.
Aeeastá formuld definitivd a legei poporatiei confìrm,1
fondul de idei arlevãrat al teoriei lui trfalthus si înìátrrrä
numai forma greçitd în care el a fost exprimat. Ifa ne a-
ratä cá teoria lui N{¿ilthus, desbrácatá cìe forma defectuoasä
în care a fost îmbräcatã, îsi pästreazã valoarea ei stator-
nica ; cä ea este cu adevärat, dupã cum se exprirnä Rü-
melin si Roscher, o cucerire clefinitivä a sLiintei. In acela;i
timp, ea recunoaste legitimitatea atacurilor a cäror obiect
a fost din partea aceìora cari op-inclu-se Ja suprafata ei,
au comis eroarea de a respinse odatã cu florma a'resitá si
fonclul cle idei arlev.irat; eroare scuzabilá mai ales clin cauza
încheerilor practice gresite la cari a ajuns trlalthus.
In lumina formulei noastre, fenomenele interesante ale
rãsprinclirei speciei umane pe pãmânt, när,älirile cle nea-
muri, cuceririle. înllorirea si clecäclerea natiunilor, se explicå
în mod firesc. l,lle nu sunt decât manifestirri ale aceluíaç
princiniu a tot puternic, efecte ale aceleiasi carìze gene-
rale. $i tocrnai tle aceea ea uu ne explicã numai prezentul
ci ne deschide portile misterioase ale viitorr"rlui.
Iu rezumat, si pentru arla o preciziune înc,ì si rnai mare
griarìirei rìoastre, vom zice cá princípiul poporaliei, c,auza
cáreea putem atribui ìnrnultirea speciei urìlane, se conlunclä
ct principiul general al viefei, care se manifesteazá ca o
näzuintä oarbä cle påstrare çi cle înrnultire nemärgenitã,
ìn orice fornri, sau organisrn) se prezintã. Iu virtutea a-
cestul principiu cle care este stirpânitä, poporrr[ia umanã
are tendinta constanta rle a trece cle limitele cle pe nrmã
ale clesvoltárei ei posibile, limite pe cari le lärg'este necotì-
tenit, îngrämáclinclu-se în lot momentul Ia extremitatea lor.
Principiul poporatiei, care nu-i clecât una clin formeìe sulr
cari se manifesteazä principiul g'eneral al vie{ei, devine ast-
fel cauza ader'ãratã a propäsirei speciei umane, principiul
civilizaliei.
 430
Cunoseând în moclul acesta legea adeváralã care stäpâ-
,neçte creçterea poporatiei, va fi usor sä ne dám samä, în
lie care caz parl.icular, cari sunt cauzele cari împierlecã
.dezvoltarea ei normalä si ce se poate face pentru a o în-
râuri. Incheerile noastre practice, noi le vom putea clar spijini
pe rezultatele teoretice sigure pe cari le-am dohàndit, ceea
ce nu a fost crr putintã pânä acum, Ìntrucàt teoria însägi
era supusá contrazicerilor si îndoielei.
I\fai înainte de a conclude însä, si peltru a da o autori_
tate ìncä si mai mare încheerilor praitice, lir cari vom a-
-junge, sprijinindu.le pe experienta veacurilor trecute, treltue
sá eäutãm a lace oare cum aplicarea principiului stabilit
de noi, arãtând cum se explicä, în lumina lui, felromenul
aiât de interesant al märirei si r-lecàclerei natiuniìor.
CAP. XlX. Märirea çi decäderea naliunilor.
Rien de plus facile que d'admettre
la vérité de ce principe: la lutte uni-
verselle pour l'existence; rien de plus
diilicile
- je parle par expérience -
que d'avoir toujours ce principe pré.
sent z\ I'esprit; or, à moins gu,il n'en
soit ainsi, ou bien on verra mal toute
l'économie-de la nature ou on se'mé-
prendra sur le sens qu,il convient d'at-
tribuer à tous les faits relatifs à la
distribution, à la rareté. à l,abondance,
à l'extinction et aux variations des
êtres organisés.
Charles Dartoitt r).
Decä)cier.ea cor:stantä a tuf,umr nafiLnilor, dlrpä ce ating
culmea .rn,ärilei lor, este uuul dil fenou.enelp ce,le :n¿i ùr-
tel'r,.s¿ìrnt€, da.r în a,ce.liì,$ tinnp çi mai oltsc,nre, alc istot'ici çi
care a, fost eercetat pâná acuma dkl cei nlai enilcnfi cu-
I
getätori, färä ca sá se fi ajuns ia o explicatirure satisfã.cå-
'toare a tufrrrror cåzuÌilor lui cunoscute
I
cle manifest,are^
Ca de obioeiu, când e volba cle a pätrundb înfelesul uai
adâ.nc al lucruril,or, fa¡tele externe a Ie istoriei, aparen-
r) L'origine des Espèces, trad, EtI. Barbier. laris lb8z. Pag. ó8
43r
þle çi consecintole plefa.cerilor lätultrir¡e a.le f islsi t.-
lroarelor, s'au 'conlfundbt cr canzele intime cani au {cleter:-
rn¡ina,t existenta I'or, servind apoi pentru stabilirea atâtor
teorii, pe câ.te sunt çi fefele sub cari felomenul se poate
prezinta. A'ça a.rn ajurts a a.\¡ea o nl,ul;fime de explrcugitnti,
eari nu srrut 'cle cât nuunai ,o înçirare a lutot împrejuräri lo-
cale, fárä do a pute,a stabili pânä acurna o teot'ie, cale sä
ne arate c€LLLr,a, genelalä a d'ecácìerei t¡rturor nafiunilor.
Este dh'ept cå soa.r'ta tuturor tã.knãcirilor noastre a întele-
sului lucrurilol este rle .a rämânea lrururea, necomplectq
oprinil'n-se, pânä în sfârçit, în fata vleunuÍ lgnorabi,mus
de care r'u pot tlece. Da,r diferitele teorii prin cani s'¿
c,ãutat a se expllica 'dÞ,cäderea natiun'ilol, nu sunt ohiat
nici rela.tir adevär'ate, clupá cum vorrÌ a'räta, clor.edludl cá.
teoria noastrá e supelioarã. Ior, di,n acest Ttu.nct dc aed.ere,
¡re] pufino da,cä s'al gãrsii. cä ea, m¿ri lasá în,o¿i unele ftt,ptc
neexplie,ate.
Nu poate fi loe,ul aice de ¿r intra îl amãnunfitã cerce-
tare a cliferit'elor päreri cali a.u ,fnost e,m,ise plin tilrpuri
asuDr& acestui subiect. Aceea ce ne intereseazä lle noi,
este cle a in.dica, în pufile cuvinte, clirecfiutttle cliferite în
cali s'a cãuta;t explicatiunea fenomenului ce ne pleocurpá,
al'ãtând pe scur,t insuficienfa lor.
Incä d'in tim:purile veehi s'a c.rezut cã. popoarele ajung
a pieri din cauza luxului, a mole$irei çi a c'onluperei mo-
lavuril,oi. D¿rl s'a ob,servat, cu clrept cuvânt, rnai întâiu,
cä în sânul aeeleaçi civilizatii star.ea morar''urilor valiazä
,cle Ia un tirnp la altul çi nu poate fi o calzä d,etelr¡rinarrt'ã
a ru,inärei statelor çi în al doilea rând, eä c'oluptiunea ntl
cruprinde rna¡i ¿r,lies de cât pátruile cle sus ale unui D,opor,
cari träiesc aproape în to,ate fälile, în acelaçi lux, fiincl
atinse, aproape pre'tutincleni, cle aoeeaçi :loleçire.
Bossu.et, în discurisul säu asiupra istoriei universale t), a
crezut sä afle explicafiunea fenourenului în släbirea se,nti-
mentului religios. I)al se poate,r.eltlea cä çi dânsul nrr a fã-
cut de câf sá consi:clþre unele fapte de putinä insemlätate,
r ) Discours sur . l'.histoire universelle jusqu'a I'empire de Charle-
magne. tó8t.
 432
433

clin viata At,henei çi a Ro'rnei' dilept cauzele gen€'r¿ìIe cle cle- inärirei imperi¡lui, caïe a scùrimlba,t rniçcãrile lropular:e. îl
cäclere a tt¡turo'r nafiunilor' Importan{a släbirei sentirnerr- rãzl¡oae civile, sustinâ'd cã clezbi'ãrile inter.ne erau o,¿rro
tului religios rtu o contestä nim,eni, clal mai la ulrnä çi a-
cum firesti çi necesar.e.
oeastä slãJ-,ire are u€'\-oe sä fie explicatä. Pe lângä ace,asta,
,,4 tre'ltu,it s:,ãr. existe în Roirn¿r dezlli'ãr,r.i,, zicc el t), ,e,sc_
e ,çtiut cä sc:pticisniul în anticùritate nu cuprilsase clo cât
,"cot'i'rcl astfel u¡ra cliu c'a*zelo princ.ipa,le ule peir,ei Ro-
spiritele câtolva, a neîn,semnatei minoritäti; multimea a' ,,uei: çi acei rázboinici atírt de mândri, atât rle îndráznefi,
rämas c,r'edincioasá lt,a,ganisinr'ului c.hial clupä ce creÞtinis- ,,atât do teriltili î' afará, p'tea* rfie clin eale, afarä
mul se räspân'clise çi ajunscNre a fi religie dê stat. ,,InocielaJi în läuntlu. A eer,e,'u într'unsästat liber,
oaimpnj.
In sfârçit, din inùrr.ejrrralea cä în timpulile cle decädere ,,irlclrãønefi î-n rãzboae çi fricoçi în timp cle pa,ce, o & vo;.
s'au marilestat în filosofia gleacä gi r''omanä curente p'lo-
,,luclr.uri intpcsibile; ,qi, îrr r.egrrlä gene,ralã, oli cle câte ori
tivnic.e religiunei nafionale Zelnot:' în Athena si Epiou-
los în Roma-nu se poa,te
-
spltne cä a,ceasta a.- fi cauza
,,\'om \'ø.lea eá. toatá" Iumea e liniçtitä într'un stat care_çi
,,dä nunlele cl,e repuþlicã, p¡tem fi siguri cä 1ibertatea
generalä tle tlecäiclele a tuturol natiunilo'-, cari pot pieri 'u
,,nrai existä".
çi clin prjcin¿r altol päeafs', 'dupä ctrmr o clovedeçte, între Astfel pacea çi liniçtea. cìin läuntru, cat'e este temelria,
altole, si clecäclbrea Spaniei, cu toatá credinta ei.
mãrirei rrafiunilor,, se consiclerä aioe rìrep,t cauzã a decä-
Cuno,scutul filosof çi istoric Vico '), crocle cä decãcìere¿,
derei lo,r; pe câncl råzboaele in.terue, c,ari le ruineazri, çi
nafiunilor: se poate explica pril aceetaçi lege generalä caro
ca.r'i duc la clespotisrn ,snnt pt'ivite c¿-r" ltìarnife,.lt¿r,tiuni ale
stäpâne,ste viata indivizilor. Ca çi omul, ornenirea are o
piutelci çi c,a conditii ale Jlibertätei.
tj¡reletä, o epo,cä dÞ 'r'irilitate si o bätrânetä. Nafiunile
Ac,eastä iclee greçitä ¿ fìost susfilutá çi cte alt¡i autori în
sunt fiirti oolective çi ca attr.ri, cle çi existenta.lol e mai
ti:mpurile noastre :
chra,bilä, totuli ea este märgenitä. Liniçtea, fericil'ea, ci-
,,Lup,tel,e dintre clase au împietle,eat timp cle veaeuri G
Yiì,irzi¿rti'uilea, euÌcrr,cazä na,tiunile ,;i le ¡ün îrr irnpcsiìrili'
.,putleg;,'lrne nror.alã, zice Drunuour t) în lupta de conclr-
tate cle a re,sista popoarelor mai viguroase, cali nä'r'ãlesc
a.su¡rla lot'.
,,relfã cìin läuntru se idezvoltarä puterile, cu cari Roma
,,a, cueerit färile stlei:r,o".
Dar nafiunile pier clin cauze iäuntrice; nävälirea popoa-
relror nai tinere e numai ca o furtunä care risipeçte o clä-
\rorn r-edrea cä tocnrai contrariul este adevárot, L.rpt"l"
cìin lárurtlu au istovit puterile poporului rolnal, pânä
clile l'uiriatä. rCât pentrrr afirmaliune'a cä natiunile îmbä-
cânrì a cãzut prada nävälirilor streine.
trâ[eso ca si i[clivizii, structrua oïgaltislì1rilui socia.l fiirrLl
diferitä clo strrrctrrla corpului orrl€nesc, t'-eJlue sä cäutänr: Printre celielalte cauze cari a.- fi cletermilat clecå-clbrea
R,onraniJor, Mä,ntest1uie,u rnai. citea.zá" .släbirea spititllui
cel pufin c'.ale 'este forma acestui proces d'e îm.llätrânirei a
r'epuìtliean, colupfiunea, pr:escripfiunile lui Sylla, släbir.ea
nat.iunil,or, în c,e Drocl corpul lor ajunge a se cliscourpune
tìiseiplinei militare, nävälir:ea barbarilor, färä de a-i trece
si a cädea praclla lrnlolt€i' A- zice rlllmai cä existenta lol e pril m¡int,e cä toate aceste tÌu erau de câ,t consecintele,, nri
märgenitä ca çi €xisterla o'ameniloï' e a pune un cuvân+'
ealrzele deeäderei lor..
în iipsa unei uofiuni pracise a luc'-nrilol'
nlontescltt'rc¿¿ 2), atribue tlecä'¡lerea Romei, între altele'
Cât tentru tirania .rnor împärati monstruoçi, se mai
L.oa,te spune cå daeä impeäul- romarÌ în discompunere, a
t) Irrincipii diuna scienza nuova d'intorno alla commune natura
delle nazioni. Napoli, I725. t) Loc. cit. Cap. IX.
z) Consiclérations sur les causes de la grandeur des Romains et de z) W. Drumann: Die Arbeiter und Communisten in Griechenland
leur décadence, t734. und Rom. Königsberg t86o. Pag. 334.
'.8
 434 4J5

'o
suferit tir.¿ni,a nr1or oameni ca Tiùrerius, caliguì.a, Ne-t'o, cons,tat.a.rre a faptului istovirei natiunilor, tlar nu o ox-

Conmrod\rs sau Caraca,lla, ea a avut în acelaçi

timp îm- plica.re sufieientá a .acèstui fenomen, dacä nu voim sä ne
pärati emilenti oa 'Iitus arnÛr et; d"t'l'i'ciæ generis htt- notulfämim cu a,firuna{iu¡rea generalä cä toate pe párnânt
- cari î9i au s;fâr',$itul I'or: çi eä prin ur.mate çi natiunile trebue
h*rri - Traian, Hadlian, Man'c Aurel çi Constantin'
nu au rfost în stare sä înlätule peirea IuL .sá piarä.
Herrler\ se apro,pie îlrtl'r,' câtva de teor"a lui Vi'co' su's- O'altä teor.ie,, introclucân'd oare cum doctlina co,nrlodlã, a
finând, în mod general, c'ä toate în lumea' aceasta
îsi au legenclh*nlui Zarathustra, i,t dome'iul istoriei, c,autä sä
sfâ¡Þitul lor. 'exrplice fenomen'l acesta prin lupta clintr.e oele d'ouä prin-
totul in istolie, zice el'), ilscÌip- -cip'ii, a bin'etrui çi a räul*i. S'a zis, în.aclevär.
.,,Nestart,oir'nitr este rìa.r cä fiecar"e so-
,,[iu,nea te,u:çrlului ei se chiarná nimi'cilicie 'çi trerioiule'
cie,ta,te se a.trcãtueçte c¡hiar clela îneeput din douä p,rinci,pii,

,,Caaza acsstei uesüatornicii a tuturrcr lucruriì'or

pämâu- w ¡trin,cip,irt, uL uiefei, a cälrri, clesvolta,re prc,cluce märileu,
,,teçti se aflä îl natura lor, în locul în caÌe'
se gãsesc' în ei çi un prhtcípiu, øL ntor|,ei, c¿.ïe se dlesvoltä nra,i târziu
Trullul oa- ' çi ca¡e-i dÞterminã, 'noarte¿ "). Toate societätile pier dupã
,,legea întreagä care stäpâ,neçte fi'e'a' noastrá'
,,merriloL este un înr'äliç suptls stricäciun'ei'
caLe se re- ce çi-au i,sto.r'it prin,cipiul .r'ietei lor. Astfel socie,tãfiJe p€
,,îloeçte purul'ea çi care dela o \¡leme 1111 se mai Ìoate earil'tre-au întemee,at Fenieienii çi car.tagineaii, ar: fi pienit
pe' pärmtânt clin cauza lipsei unui icleal îndeajuns dle putelnic ca sä
,¡eînoi; dar spiritul lor nn se poate manifesta
ue credem intle- reziste ac{iunei titnpului, pentru cã geniul comrerfului nu
,,lde eât în tr.rDuL lor çi priltrînsul' Noi
tle totul în na- e în srtar¡e sä inspire patriotis,mul care singur este m1árirea
.perldenfi Ði cu toate aceste strntem lega'fi
lucluri trecätoare si noi na{iunilor. fn Greeia, Iupta în eontra druçm.trnului din
,,to.e; cuplinÞi într"un lant de
,,surtrtem siliti cle a llrrn& legelol 'culsu-lui
lor' cari nu sunf alìarä a fãcut put,er,e,a p,oporului glec; tlupä r.iotorie, sIä-
,¿Ite,Ie db cât a tleveni, a fi çi a clispär'ea'
Un fir subtile bi¡ldlu-se co¿t'cla pafr.iotismului, poporrrl elil a dboäzut çi a,
fir care se rulre Ia fiee'are ln'o- putut fi cucerit de Filip. La Roma, prilcipiul viefei ar fi
,,Ieagá uealrul ont€neso'
fost cucer.irea çi onoarea militarä, a cãrui släbire a de-
,,*.Àt, pe,nrtru a fi împreunat clin nou' Bätrânul bogat în-
de

,,i"plt" se' cluee în pämânt' pentÏu ca urmaÇul lui sä termilat cäderea imperiului. $i e.u toate aceste, cleçi se a-
poate lucr'är"ile fil'rna cá. toctte societcifi.ln se alcátuesc din d,trtä principii
,,ceapä 'çi eI ca un copil, sá nimiiceascä
l'ase urmaçului plotivniee, câ.ncl e rrorba de, popoa.r.ele moder-ne, so sustine
,,p.l:edlsc'esolului säu, ea lln neghiob, çi 'sä
cu care eI silgur Þi-a mistuit cá elre nu rlai pot pieri, cra Si ouim,, în eontla teoriei stabi-
,,à"eeaÇi ostenealá zacl'arnicä
,,,vi,a\a. A-qtfel se înlän{uesc zilele,
astfel se tin neamurile lite, ele nu s'ar compune clin e,el,e clouä prilcipü opuse, a,
pentarr ca eär,or ,dez-voltare faee râncl pe râncl rnãrirea çi idìecádele,a
,;çi imp¿rAtiile ulele de altele' So'arel'e apune'
,,sä înopteze çi Pentru ca oamenii sä
se p'oatá bucura db ori cár',ei soe,ietäfi.
Aoeastä teorie oar€ ,e mai nult o metodä cle expunere a
,,o nouá aurorä.'.
lor; într'o na- istoriei rrlupä aparenþle. ei mai bätätoare l,a ochi, db cât o
,,Natiunile înflo'-esc si-si scuturá floarea explica.tiune a fenomenelor, clupä c;auza lor intirnä, se re-
rãsare o floale rnai
,,ti.toe a cär'ei fl'oare a treout, nìr. lrÊi tluce la o simplä taut'ologi,e, pentru cä nu lämureçte e,E tre-
,,ia"utu çi mai llutin încä \¡1€11n4 mai flum'oasä"' cle cât lrue sä înþlegem ptin princitti,ul uietei. Afir"rnatiunea ge.
Ee ve,cle dar cá çi aceastá teor:ie a' lu'i
Hetclel nu-i
neralä cä natiunile se sting, dupä ce çi-an isprävit princ.i-
r) Ideen, zur Philosophie der Geschichte der Menscheit
lìiqa piul viefei 1or, nu însemneazä, în ase;rnene conclifiuni, de
r784-9r.
z) Loc. cit. Cartea a cincisprezecea' t) Dictionnaire Larousse, Arl. Dëcadence

$6
cât oä ele trebue sä rl¡oarä, în rnolngntul când nu mai
pot träi.
O altä ex,plica,tiune urai intelesattã. o gäsim în teoria liui
Gobineu,u t), rlezvolttr.tä ac:unr îu urmä rle G. Vctcher de
LctTto,uge'), Otto Atnt¡ton,') çi alfii. Dupä aceastä teolie,
clezrnoltalea p,o.l¡oarelor ar fi trecut ple,tutincleni prin ace-
leaçi faze. fntr"o t¿,rá loc¡Lr;itä cle o ra,sãr, inrfelioa,rä,, när'ãrleçte
într"un m,onrent dat uu Dotrlot tlb cucerit'ori, apar-finând
unei rase mai puternice. Cu tim,pul c.uceritorii çi cuceritii
alþãtues,c un singur Do,IloL, în car.e,ra,sÉì. s',ÌÌler.,ioarä. ¿Ìá di-
rectiunea, çi rasa inferioarä contr.ibue cu nrÌjlnc,a ei l,a pro-
clurcerea unol reøuìta,te,cle cul,turã, Il,e cati nu le,ar ,fi putut
obfine nici unuL din acetre d,ouä elernente, lucrrânclr ifieaa.re
în cleoserbi. Dar încetul cu încetul, dìin cauza în,cruciÞär.ilor,
cari nu se po,t ínùätura, sângele cueeritorilor se arnlætecä
cu sângele cl'e calitate inferio,a.rä al cuce.rifilo,r çi nivelul
general de cultr:rä -qe,ade. Omul timpu,rilor tle d,eoädere,
arrrtl clegertçrat, est'e un pr.oduct cleosebit clin puncúul cle
\€del'e etnic, de omul timpuri,lor e¡oice. Porpoarel'e mari,
în inou,entul kle a dìispärea, r1u rnai au cle c.ât, foarte pufirr
cllin sângele înterneetolilor rnã.rirei lor.. Putere,a cle via ä,
simfulr ¡-lra,ctic, iclealurile polifice, ene.rgia în urrxårit'ea
lor, se sc,bimbä odatä cu elementele ,etnice c.ar"i ajung sä
trire,clornileze. O mânä cle oamìe ú, apar{inânclr las'ei a,rioe, a
rìat naçtero celei mai s,pùe.nc1ri.rle culturi cl,in antichita,te. Dar
rasa lor s'a istovit în scurtä \¡Leme iii aceeaçi Grecie care
a rezistat cu succes puterei uria,çe a. Perçilor, a cáz:ul la"
picriq,¿¡s¡. lui Filip, Çi a fost euceritä, rând per rândl cle
Rornanii çi d,e T\rrcii irävälitori. Astäzi päurântul, clima çi
slt,u,aliuìrea g{Ìo,gla,ficã. a Greciei nu s'an schimrbat, dal e¿r
nu ur¡ri e în stale sä procltrcä rrici un om cì'e valoare. fn-
tL'un cur'âttt, ltlecäclerea natiunilor s'al datori istovire.'i ele-
(tpt/sente.nt les eugétti,rlues
mentelol supeliro,are cum
- -
r) Comte de Gobineau.' Essai sur l'inégalité des races humaines
r853-55. Ed. 'Il. t'aris r884.
z) Reatte internalíonale de Sociologie. t89a gi Sélections sociales, t896,
3) Die Gesellschaftsordnung und ihre natür.lichen Grundlagen. Jena
r895. Ed. ll. r89ó,
437
'zice de Lapouge,. Pentru ilustrarea acestei tsorii mai pn-
tenr cita çi pärerea cunoscutulu,l istoric, John Tlli,tf,i,ctm; Dla-
per, calre atribue deeãdrer"ea irnper.iului rornan tot aoest¡e,i
eaLlze gener,ale :
,,Ih'ùn,aÌea necesarå a creçte,lei rnilita.re a lùornei, zicp
,,€I t), a lost cäl elenentul eúnic, ga,r€ €Ta piatra ,lui ult-
,,ghiular'ä, a pier.,it. O l:$,nä cìe oa;rneni s'am pus sá crl:e,e_
,,reascä lumea m,ecliiteranã çi au Ïeuçit. prin ,âc€astå ei s,au
,,räspândit p.e o srlpr.afa.fá geograficfl imensä Si s'au pi,er-
,,d,ut, în morl fatal, îu masa în cale s'arr amesteoart.., Cine
,,întleabä cle ca.uza cåcle,rci innr¡rertului Ìo.man, r,a gäsi räs-
,,punsul dlacå r,a \redíea ,ce, dbvenise Roma,nii".
Hell,u;n.Ltl ,) r'erpro,cluce aceastä p,ärere a lui Drapea.; zi-
câ.ncl cä Ro,man,ii cllin vrenea lui Caesar eram çi cìin puneitul
de I'edele etnie un pio[],o'r'clifetit de proq¡¿,¡111 de la începu-
tul rrepublicei çi cä aceastã cleosebire etnicä ar explica dis-
paritiuuea virtutilor rolìlåne.
O altã teorie, care sanþnä intru câtva cu aoeas,ta, este
teoria susfilutä rl,e O'tto Seeclt, 3), cllupá csre cìþcã,clJor,ea na-
t'inril,or s'a¡ datoryi stârpire,i celor lmta,i ;lruni Ausrot-
turtg _der Bessten. In Glecia, eât timp a clomnit-libeltafe,a,
r,ovolutiunil'e, u,oirìerea în masä a oetätenilor çi alun-
{lû,r'ea. ì,o.-. nu au înretat uu sing¡r rnoìnertt o). In Roma,
cine avusese dbstuùä bärrbätie ca sä s€, ,erx[]ne politiceçte a
cäzut victimä. Si acelaçi e,fect l-au avut räzboaele oívile,
ccrupfiunea funcfionar:ilor admilistrativi, askeza cari au
cout'ribuit la ist,ovire'a ele,nle,nlt,elct' celol rna,i bune aìp Do-
porului r'oüìlalt.
Ntr e greu ldle. a ve.dlea cä sub nu,rnele db decddere. a na-
fìuni,l,ttt', se ,amestecä aiee douä fenomene cari se conlcì,itio-
neazá., clar ea'i nu 'trebue sä se confunclB çi anume: scd,.
'clerea ciatlizctfiuttei nnui popor, ctt istouìreø puterilor lui.
r) Gerchichte der geistigen Entr.r'ickel,,ng Europas. Trad de .4.
Bartels. Leipzig r8ó5. Vol. L. Pas zz4
z) Kulturgeschichte in ihrer natürlichen Enrrvicklung bis zur Ge-
genwart. Bd. Ill Augsb rrgr rX83. \rol I Pag. 4ó8.
3t Geschichte des Untergangs der antiken Welr. EJ. lI Berlin
r 897-98.
4) Loc. cit. Vol. L l)ag. z8o.
 438
Se l¿çte întroba.rre,a, îu -; çi cu aoaasta ne aprìo-
,adler'ã,r,
pie.m die cerceta.re¿ teo'r:iei noa,s re ce trebue sá întele-
-
gern pril cìe,oád,erea unei nafiuni, cane es,te criteriul d,upä
caùe ne putem ,dìa samä despre starea în c'are se a.flä un
popo,r, într'un mounent al existenþi lui, dacä e p,e c¿le db.
su.irne, cl¿.oä a ajuns la cirl,m,e,a p,rosperit.äfei sale, sau daeã
mel'ge spre declin?
Dupä pãrerea, noastÌä, nu poate fi altä n'orrnä d,e judþ-
care a stärei natiunilor ca. çi a inclivizilor trlre c,ât putete(r
l,or de aitrtt\, e.a;re se manifesteazä în sänätatea çi vigo,area.
lor fizicä. Cândl un individj e în deplinätatea puterilor lui
tiziae, când e înzestrrat cul o enqr",gie deosebitä, c,are-i per-
mite sä înfruute gr.eutätile existentei, sá se pästreze Þi
sä se Ìepxodrucä, läsâll¡l urma.si nu'merogi çi plini de sä-
nätaûe, noi zicem eä e în plinä prosperitate, irldinerent
do starea dre e,ult,urä sau d,e åverre în cars Sar afla. $l
dlin contra, indiviclul fie cât db bogat sau cle învä.þt, a;
cär"ui puteri fizice sunt istovite $i caro nu n-.g,i e în stare
sä aibá eopii sänätoçi, se oonsi,db,rä, eu :dfept cuvânt, aa
clegetrcrot.
'Servind,u-ne cl,e aceùaçi ca'iteriu, noi zicem 'cá., cu cât e
nrafiune e fiøiceçte mrai puternicä çi mai sänäto,asä, cu cât
se înmulte.ste mai cu înlesnire, cu atât este m,ai ptospe,rä,
pentru. oá ea stäpâneÐte viit,orul, acìicä putinta dio a realiza
cu timpul orice progres; çi din eoûtra, cu cât o natiune se
îrunulteçte nr,ai alevoe, sau abia se mai pästle,azä prin ex-
ceclelrte cle naçterri, fie ea clo altmintrel,ea eât d'e cultä çï
câ1 de bogatá, cu atât 'cìecäclerea ei e nr,ai sigurä, pentru cä
'r'iito,rul nu-i mai .ap,artine.
Teoria lui Gobile-au, întemeea,tä ¡re deosebirrea neoontes'
tatä cle'aptitutlini clintre diferitele rase, po'ate sä ne )clba
explic,a.liune,a dlecäiler.ei civilizafiunilor prin istovilsa ele-
me,lteìor e tnice superioa[e cali le-a,u alcãri'rit, tlal ea nu
ne explic,ã aceastå istovire însäçi, c,au.za pentrrr care rå:
sele ele înçile, çi ura.fiuniler într'un rnroment al existentei lor'
nu mai sunt în stare ,cìe a se reproduce, isprävinclJ prin-
tr'nn a,rlþr'äral ntol'usqtt, serti,l., ca omul ajuns la ¡1¿¡gineà.
cle pe urrnä a r'â'-steri. $i nu e lfärä inte,res do,a vs¡l¿¿ ]¿ c€,:
439
concluzii g}eçite putem sä ajungem,, îq lilxa p'rinsipiu-lui
sigur d1e car',q noi ne condtrcem.
I)u,p,á ce ,constatä cä poporatia Fran{e'i abia se mai în-
multe.çte si cä sträinii nävãIesc dþ pretutindeni, ocupând
pä¿uântnl eì, Arsène Dumgnt, face cu t'oaüs aceste urmä-
toan'ea ap'r-eciare asllpra stärei în care s'an' a,fLa aceastã'
þatá":
,,Fr'an!a, zice el '), nu este în decadenfã. Calcurlândi bine'
,,ea BSto încá în pïoglos çi uu numai sub raDortul ere,onomlic
,,sau intelectual, d'ar ahiar suib rap'ortul poporatiei ') de
,,e.aire ne 'o,cupám. Progres'ul cla'sei dls mijloc, î'upárfirea
,,pr,oprietäfei, munoa stäruito,are carer est'e legea' viet'ii fran-
,,ceze,'Mzyoltarea învätámântului d'e toate gTaclble çi
pr-o-
,,pagaÌ'ea lui în to,ate elaselte societälei, fo'rJa mroralä clove:
,,d'itá prin descoperirile çtiintifice çi prin aplicärile inldus'
,,triale c,ari sunt r.oadele tror; aetivitatea lite'l:ará, constiirr-
,,!a c|e,scâ.nd;ä ,a clre,ptului çi reYenclicarea lui înversunatá
,,chiat de c,áträ, oei mai de jos, rid,i'ea'rea ltuturol lÐ dellrni
,,tat,ea d,e cetä{ean, t otul obçtesc çi conseciltetre lui inevi-
,,taùiùe, cllifusiunea vieJei intelectuale çi politice în
provil-
,,c,ie, trezitea patriotismului întrethrtt ptil înpär-firea
presei çi a
,,Eulopei în partidie rival,e, îlsfârçit puterea
,,opiuiei publice consti,tuesc pe atâte'a foloase sträIucite
,,în far',oa.r'e"a ttoasttá".
.bunuri,
Dal toate ace,ste cu cari se poato fäli Fla'nta nu
cGlìllpenrcje,azä d,e sigur: scáclblea numericã a popolului fÌa'lr-
oez, faDtul cä po'poratia ei abia se, mai înmriül1sç1* ti cYa
str.åinii o crloeresc cle pret,u,tincleni. Franfa piere 'as'täzi
rli-n aoeiaÇi cantzá. clin cale au pietit mai înainte de dâns¿t
Athena çi Roma: tlin lipsa cle oameni' $i tocmai tlin ca'uza
acestei släbieiuni clle care e cllprinsá suutem în cLr"eut sã
zice,m cå natiunea francezä e în plinä decátlere, incl'iferent
clle starea clie clezr.oltare a. bogáliei çi a culturei tra e&re
a ajuns.
r) Dépopulation et Civilisation. Paris t89o. Pag 5
z) Observam aice câ priD (poporalie> I)umont nu înlelege sä vor-
beaseä de starea sau migcarea ei, ci de împrejurari fl6 o impor-
tanlä cu totuì secundarä, precum e starea economicâ, 'politica
gi culturalâ,
 410
Pe'tr' a nu re pierde cla' i' cha,osul
fo'lre 'e'umáratelor.
c,ari se p'ezintä fono,renul decãrier.ei
''b nafiu'ilcr
çi ¡rent'u a n. l'a aparentele ch'e¡t ca'zele inti're cari
l-an p'od.s, troìrue sä luárn ca no''rä cìe j'clecatã *iÇctt-
reo, þop{n'etiei çi sä plecãrn de La legect Ttcr¡tot-ctfìei aça pre.
cllrìÌ a. fost folmulatã. d,e noi, avândr plrrurea în r.eclere, pe
clÞ 'o par:te ten,d.ittlrr ei nemd)'genitci cle îrnrn+lfit.e
Si pe cle
altä ,pa't,e, lirnita extrEmä ¿r cl,ezr-oltãrei ei posibile, catc
este în totrle,auna. ctreterminatá rre cantítatec¿ ntijloctcelor cle
exìstenfri, pe car.i çi le }oate l)rocuta $i cu crari e.ste obici.
nuitä sä tr'ãiascä.
La prima r-edlet'e, se pare cã nu ar fi ,cu putinf,ä d,e a se
îrn,Þäea aceastá tencìintä nenãrgenitã cle înmul{ire, cri
Iincnezeala çi amor{,irea cåre cu¡r'ind'e'afiunile î'tl''' mo-
nreut al existerlfei lor' 5i ca,re tre face sti piar.ìi cu incet..rl, pc
ac.eJaçi ¡rämânt t)e cåt'€ altã clatä çtiuse sä-çi procule mij-
loace înd.e.stulätoare pentru a înternee.a märilea lor. Dar
toc¡nai I'e,ge,a poporatiei ns d'ií putinfa rle a r.ezolvi aceastã
col,trazicere apa.lrentã. alätându-ne cunr poporalia urnaná,
desfäcânciu-se de la o vleim€ în clase, categorii r;i grupäri
etnic,e tleoserbite, ajunge a-5i istovi puterile pe dle o parte
,-lin cauza concliifiiìol rrcfir.eçti cle existenfä în c,arre € pusá,
çi pe rìe altä palte clin cauza luptei d,intr.e dliferitele clase,
catcgcr:ii si grupári. stäpânite cle o p,otrir'á rle aeelaçi
i-rrincipiu 'ci'e înntrulfir.e. Mai inailte d,e a intra însä în
rlezvoil¿rle,a acestei terzc, se cade sä finem samä cle urmã-
toarca <rbs'ervafiune dle cea. mai mar-e însemnätate :
Pcístrctreu u¡leihnei $í tt scinr"ttrífei tutttror fihfelor ol-
gunic:e Ícírci dcosrltire r.le,pinde, '¡te. de o lle.t'te, cle exercita-
t"eu u¡¡tti.tttttí tt t¡ttu.¡'r.¡t'orgonelor,srl îrrsirçirilor Lor- dte o po-
tt'it'd çi pe ultri. ¡trttte, cle ptLtintu de u-çi încleshtlu. trebu,in-
fei.e pritt încot'r[t¡cu nctrn¿olã. u.,puterilor lor.
NfotirrLil c¿u'e sttmuleazä activitatea tuturor fiinfelor: nu
este altnl d:e cât necesittttea, cle u,Çi procLtÌ'u tnijloucele de
cxistenlrl. Aceastã necesitate, leînclearnrná de a-çi încorda
toirte pttcliìe, 1rsl1r'u a-çi pãstla existenta, si ac,eastä în-
cor'clare e'.ste r.auz¿r acll¡r'äratã. a. pelfecfionärei însuçirilor
lor. I)¡rbânclilea rrr,i,jloa,celol tlb existentä absorbincl însä
44r
putelile olgalisnruìrli, c.ea. tìintäiu conditie pentlu ea a-
cesta sä ¡roatä exi,st,a, este ea pagubu'pe ce.t'e o trccesitea.zd
dobânclireu lor sù n.u întreucci folosul ce-|, u,tt petttru între-
fh:ereo lt¿i. Ace¿rsta este legea cale stäpâneçte toate fiin-
tele ri în rirtutea cãreea ele trebue sá caute a-$i satis-
d'ace tlebuirrtele cu c,ea mai rniciá pier'clere de puteri posi-
bilä, ceea ce explicä nai bine, Ilpta ltentru existenfä, clupã
curlr am aråtat în capitolul anterior.
Pentnr c.a o fiintä sä se D,oalä pästra çi,rlezvolta, se cere
dar ca e¿r srí-f i etc.rciteze tr,¡ate însuÇiril,e cle-o potr-irri, ìrt
luptä cotrtiiruã cu inrprejurärile în cari este cùremratä a
träi, clar' în aceiasji fimp, ea tleltue sá, uibrí, ,¡ttttinfo de ct-ii,
scrti.sfuce trebu,irtlele, prirr înc,or:cìarea noÌtDalä a puterilor
ei. lu lil¡sa ¿rce,le'i clintãiu condifiu.ni, ea es,te a,meninþtä
sã rlegeneleze ¡r'in otrofitrecr. puterilor, în lipsa eeleri cle a
clona. ea tl'eìt,re sã ¡iarä prin isúor.rireu lo'-. Sänätatea, vi-
goa/rrea çi age,r:i,nre,a fiinfelor olganice clepinrle, ¡rrin rrLrma.Le,
în rrlti.rnä analizá4 cl'e echilibrttl clùttre ostencalci, çí lolos, de
unrìe leznltà o consecinlä dle cea mai mare irnportanfä
pentni înteLegc,rea fenomenelor cle dlegenerare çi arìrlrìl€,
cá ru nijloacele rìe existenfä, pe cari fiil(ele olganiee le
gcisesc tie-u ¡1u,[Lt, pot sä întrefinä sänätatea çi vigoalea lor-
çi ir nlrnrr¡ilol lor, cj nuirnai acele, lre cati çi le ,procut'd
singure, Denirti cir nun:âi aeeste le îndea¡nnä sä-çi exerci-
teze olganel.:.
Leul închis în c;r-rscä ale tleslgul nrai multir. ìrlart¿"t, ìi
m,¿ri l;a timp, decât leul cal c cutleer'á pu,stiulile Aflicei, ium-
ìrÌÞrcl clupä t,-radã, dal r'igoarea a,ccstui clin nlnrä, ageli-
mea çi frr-,,n:usefea lui. sânt uu nruÌt rna.i nl¿rli. $i dacir se
întâ,mDlá ca. acel tl'intâi¡-r sãu se lept'o,rlucã îu înehisoa,r'c.
puii lui nici rl,u se l:ct ase,mãura, ca siulãrtate.gi vioit:iune
cu leii rrãscufi în pustiu. I-a a treia, genela,{ie, ut'nraçii
leului ca,r'e a fo'st {inut în condifirrni nefireçti, lipsit de
exelcitiul llincfã,cätor all piuterilor lui, r'ol pieri aploa¡rc cu
sigru'antä, ,de mizerie fiziologi,cä, pe când ulmaçii leului rä-
mas în lil,-ertate vot utnla. a se ît,rn,rl,(i pânãr la l uita clc
pe ulrnã, a, de,zn'oltärei lor' 1ro-sibile, clctelminatä, rle r.¿rnti-
tatea, tìe hra rã, de cale vol putea tlispune. Ne girsirn da,r'
aice în fata unui fenomen db d,egenela're, cle atrofiare a
 442
pute¡ilbr, unor liinti arrtiffìåle, caxb se explicáînrlrod foarte
natula,I din cond-tiunile nep,r.ielnice în ca,ri au fost chernatc
a trãi. Aceea ce se întârnplãu cu arrirnalele, eari degene-
reazir. când nu sânt silite de a.çi încorda puterile pentru
¿r-si agonisi mijloa,ceùe cle existenfãr, sau când nu sânt în
stare de.a-4i procur.a aceste nújloace, prin încorclarea.not-
mal'ä a puteirilo,r lor, se întâmplä întocmaj. si cu oaalenii ;
existä însä din acest punct de vedere o. cleoseòire foarte,
male între oameni si an,iinlale, deose,bire c.are ne va peìt_
,mite sãr' explicãm, prin legea polto,r.artiei sta.bilitä de noi,
fencmenul, în a¡are,nfä proti:r'rnic acestei legi, a clecádere.i
rra{iurúlor..
Cu pri,uire La moclul cle a-çi, îndestuila trebuinfele, tofö
i,ttd.it¡i,zi,i, unei, specii ani,male trd.iesc în aoel,eaçi, concli,ti,unî,
cleol;oh iad' în dtt'eet cotttoct cu nuútLt"ct, pe cântll o,emgni,i, Ee
îm,purt în cotegori,i, çi clase, a eitror conclitì,i d,e existengd,
snttt cîi,ferite Çi, cari, ctl.t, cli,n, aceastòí aauzci,çi,intervse ccn-
trtn'e.
'A,far:á rle unele insecte träinrtr în societa.te, ptccum
sânt alhinele çi furnicelg toarte celelalte anim,a.le, tr.áiesc în
eea, ina.i desávâr'sitä, egalitate. Toate sc luptä cle a clrep_
tul cu natura çi între cìânscle, cu a,c,eleaçi mijloace natrr-
latle, pent,lu a,-gi pástra exi,stentao räqnânâncl :l¡iruitoare a-
ccle rnai agele çi mai puter.nice, cali singure sâ,nt în stale
de a se r€pro,diues. Accastd. egulitate nw exi,stci ît¿h'e octmpni,
decâtpe' treapta,cea,n:ai cìe jos a dezr-oltärei lor, la ince-
piutul sob.ietä,tilor'. Cu t-rr-rì'rl. lec,esit,atea de, a-çi î,ndes-
tula trc,buintele 1o,r cre,scâùde îi sileçte cle a se slteciali,za
si rl,ot'inf.a de a as'igur.a fiecãr-uia loaclele ostcrneÌrelor sa,le,
îi f¿,c,c sä, a,rlmitä, plincipiul aploltliclei prinrâ;ntului. Astfet
,,înt7tc)írfír'eo .nlultcei", care sp.orerçte procluctivitatera, clistri-
l;uq¡reccmerri în diferite cate,golii cle pr.oducátor.i, ltentr.u
cali ss ,cer çi însuçiri cleosebite, çi ,,7tt'cryttietøtea 7tri,,uutci,,,
a.tlicti, aploptiareâ de cãrträ, unii 'a ccnditiilor. natura.le de
existenfä ale, celorlalfi, îi împarte în cliferite ck¿se. Dirl
ace'st lluìtct de vecle,r.e. între cliferitii inclivizi exjstã" astä2i,, în
so cietãrf ii'e ci'r'iliza te, urn ãrto arele clec,sebiri f unil;arnenta.le :
lì Unii îçi îndestulearzã, f¡sþì,infele pr.il rìtrùtoa lol pro-
¡tlie, ea nltutcitori rì.e pärnânt, c,a muncitoli inclustriali.
443
sau ca p'r'estato.ri de selvicii utile (judecätori, medici, avo-
cþfio ingineri, înr';äJä,toiri, dirreolodi de servibii, etc.). Oei'
lalfi trã,iesc dil prodn"rsul muncei altora, ga'stápânipe uri-
jloa,oele de ploducere alÞ,soaietälei, îrn calita.te de p'r'oprie-
tari ru,rali, rle proprieta¡:i de f,abrioi ,çi ateliere, eto. Acea,stá
deo,sebiu:e se daforeÐte prory-ietdtei, pr'i,rate.
2) U¡rji îsi procurá mijlo,cae,el de existent¿î lucrând
pã,nâ,ntrul; m'ã,rinea venitului ,lol dep'inde pe lângãr rnunc,¿t
ce o face Si de luterile natu::ale ; l5i în ac:ea,stä cat'egolie fo-
lcsul u¡ltiia e înfotdeaurìa, ts¡i fqlosul aeluilai"t. Ceilalti,
ncr rrrlai ar,ând nioi un conta,ct cu uatut'a, trä.iesc' eiclus'irt
din pl'o,dus,uìl rnunceú loa', f;e c,orpofale, fie in,tel'ectuale ;
rr:ãrlimea. venitului lol clepi',ntle lìrumai de plopria age.-ime çi
înco,rda¡e; çi folosul ,tr'nui,a, e mai înt,otde,a¡rna paguba
celrr ilalt. Aceastä'deosebirs se cl atorerçte împdr ti,rei, mhl ncei,.
Din a,ceastá incloitá împár,fire a oamenilol Cupä fehrl
c,lnrr îçi pn:ocrrr'ámi.jl,oa,ceùe de existenfä, rezultä ttrmitto¿r-
rele con"secinti de rna,r€ înse.mrÌätate :
7. Di,le,ritele elen¿eü,te ale unei, poporafi,i,, asffel, îm'rtðu-tite
uttiloterul, în
în cktse Çi, uttegarii, se dezttoltt"t. pugu'bca exer'-
ci,td¡'ei, clewotríDd, q, tutu,t"ot' organelor çi, îrcttçiri,Itvr, cle Ia
curi, depinde si¿nd,tcLteu çi aigoarea or-ganismului,,
lìe când nlrucitoruìr de lámânt, stä¡ânpe loa,clele rnun.-
eei sale, îçi ,cle,stfärçurã, toatä ener:gia în lu¡ttã clreaDtãl ctt
lra,tura nesloittânclu.si în p,r"itrrul râncl Dutêr'ile lui fizioe, dar
$i Ëe ¿rc,ele su:flietcçti, s'tãruninta,, pter-ecle.re,a, spiritul cle e-
corloutie, rcligicsit,ate'a, ¡$i b;un.a. r'oile 'pentru aproapele;
nruncitoml a c¿irui .trenit ',lepinecl nu.ulai de agelirnea pro-
1lrie, în I'u1ltä 'neîncetatä, cu tofi lnunc:to'r'ii cle a,tte'açi
bi'r:aslä,, e silit sä.-çi încqr',cl'eze rnai cu cleose,bile puterile luri
intelectuale çi sä oa;ute prin to,a,te mijloaeele ca sãr înl¿"1-
tule pe cc,ncurentii sái. Aaea,stä clezvolt.are ruriììateralä ¿r
îns'uçqirilol inteleot.uale aile c¿L consecinfä istovirea pute-
lilol organisnlulil| a, cärui reprocluoele nrr dä clecât pro-
ducte }olnãvicioase, clin oari nü se na¡sc decât fiinli chir-
cite çi lipsite de energie, menite s,ä piarä, în lulr'ta pen-
tru exis'te,ntã. Cât pentru faB'tul cä unele elamente ntL pot
träi tl¡ecât înlcYturându-se îLnele pe altele, el fae,e ca nici sä
nu mai fie vorbä de bunä r'oile penh'ru aptosupelc, cåxe sc,
 444
prezintá ca 'un clusman primejdios ; çi nici de cinste sa'u
de reljgicsitate aclevãratä, cârld totul depinde, pentl'u in-
divizi niu ,atât de la împl€ijuit'ä¡:ile naturale, pe cât cle la
energia çi de la, ghib,ä,cia p,roprie, r;i de împrejur'ãr:ile so-
cia,.re, în cr¿rri i-a ar'urncat hazan'rlruù naçterei $i de aceefl,
incä clin anfichi,tate, agricultula a fost slävitá de to'fi oa
singura ocupa{ie cinstitá çi vredmieä de omul }iþs¡. Aris-
toteles 'zice .c,á, Iopqrul agricol e 'cel ,mai dlept 5i oä agr'i-
cultu.r'a, e ra,mura de câçtig cea mai dreaDtä çi ma.i col-
f.olnr,,ä, ciu legjle firei : er€a miai dir.eaptá, p,entlu oil n'u mr
p¡rocurã. pici un ,câçtis de Jla oa.meni, nici cll \.oea. Ior, ca
prin comer'f cle o pilcìã,, nici îur eon,tra vo'int,ei lor', ca îrt
räzboiu. 'Cea mai ,clonformä cu legile tfir.ei, pent,r'u cã
toate fiiiìrlele se hränesc de la mama lor si marna. omului
aste natura (p,ãrnâ,núul).
ìAs,emenea a fost recunoscutä i,miportan,fra a,gr:i'erultutei
pentrru pästraa'e,a r"ig:oa¡ei fizice a popora{iei. Grecii llne-
tindeam cäj rnunoa'câ¡npul'u,i întär"sSrte tnrprllì çi sufletul
çi'l fa'ce pe oim sá fie ghiha,ciu çi vrednic în räøboaie'), ian
Cþôo ne spru,ne cã, fárainii ,slânt cei mai buni solda,ti çi oa-
menii aei mai cinstifi gi nì,ai binernoito,r'i').
Pästrarea, acestei sänåtåti fizice çi ,morale se dartolet;tr:
fã'rä în,cloialá modului d,e, t,ra,iu, în direc,t contact cLr ':'r--
vorul general 'd,e p'uteri ,al na,tirrei, çi dezvoùtárei deopo-
trivä a iuturor înotrçit'itrþr elasei agricole, care va fi în-
totd,eauna, temelia eea mni putelnicã a, nrärirei unui po-
por. Si d-e aceea, Ìlçior ne pute,n închipnú cä sitr'âmtolarea
existen{ei a,cestei clase si nesoentirea interese or ei tle-
bne 'säi fie. cø):uza de cäFetenie a, decádelei naiiun.lloL, ceea
ce s€ va dovedii e,u prEsos din exemplele ee ni le va da
istoria..
Cât pentru efee,tele rele ale dez'r'o,ltän'ei uniùaterale çi
ale îurlepär'tär'ei de la, s.ânu[ purruea, învjetuitol al na-
ttuei asupra sänãtátei omului, statisúica ne procurä dattr
strfi,cflente cari confinnã, acele spuse de noi, ar'ätându-ne
r) August Böck: Die Staatshaushaltung der Athener. Ed. IlI. Berlin
rtì86. Pag. 53
z) 'Iheodor Mom.msen,: R¿imische Geschichte. Ed. V. Berlin l8ó8.
Vol. I. Pag. 8óó.
445
cã ¡oporrafia or',a,5eLor'nu se p'ãstre,azä decât numai pril
culgelea. contin;u,á a exc,edentelor pop,or'afiei agr.'cole, rc-
înoinclu-se cu. desár,ârçire cltrpä câteva generatii.
Irrte,rn,e,indu-se ep ,drate si,g'ure, Georg Ilunset¿ t) a dlove-
dÌt, în adevär, cã. clin aceùe'trei clase în cali se împ'arte
popoir.atia unei täri cktsc¿ruralci, în care ilträ üoti pro-
-
pli,eta,r,ii gi {ir,ráninrea i cúc¿sct dÞ mi.jloa orríÇeneuscít, caxe
c,uprinde toate elementele culle dle la oraçe, rern'ezent'antä
industriiùorr, func'fionari, orumeni cle çtiinJä etc.; çi cløsa
munc,itorilor praleteïi' nulna,i a,cea d'iltâiu e sta,totnicä
-
alaätuild, dril exceclentele ei pop'oratia oraçelor. Arça de o
dup[ ca'lcu-
Ì;ildãr,, p,op'orraiti,a orasuJlui Lipsca. se oompunea,
lele oe Ie face Tlansen, po baza numerätoami din 1875; ps
3umätate numai rìin indlivizi näscuti în oiraç, l¡e când cea-
Ialtä, jurutãutafe se a,lcätui,a dirr elemente ven,ite de aiurea'),
ce€a ce clorede'çte cãi polo'ratia acestrri olaç se re'înoeçtc
l:r f ie ca¡e dcruä, generrat'ü cu elemrente din af¿rèi '' AIá-
tu,ra,tele câteva cifro însä, n'e po,t 'o idee încä si mai
clia,
cia,rã., de.gpre ferìorrenrì1. r'eînoirei pop'orafiei or'ärseneçti. Iu
ola,;.uil Berìin, înrpãr,lfincl inilustriaçii si mese'ria,T'-i de sine
si.ãt,àrltori, ,cìup¿I origlinea lori Hansen obline plo'porfiile
utrnãiloale :
r) Die drei Bevörherunqsstufen. München I889'
2) Loc. cit. Pag. 27.
3) Teoria lui Hansen despre (cursì:l poporafieir cle la câmpii la
orale este fârä îndoialá adevâratà, în lineamentele ei generale,
degi în unele amånunte ea s3 poate îndrepta. Aça de-o pilda,
dacä linem seamä gi de cttrgerea conti¡uä a poporafiei din ora'
gele mai mici în oragele mai mari, e sigur cä termenul reîno-
irei popora¡iei numai în douä generafii e p¡'ea scurt. Ar fi poate
mai ntmerit sá zicem cå ea sc reînoegte |t¿ tt ei sau' patru ge-
nera(ä. Faptul însá cå unele ¡amilü au o duratä mai lungä,
nu modifica aceste concluzii generale Yezi Otto Al¡t'tnon: Die
Geseìlschaftsordnung und ihre natürlichen Grundlagen. Ed. ll'
Jena 1896. Pag.96'
 446 447

Teoria lui Hansen clespte ,'cursul pioporatiei" (Beuol-

Numärui Din numärul total La roo A.errtngsstram), çi oaTe ne a,r.atá irlìtlol'tarn{a de.ose'bit,ir ce cr
total al ¡'au nåscut
TNDUSTRil çr MESERil indivizi-
s-au
D åscut
a.r(i ol,¿ìr>-a ru'râ,Iát), r],e spllne dal oá câ¡npiile pl'oduo ulÌ
lor de sine
ståtälori
în Berlin tnå.re excede.nt clrc näseufi cari, ne rnai putânclu-se lu'äni la
trarä, erni,g:lea,zá în orase, unrclb cautá a se ad'åposti rnai în-
Oteluri çi Restauralii r I.036 1.553 9.483 14.07 tâiu în ratnüril€ de câçtïs c.ele rl¿i sirnple çi Dentru cari
Comerful cu báuturi 2.325 343 I 982 t4.75 þ .rr= lni ltutilä pr"egätire. In unna unei lupte c'I'ânciene
Cismärie 13.092 2.262 10.830 17.28 þentru existenfä, in care eleìne'utele cele n¡ai putin lezis-
Construc 22.183 4.428 l7 755 19.96 tel,te sunt eliminatle, acei rl,ai ageri îçi ricliicá copiii pe o
Spedi{iune çi misitie 5.890 1.375 4 515 23.34 tre'aptä socialä rnai îualtä, intro¡iueân'tlu-i în claso de ttt'ii-
Manufactuiá 49.386 14.779 34.607 29.92
Bancä si credit Iac, c.a oornerci*rnti sau irulustriaçi. Din ace$tia se Lecr-tl-
3.253 1.020 2.233 3l.36
Librärie' 1.767 617 l. 150 34.92 teazä apoi Ia a tleia genelatie, closl' D?'ofesi¡Ltneklr Líbere,
Lucrãri în metal 24.822 9.806 15.0r 6 39.50
toli aoeia caÌ'i se clecìia,u studiilor- çi alcituesa clctsu d'it'i'
Industria textilã 8.1 66 3 961 4.205 48.51 ggrttit a ruui llopol. Acc'astä cla'sä însä, drin 'eauza speeia-
Tipografie 6.848 3 785 3.063 55.29 lizárei ei si a clezvoltá,ei nnilaterale a îusuçirilor intetrec-
Artiçti 4.699 2.8r I L883 59 82 tual,e numai, tlin c'arrz)a' îngrírmä'dilei ei în orasie Eii clin
carvl¿L luptei pentru existenfã, care eìimineazä puruÌea pe
In aceast¿î ta,belá se og[tilde,çte, ounÌ lu sr] Itoate nlei cei ruiai slaìri, rtrt se Ttoute þãstÌQ d'in 'Propriel'e ei 'ltuteri'
lrine, cia'stl poltoru{ici d.e tra câ,mpii la oler.9e, leinoire¿r co,t¡- 'i: clupá cum o cloYecleçte stingeroa fauiiiilor nobils çi ri,clica-
tinuá a, ¡<1Ì,'orafiei o,rirçeneçti cu elententele r'igur-oase tì¿-rs- rea c,orrtin[á a unor elen:,e,nt.e' Ìouá a ,,pa,rvenifilol", îl cla-
cuto la {arãr. $,i eslte cu totll carac.telistic, de a r-ede¿, ciL .çele cÌle sus. Clnsel¿ r1e s?ts, cle la cati clepincle izìlâncìa îIr
ele,ntentc'le c,ele mai rìurrleroa.se yenite cliu ai¿rlir, intr'¡L lupter, pentlu €'-\istentãì dintre Dopoare' au cl'a'r novoe
lcle a se

tocn:rai în ac,ele inclustrii în cari s€ eere nai pufiná pre-
gätire, în ,construcfii, în sen'ieiul .otelurilor $i rnestaura-
tiilor', 1:e când în ramurile îu,cali se c€re o,ghi,ìrr"r.cie n.rai
ùì,at'e c,a. în artãr ,si în tiDografi e, plcltonrleleazir elemelr-
tele nirscute în lo,calitatcr.
,,Pc1r'ora.fizr tr,nui stat, zice Hansen t), nu se alcátueste
,,din cl felite cl¿r,st¡ sau'catego,lii întle c,ari nu al exista, decât
.,o leg¿itur'ãr, suDelficialá çi ca,ri rìrl ar atâ.r'na cleeât econo-
,,mieeçte un,ele 'cle altele; ea este o fiinfä orgarÌicã, ul tot
,,ne,tlies1rärfit, a cärrri pärfi le¡xeøiltä numai clifelite staclii
,,die dle.svoltale. Omul politic, care t,rateazá fiesa,re ca,te-
,,g'olie în dÞ,oseìri, inclepenrìent de celelalte, clupä natura çi
,,contdifiile ei cle existen'tä, samänä eu natulalistul caÌe at
,,dr:sor',ie într"o aalte toate omizele, în a,lta. clisa,lilele .;i în
,.o a treia flutru'ii".
r) Loc. cit. Pag, t54.
r.eiilo,i l,)ÌlrLrr.ea cI n o clasri de ntiil,r-tc pute.-Dicá 5i aceasti'r lìri-r
râncltrl ei rtu poate sä existe c.ecât rumai dacá clasq rttt'alít
,e în sta,t'e sãr-i procure Deconteltit cle,r]lc'iltele necr:seÌe di¡l
lrroptiele ei excedeil¡t,e cle Daçter.i. ;\c.,cste sânt înselnDateìr'
îùeheerri la cari tre,bue sãr ajulgem, cálÌfrilzildu-nc tle a-
devãr.ruriìe staìlúlite d'e Hansen. $i sânterrrr fericiti de a
conr:úata aice ,c'ä ltli F1alìselì, puJrlieate în a¡rul
""r.s6i1rile
1gg9, çi cle cali tìll âltl avut cunoçtin{,il, clc'cât ac,ultl îrr
utmã, conflir'¡nã, îm totul tcor'i¿r, sustin'utir cle noi, ca¡lt îrl
a,celaçi timp, îr ca.rc lte-arlt înorn'cat sä alilti'r:n itlrllor'-
ta¿ta cleoseil¡iÉät ,c,e o flïe corìtert¡I ,li i¡d¡,st1ia pc¡tl'¡ exis;-
tenta. turei na,tituri').
r) Otto Anton . Loc. cit. Pag. 98.
z) A. C. Cuza: Meseriagul român Iagi 1893 - Aceastä scriere a
âpàrut mai întâiu îo ziarul <Era Nouär, din Iapi, prin anii t89o
9i t89t.
 44¡ì
449

Dacíãr îrrr¡är'titqa l¡rÐorafiei îrr diferite c¿rtegolii cle ploclu-

tuù de cantitatea 'mijloaoelor de existentä pe o¿ri çi le
c,ll,tori are consecinti atât de înscmnate pentrru sáuirtatoer :¡i poate proaura, çi cu can'i este obisLnui,td, sd, trd,tttscd. Când
i-igoarea intlivizilor', înt1tùl'f,ireu ci în cluse nu osto mai pu-
cla,sa, prnoprietar"il'o' se, r"ede amenin{atã" cle a ajulge lrr
{in iliportantãt, cli,n acest punct de r.eclere. Atìt \'¿1zut, în limita de pe -ur,må a îm.pär{irei proprietátei, Dlirr care
adef il¡¡, cá ula din conclitiille de cir.¡et.enie nle în.bre{inelci
îçi mai poate în,cá îndtesturïa, trebuinlele traiului ei oìrici-
s¿'r,rrãr,tã.tei o'tg:anisnrftìIui este exelcit¿r'ea uotntal¿i a o.tga-
nuit, ea îçi ,lrlárgineçúe dð ,bunä voe înmmltirea" Aceast¿
utrlor lui, sulr plesiurnca nccesitáfei do a-gi ¡loour.a mij-
se întârnpìá nai ales când tot päanâ,ntuù a fost ocupit,t, ¡i
lcacele rle' existenfii, çi am zis a,tunci cir nu mijloacele pe
cântl li;nii,tel,e poporati,ei au ajuns astfel, a, se fi,xa înffit ea
cari fiirfe,le oùg'anice Ie gäses'c tle-a g'ata, c,i numai a.cele n,u nuai, are putinta de ø ct'e|te. Afunci fieoa,re c¿,utá sä-çi
¡e t,ali le clcLânclesc sirtgut'e, Dot sä întletirrã'r sirn,irtate:r a,sigrlre existenf as Bãstrânrìu-çi a,vsrrea liuii, gi perltru ¿i-
lct-. Ie t,â,nd indivia..ii, cari nu au c¿r izvol cle \-enitrui clc
ceasta e silit s'á-si restrângã, numárul copiilor. In a,uu-
câ,t rrumai prtrterea lor de rnuncãì, îçs,i. ist<rvesc izvol'rtl ¿r-
rn¡ite împrejurär'i, proprietatea privatä poate sä d'evinä dar
cc'si¿r, lìiun,cin,cl îu concli{iunilc ueplieì,uioe, îu schirnltul
o tauzä de scädele a porporatiei. In cazuL ac€sta, nafiurea
tLrrei re,rn;urre,ra.tii nesu-ficiente, din crrrtza, oonculetrfii dín-
în ca¡e s'au inoui,ba.t aserllìene deprinderi, mergo cr1 Da/!i
trc dâ.nçii, indirizii stäpâni pc mijloarceflþ de producerc repezi cätre peire. Lip'sa de, ex,cedente aLe cin.sei r,uraJe,
ale so,cietãrfei, degen.e¡:e'azir d.in c¿tu'z,a vic,iilol: cirtrá e¿r'i
îtrtrerupând ctu'sul popora,fiei tle la. câ¡rpii lzr oraçe, de-
îi rnânä r'iea,fa, lol trân,rlavã, 9i clin cauza lipsei cle exer-
te,rmrilä în primrul lând, o slãl¡ire pr.ofunclä a energiei Çi
oi fiu a orr'€Íalìe,lor. $i Irimic nu poate î,nlãrtur'¿ peilea, a tu-
a a,gerimei clasei cle miiloc, cle l¿ cal'e depinde reu.ç,ita, îu
tulol acelc,ra c¿r¿ri calcä arceastã. lege sfântá, c,alc donr-
Iupta lentrrr existenfá dl'ntle popoare. Nl.i;rgenirea alti-
neçte peste toate fiinfelie, cã. ele trebue sã-9i agoniseascã,
ficia¡],á a r-lru,mä:r'ului na$terilor, s'läibild efectele ;binefá,aiL-
hra,na. c.u tr¡¡,dá' çi ciu încordar.e, pe.ntr\r a so pästra, çi a .se
toale a.le Drjncipiul'ui popora'tiei asuptra tlezvol.tárei ener-
înnrulti. Trãind clin piro,ductele nuncei a,Itola, pe oare o
gi.ei çi a agerirnei indir.iztilot, pril elinfuare.a elernente-
clijnuc,s:t, in virtutea dreptului ce-l a,u ca ploplietari ai
izloalelor de viefuile, bogätaçii atr atlunat în toate tin- lor .inferioare în lupt¿r, pe.ntru existenfá, prodnce cu ti¡n-
pul o r.asä de oameui crhirreitä çi degeneratá, e,a,te nu mai
lr.urilo a¡'eri ltenu,rnãrrate çi a,u trãit tlin asuprirea seuìe-
e in stale, sãr se lupte cu greutätile wietei. Astfel se explicãr
niìot lcr', firrä, nici o greuate. Dar clegenelarea rnoralá 5i
cllür .o natiune poate sä pia,rä cu încetul, nemøi 'fiind în
Iiz.oãl a {c,s:t Ieclealtçr. fataùt¿i a. acestui tlai¡u nefiresc. In-
sta¡re sä-si produïe mijloaee de exjstentá sufic'iente din
grámir'dilea a.vufiilor în ¿rlânele câto.r'a a avtlt, pâut"r îrt-
c&rlz¿- neîIroirei vicioaso a elementelot dfn cari se e.o,m'
sfâr'sit, pretutindeni acela.gi efect, Iuxtrl, desfrânalea, vi-
Lrune, fie cá aceste s'ar clatori fa,ptului despre care vorbim'
oiiÌe în c'ontla rt'a,t;nl'ei, stelilitafea, îlnboln¿"rvirea Di stân-
geretr lor'. $i lo¡i avea. prilejlùl så r'ecleim c¿r nu nurm€Ìi a-
fie clin î,nlpa'e,jurári de orice naturitj. Se întâmplä, în ade-
velile rua,r'i contlit¡Je Ia, clegenerare¿ poporaJiei. Impã'l- virr, cu reploclucorea, oa¡nen,ilor aceea, ce se întâm1tlä cu
Ì'()ìrr'c'ducele¿u tiuturor fiintelor organiee çi cu p'ìøntele'
{irca excesir-ir ntai aÌe,q a propl'ietirtei rulalc', ltoate sir IJ,¿r,c,á în loc sãt a,lege'm întotd'eaun¿ arimalele oele nai
aibr-r,r¿ re,ztrtiat. în arïirlle î'm1tle{ultili,,tle a, face' aa' il-
frrrmoase çi mai p'uterniee penttu präs'ilá si gr:ânele cele
clivjz i, r'c,jncl a-çi as,igut'a 'unt tlain nai lltln llentltrclânsii çi
m¿ri malea.te pen'tru sämânfä, am alege din contra anim¿-
r,ir îlllãrtule ìlrec,esitatea, dir'ir¿iiutle,i în ìbtul'i pl'ea ntlici a, pro-
'lele celp nra,i slä,bãnoage çi grânele cele mai piDemicitt¡,
p'r'.etri{ei lorl rcfuzc cle a se'nt¿t'i îll'm'u'lli. Cãici ¿rnt zis eir Do-
nu l,ãniâ.ne îndoialä c,å r'aloa,rea, productelor ,c€ am do-
]l¡oïatia ¿n'e tenùlinta constant,ä, cle a tlc'ce cle linita tlc pe
bâir1(li ar scädþa irl scultä vTeme. Asem,ene e sigur 'cä a'n'i-
urmã a dezr',o,ltãr'ei ei ¡osibile deterrninatä în tot mornen-
rnalele crali träiesc în conditiuni neprielnice, çi plantele
29
 450
Garli sânt cl¡ern¿,te a, se dez\"olta îu terenu.ri .särä'cårioasc,
ajurrg a degemsr',a. $i oa,meni,i nu fac exeepfiume la øoe¿stä
reguJ,ä Când dln ü)arÃ, împärfirei lor în clase, nu se pot
reprodrice deoât ildi,vizii cei mai. bicisnici çi când în
cru,r,su-l me,i multor generu{,ii" dfln orice altä cauzã, ¡ropo-
r"atia tráieste, în împrejurã,r'i riefar'ora,bile, eiL ,sfârgeltt:
prin a. degerrera çi a, se stinge.
Dupá ce anì anáta,t consecintele inr,pã,r'firei popor.a,{iei
în'categorii çi olase, peurtru sã¡ãtatea si vigoarea indivi-
zillor, trebue sá a,rätfun rcâri sânt urrnã.rile aeestei îrnp,ár'-
tiri ou privr*re la reìafiuniJe dintre elenrentele cari o al-
eátu,esc.
2, Intre cliferiteln categorü, çi, .clase, îrutre propt'iefuni çì,
muncitot'i' între cl.asø rwral,d, Si, clasa ord'Çetrcascd., i;nd.us-
tria\d çi comerc'iuld, trebue sd, eriste o Lu,ptcY erônccnã., fi,e-
care cìíutâ.nd, a se folosi ,te si,ttc.
Ace¡astã luptã. dintre cl.iferiteie ,clase rru-i clecât expre-
sitrnea a,cel,tria,si princripiu al vi'atei, în virtutea. cärrria toate
liintete a.u tencl,inta ,cronstantä clb a trece cle limita cle pe
ulnrã a e,ris,tentei lor p,osibile. Silifi cle a-çi agonisi m,ij-
lc"aceie dÞ existen{ä în aceleas;i ,contlitiuni, pe lângá ind'uç-
mãnirea fireascå cliltre clânçü, cliferitii indivizi, ap,arti-
nând aceleraçi ca,tegorii sau clase; ar interese com:¿tne faúä,
cu categoriile si clascle celel¿-lte. Astfel to'ti pr.oprie.talii
de ,¡rämânt se sirnt so,Iidãri în'h'e dânçii fatã cu munc,itorii
cle pe moçiile tror; to{i fabricantii çi patrrcnii, sunt solid'ari
fatä cu muncitor'ii din fabrici çi ateliere. Acei rd'intâiu vor
cäuúa filBçte sä profite pe cât mai nult clìl tÌreptul lor dle
stãpâni si de p,loptietari, l$i muncitorii se, r'or sili, Ia rân-
äul lor, sá dobândþascä o pante pe cât mai mq,re tle bunuri.
$i r-om1 vedea eä aceastä luptä dintre elasa- pt'oDrietarrilor
'tle pämânt çi elase,le muncitoale poate sä fie e¿uza zdlrrrn-
cinärei întrregei orga¡rizäri a statului Di eä p,rrepon'dÞra¡ea
intereselor räu infelese ¿le aeeùor d'iltâi,u, poate sä cleter-
Lline deee¿,errera unei natiuni cât cle puternice. Dar per Iângä
'a,oelst
rantagonism întemeeat pe ltrapri,etatea'Onryt'fd, sq
nrai arlaogä çi un alt moti'i' de confliet, dtatorit tì'm.pd.rti-
rei, mnne,ei. Toti proprietarii Þi muneitoriì cle pämânt au-
inte,rese pr,otivnice ilter.eselor elasei eomerciatle $i inclrus'
45r
frriale. Aceçti ddl :urrmrä cautá sä dot)âild€ascã pe cârt se
poato mai multe prodluote agr-icrole în sohirnb'ul sa'viciilpr
Si a, pr'ocluse'ì,or inrdl¡striei lo,r, peoân'cl'c'lasa ruralá se sile'ïte
äi:r, c'ontra sã-gi desfaeä prod\r,ctele cu cât' m'ai mtùt foùos'
Intmcât înp,ärgirea m,rucei se sta,bileçte înh'e ele¡nenteù'e
atel,eeaçL popor-afii çi inh'ucât ea e lásatá în libsr"a ei vo€,
Iupta aceast'a car:s .stimu'Ì,eazä astivita,t€a a.mbelor ca't'e-
gorii clìe prctlucäturi, spolinfr ghibácia çi ilg'eniositatea' Ior'
e binefäcätoare. f)ar de îndhtá ce împärJire& muncei tù'ocs
de ti^larg,onile aeeleeaçi tro'poratii, e,mulatia fireaseã di-ntre
clifieriçii pr.odlucåtorí, pecltru a dobândi pecât se poate mai
multo foloase, cu cât se p'oa,te mai Dutinä cste'n€'alä, poate
sä se prefacä asemene într'o luptá cle extelmilare, a cla'-
selor între clâ,nsele, luptã c,are se sfârçeçte de obi'ceiu cu
isto¡'ire.a ¡ruteri-tror poporafiei în sânul ciã.reea, se lrrodttoe.
cãoi ,clasa inctiustri¿lä çi coilr,ercialä ar'ând ilteresul fi-
lresc cl,e a-ri clobândi hr¿rn¿r, cu cât'se poate mni tru'tiná chel-
tu,ialä, ajunge prin clezvoltanea mijloacelor db pro'diucrel*e çi
tìe eounni,ca,tie sä-çi plìocllrs procluetele' agr:icoì'e pe pireteùe
sträin,e, în pagub,a clasei l:ur:ale a aoe'leett'çi trl'opo'r"atii, c'are
se' r'e'cìÞ astfel lovitã în existenla ei çi se impufirre'az'á" Da't
nimicirea claseú argti,ool,e, si'cu aeeasta ne apropi'e'm în
-
m;odl fir.esc ;cle ce'r'eerta;rea rrltimului fa,c'tor, at'ins db no'i îl
treaeät, c,arre po,ate .sä rìe dea explic'afiunsa fenornenului
intereszurt oe ue .pileocupä sste o 'cantzâ directä dp släbirs
-
a energiei unei popo'ratii çi de pe'ile a na'tftrnei întregi'
3. Itt'h'e cliteritele gt'ttptciri' etnice existd' o kl'lttd' u'prigù
'¡tenh'u existen'fã, fiecure criutâncl a s:e tlezaolta pe sine
î'n
corutru, tuttu'or.
' tA,e,€ùaçi pr',incipiu aI lr¡iþttei, lîn viirtute¿ ,såtr'11ir¿' tilatb
fiinþle oüganic€' au o tenclin{ä nernärgenitä d'e înmulfire'
çi clar''e ne explicã luDt'a aprigä cllintre diferitii inclivizi' din-
tre cliferitele 'categio,tii çi olase', nre 'cllä explìcatiunea în
clu,çmãnilei cl'intre gmpärile etnice diferite între rlânsele'
Intr'un nÌûm€llt aI exìstenfei lor', çi în concìitii cleter'rrúnate
cìe p,ro'cltrcere,, ajung'âncl la lirnitele dÞ pe lrlrná
ale cl€zvol-
t¿tei în n,arginile teritroriului pe care-l stäpâlesc' diferi-
tel,e gllpäri se întlecirocnoso $i se IuDtä pent'ru a se înlä-
 453

452
-'tru s'e poate iumulti în mrod no,rmal, nafiunea întreagä e
¿m,enint¿tä cu pe,ile. Nem,ai purtâncl rczltsta, conculenþi
tuta. Aceastã lu¡t,tã c,at€ axe protutirrdeni aceeaçi cauzã: u.e_
ce-i fac creùela,Ite ,popoat€, în prtltìul rând dl.in, æuza isto_
trositate¿ de.a lãrgi sfera cle dezvol.ta,re a poporn,fiei, se pte_
airei Ttuterilor sa.le, earri nu mai au p,utTnþ rde a. se leînioi,
zintá Ia îneoput cu un canactel exclusiv rãzl¡oinic sângp_ 'ea ü10&Ììe'| cu încnetul çi nici un remediu rn po¿ute sã ,0 rea-
çi
¡os. rOu timpuù, pe lângä lupta do extelmil¿¡¡e cu .arm¡a în
dhrcã la vieatã' câmpiile riímânân,cr nelurcnate Ei prefã-
rnânä se adaogä luprta nu mai putil ucigätoa,re pe tier,*enul
când,u-se în suha,turi çi fiustietäfi nem^ärge.nite, dri,n ca,.oØe
óconouric, tlJin c,a,uza clezvoltärei împärJirei munoei
Ði a în_ sã'åciei tlo cra.mer'i, c'ani n' sunt ûn stare a, se hläni deîn-
tnnttite,i reladiuniì,or între cliferitele popoare.
,datä ce llrorlucie.le agr.ic.ulturei se im¡ror tpazÅ, rJe aiurea,
,,Astäzi ¡rar:tea irìe teriúoliü p,s c,are a apu,ca.t a o ,cu_ câncl çi produseì,ê inklls'triei ,nu se mai pot clesfaoe, popo,ra,_
,,prillde, zicøm întrlo scrier.e anter.iora¡ä t), fi€car.e popojr s
ti,a trrebue sä sca,dä, d.i,n Litpsd cle mijtnace cl,e exi,stentã,, çi
,,finut a ,o a1Èra nu numai cu vitejia sa, în contra încál_ .nafiunea pierre ,e.u înc,otul, pl.i:rtr'un rfeù de manasm seni,l.
,,cã,ri'lor a'miilo. cl'çmane, dial cu activitalea sa clb toato ,caracteristic <,r'r.ganienrelcr ajunse la mar.g:enea vârr$úei.
,,Vtlele, în contra cucorìr.ei econornrice care näväleçte dún
c.ãoi exee.dentel,e vigurroase, ale poporatiei.ruralg culg, în
.toate pãrtile çi sub torate f,orneùe, ;fire ca rn¿rfä car.e se. m,od fir"esc, cálrá" ora$e, cìar p,oporatia ora$el,or nu revi¡re
,,:mprul€ eonsumatiei çi-l siteçte dle a se Gcupa ,cu lucrã,ri,Ie nici ocllatã l,a m,unca ostenitoane a câmpultr:i çi nici nu prea
,,ce.le mai p,rimitirre, penfr"u a putiea agonisi a,ceste failrri_
alo pr-rtil(a, db a reveni, în sta.rra actualä a organizã^rei
,,ea,tß a unor popoare mai înaintate; fi,e oa imigratie a vr€_
eoon'omic€. fn hp"sä cle d,eb'çeuri pentru.procluote,Le ei, ea,
,,unui ele,ment sttein, cå.re a,capateeuzã, mijloacele rn,ai uçoaïe. trebue ,c'liar sä se sti:rgä
,,de câçtig, läsându-i sarcina gr.ea .a munce,i curat nnúe_
Dupä ce aüì aräta,t astfel, în teorie generalä, cum pr'rin
,,ri,4.tre, c.ane-I împiedecã cle a s,e d,ezvolta çi-l rercliuce in
Iegea popor-afiei, formlùatd, cle noi, puterni sä înþ,Iegem mai
,,sclan'io. In acea.stã luptã, înrsä, mai ,cormplicatír çi rnai g-,rrea
bine fe.nonenul atât db interr,sant aI decäderei na,tiunilor,
,;în zilel"e noastre tlecât în h'ecut, aceeaçi lege e stäpânä: 'nu ne rämâne cìecât sä verificãmr teoria noasú.r'ä la e:âteva
,,legea celtti, tt¿tti tcr,re. papo,arelo slabe çi lipsite ,clb a,geri'oe, 'exemplo clin ist'orie. Da.r nu ne putem opri de a observa,
,,acele c¿ri nu sunt îa stare sä :ruulceaseä çi sä_çi apexe
înainte ,dlo ,orioe r-erificare, cä teoria ac,easta plezintã în
,,cu eüergitei, ,c' brutalita,te chiar, drepturile lot çi a.Ie cåror
ea însäçi diovacla supe.rio,ritätei sale, expt\icâncl acehsi fe-
,,clctneni€ ru au dastulä cohesiune, sunt ,rì.estinate sä piarã
llonten pri,n, u,nu.çi aceea$i cauzd, c.arg I-a ,cleterminat în
,,m'ai târziu'sau rnai curând.".
toate timpurile çi la toate lropoarele'.
Ene,rgia çi agerinea popoarelo,r depincle însä în 1rrinrurl
Istorj,a Spartei, care este tip;ioä pôntru tnate ceilelatbe pc-
rând dle existenfa unei elase rurale proslle.le çi numer.oase
poar€ clin Grec.i¿, ne \ra servi oa ilt¡:,oducere ìn m,aterie.
d'i' a cärei ,excercle.te sä se poat'ä r.eînoi pnrru.ea, olasa ile T,a început, I¡oporul sparfiat a avut o pe.rioa,cìä în ca,re
tnijXoc, ca,'bazâ tle existenfä a claselor. cìfr.igente, çi e sigr,,r.
,cã nirnieirea ctrasei rurale, întrerupâncl
pämântul era ]uoDrietate¿ c,olecitivä çi a,c,eâstä formä de,
cursul filesc al po- orgcrnizare läsase ur"mp adânci în organîza,rea, so,cialã a a-
porafiiei, ca,re intrefi-ne sänätatea eorpului .so,cial, este una
cestui popcr'). Cu timpul, clrin pr,oprietate eoìeertívä, pä-
tìin cauzele de ,eäpetenie a ilferioritãfe.i în lupita pe.nf,ru
mânf,ul a ajuns propriretarte inclivid:ualã. Din a,cel mrom.ent,
exisüenfä. Când în sânul unei popora{ii oaÌ,eca,re ajung sä
'poporat,ia Spartei împãrtindu-se în clase cu inteleso tleose-
p'epondercz,e ini eresele cl,asei i¡cì'str"iale
çi,comerciale, sau
cânrdl eùasele dirigenter çtiu sä clea -satisfactiunre inte,re-
'uagric,ole, caïe t) Emil.e de f'aaele¡1e: De la propriété et de ses formes primitives.
selor logitime a,tre c[asei s€,impufineazä sau Ed. IY. Paris t89r. Pag. 39o.

Sr) Meseriagul român, Iaçi 1893. pag IOI.

 4'r4
bite, çi fiecaro clrasã cáutâ¡rcli a se pãstra pe sine, era, fi-.
r\esc ca pãrnp,ntul sä s€ ,ooncentrezn în mânele câúorva. A-
rjstote,Ies ne spure crã, co:lceutrar€å llr,oprietãtei fäcuse în
Sparta aça pr,ogües,e, incât p€ r.remea r.egelui A,gis III,
Laoonia, intleagä ajunsese a fi ploprietatea numai ¿ù o
sutä dþ p€Lsoane.
,,llnii stäpânesc nr.osii prea întinse, ziee Aristoteleõ 1),
,,ceilalfi nu au decât pottiuni cle pällânt cu totul mici çi
,,pãuþntu1 färei se, gäseçte în mânele câtol'va".
Lipsindnr-se astfel pe cei rmai m,ulti dle singur:ul mijloc,
tle tlai;Lr, într'o olgarÌizaxe econ,onrioãr, în oare industliilc
çi coqmertul nu se dresr"oltase ca la,m.uri indcpendente cle
câ$tig, pcporatia a tre,buit sãr sca'dä.
,¡De aceea, ur',mea.zá Ar'istoteles, în a.cea,stãr fa,r'á cale
,,¡roate s¿i hr'ãrneascä o ,rnie ci,noi ,sute de cãJåreti çi treizeci
,,de nrii de opliçi, ûr1 se gãsealr niei o mie de lmptãrtori.
,,-tr-aptele ele singule au invecle'rat vic,iile constitutiu-
,,rrei la,c,eclemronice clin acest punct de rneclele, cãci statul
,,n'a fost în sta,re sã reziste uneri singuru catastrofe t) çi
,,a pierit clin lipsá de' o,arneni",.
ìrI.um¿îr'ul ,bãrròa,Jilor în star:e de a p'trlta a,lrnerle oale
era altá clatãr cle 10.000, scã'tziuso la, 1000 în tirnpul lui
tristoieies ìi ajr,rlsese la 700 De \¡¡emea lui Plutarch.
'CelelaLte repulllici al'e Greciei uo ...-,i.t ctrtrpá c.uür
a.rn zis, a"c,eeaçi er.olutiune istor"icä çi aceeaçi cauzä ge,no-
poDora,tiei în olase, concentla'-ea c¡res-
r'¿lfltãi
- îrnpirlfirea
câ¡rclá a prroprietä,tei fonciare, c,ult,ura prin sclani, ex-
Ia - putera hräni o fanúlie. De aceea fiecare er¿ silit sä ,cultive
lilicir deoádelea lor. Bogätiile s'a.u îngr¿imãrdit r..n¿r din
extr:e,rnitirfile popola,fiei, mizeria la cealalltá. De aice s'a.tt
'rtãrscrut le'r'olu(iuni si turiLrur¿iri e,ontin;:re. Popo,ra{ia a scir-
ztt neoontenit, pânã. oâncl när'äIitorii Romani nu au m¿i
.eásit .ciecât o 1ar'à p,ustie, prin, care rä,täceau turrnele çi
fi¿rlekr sälbatice.
I'Iai interesantii¡ clil acest 1,''uirct cìc tedele, este îrlsá
färä încloialá Istoriq, R.omei' a c,ãrei märir.e a avut ace'
ea,çi s,oaltã, surpându-se niu atât clil caÌza lrutelei duçrrta-
t) La Polit;que. Trad. Thurot, Ed. .\. lJasli¿¡¿. lag.7r.
2) Båtälia de la Leuctra, în anul 37r inainte de Christos
455
rúipr din a,fa,rá, pe cât din pricina istor.ir,ei puterilor. ri
lárurtrice.
Rionranii aiu fostt cel d'intâi popor cìale a întemceat
proprieta;tea flonciarä individlualä, .exclusivä 1). Principiul
ploprietä.{ei cluirita,r'e fiind odatá stabili,t, po,pou:a,tia s'a
impr"rr{it în c:larse çi deør'oltate,a. inteleselllor Io,- pjro,ti\¡L.ce
a t¡elbuiti sá sfâr,$e,aseá pli¡l a isúovi p,utertle ei, cpnrpronni-
fincl existen{a statuluii.
frrtur eâtä vte-ùìtp proprietatea çi-a pãs,trat ca,ra.cterui
ei t:,oleetir', întLu oât da.r poporafia se putea îltinde in
y<¡e, necesitctteo rle a-$i procrua mijloaoele dp exis.ûenþ,
prin rnnncä stãr'uritoar:e, stiqulâncl ener,gia, ei Ei posbi,l,i,-
tatect'clE a çi le procìlÌa çi de a se folosi de, roa,dble m,ulcoi
¡l'oplii întrre,finândl aceste însuçiri, au fäcu,t oa po,pomrJ.
rorrìârl sã se ,înlrulfeascã çi sá ajungä stãpân pe tär.iÌe ve-
cine. Acrea"stä ^stare de lucruri a dtrrat înc,ã çi mai târziu,
câncl tfie-c,aro fa,milie sau, ginte (gens) stãpânea un patni-
moniu comun, pentr.u cä çi atunci limitele po.por,ati,ei ela,u
întru câtva rnobile.
Este rh'ept cã de Ia, încæputul istor.iei Ronpi gäsim pã-
'rrântumi apartinâlcl particularilór, agri, pri,aati,. Dar a-
ceste ¡ränrânturi nu en'atr decât foa,r-te rcstrânse, cup,ril-
zânrl abia tcìouã jugere (bi,nu jugeru:1í h,e,c,ta,r) adlicã atât
cât se cerea prentru o easä cu gráclina ei. Acesta e,t'a Þä-
mîntnl c;,ìre $e tlansmitea dil tatä în fiu, het'edtu,m| çi
care oÌa inalienabil, considerându-se ca secliul neeesar aJ
famili,ei. EreilJiul însä nu avea destulä în'tildele penta'u a
o parte tlin ager publictts çi sä-çi creascä vitele pe päsu-
írele comune.
O cleose;lrire kle putinä însemnätate praefieä la începu,t,
cìar r,,are trebuea sä aibä consecilfi foarte .m&ri, odatä
ctr creçterr"ea p,oporafiei, a fost ,cã, pe càndt Ttatricicnaiì, a-
'r'eau 'clhrprtul sä,ocupe por(iuni ¡nuniite dùt uget' xtubli,cus,
pkbeü nrl a\rea,rl a,cest dtep,t; în selrimb li so fäcea, disúri-
bu{ii de 1.ämânturi, rlin timp,în timp, în lortun'i ean'i se pairo
eä nu treceau 'dþ çapte juge.re. $i fiinclcä, îu tirnpurile pri-
r) Emile de Laaeleye: Loc. cit. P"g. 393.
 456
mi,tive, rnunûa, a,gricolã, era si.ngurul izvor de bûsäfie, fie-
e¿ri.i oûì libel trebuia sä a.ibä o buea,tä de pã,mânt po,ntru
a puúea trã.i.
,,De ¿sss*, zice I¡aveleyer în lipsa, unei fulpär,tiri pe_
,,riodice c,a,re menfine egalitatea în, comuna, genranä çi
;¡slavã, era nevoe, la, R,oma, de a se reourge neoon-
.,lenit, Ia distri¡lru,fiuni de pãm,â,nturi pe eani plebeii nu
,,ernau îrr ,sta,re sä Ie pästreae."
lSe cunosc o mulfim,e de asemenea d.istribufiuni de
pãantântuli în istoria. Romei.
Pe vremea legiloi, Romulus împarte teritoriul înüe
a,oele tlei triburi. Ntrmra, TuÌllus Hostiliu,s, Anous Mar-
úius, îìnpart pämânturi, ui,ri,tim, în pär-ti eeale dle fie-,oare
losuitor (ager airi,tønus). Servius Tullius, poruncoçte ace-
lol e¿ri p.usege stãpârri,re 1le pä,mânturi publice sá le res-
titue çi dã, a,celor cari uru avea;n pä,mânt oâ,te çaDte j,ugere.
fnr tiurpul r.'epubli,cei, Spurius Cassíu,s, propune, în a-
nul 486, sã, se 'clistrirbue plebeiùor pãmântrürile ,sucerite d,_'
Ia Itrerni,ci. Nu rnulú dupä aceea, se împarf pä,mânturitre
nu¡rtelui Aventin.
Dar princúpiul odbtã admfs al apr.oprierei p,rivate a so-
Iului, trebuia sä-qi ,diea, în scrutä vreme roadels saþ. In
taorie, pah{ci,anii nu avealt ,IJruprietateø pämânfurilor o-
cupate cle dânçü în ø{er pub\i,ctts, ci num¿i ,eàt posesiunÞø
lor, în totctrsauns; revocabilä. De îapt însá, e,i conservau pä-
¡;rânfu,rile pe eari le exploata,u, ,de ,oarece nu se sipecÍfica
nici un term,in cÍìnd ar fi tre,buit sä le restitue oomunitäþi.
Astfel concentl.area p¡:opr.ietätii în mânele cetror bogati
mÊrgo ,cr¡es,câ¡rcl; cultura, prin sclavi se întinde çi oaruenü
libed încrer¡l a se î,mnrutila.
Leeile liciniale, (Leges lìa ni.cp,376 înain¿te de Christos),
aveam de s,cop de a pune capát inegalitãþi clì€scânide, î,m-
púedbcând -srcäcleres, oamenúIo,r liber.i. EI€ opreso;dre a, m po-
seclla mrai mtrlt de 500 jugere clin pämântul publie: Ne quis
phts quam quingenta ogri, TtossidÞret nu permid ili-
nråîrri db a frimele la päçune mai mu-It - çi
db 100 oarrqte de
vd.tä mare çi 500 ,de oi, oû'dcnând' ea pámrântul .de p,risos
sä se dristribu,e sãr'a,cilon
457
Aoeste legi, trärgind dleocløtä timitete de dþøvoltar"e aJ.e
r:io¡uratiei, çi sporind nu,mrårul p,ropa:ietatitror litiori, din
rândul cär¡oüa, se rrecruteazä pretutindeni cei mai buni sol-
døti, au fost aclevåra,ta temelie p€ care s,a rid,ireat mþri-
rea Êomei:
,,Secolul oa;re a urmrat leg:itror liciniano, zice. Irarx¡,'^u-
,,Iaye'), esle acela îñ ,eare Roma. pare un neistovit izvor
,d,b soldlati. Vanr'e., Pliniu, Columella se raporteazä în
,,tot momentul la acele timpuri fm,moase aJe republicei, ca
,, la tim,Irul în e,an"e Italia eüa cu aclevära,t puternicä pû,in
,,bogäfia, solului, prin numärrrl çi îndemã,na,rea, troeuitnritro¡
,,ei; legea cel,orr. citlci sute db juge¡ro, e înto,tdeauna oitatä
,,de d'ân,$ii ou onoauÌe, cáci ea ¿ recuinoscut, mai întâi, räuì.
,,çi a încor,cat rnemediu'l, întârziinrd ørealiunea, a,celor do-
.,dlemii întinse, a, aeelor lati,fundä, cani au diis¡ro,pora,t fta-
,,Iia çi dup,ä ltalia, im¡reniul întteg".
{ De la o vreûtÊ, în adevär, mai ales d,upä,cucerirea M¿ce-
I
I
l
d,oni'ei, legile liciniane nu au mai fost rspecta,ter). Nli,oii
i brop,rietari, mina(i,dre räzboae, apäsati d,e irmpoøiþ str.âm-
foraJi dlin toate pãn"fi,le în existenþ lor, so împutineazä çi
:1
,i
propri'etätitle lor m'äresc întinderea latifunrdlilor, cani creç-
t)
li tje¿u necontenit, sporind mizeria späim-ântätoaJe 'ar mnrse-
li
lcr. Aceastä scãdbre a oam'enilor libed, c:a)JZÃ, allevá"ralá, a,
it
ti
hecáderei dÞ m"ai tâ,rzil, a imperiului roman, se oglindsçte
'cum nu se trroate mai bine în recrensimentul popor"afiei Ro-
ti
mei, la cliferitele spoce, în ,ac¡ei cincizeci cle a¡ri cani pre-
ï
I cedìsazä çi urmeazä inetlia,t'mailÞle distributiuri de pä-
mâ^ntuli, ¿le lui Tilberius ,Graetohus, c¿.re ne dä urmãtoa-
I rel,e rezu-ltate ') :
,L
I
r) Des Lois agraires chez les Romains.
zl Emite tle Laueleye: Loc. cit. Pag. 398.
j Otto Seec/c : Geschichte des Untergangs der antiken Welt. Btrlin
t8o7. Yol. r. Pag. 343.
 458 43e

n anul 164 ln de Chr. 337./tit2 çet. în slare de a purta armele unei 'diíri d'ætina.tä sä fie îrnpärgitä între cetã,teni çi în-
derlmnrã pe arcegtia ca sä fräiascä dil pomaná -
puìr'li,cä, în
, 159 ,, ,f 328.316 ,, . ,, e p ,
,, r54 ,, t 34.000, ,, t n ,, t
loc dle a se ,decla nrürcei. A h.eia lege, însfârçit, suprimå çi
, 147 ,, ,, 322.000 " ,, ,t , , ,,
cl¿rrea, ,ac€asta çi nu mai lå"sä dlin legea Gracchilor dlecât o
, 142 D , D :]17.442 ,, ,, ,, n e ,, sirrgrrrå clartz,á, cnr totul f avo,ra,bilá eonstituilei prroprietäþi
, 13tì n ,, ,, :ì17.933 , ,, Þ ,, n ,,
rna,ni $i anurne, clatza carre transfonrnä în tl¡:etpt de plû
, 131
,I25
þ ,, 318.tì23, ,, n ,, ,, n
pt'ietate, simpl.a ,posesiunc a clonpniului public.
, D , ,, 394.736 ,, " ,, ,, ,, b Din aeest nroment, peirea Romei nu ma,i putea eã. fi¡e de-
,, {'[5 ,, ,, 39/+.iì36 " ,, ,, n ; , cât o chestiune clb timp. Lo.tifmtd'ü1,e, a cäror formatiune
Graachii 'r"Gise '& o înlä.tu,ra, reconstituincl c,Iasa {äruarüoir
Se r,-ede d'ar cum, d,upä isprävirea räzboaelor mae,edlo-
proplietali, trebne,au sá sfârçeascä plin a pierdb Italia çi
nice, în anul 168, de cândj am zis cä legi-l'e liciniane cãzuse
pÌìovinciile lttttfutucl,i,cr, pertlirlere ltaliam ja.m; aø-o et pto'
mai ales în desuetLldile, numãrul cetäþnilor sca,de tlep- -
tat, pân'ä în anul 131, cân:d se obsorva, url milc înseput uinciqs cum zice natur.alistul Pliniu '), Lezu-rnândJ în pu-
-
{irro ouvinte istolia cþcáclblei unui întreg pûpor.
de c¡r'estere, card se afirmä çi se ,clezvoltä în a.nii ur":nátori
Incã cle Ia începutu,l Republicei, conceutr'¿¡s¿ Dr',epûrie-
$i care se clatoreçte legei lui Tiberius Gra,cchus, ,clil a-
inrl 133. tãtei luase plopo,rfiuni colosale. Cicero, e.axq nu ora 'din
cnei mai bogafi, poseclia o multime de vilo, din cari una'sil-
In vil'tuúea aerestei le,gi, care reprorliuce clisrlositiurile gurr'ã, costase 3.500.000 tìe sesterfe, acleoä 750.000 dþ lei-
r.iitu,t" ale legei liciniane, fiecate párinte tle fan:rilie a.vea
Tot PlLri,u ne spune ') cã, c'u prilejul unui rne,cerl"si-
dreptnl sä poseclã, ds astä d,atã" în p\imd, prc¡prietq,te, 500
jngere d'in og'er pu,bliaæ, pentru c[o,i copii, pe lângá alte melt fäcut sub August, s'a gäsit un oa,re care Clau,drius Isi-
rlornus cale lrosedta 4.116 sclavi, 60 de milioa,ne t1e sesterfe,
250 de jugere, de fiecare, nou eopil. Pentr,u îmbunätätirile
360.000 jus'ore çi 257.000 tìe oi. Jumätate din Afri,oa apa,r-
fäcrute pe pämânturi'le ee lrrmaul a se restitrri se p'r.evedi,eau
rlespágubiri teprezentând valoarea lor. Pârnä,nturile luate lilea la 6 proDrietali, oânrcl împäratul Nero a, pus sä-i
u,ciclã, corfiscând a,\¡erea lor'). Intregul Ohe,rsones tr'ac'irc
Tn stäpâni,re die -sta,t, tle,l:ue,au sä se ,clistribue cetãfe,nilol
era a. lni Agri¡r1n, çi în unele provin,cii l,ot' uget- pwblt'ars a-
oelcl mai pufin cupril,çi, c.ari rru a\¡€¿ulr cìr.eptul sá-çi vânclá
palfirrea numai câtol'r'a famrilii.
pairtea lor.
Aceestä lege binefäcät,oalc, care a oprit un moment co-
Istoricnl Apltirttt.os, citat rle Larreleyen), ne dá o des,c''-ip-
lo-sul civilizafiei r,o,mane pe pol,âr'niçul eäcllerei ,sale, nu sia tiunä,fc,arte i:rte'-esantä clesp'r-o moclìu'I curtr se'e'onst'it'uqau
Iatifu,nrliile:
aplicat, cül nenor,ocire, clÞcât în p,arte çi ohiar aeea,stä a-
plicare partialä nu a finut rie cât foarte putil timp. Dupä ,,Pe lnä'srrrä c'e Rornanii supunea,u stäpânir:ei lot o re-
uci¡dierea Gla,oohitror', a celor mai geniali bã.r'l¡ati politici pe ,,giune a Italiei, ei lirau o pa,tte ditr aeest pämânt c,tl,ce'rtt,;
cari i-a'arrut RouL,a, întle anii 121 çi 100, patricrienii stã,- ,,paltea cultivatä o clistribuea;tl sall o tlä,cleau în a,r'endãj
ruo sä treacá legi agrare fan"olabile întinclerei proplie.tã- ,,col,oniloI; cât perrt¡1 partea necultiyatá, adieseori fo'a'r¡te
,,consicleralilä, ea se läsa, fáirä cle a se împärti, în stäpâni-
fei. Oea d'intâi lege, cle arciest fel, dlä ch:eptul or,i cui ,cle a
r.indle pa,rtea ep ar fi priniit rlin ager putbl,icus
- çi
aro r) Hist nat. XVIII. 7.
e,a rezultait ca säracii sã-çi r'ânclä pãmânturilo lor. A doua z) Hist nat. XXXIÍ t. 9.
¡,1 ,S¿ø don¿ini semis'en¿ Africae pos;idcbant, cunt' interfit-:it eos Nero
lege, intelzice oriee nouä împärfirre a, clomeniului puiblio,
caùo urma sä rämâie în mâne1e posesorilor lui, în sshirnbul - Ptin. Hist. nat. XVIII. 35'
prhtceps.
4) Loc. cit. Pag. 4o3.
 4bo

arcelox c,ari \¡o€€lu sã

o e,ultive, în schimbul unei dãri
"rea 46r
,,a.nuale dle una, 'crin zeee pentrrr grâne çi db una d.in cinoi
,,p€'ntru fru'cte. se u.m'äÌeå. înm.rfirea acerei ra,se itarie'e, De altmiltrelea, gr,âtele trebueau sä se eftine¿scä de,
,,rãbclátoar:e çi curajoasä, pentru. a spori numãrul.c etáteni_ l¿ sine, fãrr'ã. intervenlr'ea srta.trrr¡i, chi¿r nu¡l.a,i plin
fap-
,,lor soldlati; dra' contlar"ul c,elor ce se pr.,evãz'se s,a întá,m_ t'rl cã. t'€a rnai. ma.re lra,rte a. trilrutu'irol se arcãtüea din
"pIat cãci bo,gatii, stäpâni pe c.€a mai mare par e å.j ae€s_ plorlmcte în n,aturãj, cari se vinclea,u pe pieaf,a
Rourei li
,,tor pãmânt'ri nerrotãrniciþ, îmùrär'bätafi prin durata po. tlebueau sà. determine,seãderea ploductelor a.griouJturei.
,,sesiunei l,or, cumpãrarä de b'n,ä voe sau l.aná Du¡rãr, ce Ga,jus Gr,a,ce,hu* a intr<ld.rrs
eu sila. a- încã. çi distributi'nite
,,veÌ€a biefilor lor vecini çi p,r,e.fäcurä ogoarrele lor de grâne, cari scr rledeam nai întâiu pe pre{ur:i
in în_ scã,zute Ði
,,tinse diomemii. Ei, întrelntinfard, sctrctai, ca a.gî.icultori *1loi chia,r' dege,a,bae gr.âul di' Itatlda nu se mai putea'i'cle.
çi cq
,,71ðtstan'i. Se'rviciul ndlitar lua pe om¡l libel în ctr¡italrì, cãci statiului nu-i dãdea rnâna sä prefer"e gr.âul
cle la. rnunoa
,,câ,nrpului; sclavii, c,ani erau sc,u,tifi, îi înLl,ocueau cu,Itir,â¡rd nt¡ri s,,cumÌr din fa,rå, grâului nai cftin din Sicilia,
Sa,rdi_
,,aceste pr-oprietäfi. Bogafii se îrnbogätesc tlar d,in oale uia. ,:ji Al'r.ioa.
,,afa,rä ,si numärul sclavilor. oïescu foa¡te repelcle; clan. rctsa Astlel sc sacr'-[iea.l'[ inte.cs,cre r,la.s¡'i agri,olc, sing'r¿r
,,itøl,i,cr,,ir. scitrici çi, cli,spìíru, ntâncatd cle impoztte, cleså puod'Lr,cåtcare lle \a.entea. ac€ea, inter.e,selor proleta
d,e mizerìe
de rcizbooe. Om.uI l,i.ber ero, osôncl,it sdt pi,ard, în t¿eacti- ria,tului steril al capitalei 1).
"Çi
,,aitate; cdci ,td,mântul, cu,Lt'iaat cre scr,ctuí,, era în îtút.egì,nte Exlstcnfa c'Iti'a,tor. de pirmânt uu rnai ave¿r
,,în ntû.nele bogafi,Lor, cør.i respirlgeott, seraic,til,e lwi,,,. rtci o bazã, de 'lic';*Iui
oarcce îi lip,sea, ¡,rrtinfa cle a_çi plocrrr¿ì,
Ilar p,opo,r.ati,a agricolä a Ronpi nu a fost nimisi{5 ¡1r- ou nìfuùca, sa, cele treibuit,oa¡e viefei. F¡te dlept cä hr.ana
mai prin a,eapa,r.ar€¿ù pämânturilor de e,ätre eei bogafi. A- sa. ç*lran'l nfi a.\¡ea, tle\'.o,e .Sä çi_o crrìrÌìì)€t,e cla,r pe
eÆea ae a gräbit a,e,est proces cìe clistru,ger"e
; lângä
a, tärãnimei li_ a,rnrsle pe cari i le irn¡iunea dator.iile sale de oetrì{ean s:i
belo, care înte¡neease altá, da,tä. märirea statului, a fost im_ tteoesitatea cle ase apår'a în conhra balcle,Ior dle hoiti,
portarea gr'ânel,or. streine. lncä de pe Ia al cloiJea tre-
räzboiu bnea si-r-'çi rlr'ûe..r'e inst''ure,ntele cle m''oãr trebuitoare
çi
naeeclo'ic, prin anul 200 în. db Chr., armatele t-roma.rìe se hai'cle, pe'tr' <ìâns'I çi familia rui,. Dacä rr*'r.inclea ni-
în,trefinea* ci'. gr'âne importa,te 1). Da'aceasta nu însamnä ruic, el tre.buea .^ãt du,cä lipsá de toate aceste elemento
ni¡nia pe lâ'gä faptul cu mai grav eá se cäuta în- neilpãr'at trebuitoar.e existenfei çi dac,ã i .se mai întâm_
destulalea crapitalei întregi ',.*It
tot po .e.alea aceasta, pentrrr pla sã-çi lase ogorul pentru a se cru,ce în rã.zboiu, ruina
a se proe,nra proletariatnlui o,räçe[esc o hranä cât c]e e.f-
lui
era dþsävârçitã ,). Era filesc clar: ca där"arrul libe.r sä sä_
tinã. si la Ror--a s'a dezvortat cr,ar acer c.onfrict între inte- çi sä-çi pãrãseascå pärnâ.nt.l ea,l'e s,e al;sorbea
resele lo,cuitorilor oraçetror çi interasele clasei aglicole, c.a,re 'iir:r'asr'¿'r
ilr lrriìJ'rrndiik: r-eoine, pe câncl el însu¡i era silit sãr_Ði caute
sra menit sä nimiee,ascá pe a,oeasta din urnä, ar,âncl apoi scä1la.r'c în ailttã, parte.
ea con.seeinfä fataùä ,distrugerea acelei cl'iltâiu. IJ.u .e uor.o,cir'e, fára,uü sãrr.ã,ci{i ûì11 se puteau.
ltn.efaci:
,,Peeânal tära''l treb'e.a sä cliot"eascä pr:eturi ricl,ica,te t'ãcr¿r'r'în proletari agricori. c1áci D'et.r sc{a.r,iror. aj'nses.
,,penf;ru g:r'ânø, zic,e Segck "), poporerfia capitalei cerea pâne l'iclic'ol de eftin din c.a,.za r.äzrroae. rnc,¿i
,,eftinä çi fiindeå e'a stäpâ'ä pe acl'närile p'lllioe, ea çtia în an.ll 209" 'econte'itero'
d,'pä lua,rea, Ta.re'ttrJ,ui, se r,âud'r.á 80.0fr)
,,sã-çi impunä preten{iife sale". tle 1rr'.'z'onieri. Til¡erius rse'ìD,r'orÌi's GracchLls a ar.rÌcar,
t) 'Iheodor Momn¿se¡¿: Römische Geschichte. d.pä r:ãzboiu <ii' sardì'ia, u' n.rnãr' atâ.t cle de
Ed V. Berlin -g6g
Vol. I. Pag. 849 scla.r'i în piea.fã,, încât p,re,ful solavilor. scräzuse arça'r¡a,le
cle jos cå
2) t.oc. cit. Vol. I. pag. 363.
t\ Montntsen.: Loc. cit. \¡ol I. Pag. 85r
z) )tto Seeck: Loc. cit. Vol I. Pag. 3ó5
 462
r'ã,mã,sese vorba. : ,,eftin c,a ufr Dupá învingere¿r
Sa,rd"".
lui Perseu se vândur'á nru ,ma,i rrutil de 150.000 de oa-
meni '). Se întelege clar cã aee'astã oferttä neobiainuitä d,e
muncitori treibuea, sá dete,rnnile o 'scã.dere, foarte rnå.re &
plefului rnunoei. Plutanch ,re sDLtne oá în tatbãura lui Lu-
c..ullus ajunsese întrb vreme sä se vândÈí omruil cu patru
dra,chme, a'cliciá ,nu,rn,ai rc',tl I'Le-o patru lei. In a,sielrlenea
conditiuni, pr.oprietarii latifuncliilor nu aveau ni¡ci un in-
teres ca sá se servea.scá de rÌttrt"ca, cru rnult mai sc.unrpá tl,
o,a.rnenilol tiiberi .Lr z,adar se cåuta a se inpiune lllim
tregi cra proprietarii de pämânturi publice sä tinä un nu-
r¡'ã,r cleter':ninat de oameni t[ber{ ; în za,dal în'c'e,a,r'oä C¿e-
sau sãl impunãr pro,p -ietarilor de turirre oa oel p'ufin o zr
trcia parte a pästoril,or sä fie oameni liberi '); faptele
sânt mai tari de cât legile sictt'ise pe hâr:tie, 'can'i nu po't res-
tu['na, legilc l'a,tural,e ale ec.onlontiei. Legilct eeonotuice sâltt
fatale îùtr.u c.ât 5i ele,sânt ex.pÌesirrurea a,crelor' ,,rapolt'uÌi ge-
nerale çi necresale rezultâncl d'in natula lucr:utilor"' cÌlm
zice Montescluieu. Fiindl dht'e. rutele carrzat treìlue cu ne-
c,esitate sã, se ltroducãl uuetre efecte, çi înlã,turare¿r ¿r.cestor'¡r
clepinde rl¡urlni clo s,upti-lnarea, aceù,ol d'intâiu. In spetfe,
sc¿iclerca oa¡nenilor liberi rm se putea opri siliuclu-sc pê
p,roprietarii de latifundii oa, îrn 'c'ontla int'ereselor llor' sir
¡rlefele o ,rnuncá ml¿i se,tlùnpá ll,uucei cu to'tul eftiuc I
sola.vilor, ci fäcrâurdm-so ca oairnenii liJleri sá poat'á träi c¿r
atali, din cluùtux'a pårrnântu,lttri, çi pentlu ac'easta er& lle-
'r'oe sä 'se clesfiinfeze la,tifumdiile.
Nefiindl în stare de a se hräni ca muncitori a,gricoli,
uricii cult,ivato,r.i ruinali er.au siliti sã nã,r.äle¿usoá în olasje
si ruai alcs în ca,pitalå,. Da.- nici aic'e ei nìrr puteaiu tl¿"ti
cli.u rnuùca lo¿'. 'C'ãtci la, Roma ntl a' existat rl'ici odatá rr
(lasã cle mijloc pl'opriu zisã, o in'rlustÌit¡ 'çi uu oortrtert cir
lamuri inclieuencl¡ente de câçtig '). Economia popoa.relol a.lr-
tiee ntr a tl"ecrurt tløf]a,z,a ecornorìliei rcåsllioc satr fami'liale -
",rì¡
ì tr-ried¡'ich utnt Hellrcaltl: Loc. cit. Pug. 454.
z,\ ll', I)rtttt¿ann : Die Arbeiter und Communisten in Griechenland
und Rom. I(öoigsbers t8óo. Pag. t7r.
3) Momntsen,: Loc. cit. Vol. I. Pag' 45o.
463
oi,kenu¡i,rtschøft .oum o numeçte Rodbertus ') _ çi ac¡easta
se oglinde,qteînfa,prtul cãtsomertiul mare qi industrii,I€, nu
se 'dezvoltä de aâ.t trr.in lárgiloa orga,nizã,r'ei menitá sá în-
destullÞze, în prinul r'ând, trebuingele eas€i, sau ale, Ta.ulil.ei,
.9i cã. nu existä dleoât ca aiosesorii ale ei (vezi pag. 466).
Clasa cornetcianJilor çi ind\rstriaçilor ma.ri nu s€ drxpä -
fise încá de clasa ¡nârilor proptietari de pámànt, c,ât tten-
tÍu micile indurstrii gf. com,er{pll mic, ele se aflau tot îu
r'â,rÌelle lo'r, exercitândru-le prin sclavi, cari leproc,uta,u fo-
J.oa,se foa¡:te mal'i,, înt pa.g1ll,.,¿, unei olase de mijlo,c, corr.
¡rnsá ,clin ,oanne,ni liileri, ,ce s'ar fi putut dezrvolta.
,,In oontla i'izerriei, zice l)uru,g r) vorbiad de soarta ca_
,¡nenilo,r liflteri, aoeçti oal.eni nu avea' mäcar prLrtinfa. de
,,a träi în o'açe ea. ind'slri¿¡,çi, cãici ,boeatii îçi .eze'vasrt
,,çi profittrrile industr:iei, or.ganizând a,teìiere de srcrlar.i
'rj'€rìlru tcate nleseriile. clla.ssrus dãdea sc,lþr'i în chirie c¿r
,,lrucätali, zida.ri, sau scri,bi. Fiecaïe familie lrogatã a,vea
,,în rândluril,e scla¡'ilor sái fesãtori, ciseùori, br.odìo,ri, pic-
,,tori, p,oleitoli, pân.ä çi alchitecfi çi neclici, çi chiar pïe_
,,ceptorri pent,ru, oopii. Fiec'are templu, fiece co,rpora.tie îçi
,,a,rre,a, s,cl¿l,rrii s,iri. Grnvernul întletinea, tlnlte rìurììe loarì(l
,,pentrrJj paza ap,educteüol çi a ruronn,mcntelor, 1;c,ntrn lu-
,cr:ã,rile p,ubli,ce, în arse,naluri, îl porturi; pe rori¡iJlii, c¿
,,'t'âslaçi. Astfel lucrärile cele mai gr.osola,ne, ca çi öcupa._
,,[i.nile cer]Þ rnai delicate le er.,a* înc.reclin{,ate. Ce-i rnai
,.r'äar.âne,a dar sära,clnùui cle condif.iune lil¡er.ä ltentr.u a_$i
,,a.goni,si cele trebuitoale viefei, aicolo ma,i ales undb pre_
,,judecä(ile nota.u rtìÌilrn,c€r cn inrfa¡nie ? A ased,a usile bo
,,g:äta,Silo,r' pentm a oápãta oâteceva, ¿,çi vinde .r.ot'1, r.irr_
,,turia, çi la nevoe b,ra,f,ul".
Aùumgatä cle la ta,rãt, ru¡lde uu se rnai putea br.áni. ïi
înga'ã,mäclindrr-se ,clþ ne\¡ore î' oraçe, .ncle era eondamnatä
si, r'egeteze. fä,r.ä o o,cupa,fie, trãincl î' nrocl ruizer.a,l¡il,
clin p,omaarä piublicá, 'ici popora,fia
!ärei a tr.ebujt sii clegelcr-
t't'ze çi -sã se stingã.
t¡ Dr. Rarl Biicher; Die Entstehung der \:olkss.irtschaft. Ec1. II
Tübingen r898. Pag. 65.
z) Histoire romaine jusqurì I'invas on des barbares. Ed XlV. paris
t879. Pag. t87.
 I
i
l
'i
464
$i aice p,uteru otbsen¡a ialríçi fataliitatea ou care lu-
ctøa.zít, legile eeooromice. Cã.si în za,da¡r cenzolii îndeamî¡ir
oa,nenii, c¡rl volilre fr"u:rtioa,se, ca,,sá se cãsá.to,reascã" aiátân-
du.le toate oonseciallele îqnpütinärei copi,ilor; în'zadar Cae-
sar çi Aug:iust daru pr.e,m,ii arcelûr' ca¡i aveau copii'mai multi;
în zadar împã'ratuù Ha.drilan sq-rteçte cib.iair oriminalii de
p,edeapsa lo,r', cnâcl do¡ edeau cãu E¿unt p'ãdnti de familie ;
popcr.atia urmeazá a se îrnpufina, istovitä rle puteri çi cu-
. lrr.insã, de ac,ea amon,þalá uoigätoa,re, pe ca,re niimiic nu o
nia,i Doa.te înlãtuta, când. ,s'a încLrùbat în sânul 'unui popor.
,.trxice,dentuù e,r:escând a,I caztu'ilol 'de m,ora,rto a,supra
1), este fãl'á irndoiaJ,ä fa,ctorul ho-
,onaçtorilo,r:, zise Seet'k
,,tärît,or pent',r'u desvo,lta,re,a ul,teriroarä a lumei antice.'. El
,,a fãrcru.t loa pent,rrr arçezarea, pra.cinic,á a barba.r'ilor çi pen-
,,tru nåvälirea l,or räøboinicä; el a sustras a¡mntei roma,nt
,,vläsüarele ei tinere, a silit-o sä se r'€,ct'uteze din rândirile
,,Germanilor ca,ri a,veau copii numeroçi çi a, suptls îmfâ,r'çit
' unuia dlin c,opii, de,srnoçtenilcl pe ceilalti, ei îçi mälgileau
,,a,ceñt impeliu u¡iai$, pruterei lor desbin¿te, dar neistovitt'-
,!o aceea aîl;aa'e,a cauzelo,r a.aestui fenoneno este problema
,rcåre tïerbue sá stea, irr rmdjlo,cul ceroetåri-lo,r as,upra isto-
,,rlei antice; dar presum s€ Boat,e îrnfelege, nu e usor Di
,,nici si,rnplu de a le afla pe toate. Luxul çi foame,a" co-
,,,r-up'tiunea çi askezar, prã,reri- do ,or:dine moralá çi împredu-
,,räri sociale hriorea.zä a.ice împreuná; în aparentä, în fie-
,,c'a.ne elasä s, p,opor¿tiei se produc înrâuriri dtiJerite, dla¡:
,,toatn e.oncureazä la ptod,ucenea acreluia,çi rezultat. Cäoi în
,,cl,osul aceste.i vari,etáti gäsim p€ lln-a çi aceeaçi sauzä
prin-
,,c,ipaJtá, ,tlreg€m€tarea int'elestualã, s'i corpor:alå a. ras€i çi
."ser1tim,e'ntul, a.ra,le .ori rnãrturisit dar puruTea I'iu, oá l'u-
, n-ca cxi,ste,ntá, merge eåtre sfârçitul ei".
Aceastá rìeg:enera,r"e 'a p'opol'a,tie'i, aoeastá istovire a pu-
terilo,r €i, eå,re este ad,evãrat¿ 'ca,uzãj a' deoáder"ei impre'
riului ûorrlsJl' noi am dovedit cä nu se datoreçte niei luxu-
lui çi ntole,çirei, oa,rre rlu a, p'utut striaa 'rtrec'ât o infi¡ná
rninoüita.te; nisi îmib,ãitrânirei fatale', çi färä' altá cauzä au-
noscr:tã, la ca¡re ar fi r upillse na'liunile ca 9i indivizii; nici
încet,ã.r'ei l,upte]or ilË.unfrice' ca'ri a,r fi împiedecat timp tlq
l) Loc. cit. Vol. I. Pag. 352.
465
vearcuri ,putrogimea trior&lã, ai îrnpreju,t ött.ilnt. ecoruonrice
rrcnorocite, în cari a f,cst chematá a trãi. principiul oclatä
¿lclmis al aprrcprierei privat'e a pãmânturilor publicq a. tle-
buit sã. d*cá su fatalitate la eorutituirea, Iatifirurcliitor. !li,
o,i propl'ietari rura,l[ sãráciti de rázl¡oa,ele uecon,t,enite çi
de, imrpoaite, a'u fost si iti sä-çi r'ânclã, propr,ietãr{ile lor.
Altii s'au r'ä,zut chiar alu'ga¡ti c,u de-asila cle vecini mai
p¿uìtelnioi, To,fi acegti oameni, lilsiti cle nrijloaocle lor de
t'xisteuþ çi ca'i nu ai1,€a,u rnã.oor.p..titr{a de a, l.¿-rllrâlre¿ c¿
p,r,oletati a.gticolii, din ca.uza pretulùli cle,rizoriu a,I sc.ùa¡,i-
lor, .su',t silifi sá se îngrãmäcLeascãr, în ola,çe çi mai ¿ules în
ca,pitalä. Aiae, în lipsa unei ocup,atii pro,cluctive, în co-
n'erf çi ind,ustrie, cal.i se a,fla,u tot în m,âi¡rile pr.o,p,rictar,'.lol
mari çi pe cari aceçtia Ie exercitau plin sc,lavii Ìrol, oame-
nii libcl'i sun't conda.nrnafi sä vegeteze d¿rcâncl un tt.ain mi-
zerabil. Cât pentru p,ufinii tärani liberi ear"i mai rã¡rä_
sese, strâ lrtor:a¡.ea în car.e träiau îi fäcea de a nu s€ mai
ìnurnJfi. L,ege¿ rómanä oprindu-i cle a. testa în fa,r,oarea
tle Ltná voe numärlul copiilor 1or, având dr.eptull l.ã expu,tr¿i
pe a.cei, cari îutreceau numärul dorit '). $i aceasta era
o clr'.dir. nece,sita,te, claoã uu voia,u sá zrjurngir, la îmrpir,rtri-
lea trrirnrânturilol pânã, la, aisa. gr.ad, înc,ât întintlclea lol sá
rtu ma.i fie suficientã, p,entrm a Ie înde,st,ula tre,buinrfele. Re-
prodrrcîndu-se înså în ase,mene în1tr.ejuräri nenotocite, timlr
do mai multe geu,erafii, lipsitä de concliliile neapärat tr.e-
Jruitoare 'unui traiu normal, era firesc ca la$a sã sfâ,rçe¿scir,
pr'ìn a 'cleg'enera, întocrnai precurl se chircesc plantele in
pámântul în r¡a,r'e nu gäs€sc e,Iemente îndestulätoål:e penttu
a so hrãni. $i ast,fel se explicä cun popotugia clegene-
i¿rtä rìe po \ireÌlìeä aoe€a, träincì în mijlocul unei strârnto-
r'ã'Lli gt:rela.ìe gi arâricl conçt,iinfa propliei neputinfi çi a
rat¿rlitãlei rle care era apãsatã, a trebrulit s¿i nu syli rzo-
e¿rscãr ¿r se .r'rr rnul{i çi *<ä d'o,rea,sc¿i moartea, întocmai ctr
unele triburi sälbaüice, dil tinrpurile noastre, în ìmpreju-
räri analoa'ge '). Decädetea Bcmei nu a avut da¡ altå
tl Otlo '\eeck Loc, cit. Vol. l. Pag. 36o.
z) Otlo Seeck Loc. cit. Vol. I. Pag. 386.
30
 466
decât scirclctea si degenerarea poporafiei sale din
(,s,¡rr'¿á"
3¿uza rinei riistrillutiuni vicioase, c¿re nu-i dãdea putinfa
dc a. se 1rästra si de a se reproduce, în condifiuni notmale.
Treoâncl acrrür de la cercetarea eau,zelol oari au determi-
nat dbcäda:ea celor drouä nafiuni din antiohiúate, la cerce.-
tarea împrejur'ärilor cle d€svoltar.e a,le popoarelor modbtrne,
s'ar pä,rea oä între atc€ste din rLrrmá ,çi arele diltâiu tre-
bue sá existe o dposeibi,re fundaunenta.lá, din ciLlrz¿r o'rgani-
zã.rei lor economiice deoselrite. $i tot¡uç'i, valoare¿r teoriei
no,a¡s,tre se va adleveli pe d,epllin çi 'i'ont ve'rllea c',á aceeali
cauzãr gene,rralãl a detemrinat çi deterrniná çi astãzi îxr:"r
de cärderea n'a,tirun i'Ior.
Intre civilizagiiìe a¡rtice 9i civilizafiile uodeme e,xist¿-t
o deosebire esenfia,lä, cå¡€ a schindllat cu desávârçire con-
ditiumite cer-ute peutrm ¿ re.u'$i în lupta pentru existentìi
dintre l.ûpoale. Esonomia popoarelot ¿ntie¿ ela bazatã.
în ,ruod genela,Ì, p,e producerea directá a ,bunurilor pentrrr
tr',ebuintele fan¿iliei, pe când în societätile moclerne baza
generalä a îrnpårf itei rnuneei este lmlai intâiu oraçul, cu în-
cunjrrrimea ltri, Ði mai pe urrnã natiunea' sau poporul îln-
treg:, ,rrralgini'le uno,r ho'tare anurnúte. Darc'á lu'ánr c¿t'
în
principiu cle cliviziune ?'elatiw¿ea d'i,tth'e producerea' bu¡tu'
nl'or çi, ca¿salnL&'recr lur', san m'ai bi'ne zis: luingirrlea, palqe.ur-
suùui pe cìa.r'e-I a,u de fáem't ib'unrm'ile de la, prod'ueãtor la
co,nsumator. a\iungeùx, în arder'äl, la staibilirea ulmã'toarei
î,mpd,rfiiri, schemotlice a fazel,or: prin cani a f,reout economia
pop,oar.elor, din ,centrull ',si 'r-estul Eulopei t):
lo) P eri¡¡dn econmntte i I a mtili'ar e, saü'casnice- g es chl'oss e'
ne H clltß tuirts chaT t- (prod,tr,cere a¡'ând de scop îndesúu-Ial'ea
treibuinrfelor fa.urilie,i, fã,r'á sehinb al llroductelot), îrr cal'e
bunrrlil,e se coinsurná în gospodlária unde se prodru'c.
2o) Pø'ioda econontiei, ct'tti,Ie, sa.u olãEeneçti-Staclttuirt-
schatt-(l'nmducer:e perltru schimùul direct), în caré bulu-
ri-le tr,e,c cle-adreptul din mânele produ,c,ãtorulüi în Drânele
iui.
co rì{sl'-rm.atcrm-l
3o) Periocla ecottomiei natÌrlnale, sa;u politice VoIlæ'
- Jena t895.
r) Dr. Karl Bztcher: Die Entstehuog der Vùlksrvirtschaft' Ed' Il
Tiibinqen t898. Pag. 57.
467
t
to i,r ts ch,af(prroclucore,db märfuri, oircularea, bunurilor),
'îl -
care hunurjle trec pr,in dliferite mâni pâ,nå când ajung sri
flie consurnate.
Cti cáte oibieÇf,iun{ s'a,r fi :fã.otit ¿uces¡Le,i îrnpärfili a
Pro,fesoru,lui Bücher ') çi nu tr.ebue sä uitäm, oä ea nu_i
deoât o îr,pdt fire curat -schemnti,cd,, çi nu se poa,te a;plica, ou
èxa.cti,ta.te" nici uneia rJJn faze\e real,e ale economi€i, oa.r.e
ø în cøttti,nud, miÇcare---€a ne dä putilfa de a înûelege mra;i
-bine deo,sebirea eare existä într"o relafiunilø po¡roalelor a¡r-
ticp çi ¡elatiunile popoa,relor modÐrne întne dânsele, Altä
cìâtã, unitatea eco,no,rrr:icå fiil,ct f ømtilin,,comertul Þi indJus_
t,ri4, nu se dewoltå deoât prin lã,r'girea où.rganizárei menite
de la înoeput sá î'destuleze tr.eibuînfele fa,m,iliei, sau
'..ma,i
alo ease.i, çi nu existä ca; rarnuri
ildependente de ,câçüig,
a,le unei elase ci,e si,e stòítãtoure "). Dar ,oclatå ;au dþøvol_
tarea ultimrei fo,rme în e,¡rre a. intrat otganizalea erio ronli-eã,
pe lângã. eonfliatele p'osibile uu nur¡rai în lã,ult,-u orga,rri-
zärei stat'l'i, într.e clasa stã.pâná pe pämânt çi olasele pro
letare, cari caraoterizeazá. istoria antichitálei, s'a náscui
prritinta unor conflicte între diferitele e,nt,ego,rii cle prodnr-
c'ãto,r'i, între clasa produLcätorilor a,g:riooLi çi clasa orä,çe-
neasoä, a industriaçilror çi a ,corfrereianfilor, çi pe de a,ltri
uarte, între diferiteì,e uraitäfi €,conomiee, întrie djiferitele
ora.ço çi st.ato priordu'cätoat:e ,dÞ märfuri, prentru acØpo,raree
píetei, cle desfaaere. Odatá cu sporirea puterilor clle ¡rrodir-
ce,re, datoritä îrnpã,r.fir.ei muncei çi des,cop e lirilol m,ec,anice,
,-rnele na,tiuni aiungând sä alibä o popora,Íie indu,striaìir
fo,a,rte numeroasfu Ê'urt silite s,ä ea.ute a-çi asigu¡:a, prin
tca,te mi jloacele, desfaicerea. prodtircteìior irxlustriei lo,l, oa,r.i
întrec cu mult tr"ehuïrrtele proprii. Intre, di,feritele oraçe,
altá daúä, çi as,täzi într.e diferitele na,fiuni, existá dar ,.r
l,u,ptä orânoen,á pentru arcapararea pietei de desfacer.e, a-
dicã pentm dobântlireø m.ijloacelor dn existenfòí., ¡tø calca
indirectci a schimbulu,i. In piafã, fieeare eautä sã-si reali-
t) Etl. Meyet': Die rvirtschaftliche .Entwickelung des Altrrthums.
". Maæin¿e l(oualetusku : Coup dtceil sur l'évolution du régime éco-
nomique et sa division en périodes paris r89ó. pag. 14.
z¡ Yezi mai sus. Pag, 4o4.

4ós
Leze valotile lroprii ,r'i sä ,'r¡ärgiqr€a,scá sfera cle i¡tiuclere,
a. tuturor celiorlat(i. Cirl,e e mai halrric, m'ai mruncitor,
mai a:gpl Ia, mint,e, pentrrr a gäsi mijloaree clle produ'celc tot
mai pe,r'feo.tio,na,te; silrre çtie rsã. de'a m¡arfa eûa ûlai- bu'nà1,
cea mai eftiná çi sá o Pr:osure eu Gea, üai ma,re înlesnire,
iese birrritol din iuptá çi înláturä pe cei]aJ"ti produeätori,"
cani nu mlai pot exista. Superio'rita,tea, în ¿,se'â{ttå lup'tä
popo€lre, depinde însá în
tlenrtru existe'u,þ /intre diferitele
totul d\rpá'oum srede Ilaro'-
oea ma,i **"* ìr,anlte, dn,t nu în
sen, de la putiruta, reînoirei contfurue a c'lasei de miiloc çi
a slas,eLor sul:'erioa-e, clin ex,ceclentele virgu;roase a,le clasei
ruralo. Zisem ú î'n cea mai mare parte çi nu în totnl, '
pentr-u aá u¡,ele împù-e'juïäli fo'rtuite în dezvoùtarea unui
popor îll pnme ,adeseon:i în po'zútie de superioritate sail de
inferioritate oare'l fape sá înläture pe toti concurernfii säi
¡lau sá fie înlä¡tura,t ; Si adeseori cel m,ai ml 's avantagiu, din-
tr'o pa.rte sau din a¡lta, poate sá ;de¿ izbânda, înt'ocmai 1)'
ca
çi în lupta, d.int're di'feritele orga.mirsme între dânsele
Unul din exempleìle cele onai çmnoscute despre märi-
lea si d,ecäderea unui o'raç, este,färá încloialä' m.ärire'a ci
desäde1'ea Fkn'entei, în vea,cu'l aI patrusprezecelea çi al'
cincisprezecelea" în centml lumei cii.iliz'ate de ptl
^Situlatá
\¡r€,ûr€,a, a.cgea, între orieurtul ùrogat în produrct'e 'il'e tot soiut
çi occictentul clroritor cl.e a çi Ie pr'so¡¡'a, Fl'orenta aju¡rge
pri:r creiarea unei incl'ustrii ploprii, sä dlobândeascä o situa-
tiune de frrurte printre oraçele cliin vea'cul de nii'jloc. Dez'
voltândrr-se însã, astfel în sânu.l rep'uhlioei florentine o clas¿r
l¡'-rternicá de industria'çi çi c'o¡n,eroianti, era firesc oa inte-
reselle ei sä a¿iur'gä a plima intere'scÌe c'lasei agrieole.
Cea d'intâi conditie pentrrr ca inclïnüria sä prosp€reze-
ests e.f,temi¡ea sal'arelor Þi pentru aceasta, se cere ca }:lana
sä ,rru fie, ercmmpä. Gres'crând Tlcpora,tia inrlustrialã, telito-
riul Florent'ei a ajuns de la o vreme sã. nu nr,ai poatá în-
destula treibuintele ei, cu produote a'grioole. Ineå de pri'n
sec,oluil al XIV' a,gricultura flo,r'entinãu nu e în star': sá sa-
tis,facä oe.r-e.rea, de producte de oât abia' peurtru cinci luni
r) Eræst Haeckel: Histoire de la (lrea'ion des êtres organisés'
Trad. LetourneauEd' lll. Paris t884. Pag' rl9.
469
clin an t). Importa'rea grânelor devctmea, clar o n'ecesitate,
.çi gitrvernul tepr::blieei se vede silit sá dea p'remii de im-
p,ort în timf,uri rte anzä, çi ,chia,r sä 'cum'pere, ou pieldere,
:grâne rdin sf,r,äinälnte '). Prin iaceasta, aglicultura floren-
tinra a trebdit sã, pãrãisÞascã, cultura, g¡rânelor, care începea
sá nu ma,i renteze, pontrrr a se deda 'unei otllftüri ln'ai in-
ten,si.i,e. Dil a.cel mlometlt, trane,fornna,re¿ relati¿r'nilor ¡le
proprietate devenea ,q nletc€sitate, db oarecp cu'tura i¡rten'
sivå nu ar fi fost cu putintä, pãstrând orga,nizarea feodal¿i
a p,rcprietä,tei'). Dreptul de posesiune a tár'anilor astu-
p,ra pänânturilor, 's€ prefaoe orr încetrul în drept de arendil
mostonit d,.n tafá în fiu, .çi acestao în contract de arendà,
Ii,be.r:, pu,tând a fi desfiiurtat orioând. Astfelr olga,nizarea
fe,o,dialá se, de'sfa,ce, satele se risiBesc gi întregul teritoriu
:se înqnrte în ferue- Täranii aiung sä rfio'ou totul líbe'ri,
da,r în loc de a fi pr"oprieta,ri" ei sunt niunr¿i muncitoli cu
pa;lmele si ploprietalul nu nuli are fa,!á cu tìânçii nioi o
îndalorirq Iurtre tä,lani çi proprietali se starbile"sc tela-
tiuni carn ca â,c€le oari existá Ia, noi astäøi în Valachi¿'
'contlactul se încheie de oibice'iu pe üû aar' Tär"anii nu po-
'sedä n.mic; 'chiar çi sämân'fa, le-o dä proprietarul' Pre'tu-
rile n:,"ir,n,cei sunt hotä,râte prin lege.
A'ceastä ,clieposedare a clasei þräna5ti, câ.re a fã'cut sá
se in'grãmädeascä îm oraçe puterile vii a,lb popora'fiei, plo-
curân,cl industr"iei bra,fele alÞ ca¡'i avea no\¡io'e, p'entrìu a
fa,oe fa¡tä c,ererei ctes,eânde d'e márfurì, a oontlihuif desigur:
'la m'ärireia Flor.enfei. prin vea,cut aI XIV 9i al XV, dh,r a
fo,st çi unn-rl din motivele decäderei ei ulte'rioale' Indus-
tria ltânei" tte-o pildä, a,jnmse'se la un gtad de dezvoltare
foa,rte m¿re. In aurul 1338, manufa.cturele de post'a,v eratr-,.
'ìn Flolenþ, în nu,mãr d'e 200 çï fabricau 70.000 pânä Ia
80.Cû0 rìe' buaäii pt a¡na în valoare de peste 25.000.000 le:'
Mai ;bire dle tr"eizeci de mii de oarneni se hränea¡u din a-
.ceastä industris. fn anul 1460, numã¡ul acestor fa'brici s'¿r
r) Dr. Pöhlrnann: Díe Wirthschaftqpolitik der Florentiner Renais.
sance und das Princip de¡ \'erk hrsfreiheit. Leipzig 1878 Pag.z.
z\ Pöhlmann,: Loc cit. t'"g. 39.
.3) Georg Hansen: Die drei Bevölkelungsstufen. München t889.
Pag. 254.
 470
rid;,crat pânä tra 273'). Dar tinrpul, industria tr'lorenfei
c,u
înoepe sä dea îndärät, ne rniai {iind în stare sä rrzir*te,
co¡ eurentei posrtavuril,or fa,bricate în X'landiras çi repu,bl¡i;oa;
decadþ oclbtã, cu ,dÞzrrolta¡'ea indusfriilor st¡eine.
Exagerând prinoipinrl rd'e Ia c.ale a. plecat, Hansen a-
trib'ue faptul cã industria flor"entiná num¿i e î,n stare sä
lupte în conourentä cu industria Flandrei, istovirei puteri-
Ior clasei de mijlo,o, din canrÞø nimioirei olasei arglic,oÌe. Nu
rä¡n,âne îndoia,lá cá aceasta, este una, di.n oauzele de cã,pe-
tenie a,le intferioritätei ei. Da.r deoãd.erea industr.iei flo-
ren'tile se datoreste çi altor 'ca:uze, ,po oari florem.tinii nu
aYeau p,utinta dp a le înlätura.
I,ncä dp prin veacul al XIII, existau fabrici renumite db,
piostav în Tärile-dþ-Jos çi în tr'ranþ, fár'á, ca fabric,antii
aeestor färi sá fi.ajums l,a pe¡ferctiune,a cemrtä, aÐa ,cã ela.¡u
siliti ,clb a trimete postavurile lor in staro brutä, la X'tro-
renta, undie se preluorau dup¿ cerinþle modei. Incetul cu
inoetul, dlezv,oltându-çi ind,ustriile proprii, aceste täli opri-
rä exportarèa p,ostavu,rilor brute, prelucrâ.ndlu-le ele sin-
guru çi trimptându-le de-a,dteptul în losurile udde se ,oe
reau, pentru a c,orroula fabrica,tel,e f'trorentine. In a,oelaçi
timp, ou,oerirea Constanti:ropolei dro oáträ Turroi (1453),
care a înf,rertupt naVigatiune& pe ûìarea rreagrä Si ,comu-
nicatiurile terest'rs cu India; dlescoperirea ,ch-u'mului pe
mare eãtre Indii (1498), ,c€Lr€ a st¡ámu,tat calea principalå
a oomertului clin m.ar€.a npditeranä în Ocean; emancipa-
rea Olanclrei çi diozvoltaa'ea indtustriei în Anglia, ,au ftost
pe atâtrea, carz,e puùerrrice, ,cani au eontribuit Ia 'decäder.oa
Florentei '). Ori oât de su4rerioane år Éi fost însuçilj!.'e st¿¡
biectiae ale burghoziei din X'lorenta, sfela ei de clezvolta¡o
a trebuit fireçte sä se rrstrângä, în fa,la utàt'w motive'
obi'ectiue dte seäcler.e a cererei pmcluctelor ei. I)e unde m¿i
înainte de oucerire,a Constantinopolei, dle ,dlesooperi,rea dru-
rnmlui pe m'anea cätrá Inclii, çi 'de dezvoltar.ea economioä,
a Flancl¡eilor çi a A¡gliei, Florenþ avea manryol,ttl oç
r\ Lottis Cibrario: Economie politique du Moyen Age. Trad. Bar'
neaud. Paris t859 VoL II. Pag. 254.
2, Cibrar¿o: Loc. cit. Vol, lI. Pag, 251.
47r
merfului çi a indrustriei, în pia'ta lumei întrnegi' dupä a-
caste eveniinente, ¡re cari nu a fost în stare de a Ie
înùå-
tura, ea nu ,a rámañ decât cu piet'ele nJai ap'ro'p'iate a le
Itatiei çi a le Levantulul. Atunoi Fl'orenta a tnebuit sä
decadlä çi sä se -pustiaücä, di,n cauza îmlpärtirrai
visioase 'a
poporatiei sale. Având o olasð lvi:oå numeroasä dle pro-
tre-
du,cã.tori industnial.i çi icle 'eomerrcia,nti, oari în'destul'au
buintolp urrei p,iete exte¡ne foarte înti-lrse, qi o slarsä agri-
c,olä säråoitã çi împuiçinalá, deoäderea X'trorenteri a fos't fa-
talã in ziua'cândl p'opcrratia' ei crräsoneascä nu a mai fost
în stane sä-çi pro,auro mijloac"elo de existentä ülebuito'ars'
în sohilmbul pe'rodu.ctelor oi in'clustriaùe' $i dleaádþr'ea FIc-
re.ntei, ,cra si dleoäde,rea Romei cn vrlso mie cinci suto dþ
arri ,ma,i îûairuts, se U,atoreçte da,r acelea'çi aanzn generale:
împd,rtirei poptx-ati,ei, îtt, cl'ase at' i,nterese protinmùæ çi i*
touireì, pwteri,lør eì, dt'n aúIrsa reîrwiret, Inr ui'aì'oase'
,A.,oelaçi fpnomren de istovire läuntricä a puterilor' îl zu-
tem oibssrr.a cercetâncl istoria mãrirei Si a .dbcäalÞÌei ,Spø-
n,iei in v€aìflrl a.I cincisprezecelea, çi aI $asesproøeælea'
Dupä lua,loa Granadei (2 lan. 1492), capitala oelui dþ
po urrnä rega.t ma.ur în peninsulä, SBania a trebuit sä
troacä'printrb erä 'de deprimare eoononicä, dlin ea'1tz'a
zdiruncinãrei rfireçti a tutul'on int'ereselor, 1rû urma úzborrt'
Iui, si pentl'iu motivul cä spaniol'ii cuceritori' 'oari trãise
pr:in rrrunli nü se putuse 'dezvolta de'cât ca päs'tnri' Otla'tä
grâ-
cu när,álilea ,crestinilol cäträ sudul färei, eultiva,r'ea
nelor me'r,g¡ea dan scäzâ,nd, cu atât rmrai mtlt' cu c'ât çi Mau-
nimiceascä semänäturile Spa-
rii, Ia rândlLrl l'or, cáut'au sä
niolilo,L Nu mai rärnânea poporatiei'creçtile 'cleoât sä ur:-
stä-
{nþzs aso îndpletnici cu creçterea vitelor, ajungâÛdi sä
pâneapcä turme clþ mitrioane de capete, 'cle oi' boi' rämâto-
*i çi "op"* '). Din ,aceastä u;ttzá" se întelege cä po.ponaiia
Spaniei nu p,utea sä fie foarte mrrmeroasä' alcátuinrdiu-se'
pe Ia, sfârçitul r'ea,cului al XV, clin t¡g'o 4% m]ilioalre
locuitori ').
r) Ronrad, Haebter: Die wirthschaftliche Blüte Spaniens
im ró Jahr'
lrundert und ihr Verfall' Berlin 1888' l'ag' z4'
z\ ltaebler: Loc. cit. Pag' t47'

472
Dupá l.ecueerire€. teritoriului, r'egij catoLici, în frlrnte cu
trsabella, de Casti,Iia, içi dau toate sili,nþle pentru ,a ricl,ica
sl,aroa eoonomicä a färei, çi reuçesc ps deplin.
,,In oragele çi porturile Cataloniei zie,e H. Bøumgar-
,,telt, '), miçuna un poDor a'ctiv çi dte,çtept realizând foloase
,,însenrnafe; în Valencia çi Andatuzia actívitatea Anabilor
,,Ìäsase cueeritorilor în gräclinele minunat irigate çi în a-
,,tãfua ma,nufa,ctru.i o m.oçtenire pr.etioasä; în färile bas-
,,kez,e, Astulia çi Galicia, fãranul îçi asigura ,eu munc,a sa
,,pe rniea lui lrrop,rietate liberä, un traiu îndremânati,c; ¿rse-
,;mlene în Castilia, Leon çi F,str.emadur.a, paclea trezise în
,'dosul muriìol oraçelor. çi la larä o via,tä nouá ,çi c€rre pÌìo-
,nitea foarte mult. Pretutindleni, oomer:cia¡ltul çi mrese-
,,r'iaçul se ridt"cä a.läturea eu nobilii, pe cânrl färanul rres-
,,pira, în urilra. unei päci îndelung,ate".
F-súe cl[.ept eå legea, äin 1502, care f.ixeazä un pre! maxi-
rnum cu eatre agricultorii erau tinuti sä-çi vândä prodluc-
tele l,or, çi încä luân,cliu*se nu prelurile clirr anii ,cei mai
räi, ci prelul de mijloc' ca limitä maxirnalä, pale cã nu
e toamai o dovaclä de priceper.e în ,a.le economiei. Dar în-
tr'o tar'¿ a cärei bogätie prilrcipalä erau vitele, çi unde
proprietarii ,cl,e tuurre trrebuiau sä joa,co fireçte un rol în-
s,emrlat, nu rle put'em açtepta sä întâlnim, ,chiar dle I,a în-
ceput, o îngrijire mai cle ap'r"oape a intereselor agticultu-
rei. fn s'Ghiirnþ, taatá" atenfiune.a guvern¡u-lui se îndr.eaptä
flsu'pl"a in,cllustriei. Incl'ushi¿ mätäsei, oaro exista încä din
timpurile lVfaurilor, se clezvoltä rnøi ,cleparte 9i pentru a, fa,-
vo,r'iza industria lânei, se intr.oduc lucrätori clin str'äinä-
tate çi se fa,c€ o lego specialã, în anul 1511, supiuindJ posta-
vuril,e unui e,ontroù sever, cu scopul de a se gana.nta ca"lita-
tea l,or. Aceastä ingrijire a intereselor int¡lustria,le, anii fü
pace aa,ri urmea,zÅ. diu,pä tra,ctatul de l\[acb'icl çi mai ales
faptul cå coloniile îçi proourä fabricatele db 'eari å,veau
Ilevoe clin farä numai, cìä un avâ,nt extraiorclinar' indus-
t) Geschich'e Spariens vom Ausbruch der französischen Revolr¡-
tron bis auf unsre'lage. Leipzig l8ó5-r87r. Citat de Dr. Alu:ín
Oppel: Entstehung und Niedergang des sparischen Weltreiches
und seines l(olonialhandels Hamburg r897. Pag. 5.
473
triei ín Spania. Man'ufacturele fär'ei nu sul,t în starre sä
îndestulezecereÌea clescând,ã, cl'e mðrfuri, prinnincìl soûtan-
(l€ pe çase çi chiar f,'a z,ecs a¡ri înailte. La Toledb se hrã-
neau prin anul 1525, 10.000 de oa¡r.eni nu¡nai din indqrstria
lânei çi a mätäsei, ia¡ pr.in anul 1550, nurnärul lor sã ri-
dicas'e Ia 50.000. Cu toate aceste, fabricantii nu aveau îneä
brafe der.s,tule pentru a face toa,tä munca, ce se cer.ea de
la r.Lìnçii.
Dezvoltalrta popora{iei oräçeneçti a trebuit fireçte sä
deterrn'ine o cre$te'e a cererrei db ptod*cte agricole stim*-
lânrd elrergia pr,oducätorilor. I)ar pe lângä aceastã ,oerere
din {arà, nirc,i coloniile nu ,ajunsese încä a-çi prdcltlce ele
singure rnijloacele de hranä trebuito,arne, a$a cä exportuL
de proclucte in. America profitä iaräçi agricultorilor din
rt
Spa,nia,, eale s€ cìezvoltä necontenit. Din ,fericir.e, se întâ.m-
plä tocmai ;atunci ca destinel,e asestei färi sä se afl,e în
mârrele lui Car.ol-Quint, ,s¿¡s-ti clã toate silintele pentru a
ridiea aglic:oliura, fácâ,nd ca a,gricultorii sá pcatä dis-
pune liìteli de prodn,ctele lor çi într.eprinzânid lucräri dþ
Itare irnp.olt¿urtrå, precum e cle-o ljild canalul Ebro, înoe-
rl put în anul l52fl, cars procur:ä agriculturei din Arago,l:.
I
apa cle eare avea neapar.,atä nevoe perrtru a pïosp¡era.
I
,l ,,Cu aceaslã itgrijire aça cìe înfel,eaptá a acleväratelo,r
,,trebuin,çi aìe fär'ei, zice lJaebler '), agrie,ultur.a aj,unge în
I ,,Spania l¿r o s1 ¿rle'cle înflorire precum nu se m¿i vãzuse
,,din timpurile ilaulilor. Spania nu înd'estnla numa,i pro-
ilrt
,,pria sa eer:er:e de pr,o,duotg pt'eclllntr çi cererrea pruvinciilor
r
,,sale 'cìe lrtste o,ceam; spaniolii exporta,rr acun iarãçi grâu
I ,,pâná" çi în Flandra. Si foloaeele po cari Ie procura aceas-
I ,,1ä afircere erau atât de ínse,mnate, încât prodlucfiunea
,,,grâu,Iui atrage tot m:ai mulfi proprieta.ri db pämânt. In
il ,,anul 1õ32, aoeastä dezr.oltare ajunsese aÞa de departe cä
ll
,,pärnânturile cultivate de pânä atunci nu mai sunt sufi-
ll
li
,.r:iel1e. Páçunele încop sä fie tla¡sfornrate în lo,c¿rr:i de
l
,,aräl,urä çì pentru a se reslringe plângerile proprieúarilbr
,rde turrne, se zice cä aceste nu erau clecât pänânturi veohi
i,
L
I
,de aräturá, cari se re¡lian cìestilafiunei lor de odini'oa.rä".
r) Loc. cit. Pag.33
 4?4
fntr:e anii 1550 çi 1560, putem sä zicem, cå Spania çi-a a-
tins cul,mea már:irei sale, cåro se da,torea nu atât aur.ului
Ði argirtului, pe c.ari le trimiteau coloniil-^, pe ,cât aotivi_
tãfei sal'e indtrst,riaùs si corn;erciale. \¡orbincl db centìrele il-
d'u,st'iei lmstrwul.i, Toledo, Sego'ia çi Cuenca, u:r oontitr-
porarl ne face urmätoar.ea tlescriere, cåïe ne poate ,da o
idee ,dlespro sta¡¡ea d,e înflorire a Spaniei, dþ pe atunci: 1)
,,In acaste lo,calitáfi, nu se gäsea ni,meni, ni,ci bárb,at niei
,,l'eÍìree, nici copil nici bätrân, care sä nu fi putut sá se.
,,hräneascä cu prisos d'il ruruncra rnânelot lui. Er.a o plã-
,,cere tre'când prht munfii Segoviei çi ai Cuencei, diE a .r,e-
,diea, cá" nimeni nu çedea db ge¿ùba în aceste l,ocur-i, oi din
ç ,,contra cá l,oti erau ocupaJi nec,on,tenit cu pregátirea çi
,,ì,n,craLea lânei. Toledo ajunsese sä nu mai poatä ,cupril-
,,,de toata räzboaele çi astfel ele se îngrärnårlirä prin loe,a-
,,litãfile de prinprejulr, aça cä oraçul ,çi satele e¡au tic,tisa
,,db 'oaueni indîrstriaçi, bogafi çi multãmifi. Locuitor:ii a.
,,c,est'ei regi,uni uu mai er,au în sta,re så rlove,dea,s,cá to,a,tä
,,rnuùtcìa ce se celrea; cu clân,Ðii çi îu mijlocul lol lu,cr.au c
,,rnnlfime de nruncit<lri streini, fálá,ca mrlne¿, bine llã.titä
,sã. fi lipsit vre-orìatä celor de baçtinä sau strrerililor".
Pe vlernea aceea, Sego,r'ia era vestitá pentru. calitate.a
fabr{,catelor çi farbrican{ii ei, cl,irr car.i unii într"ebuilfau
câte 200 çi 3ffi cle lucrãtor.i, treceau cle a,cleväratii pärinti
ai oraçului. Cuenca prelucra sute cle mii rcle kilogr.amer dÞ
Iâná. In Sevilla, Toledo çi Grana,dla se, dezrnoltä indusfuia,
mätäsei çi ajunge Ia aça per.fecfiune,'încât Spa.nia, ne mai
avâncl ¡r se t.smte cle con,curenþ stteinä,täfei, ajunge, în
anul 1518, sä tlesfiinfeze prohibifiunea de intrare a mátá-
surilol stleine. Sevill,a singurä ¿rvea 3000 cle rãzboae pentru
f.esutul mätäs,ei, çi '-loled,o se zice cä prelucr.a cantitatea. e-
nor:mä de 435.000 de livle de uratasä ltrut,ã. fn Tria,na, so
întenteeazä clouä fiabrici mali de sãpun cari întle,buin[au
sute de rnii tle kilogr:ane de untclelerurr çi cle säu. fn sa-
linele Anclalusiei, cì,ornne$te o activitate exha,ordilalä aça
cä numai rìin por:lul Santa-Mai'ia ieçeau uneori 50-60 de
cor'äliii încäroa,te or1 sare. Mecljla clel Campo e cantrul afa-
t) Haebler: Loc. cit. Pag. ób
475
ceritror cormerciale a întregului regat, adunând bosätii ne-.
numãrate. Din Spania pleac,ä acele flote cätre fr¡djii, în-
cãrcate cu produotele Castiliei çi cu märfurile ,ce veneail
dil uordlul çi ostul Eur:opei, çi cari se întoreeau plinre ,üi
aul. Câ.te od'atã, o singurä flotä acìucea peste 1000 milioa-
ne maravecli stäpâuilor ei, cari träiau ca niçto a.der'ärati
rìo,rnni, încunjuragi rìe tot luxul tinrp,ului. Märirea Sevile,i
çi bogätiile adunate în TbÌedb ntl se pot descrie. ,,gi toa.tä
,,str'ãlucirea aceasta, zice HaebleÌ 1), cal.o ile; pl:o,curá acps,be
,,tlate dupä cloeumente autentice, se ,datorea num.ai indlus-
,,triei natiunei çi înflorirei cornerfului ei".
Sr¡ntem clar dre.parte de acea aversiune a, sp.aniolilor
pentlu in'cìustrie çi c.om,e,rt çi de inclolenta ,$i mândria lor
ploverbialä, cär'eea s'a atrilluit clb unii decädler-ea ecoülo-
nlritrá a Spaniei.
IJin nen,orocire, ac,eastä epo,cä db înflorire, detoritä con-
cursului unor împ'Fsvju.räri fericite, nu a tinut cl'eoât ptea
lrnfin timp'. 11l¡tptirfr,reu po,¡tot'ctfiei în. cotegot'ü, çi, cluse an
ütterese pt'otiL:tt,ice, trdbuia sä surpe mãrirea Sp,aniei, pre-
curnl am rrä.zut cä cletehninase, rn,ai inainte, cleeäcllerea, Spa,r-
tei, a Rorn,ei si a Florenfei.
Dupä plecarea lui Carol-Quint din Spania, în arul 1543,
conflictul clintre proprietarii de turme çi agricultorii, cari
ajunsese sä obtinä o lege în favoa.rea lor çi în virtutea
c:ãr'eea era oprit rle' a se întlebuinfa ,ca 1räçun'e pärmântu-
lile ce fusc.se otlatã eultivafe, se înáspreçte. N'emai fiinC
nimeni, cu clestulã autoritate, în oonsiliul de stat, c¿ s¡ã
a¡rele intelssele a griculturei, îml¡otrivindru-se politicei tra-
tlitionale, favolabi.lä proprietarilor cle vite, als cáror llro-
ducte elau reclamate cu insistentã de inclustria postavului,
a-ceçtia pa.n'in sä facä douá legi, în 1551 çi 1552, prin can'i
toate pämâ.nturile puse în culturã, în ultimii zece ani, sunt
lã,sate sä fie iaräçi tlansfolrnate în pãçune. Acesta a fost
cel ¡iintä.iu pas, 'clupá pãr'erea lui Haeblor, pe oa.re Spania
l-a fäe,ut în calea me'rrsului ei înap'oi. I)ar confliotul dintrp,
cliferitele clase în cali se clesfäcea popora.tia Spaniei, t¡:e-
buia sä lne,argã. înrcä si n:rai cleparte, chrcâncl'o cu paqi 1€--
t) Loc. cit. Pag ó9
 476
pezi cátrá, isto.i'irea desävârçitä a puterilor: *i. Si în acl,e-
'vãr, prolrrietatea înoepe Di aioe a se co[c€.ntra în mânetre
,eelor puti,ni, alcätuild imense lafifundli.
,,Intreaga, pr.oprietate fonc.iarä a Spaniei, zice Hae-
.,,bler' t), ajunge sä se concentrreze în nânele noìrilimei çi a
,,clelului fol'mân,cl eomplexe imense, pe lângä c,ari n,u mai
,,rärnân,ea nicri un loc çi nici o Frtintá cìe exisúenfä perrtr.u
,,m,icii proprietari".
Aceste latifund,ii er.au cultivate de arel,claçi cu munci-
tori s.alaliati, a cåror existenfä tr.ebuia sä fie, se înþIege,
clil cele rnai rnìzera,bile ,). fn asemene oondtiff¿1i, era fi-
r¡ese cá poporatia ruralä sãräcitá çi strâmtolatä sã när,ä-
leascä în olaçe, unclo gäse,¿ rlestulá ocupafiune în inclJus-
trie. Poporafia o,r:äçeneascä se d'e,zvoltä da,r în afarä de
orice proporJie cu poporafia totalä. Numai inctustria lânei
hränea aproape a treia parte a locuito,rilor färei çi în Oas-
tili,a, propriu zisä, acieasta era ocu'pa{iunea aproårlle exclu-
zivá. a p,oporrafiei înt,tegi ,).
Cel dintâiu çi cel mai mar.e interes aI a,c¡estei e,lase atât
de numetoase cle pr.o,clu,crätori inclustriali era fireçte sã dlo-
bânclea.scä mijloacele de hra,nä cu cât se putea nntai efti¡.
$i cu toate cä expcrirmrla din 1502 cloveclise încleajuns cä
fixarea, atât cìe împovo.r'átoars pentlu producåtori, a unui
pre{ maxirnltnì, nrl ave,a nici o utilitate pentru consuüìa-
tori, îu anii cei b,uni, çi ela nesuficientä, în anii ,cei rái,
reprezentanfir interesetror polrolafiei oräçeneçti nu vo,r' sä
tiná sanrä cle ac€strs învätämilte. Dupä recolta rera din
1557, Cortesii restaùilesc iaräçi tctxa pe g1'âne, în 1558. Nu
mult clupá ac€ea, ce-i cheptul, se reeunoaçte greçala fäcutä.
fn antrl 1563, s,e face o propunere pentru a s,e desfiintæ aaea
taxä, propì-tneto c,a.re e respinsä abia cu o majoritate de
'eàtnva vot,riri. fn admaroa urmätoare aoeeaçi propunÐt:e
întruneçte unanimiLatea vohuilol. Dar r"egele Filip II, res-
pinge to¿ts a,ceate pr.oiecte, ulmând politiea tr,aclitionalä
a fárei, putin favorabilä a.griculturei. Efeotele nienorocite
t) Loc. cit Pag. r53.
z) Gtor¡¡ llanset¿: Die drei Bevölkerungsstuf¿n. Pag. zi6.
j\ Hrcbler: Loc. cit. I'ag. ó6.
477
alc unor asemene pr,oceclåri greçite nu trrebuiau însä sä
intâr'zie a so procluce.
,,Chr t,oate cá u,u trecuse clecât putini ani de când ta.xa,
,,fzìcu,se imposibilä orice folosiltä dtn lucrarea pämântului,
,,zic's Haelbler t), întincleli m,ari.de pä,mânt s,tätea.u neculti-
,,r'ate çi tocmai ulcat'ea, prefur.ilol, Þe cale taxa, voea sä c
,,înläture, a fost c,onsocinfa ei, nu.mai atât cä coürsltul era
,.acum silit sá caute.a încunjur,a legea pe catre de frauclá".
In lrodul acesta, clasa lur.alä ajunge în desävârçitä rui-
nèi, lipsincl inclustri¿ çi oornerlul de excedentele ei viguroa-
se,de puteli, fã.rá de cari ele nu pot sá pt'osperezÆ. Er,a na-
trilal clal ca, în lipsa unei clase oräçeneçti purlrrea ns-
inoitä din elementele pline rde viatä ale cla,sei tä.räneçti,
ind,u,stria çi oouugrful Spaniei .sä se gäseascä în stale de
irTerioritate laIá, cu celela"lte täri. Si cl,ovacl'ä cä ac,e¿Lstä
inferioritate se cìatoreçte în mare parte scäderæri generalo
o *t¡s1-giei çi oobor"ârei nivelului intelectual, cli¡ cauza în-
t'-erupe.rei cursului po,porafiei de la câmpü Ia olaçe, €b'
nävãlirea în rna.re numát a stteililor în Spania. ps l¿ mij-
Iocul vea,cului al XVII, so aflau în lVladrid peste 40.000 de
streini, cari a1¡eau în mâuele lot apr¡oape toa.te rnesertile t).
Decäderea in;tlustli,ei Spaniei se d'atoreçte îrsä çi a,ltor
3), în mocl gleçitl, nu-
oarrz)e, çi nu, cìupä cum ct'ede Hansen
mai scäclerei nivelului intelectual. Cerere.a crescândrã, cle'
nrärfuri cliu cauza ccmertului cu coloniile çi po 'c,ale am
r'äznt cã jnclustria tãrei abia piutea sá o în'destuLeøe, a ttren
lrnit fireçte sä fie o eanzá putre.rnicä de ulcare a salal€lor'
çi a prè{-ului tut.uror märfurilor. In acel'aÐi tinr,p, întro'du-
ce'-ea în masä ¿ metalurilor Pretioas'e, fäcând sä seaiclä va-
lo¿rrea aulului çi a ar,giltului, dete'rminä ricllcarea tutu-
lol celolla.lle valori. A,ceastä nt'oare generalä ,a preturilo'I,
clatoritä cantitãtei pr:ea n:ra:r'i a metalu,rilor, treibuia sä
creascä cu-¿utât rnai mult, cu cât Cortes'ii, atribuilcl-o toc"'
mai lipsei cle ,netaluri, cãutau sä op'reascä ieçirea lor din
l) Loc. cit. Pag 37.
z\ Huebler: Loc. cit. Pag. I7o.
3) Loc. cit. Pag. 275.
 478
rtarã, '). Aceçti clbi fìactori,
c..ornerful activ c:u coloûile cra,l€
sp{rreçt/e c€rer€a, çi intr,oduoetnea în cantitäfi prea mani a
rnetalu,rilol prefioase, ,care dep.reciazä r'alorile, fac ca, ptÐ-
du,ctele industriei spaniole ,sä nu se poatä vinde iclecât ,eu
preturi foar:te ridi,c,ate. gi fiindJ cã aceçti doi. factori nu
avearl nici o înr'ãurire, ,sau prea putinä înrâurire asupra.
incinstriei si a comrs.r'tului din eelelalte þáti, tnate pretu-
lil<l erau acolo rnai s,cãzute, ceea ,ee trebuea fireçte sä în-
clemne pe producãtolii stleini sá eaute prefurile nrai bune
tle p'e pie,fele Spaniei ,).
hrportarea märfurilor. strreilte este favorizatä çi de po-
litica neprieeputã a Cortesilor, în cari nu iltrau de,cât oa-
meni cu ple,a ¡rufilä pr,iceper:e llentru ilteresele ilrclustri,ei
çi a,le c,on:ierfului, dê oarece faltrieanlii Si indtustria,çii nu
puteau fi aleçi în a,rlmilistrafia oraçelor. Fär'ä sä-çi dea.
seamä db ca.uzele a,d,er'ãrate cari cleterrnilase ri'clicanea
neobicinuitä a pr:efurilor, Cortesii cautä, în nocl eu totul
ttrilz, sä pr:ocì,u'cä scáderea lor, oprind expoTter"ea tutttt u'
øt-ticolelor cle 'tn'i¿na necesi,tttte. Pr,intr'o lege ltlin 1552, se
pun atâtea, piecleci comerfului, încât expor.tul ar-ticolelor
spaniole estc aploa¡re c,u totul oprit, pecâucl articolele
str.eine rämân iibere r.le a concura industria tärei.
,,Peeâ,ndr 'matasa spaniolä, zice Ila,ebler "), nu ptltea sã.
,,iea,sä clin fará suil¡ nici o ;formä, inpoltul stofelor db nr¿,.
,,tasä e lä.sat lilrcr ca çi rnai înainte. Da.r mø.i räu päieçte
,.încã. indrustlia lârei. Cäci aice fese:turile streine sunt scu-
,,tite tìe oriee control, pecâncl oontrolul nu numai cá,. e
,,menfinut ¡.entrr"r fabricatele incligene, dar feset,orii spa-
,,nioli sunt oprifi dc a fabrica postavurile cele mai fine çi
,,¡rr'in uLùlnl'e a,ccle nrai scurnpe çi toate a'c,este, pentrur eå
,,popolul sá fie ferit cle cheltueli zädarniee".
triqte dlrept cã rìupã çapte ani cele mai rnulte piedeci oe
se pusese ildustliei çi cornerfului sunt înlãturatre. Dar în
sr:ltirrrìr, p,olitica econo¡rni'cä a lui Filip II (1556-1598),, tre-
bttea sä punã Spania la o çi rnhi gre,a încercare. Preocnpat
t¡ Huebler: Loc. cit. Pog 5j
z\ Haebler: Loc. cit. I'ag. ór
3) Loc. cit. Pag. ó3
179
nurnai de a, spori rrriji,oa,cele bäneSti ale statului, eI intr"eeçte
în anul 1575, suma prin oaïe districtel,e îçi räscumpára,u
pe fiecare aÌ zecimlra numit,ä Alk.ubalo,,se urma a se per-
cepe încä rtrin ve,acul d,e mijloo, pentru orice transacfie. A-
'ceastä riclicar"e neoùricinuitä a därilor a trebuit fireçte sã
zclrunoine în ¡n'od seriors interesele industriei ,si ale oomsr--
tului, aça cä oraçe.le refuzá c[e a pläti acest impozit r"uinä-
tor. Olaçu1 llcclila rìe.l Ca.mpo, unul dj11 cele rnai bogate
prin com.erfuÌ säu, e cel d'intäiu e¿re declarä c,ä ntr poate
sEi pläteascä mai mr,rìt de. 12 la mie alkaba.la.
O bucatä die yLem€ comerful färei a. çtiut sá reziste, mon-
finându'se mai ales pe pia{a Sevilei. I)ar concu¡onrfa sträi-
nilor înc,epe a se sirnf.i çi aice, aca¡ranând, tciate afaceritre.
Politica neplevãzätoale a gur-etnului spaniol însã, tre-
buia sä nimice,ascá çi acest conrrer'f pasir., îrmp,unând prin
decretnl tìin 1603 ,o taxä suplernÊnt'atá" de 30% asupra im-
portului çi a expoltului tuturor märfurilot, a. cãror: pro-
prietari nu puteau sá fac,á dto'i'ad'ä cä nici oorábiile ûisi
mär'furile lor nu avusese uici o legáturá cu tárile tle jos.
$i eu cât se înmulteau pieclecile c'.e se purì€au com,eI:tului,
cu atât trelruea, sä sp.oreascä corttrabanda se întelege, ni-
micin,cl ,conrerful cu aoloniile si inc'hizând ast"fel ultirnreJ.e
rìebuçeuri ale incluustriei.
1n.t1fl¡çitr o nltimä nltásurä gt'esiitá, dar desigu,r lLu a$a
de sr"eçitá precum .s-a cleztrt lrìe unii, cari i-art atribuit a-
pr.oape excluziv clscáderee Spaniei, este alungarea Mauri-
lor, prin tliecrr.etul lui Filip III, tllin 1609. Gleçitä era a-
ce,astä mãsurä, dupã. päre ea nora,stlä, numai 'dlil calva'
zrlrunci-nárei rl-'rcmentane ce tlebuea sä p'r'odfue,ä în 'eoono-
nria fär'ei. Cäci nu rämâne îndloialá eä dacá indush'ia si
c,omertul at fi avut putinta sä prosllereze, plocurândl fo-
lo¿r.se în-.clestulätca,re çi lär"sind astfel sfera de dez'r'olf¿lre
a pop,ora.tiei, po!'orati,a spaniolä ar fi 'fost în s'tare sá ocup€
ea singurá pozitiunile economioe rámase liibere, înrnulfirr-
tìu-se prin excedlente die nasteri. I)ar puter"ea e'cononlùc'ä a
Spaniei mergând c.n 'pa$i repezi cäträ d'esávâtçita ei l"uilã'
ñj Doporatia fiinrl istovitá din ca.uza conditiunilor: nepriel-
nice în cali tlr'åise, era firesc ca alungarea unui'lnare nu-
 48r
48o

lrrär de elemente inclustriale, c¿ti u.u pute.a¡ fi înlocuite DISTRICTE 1530 1 541 t594 1723
îr grabã, sä fi cont'il¡'it într' câtva la decäcrer.ea ac€st€i
tãr'i. $i s-ar. putoa zice poata mai clegra,bä cä alungarea Burgos 83.442 63.684 96.166 49.282
lVla'rilor, ca.re se atril:ue în ntotcl gr.eçit nn-r¡r,a,i fanatismu_ Soria 29.126 32.763 38.234 18.068
l'i rcligics, ¿r fost rnai r'*ì,t un efect ¿l cllecäcllerei eoo,no_ Valladolid 43.749 43.787 55.605 26.939
mice a Spaniei, tle cât o eat.':zá a acestei deeãderi, ,c,are Leon 28.788 59.360 97.110 59.080
era, Zamora 31.398 86.278 146.02t r20.01
în acl.evär, însltãimântätoa¡e.
Toro 37.117 41.23A 51.352 20.106
De urtrle la rrnroa.rtea l.i Carol_e.int, ilcì'stlia lâ¡.ei în_ Salamanca t22.98C l33.l2C 176.708 79.737
lãtur¿r.se ou totul oonculenfa stráinä, Ia sfâr,çitui Avila 28.321 3r .1 53 37.756 r0.061
doaûirei
lui r"iliD rrr, spania ¿nai avea dlecât ,câte*a rfabrici de Segovia 31.878 33.795 41.413 16.687
''
p'ocl.cte grosolane. Oorclo,ba, Tolerlo, Saa.ag,ossa îçi încrhi,clJ
Guadalajara 24.034 26,257 37.901 16.97
Madrid 12.39ç r 3.312 31.932 37
cu totnl fabricele lol dre p,ostar,. Din cele 8000 de ,-ázhæf, ¡ Toledo 53.943 80.957 147.749 42
c¿r'i lucra. cd,i'ioare mãtasa în seviltra, nu mai r,ämäsose I
Murcia 19,26C 28.470
deaât 60 çi p.ocluctele Ìor era.u atât de proaste çi atâ.t I Cuenca 29.74C 33.34r 65.368 40.60
'r'e-o
de sc,umpe iucât nu mai gãseau c'mrpã,rätori, nici în strã,i_
.l Sevilla 73.522 80.35i tt4.738 81.844
Cordoba 31.73i 34.379 46.209 39.202
n,ätate, ni,cri în colo,nii. iC,ue'ca, Solia, Ba,eza, oraçe incl,lr,s_
Jaen 24.46ç 35.167 55.684 30.175
triale çi b,ogate, pe Ia rnijlocul veacului al XVf, se Þns_ Granada 4l .80c 7t.904 78.728
tiesc. Andial'zia îçi pierdle man*facfurere ei ,d:e pielärie. Sa. vecinos 686.64r I
889 840.632
Pieafa }ledinei nu m,ai exist,ã, de cât oa o aniLtire çtearsä Suf lete J 4.449 6.701 4.203.160
çi capitala {är'e.i, Bur.gos, rärmrâne un oraç färá însemnã,ta,te
t,
So vede tlar cä, in curs do douä veacuri, poporatia, Spa-
çi lipsit dp vie¿¡tä '). niei, car.e ajunsese a se înclbi, revino iarãçi la punctul ,de
,,Cu toate cä niei un duçman nu tr-ecuso fruntaliile ei, ptrecare. Clasa agrioolä fiintdi redusä de mai înainte în fa-
,,zice Oppel :), r'olbincll cle starea Spaniei Ia sfârçilul räz- voare'a ,clasei marilor proprietari si a clase'i ind,ustlialg r¡o-
,,ìroiului de trei'zerci cle ani, {ara e,ra pustiitä, ,cârnpiile, râu- pcra,Jia a trebuit sä scadä în ziua, cântl nici ¿lcea.sta dlin
,,ril-e çi porturiùe erau pãräsite,; cu toatä näväIii.ea în oan- urmá nu a, :n:rai avut puti'nta de a se hräni, deslfäcându-çi
,,titãti neauzite a a.urului, ,a argilt,ului çi a altor producte produo+æIo ei. Aceastã scädele a clasei industriale e (un-
,;clin colonii, Spania era oe:a, mai säracä, eea mai clatoare tr:ibuit se întelege încä çi m¿i rnult Ia zdruncina-rea exis-
,,tar'á cìin Europa; nicäir.i nu se gäsea o nobilinrre mai dle.s- tenþi c'lasei mrale. fn asernem.o oondifiuli era firesc oa'
,,tr'äbälatä, o cla'sä m.a,i netrerbnicä cle fuqcfionari, çi o elementelo säräcite ale acestor clase sä-çi eaute scäpanea
,,zth'uncinale rnai întristãtoare a lelatiunilor ,¡le familie"- unde putea,u, îngr'ãmädinclir-se plin rnonastiri çi în curJile
Ac,eastä cìecärlele a Spa.rriei so oglind:eçte în statistic.a nobililor doritori de märire. Sub Filip IIf, existau 9SS mcr
popola{iei c,elor 18 cl:istricte ale Castiliei, în anii 1530, 1541, nastiri cìe oálugärite çi 32.000 de oälugäri ssrDetori. In a¡ul
1594 si 1723: 3) 1787, se gãseau în tarä încä 480.589 de nobili, 188.625 preotÌ
çi 280.092 ,cle servitori. Dar odatå cu înmulfirea monastiri.-
r\ ÍIaebter: Loc. cit. Pag. 8tl. lol, cari-çi impár:feau veniturile lorcu säraeii, çi pe lângä
2) Iìntst. hung und Niedergang des spanischerr Weltr eiches und sc'- noibili, cari-$i fäceau o falä din generozitatea lor, a trebuit
ries Kolo.,ialhandels. Harrrburg r\g7. Paq. 16. sä se ,clezvolte o clasä parazitarä foarte numeloasä tle cer-
3\ Ilaubler: Loc.,it. Pag. t59. 3l

j
 482
çitori çi rle vagaircnzi, trã.i-n'd în mod mizerabil dirr ¡rcnnan¿
a,celor d'intãiu. Pentru noi, înrnulfirea extr'aordhar'ä a,
elementelor neprocluctive çi a oarneni-l,or färä cäpätâiu în
Spania, nu-i dpcât un feno'men db iper.demie relativä, în
forru, potrir.itã cu împrejurärile timpului. fntroo tará
in oale ploprieta.tea sã gäsea coneentra,tä, în oea, mai
mlare parte, în mânel'e cle,rrrl-ui çi a nobilimei +i a cárei
ecorlomie mergea cu paçi repezi spte clecl-in, oarnenii nrt
nrai aveau altá scãpare tlb cât sã. se îngrämädeascä în
funcfiunile eclesiasti'ce, ,qi prin curJile nobililol, sanr sä cer-
teqscá la poarttr. nrtl.rastirilor çi la uçile pa.latcrlor', unrDlrâ¡rtl
rlrumulile, çi sã apu'ce calea crodri,lol'. Cât ¡rerntlu numã-
lulr mare de ,str'äini, cari 'se putea,u hråui în Slra,rtitr, pe
când elem.entele au f ochtoue pieÌe¿u,cle m'izerie, el se explicä
rlupär, cum am z¡is, prin inferioritatea etnicrä çi culturalá
¡r lroporatiei spaniole. Izvorul ptrlru'ea. viu tle puteri a or:i
aä,r'ei popor:atii, ela.sa ruralä, fiind istovit, clasele oräçã.-
neçti din Spania nrl ¡nai aveatt putinfa de a se leînoi, ,ïi
Ìroporatia înt.reagä s'a, gäsit întl'un nloment dai în stale
ile absolutã. inferioa'itate fatä de elementcle 'str'¿iine, nai a-
gele, cari n¿îvirleau de pletutiudeni, ea exple.siuue a acele-
ia'si tendinfi uem:l.rginite cle înmulfire, care singulir e îrt
stare sá ,ne ex,p1ice, distribufiunea, a,blrndenfa, r'aritafea stîn
gelea si varia,fiunea füntelor orga.nizate, ctlrn zie€ Da,r'w'irr.
Ca;uza decã,derei Spaniei nu tre[rtre cäutafã, dal în {:arae-
terul etnic aI poporului spaniol, oare a'r fi fost Ì)rlrurea r-
plercat cátre mâ,ndl'ie a,ristocraticä çi cãtre tr'ântlãrvie eeono
mieã. cum zioe Roscrhert); sau în natura, lu.i intimir, caro
I'ar fi fäeut sä pa.efere existenfa cea m¡ai mize.rabil,ä, pen-
tlu a trä.i indepenclent, clupä cum se exprimã, Haebler'').
Clå<ri îr¿, a\.te întprejuq'c"tri, nai prieilmice clc¡ dez-voltarc,
laçi propor spaniol fusese în stare sä creeze o incltrstrie
o'il.gric.ult.urir înfìoritoa.re, çi a.gerimea lui era lälr1a,tå si rt'r
c;uuoscut¿"r, de a,cei eari avu.sese pliìejul sä.-I va,dä la lucru;
si înmulf,ire
în. în4trejurãri, ctnaloage, aieeearçi ¿Ì el(rnìorltoh)r'
r) Grundlageu der National¿ikonomie. Ed. XtX. Stuttgart t888.
Pag. rz3.
z) Loc. cit. Pag. I54.
483
'parazitar:e se poate obsen''a
çi aiurea. Astfel, în sânul po-
r¡ora.fiei engleze, a cärei hã,rnicie çi agerime ne potr,te serl'i
astã,zri de nrodel dupã, expropliarea silitä. ¿ cl¿rsei rurale
¡ge la, sfârçitul veaoul¡i al X\r, pe când industrira nu.r apu-
aase încä a se înte,meia, ntrlrärul cerçitorilor çi a .va.ga-
ltonzilor {,Íescuse în mcd înpj,oøitor:, dupä cnm o clovetleste
legislatia asprä în contra va.g¿r,bonziùor, în tot tlecìrrsul
veaculu'i aI çasesprezecelea t).
Nu lene¿l origi,nar:ä. ¿ popolll¡i spa,rliol cste d¿rr cauza
deciidel'ei acr:,stei färi, ci decäderea ei eco¡r<rruicãt, în urrn¿l
-împärfirei
vicioase a pop,oratiei çi a poiiti,c'ei gr.eçiúe,ce s'a
urrnat, tjmp tle mai multe generatii, maide grabä lønzain-
dolenfei çi a inferiorifátei sale în lupta pentru exiistentãr.
I'stolia clecäderei Spaniei, ca çi istol'ia Spa.rtei, ¿r. Ro-
mei çi a Flon'enfei, pe cari le-am cútat ca exem[lhr, con-
fil'nãr dar în tottrl teori¿ noastrã. pe eal'e o \'ontÌ ì.r,zllnlit
'în pn{ine
crivinte form,ulântì-o ca lege:
Poynrcr.fia rn'e ten'dimfø ætzstantd de a trece de li,rnì,ta
,de tte u'rmri a dezuoltcí¡'ei ei posi,bile, Iimtôtd, deterntiruttd, în
.l tot ttmnen,tul rle centi,totea,nli.j[oacel,ot. de existentd, pe co¡ri
çi Ie Inate procura $i cu. cut'i este obi,cin,tti.tc'í sd, trcüø,scòí,
.Plin popor,:r,fie treilrue sä. înfe'legenrr aice, in morl geueraì,
-totaliarea incllivizil'or cari sunt elre.mafi a se dþzvoilt¿ în
a,numite hot¿rre geogra,fic'.e, politice, e¡tnice sau eeonomice,
¡l'in urmare ,si g:rrr?ä.ride deosebite, uatirurile Þi lasele, în
cari se desfaee popolatia Dirmântu,lli, çi ilifelitele clase stru
în sâlul a,celeca,çi glupz-u'i.
c¿r,tegol'ii,
fntru câtä \-relì€ 1ro¡roraJizr arre putinfa 'de a-Di ptodftroe
mijloacc sufictiente de existt'n{t-r, în lu.ltta cliltlctìi c,n tt:ttutzt,
a.ce-
tcn<linta ei nerrrrãr'ginitãr tle înrluùfile, o în(ìea.lìrrìi"r rlc a-çi
gi înoold¿r tci'..te 1;uterrile clcopotlir'¿"r. în ¡rri,utul r'âtrtì putr'-
lilt: fizjce, clal çi pe :rtele sufleleçti, stìirritfa, prevedeleu,
spiritul dr, r,conolllie, reügiozit¿ttea si llun,avoilttá lttrntr,-r
zr¡r'oapele, ìrirstr'ânclu-çi astfel s¿"rltirtatea. fizicir ¡ii r.nolal:"1,
'eare este ìraza acln¡'äratä a märirei orieärei natiuni.
Incetu,li cu îllcetul Dollora,tia, se îm1ta,r'te irl clastt ¡i urte
,t) liarl Maræt Das I(apital. Ed. IV. Hamburg tß9o. Pag, 699. Ed,
Lach¿¿tre Pag. 325,
l
48q
gorii, în propriptari çi rnuncitoli salariafi, în c{asa rulalä,,
¿r, c,áÌ'ei venit depinde 1re lângá Dl'unc¿t, c,e o fa,c,e Si de D,u-
te'rile rLatulale çi clasa, oráçeneasc.ã, c;u toate subîmpär-.
firil,e ei, a eãrei 'r'enit cìÞpinde nunøi de produsul munoei
sale, lie corporale, fie intelectuale. Din a.c,el moment, e-
xistenþ diferitelor. ele,mente a1e a,oeleiaçi popora,fii depinde
nn ntrmai de contli¡irtntle nqtu.t'ule, egale pentru toti, oi ,Si de
conclitituti,Le xtcìale, cliferite pentt'u membrii fieoärei clase,
si cari fao cø dezv,slrtarea în'suçirilor lor sä fie inegalä.
fitre cli,feritele' ,elase ale aceleeasi popora.fii trebue sir
se nascã, de ia, o \-renÌ€ o luptãr r:r.â¡rcená pentru exi.s-
tenfä, fiecare cla,sãr fiincl ,stäpânitãr de aceeasi tendintã ne
nlã¡:,gin,itä de înanul{ile, în virtutea eãr'eia. ea cautä sã. s*
dhzvol,ts pe sine înailtea tuturor. Aceastä luptã se sfâr-
s,eçüe de ,obioeiu cu vic,toria clasei proprietarilor çi a ,clasei
oräçeneçti, ca,ri au pute,r"ea politicá în mâinile lor, si ,cu sa-
crificarea irrtereselol cla.sei muneitoare, în genere, çi în spe
cri¿rl a cù'asei rul'ale, carc se împ,u{ileazãt çi sáräcegte,, ptr
oândl clasa.. propr:ietariìor se inbogäteçte çi olasa, oräçonea--
sc¿i se îlirrulteçte, in afarä de orice propor{ie cu tre,buinfele
poDolatiei lota,le, ce s'ar putea, dezvolta, în alumite hotare.
Popora-fia astfel despärtitá în slase ,9i categorii este îlsèi
o fi,intìí arganicd,, un tot nedespärfit între a, cãrrui párti
existä J.legätura, cea ¡nai strânsä. 9i ca.re replezintãr nutuai
difelite stadii de dezr-oltare. Clasa r'ulalãr care tráliestir
în cililect contact rrr natura, îçi pästleaz'ä. singurá toatä
vigoanea, pe câ,nd clra,.¡a orä,seneascä, din cauza oond,ifiilor:
tne,iireçti în ca.re este c,hematá a se clezvolta, si clin caJJza
asuprilei sistempl'ui nelvos, degenereazä çi se st,inge dtupä
oâteva generafii. Ea, nu lroate sä se întlefiná, prin ur-
rrta,r'e, decât reînoindu-se neconte¡nit cu eilementelle sán¿'r-
to,a.se $i puterniæ aùe e,la"sei t'nlale. D'e îndatãr ,ce aceast¿i
cilasã, sc împutinealz,ãr gi nu m,ai tìá excedente îndestulätoa¡'e,
eurst+I Itoltarøtiei de la. oâmpii la, ora$e se îutlerupe 'si clas¿i
oläçeneascå släbeçte nemai putflnd'u-se reînoi.
Dacãr se întârn¡rlã, atuuc.i c,a ar'ea tl<lpolatie s'au g:ru'
parc etnicá, în sânul cárej¿t. s'a' desduârfiú aaest ploces d,r
istoviler a puterilol Drin luD,ta cliltre tliferitele cl,ase çi ca'
tegolii, sã intlc în co'nculentã cu lreo altä grupare s¿lìl
485
'cn ¿¡,l.te gi,.ririì,r.i, cut'i n,tt. rnt ujuns încti I.a rtcest grad tle clez-
'ualtur e, elementele ei gásindu-se îl stare de allsolutír jnfe-
'rìolitate, fiziaá,
intelec,t¡a,lã; çi tuo'alãr,, ca sfârçe5te prin :r
fi ,lrilnitã, rre mai a¡r¡ând p'utinfa, tlirt lipsu. tle 'putet'i, ttici
cle a. s-,e apãr'a în contra nãvãliri,Ìto,r räzboini,ce, nici de a-çi
pãstra existenfa îu lupta eooì1om,i,cä, procurân'cl\r-çi rnijloa-
celer cle ex,istentã, fie de-a d,r'eptul, alãturi cu elemrenteìc
sträine nra.i viguroaso cali prnosperrea;zä în aceleaçi loc.uri
qi îurprejlrär'i în cari ea nu se. p,oate pästra, fie rre c¿[ea.
indire,ctá a. schirnbului.
Teor:ia ac.easta, car€ se prreziltä cÍt ,o sintezã supe-
rioar¿i. cup,rinzâncÏ întrt'un silgur tot elementele funclnm.en-
tale ale teoriei lui Maltihus asupra poporatiei, te<triø l,tttp-
tei pentru, existenfci a lui Darwin, teor.ia lui IIa¡rssrì. despr.e
anrsul, Ttoporofi,ei çi tem.ia Lurttei, clintre cl,ase a I:uí Ka.rI
l\{alx, se dlerìucle cu rigurositate logicä clitt Legea poparatiei
form.rÌatä cle'noi, ldâ,ntlu-ne o explic,atiune mai eJørã. çi ma,i
confonnä cu faptele a fenonr,enului märirei çi dlecäclet'ei il,a-
,l {iunilJor. Ea ue 1ämureÐle pentru ee s'a putut crr.erlte cä ci-
vilizatia, c,aÌe nu s-a dezvoltat pânä acum'a în sânul natiu-
nilor clþeât pe ,cialea dilfere,ntierei lor în ,clase, contine în
e.a însäçi uu elen:(ent toxio rnisterios, vätãmätor sänätãlei
cmuilui. Ea cl,ä dr"eptate ç,i'aeelora cari ne înclea,@nä, 'oa
Rousseatt, sä ne înt,oår.oen iatäçi Ia star"ea cìe uaturä, $i
¿celora cani ne spun sä merge,m tot înainte pe aalea ouJ.-
tuleri, Iuândl çtiinta d,e cãläuzä. Ea împa,cä Þi pe acei cari
sustin cä na.tiunile îmbätrânesc'de Ia o vrem€ Si lre aeei
cari afilmä cá aceastä îmrbãúrânile nu e fataiä, a;rã.tând
canzele e.i îar organþ,area vicioasä a, societäþi. Ea sch,imbä
blestemul bibliei: ,,Intrn sudbar:ea fefei tale vei ùniânea,
pâ.ine" în lege binefã,cätoaïe, pe caro nu o putem în-
-
caùca färá cìle a cädoa prad,a degenerárei. Ea sfi¡rteçte dio'g-
rna îndreptäfirei deopotrivä a tuturur çi alatä cä np^soc,o.
tirea ei, oste o cattrå, de istovire çi de clecädþr'e. ,Ea ne do-
ved€Ste cå între d,i,fer.itele clase ale aoel,ee.açi poporafii tre-
bue sá exisúe solid,aritatea eea nìa,i strânsã. çi cã. ele nuj s
pos p,ästra decât unele prin altele. Ea ne lañä sä întrwedbon
necesitatoa dþsvoltä¡ei lor çi ne aratä în dlEpärtaro sträl,u-
cir.ea, unui viitor märet, dÞ ca,r:e se vor bu,cura, urmaçii noç-
 486
tri Ea ne dä t*1¿r.çit creclil'[a însurfle{itoare cã, nu fa,ta_
Jitat€a oarùä ne câr'rn'ueçte; eä omenirea e stäpânä ¡re.
soarta ei; cä ea se ¡roa,te cultiva pe sine dlezvoltându-so.
mpreu, precum a ajuns, prin çtiintå, sä ,ctultive çi sá îmbu-
nãtãfeascä plautele Si sp'eciile anirlrale.
Cul aoeasta, teoria noasträ ne înyedereazá impcrta¡rta
deosebitä ce o 'are wli.tica pqtsratiei, ca totalitato a mä--
surilor practice plin- ca,r'i se poaúo înrâuri dlezvoltaroa ei,_
dp care unneazä sä ne ocupäm în ultimul eapito,l al lucrä.-
rei de fatä.
CAP. XX. lncheeri pract¡ce.
Ce n'est ni au hasard ni à la des-'
tinée que les nations doivent leur gran-
deur, mais bien à I'art et à Ia science.
Antonio GenoaesiT).
Dacä legea care stäpiineçte inmultirea poporatiei, asa pre-
cum a fost formulatä de noi, este adev:iratã, va fi de ajuns
sä analizãm clifþritele propositii în cari am desfäcut-o avànd
În vedere si lormula definitivá în care le-am înrpreunat,-
pentru ca mãsurile prin cari se poa¿e îrìrîuri dezvoltarea
poporatiei sá rezulte oarecum de la sine çi cu rigurosrtate
absolutã. In capitolul de fatä vom trebui dar sã reluäm pe
fiecare din tezele enuntate mai sus, cercetàndu-le din punc-
tul de vedere a încheerilor practice ce s-ar putea deduce
din ele si rloltândind, pe calea aceasta, normc sig'ure de-
purtare în aceastá materie atât de complicatä çi de expusä
contrazicerilor. Çi vom avea prilejul sä r'edem cât de ne-
potrivite au fost unele mãsuri prin cari s-¿ cäutat a se în-
rluri tlezvoltarea poporatiei si cât de gresite au fost unele
încheeri, în lipsa principiului sigur de cari noi ne cäläuzim"-
Dar mai înainte cle a intra în materie, se cade sá rre amir.-
tim pe scurt acele spuse de noi în capitolele anterioare cu
privire la înmultirea oamenilon si la densitatea poporatiei.-
Nu trebue sä uitãm, în adevär, la începutul ace¡tui ca-
pitol, cä cresterea poporatiei este o conditiune de fericire
r) Leçons de Commerce. C"p. VIII. Citat de Ant. Scialoja: Les.
Principes de l'économie sociale. Trad. Devillers. l)aris r844.
487
qi de progres pentru indivizi si de märire pentru natiuni.
E de dorit ca orice natiune sä se poatä dezvolta liber, spo-
rind numärul renrezentantilor ei prin toate mijloacele, cres-
când dar în numãr, care egte singurul mijloc de a creste
în putere si în prosperitate. E de dorit asemene ca popo-
ratia pämàntului, privitä în ìntregimea ei sã se inmulleascä
mereu, aju.ngânrl pànã la limitele de pe urmá ale dezvol-
tárei ei posibile, de cari sìntem încä atàt de departe, pentru
cä numarul fiintelor înlesneste traiul tuturor, permitind o
împártire pe cât se poate mai desávârçitã a sarcinelor mun-
cei sociale si rezolvirea unor probleme de culturä cari cer
conlucrarea unui mare numãr de oameni. Problema gene-
rald pe care trebue sd cãutãm a o rezolvi este de a Íace ca
pe un teritoriu anumít çi pe întregul pãmânt, sd poata trdi
un numdr cât se poate mai mare de oemeni, într'o stare de
fericire pe cât se poale nni desãvârçitd.
De faptul cä ìnmul{irea poporatiei e întováräsitã pururea
rle suferinti f'oarte mari pentru unii indivizi, teoria e în
dreptul de a nu se îngriji, cel putin în starea actualã cle
Iucruri. Cáci s-a dovedit cá tocmai aceastä stràmtorare a
poporatiei este pârg'hia adeväratä a propã¡irei ei, a lãrgirei
corrtinue a sferei ei de clezvoltare, a înmultirei bunurilor
si prin urrnare, conditiunea însägi a unei fericiri mai de-
sãvlìrsite pentru fiecare, si pentru un numär nrai mare de
{iinti, în viitor. Din punctul de vedere a miçcårei generale
a omenirei, privita în dezvoltarea ei prin veacuri çi nu-
nrai din acest punct de vedere ne putem pune, dacá voim
-
sã ieçirn din stacìiul iluziei copiläreçtr çi naive cã lumea
existã pentru cutare categorie, mai ¡nult sau mai pulin in-
teresantã, de indivizi, dintr'o epocä data
- orice încercare
generrlä de a împieclica cre¡terea poporatiei, având ca con-
secin[ã rle a zádãrnici înrîurirea binefacätoare a principiului
poporatiei asupra progresului obìtesc, este imoralá ;i stri-
cátoare. Intrucàtá vreme avem putinta de a se gási pe pä-
mânt mijloace suf,ciente pentru îndes¿ularea trebuintelor
noastre încã pe n¡ultä vreme, o asemene politicã, core tinde
la rdsturnarea întocmirei fireçti în virtutea careia indtvizii
sânt pururea jertfili intereselor speciei çi fericirei nemärge-
nite a g'eneralii.or' viiloare, ar opri omenirea pe loc, sacri-
 488
fìcâncl irlealul märet rle bine, cle arlevãr si de flruuros, care
se clezvoltä prin timpuri, intereselor egoiste ale rromentului
m{rgenit. Rãm¿ine liber individul, se în{elege, ca sã-si în-
tocmeascã în asa flel traiul lui, îrlcât sã satisfacã si intere-
sele proprii de t'ericire momerrtanã.
I'.ler ând de la aceste premise, pe cari nu treltue sã le
trecem cu I'ederea, pntem sä tnalizarrì acum clíferilele leze
in cari am desfãcut lccea poporatiei, qi cari r.or servi cle
baze si,qrrre înclieerilor noastre praclice.
L Poporalia are o putere nemãrgenitd de înmullire, . din
core cauza ea tinde sci treacã. de orice limite care ar mar-
geni dezvoltarea ei.
Cea d'rnlâiu consecintá care rezultã din faptul cã popo-
ratia se înmulteste în virtutea unei nàzuinti n"înfrânate
cãträ viatã, ¿r unni instinct a totputernic, care stãpàneste
toate fíintele de opotrivã, e cå ìmpotrivirea acestui irrstinct
într'un mod sau in altul, trebue purulrea sä fie întovãrã-
çita de mar¡ suferinti. Orice politica a poporatiei trebue sã
ailrã rlar ca tintá lãrgirea continua a sferei de clezvoltare a
poporatiei, stiut fiind cä fericirea poporatiei çi sãnãtatea ei
depinde ,[e putinta de a se dezvolta in voe. $i de aceea_
tocmai încheerile practice ale lui Maltlrus, care pr"opovã-
dueste constrângerea sau rer,erva nror¿rlã ca un mijloc ge-
neral de fericire a claselor muncítoare si de îndreptare a
mizeriei timpurilor noastre, sànt gresire. N,Ialthus s'a speriat
de îng'rãntaclirea poporatiei la marg'enile rle pe urrná ale
unei stãri rlemice anumite si nu a înteles cä aceastá iper-
demie relativã este un lenomen constant in omepjre, care
s'a proclus în toate epocele anlerioare si se va mai pro-
duce în toate cele viitoare, îndemnànrlu-ne sä mergçem tot
Înainte ìn calea propã¡irei f¡{rã sfàrsit. Si dacã practicarea
constrângerei morale este adeseori o crudü necesitate pen-
tru rrrrii inclivizi, crre, dacã nu se scuz,eaza, se poate cel
putin întelege, intr'o stare socialã întemeíatã pe împartirea
oamenilor în clase, ea tìu poate sá fie recomanrl¡rt¿i astdzi
ca mäJurá general¿, ftlrã de a neclreptãti anumite crasc çi
nìci sã lìe adoptata de vre-uu popor întreg', lbrä de a se
supune de buná voe unei încete legenerãri si peiri sigure.
Eroarea lui l{althus, eroare profunda în contra cãreea s,a.
489
protestat cu drept cuvînt, se datoreste tocmai faptului cä
a ctezut cä s'ar putea generoliza o mäsurã, ca.re poate fi
de folos inrìividrrlui în starea actualä de lucruripentru r-si
pästra existenfa si a-gi asigura viitorul copiilor sãi, cu mai
putinä ostenealã.
A doua consecinlä la care trebue sã ajungem, pìecand
de ìa faptul cä poporatia are o putere nemargenitã de in-
multire, e cä ea nlt are nevoe de a li Dncurajatd în cres-
terea ei, qi cä rrici nu poate sá fie oprito cle a se Ìnmulti
pânã la limitele cle pe urmä ale dezvoltãrei ei posiltile.
Toate legile cari s'au fäcut prin timpuri pentru a încu-
raja, în mod direct, cäsãtoriile si pentru a spo"i nasterile,
precum si toate legile pentru a reduce numãrul lor, au
trebuit sá fie zädarnice. La Spartani, pårintele de familie
care avea trei copii era scutit rìe a face serviciul de strajä
si acel care a\rea patru copii era scutit cle orice sarciná
pubticá. La Roma, in anul {JJ înainte cle Chr., censorul
Metellus a cerut ca cetãlenii sä fie silili sã se cãsätoreascã.
Impáratul August a cäutat chiar, prin Zex lulia et papia
Poppaeø, sli sileascá vàduvele ca sä se cásãtoreascà. Im-
päratul lraian, a fácut Ìncã si mai mult dând ajutoare pä-
rintilor saraci pentru n.gi cre¡te copii I).
Urmàrrd aceeasi politicri nechibzuitã, cãre nu däcluse nici
un rezultat în antichitate, unele state au cáutat si în tim-
p':rile noastre sã sporeascá poporatia pnin mãsuri directe,
destinrte a favoriza cãsátoriile. Dupá sfaturile lui Colbert,
Ludovic al XIV, scutea rlc unele irnpozite pe lucrätorii
,cari se cäsãtoreau. Printr'nn edict din {606, se scuteau de
irnpozite acei cari se cãsätoreau mai inainte de 20 de ani
¡i acei cari aveau mai mult de zece copii. Nobilii primeau
pentru zece copii nãscuti din cäsätorie legitimã, o pensiune
de o mie de livre si pentru doisprezece copii, clouá mii livre.
Dupã ;asesprezece ani de experimentare, Colbert a trebuit
så renunte la aceste edicte, cari nu däleau nici nn rezul-
tat.,Cu'toa[e aceste, mai lârziu, aceeasi politicr se urmeazä
de marele ministru englez Pitt, care propune un bill în
r) llril,hehn Rosclær: Grundlagen der Nationalökono¡nie. Ed XIX
Leipztg. I888 Pag. 7o3.
 491
490

anul1797 , pentru a recompensa pe Ílceicari aveau o familie multe vieti omenesti, au rämas multe Jocuri libere, în eco-
numeroasá ; çi de Napoleon I, care dãdea premii eäsátori nomia unei täri, poporatia se ìnmulteste repede, silindu-Se
tilor, fágãduind fiecãrei familii, care ar fi avut sapte copiin a le ocupa. In Prusia, dupä caleulele lui Süssmilcht), ePi-
de a creste unul pe sama statului r). demiile din 1709 çi 1710, ìnzecise clecesele, dupá care ve-
Pe de altä parte, s'a cãutat, tot prin mãsuri directe, sä dem cã, În anul 1711, numã,rul cä¡ätociilor c:este îndoit si
se märgeneascä cresterea fireascá a poporatiei. Asa, de-o na¡terile ajung, de la 23.977, la 32.572. Dupä epidemiile
pildä, se frxeazá, în unele [ári. o vàrstã rnai înaintatä pâná din 4736 $ 7737, aceea¡i creçtere se observä în 't739. A-
la care casatoria e opritä, sau se cer dovezi prêalabile cä c-lasi fapt se repetä dupã cholera tlin {8ill si 1832'z).
acei cari voesc sä întemeeze o familie vor avea cu ce sä o Este cunosculà asemene leg'ätura strànsã ce exista Între
întretinã. Dar toate aceste másuri nu au avut ca rezultat pretul mijloacelor cle existentã qi cäsãtorìile, naçterile çi
clecât sa îndemne la înconjurarea lor si sä sporeascã nu- deceseleå). Calculând numárul cãsätoriilor, a naçterilor çi a
mãrul copiilor nelegitimi 2). deceselon, în Suedia, la sfärryitul veacului al X\IIII, Wor-
Se poate afirma clar cä experienta tuturor timpuriìor a gentin, ajunge la urmãtoarele rezultate, pentru doi arli de
confirmat încheecile teoriei care ne spune r-ët, prin mqsuri lipsã çi doi ani de l;ellug : {)
directe, poporatia nu poate fi opritã de a se apropia de limi-
tele de pe urmã ale cresterei ei posibite si cä, ,prin ase- Cásatorir Na gteri Decese
mene mãsuri, noi nu o putem face sä treacä de aceste Ii-
mite. Clu aoeasta ajungem în mod firesc, la cercetarea con-
secintelor ce se pot decluce clin cea de a doua tezá sta- In anii de lipsä 38 000 165.000 142
b n ,, belçug 46 000 182.000 t22
bilitä de noi.
lI. Limitele fireçti ale dezvoltãrei poporaliei sînt determï Aceleaçi rozulta.te ls-a obtitut John Bartot¿ u), înA¡rgliao.
nate în tot momentul de cantitatea mijloacelor de existenla
a¡ã,tàrd cä nrunärul deceselor întro anii 1801 çi 1810 a-
pe cari çi le poate ptlcura Si cu cari este obisnuitd sd trdiqscã.
f'ost în pryfJoltiie c'u scumpetea grâului:6).
Plecàntl rle la adevárul cìe netãgäduit cã în virtutea prin-
cipiuluîlînsusi al vietei, poporatia are tendin!ä nemàrge-
nitá cle înmultire, putem fi siguri cã orice sporire a mij- Preful mìjlo:iu al grâului, Nunìârul
ANII dc quarter deceselor
loacelor tìe existentá, va avea ca consecintá o cre¡tere;
orice impu[inare a lor, o scãde re a ei. Prin nasteri çi emi*
grãri, poporatia se ridicå pururea la limitele aceste, prin In lSCl I l8 sh illings 3 pen ny 55.965
decese Si ernigrãri, ea e mentinutä în läuntrul lor. çi Ce ,, 1804 60 ,, I 44.794
aceea nu trebue sa ne mirám de a vedea cá ori de câte
,, 1807 73 !t 3 48.108

ori, într'o localitate oarecare, mijloacele de existentã, sau

, l8l0 106 t 2 n 54.864

prilejurile pentru a si le procura, sporesc, poporafia se în-
multeçte repede ¡i cã ea scade, din contra, acolo unde mij-
loacele cle existentã se împutineazá,. Când, în urma vreu-
nui räzboiu trecätor sau a vreuilei epidemii, care a costat.
t) Achille Gui.llard. Éléments de statistique humaine. París I855
Pag. 88.
z) IVilhelm lloscht Loc. eit. Pag.7og.
r) Goettliche Ordnung. Vol. I. Tab. XXL
z) Achille G'uillard: Loc. cit. Pag.7z.
1) A. Queteleif : Esrai de Phsyique sociale. Pans t8j5. Vol. I. Pag. t7l
4) Jean-Baptiste 9ay: Cours complet d'Économ,ie politique. Ed. VlI.
Bruxelles t844. Pag. 378.
5) Observations on the condition of the labouring classes.
6) Jean-Bøptistc Say: lraité d'Iiconornie potitique. Ed. VilI. Paris.
t876. Pag. 45o.

492
Aceste diat'e'e aratå in mdcr lämurit ,cá rrol,ora{ir,., cu tot
spidtul de prævocìere al omiului, träieçte puturea la, Iinrrita
extremá a ctrezvoltärre,i ei posibile, cletermrinatä cì,e ca'tita_
tea mijloa,celor. de e-xistenfä ctre c,a'i poate sä dlispu'ä cã
pprrtrtr a o înn-.rulfi,,,oi rl* anem a,lt mijl,oc
lcrlcâft deald:tgi,
u,ceast c1' lirnit c'í, s.pori, n d, tni, jlacrcele de e yis[s1¿¡¡i.
,,Dacá ¡rutent sä înrnulfim oamenii, zice J. B. Say r),
,,aceåsta puteu, face tlecât p'in,acte favo¡abiie înmul-
'u o
o,fir'ei pr"odluctelor; çi orioe act vätä¡nãtor înm,ulfire,i pr-o.
,,,duc.telor, se opurle în nrocl inevitabil înnulfir.oi *-u_
,,rtilol.".
De a.icrelezultä cã. o far.ä sau o loca.Iitate nu poate sã
coìls€rn'e cìe,cât numãrul locuitoril,or pe oari va fi în starr.e
sä-i hr'ãneascä, 'cali îçi vor gãsi pri' un r,oc î' ,ol-
ganiza.ea ee,onomricä a aaelei färi sau 'rrnare
localiúäfi. Chr dr.ept
cuvâmt ne putem dral rniel.a e.ä s-a put't clla preurii pe'trri
a stimula pr,ecr.eafia, ca si curnt instinctul genezic bu-
çi
c*riile paternitãtei n. ar fi nrotive îndeajuns dre p*ternice
pentru a încl,e,mna poporafia sä se înmulþascã, ori
de câte
oli 'ea arre putinf,a de a se hrãni,).
N' m¿i p''!in nechirbzuite sunt näsurile cl,esti'ate ca sä
cpreascä enrigrarea p,oporaJiei,rdo Ia câmpii la olraçe, sau
de la o fae'ä Ia zrlta. Regele Flecleric wilhehnr r al p.rrsiei,
peclellsea e,migrratea unui färran pÌecufl
çi îndemnul do a
cro,miteoes€merÌe ,,rlbsertiuns,', cu, moå,rtear), D,ar; usor s€
poate înþJege cå asertren.-, Dr"oceclie'r.i, atfa,rä de ruele
'azuri
exoelrtionale, p,ot sá rlea alt rezultat clecât ca, oa,menii
'.
ce ,s'unt înlpiecìocafi tìe-a,çi cãut¿ existenla lor aiurea, sã
piar'ä tìe rrrizer.ie.
,Jtârici opr.ùn o poporatie prea abunclentä db a. ieçi rle
,,ttça, f,r,untariil,or, ziee J. B. Sa11 r), ea pleacä pe uça mpr:_
,,mdntelcil'.
Nu trebue sã uitäm, în atìevär, cä poporalia se
r) Cours Cornplet d'Économie politique pratique. Ed. VIL Bruxelle
1844. Pag. 38r.
z) Achille Guillard: Loc. cit. P"g. 97,
3\ Wilhelm Roseher: Loc. cit. Pag. 7o4.
4) Cours complet d'Économie politique pratique. Ed. \r,I. ltruxelles
1844. Pag. 382.
¡
493
acrolo ur¡rle poate sä gäsea,scä mijl,oacele db existenfä tr.e-
Þnitoane, cu cât se poate nrut, pufi,nd. osteileald' çi cå toomai
de.aoeea ea t¡ebue sä ai,bä o tend,intä fireascä dle a rd,m:ô-
neot în locurils unde se gãrsegte, economdsindi ch,e,ltuelele
strámutã,r€i. CântI o vede,m cä se hotärre.çte sä plece, a-
çi
çeast'¿r-i clb,r-ada ,cea mai buuä cá uu ma,i poate sä se p,äs-
treze qri cä exis,tenfa ei u1 m,ai e posibilä, în trosalitateø de
nrrdo emigre,azá. De-aceea tocrm,ai mãsurile pril cari Ar-
sètte Dumot¿ú 1) içi ,propurle sá împiedbc,e emigrarea popo-
ratiei fran,ceze cliil oraçele de pr',ovilc,ier cåtre glpitalä
creânrÌ în acel,e dintâiu muzeo çi biblioteci, çi retinâncl cu
sacriTicii bãnetti dlin partea statului aftiçiii çi oa,menii de
çtiinfä, oa sä fixeze împrejurul lor. popor.afia, pxeÆtun, ,,pi-
trul flxea,zä nisipul dunelor", suut ridicule çi copiläreçti.
Cäci oarne,nü rrrr so hränesc ,cu tablourile din muzee, nici
cu cárJile dþ prin biblioteci" çi nici nu-çi pä"r'äsesc ,cã,minele
lor de dragcstea unot as€me¡.'e lucruri, de cât pt"i¡l exoep-
tiune. Dacã. p'oporatia fratenzã. nu ränrâne p'rin sate si în
oraçele rle ¡rlovine.îe, cauza, e cä nu-çi gãseçte ,ac¡olo c în-
frebuinta,re suficientã. Pentru a o retine ar trebui da,r'sä
se erpeze, nr1 muzee çi bililioteoi, ,ci fabc'ici çi ind¡rstrii, cari
sä fie in star',e sä desfacä productele loor. Nu altiçtii çi în-
väta.tii al putea clar sä fie ,,pinii" despr"e e¿r'i vorbeçte
Durnont, cí f ubriunttii çi'irtdustrittsiri argeri, ca,ri ar putoa.
sä concureze c.u succes p,rrcdìuctele industriei celor'ùalte po-
poare, pe Dietele lunrci. $i tocmai aeeçtia lipsesc poporatiei
îrr plinä cìecätlere a Frantei.
Linitele fileçti ale drezvoltärei poporatiei fiidat deter-
pe cari o-
lrlrinate de cantita,lea mijloaoelol de existentä
rnul,.în deosobire do alim¿le, çi Ie p,rodtree
-
sirrgtlr'- se
rurste întrEbarea, ten:din.ta nemñrgeni,td' de înmu'l'ti're a, po'
Ttorufiei f iin'du-ne au,nascutd: eari sunt eoniditii-Ie car"i dbter-
rninä aceastå cantitate de m,ijloace cle exjstentá9 $i stabi-
duco lirea cu ¡rrec.isirure a a.cestol eonrditii este cle cea m'ai m¿rra
îirseur¡ã1ate. Cäci lìu:ma.i în mocltul aoest,a, modtifioând a¿es-
ie conrìitii, 'pe cclc inclirectr't, diar, putemi sp€114 sä avern o
ini'¿ìirlil'c ¿ì.snllla lropot'atiei, pe care am väztrt'oá nu e cu
r.¡ Dépopulation et Civilisation. Paris t89o. Pag. 459.
 494
putirrfä de a o înrâu,ri prin mi,jloaae dirocie. ConditüIe
înpä cari determinä cantitatea mijtroanelor de exisúenJä, ca
li:rdtä de pe r¡,rmä a dezl"oltãrrci po,pcn"atei sunt db mu,lte
ïeluri, dar se pot clasa în clouä mar-i categorii :
L {'on,lilii, t'¿atut'ttl,e cLari rezultä de-adr.eptul din însu_
-
çirile fireçti ale potrrorafiei
çi din îrnpr.ejurär'ile D:atur.ale a
Ie nrijlocului iu r:ane e,ste eJrematä a se dezvoLta çi anune :
10) Inrsuçiriie pogrrafiei, rasa, puter.ea çi energia ei.
2o) I'ro,:iuc.tilita.le¿ çi situafiunea, soiului.
3û) Clin,a, intemperüIe çi anotimpurile.
4t) Inl inrlere¿l te,ritoriului.
II.
- cari rezultå din starea de dlezvol-
Co¡tcl,iti,i. socisle
fale eulturalà ;i eoormnr,icä la cåÌe a ajuns paporafia çi
dlin relafiunile oarnenilor între dânçii, çi anume:
50) C ur roçtinletre, sånãtatea çi rnora,Iitatea poporaf iei.
{io) Modul cle arlniinistra,re a intereselor- publice.
70) Organiza,le¿' socialä.
80) Relaliu-nile dirrtre cliJeritele poporafii.
Intre toate aceste ,ciondifii, natur-ale çi sociale, existä c
legåturä Íoalte sf,râ,usä çi fieoale e rn fuctu' {€rrìe contri-
bu.e la cleter¡nila,rrea eantitäfei generale a :nijloaoelor de
exislenfá, pe cali p<-rporatia çi le poate procuta çi la st¿-
bilire¿. linrilelor ei de clezvoltare. Se cuvirre ,rìar sä ne däm
sa¡rá cic. înse..mrãtate¿ fiecãruia, d'in ace$ti fa,ctori, fã,rä dÞ
cari nu D,e vonÌ putea face o icl,ee exactã. despro starea çi
:liiçca.rea unei popor.afii auum,ite, cìespre clbnsitate¿ ei çi
rl,espre mãsurile plarctic,e plin ea,ri o pute.m înr.âuri.
I ) Insu$irilc pcrporo,tieí, t'e-str, ,lnlteî.ea. çi, enet-gi,ø ei.
Plincipiul popolatiei, tendinþ ei constantä de a trece de
limiteie nrijloa,celor de existenfä disponibile, este d'esigur
o&rrza ¿rtle¡'äratä calìe a detenninat colstituirea origin^aa'ä
a laselor, llr€cnÌt ea cieter'rniná" toate progtesel,e omeni-
rei 1). Siliti de a so räspânùi în diferitele regiuni ale pä-
mâ,ntului, clin ca',rza. necesitãfei de a-$i procut'a mijl,oace
r) Julius Lippert: I(ulturgeschichte der Menschheit. Stuttgarr r88ó.
Yol. I. Pag. t7z.
495
tot ,nai ¡r:ulte do lrra.uã, întl'o epoc,ä unde era nevoit ca çi
arrimalul, de a-se mulJã¡rni cu ceea ce-i dädba n-atura, ne-
fiind în stare sä-çi producd, eele tr.ebuitoa.re existenþi, çi
träinrl mii de ani în condlitiuni difer"ite de clirnä, de faunä
çi db situatiuue, era firesc ca om;ul sä dobândeascå cu tin-
pul'însuçqiri d'eosebite, çi sä se d,iferenfieze în rase cu rìa-
r',astere distincte. $i astäzi încã, e ctuÌosclrt cã, urnaçü eu-
ropenilor, car:i au erUigrat în Am,e,riea, sfârçesc prin a se
apropia, ea oolstrrrcfio a crraniului gi cra înfätisare, tte trput
cu obrazul çi gâtu1 lungärref al irrtlienilor autochtoni. X'ap-
ful însä cä" tnatn aceste schimbãri ale trupului nu sunt în
stare sä nrodifice în.su,Çi,rile taselor, cari ¿u rämas aeele¿.çi,
de mii d'e ani dre când le ounoaçtem, se explicä pr.in pute-
a:'øa l,cíunhtcrí a naturrei mogtenitq car.e s,fârseçte pr.i¡ a re-
zista a,rn su,oc€s înrâuririlor d,in aîard,t),
Ori cari ar fi oauzele cärora se pot atribui deosobir{_ie
dintre rasele onrenegti fie cä aceste deoserbiri ar fi .por-
- çi noi,
mrìÍrel}te, dupá icum clecì,em
fie cä s'ar putea modifica-
e sigu:r cä rasele se ¡rrezintä c.u calitäti deosebite cle ener-
gie., price.pere, de tendinti morale çi db îndþm-n cäträ lxo-
g:res, c.ari determilä existenfa lor. Ca çi carasterul ind[vi-
zilor, e.ataaterrrl popoarelor e c.onsta.nt r). $i nu cli¡ma, cali-
tätil,e solului, sau sihrafiunea geografieä, dete¡rndnä cåina,c-
tsrrrl urnri popor. EIe sunt con.difiunile l,ui, de mnnifestare
numøi, întrb dri.recüie sau în alta.) In aceeaçi va,le a Ni.
trului au träit faraonii çi tdesc astäzi egiptenii; pe acelaçi
pämânt s-a dezvollat eivlliza,tia sf,rälue,itã. a el,enilo,r çi ve-
geløazá" astá,zi poponrl gr'€.e€se. fn toafe regiunile, în toate
cìirnele, anglo-saxonul çi geruanul îçi pästreazá însuçirile
lor çi negml nu-çi se.hiqnibä natura pún faptul cã sohirnbá
de I'oeuinfä, sau oä-çi morlificä irstitutiile.
fn leprrblioa negrilol dtin Haití,.clbrrlregte cea m;ri dbsä-
vâr'çitä li'bert¿te çi n'eatârnare. Nioi o urmä afri,canä nu a
t'¡ Friedrich aon Ife.lltualtl: Iiulturgeschichte in ihrer natürlichen
Entrvicklung. Ed III. Augsburg rBS.3. Vol. I. Pag. 49.
z\ .D. Chttolso¿: Die semitischen Vöìker. Versucb einer Charak-
teristik. tserlin r872.
3) IIellu:alcl: Loc. cit. Pag. 5o.
 496
497

nrai rã,nr,as iL Legile scrlse t). Dar nPrauwtil'e nu s-a'li'

ça'act,erul intirn al r:asei, nu se schimbä. Cu toate aceste,
scìrinbat întru ninrlic' Aceeaçi lerro provorbialã, a neg¡ului;
în limitele flxe po e.ari i le pune natura, aceste însuçiri
acela.i;i gust salbatec pentr"u gäteli bätätoare la oehi; a-
ceea'si indifelentá pentru frumuseta'f,olmei. Totul se ledu-
N¡t sd. uarieze. Cultura joacä çi aice utr rol însernrrat împo-
trivindl *nele tenddnfi stric.ãtoare çi cllrezvoltând] pe altele
ce Ia o parodie ricliculä a civilizatiei, po câncl poporraSia
db fol,os. De-aceea. puterea., energia çi agerimea urei pop,a.
z,ace în cea mai stupidä iguolan!ä, rwenindi chiar la sa-
lafii, ,cani 'clepindl în primul rând cl,e rasa câræa, apargine,
crificijJ,e ome[eçti çi la canibalismul p,opoare]or primitive'
se pot m¡äri sau ,seãdea, rìupã, îrnplejuräri, lãrgind sau nes-
Inainte cle ema¡rc.iparea ei,'c,olonia San-Do,mingo, dtin cars
trâugâncl limitele e,i clb clbzvoltare.
fäcea, palte actu'ala republicä llaiti, eïa una' rdin cetre mai
20) P r od uct i,' t a.t'ea. ç.i si,tuaf iune a sol,wlui,.
ìrogate colonii, cleosebindu-se prin luxul çi ele'ganta rnrolìa- "^i

vnrilor ei. In timpul clom'ina'fiunei flanceze, la'ra întreagä
er:a înzestratä cu cllrumuri minunate, Iargi çi bine întJeti-
rtute. In 1789, Haiti avea 790 cle fabrici. de za'hár çi clL'ouá
sute cle fabrjci de tafia (rachiu db zahär), çi agricultuÏa, ei
,era în floare. Astäzi ch'urrurile au clispär-u.t 'cu totul çi nrt-
au mai rám"as cleeât câteva cárári prim,ejtlioase, abi,a în-
cl,eajuns cle lat'gi pentru c'a sä poatä trece un om' tr'abri-
ceùe db za.hát nu rnai existä, d¿r: în echimb numär-ul fa-
liri,cilor cle tafia a crescut îndroit' Haitieuii, cari ccnsumá
clouá ruiilioare cle litruri tle ra'ehirl cle zahäl pe fiec'are an'
inrlrorteazä zahärul lor din Europa çi Amelica' Cât
pentrrr
gäseso în starea oea mai rni-
agliculturã, çi industrie, ele se
zelalrilä ').
,,Ce, con's€cintá a lenei organice a
speciei' z\ce Gobi-
Cu cât un pãmânt e lÌtai fertil, cu cât e mai bogat în
pr.ochr,cte na,turale, cu atât locuito¡ii lui pot sá-çi procure
o c,antita,te mai male de bunuri. A:ceasta se înt€[ege de la
sins. Dar se uitã adeseòri cä productivit¿tea p;,mântului se
poate lnäii pr.intrb culturä înþleaptã, pùìecum ea, poate sä
;i seacìä, cârrdl exploatare.a lui nu e rafi,onalä. päm,ântul
este crompls din mater.ii cari trec în ,c,ere¿Iele pe cari le
c'ulti'r'äm. EI esúe a,coperit cu pä.duri; l¡razdht çi însunju-
r,at cli, ape, în cari träiesc tot felul de vietäti, cari servess
dle hranã om;ului. Toate aceste se po,t exploata, în modJ ra-
fional, într:e{inând productivitate,a tror, sau j,stovindb diJr
contra, prtla anlturti çtr'öcldtoare.
Situa{iunen te,ritoriului sau a unei localitäti la margilera
rr-rãrttror, cle-alungul t.ursurilor mani tle apä, sau po ,dÌt:u.onul

,.nea,ll
t), aglieultura este nirnicitä, ind\rstria' ill existä t¡'anisitului, este asemeile de o mare înse.¡nnätate penünri
,,nici cu numele, colrrertul sc¡ucìer pe fiecare zi' rmirctia cl-r tleterrniilar.e,a canti'tãfei rnijloa,eetror db existen{ä a, le unei
,,laLoglesel,e ei d'e plân's împiedbcä
popo'ratia dþ a se Ïepl'o- popora,tii.
ercecntiunile De-aceea veden cã crele riruttâiu civilizatü se dþrvol,tä în
,,dttce, pecân cl r'ázboae'le necontenite, r'evoltetre'
,,militare, I'e;Lr,ses'c neconte'nil sá o facä sä sce;clä"' r''a^IeaEufratului çi în l-alea Nilului fn veacul rle mijloc
Ac,est exetnplu e cþ ajun.s Bentm a anäta cât dle
llløtle situafiunea Fl,cr.entei, între orient çi occidont, îi pe.mite
{
este îuâurirca pe eal'e o exerciteazä ra's& asupir'& cantitátei cle a a,dtrna a'"'utii foarte mar-i ajungând sä aibä o popora-
procluee o pollo-
rle rnijloace tle existenfå pe cari le poate tie numeroasà, care scade cle îndlatã ce se sohimbä ,direc-
ra.tie, çi prìl .rrmare asupra' d'ensitãtei la care
poat'e sá tiuuea eomerJ;ului prin rìeseoperjlea drumului pe mane cä-
ajungä, în anumite concìitji' S-a r'ázut însä cä înisu'ïirile' tr'ã fncÌii. gi în zilele noastr.e, Anglia îçi rlator-eçte fã.rá în-
j

d'oialä o bun"ä parte a prospe.ritåþi sale situafiunei geogr-a-

t) Le Conúe ¿le (]oltineat¿: Essai sur l'inegalité der races humaines fice felicite ce ocrupä.
EC. IV, Paris 188,4. Yol. I. Pag' 47' Ta.l'a noastrá nei dä asenÌeuls un exernplu n¿inunat despre
zl (i. Teæier: Au pa1's des génèraux - HaTti - Paris 1893 Pag
rII gi lz-'. inrportanifa I,!c c.a,re o are situafiunea pentru dezvoltarea
3) Loc. cit. fag. 49. boeätiei unei täri.
o.)
 498
P,rosperttate¿ mai rnare a Valacùriei în oonrparatire cu
Ilolrì,ova se cllatoteçte färä îndoia,lä unor ca,llze muttiple,
d,ar e signr cä situatitnea Valaohj,ei de-a Lutgul unei eäi
:r^aturalo atât de i'mlxtrtant'e' prrec,um este, Dunärea 'llÌtl pll-
tin ,a contri,buit la clezvoltarea economicä a a,cestei párti a
tárei, înlesnincl exportare,a pt'oditrctetror, ec'ionormisâncl cùrel-
tue'Iele cle transport çi înläturând întiu câtva pe' iltetme-
tl'iali, prc.a nnnler,o'1i, diintre prodlu'eätori çi constunatoli. A-
ceastä îlrDrejurla,re ¿ ttebuit sá trezeaseã un spirit viul dìe
oom,er! în s'îtrul chia¡: aproducätorilor, pe când iVtrotrdlovenü.
t,r'ãincli Ia rìistalte foarte mard de schelele Dunärei nu nu-
rna'i ,cä pierd asupra ohel.tuelelo,r de tla.nspqlt, cari sunt
m,ai rnali pcntru clânçii, tl¿r interrnediarii absorb î¡lcä o
bulä parte tUl câçtigulile lor. $i acesti iltel'rnedria'ri, în
lipsa une,i elase oräseneÐ1i na,tionale, care n-u s-a putut dlrz-
volta în tarä, e a ftlesc sä fie sträini. Cäai în l\{ol'dtrr'¿, pro-
ducátorul gãsildtr-se la o distantä pr"e'a rna,r'e de cumpärå-
tortrl dirrct, clintl'un popor tìe c¡:escätori'cle I'it'e çi cle agri-
cultori, ttrl se putea cliezvolta în pripä o clasá n'umero'asä
tle ,corner,cia,uli lipsin'd,u-i încìern¡rul unei cãi natruu'Ie db
ci,r¡c.ulalirure ¿¡, bunurilor, pre'cum este Dunärea çi conlar-
tnl nnor popoaile eomere,ial'e, creçt:me ca Çù c}'â'nsu/', cu oa'ri
sä se poatá amestocra. Aceasta este, clupä pärelea' xþasürä,
una. dil cauzele ltlincipale pentm 'oari loouitorii din VaIa-
chia sunt si m,a,i cuprin$i çi mai comercianli rìecât Românii
rìin l\f,olclova, ca,ri sunt victime, în mare pe'rte, a situafiu-
nei tror geo'eirafi'ee nen'o'roc'ife'
3o) Cltmu, intenqterü'Ie çi anotimpurilø.
Asupra. aiclest,ol. carrze eari îIrâu:'esc cantitatea bunuri-
Ior, ilrr e rìerroe sir ilsistám' I\{ijloacele tle hlaná pe eali Ie
tlobâucleste eschim,os¡l, î¡ Groenla¡cl'a, u¡ se pot c,ollûpaffa
cu reool,tele b,o,gate, pe c,ari ie faee poporulia sub cærul bi-
necmvâuta,t aI Tnthiei.
htenperiile. ail asemtenea o inflilentä fo¿rte' nì¿ì,Ie as¡Lu)Ia
cantitätei mijloa,celor rìb existentä ce se procl'uc pe fie'c'are
an çi a,suDra mi$cärei pop'o,rafiei. prin ltrrn{Lre' Astfei
ploile d'in ¡r'-irnäva'-a a¡rului 1897, Ia noi în tanä, pentrrr ¿l'
nu cita rlecât nn singru exernplu, produs ilunclafiuni
',artl
499
-,,întinse, eari au clistr.lrs avutul unui mare numär db 1o-
,,cuitori, ,a,rl stric'at aäi-le, rì,e e,omunica{iune, iau cauzat ,ohia,r
,,moartoa lnult'or ìlgr.soan€, ¿ru lásat numet'oase comune iu-
,,sahrl)le, au nãrif întincìle¡ea ap€,lo,r stätätoare, am fãcu.t
,,ca intpaluclismu'l sä ¡-rrogr-eseze çi sä se agran'êze t)". fn
an¡l aeesta ¿ru fo,st inuncìate în toatä tala 469.130 heotare
cnrltivate, 'd,il cÞ.r'e eanzá..o mare c,antita,te de bulur.i a f,ost
tlistlusá. L-'ouse,cinfa iqediatä a ac,estei calamitäti a fkrs¡t
scciclerea ntnnìirtLltti cãsù.toriilot' de la 8.5 Ia 1000 locuitori
.d.in anrrl 1u96, la 7.5 la 1000, în anul 1897, la ca,r.e scädbre
a,rr lrarticip¿Lt nunrai co,munele rrrale; çi creçteteo marta-
litrife.i, c¿rre fusese în anul 18f)5 cle 28.49%o, Si in allul 1896
cle 28.i8%,, la i)0.ùio, la 1000 locuitori în anul 1897, l,a oar.e
. cregte're ¿r Farticipa.t iar 1to¡r<rrafia rrurlalä întrb p,troportiune
mai lalgä decât aeoa ur;L¡a¡rä.
Pentru a micçora uruårile nerrolocite ale unol aseûÊne
. aecirierrte, lrctporafia n,u aì'e :rlt mijloc d,e,c,ât rìe a ñe puno
I'a ad'äIrostuI lipsei eventua,Ie prin înfiinfa,r'ea unor institu-
tii rìe |l:evecle.-e $i de ecolo¡lie. Tl farä Ia noi, uncle popo-
ralia e acìescoli a.menilþtä tle f,oarnÊte, îl a,nii r:äi, un
mijl,ot foart,e potrivit cu în¡rrejurä,rile färei ¡rentru a asi-
.gura. înclestularea ei a fost rnogozüle cle 'rezet'aci'), încari
fiecalc {ã.ln,u ela, datol' så pue j,urmätnte rn'er'fä tìe Dopugoi
înda,tã riupä culesul acestui plodrret.
4' In tì n cleret t tct' it,ot'iului.
Cu câí o popc,rafie stãtrâneçte un teritorit rnai îltius, cu
,atât fireste cÈi are perslrectir.¿r cl,e a-Ei spori numãrul çi dÞr a
ajunge l¿r o Dutere çi la o cir.ilizatiune rnai nìare. Aeeastá
concluzie, este ¿r1ât rle e'r'itìentä, încât nici nu ate lte\¡oe tle
a mta.i fi corr:entatä. Cu atât mai mutrt al tl'ebui sä ne pril-
d,ä mira'-ea, rlacã nu aùn $ti cc confuzie tlornneçtre' în çtiinta
.econornicài cu trlivire la cele nrei elementare p,rineipii, eä
r) Doctorul, 1. Feliæ: Raport geneial asupra igienei publice 9i asu-
pra serviciului sanitar al Rega*ului României pe anii t89ó 9i
r897. Bucureçti t899. Pag z.
z) Reglementul organic a Principatului Moldovei. Egii t837. Capul
V. Seklia III, çi lìegulamentul organic Bucuregti 1847. Iiap. V
Seksia lII. Pag. t78'
 500
unii econonriçti, pt¿túincl'u,se i'arìí$í clirt puttct'ttl, de 'ueclere
stt'âmt oL arultei,,au putut sä se rostea,scã in c,otìtta poli-
licei eolouiale.
Enuí,Ie cl,e Laaeleye') prretindb de-o pil'dä cä ooloniile
sun,t un ariachrnon,isn, zicânrl cã statcle cari nu au c,olonii
pot sä se, nrfirlgâie çi aeele cari au eolonii trebue sä se ptìe-
gäte.ascá sä Ie piarrìá çi cä aceastä pierd€re va, f,i încã uri
câçtig. Mai intelesantä cste, färä încloinùä, pär.erea l,ui
Georg Hctnsen,'), care se pune dil punctul de vedþre ex-
clusiv al lloporatiei. Ha¡rsen se r"osteste in eont¡'a ,col,oniilol,
plecrândi tle Ia idpea greçitä cä em'igrarea se dLa,tcrrçte în'
tottleuuna. rleposedäre.i täränirmei db cäträ c.lasa 'de mijloe
îmlrosátitá. Dupä pärerea lui, o,r'ice €,migrare însemoqatä
dimtr'o far:á a cärei poporafie es,te împärtitä în trei clase,
nu însemneaz,ã" alta dJecât istovirea ,capitalului ei dro pu-
teri vii. Eurigrranea. nu-i dupä pärerea lui dÞcât sintomu'l
unei troalo çi dlovadla eä sângelb nu miai cincrule¿zä în mod
r.egulat. Mai impo,r,to:rtä eeto coloniztreu internd, cìaÌe a
fäcut, m1ärilea Pr-usiei. Fier.are sat câ,çtigat pentru notiu-
niea geÈúraná, l,a fruntariile ostice sau vest'i'oe ale i¡lper"iu-
lui, înseurneazá pentru wütorime, dupä pãrerea, trui, lrnspor
mai mare de puterc decât stäpâni¡e¿ amândmror Ind'ii-I¡or-
I)acä a.r'gurnentele lui Lavele¡¡e, care se prooctulä møi
ales cie renta'bi'Lítu,teø ooloniitror, sunt cu totuJ. lirrsite dle te-
meiu, obiectiunile lui Ha,nsen, confin un simbure de ade'r'är
dbçi ete ml plobeazå în e,ontra 'e.oloniilol. Cäci e sigur cä
colonizarea interrrä are o imlrortanþ mai mane decât c,o-
lonizalea exterrrä, dar acæa clintäiu nu trebue sä împie-
cìec,e lre acea tlin utmä, ca.re singurá lroate sá satisfacã
trebuinfele clE ex'pansiune a, unor poporatii numeïoase' pre-
curn e poporatia, Anglie,i, a Germaniei sau a Italiei. Ase-
msne e sigur cä expropriarea clasei täräneçti e una din
cele mai mari primejd'ii pentru existe'nta unei na,tiuni; 'clar
coloniile tru sunt culæa aeestei exproprieri, ,ci rnai tlegrabä
efectu.L ei necesar. In lipsa coloniilor, elenlentele alungate
clela tar'ä ar trrebui sä piearä cle mizærie, trecând poa,te
l) ììtéments d'Économie politique. Paris r8Sz. I'ag tz6.
z) Die drei Bevölkerungsstufen. M'¡nchen t889. Pa, 246 çi 382-392.
50r
prin {rãmântäri çi räsooale sângetoase, eari ar. periclita
cxistenfa stahrlui.
Orice poporafio viguroasä, çi pentrlu a-çi întrefine vi-
.goatea ei, are ne,v,o€ do un teritoriu pe ,cât'mai întins, pe
care så se poatä räspâncli. In colonii, ea 1€gäseçte iarãçi
contactul plrrru'ea invie,fuiüor: al naturei, regenerânclu-se t).
Si faptul cä ooloniilo re,clamä saarificii bäneçti çi cá elo
ar lruteâ când-.r-a sä-¡i porcla,me neatârnatea tror, nu 1r,oate
L
så fie un motiv rle îngrijorar.e ,decât penttu acei,oari s/et pun
I
tìin pnnctul de vede,re sf,râm.t al aaufiei,.
Sacrificiile pe oari Ie fac statelie modeme penttu a-çi asi-
gu,r,a stäpânirea a-supra Ltnor pämânturi îndepärtate sunt
dar legitime. Ele cautä sä-çi asigure ,putinþ de a se dbz-
volta, rer'ärsând prisosurile poporaiiei tror €Lsupta unor
întindeli mai un.ri de pãmânt çi pregätind astfel märi-
-rea¡ l,or viiúoare.
5o) Cu.noçtinfele, sdrtdtotea çù mot'alitatea Wporattci.
fn afa,rä de însuçirile de rasä e.ali ,contribue într'un
gracl foarte maro Ia clete.rminarea, cantitäfei mijloacelor
cle existentä, ca li,rnitä fireascä a dbzvoltä,rei unei popo-
ratii, uai sunt çi celelalto însugiri ale ei, cani au din
. punc,t dle vedere o importantä ,f,oarte ma¡re.
a,crest
t
Curuastinfel,e de ca.ri dispune popura,tia, ghibácia tochni-
cä, spiritul e,i cle întreprind,ere si de prevederre, ,cari $e pot
märi Þrin cultu ä, o pun în pozitie cle a-çi agonisi pe aee-
laçi teritotiu e.antitáli dtferite de bunuri, d'upä gla¡dru-l dB
dezvoltare la oare a a.juns').
Sdncitutet, çì, moral,i,tatea postora\iei, dela cari. 'clepinde
energia çi agerinpa, ei în lupta pentru existentä, sunt iz-
-voarole însäçi a.le putelei çi ale bogätiei. Deaceea, diacä
voim sä lärgi'm sfera ei rìe dezvolt¿re, ttebue în primul
rând sä 'cäutän prin toate mijloacede a pãstra ne¿tinse
ac,sste comori nepretuiúe. O poporatie sänätoasä çi m,oralä,
.6ô va înmulti si va prospe¡a eJriar în legiunile ma.i putin
'ferfile, penf,nlcä valoarea proprie îi va da putinfa sä pro-
r) Wilhelm Hoscl¿er: Grundlagen der Nationalökonomie. Ed. XIX.
Stuttgart t888, Pag. 7t5.
z) \íezi Pa5. 34r.
 502
d¡cä o cautitate rnai male de bunuri; ,peeâncl dacä pute-
rile ei se vor î,rr-.pufin,a, ea \¡a scádea,si va pieri cu totul,.
oricât de mános ar fi pä,mrântul pe care l-a.l stãpâni. S€
naçte rruma"i întrebarea, cari sunt mijloaeele ceùe rnai bune
pentru a întretinea sänãtatea fiztcá ç,i n¡oralä a popora.tiei?'
Pentru a räspunde cu slrcces Ia aceastä întleìrar.e, tr.e,bue
sä cercetãm mai întäiu ,eari sult c{t/uzele cü'i, determind
î,m'l¡ohtriaireu poporafiei, çi sä cäutäm a Ie întátura pe a-
ceste, nu sä ne oprinl in rn'ocl naiv la efectelc lor, oonside-
rãnrtr boulple numai, çi cáutând a, Ie vindleca. Pricfua de cã-
petenie a confuziei care stäpâneçte aceas,tä m¿terie Si caù'e
fa,cs e,a sä se atlibue îir deobçte o importanfä prea ntal'e
m'ecl'icin.e'i ctti'o,tiø^e, este tocmai cã. nu se conside.r'á încl'ea-
juns boalele la originea loL, în cuuzele c¿ri lE pr:oduc. Ilu-
ziunea prinejdùoasä cã. rneclicul este salvatorul omenireio
cä çtii:rta lui poate sá r'ilcleee toate boalele, çi cä spolincl
nrunãrul necìicilor çi aI spitalelol rurale, çi clând m¡ed,ica-
nrerrte gratuite, vo.nì. p.at\¡eni- sá înmul,fim.pofn'-a,tia, ilu-
ziune mägulitoa.re çi lucrativä pe,ntlu medicii $arla,tani çi
- mult nai cuminte, dìa.r' crhiar cä ea e si-ngurrrl mijloo pen-
vanitoçi, çi foarte comodã. peutru politicianii sterili çi ig-
nolanti stäpâneste rnai cu d,eo.sebire spilitele la noi în
- boalel,e însernorea,zä a pdstrct sc'ínãtcLtea, polroratiei çi a-i da,
tarä.
,,Clria,r' la zicr Doctorutr I.
çcoale'le noastle de medi'ciná,
,,leli.x'), nu ss d,ä drestulä in¡rortanfä mred,icilei pr€ven-
,,tive..'., se cultivä aploape exclusiv medic,il.a curativä çi
,,publicul ea çi auto,ritãtile, aprefuesc a,ctivitatea medicilor
,,dil servieiul judetelol çi comunelor numai dupä nu,mä-
,,rul çi dupä ,felu1 boalelor c.äutate. Idbaiul tânärului me-
,dia eçit din çcoalä es,te ned,ici:ra curativä; num,ai ea-i
,,ad'uce recunoçtinfa bolnan'ilor, Iaud,a autoritätilor loc.a,le
,,çi foloase bäneçti.
,,A,cl,ministrafiunile publice fac destule sarrificii penúr'u
,,cäutan€,a bolnavilor, cìa.r foarte puline pentr"u prer.enirea
,,troaleIor".
O clasificale sistemateeä a diferitelor boale, dwd, cntgi-
neo Lar, 'poaúe singurä sä ne permútã de a ne da sa,mÈ, cìes-
pre mijloaeele prin cari putem a,sigrrra sänätatea publicã
r) [ìaport general pe anii r896, gi 1897. Bucuregti t899. lntroducere
503
çi de a dete¡r'mila cu p,r'ecisiune sfeïa. de acfiune çi utili-
tatea altei rnedlicale. Dil ace.s,t punct de vodêr'e, vom cleo-
sebi ulrnáto,a.r€lo patru ,categorii, în cari intlä toate fgr.
rnele de îmbolnävir.e çi cle împufinarc, a polrorafiei.
A). Ettídeûniile proprirt. zise precuìll e cholera, ciu,mra,
influent¿. -
B). Endentül,e
ì - ca irnpaludisurul,
si,filisul, gastro-enteri,ta copiilor.
pelagra, tuberculosa,
C). EntlønÈt-epidemük pr€rcum e scarlatin¿, pojaruJ,
vario,Ia, anghina cliftericå,- febra tifoidä.
D). Alcrcnlismu.L de cäpetenie a istovi¡ei pute-
.
- c,auza
rilor fizice¡ si morale ale poporagie,i çi bar,a generalä a
nr,orbiclitáJei çi a sär.äciei.
fn te.zä generalã, oriee guveln cuminte cal.e so îngri-
jeçte de viitorul popotului a cárui inter.ese îi sunt înole-
dinfafe, ale cla,toria nu nurn¿ri de a cäuta ca,sá. ,t¡i,ndece sLr-
felintele I,ro,pota.fiei, ci sc"t le preuie. $i vom, vedea cá. preue-
nirecc boalelor- e nu rnai ,cu rnult mai impor.tantä ,]i ou
tru ca sä ,ajrurgem ¡r, înrâuri cleçte_rea poporafiei, peeât e
cu pntinfá pe calea aoeasta. C.ãci mai Ia ur.mä, a preu",rui
putinfa sä prospelez,e eoono,ut¡iceçte, pecând a Iø cd;utu :nu-i
altä aCeseori cleeât a. sltcytc ntorbiditatea ei. Mediicina, con-
timtrroranä c.arre,nll e în stale sä vindece boalele, oari deter-
rnilä mai crr deos,ebire degenera,r'ea, ptecrun e ftizia, scr.,o-
frrlele, sifilisul, tlar cari împied'Ecä uorta.Iitatea pe uïmrr
acestor ì:oale, ,eorrtribuo în mare parte la debilit,arrea po-
1l,oarelor motlerne. Cã,ci cu cat p¿rintii îçi prelungesc-mrai
nprlt nizerabila lor existenfä, cu atât eoBiii lor srnt rn¿i
'expuçi sä n,oçloneascä germenii boalelor '). Oda,tä aoesto
stabilite, în teorie gener:alä, rämâne sä r'edem oe se poate
face, Cin amân,dou,ã punetele de veclere, pentm fiecare clin
cele ¡;atru ca.tegorii pe cari le-am stabilit.
A). Etti,demi,i,Le propriw zise,. Ch toatä spaima care ns
cupli¡rde în fat¿ unor rnolime eari - fac atâtea victime; pre-
r) Ernest Haeclcel,: Histoire de la Création. Trad. Letourneau. Ed
IIL Paris 1884. Pag. rzó.
 504
clìrn, e ,choleta, ,ciuma, sau shiar influe.nþ aceste en,',Je
de împutinane a, oaü1€nirol sunt acere m,ai pufirr de temut,
de oa'sce e'lo nrr ating poporafiei, ci o spor€sc
'igoar.ea
mai cle'gtabä, scofând1 cliu sân'I ei tocmrai elenentele cele
mai bieisnice. Este crlept rcä artä cratä, pe câncr omenir.ea
stäte.a neputi'c.ioasä î' fa.fa epidemiiior, efectul
lor:, rnai
ales asup'a mpraiitäfei publice, erau înspáimâ.tätoare,
desfãcâncl legätu.ile soc,ia,re, çi reacrueând oarecum
o,me'i-
în sta'e de säIbätãc.ie. Astäzi, câncl crispunem cre atâ-
'ea
tea mijloa,ce pentru a resista în oontra J,or, pe lângã
incon_
venientelo ce le prczintä, ele sunt çi o .eantzá ca.re tr.ezeçte
energia çi spiritul tle xrrevedeÌìe a poporaliei, silincl_o sä_çi
în,cordreze toate puterile pentlu a se apära.
In tot caøv|
dupä, curu s-a putut vedea, epiciemiile trecd,toare n_n
au
ni,oi o înrâurire asu,pÌa scäderei poporatiei. po urrn¿ lor,
stalea san;itarä se îmrbunätäteçte prin f,aptul cä tofi oa_
menii debili sunt secer.ati qi pentru cä rã.mâne ,mai nult
loc çi ma,i multe mijloace ,cle hlanä pentru a,cei cari supl1a_
viefuosc'). S€ înþlege cä dnrrat¿ mai lungä a epiLcle.miiJror
çi înmultirea lor ar eontribui Ia oprirea pe loc çi Ia scä_
delea polrotatiei.
iEpidemiile îçi au originea lor, în pr.imul rând îu intro_
du,cerea gemlenilor boale,i, dlar îndesirea poporafiei, din
c'a"rtza sürâmtorä'ei conclifiil,or existenþi, Ie far,-oriseazä.
¡-sing'r'ele mãsru'i prin car{ so pot e,ornrrate cu s'rcas, sunt
ma,i întãi' rnãs'rile do politie sanitarã. i'ternafio'alä, cari
au dle sco¡r cle a împiedbaa molips,irea, çi în al doilea rând,
îngrijirea sänätätei pdbliee interne, prin mãsuli economii_
ce çi igieníce bine chibz.ite. MEdicina curativä joacá aice
un lol pr.ea neînsemnat çi nu înf,luenfeazä întl.t nimie
creçterea poporatiei.
B). Endematra
- Boalele eudtemi,oe se datoresc unor ea.u_
z,e tnei mult locale, oari ameninfä în mod statorrric sänä_
tatea publicå, istkr,vind puterile poporafiei çi împieilecând_o
de a mnn,ci crl srior. Imtpalucl,ismul eate se da.toloçte mlas_
tinelor, oste, în unele þri, o eauzä de mizerie fiziol,ogicã.
profundä, clete.rminândl ma i ales. mortalitatea copiilor.
r¡ Malthus: Essli. pag, 3ro.
505
,,Pämântu.r'ile pe c¿ri cultura nu Ie pleface, pe cari
ctrre_
,,naginl nu Is a^eaneazá., ztce Doctoml A. Borclier i),
suut
,.focare pernranente de friguri ilterrnitente
çi cle ca,e,hexie
Prime rnanifestafiune însä a cachexiei palustr.e
.,,pa,Iustr,ä.
r.asu,pla unei rase oste car"a,ct erizatá. printr,o enormä
spo_
,¡ite a mrortalitäfei infantile.,.
Din cauza impaludismului, Montfaloon, care scriea prirÌ
ì a¡rul 1824, a ,eonstatai, cä poporalia
unor pär.fi a departa_
mpntnlui Ain scäzuse cnr'/s de Ia 1g6.
El. observä cá., rJhná"
pe un spafiu amuaqit, în pärtile
ale acestui
'ernlã,çtinoase
dieparta,rnent, se gäsess 12 locuitori,
în pärJile -f¿çn o*u
nu sunt decât b locuitori. Aceleaçi observatiuni
tre fã,cu,se,
cu privir.e la acest departament, cu d,ouá
seeole mai înail_
te Bossi e).
Vorbind cìbs¡rre efecrtele nenorocite ale cachexiei palus_
tre, qla¿¡n¿ot ") ,citeaz,á" cuvi_ntele lui Tri\Ier¡né, e¿rre ne în_
'"Þdereazã, într'un mod viu, înrârirea binefäcåtcare a se_
cärei ,mrla,çt,ilelor asupra poporafiei :
,,fn Vareggi.o, zice acest înväf,at o), în principa.hrl Lucc¿.
,,locuitorii pufini Ia n.már çi intr'o sta*e deplor.abilä de
,,tmizerie çi de barliarie elau aúacafi, în fiecare an
çi dlin
,'tirnpu-ri To¿,rte vechi, la a,eeeaçi e.poc.å, dre frieïri i'te'm_i-
,,tente; da,r în 1741, se oonetruirä stävil_are (écluses), a cä._
','ror porfi ,mpbile fäeeau cu putintä scuÌgeïea în mare a.
,,apelor din mlaçtini, împiedecâ,ncl inundarea lor de cãirä
,,a,p€Ie märei, în timpul fluxului çi a furtunelol. Aceastã,
,,constr.,cfie care a supr,imat qnìlaçtina în modr perm_anent,
,,a fã,crr,t ea frigrrrile sá" inæ,,tszæ. fn scurt, cantonul Va_
,,reggio este astäzi rrna din localitäúile ,cele mai salubre,
,,eele mai industrioase, cele mai ìngate de, pe coasta Tos_
,,caneli; çi o parte ddn fam,iliile ale cã¡yr strã,moçi in_
,,aulti cådbau
'ictime ale epidbmiei de aria catti,aa, fárá.
,,a çti sã ,se prrezetvex,e, prezintá" o sãnätate, o vigoare; o
r) La vie des sociétés. paris lgg7. pag. 164.
z) Statistique du département de I'Ain.
3) Essai de Physique sociale. paris rg35. Vot. I. pag. r5o.
4) Des Epidémies (Annales d'Hygiène. Ianuarie rg33¡.
J
 50ó
507

,,longevitate çi un caractel moral, cari altä cìatã erau ne_

,,cunoscute".
çi dîrpä ce societatea a fâcttt toate sa,crificiile pentru a-1.
creçle.
r\[alaria d'eter.mi'ä, în adevär, o de,generaro pr.of u rrdä a
,,Tu'berculo,sâ, €.qte astãzi boala cea mai räspânditä, zice
p<rtrolatiei, a cãt'ei efect e,ste ,de a o înpiedeca sã_çi pr ,,I)oct,orul l'elix '): victimele ei se aflä în cea mai mate
rlrrcã. 'mijloar:ele tre.b*itoare existe.tei, cli'' care cauzá., ea
trebrro sá se íu1rrrfi,eze. pe u' teritoriu anrrrmit, toatn en-
,,pat'te în et¡r,tea în caro munea onr¡ului este mai procluc-
Ielalte coucli{iuni Iiirrd, egale, îr_r pãrfile, mläçtino,ase, popG ,,tir-ä, çi astfe,I tuberculo,sa I'atãmá econoLm,ia sta,tului în-
lafia nr'r putea sä ajungä ra crrensitaiea ra car-e va €Þ ,,tr'o mãsulä car.e este într.ecutã numai cle o singrrt¿ ott¿
jungc îu 'a \ ,.boalä, paludismul".
pãr{ile nemlãçtinoase, dupä cuùl o dovedeçte
S'ífil,ísttt, este una clin cauzele cele mai grozar/e de dege-
ererrr¡rlul critat mai srus.
nerare a popora{iei clin ca¡za greltãfei vildecãrei lui
Pelu,gre, care s€ cl,atoreçte înrâurirei vátä.mätoaro a p+-
compleete çi pentru cä el atings nu nrlmai furtìividul ci çi
ruurb*l.i stricat, mai ales åsurlra organism,elor rãu hrá- proge.nitura, prezentându-se pânä la urmaçii cei mai în-
nite çi i'toxicate c' alc,ool, este iar.ãçi cl,i' cauzelo cle rle¡rã.-tafi sub rìiferite foLnp, ca clebilitate generalä, ca a-.
cìegen'-.rrare a popor:afiei, în färile cari ''aconsu,m,ä porurnb,
plecnn este ltalia çi România. In tara noasträ, tumärul l'ectituri ale ruãcluvei spinärei, c"a. îrnbolnär'ili ale siste-
mului nel\¡os, ca paralizii cle multe feluri, ,ca p,eu:tutba-
lrclagloçilor a fost, în anul 1896 de L7.g72, çi în anul 1gg7, db
19.796, çi e sigru cä tiuni ale veder.e,i, etc.
''märulcã.acesta foal,te
gloçi, ,se datoreçt,e faptului
male. clê, pela_
nostru
Gqstro-enúerttø copülor, care este e¿uza cea tuai cl,e oä-
,,färanul este räu petenie a umrfei plenatule a copiilor mici, se clatoleçte
,,hrånit, cä ryizc,r:ia fiziologicã. îl face primitol pentru otrå-
ignolanfei çi särãciei çi e pr.ovocatá prin nutrirea vicioa--
,,\rirea cr.o'icä cu procl,rlctele toxi.ce aìat porumbul*i stri-
sä, plin alaptarea it.suficientã.
,,c&t", ciupä curn se ex,primä Docto,rul f. Felix.
Ne rnär:ge'nim a cita aceste cilci endem,ii nrpi prilci¡rale:
Dar ac,eastä mizerie fiziologicä nu rärnáne îndoialä cä
imrpaludlismul, pelagla, tuberculosa, sifilisul si gasûr.o-en-
se datoreste in 'ce'a nai nale parte impalucllismul'i çi nuui
ter-ita, cari contúlrue poate mai mult Ia istovire¿r puterilor
ales ¿rlcoolisnrului.
¡:olrola.tiei çi la restr'ângerea limitelor sl ¡'[e' d,ezvolta,re, db-
Tttbercul.os(¿, ca.re face în 1u'r9 m'lt cle B milioa.e câ,t toate eeleLalte boale îrnpreunä, ltentru cä ele ne aratä,
'raid'ir.ect cu
victime pe fie,ca,re a', stä în rapo,rt cle'sitate,a mai bine r:e pudinä însenuätate are n:pcli"¡o de
¡roporafiei '). $i uçor ,se poate înlelege pentlu oe îngr.ämã_ "o¡¿fiy[,
rlirea poporafic,i treb'e sä pr:o,voace aceastä te.ribilä boaJä.
la cai'c, se asitea.pt.ã, în nocl naiv, I'indeca.rea tuturor lele-
Cu cât trãiesc rnai rnulfi oam.eni la un loc, cu atât concli-
lor. Nu tãgädueste nimeni, fãrä încloialá", cä" nrec'licul e în
staro sá vindace pe cutere in.cli,uid atins clb ft'iguri; sã;
tiile vietei fiecär-uia sunt m¿i restrânse; cu. atât au rna,i com;batä cu succes acciclentele primare ale sifilisului; sá
pufin aer' çi lurn-inä; cu atât a,enul o încãtcat cu mai multe
tämä,cì,uia scä, plintr'un tla tarrent rnai întlelul gat, pela,g:r'a.
necuräfenii; cru atât baocilul lui Kooh tre;bue sä se gäseas-
cã rãspândit cu mai n¡ultä pt-ofusiune; cu atât, în sfârçit. çi sã îrnbunä,täfeascä, ,fie ehiar sä r'estabileascä, sänätatea
cutämi tuiberculos. Din neuorrocire, aeeste boale, prin ohiar
organism,ul se gäseçte în condi{iuni mai bune dte rocepti-
natura lor, nu se pre.zintá încazuri izolate; nu se vind'eaä
vit¿:e. Pagubele po c.ari le adu,ce aceastä boalä, mai ales
aproatle. nici odatä în ryod aça cle comploct încât sá ru
e,oonc,miei unei f,äri, sunt însä necalculate, din c.auzä cá
ea loveçte rie ind[virl tocmai în perioda procì¿r,ctivitäte,i s.líle
mai lase nici o urmä asupra sänätátei individului; çi dle
cele mai multe oti, nu se opr€sc ia incliviclul atins. Tkltï
r) Dr. A, Bòr¡lier:,Loc. cit. pag r33.
t) Raport General pe anii 1896 9i 1897. Bucuregti 1899. Pag. rrt..
 5ro
cestor afectiuni, pentru alinarea suferinfelor çi ma,i ales
¡rent.t rrrângâierea celor s*feri'zi, noi credem cä înt.ucâ.i
pliveçte sãnòttrttea popotofiei, privitã îr întregimeå, ei, gi
nnmai d'in ace,st punct de vetlere ne punem aícß,, ea esúe de
putinä
'tilitate. $i
:ricre se
t:il tn'ecli.citx(r 'açtq,î'trebarea fireascá: î,.tru-
l,oete con.tribui l,u, înmulfirea poporafbi?
Dacå e vo. ba cie a r"educe su,ferinþle çi pagubele rnate-
riale çi rnolale re le indur:ä poporatia în timpul boaJelor.,
gräbi'cl insá'älo;rr,r¿r .nui'.mär peeât se lroate mai male
de indlivizi, este e'rri'dent cã a contribui Ia vindbca¡rea J¡oa-
leloi', este a permile unei popor.afii tle a pr.oduce mai mu,lte
bumri:i, clându-i a.sil'eì putinta cìe a-çi lär.gi limiteùe ei de
rlezr.oltare. fn rnrodul acesta, arta m.eclic.alã. contribue în-
tru câtva. pc cale indirectã, ,Ia înmulfirea popola{iei. Cu
cât o poporalie va fi mai sänätoasä, cu atât ea va avea,
mai nt'li, lirrp ¡terrtru ¿i-çi ag:onisi mijloacele de existentä,
cu atâ,t e¿i \¡¿t cìreltni nrai putin çi va avea, nai putine
pier:tleri. Dar uu tl:r¡lrr¡e sã uitám cä toate aceste boale nu
pot cleternina. îr¿ motl d.irect çi statornic, scä,clerea popora-
tiei, întì'ucât ea are. I,utjnta cle a, se clezvolta în voe, plo-
cur:ându-çi t-.,"ijioaee de existenfä înclestulãtoare. Cã.ci în
cazr',I acest,a, cânrì ¡rl:.rLe¿r economicã, e bunä, ltoa.le,le su-nt
rnai pr"r'çine çi nici nt fac atâtea victi,me çi apoi, în virüu-
tc.a principiului ¿rtot ¡;ntrrrnic de eare esúe stäpânitä, po¡lo-
rafin înrìeplineçtt în scurtã. r'rerìe toate golulile ce rãmân
p€. ur'rla ior. Deçi elllerrno-epiclerniile îçi au originea" dtrpã.
crlnr am erlãtat, îu ccndi{iunile naturale, ¿tm,osferiee çi
tclrr.r-ir:e, câncl e r'(¡r'ìr¿r tle a ne explica generalitatea çi fi-
ritatea cìr car€.se t;rezintä,ïi rle a ¡'eclea ca:e p,oate fi în-
râulilea noa.strä arirlpr¿i lor, trrebue sä le eonsideräm¡ mai
rrnlt c¿r efactc a]e strâmtorärei în care träieçte poporafia
Çi c¿t ¡itiil.ortre ,le cori se seïDeÇte naturq pentru a menfhæ
t,tttit.r"t.t'ul, oantnilctr le litnitq ntijloacelot. d.e existenld diß-
Ttonibilc Aça fiindt, e sigur' ,eä", îtt, nLacl clirect, întleaga
,:r'iintã mecliealä, olicâte progre.se a'- 'fac€, nu e îrr stare sã.
contribue la cleçterea poporatiei, slrorind cu un inclividt
mai qult rnã.car lumärul cleterminat aÌ oamenilor cali
pot träi în condifiuni, na.tulale ,ïi sociale, cle,terminate.
5t r
F,xpe.rienta vine sä confilme, în mp'd strälucit, acestn
închoeli ale teoriei, înüemeea,te pe principiul poporati,ei,
stabilit de noi, a eårui valoa,re Bentru rezolvirea proble-
melol celor mai inte'resante se adevel€çte çi de astá dlatã.
pe depli¡r. Am vãzut r), 'cllupä oe,rJcetãrile Doctorului Watt,
citat cle J- B. Say "), cä În u'rma. tlesco'perilei vaccine'i, au-
.murit in oraçul Glasgow, mai putini copii de variolá; dJar
nuntfuul totøI al copiilol molfi a rämas acelagi, ¡rentrn cä
în acslaçi tirnp au rnurit mai mulfi copii de alte boale. A-
peeasi ob.sen'atie s'a fäcut cle Ruseoni pentlu oraçul Pa-
¡via, Aceasta ne aratä cá. în totcleauna, pspùrati'a îçt' &1'e
I,i,mitele ei'peste cari ea nu ytoate trece Çi, cd' tt'u se p(nte
dezuolte dcctit l.cirgtndu-le. fntre aceastä lege fat¿Iä a r;.'a'
$urei çi silinlele omului existã. o luptá conti:ruä. Ort 'de
câte ori çtiinta dosre,opere un mijloc pentlu a împutila cìe-
c,esele din cauza, r,t€unei Jroale; natura re$ile popor:atia î¿
limitele ei firrçti, sporintl mortalitatea celorlalte boale')'
Inmulfirea Lroalelor, ret'e'nilea lol constantä, mor"biclitatea
Bensralá a poporaiiei, este explesirulea strâ'mtnrdreã ei, în
,contra cäree¿r se înfe'Iege cá medicila e neputineioasã-
Cu a,ceastä obselva$ie, clatoriile statului fatä cu popoÌa-
Íia se clarificä în rnocl rnlrnunat 9i anta medicalä se leduco
la adbr,ärata e,i Yaloare, clleterminântìu-se cjtl lrl'ocisiune
sfera e.i cle acfiune. Ntt, çtümtq nætXicttld,, ct' çtì'inta ecsno'
gnicd, e singurã, în stare sã' ne d,ea míiloaæIe Wntt'tt' întd'n-
reø çi î,nmulttt'eu \røporofi'ei. Cu hapur:i si cu clec'octuri se
pot alilra suferi-ntele c;utärui intlivid atins, dar nu sd în-
freline sänátatea popo'rafioi çi nu se îrrlätruä p'eir:ea ei cle-
pât, înláturând cauzæle generale eari o fac sä degenereze çi
sä se stingã. In npdtrl acesta, ne-am apropiat' 'db cerceta-
rea celei cl'e pe urmä cauze Si aoelei mai cl'e cälrctenie, îl
societatea morlernä, cle clegenerare çi tìe îrnùlutinare a po-
.poraf,iei, clupã clasificarea, ì.roa1elol, stabilitá mai sus.
D). A\coolislT¡11\. Consurnarea alcoolului ît co'rttitate
-
t) \'Ìezi mai sus Pag. tz4.
z) Cows complet d'Écono,nie politique pratique. Ed VII Bruxelles
t844. Pag. 384.
! Malthus: Essai. Pug, 495.

5t2
pr€.a mare, çr de o cql.itq,te inferioatrí, care s'a r.äspâudit
r-n¿,i cu deosebir.e docândi eu introd'u,crerea aleoolurilor. d,is-
tnl,aftø i,ndustri,alet), ma,i ooncentrrato çi ,sari oontin pe lâ¡gä
otrava, alcoolícä o mulfirne de materii toxiee çi sunt ex_
pnse futu,ror falsificärilor 2) ata,oá, toate olganele om,ului
çi-l face incapa,bil de a se hrãni, clucânclu-I cu paÐi re,peøi
cäf,rä o mca.rte prematurä 9i mizerabilä.). Organis¡nuX aI-
oo<:Iizat nu mai ar.e nici o putere de rezistenfä. In caz ,dp
bcaLä, botivii se vindecä foanto cu gïeu çi sunt oele dlin-
täiu victime ale epid'em,iilor.
Atäcâ¡rd toate organel,e omului çi nøi ales, pe aoele úai
gingaçe, fireçte cä abuzul cu bäuturile alcoolice are çï
anseci,nli, social,e foarte gråve.
Por¡roar'ele, c,a çi indrïviaii înfne clângü, au do smstinut o
luptä, crânroonã, pentru vieafä, din cale nu iese bir"uitoare
decât acele mai agerne, mai harrrice, mai voinico çi cari se
ìnmult¿ss mai cl,egrabä. Din acest pu-nct de veclere, inferio-
ritatea, popoa,relor alc"oolizato este mønifestã.
Atæ<¡Iisnrutr strd,beçte puiereo de mnntcd a trrrfiunilnr. Ca"
agenti db plodnrcere, alcooli,oii su¡.t de ,foarte putin folæ.
Munca ce o fac e de proastã. calitate çi eantit¿tiv i¡,ferioarä
r¡nrncei om¡rlui sãnätos. Degenerar.ea Íimcá" çi moralã, z
prgarrisûrrului ss manifesteazä în clomeniul indnrsf,rial e¿.
lene 9i ineapacitate. Puterea, de muncã, füncÌ însã, adevä-
rata bogätie a fudivizilor ea, çi a, noroadelor, popoarele al-
a'aoliz,ahe träi,eso în säräcie çi nu sunt în s,tare nici sä ,oon-
tribue la opera, de civiliza,gie a socie,täþi rÌmane, nici sä se
foioseascã, db dânsa.
, Alcool,tsmuL slãbøçte puterea msrald, a natì.unil.or. EI
oontribue într'un g¡ad foarte ma.re la spolirea c,rinin¿Ji-
täfei, la înmullirea certelor în famrilie çi la desfacørea ú.-
sätoriilor. Ei dlegr:aclea'2,á, W om çi-l cluee cãtre nebunie çi
sinusidþre. El spoleçte numärul eerÊetorilor, al vaga.lrcnøi-
t) A. C. Cuza: Monopolul alcoolului. Studiu introductiv. Bucu'
rtgti 1895.
z) A. C. Cuza: Ce-i alcoolismul? Iassy 1897. Pag 13.
3) ¡ > Comert liber sau Monopoll Iassy 1897. I'ag. tt.
iì
:
5r3
lor çi al prostituatelor, fie în morl direct, fie în nodj indi-
recî, dlin ca;rz,a neîngrijirei copiilor.
Alsnlisntal ruinectad, fi,nanfel,e statului. In sehimbul ace_
Ior câter,-a ruilioane pe c¿ri le plodtrce impozitul Þo bã.u-
turile spirtoase, statul pimde sume nec:Ltrculate din cauza
¡;ecätuirei izvoarelor safe aclevärate cle imbogäfirp, ca,ri
sunt sånätatoa, härni,cia, bogäJia çi nunr,árul contribua-
bililor.
Cu cât locuitorii unei täri sunt mai sã,nätoç! mai har-
nici ,Inlai bogati çi mai numeloçi, cu atât çi veniturile sta-
tulu,i s;unt fireçte mai înbielçugate. Ru,inâ¡rdj sã¡ã.tatea fi-
zicá, çi moralä a eontribuabililor çi Täoândl sä scadã. bogätia
genreralã aleoolismul a,duco uunätoarele pagube fiscului :
Lo. Sporirea chel,tuel,i,k¡r fãcute eu întrefinenea ,çi r¡rmä-
rilea criruinalilor, a nebuniLol si a copiilor lor.
2o. Scc\clerea cld,ril,or clirecte, çi îngreuianea. pe{rcsperei Ioï,
datoritä dege,rrerárei çi imfrutinärei contribuabililor.
3o.' Scdderea dd,ri,lnr incli,recte, valoarea alcoolioilor dln
punctul dle voderc al consumärei, fiind aproaps nulã, dracã,
se excepteazä cornsumarea báufurilor spiltoa.se, singrrnul
inpozi,t indirect Ia can-e contribue în adévár.
Scädelea genoralä a veniturilol statului, îns{ însem-
neazá. sã¡'äcie, Iincezalä, çi op.l:irea ori ,cärei propãçiri, în
läuntru, slábiciune çi inferior-itate, în af¿rä.
Akxrcl,isntuL prociuree sctidøreø poporøfiiei, mmicimd,fia-
cultåfitò sexuale ale indivizilor, atáofuld: toats orga¡ele
fãrrä rleosebire, scurtând zilele omului, p¡odueând degene-
rarea. copiitror sái, çi împiedecând dezvoltalea norrmalä a
vietei db fanilie.
Com.baterrea alcoolismului care este un¿, ,din cau-
zæIe cøLe mai ptternice cle degenerane a loporatiei, pentr-u
cá atac'ã" çi putorea ei de proclucere çi puterea e'i de repro-
rìu,c€re, se impune drar c,a una din cele rnai imner{oasg da-
)
torii ale statului. Si din a,cest punct dp vedbre, raportân-
tìu-ne la cele spuse mai sus c.u privir"s la utilitatea mecli-
chei pentru însänätoçirea popot'aJiei, uSor se poate înte-
lcge c,ã cornbaterea alcoolismnrlui este cu mult mai impor-
tantã, de cât innrrulfitea merìieilor', a farmaciStilor çi a,
33
\
I 5t4
spitale{or ti cã, nu poate sä fie o mai absurdä politicä de_
cât de a ìncärca liuclgetul statului înmultind spitalele çi
medìicii çi cle a ,cäuta a1roi, pentru a face fafä clreltuele.
lor, sä spo'r.eçti prin toa,te mijloaeele vã;nz,ataa, bäutrrri_lor
spirtoase, eari r.uitreazã sänã.ta,te¿ frzícá, molalä Si eoono-
ul,ieä a coLntribuarbilil'or. Prec 'rn un bun goslrodar, ca:r-e e
stäpânul ,r'ec.inic al unui pämânt, nu arend'açul anândJ nu-
m-ai interese trersrã.f6¿1'e, se îngrijeçte nai m¡l,t cle pãstra-
rea si ,sporit'ea prodnr,ctiaitd,feí. pámãnhului, decât de foloa.-
sele momentane ce le-ar pute.a t ealiza, cu saor.ificarea. -r,ii-
torului, asenì€llea çi statrl, sa,t'e Ìeprezintä inferesele per-
manente ale po,porafiei, trebue sá se pr.eocupe mai mult de
întärirea pu.terei ei de produsere çi cle rre,producere, db sä-
n^átatea çi agernimea ei, rlecât de sporirea vr-e,melnierä a rte-
nituril,or sale, pr,il exploatare¿r nechibzuitä ¿ a,oesto,r jz-
voare de venituri. Cäci plecum pämântul este mijlosu-l db
hranä a gospoclarului, asenrpne gi poporafia este izvorul de
putere çi db venituri ,a statului.
. 'inte.esele perrnanente ale poporafiei, poate sä se însä¡cici-
Miliçtrii clÞ ,finanfe, eari se tluclesc sä sporeascä aceste
venituti fa'r"orizâncl räspândirea consumatiunei bärrturilo,r
spirt,oase, sau eel pu{in rìezilteresându-se cle gradiul ei de
räspândire, çi a.l'ând în vede.re numai încasärile bäneçti,
sunt întooìn,ai ca ¡rropriet¿l.rii netr.ebnici çi riSipitori ca,ri
ar tãia páclurilc; eari ar sãc.ãtui bogätiile pämântului;
ea.r'i ¿r prind'e deoclatã, sam în câtva tinrp, tofi peçtü de
prin iazuri çi de prin râuri; cari nu ar mai rep.axa. acal'e-
turile $i uneltele do gos,podárie ,si nrl ar mai înloeuri vi-
tel,e ieçite dún s,erviciu: si s-ar bucula la sfâr:çitul anului,
cã prin sistemrrl lol ,de culturä ei Ði-au sporit veniturile.
$i plecurn aceste venitur.i ale cultivatorului nechibzuit,
n-u al Ii clecât expresiunea isto'r'irei izvoa.relor sa,I,e cle îna-
r,'ulire, priu sistemul unei culturi, ,prdclcítoa'e, asem€ne
spolul de rr-.nituli din räspândilea c,onsum,atiunei bäuturi-
lor spirtoa.se, nn-i r.lecât lezultatul istovirei prrterilor po-
poral,iei. Statul, în cazul ir,cesta, face ea çi ploprieterul
'ri'sipitor: cI, cottswmít ntb fornttí cle uenit o pol'te di.n co-
xtitalruI sãu', ceea 'ce firreste cä sporeste, pentlu moment, în-
5r5
'casárile lui, da'este o catzá" sigrrrä a scä.derei lor în viitor.
In rezuma,t, alooolismul fiindj o cauzá. putorrricä d,b dege-
noral:e a trropola{,iei, tle istovire a puúerilor fizice nor.a^le
çi
eu;no,mice, ale unei täri, somba,tarea lui se impune statu_
lui ca o chest,iune db existen!ä. Si statul nu p,oatb.sã uï_
rrteze 'a iroliticä mai absurcrã. clecât de a contribui ra
s¡rori-
r¡ea morbiditäfei çi la degenerarea
¡rolrorafiei, dezintere-
,sândru-se de cali,tateq çi far.or:izâncll prin
toate m¡ijloacele
.spori*ea auntitdfei alcool'lui ce se consumä,
çi cäutândl a_
poi sä eombatä acea morlriclitate çi ,dlogenerare prin în-
mrLrl{irea me.ìicilor, a spitalelor çi a retetelor gratuite.
Aça fiincl, dator.ia statului în aeeastã, pd'infä, uyrneazá.
clela sine care t'ebue sä fie. Arcoolul fiincìL o otravä prÍ-
mejdioasä, statul, d,ac,ä n* poate op,li cu totul *o'''ruat€a
lui, ceeace ar fi singuria ploced,are rogicã çi folositorarq
t'ebus cel p'ffui sä c¿ute a räsa debita,r-e.a lui libenä
'u intere.se
'în rnp,na orie,ui. EI silagur, a,vând,
de_opoh"ivä c,u
n€.ze clr debitarea aleoolului, pontru cä singur pr.ezintä cìes_
tule garan{ii eã nu va spori toxicitatea a,cestei oträvi çi
cã nu 'r'a cälta sä râspâ,nclease,ä consumalea eia). Motn-
polu,l t:ânzdl'ei Alcaolului, debitarea. lui în sticle peoefluite,
cle ,cätle agentii. cu salar: fix aI statului, într'un nuuiãr
restrâns db clebite, în car.i nu ya putea fi colxum,at, este în-
I
'Pheerea logircá la eale trebue sä ajungem, în st¿rre,a aetualä
I
de lucluri, clacä r'oim sä pãsträm sánätate.¿ çi onergi,a po-
porafie,i çi s¿i-i rìäm putinfa cìe a ereçte în numär, lãrg,indJ
sfera ei rle întinclere.
l0u aceasta suntEnl aduçi în mocl firesc e¿, sã. ne ,ocupämr
de o altá eondifie dlin çirui acelor: enumera.te nai sus, ,oari
'ecmtribue la cìetermirlarea cantitäfei mijloacelor cie exis-
tenfä ea limitä de pe urmä ¿ dezv'oltärei poporatiei.
6. Ì:Iodul, de adnùnistrctre a, îttteresekr publì,æ.
,De eea rnai ma.r',o irnrportantá pentru cleterminarea lini-
f;elor cle 'clþzvoltare ale poporafiei, este färä îr¡cloialä modul
t) A. C. Cuzat Lr.rpta în contra Alcooliamului în România. Jassy
t897. Pag. z9
 qIÔ
'de administrare a intereselor publice. Orioât cle energic,ã:
ar fi pot:orafia, olicât de fertil pämântul pe cå,ïe träieçte-
oricât rle bune legile cari o câr.ruuesc, clacä acei c6,r.i sunt
ehemafi a le aplica r¡r-çi fac datoria çi se se,rvesc de to,ate
institufiile m¡,rnai spre folosul 1or personal, ea trebuo sä
se împufi,neze în locr de a prosp€tìa, pentru cä nu-Si p,oate
agonisi in ¡race cele tre,buitoar.e existenlei çi nu se poate
folosi db mtrnca ei.
Pr:ecun bogátiile pän'pntului se pot istovi din ca,rrz?-
vnei cultttt'i Ttrríd,titoare, as€mene se istovesc $i puterile po-
porafisi câld interesele ei nu sunt apärate cu înef ijire çi
câncl însuSirile' ei nu sunt dezvolt¿,te printr'un sistem de
ctrlturá bine chibmritä. Atunci I'eclbm cä, clirr c¿uøa vi-
cioasei sale guvelnär:i, popora.tia dä înctärät Si vegeteazä în
mod mizerabil pe un pämânt p€r c¿re s'ar putea dezvolta,
sau pe cale se clÞzr"ol.tase altã d,atã, cu un alt sistem de gu-
vel'nai-e.
t$i oxe,mple avem destuls în istorie.
fntr"o fa'ä în care legiuitorii se dezintereseazá. de bilele
obstesc çi cautä sä tragä nümai folo'ase personale clin poli-
ticä; în care legile nu se aplicä: în ,care oam,enii nu-çi gá-
sesc drepta,te în justitie; îrr eare stiinta ,e nunrai un mü-
loc cle cäpätuialä; în care administra.fia er asuln'itoare çi
venalä; în care, însfârçit, clupã. cum zice poetul, ,,viLtu-
tea e o nerozie, geniul o nefeli,cir"e", poporafia tlebue sä fie
putinä çi sä dege.nereze. Cäci aceasta nu însemneazå. altë,
decât cä r.nii, a,crei c,ari au puterea economicã, c.uLtur.a,lä çi
pcliticä în mânä, träiesc în mod parasitar pe s,anra çi îu
pagnba celu' tttu.t. mnú{i, çi o ,firesc ca ac,e$tia, puçi în,conc[i-
tiuni sooiale neplielní,ce, sä nu poatá prospera: întoc-
rrlai precum nu prospeleazä planta, räsäditä în pämânt
pieh'os.
Tròbne cìal ea st(rtul sä privighez,e clJ. cea, mai male li-
goare,ca, tofi acei c¿ri sunt reprezentantii säi sá-si facä da-
tolia si sá aplies legile aça precum sunt yotate. Dal a'-
cea'sta cìepind/e, çi Jocmai aice este greutatea cea m;ai ma^Ì'e,
nu numai de agprimLea, de pricepeÌ€a Þi de patriotismul a-
celor c'.ali câLrììnes'co ci çi mai eu salr{ä do organizal€a so-
5t7
,cialä, cleslue a cår'ei înrâurire asnpla clezvoltärei popora-
tiei tlelrue sá spunern câteva cuvinte.
7. Ot-gunizarea sociald.. Discutând cari sunt ,eauzel,e
-
tnãrirei çi a. clecàrlerei nafiunilol, a,rn vá.zttt cä poporra,fia se
împa.rte în diferite categori,i çi clase, stãpânite dþ acs
laçi principiu al înmulfirei n-emärgenite Þi cari, din a-
ceastä 'c,au-zã, au inter.ese contrale 1).
In läuntml aceleeaçi popo'r¿fii, fie cale categorier sau
.clasä' cautä sä-çi apere propriiì,e ei inter.e¡e çi sá-çi 1ãr-
geascä sfera ei cle întindere.
Aça fiincl, e firesc ca clasa ,c,ea ûì¿i purternicä sã,. se se -
vea;scä (ie ,put,erea ei asu¡rrind pe celelalte. Aclmûlistrar.ea
irrte.reselor publice, într'o ot'ganizcn'e întem,eiatd, þe cl|¡m'-
.t¿itt. clttselor', oricât ar fi oamenii de cumiuti çi de patrioti,
nu poate sä so facä dhr decât în favoarea c.lasei stápâne
cãlcâ,nclu-se sji încunjur'ânclu-se legile existenóe. Cáci aoesto
nrr srrnt clccâ.t com'prom,Lsuli, îlrtre rìiferitele c.la.se rivale:
Cornbinalea intereselol a,cestor diferite 'clase cle,terminä în
.ader'är olgarrizarea, socialä çi statutr îtlsuçi cøre fanø legil,e
ntt-i, clecât ercpr'esiuttea echtlibru.llui dintre d'if eritele i'nterese
ale poporofiøi. Arn zis a ech:¿Li'brulu,i, pentru cå deçi statul
nu-i întotr,learìna rìecât reprezentantul unei elase mai 'cu
sarrnã, el nu poate sä nesoooteascä cu totul interesele ce-
lor'l"atte clase si categorii, färä de a-çi eonlpromite exis-
tenta. Astfel. statu,l feotlal, .1"-s pil$ä era expresiunea in-
tereselor rnarilol Propriotari de 1tänânt dar ace.stia erau
siliti sä finá samä si cle interese'Ie tär-änimei, ,cari çti¿
sä-i sil,easeã la aceasta prilr rässulärile ei. Si câ.nrtil ldän sâ-
nul popor',atiei astfel constifuitä, a aiuns sä se dqsprinclã;
încetul cu îneetul o categorie cl'e oa,meni, a cá or venit prro-
vsnea exclusiv din munca lor, fie corpotalä fie intelec-
f,ualä, nn:märul trol crescând le-a clat putint'a ds a se sou-
tura cle stäpânirea clasei rnarilor proprietari, plãsmuind
statul dupä eùripul çi asã,miänar€ìa pt"opriilot lor tendiinti.
Staful moderrt a devenit astfel ex¡rresiunea interesel'ol ela-
.sei burTheze, ca',pituliste, clãr aceasta e silitä sä îrr¡paltä pu-
r) Yezi Cap. XIX
 518
terea ei eu crelelalte ,clase, cari Ia levoe. çtiu sä_Si apere in-_
tereselo ,lor cu forta.
$i 'd'e a,cee.a, tocmai legile, trari în .soeietatea înte're.iatã rre.
rlom:ria elaselor nu sunt, în cea mai mane palte, desât
a)ntil)t'ont,isul'¿1, adevälate tr-act¿te de pace
cari stabilesc,
l'eptur:-ile ìreligerantilor, ca*tä sä fie înláturate
î,n aprica-.
rect lo?', cäleânclu-se în iltercsul claselor s,täpâne.
De ai,ee resultä cá toa,te cl,osele rmei, Ttcrporaf.ii, se mdr-.
gencsc uuele pe oItDIe, luptânclu_se
¡rentru a se ,clÞzvolta, $i
cá ct'eÇterea tote,l,d a Ttolto,ufiei de\ttirzde çi de acest ,fiae.toor
social inrportant, cle sfera de întlnd,et e a fiecdrei cl,ase în_
ldmtt'ttl zutei org ctnízãri socíale antomiite.
Dar fiirrclcã, dr'pä cuÌu amr .vräzut, îutre diferitere clase ou
jlterese ('onttar€, existä o legährrä foarte
strânsã, popo_
rafia nnei {ãri al,cãtuincl o lí.intri organi,cd,, a cärei pärti
nu p,ot cìegenela. fä,-ä cle a com_promite existenfa întregu_
Itri, rleaceea stetul, tr.ebue, sä caute a apära. iuteresele t¡r_
turot claselor cle-opotrir,ä çi sä se îngrijeascä mai c,u samã
de brur'a stare a c,ktse'ù rzu'are, c.a iz.çrcr clin e.are toate ce-
lelalte içi alime'teazä puterile. $i s'a dovecr.it î' deajuns,
Ìl
î. 'capitol'I anterior, eä clecäcrere¿ naliunilor se diator.eçúe.
în eea
r'a'e t'c.mai fapf,ului nesocotirei intere-
'rai clase,rrarte
selor a.cestei care dupä felul ocupafiunil,or saJg în
direct contact cu
m¡ärirei oricãrui popo,r.'atu'a dãtåtoare db 'ieafä, este temeiul
Dupä ce ant¡ aráta,t astfel înrâurir.ea organ jzátei sociale
asut)Ìa. rlezvoltäre,i polrorafiei, rã.mffns sä ne mai oc,upäm
pe scrilt, c,u cel cle pe urmä factol cå,r€ am spus cã contr.i¡ue
1,
Ja determinarea limitelor" ei de dezvolta,le.
8. Relofirtnile di,ntre diferitele f)opurati,i,. pre,oum, în
sânul ae.eleeåçi pop,orafii pe un teritoriu anumit, diferitele
clase se mãtginesc unele pe altele, asemÊqfe diacä privirur
poporatia pärrrântului întreg, cliferitele popoare çi grup,är,i
etriice în crali ea se îrnpalte, îçi rìetermfirä limita lor. ree.i-
procä de, dezvol,tare.
trtieeare poporafi,e aïe nevoe pentru a se dszvolta c¿ sä.
stäpâneascä un teritoriu anumit, sä-l pästreze pentru sino"
si sä-l ferea-scä de îne,älc.ärile celorlalte poporatii. Detenmi-
5r9
ltale¿ì sferei dp întiuclere a fiecårei lloporafii este îrlsã o
chestiu,np de forld,. Cu cât o poporafie e ma,i energicã, çi mai
nun€Loasã, cu atât ea e capabilä sä stäpâneascã, o întin_
dere tn¿¡i tna,r.e cle pämânt çi viceve sa.
Dar în societate¿ moclernã, întemeeatä po schi:nbul mär-
furilor', cle$fere¿r. popor.afiei nu clepildo nurn,ai de li,mñtel,e
ei geografice, ci ît grad mai man'e poato ds Li,m,i,te\e ei, eao-
notntce. Pe o intindere cle b36,408 kilometri fiätratit), X.ran-
fa ar o poporalie cle 38,517,925 cte locuitori (72 pe krn. p.);
pe când Anglia, cu o întindero de num,ai 814.628 kilometr.i
pã,f,rati, ar'e 40,188,927 de ]ocuitori (128 pe Imr pätrat). Pen-
¡tru ica, aqpastä deosebiro sã, fi,e su putintä, trebue în Þri-
mul râ¡r'd ca märfu¡ile erlgløzß sä se poatä desface în can-
titäti npi uari decât märftu-ile frartcetæ, çi aceasta o hotä-
re.çte r.oircrr't'endo, acìicä lurtltn pe cale econornicã, ,crr,r, efti,
nrítuteo, ,ri cr¿Litu,te<t nud¡-fei ca aïme,, în apare.ntä levilo-
r,¿rte, clra.r cu mult mai ucigätoare clecât tunur.ile cele rnai
perfectionate.
Din nenolorcire aceste clouä însuçiri ale ,mtárfurilor nu
sunt suficiente pentfu a asigura izbâuda în lupta dintre
diferitele lropolafii ale globului. Relatiunile economice
rlirrtre dânsele ,srut determinate de 'Ttutereø núl,i,tarö' de
care pot d,isDune çi clin aeeastä eanzä statels mici sult p'u-
lurea înpierìecate în dozvoltarea Jor cle cäträ statrele rnari,
cu ar-ma,te uriaçe. Astfeù, lrentru ¿r nu cita deeât un singur
exentplu, nu r'ämâne încloialä cä fara noasträ ar p¡utea sä
expoltezs o lìì¿1le cantitato cle anirnale de tot soiril çi chiar
sá ìnte,rneeze unel'e industrii în legäturä cu agricultuta, în-
desâncl poporatia ei. $i nu atãt utltitctlut'iI,e îi lipsesc, cliup,ä
curn credl unii, pe re,ât putinfa ca aceste c¿pitalrrr-i sä fructi-
fice, d'esfäcânrl procluctele lor'. Cã,ci cânci o vorb¿ ea crescä-
toml cle vite sä.-çi trfureatä marifa lui pe piefele sf,reine,
tlupä litera convenfiunilor îucheeate ou statbtre vecine, eI
se vecle oprit la granifa färei, pe cine çtie ce prre'text de po'
Utie veterinar:á; çi când ca,pitalistul ar voi sä întemeeze o
i:rdustrie, cât cle potlivitä cu împrejurärif,e local.e, si caro
r/ A. Hartlebren's Statislisches Taschenbuch. Wien t899.

520
ar procllr'a qijloaee db exi'stenfá u'ui mate numär de oa-
moni, arceleaçi corì\,entiuni îi impu' prefuri c* cari eI
poaüe exista çi eu d,ârxul, nic,i ele,mentele prin c¿ri
s'al 'uîn
cleçi poporatia [ärei.
vedem' clar' c'm çi relafiu'ile dintre ctiferiteie poporafii
c¿ntr'ibue întl''n grad foarte ma.e la clbtermi',area limi-
telor cl'e dezrnoitaæ ale, poporafiei.
D'pá ee a.m ce.eetat astfel rând pe, râncl toate conctriJiila
naturale çi sociale, cle la cali cle.pinde ,creçterea p,oporafiei.
dedueându-le tlir teza stabilitä de noi cä limitele fireçti
ale poporatie.i sunt determinate dþ caltit¿tea m¡ijloacelor
de existenfä disponibile, rämâne sä ve,clem cari sunt îu-
elreerilo 'c'e se pot clb,cl.ce rlin ac,el de al treilea óor:ola,r. aÌ
legei popor.a,fiei.
III. Nefü.nd î,n sture sri treacü cle Lìnnitel,e miiloanelc,,r
de exístenfci, Icr cxtr"enttitølea cd,ru'a se îngrd,mÌrcleçte nncon-
tenit, Ttoporafta se sí,Ioçte pu{nØ.ea sd le ld,rgeascd, perfeotio-
nâncht-çi înstnÇiri\e çi i,nstitttfíi,Ie, atprinzând noi, terùtarùî, çù
i,n tr ô.n rl î n, I,u,It t d, cu popor ati,i,Le ø ech,e.
Sub presiuliea nevoei de a. se pã,stra çi cle a-çi înclestula.
$re'buinþIe l,ol crescâncle, în luptä eu eoneur.enfii säi, omul
îçi încorcleazá" toatn put'erile. si se dbzvoltä neeontenit, sub
pcdie,apsa ldb a nu fi. Prin vea,curi înde.lungaúe de luptä
çi
de sträduirfå, poporatia umanä çi-a îmbunåtäfit mijioacele
sale dÞ pr"oducere, çi-a îmbogäfit cunoçtin{ele, a clezvoltaf
impãrJirea m,uncei ,qi a perfec{ionat merell organizarea ei
politieã. si socialä 1).
In, starect actuctlðt de lucruri, ajunsä în stäpânirea unor
¡nijloace de proclu,cet'e a cã¡or: produetivitate într"ec-e cu
mrrtrt f,r'ebuintelc sale plezente, çi fiind încä tlepa,rte d'e
fimita cle pe ur:mä a cìezvoltärei sale posibile, pWorati,u td,-
ri,lor oit;ilì.zcr,te s ntrirgin,itö, nu, de i,mposi,bi,Lttatea dn ø pro-
duce mai m,utrte bunwt'i, ct, de í,m,ponbiti,tatea iÃe a se folosì,
cle procluctiaitete& mijloa.celor de cari rl,ispune, djin cauzä
pã. aceste. mijloaee fiind în stäpânirea plivatä, ele ser-vesc
i,ntpresele de â,mbofltitíre ale câtorva, în loc de a serr.i âzú¿-
t) lJezi pag, 34r
T
52r
t'esekt rle în¿lestu,I,ore ale tuturor. Lärgilea sfe.rei dle d'ezl.ol-
tare Ia a cárei lirnite se îngr'ärnädeste, depi¡lde dar- astáøi,
nu atât cle sporirea pr'ocluc.tivitätci mijloaeelor db prodn-
c.ere, p€ cât dte loalizalea putilrfei, cle a se selr',i dje aoeastä
pr'oductivitate, pentlu toate clasele cle-o potrivä. Aceasta
implicá schinlbarea forntei actu,ale ø soctetdtei. înterneiatä
pe proprieta.tea priv,atä a mijloacelol cle producere çi în-
Iucuiroa ei eu altá o.r:garizare, în e.are aceste rnijloaoe vol
frece în stãpâuirea societálei întregi, caxe nu va ,cunoaçte
alte intelese cle,cât iuteliesele cle înclestulaïe a tl:ebuiltelor
I
tuturor- meurlriìor ei fär'å deosebir-e. $i aceastä sc,himbare
se rra realiza s?rb presiuneu ucel,uiuÇi,¡tr-ittcip,iu., in vilf,ute¿
cåru.ia, tr'äindl la liririta de pe urmä a de,zvoltárei ei posi-
bile çi simfâncl aá aceastá limitá nu e cleterminatä astázi
rìe îrr--¡prejnráti. n.tt.ttra/,2, ci cle împlejiuräri sociqle, popota-
ra\ia v,a fi înd,emnatä sä înláture pie'd[cele nete,gitirne çi
rrefireçti, cali oplesc clezvoltarea çi ferircirea ei, în soci,eta-
tea mocletnã.
. Dar poporafia nu e¿utä num,ai sä-çi lärgeascä limiitele
d'e dezr.oltale pelfecfionânclir-çi însuçilile çi institutiile:
I
sub presiunee nevoilor: .sale crescânde, ea e silitä så, ,ocupe
l,
I
noi te,ritorii çi sá intre în luptä cu poporatiile vecin€. Si
I
pceste erreeriri çi lupte ffirrt Legítir;tl€ pertrrl cä, diupä legea
li
I
însãçi ,a rÌa,tul"ci, fiocar:e are rh'eptul sä träiasc.ä. $i fiildcä
t)
cu tofi't, au ace,st cìlrept, rìe aceea între tlân$ii lu,Itttt. decid'c,
i
I
I çi fiecale ale în lume numai atâtea ,drellturi, pecât.a.re pu-
I
,tene Cb a si Ie. dobâlicli tcntttum..ju,ris habet, quentunl) (p(Þ
li Relafiiunile
- cìintre rìiferitele, popotafii p€ su-
tentia t¡cúet.
lt.
I
pr:afat,a pãmântului sunt cla.r, în prirniul rând, çi'diupá na-
Ir $ula, Irrcr-urilor, dupä ,sum am zis, rel,afi,ttmi cb forfui, çi nt
lltl
:
e cu putinfá e,a ele sä se sehirnbe.
fn lumina 'pri,ncapiu,Iui, ytoporafie,i si e"hestiunea pácei ge-
I
I
ner,atre se lãnrureçte dar ¡lo d'eplin, apãrând, cå, un vis ge-
l
neros ,5i oa o anticipare a unor timptrr,i, în aarí, trebtrc sd,
ì
eleíl'ern. clar cani sunt încá proa îndppärtate de noi.
Pacea generalä nu, poate înse.mna altä, în adbvär, dbeât
dBüerminarea, c.u plecisiune a limitetror db dezvoltare, geo-
 'J22
grafie€ çi econonlice, ale diferi'telor poporafii, çi împiede-
carea încãlcä:'ei lor.
Dupã. sta.rea actualá de lucruri însá, pämântul este îm-
pörtit în mocl inegal intre d,iferitele' poporafii, cu culturä
çi aptitudfini diferiúe, çi cu tendinti db c¡eç(er.e inegale
Ar fi dar sä- zicemr cã pieils roçii, cari stäpâ.uesc as;iäzj
ulole teritorii'pe pámântul Arnericei, çi negrii cari ocupá
cea mai mare parte a Afrj:cei, sä fie r"espeotati îu posesiu-
nea Iòr. Asemene, ar tlebui sä nu se atingä nimeni do stä-
pânirea turcilor a,supra unol pämânturi p'e cali nu srunt
în starre sä dezvoÌte nici o,cultu'rä; sä nu ttezirrl pe iCIhircøi
clil arnortilea cle sute clo veacuri la care-i oonda¡n:rä lasa
).or; sá lãsãm poÞoratiile am,estlec.ate, cani cuprindl sr¡clml A-
mericei, ca sä eontilue sbu'ciumätile lor ste,rile' pe pämân-
tulile cele rnai boga.te do pe glob; sä läsärn însfârçit Be
jt ïa.noezr, surpaur exclusivi pe niçte teritorii imense, ca sä
urm€zo a l,e ocupa, în nod teot'etic, prin ,câtel'a. sute de
functionalri $i câteva' zecirrri de posturi militarre, în loc ca
sä setveascä o,cupatiu¡nei cle lupt, cle cãtrá excaclentols
unol poporatii în plinä vigoale.
Chial clacä ar voi cineva sã, urmeze aceastä polit.isã. çi
sä o clecleteze pe hârtie, încá ea nu s'al putea reatriza. Cá;ci
un€,Ie pollûrafii rnai ener,gice, ulmând a se înmulti au im-
bielçugare si-ar levärsa ctl necesitate prisosuril,e lor a,slrpra
pämânturilor ocupato în mod nesuficipnt de celelalte po
p,oratii, si ar evea cl,repttú sä çi le teverse, spre binele rás-
pâricliilei èulturei pe întregul pämânt. Dacä însä s'an pu-
!,ea ca, cineva sä se împof,riveascá cn stteÆes a"Áøi €xpan-
siuni ,fireçti a laselor superioa,Le, rrøultatul nu a,T fi dûuf
.r
rTocã,t rvprirea ctuti,izatiei în mersul oi triumfätor, cätrå
i:leelu.L ce sträluceSte înaintrea omenirei. Ar fi sä sacri-
ficäm viitorul rfalnic, prezentului mälginit, si sá renuntãm
la misiunea noasträ pe pä'mànt, n€socotindl cuvú:rtelo ssdp-
turri : Creçte{I $i. acY înntul{iti çi, umplefi, ptd'mânhù sí,t
su1ru,ncfi'predânsul').
Din fericire o as€rrlle.ne politicä nu o ctl putintÈi. Popo,ra-
r) Facerea ¡, 28.
523
tiile räspândite pe suprarfata gl¡obuùui vor urana a s€ ûunulti
çi, dil aoeastä cauzá, interesele 1o,r se vor întrersiocni arre-
reu. Acele rnai agere çi ma,i energice se voÌ' dezvolta, aenlø
bicisni,ce vor pieri. Si dfn,aceastä lup'tä clureroasä dlal bi-'
nefäoã,toare se va rÌaçte, o,menirea viitoare, rnai p'uter-'
nicã, m¿i intoligentã, ma,i buná la suflet, c,ale v,a stäpâni
pämântul î,n '¡tace. Da.r astázi, çi pe multä vrerrl{e încä
'l.twta çi rcizbsiul, este singur:a lrege caf,'e rs stápâneçte. SiZ¿
donrnsç1'e, pânä acuma, pe pámânt çi cine nu ascultä do le-
gilé ei, nu poate träi în rnalgtenile împäräfi,ei sa,le 1).
Aoeasta l1s jmpune cl¿t,olia de a dezvolta pe toate cåile'
puterile psporafiei, îngrijindu-se în p,rimul râncl cle starea
ccono,micä, mai ales a cJ.aselor lurale. . Cultivarea însuçiri-
lor fizioe çi mor,alre ale lropolatiei; sporirea energie,i, a, spi-
ritului ei de lreveclere çi de eoon'omio, a simrtului religios;'
¡:ombate.rea viciitror crali o degrade.azä çi-i säcätuesc vlaga;
trezirea con,gtiintei salc nationale; pästrare.a spiritului sáu
räzboinic çi a virtutilol sale milita,re, iatä scopurile pe cani
tlebue'sä le urmárim, în stale¿ actualá dle lucruri, fünctr pu-
lurea gata de luptä, d,acä voim sã tráim în p'ace.
Cu acea.sta ne-am a.propiat de c,ercetanea celei cle pe urmä
tezer clin crle patru în cari am. desfã,cut Ìegea poporatiei, çi'
tle închee.rea acestui capitol çi a întregei lucräri.
IV. In. Iciuntt'ttl orícdror Li'tnite de dezuotrtare, determù-
nctte în, tolclecnt'ttø cl,e cantítq.tect' mi,iloQlelor cle e'xístenfd,
tli.spottibilitinttro epocd, cl,atri çi î'n atuutne condifi,u'tLi' luJtu.
rt¿ie 8i socicll,e, fiecctre i'ndauicl se Lttpttd' de'u' dreptul cu ñta
clitiuttite ht. cctt'i este chemo,t u trd'i' çi, cu toti ceiløl'ti' itn'd'i.
t :trizi, ca't"i trdesc îtt, uceleaçi canclifiuni, pentru a-çi' pdstra
existenfa prcrprie îneinlea çi î,n. cotúro. ttttut'or.
In virtutea, principiului viefei, de care este s,täpânit, fie-
c.are irrùivicn cautå sä se pástrer'e, &car'.&tând pentrrr si¡Le c
ca,ntitate pe cât se po,ater rnai marer de mijioace db oxisteniä,
dii¡l suma. totalä ,ctre bunuri ce se pot dobândi în anumite
conclitü. A.ceastá näzuinfä a fiecäluia este cauza u¡rei oom-
petitii generale, çi a unei lup,te pe vieatä çi pe mparte, între
r) A. C. Cuzc¿: Meseriagul român. lagi 1893. Pug. 95

524
i crautzãr.co'uflictuL este juevit¿r,bil si izJruc'treSte, mai târzirr
1 tofi inclivizii cìrem,afi a tr,äi în a.nurnite hotale. Milä lru e
.)i çi nn treb'rer sä fie. Fiecare voeçte çi ale tlrept,r sä fräiascã,
d¿.c'ã ate ptúercct de a träi. $i ¡;irneli n'a avut mai ¡rulte
rlre¡ttuli vr.eo,rlhtã, rì,e, s61 a avut irnlin{a cle a
.l;âncli'). çi Ie do_
Aice îrsã, se preziltä o crhestirure clb cea l:,oi nane
'ì'sernnãt¿rte
trracti,cà, çi car.e stä îu l,egäturä c* existenf,a
po¡roalelor' çi rru rl'ezvoltarea. lor pacili,cä,
în lãuntrul unor.
l¡otar,e anumit,e.
câ'd lupta De't'' d,obâ'direa mijroaeeror rde existenfå
se dä întrø elen.e,,tele acekzecLçi ,popcn-ofrri,, cre aneeaçi la,sã,
cle aceb.Si sânge çi eari rlin aceastä eantzá. se .Þi an$etocä în-
ti'e drânsele, ea e,ste ltine'fä,cätoale, pentr.u cã. silincl:u-i pe
tofi ca sä-çi înc'ordez,e puterile çi înläturâncl pe oei bicis_
nici, cali nu sunt îl stale sä se pãs,treøe çi så se lep,rodueã,
ea sporeçte valoalea generalä a p,olroratiei, pregãtindu-i, un
t'iitor rnai bun. Dal cânrl ,¡toltorafii cli.feri,te, ca rasä, cil
traclifii, ca lege, ca obice,iuri, sunt chemate a se clezvotrta
alätn'i, ,¡te uceloçí ta.itcnìu,l*pt,a cl,i'tre clânsele treb,ue sä
se sfârçeascã, cu izbândo rorein asupra celorlalúe, iøbân,tìrã,
o&r'e âre ca r.ezultat niruic,.irea comlrlectã, alunga,reÐ, sau
aservirea lor. ¿\ceastä couse,einf á e f ata\c-r; ea nu so porate
înlãtrrra. $i chiar- câucl în urma lupfei se süabileçte vu. mjo-
du-s t¡iuenclâ între beiigerarfi, pae€,¿r n' e druabilä
çi vine
un timp câld conflie.tul d,intre cliferitele neamur| c,ari
träiesc pe acelaçi teritori* clbvi'e ae-.t, fie,ear.e apärându-si
existenta ct1 arm¿r în rnânä.
flçor se poate în{,elege, în acievär, clin, pri,ncirpì,til ttopo-
yafíei, eä pe un ter.itoriu cìleterminat, ru s3 poate d'ez-
volta clecât un singur neant în pa,ee. Cäci úaú tr.äiesc
:nai nnlte neamuri la un loc, ecn i ?nt" se ct,mestecã. ptin,
þgùtw'i clø sô.nge, ele alcätuesc pe atâtea poporafii cu in-
terese pr.otivnicÐ, fiecare eäutândl a-çi lärgi dfrera proprie
de dezvoltare., db oarece toate sunt stld.pânì,te dn oteeaçì,
tend,infd nericYrgen.ild. cM înmultite. Dar a,e€a,sta, uu e cu
pu,tinftì, în rla,rginitle unui terito,r"iu determinat, lrentru fie
eåre poÐot'atie, dc cât 1te scant¿r crelol'laltc. Di,n acrrrsiir
11 A. C, Ct¿za: Meseriaçul român. Iagi r89j. pag.
96.
52-r
s¿rlL m¿ti c,urâncl, c',u toatãr ftui¿r unei puteli elettleil'.l¡ttl ¿t
nattrrei. $i nu este putere mai neînfrântä ùe'câ't' nsi'eøfa,
care se manifesteazä eu acreia$i tärie în întlegi'm€a ei" sub
orice lìolrnãt î,n eale se prezintãr.t).
Aceasrta ne' exllùioá pentlu ce, tr:ãrind v€r-tcrtLli al'áturi, lro-
prrarele "se încluÊ;mänesc çi n1r se amestecä' sfârçild în
tottleauna p.rin a se înc,äeta. De aceea e cle uea'pãrratü
tleùuinfá, pentr'u liniçtea din ]áuntr-u 'r statullui '$i pcntr'r
dezvoltarea, tenßinicã. a unui popor, ca e'l sä fis std'pô'n ex'
clusiu pe un teritoriu anuntnt, pe cal"e a apuea,t a-I 'sup]'i:r-
cle çi asnpra càiluia are clar tlt'eptut'i, istrvrice"). Dar rlu
trebue sãr uitäm ,cã. acrestê dÌìeptuli' înteneiate De stãPì-
nirea t necutä, nu au deeât o valoalo cutat, teareticd, dia'cá
nn se intemeeazä pe stcipâni,reu' de f apt, în Brezent. To'üuÞi,
dre,yttul, istot-ic, are çi ,d'in punotul ds vetle're practio o în'
semilãrÉ,ate foarte,lll'a.r-e. El ne spulì€ cãt pe urr terito'r'itt a-
nunrit, lle caüe u,n llo,p.olr l'a cultirat srrte de aÌi ou m'unciÍ
stãruit,ca,r'e gi I'a ,:pÈrlart în contl"a clu'ïn¿ru'ilol on vitc-
jia sa, ctlt ltolor )uLL QI'e clreÌttttl sd' trcii'uscã" EI e si'ngu-
ru/ ;i exclusrvul stäpân. Aläturi cu clânsul altcirreva nu
poate exista. EI are nu nurnai dreptu, ci cløtoria db a ex-
clu'cle tr'e olicile, çi cle a pästra, nø¡ti¡bit pat imoniul ce
i s'a ltitsat, circi generaJiile prezente nu pot iìisllune drl
soarta gelrer.afiilot viitoale, ,enunfâncl Ia existenfa lor.
Câncl liue tlal u'n ll'oll0Ì oa,rec'¿tle çi nál'áIeSte În pãrrnâu-
turi c',ultivate çi stäpânite d-e alfii, aoegtia trcbue sä-çi în-
pe
r.ol.rìeze ttcr¿rtei ltutrelilc pentru r:r lirmâ rea singtLri stir.pâni
trámântul uro.Steirit de la pãrinti. Ei sunt în'dritruti' cle a se
\l a4rrila pe lcate cä, Ìe, prin toate nrijloacele, çi nãrväIitorii
m ¿u.r ch'eptrll sãr se pltân,gãl çi sii pr-otesteze mä'car în nu-
nrele t¿nzr¡rt itíttei. Cä,ci umanitatea o în fie'eare çi fiec'are
are rìre¡rtnl çi clatoria sá" zicä; utnqttttatea sutut eu' $i din
( nro¡rrent ce tlouá neamuri aláturt lìu se pot d'ezvolta
ìu p,ace: a vof.bi unu,i popor, care voeçte sä tr'ãiaseä
îrt locllile stä¡ânite c,u multä trudã' cle strãr;blnii sãi' clc
r i Vezi pag. 4o7.
z) \'ezí mai sus pag. 5I'
 526
umani,tate, nu-i altä d,ecât a-i cere sä renurnþ. la existent¿
prr'prie, în fblosul veneticilor.
hrcheierea pracfi,cå la caxe trebue sã. a,junger¡ c. oti
poli.tica n af io*ul.istd, aste sin gura politicá fiÌoas,sä, Iegitimã.
çi curuinte, îu sltaa'ea actla,Ìãr cle l,ne;rrrri. A se pune po
ter.n*l eel rr.'t,i strîmt cu lluti'!á') ; a. simti ex-
chrsiv cr-r poporul cãrrria 'a,{iona,l
arpaaJii ; a a,firma cu energie e_
xist,cnfa pr-opr-ie în
'cont,ra.'tuturor,, este a fi çi patriot în
în(eles.l str"îu,t aI cuvântului. si on d,e .bine,, ¿ìsi{îur.ân([
'ra,i
clezr.oltalea liniçtifä çi tenieinicä a civilizafiei umaine.
,.$i lle câ.r¡d nu se dé"qba,t clecâ,t interesele oele m¿r.i
,,strânrrt eg'oiste, întro popoarele cleosebite, a vorùi dé umn-
,,ni.tate a,ltfel d,ecât ,sa de tt icleal, cäträ care treb,ue sä
,,as¡-rirã,ur; dar ¿r cänei dr.eptur-i nrr se lespecte.a.z¿-r îrn pt¿lc-
,,tic'a zil¡icã, decât nurna,i întrrr cît ele nu vatãmä intere-
,,se n¿f,ional'e, este nu.nu,mâi rr fi ul trádirtor neamului din
,,ca;r'e lh,ci ltarte, cla,r a de,seÌvi intere.sele bine înfele.se ¿tle
,,omenirei" e).
Cl¿rntitate¿ nrijlocueelor de existenfã1, c,rr.e se p,oate plo-
dtlce pe un te,rito,riu cupr"ins în anum¡ite hotarq fiecar:e
I)ûìl()r, oare voes,te sãr t¡äia,ssã, çi ,sã, se clez.i,ollte liliiçtit,
trebue sä çi.o asigure pentru sile, ou excluderea oticär'r¡,i
alt clernr¡,nt a,r voi sil existe atãturþa cu clânsul. $i rr,cearstii
ex'crluclere €,site cr atât nm¡i l,efiitim¿i çi cu ¿tât ma.i irnpe-
rios eerutir, cu eât elementele strãtine tilrd sir se des¡rc-
voreze cle m\rilca brutã, a,lcã,tuilrd- exchusiv elasa cle nìi,jlocr.
Lrrictã! îrr sânull a,celeiasi proqror"afii, nne,le elemerrte t¡:à-
irersc fãr'¿"t li,e,i o leg:átul:ä ,cl izvoan'ele. n¿rtulale cle bo,gír-
tie ale pãmântului, nici ul papor luat ca ìnd,íaidutalì,tate
etnicr"t rìccsebitä, nu aro dreptul sä träiascä färä de a euJ-
tiva, tr¿T,nrântul çi a-çi procluce eI singul nr-ijloaceìr. saìc dc
hr¿urã. Mu¡tca realït, efe,etivá, în cllirect oonhact cu natura,
este singurul drept d,e existentc"r, aL popoat-e\cn, il:diferent de
alt,nlintleùea, de orgarr,izare,a lor ttoliticä. Accrrsta nt-i de
cât o, fomr¿"¡, ,ca,re se scliim,bá i$i se plefaoe ; dar: a,ceea co
r'ãmâre r-e,ci¡ri,e, este ¿rieeast¿ï, îndrr,torire sfintit¿"r dc a ltu
t) A. C. Cu.za Generafia dela 48 9i Era Nouä. Iaçi 1889. pug.49
z) A. C. Cuza Meseriagul român. Iaçi r893 pag. roj.
527
trái decât prin mrLr:rcá cinstr¡tå, îndepùrinind ct'ç-intele scri¡r-
turei, cari nu sunt un blãstem ci o binecuvâ.nÍale: Intru
su,clocn'ea 'feþi, tale aei, mô,ttca ltône '). Ele sunt o binecu-
r'ânta,re de oanpco încorda,rea puterilor noastlo pentlrr a ne
pãlstra, este d.u'pä ctLrn am arátat, pâilghiru plugresului' 5i
oonditia voinioiei çi a. sänLäúáfei,, fizlice çi mrorale, a irldivi-
dufui oa çi a por¡r'oa,nelor.
À lt voi sá.1$i pu:odulaá singru hråfir;ìr nt îusc'trttlea'zit
aLta, pentru ur p'oli,o,t, ,rìecât a cäluta s¿i tr"ãtiascã,, îu, rnod
pa,tazitat, speculând num,ai munc¿ altui popor. ,\oeaste,
este o pletenlie aa,re nu se rjusti,fúoä c,u nimic',, egoistãr' çi
stricätoare çi e.are-.ïi are pedeapsa în ea îrÈäçi, în" degra-
darea poTtorafiei, llc.apabilá de a se mai hräni cu munaã'
cinstitãr, si ,cl,e a se apär'a ,otr airlnla, în ¡nâná.
f11 sþrtr'ea. a,atua,Iä a, stganizá'rei sociarle, întc"rnei'artãr pc
Þrotririetatea, Brivatål gi pe împärtilea în clase, tsfe tllel¡[
cãr, nu torate elementele rurei popoo:a{ii stat în dil'cctü trtr-
gãilu,rãr cu p'ãr,rtântul ,$i se p<ra,te spune o¿i astãr'zi lt'u {ie-
care se bucurä cle-a drephù. ùe roaclele oste'¡relelor salLe.
Da,r în n¿ocl indirecf, chiar în organizare'a a.rcitualä, toti so
folosesc în o,ricre rlì,ormelt de nrunca lor, oontr':,llr-ri[cl ltr
üiltu¡r.ì, ,genor'alá, çi unii, prea putini Ia nurut"t'ri' o l'(ìctl-
rìoalgtenì- au lter'spec,t'iYa. de a, se [lucu,r'a. cânch'a, t:ìri'¿tt' Îtr
rn'ord- iclirect, de toate foübasel,e acestei c¡ultuli,.
Clasele cle sus, eãnù sunt ieçite din rônùtrile aceluìn'çi'
rtopor,'reprnezintá, în ¿tdevär, çi numai ele pot reprezilta,
¿qliratiunrile intime tle lasá, ale trroporuiui înta'eg în for-
mel,e potdrilte au c,ailest€ruÌ säu etnic', çi înteltlstl 1l'L'in rtti''
mare $i de clânsul. Cäci e aeeeaçi nafiune, ca1€ se îm-
parte num,ai în ,d;ifieri,te clase; acelaçi orga,ni"sm între a cä'
rli. rrär'ti €xiisf¿ legätula cea. lrlr¿ti strânsä. In ope'l'a c'l,a-
seior cle st1s, îil 'cir'ea,fi'uni'le lo¡ a¡'tistice, illirttl¡a.i'e ::i çt:ill:1;i-
fice, ribrea.zã s"ufl.etul lr,t,fiulei întrergi ; sio (1oìlci'etizc¿lzìr
iclcalurile e,a'le ; se oglindesc intelesclc ei r-it¡lc' Sr' 1-'oa'L'
sp'ùìe dar ,cä, în scltimbul mun,cei þrute ce o fae, cla,sele
rle jos se ìbilcuïã. astäzi în motl intliilec,t, cle I'o¿rtltlltl ostt:
n'elelor Ìor, partieipând- la tor,te bunlrrile civiliz¿tiei, îtr
t) Facerea 3. t9
 528
fotma potri'iti, c. starea act'alä a or:gurizärei sooiale.
hr lt,oicl ,dir,eot, este dre¡lt cä nu so foloseçte cle ltincfa,ce_
li,lc i.rrtle,gei cllrturi clccât o infim¿i ,nrillor,ita,te. Si ,i,ceasta.
crstt¡ fãur¿i î¡rd"oialä o nediept,ajüe, judecând clin puncrtul
de
rrdc'. al unui ideal mlai înalt. Dar ned_r,eptatea ¿ìc{)as.,r
nu stá în putinta nimänui dle a c înlätrua acrrm. Ea îçi
n.re explicra.fiulea çi legitim@rea în necesitã,tile cvolulirurei.
çi i a disBã¡:e¡r Ia fiEIt
Pâ'á a,tunci, tre rãmâne rrrâ¡gâierrtr, ,c¿i clasere socrialr
nn alcãtuesc, în socie,tatea moclerrrá, caste închise, din ca.ri
i'rliviz,ü n* ar rn*i putea ieçi. rn fic,care ìlronìerìt, *rerÊ
('ìcrÌìtente s:e ridic¿i çi altele se scoboarir. C)l¿rsele super,ioantt
nu se mentin, dupä ou.nr aml väizut, decât pr.inriuinclu-se nc-
t,ciut.enit ,cu elementele r¡"igr¡¡oase ale claselor d.e jos. .Oricc
jldivicl, fie cât de mod,est çi cât do neûnse,urù.r.rf,,.r" tortuçi
speran.fcr, da.cä nu persBectiva, cäp,rinhã.rnicie, prin nulcã.
çi c,umpãtare îSi va putea ciroi o altä soartã, ajrugîncl
sã- se fclo.qe.a,scä Si în norl direct, clle toats binefacrerrile c,i-
r-iliza,fiej" sau c.à:-çi r-a. r''eclea cel pu,fin co,püi într'o situa-
liune socialä n-ai rbumä. I)lar pentrl ca. spea.a,nfele aceste
Iesiitime sä se lealizeze cândrva a,ice ne oprim în fa{a
unci in,<rheieri pracotirce de cea. mai - çimal'e însemnát¿.te Êe
c.€r'€ nun-ì@i clecât ca popoea,tia sä fie ornogettã., ca toato- c,I,a_
sele în ,c¿r€ e€ù se împalte sä] fie de a,ee,la.5i rì€a.nr, sau îu-
ltìidrite de a¡t,roa¡.e, ce, sãt se ¡oatir. r,r¡nfestc<r:1.
Anr r'ã.zut în adev¿"rr cãr, popol'a{ia, unui i,t¿rt este o fi-
infä orrganicã, între a,,cãr,rei prìrfi exi-s,tã, lt:rgaitultr t.ca m:ri
strânsä 1). Clasa pozitivä care s,täpâneçte pãmântal, clasa,
rurald., alims¡¿s¿r¿ ,cu exceclerrtele ej cl,asø c1e mi,il,oa ord-
Çeneuscr"r., çi cii¡r aeeasta se ïeûr'uteazá alr¡j elementpl,e crari
alcättrescr c\usa clii,ri,gentti. In modul alc€sta e rurul çt ace-
'tçi 1lol¡or, ca,re s,e gãseçto utlm,¿ti în diferite st¿r,clii de dlez-
volta.re. El este çi mrure,itot' citr, paJ[nclc ca,l.e fa.ce rn,unca
lrlut¿i ce so ce,rc, llentru în,fas,f,i11s¡s¿ o,r.ganismului so.ci¿rl :
) lionøld, saa împiedicând-o de a se dezvolta, statul, care
si comerrciant sau meserta,ç spec,ulâ,nd çi preluer'âncl produc-
telo ¡rroprii; çi artist, înr'ä{at çi om politie, înhrrpând i-
cìealulile s¿rle a¡ti.stice çi literar€, în folme potrir.ite cu
r) \ezi mai sus pag. 446.
529
caracterul,säu etnic cleosebit, afirmându-çi inclividualitatea
;sa, pe terenul stiintei; gi pãutând sá, rcalizeze aspira{iunile
sãle nalionale, în domeniul practic.
Cànd în sânul' unei poporatii se introcluce, ca closd de
mijloc, o poporatie, rle alt neam, cu alte. tradilii, cu alte
obiceiuri, leg'ätura. dintre .diíeritele párli ale organismului
este întreruptä. Ulasa ruralá se vede condamnatä pentru
vecie la muRcä þrutã; netiind în st4.re sá-çi ridice exce-
dentele ei ìa clasa cle mijloc, alcãtuitá rlin elemente streine,
în care ea nu poate räzbate, amestecându-se cu rJànsele.
Elementele unei agemenea popqratii, nu pot aúea dan spe-
ranta rle a se bucura în mod direct de roadele muncei lor,
sau de a-si vedea cel putin copiii intdo situatiune mai fe-
ricitá. Dar ele sunt amenintal,e de a nu se bucura nioi
mäcar în mod inilirect de munca ce o fac. Cäci clasa de
¡¡;jloc strãinã, întärindu-se trebue sä tindá in mod fatal ca
sä devinã clasá dirigentã, in puterea expansiunei sale
firesti. Ca atare însä, ea nu poate întrupa decàt propriile
sale idealuri, în fbrmeìe potrivite caracterului sáu çi În!e-
lese numai de dânsa; ea î;i afirmä propria individualitate
si reprezintä propriile aspiratiuni, ca grupare etnicä deo-
sebitá. Poponul care alcátueste clasa ruralä, trebue sä
clea astfel toatä munca sa pentru întretinerea unei civili-
zalii streine, de la care el nu se folosegte cu nimic, , nir:i
în motl direct, nici în mod indirect. Ace,asta însä este
färä îndoialä neajunsul cel mai mare ce se poate face u-
nui popor, pentru cá e mai mult decât tãgáduirea tlreptu-
lui lui la existentã, este subordonateo existenlei sale sco-
purilor de existenfd. ale unui neam, strein,' este aservirea çi
îttdobttocirea lui, adicá reducerea lui la starea de sclav sau
de vitä muncitoare, fårä scopuri çi fãrá aspiratii proprii.
In asemenea împrejuräri, când un neam strein se intro-
tluce in sânul unei poporatii, nimicind clasa de mijloc na-
trebue sä reprezinte pùrurèa çi îa primul rând interesele
clasei rurale, sing'ura clasä pozitivã, pe care se poate rá-
zima, trebue sá facä toate sfortärile pentru a elimina ele-
menlele sträine, cari-i pericliteazá existen!a. Cáci dupä
cum am zis, numai acei cari cultivd pãmôntul pot sä-l çi
34
Fã

530

stãpâneascä çi nici nn popor nu are dreptul sá existe,-fárá

de a-çi procluce el singur milloacele sale de hranã. Clasa
AI\ EXÄ
ruralà este condilia existenlei celorlalte clase, çi funda-
mentul dreptului de stapânire ce'l exerciteazä un popor a-
numit asupra teritoriului pe care se gäseqte. Fcird closd
rurald muncitoarei nici un popor nu ate ùeptul sd existe
ca atarc gi sri-¡i creeze o civilizalrc proprie. $r orice po'
poratie care munceste pämântul, çi care singurá este îfflri'
luitã, prin upmare, de a crea, din propriile elemente, o clasã i
de mijloc çi g clasä dirigentä, pentru a'i repre zenta inte' SCADEREA
resele economice. culturale si politice, în forma actualä a
organizärei sociale, trebue sä respingå cu toatå energia, cu
brutalitate chiar, lncercärile unui alt neam de a se Încuiba POPORATIÐI CRESTII\IÐ
in sânul ei ca clasä de mijloc, daca nu voegte sä renunte st
la propria existen!ä.
iegõa poporatier, formulatä de noi, care ne-a permis
sä intelegem mat bine fenomenu[ misterios al decãderei
INITIULTIRÐA JIDAI{ILOR
naçiunilor, se aratä dar ca o cãlãuzä sigurà, pentru a des- IN
lega cele mai importante probleme, in directå legáturä eu
existen{a popoarelor. ln lumina acestei legi, care ne stä- oR AçDrE ROMÂXlpt
pâneqte cu tiranie, çi de care orice popor care voeçte -o[
iiäiascå, trebue sá atculte, politica poporaliei se clarificä 1n
mod minunat, färä ca sä mai poatå fi controversä asupra
CAUZD çI REMEDII
încheerilor practice, cari se impun gândirei noastre cu evi-
den[a unor adevárate axiome, ceeace nu a fost cu putintä
pâná acum, lntrucât legea singurå era supusä lndoelei.
Cu aceasta, am terminat ultima parte, çi cea mai im-
portantã, a lucrárei noastre, tlin care s'a putut vedea de-
sigur, aceea ce am afirmat la început: cä problema popo-
raliei este problema fundamentalã a çtiin[ei economice, si
cä ea trebue sä ocupe locul dintâiu, in sistemul expunerei
sale, çi În ordinea preocupärilor tuturor acelora cari se
îndeletnicesc cu afacerile publice.
 PREFATA
Problema cea mai ímportantd, pentru orbe popor, e prQ-
'blema poporatiei. Ea este problema existenlet sale-
Aça dar, în orice moment el trebuie sd çtíe, cum stã: în
aceasta privinfd: dacd se .ínmulfeçte în mod normal, sau
dacã scade. Cdci nici wza din celelalte condilii ale vielei so1
.xiale nici 'creçterea avu!íei, nici dezvoltareø culturií,
-
nici propdçirea tehnicd, nicÌ. întarirea organÌzaliei Statului
nu poate compensa scäderea,numericä.
-. La not, mullåmitã lårãnimii, poporalia se lnmulfeçÍe, daca
o privtm 'în totalttatea ei. Privitã în deosebi, în unela
reþiuni, mai ùles în Ìvlbtdova, chior la fard,'Si pretutindeni
în oraSe, ea nu .sporeSte cum ur trebui, ba .î.ncã se împu-
!ineazd.
Faptut stranÌu însd e cd, în acelaçi timpi pe când pgpo-
ralia româneascä scade, .Jidanii se înmulfesc: . $i aceasta
se poate observa în toate localitalile în ca1i. Jidaníi trdtesc
în'mare numar.
Fenomenul acesta, al wteÌ înmufitri, inegø\e,. în aceleaçi
.i
condifÌi, pe acelaçi teritoriu, având ca rezaltat peirea ele-
t. mentului bäçtinaç, e unÌc, tn demografia popoarelor civili-
I
zate çi nu.çi gãseçte pdreche decdt în sttngerea pieilorroçii
çi a salbatecíIor din Aasíralia, fald dè atbti ndvãlttori. Noi
însd nu suntem sulbaleci. Se cere tiar cel pulín.sä çtim pen.
lru ce nu ne putem înmul!Ì. - de ce perim - în. acelaçi
mediu în eore allii se dezvolta, Iuâttdu-ni locul.
TocmaÌ aceasta este problema pe core cauta sø o deslege
lucrarea de fafã, în care'am rezumøt prelegerile ce am [i-
.nut, în vora anulut 1909, Ia Vdlenii-de'Munte. $i ea se pre-
zintå ca încheiore a ,unor mai îndelungate stndit, începute
.lncd de prin aniÌ 1890, pe care le vom aminti.
ñ

534

1n ,,Meseriaçul Român" (laçi, 1890-1893), am cercetat

,,
prcblema poporaliei din punctul de vedere al clusei de miiloc
româneçti, în mod mai general.
/n,,Monopolul Alcoolului" (Bucureçti, 1895), cuprinzând
rtiferite cuvôntdri linute în Adunarea Deputalilor, cu o ín-
troducere çi un proect de lege pentru stabilirea monopo-
lutut vânzãrii alcoolului, am ardtat lnrâurirea alcoolismuluí I. PRELEGERE
asupra scåderei poporoliei la noi.
/n ,,Despre Poporafie" (laçi, 1899), am cåutat sq ldmu- Fenomenul scäderii poporafieí creçtine çi înmulfiríi
lesc tegea poporaliei, pe care m'am încetcat a o cuprinde Jidanilor 1n oraçele Româníei'
înlr'o nouã formuld, ca bazã teoreticã a oricãtii tratãri a
lntroducere. Nalionalitatea ln çtiinfä. Adevärul e nafional, ca origine'
subiectului. 'universal, ca aplicare. Nafionalizarea
çtiinfei e o datorie teoreticli:
1n meseriilor" (laçi, 1902), am cercetat or- fiecare realitate infäfi9ându-se cu particularitálile ei, çi liecare
"Nafionalizarea
ganizarea çcolilor de meserii çi am indicat unele miiloace popor manifestând lnsuçíri deosebite, în domeniul cercetärii' $i
practice de întdrire a poporaliet noastre, în concurenla präcticá, mai ales : fiecare natie trebuind a-9i cunoaçte lmpreju-
cu strdinii. rárile ei, ca sä existe.
In ,Miçcarea poporafiei urbane din Moldova" (,,Revista
Caracterul culturii clasei noastre dirigente, în ultimele de-
Idealistä", Septembre, Novembre 1905 çi lanuarie 1906),
cenii: idealistä-esteticä, la inceput, realistä-practicä în timpurile
am învederat anomaila scdderii po4oraliei ueçtine Si in-
mutlirii Jidaniror, prin orasele Moldoveí, cãutônd a stsbili noastre. Putem vorbi de operioadä pseudo-romanticä a
pe cari astãzi cred sã le li ldmurif definitiv. culturei, întrucât aceasta a fost subordonatä intereselor su-
couzele eí
-
E bine înleles: pônã la proba confiarã. biective ale unui numär restrâns, al celor aleçi Prelegerile :
poporale ale ,,Junimil" dela laçi. Subiectele tratate în 1864:
Rdmône dar ca acet ce nu ar li de acord cu concluziile
Tragedia anticä çi modernä, (P. P. Carp); Moartea lui Wal-
meie sd ptoducö argumentele tor, pentru ø deslega 1n sfôrçit
o problemd, care e un mare pericol pehtru noí. $i nu se lenstein (T. Maiorescu) ; Trei Cesari: Cesar, Carol-cel-
Mare, Napoleon (P. P. Carp). In 1866: Legislafia elinã, So-
poate cu oamenii noStri de Stilnla sa nu-Si spunã cuvântul
lon çi Licurg (N. Mandrea); Practica filosofiei eline - Socrat
lor asupra cauzelor, cari determind scdderea poporaliei ro- (

môneSti, çi asupra miiloacelor pentru a o lnldtura cât mai çi Aristotel (T. Maiorescu) ; Mohammed (T. Maiorescu);
I Reformafia (1. Negruzzi). In anul 1867: Pentateucul (T. Ma-
curând...
iorescu) ; K'hagiurBuddha (T. Maiorescu) ; Biblia protestantã
Concluzia Ia care aiungem, e cã drumul nostru de pânã
(1. Negruzzi) ; Enciclopedia . (V. Pogor). Sterilitatea acestei
acum lntr'o privinla a fost greçit. $i o noua îndrumare ni
concepfii. Lipsa de relalii lntre culturä çi nevoile poporului
,¡

se impune, cdtre ,,o nouá Românie" - de sigur - în care'

l românesc. Caracterul prelegerilor de la Välenii-de-Munte:
Românii sà poatä träi.
cunoaçterea realitälii nalionale româneçti, cu scopul practic
A' c' cuzx al întárirei noastre în lupta pentru existenfä çi al afirmãrei
Iasi, August IgIo. desinestätãtoare, în domeniul culturii, dupä principiul : na-
lionatitatea e puterea creatoare s culturii umdne, cultura
putere creatoare a nalionalitdlii. Necesitatea unor criterii
neîndoelnice pentru cunoaçterea stärii unui popor. Creçterea
 536
bogäfiei materiale, nu ni învedereazá numai decât vitalitatea
lui. Splendorile culturii, pot fi imediat premergätoare de-
cäderii. Ex.: cultura anticä. Istovirea poporului român. Starea
financiarä, asemenea nu e un criteriu sigur. Ex. : Fin4nlele
noastre. Miçcarea poporafiei. Creçterea poporaliei e oricând
un semn de vigoare ; scäderea ei, semnul unor grave pertur-
bäri organice, ameninfând fiinfa na{ionalä.
Putelea nafiunilor, e în raport cu numärul indivizilor cari
le alcätuesc, çi aceasla depinde de proporfia lo¡ de înmul{ire
Ex.: Franfa atotputernicã a Regelui Lr¡dovic al XIV-lea avea,
la 1700, 19 milioane de locuitori; Anglia I milioane; Ger-
mania, împärfitä în diferite state, 19 milioane; Austria, 13
milioane ; Rusia, încä nu juca un rol în politica. Europei. Aça
se explicä cä Franfa, a cärei poporatie forma 38 o/o din tota-
litatea poporaliei marilor Puteri de atunc.i, era Puterea hotã-
râtoare. Astäzi pozi[iile s'au schimbat; în propor{ie exactá
'cu numärul locuitorilor.
Pe când poporatia celorlalte {ãri a
crescut, poporatia Frantei a rämas aproape stafionarä. [,a 1850,
poporafia Franteiçi a Germaniei, era deopotrivä, de 35.000.000
de locuitori. La 1900, Franla avea 38 de milioane, Germania
56 de milioane de locuitori
Statistica popora{iei e dar partea cea mai irnportantä a sta-
tisticei, fiecare popor trebuind a urmäri cu cea mai mare
atenfie procesul reînoirii sale. De aceea toçmai se impune a
cerceta miçcarea popomtiei, dupä regiuni çi localitä{i (po-
pora{ia ruralä çi poporafia urbanä), çi dupä religie çi natio-
nalitate, în !ärile în cari diferite elemente träiesc împreuná.
Inmullírea poporafiei într'o regiune sau localitate, nu poate
fi o compensafie pentru scäderea ei eventualá în altele, dar
mai ales înmullirea unor elemente, nn poate sá compenseze
scäderea altora. Pe lângä aceasta, numai cercetând'fiecare
categorie în parte, dupä regiuni, dupä localitäfi, dupá nafio-
nalitate, dupä profesii, ajungem a determina cauzele lucrä-
toal'e în sânul societäfilor omeneçti, contribuind la întemeiarea
çtiinfei sociale.
Aceasta fiind însemnätatea miçcãrii poporaJiei çi a sta-
tisticei, chematä a ni o învedera cu preciziune, în orice
moment, se naçte întrebarea:. Cum se prezínta miçcarea po-
poraliet în România? In primul rând; fireçte, dupá organele
$7
statisticei ofìciale, având însãrcina¡ea publicá de a ne lämuri,
1äknäcind adevärul din limba cifrelor çi a tabelelor statistice,
pe care nu oricine o înfelege, în vorbirea curentá, ca sä fie
ínleleasä,de toatä lumea. '
latâ, spre pildã; în ce termini apreciazå ,miçcarea popo-
ra{iei noastre çeful serviciului statisticei generale din Ministerul
Domeniilor, d. L'. Colescu, în luclarea sa oficialá : Raport
asupra núçcarii popgra{iei României ín anul 1903, adresat
d-lui rninistru al Domeniilor, de pe vremuri (C. I. Stoicescu);
,,lntrâncl în analisa miçcãrii poporatiei din lg03; vom re,-
,,cunoaçte dela început cá acest an a lost extraordinar de.
,,favorabil României*, Excedentul näscufilor asupra mortilor,
,,care s'a ridicat la 96.234 unitäli represintä cifra cea mai
,,înnaltã ce s'a înregistrat pânä acum în demografia {ärii.
,Cu excedentul de 96.234 de unitä(i, România presintä un
,,'coeficient mare de creçtere naturalá a popora{iei sale .., de
,,15n la 1.000 de suflete. Un asemenea coelicÌent nu se în-
,,tâ.neçte decât în lårile europene cele mai bine situate supt
,,raportul lnmu$irii.
,,Excedentul din 1903, dovedeçte înca odatã. cât de pulitt
,,intemeiate sunt opiniile acelors cøri privesc cu pesimisnt
,,ntersuL demografic aI Româniet.
;,Ortodoxii dau, fireçte, numärul cel mai însemnat la uu-
,,märul näscufilor... Naçterile mosaÌcilor continuã a scödea
,,dela un an la altul, ceeiace probeazá cä curentul de emigrare
,,al poporafiei de acest rit persistä încä. (ln 1903 au emigrat
,,6.67.1 de locuitori evrei),
. ,,Când considerãm în parte oraçele, gäsim cä ortodoxii au
,,contribuit la exceclentul de naçteri asupra morfilorcu 5.152,
,;acleaä cr.r 64 0/0, mosaiçii cu 2.661 sau 33 9/0, catolicii cu
,,111 sau 13 0/0, etc. Cum însä poporafia urbanä e compusä
,,din 72 0/o ortodoxi, 79olo mosaici, etc., resu,ltä din procentete
,,distribufiei excedentuluí. cä pártura ortodoxä dela orage nu
,,sporeçte în aceiaçi proporfie cu massa ei, çi cã, din contra,
,,mosaicii dau un coeficient de creçteri mult mai energic. .
',,In compara{ie cu anul.precedent, se constatä câ sporul
,,excedentului inregistrat în 1903 a fost aproape în între-

538
,,gime clat de Români. Resuúotele favorabile ale miçcdrií
,,þoporafiei din ocest an s'au manifestat
în toate iudelele"'
Va så zicä: dupä çeful serviciului statisticei generale, d'
L. Colescu, poporafia României - de sigur: acea româ-
neascã e în pliná prosperitate, înmulfindu-se pretutindeni,
-
cäci despre o scädere a ei undeva nu ni vorbeçte nimic. Din
contra, ni spune anume cä sporul excedentului înregistrat în
1903, a fost aproape în întregime dat de Români. $i aceleaçi
päreri, uneori cu aceleaçi lraze, le exprimã çeful serviciului
statisticei generale, d. L. Colescu, în lucrarea sa oficialä, pe
anul urmätor, adresatä Ministrului Domeniilor cle pe atunci
(d. I. N. Lahovari) : Raport asupra miçcdrii poporaliei r0-
mâneçti în anul 1904, în care cetim:
,,Analisa miçcärii popora[iei din 1904 ne dovedeçte de la
,.început câ procesul demografic a fost favorabil farii. Deçi
,,bântuitá de o secetä cumplitá, poporatia pi-a urmat, cu toate
,,acestea, fãrä çoväire, mersul ascendent, la care aiunsese
în
,,1903, çi a dat un spor considerabil de ndsculi asupra mor-
,,filor. Excedentul se urcä de astá datä la 100.241, cifra cea
,,rnai lnaltá ce s'a înregistrat pânä acum în demografia Ro-
,,mâniei.
,,Sporul poporaliei se face într'o proporlie de 15,' la 1.000
,,de suflete. IJn asemenea coeficient nu se întâlneçte decât
,,în ldrile europene cele mai avantaiate supt raportu! |n-
,,multirii poporaliet..., înmullire care se manifestä în mod
,,constant în fara noastrã, deçi nu totdeauna cu o intensitate
,,egalä.
,,Excedentele lnregistrate la 1903 çi 1904 dovedesc cât
,,cte pulin lntemeiate sunt opiniile acelora carí privesc cu
,,pesimism mersul poporoliei din Românio.
,,Naçterile au continuat sä sporeascä, çi, precum am spus
,,au atins în anul din urmã cea <nai mare cifrå cunoscutä
,,pânä acum. Din punctul de vedere al religiei, ortodoxii dau
,,{ireçte, contingentul cel mai mare. Naçterile mosaicilor con'
,,tinud a scddea de lq un an la altul, ceia ce e în legãturd
,,cu curentul de emigrare at poporaliei de acest rit. (ln
,anul 1904 au emigrat 3.896 cte Evrei).
il
ii
il
ii
I
5i9
,,Ameliorarea semnalatá în anul precedent în numärul cle-
,,ceselor a continuat çi în anul 1g04. Mortatitatea oraçenr
,,noostre a sldbit simlitor in ultimii 20 de ani, çi aceasta
,,se datoreçte în prima linie îmbunätälirilor ce s,au realizat
,,în situalia sanitarà.
,,Când consideräm însä, în parte oraçele, gäsinr cä orto-
,,doxii au contribuit la excedentul cle naçteri asupra morfitor
,,cu 5.903, adicâ TOol¡, mozaicii cu 2.520 sau 2gulo, cato-
,,licii au dat un minjm de 33, etc. Din datele recerrsä-
,,mântului se çtie cä popora{ia urbanä e compusä clin 72 or-
,,tocloxi, l9o/o mosaici, etc. Comparalia cu proporliile de
,,mai sus ne clovecleçte cä pàlura mosaicã de lo orase spo-
,,reSte intr'o proporlie mult mai energicd clecât masa po-
,,potaliei de acest rit".
Atât. Despre vre-o scdclere, în unele pärfi, a poporafiei
-Coiescu,
rornâne$ti, çeful statisticei generale, d. L. nu çtie sä
ni spunã nimic în acest raport, în care ni vorbeçte, în ter-
mini ditirambici de starea extraorclinar de favorabilä a în-
mulfirei poporafiei din România, desigur: a poporaliei
romôneçti ! -
Un alt reprezentant al statisticei oficiale, merge însã çi mai
departe, sä zicem, cu optimismul, în ce priveçte miçcarea
poporafiei noastre. In raportul sãu, adresat directorului-ge-
neral al serviciului sanitar al Regatului, dr. I. Cantacuzino,
çi care a fost publicat în Buletinul direcfiun'Ì genera e a
serviciului sanitar, de la 30 lunie 190g, çeful biuìoutui sta-
tistic al acelui serviciu, d. N. T. [onescu, nici ñu mai deo-
sebeçte popora{ia dupä elementele, ortodoxi, mozaici, catolici
etc., cari o alcãtuesc, ci se mulfämeçte sã dea numai miç-
carea poporaliei ca atare. Astfel, pentru a nu cita decât un
singur caz, iatä cum se prezintä, dupä cl. N. T. Ionescu,
miçcarea poporafiei din a doua Capitalá a României, în lg0g.
, Mrycarea noporaliei orosului laçi în anul Ig0B
Nãscufi Morli
Spor natural
I
2.294 r.9s9 325
I
 5{o 54r

Aça dar, ne putem bucura:poporaliao¡:qçuiui Iaçi a sporit, zicá,, în anul I g0B, acele 1.30g naçteri ortodoxe,
cu 325 de unitäfi, în, anul 1908. $i cle sigur cä e vorba, în
,rasa,Yuunsä.deJicil cle 76
de suflete; pe când acele numai gg4
primul rând, repet: de poporalia româneasca! de naçteri ale Jiclanilor, dau un spor consiclerabil de
3gg
In modul acesta, se pronun{à doi din cei mai însemnali de suflete, în oraçùl laçi. Aça dâr,'- în anul acesta _ po:
reprezentan{i ai statisticei oficiale în România, din cari a- porafia româneascd nu s,a înmulJit, ci a scazut în
cesta din urmä, al unui. serviciu statistic special, ar'ând che-
a dbua
Capitalä a României ! e un
$i oare atesta fapt, pe care sta_
marea sä lumineze starea sonitara a poporafiei, pentru a în- tistica direcliei generale a serviciului sanitar, îl putea
ignora ?
druma activitatea c{irecliunii generale a selviciului sanitar.
- Darallicum stäm cu înmulfirea popoîafiei româåeçti fr'oruç.
Suntem în plinä prosperitate demograficä ! popora{ia României \i.în ani, çi în arte judele? vom rãspunde cercetând
-Cotescr,
se înrnul{eçte mai energic decât în o(icare altä larã din, Fu- statistice, pubticatä oe insuçi J. L.
11b^.].1: pe anii
ropa. Naçterile covârçesc pretulindeni decesele. $i 1903 çi 1904, clespre cari am vorbii,
fraza stereotipã - dupã
ca nu cumva sä ne alarmám: ,,exceden-
ca sá se vadã întrucât
aprecierile d-sale, atât de favorabile, corespund
-
tele dovedesc cât de pulin întemeiate sunt opiniile acelora cum se cere numai decât. dela un
reatitdtii,
cari privesc cu pesirnism mersul poporaliei României !'.
funclion-ar
cäruia îi este î'credi'!atä supraveghér.u 'unoi
al Statului,
Läsând însä ,,optimismul,,. çi ,,pesimisr-nul,,, Ia oparte, cari
i"t.r.r. ããi
de. însemnate. $i iatä curn se prùinte miçcarea poporuf.i
nu au ce cãuta în aceastä materie, sä privim datete s/af¿s- cleosebind pe ortodoxi de Jidani, în patru
:lb::.,
ne mã¡ginim a tó cita, pe ånul löóã;- -"
tice, în realitatea lol, fãrá a cäuta sä le înväluim în apre- Moldova, pe cari ¡i,Oãt. Ai"
cieri
- capfioase - întru cât nu sunt expresia ei exactti. $i
vom pleca de la un fapt concref, produs cle cätre însuçi çefLrl
biuroului statistic, al serviciului sanitar. Miscarea poporaliei urbatie în anul lg03
In anul 19C8, statistica noasträ sanitara, însemueazä un :
soor al poporafiei oraçului laçi, cle 325 de suflete. Sã recti- oRASELE ORTODOXI IDANI
Nãscuti Dife. llile-
ficäm o micä eloare: numärul exact al ¡¿ss¡riilor, e nunrai Mort¡ renta rentâ Morti Nåscü ti
de 2.292, aça cä excedentul poporaliei oraçului laçi, se re-
duce la 323. Dar; în sfârçit, excederú,
Bacäu 203 r90 rs+ + t28 142 270
serviciului sanitar. - clupã st,tistica Botoçani 371 354 17+ + 212 296 508
Exceciertt
- însá : cihe-l pro(tuce 2 Aceastå î¡rtrebare nli
se pare, cä are o însemuätate deosebitä, când e vorba de un
laçi tt76 1233 57- + 370 652 1022

oraç, unde aproape de jumätate a poporaiiei e alcátuitä din

Roman 208 234 26- +54 126 180

Jidani. Intrebarea e: cine se înnrulfeçte în Iaçi - Rontânji

Total 1958 20tt 53- +764 t2tõ 1980
sau Ji.danii2 $i iatä räspunsul pe care ni-l dã statistica,
dacä deosebim elententele cari alcätuesc poporalia orasului Aça dar, în anul 1g03, aceste patru oraçe principale
'ae din
iaçi Moldova, au dat un defictt de oriodoxi de
:
5J siflete, pe
când Jidanii, în acelaçi timp, se prezintët cu
M çcarea poporaliei oragului Icçi pe anul 1908 un spor de 764
de sLrflete ! In anul urmãtor însä, stäm încä
çi måi rãu, dupä
OR T O D OX I IDANI cum se poate vedea din tabloul anului 1904, în
,urr'popo_
N D Diferen Morti ralia româneascã, în aceste patru oraçe ale Molclovei, a dat
un deficit împreunã de l2J de suflet:e, pe când
1.308 r.384 + 3es õ85 984 Jiclanii se
prezintã cu un spor de 200 de suflete:
 342 f,4t

Míçcarea poporal¡ei urbane în anul 1904 Va sä zicä, în aceste decenii, în toate oraçele Moldovei, orto-
ORTODOXI IDANI doxii perd 19.687 de suflete, pe când jidanii sporesc, în acelaçi
oRA$ELE Nãscuti Morti Drlc. urle- Morti Náscuti timp, cu 14.153 de suflete, çi numui et sporesc, de oarece
niâ
re fenta
çi celelalte rituri, afarä de ortodoxi, se prezintä, în acest de-
Bacáu 187 217 30- +e3 t29 222 ceniu, cu un deficit de 1.848 de suflete,
Botoganl 398 429 3l- + 196 3ll 507 Ca sä ni däm încä çi mai bine sama de acest fenomen
de scädere a poporafiei creçtine çi cle înmul(ire a Jidanilor
Iagi I 1238 t264 26- +352 7t3 r065
în oraçele României, trebue sá cerceiäm mai de aproape
Roman 235 27t 36- +59 t37 r96 miçcarea. poporafiei, cu deqsebire caracteristicä, în aceastä
2l8l privinfã, a oraçului Iaçi. $i iatá cum se înfãliçeazä demografia
Total 2058 t23
- + 700 1290 r990
acestui oraç, pe deceniul 1866-1875, dupä ,Raportul gene-
In fafa acestor cifre, ne întrebäm: cum se putea ca Seful
serviciului statisticei generale, d. L. Colescu, sá vor- ral", flá,cut Primäriei de Iaçi de cätre d-rul G. Flaiçlen,
-
beascá de raporturile extraordinar de favorabile ale înmultirii
- medicul-primar al oraçului:
poporatiei în România, întrucât e dovedit, cel putin pentru
Miçcarea poporalrci oraçuluÌ IaSi 1866-1875
unele oraçe, cá poporalia româneasca scade 2 Scäderea popo-
Pro- Livo-
raTiei creçtine çi înmulfirea Jidanilor, în oraçele României, nu Catolici veni Jidani Total
e însä un fenomen accidental, çi parfial, ci se produce de ani
Násculi
de zile çi apare oriunde Jidanii träesc în numär mai mare. Mor{i t5. ì9 ll 3r.7
Astfel, iatä cum se prezintä delicitele ortodoxílor ex- çi
cedenteieJidanilor, în toate oraçele Moldovei, pe deceniul De aici rezultä, cä în acest deceniu
1870-79, dupä datele publicate în Revista aemograficd, pe Ortodoxii perd 5.693 de suflete.
Septembrie çi Octombrie 1903, a doctorului I. C. Aposto- Catolicii ,, 2ll ,t ,,

Ieanu, inspector sanitar : Protestan{ii ,, 15 ,,

Armenii ,, 33 ,' ',
Mtçcarea poporaliei urbane din Moldova, l870-79 Lipovenii ,, 140 ,,
,,
',
Dl;t'tfltTtì EXCI DENTE
Impreunä perd 6.092 de suflete.
oRTODOXt IDANI
JUDETUL Jidanii cäçtigä 2.94O de suflete.
j oeticit
Excedent Excedent Deficit
Nu e vorba dar de o scädere numai a popora(iei româneçti,
l. Dorohoiu 316- -r 49l ci toate celelalte elemente, creçtinii în genere, scad, pe când ji-
2. Suceava 434- + 670
danii singuri se inmultesc. $i iatã cari sunt aprecierile d-ru-
3. Botoçani l96l + 952
4. Piatra-Neamf 87S- + 1506 lui G. Flaiçlen asupra acestui rezultat:
5. Iaçi 6325- + 6073 ';
6. Roman 8-76- + 47b
7. Bacåu. l 194- + 648 ,,Dupä ceia ce ni spun cifrele, aceastã scädere a
8. Vaslui 155- + 1770 ,,elementului creçtin çi aceastã sporire a elementului
9. Tecuciu . J'J_ + l5
,,israelit, nu sunt efectul unei întâmpläri, dar, din
10. Fãlciu 221- + 573
I l.
12. Putna
Tutova . 641
2164- - +
+
301
578
,,contra, ele sunt o regulä bine observatä... Fa!ä cLr
13. Covurluiu 4t48- + 40 ,,asemenea rezultat, Consilir,rl de igienã çi salubritale
19.6u7-
,,din localitate are datoria sä vadã bine ce va urma
Total + r4.r53
,,când în fiecare l0 ani, creçtinii vor pierde câte 6.093
 i41
f4)

,,çi israeli{ii vor câçtiga câte ,2.940 cte suflete, Vii_

' ,,torul cãutând a-l alla, dupd rezultatul aceslor I0 In sfârçit, çi cle ia 1903 încoace, poporafia creçtinä aora-
,,ani, trebue sti spwrcm cd, exact în 50 de ani, ,în çului laçi continuä a scädea, pe când Jiclanii se înrnul{esc
' ,or?çul laçi nu va fi niciun creçtin, çi toata popo- necontenit, dupä cum o dovecleçte Ltrmätoarea tabelä :
,,ratie va fi alcatuitd numa! din israeiili,,.
ÌlIiçcurett poporoliei oraçului laçi ¡te anii Ig04-Ig0B
Poporatia creçtinä a olaçLrlrri laçi, a continuat însä a scã-
clea, çi clupä anul 1875, cum o clovedeç,e urmäioarea'tabelà
ORTOD. gr ALTE RELrGrr ¡IDANI
statisticã, întocmitä dupä dafele oficiale ale serviciului sta- ANII |
Nãsctrti Àitorti Dile¡enta Dileren ta Morti Näs cuti
tistic al oraçului laçi :
l

. Miscorea poporattei orasutui IaSi pc aniÌ IBT6-lg0S. .' r 904 t32t 1319 28- + 353 713 1066
1905 t202 1475 273- +23 943 966
ORTOD. SI AL J A 1906 r 258 1325 67- + s4e 644 993
Anii
Morli D i feren Dlfere nta À1 orti r 907 1309 1550 24r- + 269 703 972

r876 r339' 346 7- +

l90E 1 308 r384 76 + 3ee cð5 984
I 800 s90 r690
Total 6398 7083 685- 3588
187.7 r 186 1462 ?76- + 517 986 1529 I +1393 4981
1878
r87!
r093 1454 36r
- +
504 - +
174 t42B rô02
1070 1574 60? ttoz 1704 Adunând acum diJerenlele miçcärii popora{iei oraçului Iaçi,
1830 l 165 1420 255 - I 452 1036 1488 dela 1866 çi pânä la 1908, ajungem la urmätoarele rezultate
l88l 1306 l3¡7 3l- + 550 rc62 16t2 pentru creçtini çi Jidani :
1882 t3l2 r536 - +
224 438 tl74 1612
1883 i rsz t4l4 217 - + l6t t2S4 r455
l8g4 1442 I 159 283+ + 543 802 r345 Dela 1866 la 1875 creçtinii perd ti.093, Jidanii câçtigä 2.940 suflete
18ss I 376 r 335 41+ + 339 979 1318 , lg76 , tg03 , , 6.461, , , l3.3gl D
r886 t027 I 187 r60- + 378 r 135 r5l3 ., 1904 ,, t90g 685, r , 1.393
18s7 r045 1074 29- + 564 932 r496
,1

1888 t03t 1444 4t3- + t57 1339 t4sõ Dela 1865 la 1908 creçtinii perd 13.23g, Jidanii câçtigä l?.664 suflete
1889 1034 1376 342- + 330 1073 r403
r8,s0 856 1342 486 + 65r 839 r490 Intrebäm acum: ¡ezultatele acestea, cari sunt aceleaçi
çi
r89l 987 1515 528- I I 405 1076 t48l pentru toate celelalte oraçe moldoveneçti, în care elementul
1892 932 1438 506 - + 5t2 985 1497 jidovesc covârçeçte, îndrituiesc pe cineva sä le ignoreze,çi
r893 1225 1335 1r0- + 453 880 r333
1894 981 r335 354- + 624 1547
sä aprecieze, în termini absolut favorabili, miçcarea 'popora-
923
1895 995 1242 247- + 761 9r5 1676 fiei României,dupä cum se poate ce.i în cele douá Raporturi
r896 I05 I t55t 500- + 427 r 199 1626 oficiole, adresate dJui ministru al Domeniilor, de cätre çeful
'1 8g2 1029 1350 32t- + 756 9ô4 1720 statisticei generale, d-l ¿. Colescu2 Sau poate cä disparifia
1898 tt17 1374 257: + 607 l0r6 1623 poporatiei creçtine çi înlocuirea ei cu Jidani, e un fapt indi_
1899 lll3 1269 r56- + 764 873 r637
r900
r90r
'1173
I r50
1312
1393
139--
145-
t+ 3ll
368
986
896
1297
1264
ferent, sau îmbucurátor pentru d-t Colescu ? Aceastä continuá
scädere a elementului românesc çi înmulfirea necontenítá a
1902 I 186 1336 r50 - + 387 835 1222 Jidanilor, a trebuit sä aibã, fireçte, ca urmare desnaltonalizarea
l90s 1225 l32t 66- + 370 652 1022 oroçelor Moldoveí, dupä cum ni se aratä din urmãtoarele
Total.
35
 546
diagrame, întocmite de serviciul statistic al oraçului lagi, de
sub direclia d-lui N. A. Bogdan :
72 % 2rlodo.zí 4,t;7" 2nodo,r¿
â
8% n¿
alte
Se vede dar cä, pe când în anul 1848 ortodoxii çi celelalte
religii formau împreunä 80 0/0 clin totalul poporaliei laçi, dupä
cincizeci de ani, ortodoxii çi alte religii nu mai rämân decât
50olo, iar Jidanii singuri alcätuiesc cealaltä jumãtate a locui-
torilor în a doua Capitalä a României!
Oprindu-ne în fafa acestui fenomen de înlocuire a elemen-
tului românesc, în oraçele clin Molclova, de cätre Jidani, mai
înnainte de a cerceta cauzele cari-l determinä, se cere sä ni
clãm bine seania de însemnätatea lui.
Mai întâiu, e sigur cä fenomenul se va generaliza : în
scurtä vreme, oraçele din Valachio, acum încä în cea mai
mare parte româneçti, vor ajunge çi ele a fi copleçite de Ji-
dani, cäci aceleaçi catJze, vor produce aceleasi efecte.
Oraçele au însä o importan!á covârçitoare pentru existenJa
unei nafiuni, aça cä nu e cu putin{â ca ea sä poatä trái,
având oraçe ocupate de sträini, ceeace, de altfel, ar fi un fe-
nomen unic în demografia tuturor !ärilor de pe pärnânt.
O nalie se alcätueçte, în adevär, din trei. c/ase, cletermi-
nate de felul îndeletnicirilor lor çi a venitului din care se
întrelin : clasa rurald, a rnuncitorilor de päntânt, çi în genere
a producätorilor de materii prime ; clasa de mijloc, a meçte-
çugarilor çi negustorilor, cari le lucreazâ çi le pun în circu-
lalie, pentru a servi consumaliei ; closa dirigenta, care îngri-
s47
jeçte de interesele de direcfie a procesului muncíi sociale çi
de buna stare generalä a tuturor membrilor societätii, reali-
zând idealurile de culturä ale na{iei.
Izvorul de puteri al oricärei naJii, e clasa ruralä. In contact
¡mecliat cu natura învietoare, poporaÍia rurala produce ne-
contenit excedente puternice, naçterile întrecând decesele în
mod constant. Pânä Ia o vreme, excedentele acestea sunt
absorbite de necesitä{ile crescânde ale agriculturii, prin colo-
nizare internä continuä. Ajunge însä un timp, când ele nu
mai gãsesc ocupafie la câmp, çi atunci se naçte întrebarea :
ce devin elementele prisoselnice aþ satelor ? Neavând încotro
decât doar sä emigreze, sau sã piarã de mizerie, excedentele
poporaliei rurale, în mod firesc, tind a ndvãli la oraçe, pentru
a ocupa functiile economice disponibile, în comerf çi industrie.
Aici feciorii de gospodari cei mai ageri, obiçnuifi cu disci-
plina nevoii, cautä sä intre prin ateliere çi prãvälii, ca uce-
nici, sau ca simpli muncitori manuali. Cu încetul, dintre
dânçii se ridicä cei mai destoinici, ca çefi de servicii Si pa-
troni, îmbogä{indu-se çi läsând locul altora, cari necontenit
páräsesc satele, unde nu mai au cu ce se llräni.
Din rândul fiilor acestor patroni îmbogãlili, se aleg apoi
elementele clasei dirigente, chemate a conduce destinele une i
nafii, înÎäptuind iclealurile ei, ca oameni de çtiinfä, ca artiçti,
ca technici, specialiçti în toate iaurnrile, ca întreprinzätori eco-
nomici, ca bärba{i politici, cârmuitori ai intereselor obçteçti.
Orasele au dar însemndtatea de a absorþi necontenit ex-
cedentele so.telor, çi de a elabora puterile vÌ.i, prin cøre nalia
îSi îndepLineçte destinele ei de cultura. Instráinarea oraçelor
înseamnä, mai întâiu, respingerea elementelor prisoselnice
dela sate, cárora nu li rämâne decât : sall a ¡,eri pe loc, din
lipsä, sau a se expatria; înseamná, în al cloilea rând, înte-
meiarea unei c/ase de mi jloc sttaine, din rânclurile cäreia clar
cautá sä se ridice elementele de direcfie, alcätuincl o clasa
dirigenta strdÌna, ceiace echivaleazá, cu robirea unui popor,
întrucât'nu el însuçi e stäpân pe destinele lui.
In specie, cuprinderea oraçelor româneçti de cãtre Jidani,
care e fapt îndeplinit în Moldova, çi amenin!ä a se îndeplini
çi în Muntenia, înseamnä: oprirea curentului învietor dela
sate la oraçe, conclarnnâncl exceclentele satelor noastre la tni-
 548

zerie; la frãmântäri periculoase, çi la emigrãri în masä, mai

tãrziu; înseamnä sub{ierea çi degenerarea claséi dirigenfe ro-
mâneçti çi înlocuirea ei cu o clasd dirígentd jidoveascd, dar
care nu credem cä poate sä reprezinte idealurile poporului
românesc, în forme corespunzätoare geniului säu nafional; în-
seamnä, în sfârçit, sau peire pentru noi, s:lu rcvolufie într'un
viitor apropiat. II. PRELEGERE
Cercetarea fenomenului scäderii poporaliei creçtine çi în-
mulfirii Jidanilor în oraçele României, ni se înfätiçeazä dar Cauzele scäderii poporafiei creçtine çi înmutfirii
ca o adeväratâ problemd de existenfd, pe care trebuie sä .fidanilor 1n oraçele Româníei .
cäutäm a o resolvi : ln.teqrie, aflând cauzele fenomenului,
çi, în practicri, punând în lutrare mijloacele pentru a le înlãtura.
In puterea instinctului neînfrânat al viefii, de care sunt
stäpânite toate fiintele, çi poporalia umanä are tendinta ne-
märginitá de a se înmulJi. Creçterea continuä a popora{iei e
dar starea ei normalä, variind numai în pfoporfii.
Astfel între anii 1891-1900, de pildä, poporatia Rusiei a
crescut cu 14.60/00, â Olandei cu 14.. oloo, ã Germaniei cu
l3.n o/oo, a Danemarcei cu l2.r0loo, a Angliei cu ll.roloo, a
Italiei cu 10.r0/oo, a Austriei cu lO.uoloo, ãBelgiei cu g.ro/ss,
--Y
a Spaniei cu 5., 0loo, ã Franciei cu 0.u 0/sr.
Chiar în oraçele mari, în care condiliile de via!ä sunt atât
de nefavorabile, poporafia încä se lnmulteçte. Aça, de pildä,
numärul locuitorilor a crescut, în acelaçi timp, la Londra cu
l2.7of ss, la Viena cu 8..,0/oo, la Breslau cu',7.40100, la Budapesta
cu 6.10lro, la Paris cu l.g0loo, la Moscova cu 0.ro/ss.
Prin excepfie, 1n cazuri de epidemii çi de alte catastrofe,
poporalia poate scädea, morfile întrecând naçterile, în mod
,trecätor, penhu ca imediat apoi sä sporeascä cu încä mai
multä energie, favûizatá, prin înmulfirea poziliilor economice
disponibile.
' Scäderea constantá a poporafiei, în curs de o serie de ani,
çi'încã numai la unul din elemeritele träitoare în aceleaçi lo-
calitáli, precum se observä la poporatia creçtinä din oraçele
Moldovei,. e o abatere de la cursul normal al lucrurilor, pu-
tem zice o monstruozitate demograficd, çi care trebuie sä ne
îndernne a stärui, cu toatä energia, ca sä determinäm cau-
zele ei, pentru a le lnlãtura. '. ,.t
Totuçi e curios de a vedea cá, la noi în lará, fénomenul
.acesta de peire a elementu.lui românesc la oraçe, nu a pro-
 550
vocat îngrijorarea cârmuito¡ilor noçtri. Din când în când, unii
s'au încercat sä îndrepteze alen\ia obçteascä asupra acestei
primejdioase anomalii. Ei n'au reuçit însä s'o fixeze çi sä
treacä de marginile unei senzatii momentane, urmatä în tot-
deauna de nepäsarea tuturor. E drept, cá çi explicafia acestui
fenomen a fost pânä acuma insuficientã, sau nu încleajuns,
de documentatä, fiind privit mai mult din punct de vedere
medical.
Astfel, unul din cei cl'intâiu care a vorbit de scäderea po-
poratiei creçtine, dupä datele statistice ale oraçului laçi, pe
deceniul 1866-1875, medicul primar al acelui oraç, doctorul
G. FlaiçIen, o explicä prin urmätoarele çease cauze, pe cari
le vom analiza pe scuit:
l. ,,Progenitura la crcçttni este mai micít, decâ.t la Israelifi"
doctorul C. Flaiçlen. Dar evident cä aceasta nu este
o-zice
explicafie, ci un fapt, dacä e, având el însuçi nevoie de a
fi explicat. Intrebäm : pentru ce progenitura la creçtini e mai
micá decât la Israeliti? Cäci noi çtim, dupä arätärile medi-
cului german Andreas Wolf , pe la 1800, cä poporafia din
Moldova se deosebia tocmai prin puterea ei prolificä.
2. ,,CdsatoriÌle Ia creStini se fac la o etate mai înaintatd
decdt la .lsraelili". $i aceasta, în cazul cel mai bun, e numai
o constatare çi nu o explicafie suficientã a fenomenului scä-
derii. Cäci se naçte çi aici ìntrebarea: penûu ce cäsätoriile, la
breçtini, se fac mai Íârziu decât la Israeli{i ?
3. Sdrãcia, care ar li cauza neîngrijirii copiilor, provocâncl
rnortalitatea lor.
,,Pãrintele copilului", zice doctorul G. Flaiçlen, ,,neavând
,cele ce-i trebuie; mama voind a ajuta pe bärbatul ei la
,,câçtigarea vie{ii, copiiì rämân de nulte ori abandona{i în-
,,tâmplärii. MulJi dintre asemenea copii sporesc dar numärul
,mortilor, în loc cle a spori pe al poporaliei".
Dar în înlelesul acesta, restrâns, ca lipså de îngrijire a
copiilor, de sigur cä särãcia nu e în stare sä ni explice r'fe-
nomenul general al scäclerii poporafiei creçtine. Cáci çi printre
Jiclani, vor fi säraci.
4. Cdutarea medicala. ,,Observäm cu pärere de räu",
zice doctorul Flaiçlen,
-
la timp de boalä, clasa de jos
- ,cá,
,,a poporafiei creçtine nu cheamä medicul decât când boala a
55r
,,înaintat foarte mult, çi de multe ori nu-l chiamä nici cum.
,,Aceasta încä este, de sigur, o causä pentru care mor mai
,,mul{i creçtini decât Israeliti".
O fi çi aça. Dar aceia ce catã 3ä explicãm e iaräçi mor-
biditatea, aça de generalä, în stare sä provoace scäderea po-
poratiei. $i apoi, la tará, lipsa cäutärii medicale, putem zice,
cä e absolutã, çi sátenii se înmulfesc, ca çi oamenii din tim-
purile de demult, când de medici nici nu se pomenia.
5. ,,lntrebuinlarea multã a spitlului. Oamenii cari fac o
,,întrebuinfare prea mare de asemenea bäuturä se expun, färä
,,îndoialã, Ia multe consecinfi vätämätoare sãnätäJii, care adese
,,ori acluc sfârçit letal".
Luat în în{eles mai general
G. Flaiçlen aici, având în vedere - çi nu precum o face doctorul
numai înrâurirea directá
asupra sänätãfii çtim bine cä alcoolisn¿ul e o cauzá, puter-
-
nicä de scädere a poporafiei. Dar sunt çi alte lâri, în car
alcoolismLrl e încã çi mai räspândit, lârá ca popora{ia lor sä
scadä ca la noi.
6. ,,Aducetea Ia primarie a copiilor noi ndscufi. ,,4 lua
,,un copil când se naçte; a-l scoate afarä într'o temperaturä
,,rece (mai ales iarna), într'un aer umed din causa ploilor, çi
,,a-l aduce Ia primärie pentru ca ofiferul stärii civile sä con-
,,state naçterea lui, este a-l dispune pentru multe boale ce
,,pot deveni primejclioase".
Credem çi noi. Numai cât: aceasta este o cauzä de mor-
talitate numai a copiilor cle creçtini ? $i oare un numär aça
de mare de copii de creçtini sunt duçi la primárie, ca sä li
se constate sexul, încât aceasta sä fie în stare a provoca
mortalitatea extraordinarä pe care o observäm de ani de zile
în oraçele Moldovei,
- çi färä
guvernul sä intervie, peritru
ca administrafiile comunale çi
a înlätura cel pu{in acest abus ?
Se vede dar cä regretatul fost medic-primar al oraçului
Iaçi, doctorul G. Flaiçlen, nu ni dä o explicafie suficientä a
fenomenului, care ne preocupä.
$i acelaç lucru îl vom constata çi la lucrarea unui alt me-
dic, Dr. V. I. Agappi: Cerletãli demografice asupra popu-
laliei Româ.niei, çi în special a dístrictului çi oraçului IaSi
(Bucureçti, l876).
La cauzele pe cari le-am cercetat, arätate de doctorul G.
 a=,
Flaiçlen, doctonrl V. L Agappi abia mai adaogã doua, çi a'
nurne: profesiurúle, mai truclnice, 4le Românilor, çi bolile sifi-
litice, de cari ei ar fi bântuiti.
,,Un bancher, un croitor, un cismar, un ornicar, un
,,giambaç, sau un telal
- ialá profesiunile Israeli-
,,{ilor, profesiuni care, dacä cer ghibäcie saLr inteli-
,,gen{ä, nu expull pe cei cari Ie exercitä la perico-
,,lele la car-i sâut expuçi agricultorii çi, în genere
,,to{i acei cari, prin ocupa{iile lor, sunt nevoifi a în-
,,trebuin{a o rnare for{ä muscularã."
A sustinea, cä protesia prin excelenfã salubrä, care este
agricultura, determinã scäderea elementului românesc, e a
contrazice experienta obçteascä. Dar, în tot cazul, aceasta nu
poate sä explice scäderea poporaliei creçtine de lø oraçe, de
care tocmai ne preocupärn. ,
Cât despre bolile sifilitice, fãrä îndoialä cá ele atacä sãnä-
tatea multor indivizi, înrâurind çi generafiile ce se nasc cle
la dânçii. Dar oare ce räspârrdire ar trebui sä aibä sifilisul,
ca sä fie o cauzâ hotärâtoare a scäderii poporafiei în propor-
fiile, în cari se manifesteazä la noi ?
Aceçti doi medici cari au cercetat mai de aproape feno-
menul peirii creçtiniior çi înmulfirii Jidanilor prin oraçele Mol-
dovei, am vënut cá nu sunt în stare éá nil explice. $i nu e
mirare. Incapacitatea asta nu e a lor, ca indivizi, ci a Stiinlei
pe care o reprezintä :
Medicinø nu e competentd ca sö explice f.cnomenul gene-
ral al scaderii unei popora!íi, de oarc ce întbolnavirea, cu
care se lndeletniceSte, e numai o cauzi secundara, çi nu couza
primara o scaderii.
Epidemiile, ca çi endemiile, cari secerä vie[ile omeneçti,
içi au explicaJia în starea sociald çî economtcã, çi aceasta e
încä hotärâtoare pentru mortalitatea celor îmbolnävi{i, care e
în proporfie cu mijloacele materiale cle cari dispun. Säracii
cad victime nu atât ale bolii, pe cât ale säräciei lor, care-i
. pune în imposibilitate de a se cäuta çi de a-çi procura cu
îndestulare cele trebuitoare traiului. $i e destul sä ne gân-
dim la pelagrá, la ftisie, la impaludism, la mortalitatea co-
i
,¡
553
piilor, cari ating mai cu deosebire pe oamenii sàraci, pentlu
a ni cla seama cä starea sanítatõ e numai expresiu stdrii eco-
nomice, pe care rnedicul nlr e stäpân, çi cá o niortalitate
constantä çi a$a cle extraordinarä ca acea care determinä
scäderea popora{iei creçtine din oraçele Moldovei, nu mai e
de domeniul meclicinei.
$tiinfa singurä capabilä a se rosti în aceastá rnaterie, e
çtiinfa care se îndeletniceçte cu mijtoacele de existenla ale
popora{iei, aça dar economio politica.
Procedând acum la cercetarea fenomenului scäderii popo-
rafiei creçtine çi înrnulfirii Jidanilor în oraçele României, dupã
principiile acestei çtiinfi -
cea d'intäiu chestie pe care tre-
-
buie s'o lämurim, e a metodei. $i vom zice:
Sunt trei moduri de înletegere a fenomenelor sociale : în-
{elegerea empiricd, în{elegerea teoreticã, çi în{elegere a istorica.
In mod empitic, înfelegern un fenomen: când îl privim îll
Jiinla lui, dupä, cauzele multiple, imediate, cari pot sä-l deter-
mine.
In mod teoretic, înlelegem un fenonlen : cânc{ îl consi-
derãm în esenla lui, ca un coz special al unei legi oarecare
în succesiunea sau coexistenJa fenomenelor.
In mod istoric, înfelegem un fenomen: când îl cercetäm ín
geneza luí, urmárind procesul individual al devenirii, al evo-
lu{tei sale, reproducând în conçtiin(a noastrã împrejurärile
concrete cari l-au produs, fazele prin cari a trecut.
Acestea fiind modurile de în{elegere çl de cercetare a feno-
menelor sociale, trebuie încä sá çlim: în ce ordine le vom
aplica?
Mai la îndemânã
aplicatä e - çi tocmai cle aceia mai în de obçte
procedarea empiricä. Ea însä nu oferä nici o
-
siguranfä. In lipsa unui criteriu sigur, fatä de multiplicitatea
cauzelor posibile, suntem expuçi a nu putea distinge pe acele
e'ective, çi, mai ales, a lua drept cauze principale pe acele
de ordin secunclar. Aça cä metoda empiricã, e purllrea ame-
nintatä sä sfârçeascä cu banalitátile empirismului vulg'ar, çi
sá nu ni dea acea deplinätate a convingerii çtiinlifice, care
singurã poate servi de bazá activitdtii practice, atât de ím-
portantã în materia de care ne ocupãm.
Aça fiind, procedarea strict çtiin{ificä ni impune : sä înce-
Fl
554
pem cu cercetarea teoreticd a fenomenului, privindu-l în Iu-
mina legilor care-l stãpânesc; sä verificäm apoi, prin cercetq.re
istoricã, rezultatele pe cari Ie vom fi dobândit; çi sä ne co-
borâm, în sfârçit, la cercetarea empiricã, care ni va permite
så-l cunoaçtem, în toate amänuntele, clupä cauzele imediate,
directe, cari lucreazâ la prod';cerea lui, cu importanfa lor
respectivã, având cáláuza sigurã a teoriei, care ne va împie-
deca sä confundäm aceia ce este accidental, cu aceia ce este
esenlial, dupä cum se întârnplä acelora cari se mãrginesc la
cercetarea empiricã. $i aceasta e tocmai metocla, cle care ne
vom servi, în cazu,l de fa{ä.
I. Cercetarea teoreticä a fenomenului scäderii
poporafiei creçtine çi înmulfirii .|Ìdanilor în oraçele
României
Legea care siápâneçte îumulfirea oamenilor, legea popora-
liei - dacä o clesbräcäm de haina greçitä-în care o îm-
brácase Malthus, çi de toatä peticäria urmaçilor säi, se poate
reduce la urmätoarea formulä:
Poporalia e cleternùnqtd de contitatea nújloacelor cle exís
tenfd, pe cari çi le poate procuro, Si cu cari este obiçnuitd
sø trãiascu, având lendinla constants de a trece de limita lor.
Limita mijloacelor de existenle posibile,nu se poate deter-
mina, dar a mijloacelor disponibile, pe Lln ter.itoriu sau într'o
localitate oarecare, la un moment dat, e hotärâtä, çi nu se
poate lärgi decât cu încetul rnai încet decât tendinla
oamenilor de a se înmul{i. Prin - çiexceplie,
cautitatea rnijloa-
celor cle existenJã, poate creçte de odatá, într'un loc, sau
într'o regiune oarecare. In scurtä vreme însã, poporaJia ajunge
la limita lor, çi tincle sä treacã de clânsa.
Existá dar o competilie genera&i, o luptä aprigä. între toJi
inclivizii träind în marginile unui teritoriu economic determi-i
nat, fiecare avâncl tendinfa de a dobândi o cantitate de mij-
loace de existen!ä pe cât mai mare, cu muncä pe cât mai
pu{inä. Acei cari izbutesc în aceastá luptä, se pdstreazd çi
rämân la locul lor, ceilalfi sunt condamnali sä piarä de mi-
zerie, sau sä pärãseascä teritoriul, pe care sunt açezali, ne ma
putându-se hräni.
t
))5
La fard, cantitatea mijloacelor de existen{ä, depinde de în-
tinderea gi de fertilitatea pämânturilor cultivabile. La oraSe,
cantitatea mijloacelor de existenfä, e în raport cLr numãrul po-
zi{iilor proclucätoare de venit, cari depind, la rândul lor, de
numãrul consumatorilor fiecärei localitäJi.
Intr'un orag oalecare, dupä numärul locuitorilor säi stator-
nici, çi al acelora cari inträ în cercul säu de aprovizionare,
sä zicem cä pot tråi 100 de croitori, 100 de cismari, 100 cle
comercianti cle manufacturä, 100 cle rnedici sau de aclvocali.
De îndatä ce numärul vreunei categorii ar spori, färä o în-
multire corespunzätoare a consunlatorilor, condi{iile de exis-
tenfá se vor înãspri pentru to{i, din cauzâ cit mai mulli vor
voi sä träiascä din aceiaçi cantitate cle mijloace de existenJä
rezet'vatá acelei categorii. hrtre to{i, concurenla va clecide :
cei slabi vor fi eliminafi pânä la restabilirea echilibrului.
Câncl într'o localitate träesc, în grupe compacte, elenzente
de origini diferite, ele tind fiecare sá acapareze pozi{iile eco-
nomice, înfelegându-se mai bine între dânsele, çi, cu cât spo-
reçte numärul unora într'o rarnnrä anumitã cle activitate, cu
atât fireçte cä trebuie sä scadä numärul celorlalfi, cle oarece
pozi(iile economice sunt, în orice lnoment limitate.
Aça dar, în specie, admi{ând cä, într'un oraç rornânesc,
numärul croitorilcr monrentan posibili ar fi de 100, dacä din
aceçtia ar fi 80 cle croitori jidani, ttrmeazâ cá croitori români
nu vor rnai pntea fi decât 20. $i se înlelege cä situaJia aces-
tora va fi încä çi mai rea decât proporfionalä.' Cäci, în pu-
terea solidaritäiii çi a numärului, cei B0 de Jidani, stäpânii
aproape absoluJi pe ramura croitoriei, vor îi în stare sä re-
serve pentru dânçii pozifiile çele mai înclemânatice çi mai bä-
noase ale meseriei, cu exclude¡ea românilol'.
Cânci însä într'o localitate, sau într'o regiune, foate pozi^
liile economice ar fi ocupate, în aceiaçi proporfie, cle o ca-
tegorie in dauna celorlalte, situa{ia acestora ar fi absolut in-
ferioarä faJä cle cea dintâiu, care, dispunând de mijloace cle
existenfä mai abunclente, ar continua a se înmul{i, pe când
ceilalli s'ar îrnputina.
Aici clar e cheia problemei, a cärei solulie o cãutãm: punctul
cle plecare al cercetärii noastre. Cäci mijloacele de trai fiind
însäçi baza existen{ei, dela clânsele trebuie sä purcedem, când
 556
557

e vorba sä ni clãnl sealìta cle desfaçLrrarea sau de strârnto-

rarea ei.
Privind astfel fenonlenul scaclerii poporaliei creçtìne çi în-
mulJirii Jiclanilor prin oraçele României, în lumina legit popo-
raliei, vom trebui
- prealabil oricärei alte cercetãri - sä
vedem care este raportul acestor elemente cu paziliiie pro-
câstigul e tnai pufin, pe cânc1 ei nici nu sLtt.tt represintaii îrltr'o
sulnä tle specialitä1i incltrstriale, mai fine çi mai bitre rellìtlllerale.
Botoîani, rtt existá tucittt¿ nrcserto$ român :
Aça, r,eciet.u câ, la
argitrtar, legätor cle cär[i, alâtnar, boiangiu, cälclärar, cea-
rtráror. crtfáiar, dogar, giuvaergitt, pälär'ier, sápntrar,
sculptor

ducdtoare de uenit, clin localitälile respective, în cari creçtinii
se împufineazâ çi Jicìanii se înmultesc. Aça clar, se cere sa
stabilim cate este nutndrul Românilor çl al JÌdanilor, în di-
feritele ramuri de activilate orãSene¡ti, mai întâiu în olaçele
din Moldova, unde fenomenul acesfa mai cu osebire se ob-
servä, siguri fiind cä înmulfirea fiecärei categodi, va fi în
proporlie cu mijloacele de existen!ä de cari va dispune.
în piaträ çi lentn, tapi{er, rtnbrelar, geatilgitt, blänar, pan-
iofir; çi nício rrreseriaçä româpcä : brodistä çi 'oclistä. Ditt
13g cie brutari, nnmai 23 sullt Ronâni; ciin 544 de croitori
çi croitorese, nulllai 12 strltt Români; dìn 170 cle tâmplari,
nrlnrai 8 sultt Români; clin 88 cle tinichigii, ntlmai 2 sunt
Rolnâlli.
La Do,cltoi, nt existä nicíwt meseria|, romôn.' alätnar,

Astfel, luâncl datele pe care'le gäsinr în Darea de searnd blänar, boiangiu, cäldärar, ceasornicar' cttfärar, cuJitar, giam-
asupra stãrii economice a judelelor Botoçani, Dorohai ç giu, legátor de cär(i, lttntânärar, säpunar, sfot'ar, strungar, tä-
Suceava, pe anul 190ô, a Camerei de correrf çi industrie, bäcar, tinichigiu, tapi[er, vopsitor, çi nicio Ronlâncä cusäto-
circumscripfia a IX-a Botoçani, vom întocmi urmãtoarea tabelä, reasä, san modistä. Iar, în unele meserii, Românii abia sunt re-
care ni aratá proporfia Românilor çi a sträinilor, în meserii prezinta{i, clupä cum se vede :
din 78 de brutari, nttmai 28
sunt Rorrâni; clin 187 cle cizmari, numai, 17 Români; din 34
Nuntdrul meserioçilor în onul 1906 de cojocari, numai I e Român; din 186 de croitori, numai
l0 Români; clin 17 rotari, numai 3 Rornâni; din 44 de tâm-
plari, numai 2 Români; din 14 zugravi, numai 2 Români.
JUDETUL Total Români Strãini Jidani La Fatticeni, Românii sunt reprezentafi numai În 26 din 43
de meserii, aça cä nu existä niciun meserias rornân: argin-
Botogani 3.679
893 222 2.564 tar, alämar, boiangiu, cäldärar, ceaprazaÍ, cioplitor de piat¡ä,
cufärar, curelar, geamgiu, legätor de cärfi, perier, pläpumar
1;tl
L' i0 6oi'o 7Ot','o

tapi{er, tipograf, stoler, çi nicio Româncä cusätoreasä, sau

4i2 287 I.456 modistä. Pe când în alte meserii, Românii abia figureazá. Aça:
Dorohoi 2.155
19,1 I o/o 13,31 o/o 67,5[ì0,'0 din 23 cle bärbieri, numai 6 sunt Români; din 26 de blänari,
numai 2 sunt Români;clin 56 de brutari, numai 13 Români;
235 158 758 din 179 de cizmari, numai 29 sunt Români; din 49 de co-
Suceava 1.151
20,40010 73,42010 65,870¡e
jocari, numai 9 Români; din 94 de croitori, numai 4 Româui ;
din 45 de tâmplari, numai 14 Români; din 34 de tinichigii'
Total general . 6.985 1.540 667 4.778 numai 2 sunt Români ; din 6 vopsitori, numai I e
Român.
Dupá cum se vede, în jude{ele Botoçani, Dorohoi, Fälticeni,
Va sa zicá,, îr't aceste trei jude{e din Nordul Moldovei,
cele mai multe meserii, çi cele mai bänoase, se aflä în mâi-
maÍea majoritate a meseriaçilor o alcätuiesc Jidanii. Dar tre-
nile Jidanilor. $i acelaçi lucru se poate spune çi despre co-
buie sä linem seama încã de faptul cä meseriile exercitate de
mer{, într'o mäsurä Încä çi mai mare, dupä cum ni-o înve-
Români sunt meseriile brute, cele mai trudnice, çi la cari
dereazá, urmãtoarea tabelä :
 558 55e

Numãrul comercianlilor Ia I Aprilie 1905' Numdrul meseriaçilor înscriçi în corporalii în 1908.

JUDElUL In total Români jidani Sträini

ç RE$EDINTA Maiçtri ll Lucrãtori Ucenici
çi numirea corpo- Ro- Strá- Ro- Strä- Ro- Strä-
Botogani 3264 7U 2359 171 z ra{iei mâni ini mâni Inl nlâni ini
IAçI
Dorohoi 3010 691 2227 a') Confectiunilor 157 s42 378 t6l9
1 115 443
2 Constructorilor . 96 465 256 85ô l2 32
3 Metalurgicä t2l 266 199 228 7l 53
Suceava I 909 539 1269 l0I 4 Progresul r06 221 294 370 69 t5
Tg.-FRUMOS
Total 8183 r964 5855 364 5 Meseriilor unite 22 89 4t 45 20 JJ

ROMAN
Aça dar, çi comerful din Nordul Moldovei e aproape tot 6 Meseriilor unite . 213 442 306 358 102 95
în mâinele Jidanilor, cu circumstan{ä agravantá çi aici, cä VASLUI
Românii se îudeletnicesc cu foarte putine ramuri comerciale, 7 Meseriilor unite . 251 453 280 278 r40 128
çi încá cu cele mai inferioare. $i iatá încheierea Ia care PIATRA-NEAMT
.ajunge Darea de seamq a Circumscripfiei a IX-a (pag. 233): I Meseriilor unite 227 623 176
237 62õ 63
,,Cum vedem, numärul comercian{ilor români, nu BUHUSI
,,reprezintá, în toatã circomscripJia, nici mácar 25 la I Meseriilor unite . 75 52 M 49
,,sutä din numärul total ai comercian{ilor. Ceia ce NEA^dT
,,e mai trist însã, este faptul cá acest procent de l0 Meseriilor unite . r03 l94 rl5 150 48 75
,,comercian{i români, nu e reprezintat decât în foarte Total t37r 3747 2150 4579 i 640 il10
,,putine ramuri conrerciale. Unde-i întru câtva mai
,,bine reprezintat, este comerful de bäuturi spirtoase' Sau, maiçtri, lucrätori çi ucenici împreunä : 4.161 Români
,,de la sate, pentru cä aici sträinii nu au voie sä
çi 9.436 Jidani. $i aici trebuie sä {inem seamä însä cle faptul,
' ,,deschiclä câr'ciume. In oraçe, chiar çi acest comerf
cä cele mai uçs¿¡s çi cele mai producãtoare meserii se aflä
,,este cll desävârçire în mâna streinilor. Astfel, în
,,oraçul Hârläu, 31 de stabilimente aparfineau foate în mânile Jidanilor, cele nrai trudnice çi mai säräcäcioase,
,,lsraelitior. In oraçul Dorohoiu, din 74 de stabili- în mânile Românilor; c1e faptul cä, prin nLrmärul lor mare
I
,,menle, 4 numai apar{ineau Românilor. In Her{a, 16 çi prin soliclalitatea care-i caracterjzeazá,, Jidanü sunt stä-
,,stabilimente aparfineau IsraeliJilor çi 2 Rornânilor, pânii câmpului meseriilor, pe câncl Românii, mai pu{in nu-
,,iaï îrr Mihäileni, toate 18 stabilimentele aparfineau meroçi çi färä nici o legäturã între dânçii, se gäsesc într,o si-
,,lsraeli{ilor. In oraçul Fälticeni, din 53 de stabili-
,,nrente'de bäLrturi, Ltnul aparline unui Român, restul
tuatie inferioarä; de faptul, în sfârçit, cá tot cotnerlul cu mo-
,,lsraelif ilor. " teriile prime : piatrá, lemn, fier, tinichea, var, piele, postav,
pãnzá, furnituri, cuie, unelte, maçini, fárä de cari meseriile
Aceiaçi excluclere, aproape totalä, din cornerf çi industrie
pe care o vedem cá o înclLrrä elementul românesc la Boto- nu se pot exercita, se gãseçte exclusiv în mdnite Jidanitor,
çani, Dorohoi çi Suceava,' o gãsin çi în judetul Iaçi. $i cari fac tot soiul de înlesniri coreligionarilor lor, dându-I1
aici jidanii au acaparat cele mai multe posi{ii economice, çi marfä pe credrt çi cu pref nrai scäzut, aga în cât concurenla
cele nlai proclucätoare. pentru Români, e, clin toate punctele cle veclere, anevoioasä,
Din Q:tpcrtul general, pe anul 1908, al Camerii dc Comerl çi çi
câçtigul, când este, reclus !
industrie, ctrcumscriptia s l,lll o /api, culegem urmätoarele clate,
mai ales cu privire la clistribulia meseriilor între RomânigiJiclani : $i, în aclevär, dLrpã aceiaçi lucrare a Carnerii de Comer{
 :60 .5ó t

clin Iaçi, iatä cunl se înfáfiseazâ Ronlânii si Jidanii, in unele Vom observa, mai întâiu, cä ne îndoim putin de aceste
specialitãii conrerciale, din cil'cr¡rnsciiplia a VIII-a ; date ale Camerei de cornerf .din laçi, cari nlr se potrivesc
ii ¡" cu realitatea, aça precum o veCe toatä lunlea. Cáci întrebãm :
TABLOU À
în Iaçi, sä nu fie oare nÌci un negustor mare de cherestea?
tle nuntãrul conterciargilor cari practicìi con¡ertul mare 1¡¿ oraçele
Sä nu existe decât un Jidan negustor mare cle lemne cle foc;
. capitale de judel din circuntscri¡tlia acestei Canrcre. numai trei de cereale ; numai unul de galanterii; çi numai
f¿se ,,împrumutárii", clrm le nllmesc, cu eufemisln filoiudaic,
E
Roman -Near Vaslui acei de la Camera de Comerf clin Iaçi, pe câncl oraçul geme
()
de Jidovi cämätari ?
o FELUL CO¡VTERTULUI
xÉ \õ Dar, aça precum se prezintä aceste date, recluse în ce
o Õ
z c/) v) u') U) priveçte Jidanii, oare nu e straniu a vedea cä, la laçi, sunt
numai 21 negustori mari români, çi 146 Jíclani; la Rornart,
Arme .
Bancheri numai 21 Români, çi 49 Jidani; Ia P.-Neam[ nici un Român
Bijutieri . negustor mare, çi 24 Jidani; la Vaslui, ¿ln Român çi 12
Birt 2
Bácãnie Jictani?
Bogasieri In aceiaçi propor[ie, îi gäsim pe Români çi Jidani çi în
Cofetari
Ceasornicari . .
2
comerlul mic, dupä cum o dovedeçte urmãtorul tablou, al
Cärãnlidari aceleaçi Camere de comer{ :
Cherestea .
ll Cereale
t2 Comisionari . 1 I TABLOU
l3 Cravate :L

l4 Cârciumari de numdrul contercianlilor cari practicd comertul mic în oraçele reçedinfe

15 Droghiçti de judef din circunrscriplia acestei Canere
l6 Fierãrii
i7 Fäinä
t8 Farnracii t4 o
ll Roman ry!41
.,rll.*
V aslu
t9 Farfurii 5 Él.,llE
20 Galanterii . o FELUL COMERTULUI .ñ dlcll.ñ
Éi.*llÉ
Ét4ËilÉ
21
')t
Gaz
Haine gata L
o
U)
o
U) elåile ct)

t 23
24
Otelieri
Imprumutärii Antreprenori 4 I
25 Incälfãminte .
Apã gazoasá 4
2î' Lucräri publice ll Arnle I
27 Lengerii . I Bandaje 2
28 Lemne de foc . I Bãcani 6 75 2
29 Lämpi. Bãi ô
30 Manufacturä . . Birt 2 7
3t Márun{içuri . Biánari 14
32 Mobile ISogasieri 4t
33 Optician Bur¡'oac 4
34 Pãlärii [3uccengii I
35 Piei Braçoveni 7
3e Saci Broderii . I
37 Sticlãrii Brânzãt
3t Zahár
Total 21 2t
J}
 5ó3
562

_ URMARE _
_ URMARE
- Rornan P.-Neamt Vaslui

E ll Rontun Vaslui
ll .ñ
()
! o FELUL COMERTULUI x! xl
xg Ë )<! E
FELUL COMERTULUI úo
I
o c o L

K E )S )(l E )d z UJ Ø Ø U)
o
z U) (n U) ú Ø l

Morari 6 ril
Maçini de cusut I
Boiangii
Candele
.
Manufacturä 43 1 JI ,ll 23
r8
Märunfiçuri 32 2 4
Cãrbuni
Cafenea Mode. 3 1l 1l
l

Cáránlidari Oglinzi I I

Ouå II 1t I
Caiea pisatä 1
¡i
21 Ceaiu çi pâine Opincì I
Cernealä Oase . 1 Ir

71 Pálárii 24 4 I
Ceará .
24 Cereale . . Pungi de hârtie 2
Corsete Parfumuri , . 2
Comisionari 7 Peçte 7
Cofetari I Pâine.. i , . s
Ceasornicari 2
I
Piane .
Precupie 4 I 72 I Ji
Ciorapi I

Cherestea i Piei 27
3l Cufitari I Pantofari I I
Cufãrari Piatrã . 5
4
Cârciumari 50 5 I 5 8r Perii
Donife çi cofe . . Päsãri 2
Droghiçti Rachierii . . 3
Fån
I
6ãu I
É
Fáinárie Sticlari 4
Fier $epci . 5
Felinare Site 3
Farfurii . Samsari I 20 I
41 Florari . Suncä 2 lt I
Fotografi Sápun. t3
Funii 91 Spirt denaturat. 2
Fructe Tablouri vechi 1 I
Galantari Telali r5
Gaz Umbrele 2
Haine gata Uleiuri l
Otelieri Vase de menaj J
3 4
lbriçi n Vite
Ir:cäl{áminte 4l Var çi ciment el
5t lmprum. dc hani , 2 Vax. :'... ll
Jucãrii de copii Zarzavaturi . . t 3i r0
Lumânãri de stearinä
t2 Total . 36 t4l 15
Lapte
Lemne de construcfie
Lingerii Ne vom întreba çi aici, în ce priveçte exactitatea acestor date
Lemne de foc
L ånrpi
J
ale camerei de comerf din Iaçi : oare sä fie la laçi numai 4 an-
Liblari 2 lreprenori jidani, numai 6 boiangii, numai 1 negustor de cherestea,
61
Mãcelali
Mobiìe
15
aumai 1 clioghist, numai 8 negustori de fructe, nttmai 9 întprtt-
mutãtori clebani, numai I vãnzálor de jucärii de copii, numai
I

--
 561
¡
565

negustor de ntobile, numai 3 negustori c1e mocle, nLr'lai 2A

de samsari, numai 3 negustori de vite, nuilrai 3 zarzavagä ?
Conparânci însä cifrele acestea cu acelea ce ar rezulta
Läsâncl însã exactitatea acestor cifre pe seama camãrei cre 'Cacä s'ar respecta dispozifiile legii cu privirela nalionalizarea
comer{, care le-a întocmit, se vecle cum stä elementul ronlâ- industriei, iatä proporfiile ce ob{inem pentru personalul teh-
nasc, în ce priveçte meseriile, în partea cle sus a nic superior :
!ärii. Din
100 cle specialitä{i la Iaçi, Românii sunt reprezintafi în 23;
la Roman, în 9; la p.-Neamf, îrr 6 ; la Vailui, nLrinai în 5. ROMÂNI STRÄINI
$i încã, chiar în ramurile inclustriale, în cari sunt reprezin_ SALARIU PE LUNÄ Proporfia Proporfia ProporIia Propor!ia
taJi, proportia \pr, fa{ä de Jiclani, e ricliculã. Astfel, ìa laçi, realã legalä legalá realä
de pildã, avem : 6 bäcani româ'i, 7b jiclani; 2 ceasornicári
români, 20 jidani; 50 cle cârciumari români, 332 jidani I la 7(l la
fäinar român, pe care eu nu-l cunosc,
; De
r ,, 300 ..
ô66 lei
625 lei
r8 2tì l4
) 24
l1
çi 79 fãinari jictani ; t, :, 80 ,, I
4
l4
I negustor de fierärie român, pe care eu nu_l
çtiu, çi 44 ji_
1250 lei
27
29
64 32
35
70
dani ; I negustor cle lemne cle foc, român, 39 cle jidani
;4
precupefi români, 172 lidani; I samsar român, 20 áe jictani. 54 125 63 140

In total, la laçi, àvenl 100 cle bie{i comercian{i români, clin

cari unii necunoscufi, fafä de 1.5g6 de jiclani, uo, mai Ti,
çi ,fi în aceleaçi propor{ii, aproape, se prezintã Românii çi
stäpânincl comerful mic în mocl absolut. strãinii, adecä Jidanii, în ce priveçte personalul adntinistratív
.superior al marii ìndustrii, nlai bine remulterat. Românilor, li
. $i aceia ce e fapt îndeplinit pentru meserii, pentru co_
merful mare çi mic, e în curs de a se sãvârçi se reservä func{iile cele mai obositoare çi mai räu plätite,
çi pentru
industrio mare. Cu multe sacrificii, pe cari le face Stãtut când nu pot sá-i scoatã çi de aici, ciupä cunr aclese ori se
çi întârnplä.
consumatorii români, suntem pe care cre a înfiin!a o industrie
mare jidcineascd, dela care elementul creçtin este exclus, de $i acum putem sä tlagem concluzii din toate aceste clate,
oarece legea pentru protec{ia inclustríei nafionale, n,, ,. upli.ä, cu p¡ivi¡s Ia cauza scaderÌ.í poporoliei creStine çi înmuffirii
în ce priveçte tocmai clirec{ia çi administralia superioârä a lid.anilor în oraçele Româníei.
diferitelor inclustrii ce se întemeiazá la noi. Aça, de piloã, iatã $i vom zice:
care este proporfia Românilor PoporofÌa Íiind riguros determinatd de ntijloacele de exis-
çi a Jidanilor în odministralia tet{a, çÌ.'ocestea aflându-se în oraçele României, în marea
industriei mari întün\atã îll cea mai mare parte cu capital'ri
jidoveçti, din circumscripJia Camerei cle comerf lor maioritate, în stapânirea Jidanilor, e fi.resc ca jídanii so
din Iaçi: se înmulfeascd, ior poporalia ueStina sti scadd, din lipso de
P¿rsonalul fabricelor aftate în Circumscripfia a VIII-a Ia;i nùjloace de troi.
Am r¡äzut, îrr adevär, cä Jidanii cuprincl nrcseriíIe, în ora-
ADI!{INISTRATIV 1'EHNIC SUPERIO R
E
çele Moldovei; cá ei sunt stäpâni pe comerlul mare çÌ mic,
o Salariu pe luná Salariu pe Iuná ca çi pe industria mate; cá ei sunt antreprenori tuturor lu-
Ø crärilor; cä ei au monopolul materiilor prime, ca çi øl obiec-
29 Dela 50 a 350 lei telor de prima necesitate, pâne, carne, brânzd, fãinø lemne,
5ti l8 24 Dela iO la 66rl lei
4 t peçte, zarzavaturi, îmbrãcãminte ; cä. Românul, chiar când se
2.)
JJ 5l
50
30 "., 1250
.,
[J50
., I
11
35
300
80
625
250 îucleletniceçte cu o rneset'ie, .uri .u comerful rnärunt, se aflä
66 112 27 70
aa 224
în clependcuta absolutä a Jidanr,rlui angrosist, ratron sau alt-
54 140
tre¡rrerror, çi în tot caztú, îtt calitate cle consumator, al tuturor

I
I

567
5óô

Miçcarea poporaliei Moldovei pe anttl IB39

Jiclanilol negustori çi industriaçi, în numär covârçitor' Astfel
:

strâmtoratd în exislen{a ei, de cdtre elementul iidovesc co- ORTODOXI IDANI

tropitor, poporalia creçtinã se întpulineazd, pe.câ'nd Jidanii JUDETUL Nás- Dife- Dife- Nás-
continud'a se înmulfi,'în proporlie cu miiloacele de trat de culi
Mor[i ren!a ren(a
Mor{i cuti
cari dispun.
Aça clar, scäclerea poporatiei creçtine çi înrnul{irea Jidanilor 1390 6r9 77r+ + 17{ì 55 233
Dorohoi
în oraçele României: nu e clecât un caz aI legii popotaliei, Botoçani 2343 tt75 1168+ + 272 62 334
pe care o confirmá, precum el nu poate fi înfeles decât în Suceava 1315 628 687+ + 27 70 97
P.-Neamf 1284 928 356+ + 53 42 95
lumina ei. Roman 1733 l 183 550+ + 39 l1 50

Intiu cât lipseçte baza însdçi a existenfei, e zädarnic a mai Bacäu 2317 1387 e30+ + r9I ')^ 44
Putna 2040 1827 2t3+ + 20 28
cäuta explicatia fenomenului în alte cauze, de ordin se'cundar, Tecuci l t65 959 206+ + 2 2 4
348+ 8 22 14
acestea la rândul lor, fiind în cea mai mare parte condifio- Gala{i 888 540
Tutova . 1789 l 108 681+ ; (ì 12
I
t8
nate de aceastä cauzã primu, care este hrana, färá de care Vaslui 1806 869 937+ + 5 t4
oamenii nu pot träi. Fálciu t42S 645 784+ + 12 4 16
47
Iaçi 2t2l 998 1123+ 5 52
Rämâne numai sá privim rezultatele obfinute pe cale teo- Oraçul laçi . 674 665 9+ 14 287 301

reticd, çi în lumina cercetarii istorice. Total ' 22.294 13.531 8763+ + 622 673 1295
4

II. Cercetarea istoricä a fenomenului scäderii popora-
fiei creçtine çi lnmulfirii Jidanilor în oraçele României.
Starea cunoçtinfelor noastre demografice astázi, - çi pe
viitorime, nu ni permite a urma miçcarea poporaJiei pe
- pe la anii 183C, çi nu, cum pretincl Jidanii, cä ar fi tráit
fiecare an, în trecut, mai înainte cle anul 1832, dar mai ales
dela 1866, de când s'a obiçnuit la noi a se finea registre în
regulä. Putem însä sá aräläm momentul de când a început
a se manifesta scáderea poporaliei creçtine çi Înmul{irea Ji-
danilor, în oraçele Moldovei, cu preciziune, mulfämitä unei
statistice publicate în ,,spicuitorul moldo-român", pe Aprilie,
Mai çi lunie (laçi, 1841), çi a observa(iilor autorului ei, care
pare a fi cunoscutul statistician çi economist Prinlul Nicolae
S¡¡fø. Servindu-ne de datele, pe cari le gäsim în aceastä lu-
crare, çi cari sunt date oficiale sigure, vom învedera rapor-
turile natalitä{ii çi mortalitätii, la Români çi Jidani, pe anul
1839, în tabela urmätoare.
Cifrele acestea, sunt întru totul instructive, pentru înfelegerea
problemei, care ne preocupä. In ce priveçte, mai întâi, nu-
märul Jidanilor observäm cá,'1n toata Moldova, nu se nä-.
çteau ãtâ1ia Jidani, la 1839, pe câli s'au nãscut mai apoi, çi
încä aproape îndoit mai mult, numai în oraçul Iaçi :
Vedem, cä la 1839 se näçteau, în toatä Molclova, 1.295 Jidani'
!'
iar, la 1871, numai în Iaçi s'au náscttt 1.947 | Statistica aceasta
confirmä dar, încä odatä, faptul cunoscut cá învazia, în masá,
e de
clatá cu totul recentá, de
a Jidanilor în Moldova,
împreunä cu noi, îrlcä de pe vremea Romanilor !
Rezultä însä din datele acestea cä, pe la 1839, popora{ia
româneascä era în plinä creçtere, dâncl pretutindeni excedente
însemnate, çi nicäiri nicíun deficit; pe când vedem cä Jidanii'
cei cu viabilitatea aça de läudatä de medicii noçtri, cum am
vâzut, prezintá. deficite relativ însemnate, în jude{ul Iaçi
çi la Galafi, uncle acum se präsesc ca iepurii. Faptul e cu atât
mai vrednic de luat aminte, cu cât creçtinii, la laçi, nu au mai
avut excedente decât, în mod excep{ional, numai în doi ani:
la l8B4 un spor de 283 de suflete, çi Ia 1885 un spor numai
de 47, în toatä seria de ani de la 1886 pânä la 1908'
çi înmulJirea Jidanilor,
Scäderea relativä a poporafiei creçtine
cum o dovedeçte faptul cä
a început însá de pe atunci, dupä
statisticianul de la 1839, a relevat-o ca un lenomen anormol,
atrãgâncl aten{ia ob¡teascä prin urmätoarele observa{ii inte-
 56 s69

resante, pt cari le gisim la pagina ll0 a lucrãrii citate, cu Lista corporaliitor ø meçterÌilor exersate de pamânteni în
privire Ia deosebirea de înmulfire, dintre creçtini çi Jiclani : Iaçi.
,,Ekstractul acestui tablo adevereazá cá, între 25.374
,,näscufi kreçtini, s'au întâmplat 15.035 morfi, adicä, cã a) I
-L
O!
I Negufätori çi Negutãtori çi
,,numärul rnorfilor trece peste jumätate pe al celor I ieo 4õ
nãsculi. meçteri nreçteri a Øø=
l1 o o
,,
z E z
,,La Jidovii însä, locuitori de politii între 1.2g5 lrä_ il
,,scufi sînt 673 mor{i, adicä numärul celor nãsku{i întrece f, Suma din urmå.
,,jumãtatea sumei celor mor(i, încât, urmând pwurc
rJ

ri
I Bacali il Pläcintari
,,asemenea analogie, împoporarea jidovascã a politiilor
)l 2 Braçoveni l8 Boiangii
L Cârciumari l78l Mindirigii .
,,va întrece în vÌ.itorime pe ocea a kreçtinilor., rJ

,lr
Rachieri. 86 Brahari .
Pitari tlJ. 2 Dubälari
vedem acum, cä aceste preziceri ale statistician'rLri de la e Pescari þ¡i Curelari
1839, s'au realizat pe deplin, çi într'o mäsurä încä neînchipuitä 7 Chiristigii . IJ Cãsapi(rnãcelari)
de clânsul-prin ocuparea pozi{iilor economice proclucäioare ¡i Droçcali çi cã- Mahali
ruceri to Ciubotari mol-
de venit, la oraçe, în comer{ çi inclustrie, cle cátre I
Jidani, cu Negu{it. cil pro- doveni 7
excluclerea sistenlaticä a elementului rornânesc. ducte rusegti . (.) Ciubotari rugi
Pe la lB30 însä, pe câncl popora{ia creçtinä se înntulfia IC Argintari Bãrbieri
încä Ia orage, 1l
- dupä curn ni-o aratå statistica, çi mirarea
Blãnari Picheri
t2 Cucimari, gepcari Cärãnridali
statisticianulLri de pe atunci, cä proporfia eide înrnulfire este
13 Croitori Otari
inferioará proporfiei de înrnul{ire a popora{iei
Jicloveçli, - co- t4 Abageri 31 Stoleri, dulgherr.
merful çi industria se aflau în'cea mai mare parte în mâ- l5 Ciubotari Fáclieri
nile cre;tini.lor, mulfarnitd. organi.zaficÌ bresleior, în floare lri Colocali Soponari . 2l
atunci. Total Total general . 166
$i, încä Ia anul l84g, cu toate cä invaziaJidanilor lucra cu
toatä puterea la distrugerea acestor irrstitufii ocrotitoare, çi la ferind u-ne, peutru acesta din urmã, la clatele Carnerei cle Co-
înläturarea elementului creçtin, Rotnânii ocupau un loc însentnat mer{ clin Iaçi :
în economia oräçáneascä, dupå cutn o dovecleçte urmätoarea Negufitori rontâni çi jidani la loçi
statisticä a prinfului Nicolae Sulu, din lucrarea sa ,,Notions
statislÌ.ques surla Moldauze,, (Jassv, lB4g), p. ll6, în traclu- IN ANUL I839 IN ANUL 19Og
cerea lui Tecclor Coclrescu, de la 1852, p. 106. (vezi tab. Rornâni Ronrâni Jidani
pag. 56e).
Bácani .
6
Asa clar, la lB49 încä, numärul negulitorilor çi meçterilor Cârciumari ......: 78 5i)
pãrnânterù, în oraçul Iaçi, se riclicä la cifra cle 1.661, fiind RacÉicli 86i Niciunul
reprezintafi într'o mulJirne cle specialitä{i, din cari astázi att Pescari 58
clispärLrt, sau în cari nu ligureazã decât într'o pr:opor{ie 'in- Chiristigii l8l
firnã, fa!ä cle Jidani. $i iatä la ce resultate ajungem, dacä Blánari o5
Cuçnrari, çåpcari, pälãrieri :12
comparánr,.în aceastä privin!ã, anul l83g, cu anul lg0g, re_ Mãcelari 57,i, I5
Bragovcni lsl Ni ciun

I
I
 57o
57r
l
In aceste câteva ramuri cle negoJ çi în cele mai multe nle-
serii, dupä cunr am vãzut, Românii au fost înlocui{i de Jidani,
adevär, ce ni se aratä în Åna'oraua sfatului administrativ
cari au continuat a se înmulJi, fireçte, în raport cu creçterea
al Moldovei, din 31 Mai 1838:
,,Departamentul cle Finan{e,
prin No' 862l' a referat
generalä a popora{iei, aça dar a consumatorilor, în oraçele
din Moldova. Aça, cle pildã, cle unde, la 1839, erau la Iaçi ,,sfatuiui
',,,partea
cä cu necontenire primeçte ialobe, atât ditt
breslelor, cât çi raporturi de la mai marele
178 de cârciumari români, la 1909 sunt numai 50, fa{ä de lor, ctt arãtarea asu'
337 de cârciumari jidani; de unde, în 1839, träiau încä Ia ,,staroste, urmate tot clupä iáluirile
Iaçi li5 bãcani români, în 1909 nu au rnai iämas decât 6; ,,piritor ce sufdr de la suctili çiJidovi, pentru cä aceçtia
,,,întinzându-se cu uneltirea meseriilor çi
a negu{itoriilor
de uncle erau 86 de rachieri români, nu a mai rãmas nici- parte a
unul; de unde, se gãsiau 65 de blänari români, astäzi nu ,,în toate breslele, au cuprins cea mai mare
,,fobsirilor lor, încàt, dupâ slobozenia ce au întru
a-
mai existá niciunul. Cu aceste existenfe de comercian{i creçtini,
,,cestea, fárä sä fie îndatorili a înplini
datoriile pres-
çi ale familiilor lor, au dispärut însä pe atâtea gmpe cle con- au început a li face
sumatori, în primul rând pentru ceilalfi raeçteri çi comercianti ,,crise Ce açezárnânt cätre clânsele,
' ,împotrivire la chiar drepturile lor, propuind spre pildä
români, çtiut fiincl cã Jidanii, în mod sistematic, çi cu poruncä clupä schimbarea
,,,pe- isnaful croitorilor creçtini, care,
de la rabini, ocolesc prävãliile româneçti. Aça cä paguba lui iiind
,,portului în formä europieneascä, meçteçLrgul
e îndoitã, însemnând, mai intâiu, scäderea poporatiei cu a- în
tâtea unitä{i, çi apoi strâmtorarea elementului creçtin, care ,,scázut cu totul, au vlit a se deprinde neSteçugt'I

aduce iarãçi cu sine împulinarea lui, prin tot felul de suferinfi,

,,lucrà.rii straielor europiene, dar iidovii nici ii îngã-
,,duie, nici ît primesc în lucrul /or, precum çi alte de
i

datorite lipsei. I

abuz cle rea

,,asemenea, adäogând Vistieria, cä, dacä acest
l

S'a zis insã, cä Jidanii nu au exclus pe Români, ci au

I

,,deprindere se uã lä.u în aceastá slobozenie,

I
negreçit
venit numai sä ocupe locurile, pe cari le-au gäsit dispo-
,,cã breslele, care poartä toate greutätile çi de la
1
care
nibile în láuntrul economiei nafionale. Cifrele de mai sus dove-
i

,,llaznaua se folosèçte mai mult decât cle la sucti{i çi

desc cã Românii au fost, în adevär, excluçi de Jidani,
dupä cr¡m çtim: prin manopere necinstite, çi sistematic
Ì
I ,,Jidovi, trebuie sä vie în desävârçitä decädere, dupä
,,cum çi mai marele staroste prin raporturile sale
ar fi
duçmänoase nouã. j
,,încredinfând. Asupra acestei împrejurári, Sfatul
au în-
S'a zis, apoi,'cä Românii, din cauza lenii lor, au päräsit i
vre-o dare cätre
de bunä voie comerful çi industria, preferind a fi functio- ,,cheiat socotin!ä, cä încât se atinge cle
I därile prin
nari, ca unii ce disprefuesc munca. Noi sus{inern, cä Ro- oVistierie, fìinnc¿ Jidovii îçi au regulate toate
,taxe, nlt pot fi supuçi la altele, iar, în ceia ce
{ pri-
mãnä au fost împinSi cdtre func{ii de cdtre Jidaníi ndvd- ll

,,veçte cheituelele breslei, care avânclu-çi cutia ei,

litori, çi cä nu fãrä luptä, au päräsit terenul muncei nati-
onãle, de unde au fost scoçi, în contra vointei lor, din cau-
za stárä de nepregätire tehnicä çi comercialä, în care s'au
aflat, în mod fatal, în epoca de transifie, dar mai ales din cauza il
nepriceperii çi a necinstei clasei dirigente politice, care nu
li-a apãrat interesele.
E un document de mare însemnätate, care confirmá pärerea il
noasträ, çi din care se vede cum starostii breslelor au ce-
rut în diferite rânduri sä fie ocrotifi'în contra nävälirii me-
seriaçilor çi negulitorilor Jidani, 1árä a fi ascultati. Iatâ, în
nici
cätre Vistierle, apoi Ji-
,cum nu are amestec cu darea
,)dovii ce se vor folosi de dreptdftle bteslei, nu pot d
plata
,,,se opãra çi de cheltuelile eí, ci sd 1ie supuçi .la
,,de o potr)iva cu breslele, pe care cu toatá súpunerea
,o aduce la cunoçtinla Innällimi Voastre spre cea mai
,,desávârçitä hotärâre."
Fárä îndoialä, cä plângerea aceasta avea o însemnätate deo-
sebitä, venincl din partea meçterilor çi negufätorilor pämân-
teni, çi cä ar fi trebuit ca, cel puJin, sä se faca o cercetare
mai înainte cle a se hotärî. De aça fel era însä nepãsarea çi
 <:r
nepnceperea, nlai bine zic, conrupliunea ¡¡¡¡ptllui, _
- ziciar,
incât, în aceiaçi de 3l Maiu 1838, fárá, a mai întreba cum
,stau lucrurile, Inãlfimea Sa Mihalache
Sturdza, Domnitorul
Molclovei, puse urmätoarea rezolu(ie pe aceastã anaforà :
' ,,Fiindcä Evreii, peste taxie cãtre Stãpânire, adunä cle
ula na{ia lor çi altã dare spre linerea de spital çi pen_
,,trn acei nevoiaçi dintre ei, nu pot fi înclatoralî a mai
,,pldti çi deosebitã zeciuiatti în trebuinla breslelor, care
,,nu sunt de neo.mul lor".
va sä zicá: sá urneze a se forosi de toate rrreptö{itebres-
lelor, Iäsând cheltuelile în sarcina breslaçilor creçtini, cari
urnrau sã îngenuncheze, din momentul în care breslele erall o
povarä, în loc de a fi un scut.
Din toate aceste rezultit cã Rornânii, nu cle buna lor voie,
de lene sau de fudLrlie, au päräsit pozifiile mänoase cle câç_
tig, în comerf çi industrie, nãvalinci Ia funcfii, ci au fost
in_
uin¡i, fiind lãsafi .fãrä protecfie, în lupta inegalä cu
Jidanii
ruävälitori, în epoca cle tranzilie.
Arn vãzLrt însä cä, pe câncl stãpânia izvoarele de câçtig cle
la oraçe, poporafia creçti'ä clin Molclova crãdea excedente
bogate de naçteri, iar Jiclanii, în unele pär{i, abia se înmLrlliaLr.
cercetarea ístoricd vine dar sä confìrme concruziile cerce-
tarii teoretice: scaderea poporaliei creiline de la orase se da_
toreçte acaparcirii mijloacelor de existen!à ìe cdtre
Jidani.
$i anr vázut cá, pe când creçtinii erau încá stápâni þ. .o_
rnerf çi pe meserii, mulfãmitä institLrliei ocrotitoare a bresle-
for,
la 1849 poporalia oraçului laçi, se alcátuia din 72olo ot_
tocloxi, 80/n sträini çi 20010
Jidani, pe când la lBg9, äuþä
ce creçti'ii fuseserá elimina{i di' pozi{iile econornice pe cari
le ocupaserã altä datä, nu mai rälnäseserá decãt 45I,t"0f
n
ortocloxi, Çi 4'lrolo de alte religii, fa!ä cle 500/"
Jidani.
Astfel demonstraJia noasträ este comprectà, cu piivire ra cauza
primarä a scäclerii poporaJiei creçtine
çi inrnurjirea Jidanilor:
fiincl fäcutã pe îndoitä cale, teoretica
,si istoricri, în mod çtiinfific
risuros. Rämâne numai ca cercetarea empiricã a fe'omenului,
sä î'tregeascã cunoçtinfele noastre: privindu_l în concret,
çi
dupácauzele secundare mLrltipre, cari lucreazä ra producerea lui.
373
III. Cercetarea ernpiricá a fenomenului scáderií
poporafíei creçtine çi înmulfirii .fidanilor în oraçele
României
Nunlim couze secundare,pe acelea cari nu sunt decât unnarea
directä a cauzei prime determinatä de noi, sau pe acelea, cari
nu au decât o importanfä de a doua rnânä în determinarea
fenomenului, dupÌi cum ne putem làmuri din enumerarea celor
mai principale:
1. Lipsa de ocupatie statornica çi suJicient pkititd.
Excluçi, în cea mai mare parte, de la comerf çi cle la me-
serii, Românii cle la ol'a$e se liränesc ca Íunc[i.onari çi ca
simpli muncitori cu palmele, ocupafiuni cari se caracterizeazá
tocmai prin insuficienfa çi nestatornicia venitLrlui lor.
In ce priveçte funcfionarii, numärul lor e destul de mare.
$i ne putem închipui în ce mod nestatornicia ocupafiei lor,
trebuie sá contribue Ia sporirea mortalitälii creçtine, clin cauzä
de lipsä. Sä ne gândim numai la acele farnilii cle bieli func-
{ionari Cali alarâ, cari de a doua zi rámàn peritori de foarne,
ceeace se întâmplä rnai ales Ia schimbãrile cle regim,
çi sã
ne gânclim apoi la tofi aceia cari açteaptø fancfii, înclurând
cele mai crude suferinfi, pentru a ni da seamã, cä aceasta e
una din cauzele hotärâtoare a scãderii poporaJiei româneçti.
Pe lângá âceasta, salariile sunt în genere insuficiente, aça cã,
chiar când sunt ocLrpa{i, funclionarii, mai ales cei mici, cìuc
un trai absolut strântorat, care l1u poate fi favorabil înntul-
lirii poporafiei.
$i rnai triste sunt însä conCifiile de existenfä ale muircito-
rilor creçtini cu palmele. Ocupafia lor e încå çi rnai pLrfin
statornicã, çi rnai insufrcient remuneratoare, chiar câncl au cle
lucru, apropiinclu-se prea aclese ori cle lipsa clesävârçità.
Pe la 1904, întreprinzând o anchetá personalzi, cu prìr,ir.e
la starea muncitol'ilor clin Iaçi, rn'am putut convinge, cä con-
cli{iile existenfei lor sunt din cele ulai precare. Iatá, în aclevar.,
pentru unii dintr'înçii nolrinal, faiä cle bLrgetLrl zilnic, câçtigul
ce l-au avut ').
t) A, C. Cøzz: Mi;ca,-ca
ltc,tcr_atiei clin l{oklcva, ,Revisf¡ ldealistã,,
Noenrbríe 1905,p. l5-1.
 5i4 575

Nujescu Ûrigorie de 27 de ani, rotar çi stoler, fost elev sä se grämácleascá trei, patru. A ieçit din iarnä cu 37 de lei
al Scáalei cle Meserii clin Bucureçti. Dorobant cu schimbul. clatorii. I-a plätit. Pâná la l0 August însä, nu. avea niciun
cäsätorit, avâncl un copil. Nu pláteçte bir. Ecottotlr, ltarnic, ban economii.
priceput. fancu Luchian, de 37 de ani, cäsätorit, având 2 copii
CheltuÌala zilnica: (4 copii au murit de mici). Chirie nu pläteçte, avâncl casä
t kgr. cle carne 70 bani ProPrie'
cheltuiala zilnica :
Verdeturi, sare 2A ,,

2 kgr. fäinä 25 ,,
3 kgr. Îäinä 35 b anl
1 kgr. carne 70 ,,
Tutun, gaz 10 ,,
V:rdefuri 20
Lemne 20 ,, Lemne 25 D

Lapte, zahâr Penlru coPil 20, Bäuturi, tutLtn 30 ,t

Gaz, chibrituri 5 t,
1.65 bani
1.85 bani
Pe lângä aceastä cheltrrialá zilnicâ, pláteçte çi chirie de 80 Venit câçtigä vara, când are de lucru, câte 2 lei çi 20 de
:
de lei pe an. bani pe zi; câncl nu are, abia câte 6, 7 lei pe säptämânä.
VeniÌ: Când are de lucru, în timp de varä, câçtigá 4 çi 5 A ierrrat greu. Muncia câte-o zi, douá pe säptämânä. Altä
lei pe zi.larna a lucrat pe unde a gásit, câçtigând, u-11 cu alta' datä trecea toatä säptämâna färä lucru' Nu gäsia. Jine câte-o
3 iei pe saotãmând. Din iarnä, a ieçit cu 90 de lei datorii' lalce de pämânt dela Stat, pentru care pläteçte 45 de lei; o
La t Àugirst, mai rãmäsese încä dator cu 43 de lei, neavând munceçte singur, dâncl numai pentru aral 24 de lei. Având
nici o economie Petttru iarnä. popuçoi, a ieçit dator din iarnä cu 50 de lei. La tr2 Augttst,
muncifor cu palmele, cä-
Çtefan lonescu, de 42 de ani, mai datoria încä 12 lei din banii împrurnutafi, çi 22lei pentru
sättrit, având trei copii (a îngropat çase copii de mici)' Plä- pämânt.
teçte bir de l0 lei çi 80 bani, çi chirie de 50 de lei pe an' Aceste trei cazuri pe cari ne vom märgini a le cita, ca-
racterizeazá. destul di ,ne starea de strâmtorare a muncitorimii
Cheltuiala zilntca:
româneçti de prin oraçele Moldovei, mai ales în timpul iernii.
2 kgr. ïâinâ 25bani I Vrerlnicä cle însemnat, pentru scäderea poporatiei, este çi
Carne sau Peçte 35 ,' mortalitatea copiilor : lui $tefan lonescu, i-au murit 6 copii de
Verdea!ä, borç 15 ,, mici; lui Jancu Luchian, patru ! $i nu e de mirare fa{ä de
Lemne 30 ,, starea lor economicä precarã.
Bäuturi, tutun 40 ,, 2. Scumpirea artificiala, excesiva, a miiloacelor de trai.
Gaz, chibrituri 5 , ln oraçele din Nordul Moldovei, vãnzarea tuturor obiectelor
1.50 bani. trebuitoare existen{ei, se aflä în stápânirea Jidanilor. Pâne,
carne, fäinä, peçte, brãnzä, lemne, legume, îmbräcäminte,
-
Venit lucreazá vara la comrtnä, câncl este de lucru, câç-
: totLrl e în mâni jidoveçti. E însä çtiut, cá Jidanii vând toate
tigând càte 2 lei 50 bani pe zi. Când n'are de tttcru, taie lucrurile mai scump creçtintlor decât la Jidanii lor. Faptul
lernne, câçtigâncl 3 çi 4 tei pe soptamâna. Intrebat fiind ce acesta, îl cunoaçtenl bine clin practica zih"ticâ. $i aici e ceva
face, a räspuns cä ,,untblä gol çi rabdä". Astá iarnä täia mai mult ciecât dorinfa de a se îmbogäli pe dânçii: ei tind
carul zclrar'än cle lelnne, cu 50 cle bani. La un car, trebuiau a ne säräci pe noi.

576
In celebrul säu discurs, {inut în Aclunarea Deputa{ilor, Ia
4 çi 5 Septembre 1879, ilustrul cugetätor Vasile Conta, re-
gretatLrl profesor al Universitätii ctin laçi, ni spune în adevãr
urnrätoarele, din însdçi. destdinuirile unui Jidan învcilat-
binecunoscutul, pe vremuri, fizionomist çi mnemotechnic
Schapita-pe care eu însu-mi l-am cunoscut, Ia Iøçi, prin
anii 1880, çí dela care o çtiu, cd l'a informat :
,,latä acum çi nrijloacele, pe care Evreii le-au între-
,.buinfat cu succes contra noastrã, pentru a pune mâna
,,pe toate averile çi prin urmare pe toatä puterea econo-
,,micä a tärii.
,,Alarä cle usurä, pentru care sunt vesti[i, Evreii nlai
,,întrebuinteazá douq mijloace, pe care le tin a Ie spune,
,pentru ca sunt pulin cunoscute. se tin secret, $i cu
,,gteu le poate' afla ci.neva. Aceste donñ mijloace au de
,,scop aservirea economicá a {ãrii, çi sunt organizate
,,într'un mod puternic, çi la care qlrticipä, cu multã
,fidelitate, to!i jidanii.
,,Primul mijloc este acesta; orice consumator iidan
,,este obligat, cu ordin de la Sinagogd, ra niciodatd
,sa nu cumpete un obiect penlru consumat dele un
,,nejidan, pe câtd vreme poate sa gaseasca acel obiect
,,la un Jidan din localitatea sa. Cu chipul acesta, tot
,,profitul negustoresc ce provine dela consumatorii evrei,
,,intr'ä tot în punga Evreilor.
,,Al cloilea mijloc : orice negustor jidan e lÌber s¿i
,vândd marJa lui cu orice prel Ia creçtini, dar e oblÌgat
,,ce la consumatorii iidani sà o vânda cu un atâta la
,,sutu mo.i Pufin.
,,Cu aceste douä 'mijloace, Jidanii fac ca constrllla-
,,torii jiclani, pentru aceiaçi cantitate de lucruri conslltnate,
,,sä clteltuiascä mai pLrtin din averea lor clecât creçtinii,
,,iar pe de altä parte, prin cliferitele lor rnijloace de con-
,,curen{á, lipsite de scrupului rnoralitá[ii, câ5tigài nrai
,,mLrlt decât cregtinii.
,,Aga cã, dacä am presupune cä creçtini suirt cle o
,,potrivä activi sau letleçí, onegti satt treoneçti, ecollolni
,,sau risipitori, ca çi Et'reiì, totLiç r'a fi o cleosebire, îtl
577
nfiecare an în minus de atâta la sutä clin averea care
ova trece clin punga creçtinului în acea a Evreului".
Acestea sunt evident destdinuirile unuL Jidan, pe cari se
gräbeçte a ni le comunica un gânditor distins çi de o înaltá
culturä, precum era Vasile Conta. Faptul scumpirii obiectelor
necesare traiului de cätre Jidani, numai pentru creçtini, joacä
însä un rol însemnat printre cauzele secundare cari determinä
scäderea poporaliei româneçti, alcätuitä, dupä cum çtim, prin
ora$ele Moldovei, mai mult din fLrnc{ionari çi mutftitori cu
palmele, räu retribuifi. E un motiv de strâmtorare a traiului
unor bieli oameui, cari câçtigä aça de pufin, çi prin urmare
de împultnore a locuito.rilor cteçtini clela oraçe.
3. Alcoolismul. .
Abuzul cu bãuturi spirtoase, mai räspândit printre Români,
joacá desigur un rol însemnat Printre cauzele secunclare ale
scäclerii poporafiei lor. Alcoolul atacä sänätatea individului çi
a copiilor lui, sporind mortalitatea în mocl clirect; el cauzeazá'
apoi mari cheltueli alcoolicilor pentru a se cäuta, fácându-i îttcä
sä piardã nen-trmärate zile cle lucru, pe lângä banii ce risipesc
pentru satisfacerea patimii lor. In modul acesta pe cale in-
directä, alcoolismul contribue Ia scäderea poporafiei, zdrun-
cinând averile private çi împiedecând acumularea capitalului,
care e nervul oricärei întreprinderi. Ce sä facä un meseriaç,
un comerciant, lipsindu-i mijloacele bäneçti ? $i cum sä le
adune alcoolicul: când nu munceçte îndeajuns, când nu çtie sä
economiseascä banul, çi când nu inspirä încredere nimänui ?
Astfel, scdderea poporaliei rezultá, çi aici din scdderea mii-
lo'qcelor de existertfd, çi din ruinarea sänätäJei, clatorite alco'
olismului.
4. Falçifícarea bãuturilor çi alimèntelor.
E straniu, la .prima vedere, a semnala aceasta ca o cavzá
de scädere numai a elementului creçtinesc. Straniu, clar
explicabil prin institufia iudaicä : cuÇer çi trif, dupä cum se
I deosebesc de cätre Jiclani obiectele de hranä, pe care Ie
consumä ei, curate, cuçer, çi pe care le vând goimilor, ne-
'
curate, fry'. Ni putem închipui ce poate însemna aceastä
r1
deosebire cànd vãnzarea tuturor obiectelor de prima necesitate
se aflä monopolizatä de jiclani.
$i din cauza läcomiei câçtigului, çi din fanatism religios,
37
I
 s78 579

fafá de goimi, pe cari legea lor îi învafá a-i ut'î çl a-i consi- 5. Lipsø cle øsistenld medicald y de higiend'
dera fárá drepturi deopotrivã, -- Jictanii nu au nici un scrupul Indiférenfa, cunoscutä, a Românilor din popor de propria
când e vorba de alimentele trif, peniru cei de alt neam. Ast- lor sänätate, contrastând cu grija cea mare a Jiclanilor pentru
fel se explicä falçificärile, din cari gi-au fäcut o specialitate, sänätatea lor, poate fi una din cauzele care contribue cu
doveclite prin atâtea anchete oficiale, çi cari nu pu{in contri- ceva la scäderea poporatiei creçtine. Ea însä nu este, de si-
buie la compromiterea sänätälii creçtinilor. gur, o cauza primarø, clupä cum se aratä în genere de me-
Bäuturi spirtoase falçificate, carne veche, fäinä dádätoare ãi.i .¡ singuri, ci o cauzã secundafti, çi încá nu printre cele
de pelagrä, pâine lipsä la cântar çi amestecatä, brânzä iute, d'intâiu. Cáci o poporalie, dupa cursul natural al lucrurilor, se
peçte str*at, toate trif,- tnurclare, çi neconfinâncl elementele între{ine din proprta ei vigoare, ;ï-nu prin îngrijirea doclo-
-
normale de hranä, sporesc strâmtorarea economicä, istovesc riilor. în mod dttificial. $i însäçi morialitatea excesivä a po-
organismul çi sunt de-a dreptul dätätoare de boale creçtinilor' poraliei creçtine, care o face sä scadä necontenit, de ani de
pe câncl Jidanii sunt ferifi, între clânçii, prin cuSer. zlle, ni aralá, cá. lenomenul acesta nu e de domeniul çtiinfei
In momentele de laJä, o gravä epidemie de febrd tifoidã medicale. oricum, medicii pot çi ei contribui la îndreptarea
bântuie Iaçul çi alte oraçe, secerând mai mult poporafia creç- stárii de lucruri d.e azi, çi dacä poporafia cre$tinä ar cla o
tinä. Medicii nu au putut încä sä determine cauza ei. Pentru mai mare atenlie särrätälii sale, tlu rämâne îndoialä cá
noi, nu rämâne îndoialä cä ea este de origÌna alimentata aceasta ar lavoriza înmul{irea ei'
datoritä neîngrijirii çi relei voin{i a Jidanilor at cuïer çi fif
1)'
Dar trebue încä sä {inem seamä cä neîngrijirea sãnátäJii e
în strânsä legäturä cu säräcia çi ignoran{a, çi cã în nlulte
1) Se petrec, in adevár, cu noi, lucruri cu totul stranii pe care numai
ignoran{a noastrá ne face a nu le cerceta. Qi iatá care a lost surprin-
privinfi serviciul public rnedical e absolut iluzoriu, tocmai
zdtoøreø deosebire in rnortalitatea poporatiei laçi, intre cleçtini çi Jidani, pentru Rornâni. Medicii comunali nu prea îçi fac datoria, iar
in timpul.febrei tifoide din anul 1909: ipitalele, între{inute dir, donafii româneçti, au început a fi
umplute cle Jidani, pe când creçtinii säraci sunt läsafi färä
ALTE RELIGII IDANI nicio cäutare, contfibuind astfel la mortalitatea mai lxare a
Anii
Náscufi Mor{i iDiferenla Diferenfa MorIi Nãscu{i popora{iei Ior.
1909 1432 2418 986- -{- 120 774 894
6. Neîngriiirea coPiilor.
O cauzá însemnatä de scädere a poporatiei este neingri-
lipsei, dar çi ne-
Va sá zicä : ìn acelaçi nrediu, în cursul aceleiagi epidemii, Órind lirea copiilor mici, datoritá în mare parte
excesivä a copiilor e un fapt
aceiaçi apd, cäreia niai cu deosebire i se atribue febra tifoiciã, Jidanii çtiinlei çi nepäsärii. lvlortalitatea
se înmullesc cu 120 de suIlete, pe cånd, cu tofii la un loc, creçiinii scad dureros, care väcleçte starea rioasträ îlinapoiatä de culturã.
cu 986 de suflete; cea ulai mare cilrá a mortalitä{ii lor, pe care au
- $i mai ales hrana defectuoasä çi insuiicientá, e cauza ei, co-
avut-o dela holera din 186ô çi pânä aståzi. piii aceçtia fiincl crescuJi în cea mai mare parte färã lapte,
Intrebám: care este cauza acesteí anomalii ? Nu cumva pretinsa ,re-
zistenfd" mai mare a Jidanilor ? Sá fie ea in stare a explica o diferen!å
pre, t.utnp. In asemeirea concii{ii, nu trebuie sä ne miräm
'aça
de extraordinará ? cá g'astroentetita, nai ales, face ravagii späimântätoare prin-
Pentru noi, nu rånrâne nici o îndoialá, gi insistäm asupra acestui punct tre copiii poporului de jos, românesc.
cunoscând rnentalitatea iudaicä, teoriile gi tendinlcle de urä irnpotrivà Pe cle altä parte, copii mai lnari cad prada vogabonda'
creçtinilor: ne gãsim ln faia unni cas de aplica{ie a principiului foô giului infantil, clatorit lipsei de ocupafie, de oare ce Jidanii
çebegoim harog - pe cel mai bun dintre creçtini ucide-l -- pe cale
alimentar'ã, De altfel, intreaga distinctie cu trif çi cuçer, nici nu are alt
lefuzä de a primi copii cte cíeçtin la învä!äturä, în contert
vicii,
lnfeles. Si sÌi luänr arninte ! ln tot cazul o anúnunlitd cercetare a lucru- çi meserii. Lenea çi ignoranfa, pururea producätoare de
rilor, se im¡rune, (N, A.). îrrtováräçinclu-se aci cu lipsa de ocupaiie silitä, face ca o
-
 58o
mare parte din copiii de Român sä umble pe strade, cázãnd
victime, fie ale bolilor, lie ale infracliunilor, cari-i aduc îna-
intea justi{iei de tirnpuriu. Astfel, în LrltimuI timp s'au plins
la Iaçi o serie de bande de clelicvenfi rninori, alcätuite ex-
clusiv din copii de creçtin. Tofi aceçtia, în loc cle a înmulfi
poporafia, sporind prin munci mijloacele cl,. existen{ä, nu
fac decât a contl'ibui la scäderea ei, prin sárãcie : datoritä
excluderei lor din domeniul muncei.
7. Asuprirea poporaliei prin masuri oclnünistrative nechib-
zuite.
E un lung çi dureros capitol al neínlelege¡li noastre pentrn
cele mai elementare cerinii,
çi al räbdärii acestui popor prea
blajin. $i vom cita numai câteva exemple.
La Bräila, o întreagä categorie de muncitori români, cá-
rufaçii clin port, câteva mii de oameni, cu familiile lor, sunt
läsati färä nicio ocrotire, în fa{a unui sistem infam de ex-
ploatare, care nu mai cunoaçte margeni.
La lagi, poporajia muncitoare româneascä din suburbii, alcä-
tuitä clin elemente economíce mÌxte, rurale-ordçãneçtí, se hrãneçte
tinând vite pe lângä casä : vaci pentru laptele pe care-l
vinde, sau pentru hrana copiilor; cai çi bci perrtru inclustría cä-
räuçiei, cu care se întrefine. In veclerea îndestulärii acestor
trebuinti ale lor, vechii Domni au ltâräzit locuitorilor întinse
câmpii pentru constituirea unui imaç a! oraçului. Nerespectând
aceste danii domneçti, çi neînfelegând marea lor importan{ä
pentru categoria cea mai interesantä a popora{iei muncitoare
româneçti, administra{iile comunale de la laçi, . ale tuturor
Guvernelor, au vândut porfiuni întregi din acest imaç, çi
mai ales au arendat pämântul la Jidani. StrâmtoraJi în modul'
acesta, bie{ii locuitori de prin suburbii nu au mai fost în
stare sä {inä vite çi, ca o consecinfã, s'au împutinat gospo-
däriile producätoare de lapte, ca çi cäräuçii români. Astäzi,
Jidani i-au înlocuit çi pe unii gi pe alfii, folosindu-se ei de
dispozitiile vechilor hrisoave de danie, fäcute oräçenilor ro-
mâni, cari s'au clLrs sä împoporeze cimitirile, mulfámitä
- însemnate,
administrafiilor comunale ale ,partidelorn, cari i-au cârmuit.
Un alt mocl de asuprire a unei însemnate pärfi a popo-
rafiei românegti, prin nläsuri administrative nechibzuite, este
împovdrarea peste puterile omeneçti a sluibaçilor mici, pre-
¡51
cnin suut: factorii poçtali, funcfionarii sLrbalterui de la cäile
Ferate, sergen{ii cle stradá, conductorii de tramwai, mäturä-
torii çi cäru{açii Prirnäriei.
plltiti in cu totul insuficient fa!ä de scumpetea tra-
'rod
iului, ãceçti bieli capi de familii români sunt adevärali
martiri, istovindu-çi puterile de timpuriu, clin cauza muncii
lor împorrärätoare. Sä ne gânclirn numai la salariul minim al
unui biet factor poçtal, care aleargä toatâ ziua; sau al unui
conductor cle tramvaiu, cu serviciul säu de douásprezece
ceasul.i 1ärä întrer.upere ; sa.u al unui functionar dela cäile
Felate, petttru a ni da seatna cä aici este un mare abuz,
care contribue în largä rnäsurä la scäderea poporafiei româ-
neçti nevoieçe, la care totuçi coriducätorii noçtri politici nu se
ganOesc. $i, pentru a ilustra aceastä inconçtienfä vinovatã,
vom cita încá un singur exemplu, 9i anume : al cdrulaçilor
Primãrieiloçi,caúpânäçiîncelematmariziledesätbä-
tori creçtineçti, färá a mai pomeni de Dumineci, sunt con-
damnafisäcaremurdäriileçigunoaieledeprirrcur{ilejido-
- färá o zi de
veçti, rePaos.
Mi se pare insä cä aceastä ultimä cauzd secundard a scá-
derii popôraliei creçtine de la oraçe' ctl care ne vom înde-
letnici ðontribuie mai mult la producerea acestui fenotnen,
decât faptul cä Românul ntl aleargá inlediat la doctor, de
care s'a lácut atãta caz,
In rezumat, reflectâud asupra lenomenului extraordinar al
scäderii poporaliei creçtine çi înmullirii Jidanilor în oraçele
prÌmard
României : cercetarea teoreticri ni-a desvälit cauza
a Tenomenuiui, care este acapararea mijloacelor de existen{á
ale oragelor cle cätl'e Jidani ; cercetarea istoricd, a confirmat
încheierile teoriei, arãtândr-r-ni cä, pe când comerJul çi ttl€:
seriile se aflau încä în mânile Românilor, popora{ia creçtinä
se înrnulfia pretutindeni, în mod nortnal ; cercetarea empíricd,'
în sfârçit, ni-a învederat çi unele din cauzele secundare mai
cari fac ca creçtinii sä se îrnputineze prin oraçe,
-
pe când Jidanii continuä a se îtlmul{i - în legäturä cu cauza
primd.
Determinând astfel cauzele fenomenului, nu ni rämâne de-
,cât a inctic a remediile, conforme lor, pentru a-l înlãtura'

ilI. PRELEGERE
Re¡nediile scäderii poporafiei creçtine çi înmu{irii
. tocmai Jidanii le poseCau, veniird clin Apus' $i, fa!á de aceste
J¡danilor 1n oraçele României.
La întàia vedere, faptul scáderii constante a poporafiei creç:
tine de prin oraçe, în concurenfä cu Jidanii, e de natLrrä a
ne expune unei profunde clecurajäri, resultând din aprecieri,
în aparentä legitime.
Mai întâi, din faptul cd am fost înlaturali dela comer! çt
industrie de cdire Jidani, cleçi am avut toatä puterea Statului
çi tbate mijloacele lui în mânile noastre, se poate ajunge la
concluzia .-. çi s'a ajuns de multe ori
- cäanumite
e incapabiL lipsindu-i aptitudinile pentru
poporul românesc
ranruri de
activitate. $i de aici, încheierea : cä nu vom putea niciodatä sä
scäpäm de Jidani, cu cari în mod fatai suntem osândi{i sä
alcätuim un popor,trebuind dar så gäsirn o 1'ormuld. mai po-
trivíta de împreunã-viefuire cu clângii.
ln al doilea rând, din faptul ca creîtitzii scad prin orase
în mod constant çi Jidanii se înmu$esc, s'ar putea clecluce
- prietäriri sucesi'/e, excedetúele clasei rurale au rdmas tot
çi s'a dedus - cä çi pe viitor tot aça va fi, aça cä, în scurtä
vreme, toate oraçele României vor fi jidoveçti. Zicea þ1r
doctorul G. Flaiçlen, în anul 1876, sprijinânclu-se pe calculul
miçcärii poporaliei în decursul deceniului 1866-1876, cã
exact peste cincizeci de ani, aça dar la 1926, nu va mai fi
nici un Român în oraçul laçi. $i eu însumi am avut pri-
lejul sä aud, pe la 1890, din gura unui alt rnedic-primar
al oraçului Iaçi, ca räspuns la întrebarea ce-i fãcusem asupra
cauzelor descreçterii poporaliei româneçti, zicându-mi : ,c'est une
race qui s'en va", aclicä: uoi Românii, suntem o rasa care
ne stingem.
Sunt însä temeiLrri puternice, prin cari vom cäiita sá înlä-
turäm aceste nenorocite aprecieri.
5'J g
Mai ìntâiu, faptul cä jidanii au putut sä ne excl udä cle pe
câmpul activitäfii comerciale çi industriale - deçi noi am avut
puterea politicä în mânile noastre, - se datore$te unor îinpre-
jurári fatale, pt'otivnice nouä, favorabile lor. $i iatä-le :
S'au schimbat de-o datä condiliile cle proCucere çi de
schimb, îmbräcämintea, gusturile, obiceiurile, cáile comerciale,
necesitânC o sumä de cunoçtinli, pe cari iroi nu le puteam
clobânclidintr'o ziîn alta, obiçnui{i cum eram a ne miçca în
-
formele rnai largi ale viefii patriarhale, orientale, - pe cari însá
schimbiri profunde, fireçte cá bäLba{ii ncçtri politici s'au gäsit
nepregätiti, neînielegâncl rostul lor adânc, aça cä puterea Sta'
tului a fost nuntaÌ. în oparenld pentru noi, pe când, de fapt,
ea a lervit Jidanilor ca sä ne cttcereascå, dupá cum am
vâzut, ca exemplu caracteristic pentru întreaga epocä, clin
,lnnaltc rezlluÍie", de pe Anaforaua Sfatului Moldovei, dela
31 Mai 1838. Si rnai este îrrcä ceva.
Arn aråtat cä, dupä natura lucrurilor, oraçele se întrefin
prin excedentele clasei rurale, din rândurile cäreia cei mai
ageri se :idicä în clasa de miiloc, în comer! çi la meserii'
De pe treapta aceasta intermediarä a poporatiei, feciorii pa-
tronilor conercian{i çi meseriaçi, având mijloace pentru a se
cultiva, tind sä se înalle în rândurile claseÌ dirÌgente, pe cãnd
clela !arä, cu'g necontertit eleinente noui, ca sá ocupe locurile
pe cari ei le'au päräsit. Ei bine, fluxul scesta al poporaliei
romûneçti, a tipsit oraçelor nlaslre, cle oarece prin împro-
la fard, pe cÉncl oraçele noastre se alimentau, în tot timpul
acesta, prin nivälilea continuä a Jidanilor din Gaiifia 9i Rusia,
din rezervoriur lor neistovit, în apropiere cle noi.
Aça dar: nt din cauza incapacififii noaste am fost biruifi
de Jidani în onct:ren!ä, ci din pricina unor împrejuräri ne-
favorabile noui, pe cari conercianlii çi meseriaçii noçtri nu
puteau fi stäpài. Din conträ pretinclent cá, dacä Românul
poate cä nu e eça de ager în comerf, e sigur, câ în teclmicd,
el este absolut superior Jidanului, din fire cârpaciu.
In al doilea :ãnd, fapttl scåderii consta,nte a poporalÌet
creçtine orãçereçti de pânä ocum, nû ne îndritueçte sä alirmäm
cä aça va fi în viitor, çi cá oraçele, în rnod Íatal, sunt des-
 5ä5
534

tinate sä ajungá în stã-pânirea jidanilor. Air:i a\relÌl iocltlai
prilejul cle a zice : Românul nu piere / $í nLr e o frozri, de
care au abttzat tofi acei cari-çi ascundeau în cìostri ei nttnai
ignoranfa, Iipsa de înlelegere a pt'írlejdiei reale, cle care suutem
ameninfa{i, çi lenea sau interesul cle a nu face nimic pentrtt a
înlåtura fencmenul ruçinos, al peirii noastre. E fopt, pe e-:ìre
îl vom documenta.
Din statistica miçcärii poporafiei oraçului laçi, veclem, în
adevär, cá nuntdrul naçteri:or creçtine, care atinsese cilra
cea mai scäzntá în anul 1890, a continuat a se riclica, pe
când aceea a mor{ilor, cea lnai tnat'e în 189 1, a tners cle
atunci încoace scäzând. In acelaçi limp, numarul naçterilor
iidoveçti, cari au ajLrns cifra cea lnai mare în iB9B, de-atunci
s'au tot împufinat, dupä cum o dovedeçte urmätoafea tabelã,
cuprinzând rezulfatele nunlai pe câliva ani lnai caracteristici,
din seria I876-19C8 :
Inmulfirea contparativã a crertinilor ;i Jidanilor in
ORTOD. $I ALTE RELICIII I D A NI
Anii
Násculi Morf! Excedent Excedent Morii
coltstante perltftl cre,stini, cu excedente constante pentru Jiclani'
hr 1906 poircratia creçtinä dirl laçi perde 67 de sufletè, ii-
danii câçtig¿L 349 de suflete; în 1907, creçtir.rii perci 2-tr1 cle
suflete, Jiclanii câçtigä 269 cle sLrflete; ùr 1908, în sfârçit,
creçtirrii perd 76 de suflete, jiclanii câçtigä 399.
Nu poate fi vorba aici, aça dar, de optinisnt, care nu e
înclrituit. Dar nici de pesimisnl. Acesie sunt sfãri sufleteçti
subiectir¡e, cari nu au ce cäuta în domeniul obiectiv al çtiÌn[ei.
$i mai pulin încä, în acel al practicei, care cere de la noi
oanreni de energie cLnîtientd, nu socotitori sterili ai zodiilor
viiforului. Cäci çi optimismul çi pesimismul, prin aceasta sunt
de-o potrivä de stricätoare în practicä : cä înrâuresc activi-
tatea noasträ, acel dintâiu fäcându-ne sä fim läsätori, acel
de-al cloilea släbind în noi avântul de care avem nevoie pen-
tru a înlätura greutäfile, aclese ori uriaçe, cari se pun în calea
existenfei oricärLli PoPor.
In ce ne priveçte, e sigur : noi vom trdi. Dar cu o singurä
condilie neapäratä : sd' ntuncim hotãrât. $i iatä programul
IaSi
acestei munci ce ni se impune, remedi.ile stärii primejdioase
çi ruçinoase în care ne aflänl - unicd in demografia tuturor I
popoarelor cle pe Pämânt.
Náscu{i

1876 1339 l34fì 7 + 800 890 r 690

. l. Rezolvirea Problemei rurale
t574 504 + 602 102 t704
486 -
1879 1070 1

l 890 8õ6 1342

- + 651 83f 1490
rs9r 987 1515 528 - + 405 10D r481 Dacä e aclevärat, dupá cirm am dovedit, cä oraçele se
întrelin prin curgerea necontenitá a excedentelor de la sate,
l 901 l 150 1393 243 - -1- 368
I
8S 1264
1904 l32l I 349 28- + 353 7,3
g3
r 066
1905 1202 1475 atJ - + 23 966 atunci este adevärat cá viítorul oraçelor noast¡e depinde de
1906 1258 132ó 67- + 349 ,44 993
îmbelçugarea excetlentelor ruralei, çi acestea de buna stare
r 907 r 309 r550 241 - + 2õ9 '03 972
1908 130.s 1384 76 -- + s99 r85 984 a {áränimii. Pânä acuni prisoasele satelor, am zis cá au fost
absorbite cle ntunca câmpului, prin împroprietäriri succesive'
Se vede dar cä nasterile creçlÌnilor, cari atirsese cifra cea Acestea trebuie urmate çi de-acum înnainte, în limiteie posi-
mai ridicatä în 1876, de 1.339 de suflete, cea mai scäzutä, bilului, în interesul creärii unei clase rurale puternice' Dar,
în 1890, de 856 de suflete: se ridicá iaräçi teptat pânä la pe lângä împroprietärire, având de scop reducerea proprietáfii
1.321 de suflete în 1904. Iar cifra cea mai mtre pentrunøp- mari la limitele necesitälilor actuale ale poporafiei - proprie-
terile iidovesfi: de la 1.704 sufleie, în 1879, sr coboarä pânä tatea mare fiind o noliune relativä, nu absolutä, care vatnzâ
la cifra cea mai scázutá, de 96ô suflete, în l!05. dar clupä !ári, 9i, în aceiaçi !arä, dupá timp, - mai sunt çi
Din clatele acestea, cari pot sä ni inspire izcredere în noi, alte mäsuri, printre cari instrucÍia larönintü ocupä locul întâiu,
nu trebuie sä ajungem însä la exageräri optiniste, |a!á de çi care se imPune de urgen!ä.
faptnf dureros cä miçcarea poporatiei urmea:ä cu deficite O altâ mäsurã, cle o insemnãtate neasämänat de ntare'

t
 38ô
este optirea Jiclanitor de a se aseza în con¡unele rurale, în
conformitate ir-r legea, pe care partidele noastre nu o'aplicã'
Ele se joacä cu focul çi compromit viitorul neantului, în ade-
väratul înfeles al cuvântului, printr'o neprevedere pe care o
putenr numi criminald, dup'a cum e u$or a ne îlrcreclinfa'
Mai întâiu, contactul poporaJiei rurale cu jidanii s'a clove-
dit a fi în toate privinlele pernícios !äranilor, din cauza in-
fanrei explo atári a Jiclovnlui unitä cu duçmänia specificä, iz-
vorâncl evident clin întunecimile fanatisnrulLri religios'
Dar, în al cloilea râncì, Jiclanii aceçtia, - astäzi venetici, -
cuibãrili la sate, se vor înrnulfi, çi se înrnul{esc pe liecare zi'
cu strâlttorarea existen{ei sätenilor, din asrtprirea cärora, pe
toate cåile, träiesc. Mâine, -- sä se însemne bine, - poporalia
ruraid, în contoct cu Jidanii, tta scadea' ca Si oceia de Iq
oraçe. De pe acrlma se poate vedea faptul straniu, cä
pro-
potiio .1. înrnulfire a !äränirnii, în rtnele regiuni, e mai slabä
àecâi chiar a popora{iei orägeneçti. $i acesta iaräçi e un fapt
unic, în clernografia popoarelor tnoclerlte, în contra naturii lu-
crurilor.
Dupä cea din urmä stottstica a meseriaçilor, gäsim: 951
meserìaçi Jidani, în comunele rurale din juCe(ul Botoçani;
412 în iudetul Dorohoi ; 253 în jucieful Suceava, apoi în
pro-
porlii mari în judelele Tecuci, Vaslui çi Fälciu'
Pe lângä acegti Jictani, cari s'au oploçit la iarä, în contra
legii, ca meseriaçi, gtim cä sunt o mul{irne de speculanli,
jude{ele Molclovei se
çi-cä mai ales majoritatea moçiilor clin
aÌlä în mânile arendaçilor jidani. Oclatä cu aceçtia însá, se
açeazä prin sate, sub pretext de a fi rude cu arenclaçul, sau
aàminisiratorii lui, adevärate cotonii jidoveSti de zeci de fa-
milii, cu coPiii lor nutueroçi.
In faptul acesta, nci vedem ceva maî mult decât numai lá-
cornia de a expioata o popora{ie naivá de goimi, precum e
pe jiclani, cu
!äränimea noasträ. Dupä cât cunoaçtem noi
creclinlele çi fanatismul 1or, finâncl cìe veacuri la dogma fun-
Canrentalä a ,,poporuÍu! ales" - çi la fä$äduin{a biblicä, în care
crecl cu înclärätnicie , ca o núsiune religioasd, impusá lor, de
a moSteni påmântu!, cu e;<cluderea celorlalte popoare, - eu su¡tt
convins cd asezarea Jidanilor la noi e unul din punctele pr0-
gramului ztonist, colontzareq României cu Jidani, care se
5ti7
potriveçteaçadebinecuacestescopuri,liindînconjuratáde
teriiorii cucerite cle dânçii, ca Ungaria, Galifia, Polonia, Basa-
rabia, având o scartä cu noi, çi putând alcätui impreunä un
Stat jidortesc' Nurnai aça se explicä - çi nu numai din in-
teresul de câçtig imediat, al fiecärui Jidan, - îndárätnicia cu
care luptá pentru a ne cttceri, çi capitalurile pe care le varsä
la noi Alianta israetitd universalä çi societä{ile de colonizare
jicloveçii, precun e lca, ale cáror uneltiri în lara noasträ s'att
clezr'ålit de cLrrând.
OricLtrn ar fi lucrurile îtlsä, un lucru e cert : JidanÌi aceçtia
stabiliti prin comunele rurale, se vor înmulli çi prin naçteri,
gi numárul lor sporeçte necontenit. In scurtá vrenle' vom avea
o poporalie iicloveasca rurala - näscutá prin satele noastre -
1r. .ur. va fi greu s'o eliminám. Va räsuna Europa
întreagá
cle väicärelile iidottirnii ctela larä - oarecum autohtone -
câncl vom voi s'o scoateln clin sate. $i acei cari vor rämânea,
numeroçi, unincitt-se cu acei cari au cuprins oraçele, vor sid'
pâni acest pdnúnt ctefinitiv, färä sperair{ä pentru noi cle a
ne nlai putea lidica.
Aplicarea legii care opreçte pe Jiclani cle a se stabili în
comunele rirraie, scoaterea grabnicä çi fárä excep{ie a celor
ce s'au stabilit, e clar o clrcstiune cle existenla na{ionalü, çl
una clin mäsurile de cápetenie, care va contribui Ia restabi-
lirea cursului normal cle înmullire a poporaJiei creçtine-orä-
çeneçti, dela care depir-rde viitorul nostttt.
2. Ðarea tuturor lucrãrilor, furniturilor çi exploatärilor
Ia F(omâni.
Statul, judelele, comuttele, açezäreintele publice, cheltuiesc
milioane pe fiecare an, pentru lucräri çi furnituri, cari se fac
în cea mai mare parte asiäzi cle cätre .|idani. In modul acesta,
StatLrl românesc el îttsuçi, îçi creiazä o problentá jidoveascä,
întreiinâncl cu batlii säi o legiune de paraziti periculoçi, cari
se îmbogäfesc Ia noi, ca sä lipe apoi în sträinátate cá sunt
,,persecutaJi". Pe când elementttl românesc, înläturat
de la
murlca procluctivä, clegenereazá çi piere dupä cum am vázut'
jocul acesta trebuie sä înceteze. Statul românesc are în
priinul rând datorii cätre acei cari l-au creat çi-l întrelin prin

(li8
puterea lu : cötre Rontini. E iegitini dar ca ei sä se foio-
seascä de rnijloacele Statului ior, chiar claca executarea lucr¿i-
rilor si fLrrnitLrrilor priutr'înçii s'ar face la început, cu cevA
mai multä cheltLrialä. Folosul r¡a fi încá mare, întru cât este
evident cä, întbogãfirtdn-çi supuSii, Statul se întareçte pe
sine, precunl el se slàbeSte, întltogdlind strtiinii, mai ales câncl
ocupá teritoriul säu. Sä nu uitärn cä alte State, precutn e Ger-
mania çi Ungaria, consiclerând ca strdini chiar pe creçtinii de
alt neam decât al naliei dominante, cheltLresc tnilioane pentrLr
nalionaÌizarea deplinä a solului lor. $i oare naiionahzatea
unei jumätäfi de {arä, precum e Mcldova jidovitã, sä nu facá
ea câteva mii de lei, cheltuifi mai nlult pe fiecare au, peutru
noi ?
ilIästira lavorizârii Românilor, e clai cle absolutä rigoare,
oriLrnde e ceva de câçtigat. $i, dacä nu sunt destLrle elenlente
româneçti pentru lucräri urgente, sä se aducä strãini creçtini,
de pilclä Italieni, cari sunt excelen{i lucrätori, înruclifi cu noi
prin sânge, asimilabili, çi dela cari putern profita în ioate
privin{ele. Cu sistemul de astäzi, al luänirä parazilÌsmului
jiddnesc pe teritoriul nostru, nu mai merge: el ne va duce în
scurtä vrelre la o catastrofä naiionalä; pe care astãzi încä o
putem prcîntimpina.
$i aceia ce spuuem despre lucrärile çi furniturile publice,
se îrrjelege çi despre arendøtea moçiilor Statului St ale açe-
zqmintelor publice, despre exptoatarile de mine, cle cariere,
de pãduri, acaparate în cea mai mare parte cle Jidani, cari
se servesc numai cle personal Jidovesc, cu excludelea noastrã.
E timpLrl ca Statul-cu sacrilicii chiar însemnate -sá facä
loc Românilor çi la exploatarea averii sale, cãci aceia ce va
perde la început clintr'o parte, va câçtiga însutit pe viitor,
prin întãrirea elementului românesc. $i oare nu e legit:m' ca
Statul, care face atâtea sacrificii pentru marea industrÌe - a-
flatä aproaoe întreagä în mânile strãinilor, -- sä se gândeascä
çi 1a interesele Românilor, când e vorba de lucräri, de fur-
nituri, de exploatäri, unde ei ar putea gäsi un câçtig re-
munerätor clin îndeletniciri productive, abätându-se cie la
slujbe ?
MäsLrra aceasta, susträgând mijloacele din cari se întretin
589
atâlia Jidani, çi îrnpärfindu-le la Români, va avea cle efect ime-
diat ca nLrmärul Jidanilor sä scadä, la oraçe, çi ca Românii
sá se înmulleascä iarãçi în mocl normal.
3. Aplícarea legii pentru înclrajarea industriei
nafionale
Ca çi la alte pcpoare rãmase în urmä, çi fiincl silite a se
clesvolta repecle, poporLrl rornâ,nesc are nevoie sä recLrrgä la
capitaluri sttd.ine; Raporturile noastre cu dânsele, rezultä clin
firea lucrurilor : capitalurile sträine se folosesc cle bogäliile
solirlui nostru çi de piafa cle desfacere internä, cu concli{ie
cle a întlebuinfa çi de a educa munca româneusca, în toate
ramurile exploatärilor lor.
In conformitate cLr acest principiu, Iegea pentru încurajarea
industrieÌ nationale, cere ca în întreprinclel'ile inclustriale çari
voiesc a se folosi de clispozijiile ei, Românii sd lie reprezin-
tali în proporlie de doud treimÌ. E bine în{eles : în toate
ramurile industriilor respective çi în adrninistrajie çi în
conducerea tehnicå nu llumai -la munca brufä. Cä doar e
- muncei, în genere, de fonnarea
vorba aici de educolia çi ele-,
nrentelor economice, cari ni lipsesc.
Sub diferite pretexte însã, legea aceasta se calcä: capita*
liçtii sträini se bucurä de aúantagiile ei, çi nu ni clau nimic
în schimb, decât doar cå se servesc de muncitori ' români
necalifica{i, în proporfia ìegalä, pentru cá sunt mai iefteni.
Celelaite, posturi
- de direclie, bine plätite, sunt ocupate cle
personal strãin. Se cere clar ca-respectarea legii sä se impunä
de urgenfä, pentru a deschide çi aici debuçeuri lnuncii
româneçti, sporind mijloacele cle existen!ä, ce trebuie, în
mocl legitirn, sä ni fie rezervate nonä, pe teritoriul nostru.
4. Educafia tehnica çi comercíalá, a elementului
românesc
Elementele clasei de mijloc, ca çi ale celorlalte, au nevoie de
o eclucafie corespunzätoare, de anumite insuçiri, care se cles-.
voltä prin traditie, ca un avutmoral ce se märeçte cle Ia gene-
 590 59r

ralie la generafie, prin selectie. La noi, clasa comercianlilor gi 5. Stârpirea falimentelor frauduloase'
meseriaçilor fiind nimicitá de sträini, mai ales în Moldova, Una din cauzele care împiedecä reuçita noasträ în înire-
iar contactul cu jidanii în afaceri, conrupâncl-o în loc de prinderi comerciale e, färá îndoialä, çi concuren{a nelealä a
a o educa, e firesc ca Românilor sä li lipseascä mnlte însu- jidanilor, pentru cari falimenfal e mijlocul de a se îmbogä{i'
çiri tehnice comerciale, cari clisting pe cei din clasa
çi Cunoaçtem, la laçi, comercian{i jidani cari au dat douä, trei
corespunzätoare a altor Järi. À4ul!i din Romârtii noçtri astäzi, falimente frauduloase în câJiva ani, çi cari astäzi continuä a
s'o recunoaçtem, nu sunt în de ajurrs cle coltçtienfi la lucru,
se,bucura de toatä stima coreligionarilor lor. E o nlentalitate
în de ajuns cle ageri, în cle ajurrs cle economi, în de ajuns deosebitä, în virtutea cäreia banul triLrmfä, indiferent cle cum
de clu{ätori ai timpului, aça cä adese ori e foarte greu sä te
a fost câçtigat. $i, ca sä se vadä cä mijlocul acesta de a
serveçti de dânçii, pentru anLtmite lucräri. Aici trebuie sä inter-
face avere, care compromite creditul Jãrii în afarä çi împie-
vinâ controlul çi educalia.
decä forma{iunea unui comerl creçtin, cinstit înäuntru, e foar-
Corporafiile çi cotllullele, trebLrie sä se uneascá pentru a te räspânclit, voln arãta numärul falinlentelor din patru ju-
înfiinla Scoti de adulfi çi de uceu ci, pe lângä acele ale Sta- deJe ale Moldovei, dupä datele oficiale ale Camerei cle co-
tului. E o ramurä de care aproape Statul nu se ocupä, aceia merf din Iaçi :
a ntesetiilor co¡tstructivc: ziclárie, cioplitorie a pietrei, sobáriei
dulgherie, tinichigerie, olärie, r'äpsitorie, zttgräviturä, tapiJerie NumdruL folimentelor declarate la tribunalele din cirutm-
care se aflä în lVloldova aproape exclttsiv în mâinile Jida- scriplict Camerei pe ti¡no de cinci ani (Í904-9).
nilor, sau ale sträinilor. La laçi, tlu existä clecât vre-o cloi
sobari rourâtri, ziclari buni sunt prea pufini, tinichigii în infimä o Comercianti
o Activul Pasivul
minoritate fa{ä de ,lidani, deçi a.r putea sii aibä cl'entela si- constatat constatat
gurä a atâtor stabilinlente pLrblice Peutru renledial'ea acestLri Jucle!ele zPc <ú
E
E
xú
o
rãu, creclem cä nu trebuie sä açteptlinl totui cle la S/a/. E = <n Lei B Lci
cle clatoria cotnunelar, a courtlnei Iaçi de pilclã, de a orgauiza
cel pulin câte o çcoalä cuprinzând aceste meserii, care sã Neant! 2Q 5U 47 t.681 94 r.28S 352 05
funcfioneze în timpLri iernii, ca çcoli de ucenici çi cle ailLtlli 41.116 9r 68.144 30
Vaslui 14 14 1

combinate, pentrLr creçtini. Ele ar da cele tnai b'¡lte rezultate,

344.059 757.547 48
färä cheltueli tnari, fäcânclu-se apel la rnaiçtlii çi conducätorii Roman JJ 4 29 17

existenli, cari ar putea sä sacrifice ceva din tirnpLrl 1or, pen- Iaçi 65 64 451.796 1.340.012 3l
tru educarea rnttncitorilor, de cari ei se servesc. Total IJ¿ I 157 r.308.654 J 554.0561 74
Dar, pe lângä ecltrcafie teltnicä çi în legättu'á ctt dânsa, rttai ^É
I

e rlevoie çi de control, Sá fie o satrciiune pentrtt acei meçteri,

cari nu se lin cle cnvânt, cari abuzeazä de lLrcrul clienfiior
lor, cornprorni{âncl cinstea prolesionalä, rotttâueascä' $i nu atn
putea fi în cleajirns cle severi pentt'tt acei, cari se abat c1e la
datoriile lor, petitru cä prinire cauzele cari au fã.cut ca strä-
inii sä ne înábuçe, e întru câtva çi liitsa cle ecluca.fie comel'-
cialä çi indLrstrialài a elelnentului rcmânesc, pe cal'e trebttie
sä o îiiläturánl cât mai curâllcl.
Cifrele acestea sunt în toate prirrin!ìle cai'actet'istice pentrtt
corner{ul dir-r Molclova, çi ca nunlär al faiifilor români çi strä-
ini:5 fatä cle 157, çi ca deosebire clintre activ çipasiv 1.3C0.00t)
lei fafä cle 3.5û0.000 lei, între cari nu este irici o proporJie
cinstitä. Evident: avem a face cu o speculä necinstitä, în tot
cazrrl aventuroasá, plin cäre sträinii abuzeazâ cle noi, çi pe
care trebuie sã o înläturánt, iárir zl¿bavä. Cele doirä ntäsuri,
<le înclreptare mai eficace ar fi mai întâi, ca orice cotnerciant

i
 '>92
sä fie silit a arâta Camerei cle comerf capitalul cu care lu-
cr¿azá çi, apri, ca tribunalele sä fie riguroase în apreciarea
cazurilor çi în aplica|ea pedepselor' Magistratuta, are aici un
mare rol socÌa| de îndeplinit: ea trebuie sä-çi dea seamá de
urnlárile acestor uneltiri pericullase, çi sä lucreze cu severitate
pentru a Ie împiedeca. $i, dacä legile în vigoare sunt insu-
ficiente, sä se schimbe cât lnai cttrând.
6. Infiinfarea unors;*Tî;1Íå;::t"'" çi comerciare
In concurenla pe care trebuie sä o linä cu sträinii, una din
pricinile inferioritäfii Românilor, e lipsa lor de capital' Comer-
ciantul, meseriaçul, antreprenorul român, stä fafä de concttrentul
säLr jidan, care clispunede capiial otcând, çì e ajutat
în orice
întreprinctere. Pe când Românii, neavâncl nici o organizare çi
nici ò institufie cle credit, sunt în imposibilitate de a se îm-
prumuta. E iegitim dar ca Statul sä intervinä çi aici, ca sä
creeze o institu{ie de un aça cle mare folos, precum ar fi un
Creclit comercial çi inclustrial, petttru Români: sus{inându-i'
în lupta grea ce trebuie sä o clucä îrt coutra stráinilor'
7. Societäli cooperative româneçti'
Scopul cooperafiei este realizarea unui profit pentru coope-
ratori, prin înläturarea intermediarului, fie acesta comerciant,
fie fabricant, fie patron . ln cazul nostru, comerciantul, fabri-
cantul, patronul fiincl stráini : constructorii meseriaçii, micii
comercián¡i români, au interes sä se asocieze, pentru a-i înlä-
tura. Sä se înfiin[eze dar Cooperati.ve de credit, pentru aiu-
torarea meseriaçilor, cle pildä, între ei ; cooperative de cum'
pdrare de materÌt prime: lemn, fier, tinichea, var, piele, pos-
ìav, furnitu'i, cari ar permite meseriaçilor noçtri asocia{i sä
realiseze beneficii însemnate ; coperative de produclie, precum
încep a fi acele ale ciobotarilor lucrätori pentru armalá;
societìiti cle vânzare: tibrärii, läptärii, de lemne, de fructe;
societati de consum, numai pentru acele obiecte cari nu se
vând de cätre comercianfi români. In moclul acesta, prin aso- '
cialie, Românii vor ieçi biruitori clin lupta economicä pe care'
593
inclividual, nu o pot susfinea. Cäci sã nu se uite, câ tária
Jidanilor se datoreçte tot asocia{iei lor oculte, în societäfile
cooperative numite <hevre,, având ca seclii sinagogele,
-
cari de-aceea se çi numesc ,havre" - prin care ne-au cu-
cerit. $i aceia ce a fost un bine pentru dânçii, va fi çi
pentru noi.
8. Ieftenirea mijloacelor de traÌu.
Prosperitatea oricärii poporafii, dupä cum e uçor de înfeles
depinde de cantitatea mijloacelor de existen{ä de care díspune.
Este evident dar, cä scumpirea traiultti, o parte mai
-.luând
mare, pentru îndestularea trebuinlelor, din acelaç venit, - e o
cauzä cle strâmtorare a oricärii poporafii, împiedecând, în pro-
por{ie, înmulfirea ei. La noi se adauge circumstanta agtavantâ,
cä o mare parte a comer{ului se aflã în mânile stráinilor,
a cari scumpesc obiectele de hranä; în special pentru Români.
Se cere dar ca autoritätile sä intervinä, sfärâmând cartelurile,
înläturând numärul cel mare cle precupefi çi câutând, prin
exploatäri în regie, sä punä la îndämâna locuitorilor creçtini
mijloace de existenfä mai ieftene, cari, uçurând fraiul lor, îl
vor face a se înmulli de la sine.
9. Controlul alimentelor çi bäuturilor çi pedeps¡rea
ialçificatorilor.
In interesul sänätälii publice, grav compromise, se cere sá
se procedeze cu mai multä rigoare fatä de fraudatorii de tot
felul, în mare parte sträini, mai ales în ce priveçte bäuturile
spirtoase. Tribunalele au datoria sä înfrâneze cu energie abu-
zurile lor ucigátoare çi sä condamne în totdeauna çi la închi-
soare pe recidiviçti.
10. Combaterea alcoolismului. Monopolul alcoolului.
Stârpirea viciului betiei, aça de räspândit, se impune ca un
mijloc cle economie, cle întärire a sänátäJii, çi de sporire a
înclemänärii noastre, în lupta pentru traiu. Mijloacele risipite
pe bäuturi se vor capitalisa¡ iar agerimea poporatiei creçtine,
iporitä prin abfinere, se va desfáçura pe deplin spre folosul ei'
38
 594
Másurisuntînsäomullimepentrucombatereaalcooli-
smului. Cea mai eficace ar li monopolul'
Monopol singur, în anumite condifii, poate sä gatanteze,
în
mocl absòlut, calitateabäuturilor spirtoase, reducând cantitatea
alcoolului consumat, ïáttâ a pägubi finanlele Statului, ci' din
contra, sporindu-le. Pe lângä aceasta' propagandei çi educaliet
anti-a|lco'olice, trebuie sä i se dea o dezvoltare cât mai
întinsä
pe viitor.
ll.Imbunátá|ireastäriisanitareapoporafíeicreçtine.
oseriedemäsuritrebuesävinäînajutorulsänätätiicom-
promise a poporaJiei româneçti, printre cari îngriiirea me.dicalä'
joaca un ,.ól înt.rnut. Aceasta depinde de devotamentul desä-
vârgit at medicilor publici, comunali çi O.t spital, cari trebuie
s¿ äiU¿ în veclere mentalitatea poporului de jos, tratându-l ca
pe un copil, a cärui încredere trebr'rie sä cauti a o câçtiga,
prin
Èunavoinla. Aceasta a lipsit, prea aclese ori. De aceia oricine
poate constata faptul, care nu li'este spre laudã, cä medicii
noçtri nu' au ajuns ali populoti, cum s'ar cådea, dupä profe-
siunea lor, alinátoare de suferinfi, ci mai de grabä, din contra'
Se cere apoi, sä se facä educatia sanitard a poporului, la
care ar puteã sä cöntribuiascä, într'o mäsurä ¡argä, studentii
mediciniçti, atâtãnd, prin conferinfe populare, pericolele celcr
mai însemnate boli, modul de a se feri çi de a le vindeca'
însemnätatea alimenta{iei çi valoarea nutritivä a diferitelor
ali-
ce ar fi de interes'
mente, pericolul báuturilor spirtoase, çi altele
In modul acesta, poporatia muncitoare româneascä de prin
suburbii, ar înväfa a-çi pâzi sánätatea, ar recurge imediat la
medic, in de boalä, contribuind la sporirea elementulùi
"u,
nafional, prin scáderea mortalitälii, çi învigorarea lui'
12. Ingrijirea coPiilor'
E vorba, mai întâi,' de copiii cei mici, pe cari-i secerä
bolile într'o propor{ie spãimântätoare, çi pe cari vom putea
sä-i pästräm, cu oarecare mäsuri. Aça, de pilclä, ar fi sä se
înfiinteze societäfi de protecfie a lehuzelor çi a noilor näscuti'
tngriiinOu-se, între altéle çi de lapte igienic, pentru hrana
lor'
de-câre astäzi sunt lipsifi. $i nu ar costa cine çtie cât în-
5e5
liinfarea unor ldptdrii sistenntíce, anume cu acest scop' pe
cari le-ar crea inifiativa privatä, ajutatã de autorltä(i.
Ingrijirea copiilor nu trebuie sä cuprindä însä numai pe noii
läscufi, dacä e vorba sä contribuim la înmulfirea poporatiei
creçtine de la oraçe. Trebuie sä ne îngrijim de copiii mun-
citorimii, iegifi de prin çcoli, dupä absolvirea claselor primare,
çi cari am vázut cä rämân färä ocupatie, sporind vagabon-
dagiul. In acest timp, o mulfime de meçteri se plâng, cá nu.
gäsesc ucenici. E o rea deprindere a lenei timpurii, datoritä
neîngrijirii pãrinfilor, pe care Statul nu o poate tolera. El are
nevoe de munc'tori ageri, în toate ramurile, nu de vagabonzi.
$i dacä, pärintii nu-çi înfeleg datoria, sä intervinä el pentru
a li-o impune, decretând lnvalamântul prolesional obligatoriu,
în tot cazul, controlând felul de .existenfä al copiilor lor, çi
urmärind cu pedepse aspre, vagabondagiul infantil.
13. Statornicia funcfiilor si îmbunätäfirea soarte
funcfionarilor publici.
Ca sá poatå contribui la creçterea normalá a poporafiei,
.clasa, aça de numeroasä, la noi, a functionarilor, în cea mai
mare parte räu plätifi, trebuie sä aibä cel pufin siguranfa,
zilei de mâine. Sisternul actual, cu schimbarea funcfionarilor,
'la
orice schimbare de regim, -dupä interesele ,parttdelor",
e pernicios, nu numai pentru cá aruncä vremelniceçte în mi-
zerie o sumå de oamdni cu familiile lor, c'lar fiind cä împie-
decä pe acei cari açteaptá ca ,,ai noçtri" sä vinä la putere
'de a îmbräliça o carierã statornicä, productivá. In acest timp
,strâmtorati cum sunt, ei nu pot da nici îngrijirea cuvenitä
copiilor lor, aça cä nestatornicia funcfiilor, rlu cu putin spo-
.reçte mortalitatea Românilor, çi opreçte desfáçurarea deplinä
.a puterii lor de înmul{ire. Principiul de la care nu trebuie sã
ne abatem, e ca fiecare funclionar sä fie lãsat la locul sãu
cât îçi face clatoria . ,,Partidele,, sá-çi rãspläteascä
-, întru
-.agenfii electorali prin alte mijtoace decât cu funcfiile publice,
zìfoAind, în mod periodic, atãlea existenfe.
Se cere apoi ca Statul sä îngrijeascä de soarta slujbaçilor
,'sf,i, despovärându-i cle munca excesivã, la care funcfionarii
r
'>96
cei mici sunt osândifi astäzi, cul].ì alll vázut, çi înlesilidLr-li
traiul, prin sporirea salariilor neîndestulätoare, precum sunt
acele ale funclionarilor subalterni, clela poçtä, de la cäile ferate,
de Ia primärii. Asigurarea unei vieti mai îndemânatice, în-
clulcirea muncii lor, prin acordarea cel pulin a zilelor de re-
paos legale, suspendarea absolutä a orice servicii în zilele cle
serbätori, precum e distribuirea scrisorilor sau cäratul gunoa-
ielor cle pe sträzi, ar contribui la bunä starea moralä çi fi2icä
a acestor oameni, çi ar favoriza înmullirea poporafiei creçtine
oräçeneçti. $i statul nu ar perde, de sigur, ci ar câçtiga, cäci
el nu este ca stäpânul de sclavi, îngrijit nutnai cle sporirea
câçtigului material, sau ca patronul capitalist, care urmäreçte
lumai profitul. Täria Statului se socoteçte dupä numärul çi
vigoarea supuçilor säi, pe cari el are datoria sä-i cru{e în
orice împrejuräri.
14. trngrijírea poporafiei creçtine de prin suburbii.
O parte foarte interesantä a poporafiei oraçelor noastre o alcä-
tuesc elementele economice mixte, rurale ordçeneçti de prin subur-
bii, ocupate în cea mai mare parte de Români. Aça sunt, de
pildä, cärulaçii din Bräila, mahalagiii din laçi, despre cari am
vorbit, çi, în genere, locuitorii de la periferiile oraçelor' In
interesul superior al întäririi noastre'nafionale, se cere ca ad-
ministraliile comunale, în întâiul râncl, çi Statul sá dea o
deosebitä îngrijire acestor oameni, fäcându-li orice fel cle
înlesniri çi eãuóanOu-i, ca sä se poatä riclica din rânäurile lor
elemente pur ordçeneçti, cari sä ínlocuiascä pe sträini, în
comer{ çi industrie
15. Asigurarea existenfei lucrátorÍlor din fabríci.
Ailându-ne la începutul întemeierii unei mari industrii la
noi, se cade sä profitäm de experien{a popoarelor industriale
mai vechi, pentru a preîntimpina, din timp, toate urmärile
neîngrijirii muncitorilor, läsaJi färä protec{ie fa{ä de patronii
capitaliçti, mai tari. Se cel'e' mai întâi, sä facem ca azi
condi{iile cle existen!ä ale muncitorimii sä coresptrndä pro-
fiturilor pe cari le realiieazá. capitalul clin ostenelile lot', çi
ca salariu çi ca igiená, în toate privin{ele. Astázi, cunoaçtenr
lr
597
labrici, în cari lucrätorii români sunt siliJi sä munceascä pânä
çi în ziLra de Paçti, çi pe fiecare zi se înregistreazá nume-
roase victime ale acciden.telor de tot felul, datorite în mare
parte lãcomiei de câçtig sau negligenlei patronilor. Se cere ca
Statul sä intervinä çi aici pentru a pune regulä, färä cru{are,
silind pe fabricanli sä se conformeze cerinJelor moderne, în
ce priveçte lungimea zilei de lucru, higiena atelieretor, asigu-
rarea în contra accidentelor, a bolilor, a bätrânefelor, sporind
îndemänarea popora{iei, iavorabilä creçterii €i, çi prevenincl
conflictele clintre capital $i muncä, däunätoare ambelor pärli
çi liniçtii Statului.
16. Ocrotirea sträinilor creçtini asimilabili.
In lrrpta pe care trebuie s'o ducem cu invazia jidoveascã
cotropitoare a oraçelor noastre, care determinä scäderea popo-
ra{iei româneçti, amenintând viitorut însuçi al poporului nostru,
strãinii creÇtini, clestul de numeroçi, cari vin la noi, pot sã ni
lie cle mare folos. Aceçtia vin cu deprinderi technice çi comer-
ciale superioare, çi unii chiar cu capital, pentru a se stabili
färä gând de întoarcere. O sumã de Germani, de Italieni, de
Creci, cle tsulgari se amestecä cu poporalia noasträ, întärind-o
în sforfärile ei trLrdnice pentru recucerirea piefei interne' In
scurtä vreme, majoritatea acestor stráini, Îçi pierde cu totul
na{ionalitatea ei, considerându-se ca aparlinãnd poporului nostru.
E lQitim, dar, ca ei sã fie îmbräfiça(i çi împämântenifi, de
preferinfä, dupä însuçi textul çi spiritul art. 7 din Constitutie,
în loc de a proceda ca pânä acum, läsândLr-i într'o situalie
inferioarä, däunätoare çi nouä çi lor.
Aceste sunt, ctupá pärerea noasträ, renzediile scdderii
ponoro[iei creStine çi înmultiriÌ Jidanilor în oraçele României,
corespunzätoare cauzelor acestui fenomen îngrijitor. E un
întreg progtam de muncä, pe care trebuie sä-l aducem la
îndeplinire, fãrä çoväire, cu toatä energia, rãpede, în întregime,
exagera,- dacd voim sö trsim. Aplicarea
- o spunem, 1ärá a
riguroasä a acestor másuri, singurá va face sä înceteze sçä-
derea poporafiei creçtine de la oraçe; ea va întárl clasa de
miiloc româueascä, din rândurile cäreia se \ra reconstitui o
 't

599
5cl8

în stare sá' realizeze,idealurile tloastre ,,siitgurii conlercianli çi inclustriaçi ai Járii, Cåci

clasd clirigenfri pLrternicä,
cLt geniul poporului rotnânesc' ,,o ¡árd nu se formeaza numai prin sabie çi ghioogd'
'Dacd în cånformitate
látionur.I
,,ci çi ptin mttttcä economicä, çi Evreii au avut
precum
nu-, atunci: popora{ia creçtinä cle la oraçe'lipsa va
,,au çi acut.ll, ul-l rost economic în aceastä tarä'
continua sä scaclä pânä aproape de stingerea
ei' dín
,,Faptttl acesta, cà çi Evreii au pcrticipat Ia înfoptuirea
mijloacelor de existenfä; Jidanii cari le vor fi acaparat'
vor
clispunâncl ,,statului Român, este absolut ittcolitestabil' Cäci çi
alcätui o clasa ae miib'c'iidoveasca, înrbogä{itä çi
din rândurile cäreia' în mod ,,Cottvenfia de la 7/'o August 1858, care lotneazá actul
de însentnate mijloace cle culturä,
iidsnt: con- ,,cle naÇtere al Statuiui Rorrlân, {ine cont de existen{a
fatal, se va ridiõa o clusã ttirigenta t{e lsoieri
dupä felul çi ,,ior, çi cere, atuuci când dä Ronlâniei o existen{ä
ducâncl clestinele poporului r.on.'ât.t*tt, fileçte, participe
,,politicå, a se face legi pentlu ca çi Evreii sä
asemänarea lclr. Dacä s'a fác¡rt atunci
,,ia viafa poliiicä a Järii Româneçti'
Mâine, în tot cazul, din rândurile acestor tnase
cte Jidani'
vor ,,o cleosebire între Evrei 9i Rorlâni, lnotivLrl n'a fost
stäpânind întt'eaga activitate econonicá, se auzi tipete
pretinzâncl ,,nici rasa çi nici vre-un gând cä Evreii ar fi sträini,
stri'gätoare la cer' clupä ,,drepturi," . :t ]l :: ,,ci era pur çi simplu o prejudecatä religioasä, de care
dei aceia ce li se cuvine, potrivit cu însemnátatea ce çt-au ,,nici Europa n'a fost încä ernancipatä.
ctobânclit. $i rru e himerä, ii tlliot realitate
în care ne miçcám'
,,Prin urmare, îtl înçuçi actul de naçtere al Statuluí
Inunuldinnumereletrecutealeziarului"CronícaIsraelita" ,,Rornâtr, pe care-l Tormeazà Convenlia din Paris de la
cn subtitlul caracteristic: '<organ politic aI Evreilor
dtn
-România,-iatä de ,,7ir" August 1858, Evr¿ii din România fac parte ínte'
în ce termini se exprimä Jidanii' pe
,,grantd din nalimea rontâna, din Statul român.
acum, faJá de noi: ,,Acesta este aclevärul istoric, aça sunt faptele. Gär-
,,S¿ Oiscutäm, sau nu' cu d'
N' Iorga? " Cu un
fiinclcä o discu[ie cu ,,gäunii unui zäpäcit çi ai unui mincinos ca d. N. Iorga
,,asemenea om nu se discutä, ,,iiu pot finea loc de fapte: sunt închipuiri în cel mai
este a se înçela pe sine
,Oansut e pierdere de timp, çi
',insuçi. ,,\)vn caz, dar minciuni în orice caz."
C¿ìi ce temeiu poli punê pe cuvintele minci-
Va sâ zicá: România nu este un Stat cu caracter na{ional
ftlincinosul este çarlatan'
,,nosuiuiZ Eviclent, niciunul' çi nu a fost înfäptuit prin sforfärile numai ale rasei româneçti,
,iar çarlatanul nri este decât un
mincinos'
ca România e Stat
ci çi cu participarea Jidanilor. Cäci o {ará nu se formeazä
,D. N. Iorga minte cânct afirma -nrrmai
ale rasei rontôneçti' Çi ,,prin sabie çÌ ghiooga", - P8 cari le-an represintat
,,în¡aptuit pr¡i sfolArile numai noi, - ci çi prin ntunca economícd, pe care o reprezintá
,,,oir' un caracter nalional incontestabil' Jidanii. $i, dacä cineva, ca d. N. Iorga, îndräzneçte sä fie de
,Minte d. N. Iorga, fiindcä România
este o nalíune'
care. cuprinde elemente ce
altä pärere, el nu poate fi decât un çarlatan çi un mincinos,
,,iar nu o rasd, çi õ nafiune cu gärgáuni cle zäpäcit !
lnu a. ,átå latiná, çi nici de religie ortodoxä'
sunt Obräznicie jidoveascä, se va zice ! hl adevär. Dar îndräzneala
s'a fprmat, ca ioate Statele'
pi nni mult
,,Rontônia aceasta e ceva mai rnult decât expresia neruçinärii bine cu-
",,p)oate
alterc, prin unirea a diJerítelor, rase de
',,'oo*rri¿ecat N' A') un Stat' care' noscute a jidanilor; ea izvoreçte din faptul precumpänirii lor
si diferite p'opoare Ia ßic econornice, în comet! çi industrie. Cu alte cuvinte: formând
,,cu timPul a devenit Statul
Român'
astã,2i, în bunä parte, clasa de mijloc, ei voiesc fireçte sä se
,,Dintte oceste cliferite popoare fac parte Si Euyii' riclice în sferele de sus, ale clasei dirigente, de la care sunt
,,.uri ,u träit în aceastä lutl ain fimpuri
ime,moriale'
avântul econo- încä excluçi. Dar pânä când ?
,,çi .¿totu li se datoreçte în
bunå parte
Evreii fiind aproape
,,mic pe care l-a luat Statul român'

Iii
 6oo

E o logicä' a lucrurilor, care nu iartä ; clne stapane$te

econlmia unei fdri, sfârSeçte prin a stdpâni çi politica ei.
Aceasta ni aratä cä starea actualä din România cu greu
se poate menlinea multä vreme, liind nelogicä:
Jidanii stãpânesc economia, fdra drepturi polilice, noi
stdpânlm politica, färd economie.
Logica neînduratä a faptelor, ne púne în fata urmätoarei
dileme:
Sä däm drepturi politice Jidanilor, corespunzätoare cu
situafia lor economicä, çi noi sä nu mai existäm, abclicând
de la conducerea destinelor noastre
Sau sä cäutäm a recuceri positiile pe care ei le-au cuprins, NOTE
înläuntrul economiei nafionale, ca sä asiguräm stäpânirea
noasträ politicä.
Tertium non datur. , I. LEGEA POPORATIEI.
In cazul d'intâiu, însä: înläturafi tot mai mult de la înde- rr. POPORATTA FRANTEI.
letnicirilé productive, vom dispärea aproape de la oraçe, în
cari se va dezvolta o cultura cu caracter pronunlat iidovesc' rII. POPORA:|IA ORAçELOR ROMANIEI.
ln cazul al doilea: reconstituiJi organiceçte, ne vom înmulli lv. ECoNovIIA POLITICA ät POPORATIA
iaräçi, în mod normal, cuprinzând oraçele, ca centre ale uneí
curate culluri româneçti.
Rämâne dar sä alegem alte¡ndtiva dín uma, muncincl cu
stäruinfä, cu energie, çi repede, la realizarea programului
formulat de noi, mai sús: pentru ca nu cumva împrejurärile
sä ajungä a ne sili sä ne supunem alternativei d'intâiu. o

..ç
 NOTE
I. Legea Poporafiei
4
Printre cei cari s'au ocupat cu legea poporatiei - sta'
bilincl legätura dintre poporalie çi mijloacele de existentä -'
cu mult înainte de Robert X{althus : a fost ilustcul scriitor
politic çi istoric Niccolò Machiavelti (1469-1:Ð27), dar care
ã tratat subiectul numai incidental, Îu scrierea sa ,,Discofsi
sopra Iz prima de:ade di Tito Livio" (Venezia 154U). Ime-
diat clupã dânsul, vine Giovanni Botero; pe care noi, în
prima editie, nu I'am putut amtnti decât foarte sumar, din
à dooa mâr:ã, çi numai dupä scrierea sa cu caracter general
asupr¿ .Statului (vezi mai sur pag. '133). El artr ìnsä o
însemnätate deosebitã'
Glovanni Botero esle cel dintâi, care a scris, despre legea
poporafiei, qn tratat speciul. ln aceastil privintä, el este pre-
decesorul adevárat al lui }{althus, gi al tuturor acelora cari
s'au îndeletnicit cu aceastã materte, dupä dànsul. Scrierea
sa, aproàpe necunoscutá, este un model clasíc, de cercetare
precisä, gtiintificá, çi de claritate de stil.
Despre viala lui Giovanni Boter{t, gtim cä s'a näscut, în
anul 1540, la Bene (Piernont) din clre cauzä i se zice
Benese, sau, -pe latineçterBenisius
- çi cá a murit În anul
-
4.617, la TorlTo. Fácândú-gi stutlíile sale În scoalele Pãrin-
lilor lesur[i - gi voind chiar sa intre. În ordtnul lor, la
ca.e nrl a renunlat de càt tlupä ce Îçi începuse novicia'
tul Giovanni Botero, a fost mai pe urmã secretar at
-
Sf¿ñtului Carol Borrontéo, a avut o misiurte diplomaticä
la Paris, çi a cälãtorit în diflerite !ãri, din partea congre-
gatiei pentfu propasandr credin[ei. Iar.în anul 1599, Re-

o04
gele Carol Ernmanuel i-a încredinlirt erlucatia coprilor s:ii
(Pierre Reynaurl. La tlréorie ,le ia population en Itaìie,
du X\¡I-e au XVII-e siòcle. Paris .1g04, pag. 22)
Legea poporatiei, Giovanni Botero, o cerceteazä, inci.len-
tal, niai întâiu, în scrierea sa citatä asupra Statului ,,Della
Ragi:ne di Stato" (Venezia {583), çi apoi se ocupã de dànsa,
În deosebi, într'un mic tratat, cu titlul ,Delle cause della
Grandezza delle citta. Libre lre,, (Venezia .1589). lioi ne
orientãm,dupä editiile din Milano 15g6, ale ambelor scrieri,
pe cari ni le-am putut procura c'lupã publicarea primei
noastre eclitii. Aceste scrieri, au fost corectate ¡i adáogite, în
unele pärti, chiar de Ciiovanni . Botero, rlupä cum ni
spune editorul (dall isiesso autore în aìcurri luoghi mutatí,
e accresciuti di diversi discorsi e irltre cose memorabile).
In scrierea sa ,,Dello Ragione di Stato" (Libro settimo),
este important sä retinem, cä Giovani Botero considerã
poporatia ca adevärata putere a naliuniìor, çi aceasta anume
ceeace vom vedea cä este o,,chestiune controversatà",
- stiintei'moderne
a ,,arti . .. E perche I'arte gareggia con la natura, m'addi-
- pentru cá poporolia numeroosd este
primul factor al produc{iei. Clitãm (pag. 208) :
,,Venìamo hora alle vere forze, che consistono nella
,,g'ente, perche a questa og'ni altra folza si recluce ; e
,,cìri abbonda d'huomini, di tutte quelle cose anco ab-
,,bohda .. Olde d'hora innanzi noi ugeremo indistinctamente
,,clel nome hora di gente, hora di forze. I{or nella gente
,,due sortr di forze si considerano, la moltitudíne, e,l valore.
,Prima egli e necesario l'haver gente assai,,. .
Botero citeazá ltalia si lìranta, cari nu au mine de aur si
argint, dar cu toate acestea sunt ioarte avute, si aceasta nu,r,ri
clatoritä numärului locuitorilor lor, pe câncl Spania este con-
sideralä ca fara cea mai säracã, nu din cauza pämântului
ei steriì, ci clin cauza lipsei locuitorilor. Pentru cã, zice el :
,,Dove e moìto popolo, e forza che,l terreno sia ltenis-
,,simo coltivato... e tlal terreno si cavano e le vettovag.Ìie
,,necessarie alla vita, e la materia clell' arti,,.
Consiclerând poporalia numeroasä ca aclevãrata putere
a natiilor
- prin aceea cã. el este si un factor a[ procluc-
liei mirioacelor de exírten[ä - Cliovanni Botero, nu si-a
închipuit, precum vom vedea, cá si-au pul,Lrt închipui çi
6os
au sustinut unii savanli moclerni, cä poporatia ar putea sä
existe; ea nni întâiu, çi apoi nùiloacele de existenlri!
Ilotero zice, cã poporatia se poate înrnulti în clouä mo-
rluri : din propriile e i puteri
- prin
prin îngri.jirea crestcrei copiilor,
agriculturã, inrlustrie,
si prin colonii
- çi din
puterile altora (Libro oltavo). Pentru Botero, agricnltura
este fundamentul poporatiei, de care t:ebue sii se ingri-
¡eascä principele (loc. cit. pag. 2'14) :
,,L'agricultura e il fondamento clella propag'atione. . . Deve
,,dunque il Principe favorire, e promovere ì'agricultura" ...
Dar agricult,ura liincl fundamentul, industria este acea
care mai cu cleosebire face sä se înmulteascä poporatia si
bunurile Statului, ¡nat mult decât agricultura. Pentru a-si
împopora Statul säu, Principele trebue sä caute a introduce
tot feiul de inclustrii, oprinc-l$scoaterea materiilor crude
(loc. cit. pag. 2{7 ) :
,Non e cosa che importi piu. per accrescere uno Stato, e
,per renderlo e numeroso cl'habitanti, e clovitioso d'ogni
,bene, che l'industrja de gli huomini, e la moltitudine dell
,manderà alcuno, cJuale delle due cose importi piu, per
e per rendere popoloso un luogo, la fecondita
"ringranclire,
odel terreno, ò l'industria dell hrromo ? l'industria senza
,,dubio . .. conciosia che la nrrtura clà la materia, e'l sog-
ma la sottig-liezza, e l'arte clell'liuomo dà i'innena-
"getto;
,rabile varietà delle forme .. . Deve rlung, il Principe che
,,vnol render popoloso il suo Stato, introdurvi ogni sorte
,,d'inilustria, e cl'artificio. . . ma sopre tutto e necessario,
,,che non comporti che si cavino fuor del suo Stato le ma-
,,terie cnrde".
Clresterea poporatiei fiincldeterminatä de sporirea mijloa-
celor cle existentã, nu e clestul ca principele sä favorizeze
cäsátoriile, ci trebue sä se îngrijeascá cle cresterea çi in-
tretinerea copiilor. Iar dacä poporatia se înmulteste peste
limita mijloacelor de existentá, nu-i rämàne decât sá se
reverse ìn colonii.
Continuânrlu-çi çi Iãrrginrlu-si cercetãrile sale asupra po-
poratiei. în scrierea sa specialá ,Delle canse clella gran-
cea rlintâiu scriere, în literatura eco-
¡lezza rlelle'citta"
-

6ct¡
nomicå politicä. tratând separat ae ea¡tá tnaterie - Gíovanni
Botero îìrcepe pri. a clefi'i ce este o cetate, arätâ'rl cä
märire: cetåtei nu constá în lirrgir'ea terelrului sau a zi-
clurilor, ci ìn' mul[imeir locuitorilor, si în puterea lor' Itr
oamenii, se atìurlä la utl loc, fre pnin autoritate, fie prirl
necesitate, 'plärlere sau utilitate, fãrä cle care nici o cetate
nu poale sä fie rnãritä:
,L ¿i tanto potere l'utilita, per unir Sli huomini irr
setlza inter'ento cli tluesta'
,,uir luogo, cÌte l'¿rlIre cag'ioni,
,non .ono l'lastauti a fare nessuna cittir grande"'
Lltilitatea Însä nu este sirnplä, ci cle forme variate, çi
mai cu deosel-,ire trei suut acelea cari pot sá facä mãrirea
unei cetäti : comoclitatea asezärei, f'ectrnclitatea terenultti si
usttr:rtatea transPo:iului.
O,latä acestea stallilite, clrept fbrrne ale utilitätei - se
naçte Întrellarea: mri sutlt cattzele cari fÞc ca .poporul
sä se ìncleseascã mai mult într'un loc decàt În aìtul. llotero
începe prirt a aràta, tnai îrilài tt, rlolurile proprii Roma-
nilor, sì erlurrterá lpoi, îu genere: coloniile, relig'ia, stu-
rliile, tribunalele si jusritia, inclustria, scrrtirile (irnrnunità),
monopolurile nnor producte (l'arme in Datnasco, i broccati
in l{iiano, i scarlati in Ve*etia), rlominiul (cosa importan-
tissima), resedinta nobilimei qi principelui'
In cartea a treia, Botero se octtpä cu limitarea popora-
tiei, zicâncl cá Grecii : Licurg, Solon, Aristoteles, lirnitarä
nore.ut celätenilor, În rleosebire cle Romani, cari, soco'
tind cä puterea cotlstä în mullimea oamenilor, fácurä tot
ce li-a s*rt prin putintã, c¿ sä tnäreaseä si sá impoporeze
patria lor. Dupä dànsul, fiind cä lurnea tlu se concluce dupá
raliune, ci fo;ça Pnimeazå ratiutrea, procedarea Romanilor
trebu" prelerite,- îrltrur.àb este sitrgura ciìre asiS'urä exis'
tenta natiilo", latá cle atacurile celorlalte'
D¿r care este cauza, pentrtt care cl cetate, ajullsá la
o limitá o ìrecìre ,le mãrire si putere : ltu trece de dànsa'
ci, sau rámàue la acea lirnitá, sa'r d'1 Îndärát? Aceea¡i
întrebare se poate pune gi În ce priveqte îrrtregul 3'eu ome-
nesc, si ráspirnzlinrl perrtnt una, räspunzi pentru tot unì'
versnl." RäspLnstrl este, cã crrsterea celälei depinde pe cìe
o parte, tle puterea generativä a oamenilor ftîrtu generc'
6o7
tiva de gli huomini), dar pe de altä parte, de puterea uu-
tritivä a cetätei (virtu nutritiva d'esse citto). Puterea 3'ene-
rativã, este aceeaçi de trei mii cle ani ; din cauza aceasttr,
poporatia ar creçte indefìnit, dacã nu ar fì împiedecatä rle
lipsa mijloacelor cle existentä (Libro terzo):
,,Se non vi fosse altro irrpeclimento, Ia propag'atione de
gli huomini crescerebbe senza fine, e l'augmento delle
citta senza terrnine : e se non va innanzi, bisogne clire, che
cio proceda da diffetto di nutrimento, e di sostegno".
Aici, Ciiovanni Botero anticipeazä pe f)anvin, ca ,,lupta
stim cä çi lui Darrvin i-a fost
- care
pentru exis{enfcí"
inspiratá de nlalthus zicànrl cà nu este lucru pentru care
se luptä cu nrai rnultã- cruzime, tlecât pämântul, ìrana si
înclemânarea locuintei :
,,Non e cosa, per la rluel si combatta con piir cruclelitii,
,,che il terreno, e'l cilto, e la commodita clell'habitatione".
CaniJ¡alisnlul, r'ànzarea copiilor clin cauza säráciei, nä-
vãlirife popoarelor, multimea tàlharilor ¡i asasinilor, rle uncle
provin, ìn mare parte, clecàt din lipsä ? Ilotarele, panturile,
gardurile cìin jurul proprietã{ilor, päziiorii liilor si a fruc-
telor, uqile caselor, câinii, ce cloveclesc decàt, c4 lumea
este prea strâmtã, fiepentru trebuintele, fie penIru låcomia
noasträ. Ce sã mai spunem de rãzboae, de cetãti, de
zicluri ? La toate acestea, se atìaogå secetele, lipsa, boalele
contagioase, cutremurile tle pämânt, inundatiile, gi alie
accidente, cari fac ca numãrul oameniìor sã nu creascä
fãrá mäsurã.
Pentru a mentinea cetãtile în starea la care au putut
sä ajungã, e nevoe de justitie, cle pace çi de îmbel;ugare.
Intr'un cuvânt, toate cauzele cari au proclus márirea,
sunt gi capabile sä o conserve ,,p€:rche le cause della pro-
duttione delle cose, e della conservatiorte loto, sono l'istesse".
Astfel, în aceste douã scrieri, çi în deosebi în tratatul
special, Giovanni ,Botero expune legea poporatiei
pulin formula ei însãgi - simaiÍn
cu o claritate clesävàrsitã,
-
toatd întregimea : incepând prin a considera clerrsitatea po-
porafie, ca factor ol producfiel, qi slärçinrl cu lupta pentru
existenfã, asupra cärora existã încä nedumeriri. Aceasta este
cu atât mai vrecinic cle amintit, cu cât cu drept observá
 6oS
editorul säu B¿rrberino (tiOti), cð. el tratase, atunci un subiect
no¿l (suggetto nuovo). I¿ìr câ. metodã cle cercetare, ca gàndire
precisä, çi ca stil, totodatä concis sI variat, scrierile asupra
materiei, ale luiGiovanni Botero, ni pot, în adevãr, servi ca
model. pânä astãzi neîntrecut.
Nu rre putem clar uni cu aorecierea lui Pierre Rel,nancl,
care recunoaïte, mai întâiu, c¿i scrierea ,,rielle cause dellai
granclezza dellecitta", este un mic cap cle operã ,,un petit cheJ
d'oeuvre", ¡i cä Botero a exDus cauzele rle oprire a creçtere,
poporatiei în chip mag'istral , d'une foçon magistrale (pag.2J
si 26), dar care vine apoi sá spunã, cä partea clin urmá a
operei lui Botero eúe vagå, lipsitd de precizie, foarte scurtd
de pare cä i-ar fi teamá de consecin{ele principiilor pe
cari le-a expus, si cä nu este un tratat complect, si de
oltservalie foarte profundá. Iar cä clefectul sãu ar fi cãpor-
ne¡te cle Ia ideea preconceputã, ,,eä o poporatie numeroasä
este ab:olut necesarä" (pag' :9).
'; ,,ldeea preconceDutd" (idée préconçue), clespre poporatia
nnmeroaså, este caracterisricã, pentru Pierre Ri ynaud : ca
francez, dar nu mai putin ca reprezentant al stiintei mo-
clerne. Ceeace este un adevär cle existentã, pentru Franta
si ceea ce este un adevär evitlent, in sine se trece
-la categoria : ,,idée préconçue !" - toarele concluzii (Cartea I Cap. 2.Yezi mai sus, pag.147):
Pentru mine, care sunt un partizan hotär¿ìt çi fárä rezervä
al ,,ideei preconcepute": cercetarea lui Ciiovanni Botero,
rãmiine un cap tle operä, cle stil çi gânclire, si o expunere,
cu aclevã.rat magistralã, a legei poporatiei, în trásäturile ei
generale, trcbuind sä serveascä de înclrumare ,,çtiintei
moderne", nedumeritá îrì atàtea privinti, asupra cárora el
ne clarificã, clupá párerea mea, definitiv, încä de Ja 1J80.
E curios de a o splrne: clar tot ce se g'äseqte, asupra
poporaliei, în gtiinta moclernä, se gäseste qi la Rotero, dar nu
tot ce segäseste IaBotero, seg'ásesle, çiîn ¡tiin!amodernä.
rk
Robert Molthus, nu l'a citat pe Cïiov¿tnni Botero. Desi3ur
pentrucä nu I'a cunoscut. Scriêrea Ìui },Ialthus asupra
,,Principiului poporatiei", rle Ia '18011, confrrmä însä În
6og
totul, Ìul,r'un voluur, 0u nurneroase clovezi, cele spuse r1e
(iiovani lìotelo, ìrr câteva pagini, rlar ntr mai putin, în
eseritS, corrr¡rlect.
Legea poporoliei, apare cu toatä precizia, çi la llalthus,
in ptenùsa de l¿ì cãre porue¡te, zicâncl (0artea I. Cap' 1):
,,()biectnl acestei încerc¿iri este prirrcipalmente cle a exa-
,,iìlina efectele rinr:i nrarí c¿ìuze, strii.ns ieg'atá de la.tura
,urn:ìnã, care a lucrat îrr r¡rorl constant si puternic tle la
,,orig'iuea societá1ilor, si care cu toate nceste¿¡ a frxat prca
,,ptt!in atcntia acelora t'ari s'aLr ocupat cu sultiectul cãnria
,,apar'rine...
,, Cauza pe care o arn în vetlere este tendinta con-
,,stantä crre se manifesteazä in toate fiintele vii, de a face
,,sä creascä specia lor mai rnult decât o comportä canti-
,,tateû. cìe hranã, care li stä la dispozi[ie.
,,IJste o observaçie, a cloctorului Franìrlin, cå nu este nici
,,o lirnitá a facultãtei productive a pìantelor si animalelor,
,,rl¡rcá nu cá sporind iir numãr ele Ρi sustrag unele altora
,,sul,rsistenta lor".
Observatra rìoctoruìui Franlilin, stim cä o fácuse, exact
cu trei sute de arri mai ìnainte, [iiovanni Botero. Dar
Malthtrs, plecând de la aceastá premisd, ajunge la urmä-
,,1. Cresterea poporatiei este cu necesitate limitatä de
,,mijloaceìe de existentä.
Poporatía creçte invariabil cu mijloacele tle existentã,
"2.
,,numai clacä obstacole putennice çi manifeste nu o opresc,
,3. Àceste obstacole particulare çi toate acelea cari,
,,oprincì. puterea preponderentä, silegte poporatia sä se re-
,,ducá la niveluì mijloacelor cle subsistentã, se pot raporta
,,la trei principale: constrângerea moralã, viciul gi neno-
,rrocireatt.
Acestea sunt concluziile legei poporaliei, deduse din
premiso stabilitä de N{althus ca çi mai inainte de [iro-
-
vanni Botero çi carl sunt cle o eviden[ä aça de elemen-
tará: incàt te- princle mirarea, cä au putut sá fie contes-
tate cånrlva.
Cu toate acesiea, legea poporafiei
- legatä de numele
lui Màlthus, ciìre a clesvoltat-o mai pe larg-continuä a
39
r-
6lt
l

6to

fio controversä a gl,iinlei moderne, çi încå, din cele mai :lI. i94), ca p rivire la contraversa asupra doctrinei lui
pag'.
aprige. r\m arätat, contrazicerile stiiotei, pânä la 189[), în N'Ialthus (cler Streit um ì'iaithus l-ehre)
text, punându-le pe clouä coloane (\rezi mai sus : O pro-
blemä gtiintificä, pag'. 365-Í174). Nu ni rämâne clar decâi Franz OPPenlteimer
sá caracterizãm, prin càteva exemple, si servindu-ne de -Dupå cifrele statistice citate'
,,,stá mai Presus de orice indoialä
aceeasi metodã, st¿rrea de azi a çtiintei, lalä rle aceastä pro-
,,posibilã, ca aceastá lege Pâná
blemã, care este problema fundameritalä, teoreticã, a'eco-
.,acuma îtl cnrsul istoriei ome-
nomiei politice. ca si praciicã, a politicei economice. ,nirei, tttl s'a afirmat nici odatå,
Iatä, cle pilclã, párerea cnnoscutului profesor de eco- ,,çi tot aÞa nu igi exerciteazá
nomie politicä si me¡nhru al Institutului Frantei, Paul ,,acfiunea sa in llrezent;çi noi
Leroy-Beaulieu, ca corrcluzie la scrierea lui specialá asupra ,vom dovedi tnai jos, cå çi
Heinrich Waentig
,Pe cât exPerienfa noasträ
,,poate sä cuPrindã, PoPora{ia are
,,tendinfa sä se îmul{eascä dincolo
timitele determinate de orga-
"de
..nizalia socialå 9i economicã.
nAceastä tezá trebue chiar sá fie
,.privitä ca cea mai nestrámutatä
..çi mai importantá lege naturalá a

-pentru viitor, pe cât o Poate nîntiegei economii Politice, de

poporatiei Frantei (La rluestion cle ler population, Paris ,,brevedea spiritul çtiin(ific, jude- ,,pâná acum (das unerschütter-
'Lg13, pag. 493), fa[á de párerea unni ait economist ,,când obiectir,, este imPosibil ca nlichste und wichtigste Naturge-
politic tot atàt de cunoscut, Clrurles Gide, profesor onorar ,,ea sä intre în acfiune." ,,setz der gaîzen bisherigen Na-
la Facultatea de clrept clin Paris, în ultima expunere a ,.tionalökonomie)"
cursului säu (Cours rl'économie polititlue Ed. VI. Paris
Contrazicerile asupra legei poporatiei sunt si rnai carac-
1920, pag. 566):
teristice, clìnd ele se produc la acelaç Qutor, de la o
Paul Leroy-Beaulíen Charles Gide epocá liì alta. \¡om cita, ca exempltt, pãrerea profesorului
de çtiinli de Stat Dr. Julius Wolf, ît scrierea sa asuDra
,,Concluzia cercetärilor noastre ,Nu avem dar dreptul sä ziceur
,este foarte scurtä. Principiul po- ,,cä legile Iui Malthus sunt gre-
econorniei politice ca stiiniá exactá ,,(Nationalcjlionomie als
,porafiei a lui Malthus, in ce pri- ,.çite ; ele vor Ii pururea adevärate exalite \\rissenschafÏ, 1908, pa3. 188) flala rle pårerea sa' dupã
,,vegte popoarele de veche civili- ,,(elles seront éternellenlent patrll ani numai, îrr alta scriere cu privire la ,,econotnitt
ozafie, ajunse la o bunä stare ,,vraies)- dar ceea ce i se poate prezentului si viitorului", cuprizând ,cele tnai importante
,,generalá çi Ia starea democra- ,,bãnui, este de a fi crezut cá adev¿iruri ale economiei politice .q'eneràle" (clie Vollis'
,,ticä, se präbugeçte din toate pãr- oprocreatia era legatä în mod ne-
,,{ile (s'éffondre de toutes parts)u. ..cesar de instinctul sexual."
wirtschalt cler Geg-eurvart unrl Zulittnft, 1912, pag. 172):
Nu discut aceste pãreri cle pildä acea a lui Gide, cri lulius Wolf Julius Wo$
-
procreatia rìu ar fi legatä rle instinctul sexual -- ci ol-iserv ( 1 e08) (lel2)
numai ca ele se p"oduc în Franfa, uncle poporatia este Legea lui À4,althus trebuegte ,,Malthus, cu aceastá ,,lege
problema de existenta a natiei franceze: doveclrnt-l o totaìã respinsá (ist abzurvcisen). na popora{iei" (..Bevölkerungs-
neclumerire, cu privire la legea polroraliei, printre corifeÍi In contra ei stá nestránlutat ngesetz") a lui, a fãcuto im-
(steht fest) : extraordinarä. $i aceastä
çtiintei. "presie persistä incä astã2i...
In Ciermania, vom alatura pãrerea lui Franz Oppenheimer, ,1. Poporafia mai micä, nu ,imptesie çi
profeson univer,sitar, în scrierea specialii asupra legei po-
fie nici favorabilá, nici
,,poate sä ,Poate {i cineva disPus sä
onefavorabilá pãrfei de bunuri .,aducá dela încePut, in contra lui
porirtiei (D.rs Ber'öllierungsg'esetz rìes T. R. I\,Ialthrrs un,l ,,care revine fie cãruia. ,,Malthus diferite obiecliuni...
cler neueren NationalöÌionomie {{101, pag'. 58), rle pã- ,2, Ceeace se nunreçte o lege ,Totuçi, dupá Pãrerea Pãrti-
rerea profesorului Henriclt WaentÌg, ì.n articolnl sãu din ,,a naturei", sau a nonlenirei", lui Malthus, aceste o-
"nitorilor ca
encicìopedia în curs .le publicatie lJanrhviirterltuch rler neste, in cazul cel mai bun, legea ,biec{iuni, çi toate celelalte
,urrei epoce, in deosebi acea a ,.cari i-au fost aduse in cursul
Staatsrvissenschaften (Vol. VI tg24 pag. 476, citat Vol.

li
 6tz
,.unui tinrp de dindãrãtLtl nostru. .,tirrpurilor, nu sunt in statc så
"lnainte çi dupá Malthus, altc ..puná in discufie escnla doctrinei
.,legi (Gesetzrnässi.qkeiten) s'au .,lui (dqn Iiern seiner Lehre).
*afirrnat, in fapt, dupä' Malthus, ,,Legea poporaliei... fie ci ar
,in gcnere, legea contrar¿i acelei ,,fi incü'ituitá foinlula iui À'lalthus
oadoptate de dânsul". ,,saLl alta, est¿ nccontestat una
.din cele urai inrportante dintre
..toate celelal're aga zise legi ale
..econonlici nafionale".
r\eest-^ autocontraziceri al¿ urtr-ir ftntori, cu privire la
legea poporaliei, trec c¿ìteotìati, si ¡:rl"iu rrrai nìuìte faze, aso.
cã nupoti fi sir.t'ur, dacä acea rle pe urmii, -,,¿ fi üi cea dilì
urmã. In cazul acesta, se g'aseste, rle pildã, ,,nìarele doc-
trinar" al socialismului, propovàcluitor al doctrinei lui l(arl
\farx, Karl Kautsky, care A avrrt, p¿ìnä la {910 si trä-
ieçte încá trei pdreil deosebile, asupra legei poporaiieí, -
-
dupä cum el însuçi ni aratã, ìn scrierea sa Vetmehtung und
Entwicklung in Natur und GesellschaJt (1910). Vorwort.
La {875 : I(arl l('rutshy, itt ,,die soziale Frage !0m Stond-
punkt eines Kopfarbeilets ous betrachtel", stá snpt inr'¿iurirea
lui Darrvin çi Buclile, çi este cu totul antimarxist, (vr)llig
unmarxistisch), dar totu¡i: contra lui ùIalthus, pe care î[
combate.
La{878: în scrierea ,,Einrluss der Volksvermeltrung oui
den Fortschritt der Geseltschaff", I(arl I(autsliy recunoaste
ci Maìthusianismul esie un aclevãr necontestat (unl-ider-
ìegliche Wahrheit), iar nesocotirea lui cle cätre teoria so-
cialistá, i se pare o mare gre¡ealä (ein grosser l¡ehler)
La '19Ifi: I(arl I(autsky, este cu totul marxist, anti-
darrvinist si anti-malthusianist, contestând însuçi principiul
legei poporatiei, a lui Mallhus, despre care zice (Ver-
melirung und Entrvichlung etc. Vovort '19{0 pag. 2ó çi 27).
,Cla ìeg'e generalä a naturei organlce, Iegea poporatiei a
,,lui \{althus, este un mcnstru (ein Llnding) . . .
,Nu este adevärat, ci organismele au tendinta, fãrä
,,exceptie si pretutincleni sä se înmulteascá dincolo de ìimita
,mijloaceìor de existentä, çi cá nu sunt împiedecate cleìa
,,aci:ìsta, decât numai prin lipsa de hranã. Noi vecl'em, clin
,,contra, în launtrul difecitelor specii cle organisme, ca ;i în
,,r'aporturile diferitelor specii îrrtre dânsele, o tenc'lintä de a
I
ôr3
,,iloÌ,rintli si pästra echtlibrul lntre pLrterile cari consei'vä çi
,,cari nimiccsc indivizii çi speciile".
V¿r s¿i zicã, deia o perioatìa la alta, cam din zece ìn zece
ani, veclem cã ceea ce era adevár, nu mai este aclevär, si ceea
ce er¿t ero¿rre, llu nrai este eroare. Aceasta: asupra ulìei l¿g,
naturale, pe care a verificat o gi a admis-o, in întregime,
tlupå Malthus, un cercetätor ca Clharles Dant'in, servinclu-i
de bazä teoriei sale, si revolutionànd printr'ânsa çtiinta mo-
de rn ã.
Legea poporaliei, îti vine sä crezi, cä joacä, în clomeniul
econorniei politice, rolul teoremei lui Pitagora' despre care
în çcoalele franceze, se zice, în glumä, cä ar ti ,,puntea
mägarilor" (pont des ânes)
- din cauzá cä îuteleS'erea
unora, nu poate trece peste dtinsa.
Karl liautsky cu trei pdreri succesive, asupra legei
poporatiei
-
ca ,cel mai mare cloctrinar al socialismului",
-
reprezintä, în aclevär çi o mentalitate anutnitä, clar çi un fþ
intelectual; al acelora, îtt genere, cari nu pot sä treacä
în aceastä materie, peste g-reutäiile, se pare de neÎnvins,
pe crri legea poporatiei le opune Înteleg'erei lor' Si vorn
cita încä un exemplu caracteristic.
*
In prrralelir cu profesoi'ul lfeinrich Waenting, am ptls,
dupri cum s'iì vàzut, pe ali ptofesor cle economie politica,
cu acceaçi mentrrlitale attumitã, gr apartinlind aceluiaçi tip
inteiercturf , Dr. Fronz Oppenheime./, cu lucrarea sa criticá
asupr'¿r legei poporatiei: Das Btluölkerungsgeselz des T. R'
Mtlthus und der neueíen Notionqlökononúe. Darstellungund
Kritik. 1901, (up. lV + 168).
Autorul îsi proptrne sá cotrrl-ratä leg'ea poporatiei, rleçi re-
ctttronste cd o multirne rie aselnenea încercãri, s'au fãcut
in ultimril secol, f:ir5 sLtcceì, constatànrl cä teoria, dela
aparitia ei, În tnod coitsiiìnt, a ctìqtigat teren (dauerncl an
Bodet-r S'ewonlten hat), i^ri este admis¿i cA trn adevär clovedit,
rnai ales ìn Li'ermania, rle cei rnai multi ecoporniçi,i ¡:olitici,
()pÞerrheimec îrr,sá zice, cãt se va servi de o metoclä, care
nu a fo.st înci aplicirtä cle nimeni (noch nicht augervetrdeten
,\[ethorle), ca si rlove Celsc.l, c;r leg'ea poporatiei un mon-
-
Ff
6t4
stru al unei logici sclintite (Ausgeburt einer vecrenhten'
- ,,s€ refuteazd ea ínsdçi pe sine !' expresie,
Log'ik) care
rog sä lìe retinutñ.
Ca sä facá aceastä dovaclä, Oppenheimer sustine cã' legea
productivitãlei decrescânde cal'e ar sta la baza legei po-
poratiei a lui ltalthus
- ar fi supracornpen'atá cle altá
-
Iege, a sa, Oppenheimer, (mein (ìesetz), pe care el o nu-
meç\e legea capacitcilei pãmânlului ({ieselz cler' Boclenì<apa-
zítät), zicând (loc. cit. pa-e. 58; :
,,Legea capacitätei pämântului", se bezeirzä însä pe o
,,comparatie, care se frrce Între procluctul brut al aceltriaq
,,ogor îrr clouä societã.[i cu totul diferite ca clensitate a
,,poporatiei, ca cliviziune a muircei, si ca inzesirare cu ea-
,pital.
,,Cu cât un popor creqte În nutnãr, cu atât mai mare
,,este diviziunea tnuncoi, cu atât mai perfecte sunt instru-
,,mentele de muncã, cu cari agricultorul produce, cu atât
,,mai liber cle ocupatii secutrdare, pentnu În leletnicirea priu-
,,cipalä, este timpul säu : çi cle aceea, cu atât creste pro-
,,ductul brut al ogorului sãu.
,,Astfel, eu am stabilit a nìea ,,[ege a capacitätei pãmân-
# ,,tului" (mein Geselz der Bodenliapazlliit), care zice : In
,,lduntrul unor anumite, ioarte hrgi, limite, suprdfoþ pdnún-
,,tului unei idri creçte proporlional cu popotolto sa. Prin
,,aceasta så fie zis : potrivit cu cre¡terea unui popor,
,,creste si numárLrl rg'nicultorilor de sine stãtátoni, pe cari
,,pämântul sär.r ii poate hräni".
lar apoi aratä, cd ar fi cu putiniá, tlLtpã calculele lui
Ravenstein, ca sá träiascå pe litn. patrai, päna Ia 11000 cle
oameni, ceea ce ar face, la o îatindere de /+7,6 rnilioane
lirn. pätrati de ptimânt productit', sii se poaiii hrani '190,t¡
miliarde clo oarneni, pe làn-eä c,1 m:ri snut încá 36 rnilioane
l<m. p. de stepe "1i t'l rniiioane km. p. ttr: pusiiuri, cari
se vor putea c'.ritiva (ioc. cit png. {5õ) !
Vasäzicá : creçterea poporatiei ar fi fãrá mitrgini, si s'¿lr
fi desliin!at, apa cìar, legea lui ilaìtlms : priu ,,lt:g^ea lui
Oppenireimer" !
Ca s¡i arãtäm însã, ime iliat, c'are e ste solicliiti.tea gàn'
¿lirei acelor ir.in ,,seria [)itagora", t'om lãsa . cl insug!
ór5
Franz Oppenheimer sä se cornbatä pe sine' Iatä în adevár,
ce ni spune tot el, dupä nouá ani, de data aceasta ca ,,Pri-
vatclozent" la Universitatea din Berlin, asupra aceleiaçi legi
a productivitdlei decrescânde a pãmânlului' -' care zicea, cá
nu mai exislá, çi asupra crepterei poporatiei, care afirmase
cá este îndefinitä - Într'o altá scriere a sa, tratâncl acum
rlespre ìnsäsi ,,teoria economiei pure si politice" (Theorie
rler reiuen und politischen O:lionomie 1910).
Dupä ce zice încá oclatã, cá proCuctul pämântului creçte
pe mäsurå ce creste poporatia ceea ce este dela sine În'
-
OppenÌreimer, adaugá (toc. cit. pag. 101) :
ieles
- Frauz
,,'Iotusi : aceasta i;i are limita sa traturalá (seine natür-
,,liche Grenze) Cooperalia socialä cloar se loveçte cel ptrlin
,cle o piedicã, care moritå atentie. Prorlucerea miiloacelor
n.une este supusä ìn mod absolut si fara contestalie
"au
,(unbeclingt und unbestritten),,legei productivitãlei descres-
,,,cânde a productelor"
(Gesetz cler sinhenden Erträge)' Ea
cuPrins:
,,are urmätorul
,,Productul miiloacetor de hrand al muncei ogricole creçte
,,ceteris paribus într'o ntdsurd mai micã decâl cheltuiala de
,,energíe si miiloace costisitoare înficbuinfate pentru dânsul".
,,Crl cât m":i multe puteri coopereazä la o muncä agricolä,
,cu atât rnai mic ceteri parillus este procluctul mijloacelor
,,de hrauä revenind üecämia..
oln toI cazul, în viriutea acestei leg'i, existá penÛu fiecare
,,treaptd culturald determinatd, pe un pämrint ,le o produc-
otivitate rraturalä anumitã. o capacitate çi densitate ma'
,,ximaiã. Dacä aceasta a fost atinsä, societatea umanä tre-
,,bue sau sä se despär{eascä sau sä-;i restrâng'.'r cresterea
,,ei ullerioará".
Cuin se vede: la 1910, Frattz Oppenheimer viue sá re'
cunoascä si legea procluctivitdlei desuescânde, çi orlatá cu
prin aclmtterea
rìårrsit, în intregime, ¡i legeø poporattei
capacitätei çi densitälei rnaximale a -
fiecärei trepte cultu-
la 190{,
rale pecarc crezuse cä le rästuruase ¡letinitiv,
-
piin ,,legea capacitòfei pdmântului" r
r\ceastä declaralie a autorului, ne souteste pe noi de
onc: acllor. Vom obs:rva numai, cä c¿ea ce numeste el,
Ia {901, ca o nonä rlescoperire ) nQ med lege a capacitdleí
F.(
6ró
pdmârttului"
- ,,lnein Clesetz der ßoclenliapazitiit" -- nu este
clecàt densilttea poooraliei ca factor al productivitätei pä-
mântulr;i, recunoscutá ca leg'e, încä cìe la 4580, cle Gio-
yannt Botero !
Ðar lãsând pe Botero
- mai este irrcã un scriitor, pe
care ar fi treltuit sá.l cunoascä: si cle care Franz Oppen-
heimer, nu spune nici un cuvânt.
Aceeosi teorie, exact, în adevãr, înrpotriva lrri ìIalthus, a
fost sustinutä cle rrn scriitor american Everett, dq care lli
pare bine sä putem spunc câteva cuvinte acum, intru-
cât ;i pe clànsul, ca çi pe Botero
Mirabeau, cu care îl vom punc in - ca si pe Marchisul cle
legãturä
citat decât numai rìupã nume si titlul lucrärilor, - rìu i,am
neav.inrl
scrierile lor', la prima edi!ie. (\;ezi mai süs pag. 134 fi 221).
Alexander H. Everett, si-a- publicat ale sale ,,Iclei nouä
asupra poporatiei", în limlta englezä, la Boston, în anul
1823, çi nu la 1826, câ:nrl a apãrut trarlucerea în limba
francezä, sub títltrl Nouvelles idées sur la populotíon. Avec
des remarques sut les thëories de Molthus et de Godwin, par
Alexandre H. Everett, trad par C. I. Ferry (Paris 4826, pag.
427), cn o prefatä a antorului, fost insarcinat cle afaceri
al Statelor.Llnite la Cur.tea Jarilor-de-Jos, si de-atunci
ambasatlor al Statelor-Unite la Curtea Spaniei.
Çi Everett - ca çi Oppenheimer __ sustine cá ,,Nlaltìrus
sc refrrteazá el însu¡i" (loc, cit. pag..6J): M. Malthus s'est
réfuté lui-même, sans le slupçonner.
Càt pentru ,,Ìegea capaciliitei pämântului" Ge-
setz", lL lui _Oppenlrei¡ner-Everett. o formuleazã, -,,mein
a.proape
n aceeasi terinini, ¡i o ex¡rlicä, zicânrl (loc. eit. pag'. 84):
,,Pe rnásnrä ce o tarii dobàncle;te ul numär mai nlare
,,cle lociiltori, rnunca si consumalia cresc in proportie...
,Frecare stie cä ìnmnltirea oanrenilor pu un terjlor;u
,,circumicrís, ar:luce cu síne diviziullea nlnncei ; cã acest
,,pri irì pas îlr cariera industriei pune pe crlea tLrturor
,,descoperirilor, a tuturor perfectiuni!or, cl rnrsi rii, prooe_
,deuri si ¿rlte rroirä, ca si ¡tiirr[ele cari le lumineazir si ie
,,îndr'meaz.i, si îrrsfiirçit înibeis'Ìat.ca prorluctr:lor, vi,i în
,,mc'l infttilil¡ Ì in nrlnl aieJlor iurltLrnä[¿itiri,,.
6t7
Cum a¡n vazut, aça susline întocmai - clar f ärli sã-l citeze
pe Everett ¡i I'ranz Oppenheimen, care zice :
-
,,Cu càt ìuì popor creçte Îu nttmár, cu atâtt n:ai mare este
,,cìiviziunea lnuncei, cu atùt mai perfecte sunt ittstrunien-
,,tele cle muncã... cu atât creqte procluctul"...
Aceastä ,,telrie"
-a lui Everett ala dar, si nu a lui
Oppenìreimer, care rru face decàt sä o reproclucir, dupir
dânsul, fárá a-l cita fusese Înså sus[inutä cle Gray, mai
-
ìnainte, tlupä cum i-a observ¿rt Însu;i \{althus lui Ilverett,
care iatri ce ui spune în prefa[a scrierei s¿rle (loc. cit
pag. 0):
Îmi spusese cä fondul rloctrinelor mele
"O. illalthus
,,se s,^äsea întn'o scriere a d'lui S. Gra]', osurya poporutiei
,,cum lìu culìosc aceastá scriere, nu pot sã: compar ideile
,,cl-lui Gral cu ale mele. Dacä ne-am fi Îrrt¿itnit efectiv,
,,prionit',tea i-ar a.partinea çi ar tnebui sá se suprirne, În
,,acest trataf, titlul cle idei nouã".
Ceeace esle sigu-, e cã. aceste iclei llu atin3' întru nimic
legea poporatiei : care rárnâne ce este. In orice moment :
¡mitati rle mijtoacele cle existentá - oricât si petrtr' ori-
cari rnotive ar creste - poporalia tinde purucea så treacä
cle limita lor. Ir'aptul cä poporatia ar avea posibililatea sä
creascä pânä la o clensitate de 4000 de locuitori pe hm'
pätrat atunci, ctìur:ì astãzi, rlensitatea ei cea mai mare,
-
iu Saxonia, es[e altia cle 300 - nu sporestr: iutru trirnic
cantitatea mliloacelor de existentá actusle, dirt ol'ice lno-
ment, ale f[ecárei poporatii, în parte, deterrninând clensi-
tatea, la cnre a ptrtut sá ljungã, si care nu poate sä
creascä clecitt llum¿ti trePtat'
Legea plporatÌei - çi de oceea esle lege- stãpâneÇte înmul"
lirea ei oricâncl: indiJerent de capocitotea ei de înmu!{be pro'
gresivti cøre depinde 4e ntiJloacele de existenld disponibile,
crescând çi ele progresiv, sub presiuneø aceleasi legi'
Clresterea popocaliei, ca t'actor ai prr-rrluc[iei ..- care a
fost observatii dirt primul ¡n,1r¡srìt, d0 Ciiot'antli Bctero -
i-r s-.rvit acestuia ca putìcI cltr Dlecilre, a. cercetirci rnij Ioit-
celor c1e existerti.ä pentru cresterea ei.
Acesta esle însuçi punctu! de plecare logic al çtlinlei eco-
nonieÌ poiitice.
 ór8
6tg

Ca sä poat¿i creste
- $i sä ne gânclirrr nurnai la copii -
¡jc cere ea mai întâiu poporatia sã dispunä rle rnijloacele Matchisul de Mirabeau (171õ-1789), care porte så fie
de existenta neceJare întretinerei salc: pànä ciìrrd va putea consirler¿rt chiar ca întemeelorul ,,sectei" fiziocratilor-
(()nclien, Ioc. cit' pag. 279), îo scrierea s¿ - oricàt
rle
ea, prin îndesire, sä prorlucã mai mult.
Ordinea naturald este dar aceasta : întfuu miiloacete de ìipriLe ,1. precisie' a"r fr utre ori - recunoaçte raportul
existenla çi aooí poporoftu, care tirsçfs, cu cât este mai tleasd exact Între poporalie qi mrjioacele rle existentã, întocmai
produce moi nwlt. ca çi tiiovanni Botero, mai Îrrainte, zicàn':l (L'ami cles
ln aceastä priúìntã, este celebi.ir contToversa clintre I4ør- ho,nmes. A ìa l{ave 1?õ8. Vol. IIl, pag' 297) :
,,[1rr sä gäsim rtupn nogiunile chiar acele lnai triviale' prin-
-avutil,
cltisul de híi¡alteou çi Quesnay, rlin Iùie li-.¿7: dcla care
rlateazir întemeiarea ;coalci tíziocratice (Àuguste Orrclielt : ,,cípiile aiievãratei trcbue si sptrtretn cã consiá Îtl
L)euvres économirlues ei ¡ririlosophirlues cle (Juesna"v, i88g, "lr.onr, cornoditatile
si Înclern¿inárile victei; pãmà'tul le
pe toate ,,cu*tu,,; niunca omuìui inmulte;te acest
pag. 4). In scrisoarea su c;itre .i. J. Rousseau, cu zece ani "produce
,,p.0¿oct, pi îi dä forma' Adeváratul principiu
al oricárei
dupà aceea, la 30 trulie {707, Xl¿¿rchisul cle i\Iiraheau arat;i plpo-
,ävtrtrii.itu",lo. multiplicareír speciei .mane'umitä
cã într'utr monrent, aj unsese la urrnittoa_rea concluzie: ",ra¡ie
Trirtat.
(population). aôesta este obiectul acestui Clea
,,Avutiile sunt roatlele piimântniui çi aìe activitãtii omului. pe
,aintaiu inuncä, ìn care trellue sá întrelluin!ärn
om'
,trfunca cameniJor sing'urä are darul sã le înmulteascã. Ä.sa
oclar, cu c:it suot nlai rnultr oameni, cu atàt este nrai multã ,este muttiplicarea procluctului pámântulr-ri, artä uumitå
,,muncã, cu cåt este mai nrLritä munc.5, cu atàt este mai ,,agrictrlttrrä . . .
rlir'tre
,,multa avrrtie. Cale;r cirtre buna stare este dar cea urmä- ]popora¡ia lrin¿ or1¡tir recunoscut,l ca cel tlintâiu
socretälei, se tìa$te ìntrehlrea sä çtim cle unde o
,toare: 1. Inrnultiree oamenilor; prin aceasta: 2."Inmul- "birnr,ì'itt
,,[ireir mtrncei pnoductive ; prirr aceatta: 3. Inmultirea ,,scoa tern.
" ,,D,,tnureu a creiat În acelaç timp toli germenii, si li-a
,avu!íet ". qi de a se
Dar iaiá acum ee spune I'Iiralteau, cá i-a räspLrns (]uesnav : ,,rlat nealterabil faculfatr:a de a se reproduce
de
,înntulfi, dar i-a facut pe toti sä depindá cle rnijloacele
oAdve,"sarul meu, rnã rugá sa iac'ormeuilor aceeaçi
,,onoare ca çi oilor. cu cari, pentru a spo:i tui,rnn începi -
oexis[ert[à".
si clupil clànsul, l"ranz Oppenhei-
Se vecle cá Everett -
,,prin a spori püsunile. llu i-am obiectat cä oaea este numai tìu avea nevoe sá se clucä pàuá la Giovanni Botero'
mer
,,o cauzä secundirrÌi a avutiei, pe câncl omul trebue sá Íie ü -
clin {51i9, c¡ sá Îûteleag-i ceeace spune, crr t atå claritatea,
,,consirlera.t ca prima caueä a productiei roa,lelor. La aceasta
Ilarchi¡ul clc \Iirabearr; la 'Iió6 cá poporalia fiÍncì cel
,,începu sä riidä, çi má rugä s,ì-i cxplic aceast¿ ìuai lá: cf intàiu rlintre bunuri în tieosebi ca lactor cle produc-
,,mrrrit, si sä-i sprin, chcå omul cànrl a venit pe pämânt si-a - existeniti, ca sã'
,,a.rlus poiite, îrr bnzunar, pânea cu c¿ìre a putrit triii, piinä lin - e ne\¡oe s5'i procurärn rrrijlorrcele de
se poatä înmtrl[i ;i trái. i\qa tltrr' îttttiitt rni.iìoacele de exis-
,,cârirl pirrnàntul a fost iuc:at, sámâ.r¡at, rccoli¿it si recolta
,,a f,rst J;ãtutã. Cu aceasta eram iru'inJ,, . . .
terrtã, ¡i pe urmd poPtlt'ttia.
ilrrracteristic este, cã Lr î^ceputul econc¡'iei poìitice .i."*t a fbst cle alti]el stabilit Îrrcn ctlatä
actevär. eleilientar,
cu toatä claritatea si rte /' B. Say, ìu scrisoarea sa clin
¡;tiintifice, baz,rtä pe legile naturale, a fiziociaiilo¡, gäsiin P¿rris {0 lanuirrie 1824, acli"esatá lui IìverelL ìnsnsi, in care
contrav¿rsr ¿rsupra lesrei poporatiei, între firnclatorii acesiei
scoale, fJuesnay si lliralt,:au, c¡,i prilejul publicirrei cele-
îi atras'e aten[ia iìs:]pra erorei sale, zicànil (l'[é arrges et
corresponclance) :
brului i¡ atat irsupra ¡toporatiei, al acestni tlin urniá
,,In atlevãr, l\Iiritirus, îtl cnrtea !ui, ¡i eu îrl aceastá
parte
,,L'eÍni des hommes ou 'fraitj cle la ¡topulcfion (prrris 17i,t6). cari plo-
,,a càr[ei tneie, noi uu ciluiäm cauzele ìttttrult"eJc
nt
L
ö20
,,ductele-; noi spunern nurnai cã, cu o cantitate oarectre
,,de prod.ucte si cu trc¡buinte ¿eterÀinate la consumatori,
',popor.atia creste pânä la pir,ctul ja care productele ei îi
,,perm ii sa creascà"
,Acum, cä productele par sä fie cu mult m¿i abunclente
,,acolo untle poporatia esic mai numeroasä si mai inclus-
,,trioasã, aceasta nimeni nu o pune la încloiaìà,
¡i rle aceea
,ea si este mai numeroas?i în tärile uncle cste multä in_
,rlustrie si capitaluri; dar inrìusiria gi capitalurile nu existä
,pentru cä ea este numeroasã.
-,Voiu arlãogi cä nu face{i nici o rìeosebire între pro_
oducfe; cu toate acestea, pråductele alimentare rru poi sä
,,creascä indefinit...
,,Scuza!i-má, tlomnule, dacä îrni permit aceste obiectiuni
,,cari sdruncinä temeliile operei cl_voasträ"..
. Rãspunsnl lui Everett, in scrisoarea sa clin Bruxelles,
18 Februarie 782L, aratä numai cä nu a înteles
aceste
obiecfiuni, necum sä le fi putut înlátura.
Celelalte ,,iclei nouä,, ale lui lìverett, contra lui nlalthus,
sunt tot afât de super.ficiale, cloveclind la cìânsul încapa-
cítatea gândirei precise asupra materiei. t\stfel, .r,orbinrl
cìe
cele clouã progresii ig'eornetricá
¡i anitmeticã), ale lui trIal_
thus, Everett zice (loc cit. prg.. "fa;,
,,Dln acest calcul, cl. Ilaitllus trage consecinta cä po_
,,poratia tincle neîncetat ¡ã treacä ,1ã mijloric"le ¿e eiis-
otenta, çi preseazä cu putere rnersui lor prea încet.., Cou_
,,cluzia l,i l\'Ialtìrus este riguroasá; trebuie ca eroarea sá
,fie îr premise (dans les prdnrisses). O vom cìesccperi usor,
,,dacã. comparãm forrna pe care auto*rl a clat-o .uiinnurnon_
"tului sã,, cu expresia rnai sirnprá "u." ã e'u*tã la î'ce-
,,pntul acesfui capitol',.
orclíne¿r luc.rriror', se vei:re cä aici e prezs.tatir pe dots.
Nu. di* calculul geometric aritmetic, ÀIáttirus tcage con-
seci'ta cã poporatia ti.cre
'eîncetat
sa treacä cle rnijroacere
rìe exístentã. Ci tocrmaicìi.contra, uoi am clo'ecrit î'scrierc¿
r.le fa!ä, cã tenclinta constantä a
iroporatiei rie a irece de rli.j_
loacele cle existe'tä este prenüsa
rloialä ¡i pur'urea a¿eui"aì¿ - tn"r prÊs*s de orice ìri-
de la c¡ire po:,nesfe ù[aÌtrrus,
-
'[ar calculnl, leor'etnic aritnretic, este cu totrri acces.riu,
6zt
si numai un nìorl tle expresie, o íorntå greçitd, pe care
trebire sá o Ìulátur-ám, ca sir tlãrn premisei toatã evitlelrta
(Vezi mai stts Cirp. X\¡iI. Analizä critic'ã).
^\¡l fii'.rrì, rlLl er¿ì lÌevoe ca Irranz Oppt;nheirner, sä rea-
rlucri ìn tlisctrbia siiiniei, coüf uziile lui Ilverett - pe cane
nrr ìl c!iq¡17:¡ cr¿zàtrl rtsitel, cá se ìtnptxlolleste i cü ,,rls3-
coperirile" lui.
-
Legea poporatici, cum sil verle, cotttiiiuá sá fte - îu
ilonreiriul et:onomiei poÌitice - pruharul înfelegerei, a'levaru-
rilor ei. ,\ceasta a constatat'o în alti terttleui. F, A' Lange'
cu privire Ia importanla leg'ei poooratiei, perrtrtt cirestiuneä
socialá, zicáncl (J. St. i\Iills '\nsichten liber rlie soziale Frage
unrl ,lie angeltliclie Umrrülzung cler Sozialvissensclraft clurch
(ìarey. 186ô, pag'. 24) :
,,[,óg'ea popora[iei, este alfa gi omeg'a
(tìas '\ uncl O)
r clrestiunei so:iale.
caee nu sunt
,,Acestit este unul rlin pulinele puncte, în
clifôrite veclerí, (Ausichten), ci numai diferite trepte de în'
(Einsicht)'.
"
lelegere
Din c¿r*t- aceasta numai, erorile vechi, ctt privire la legea
popora[iei, qi la Malthus, se reprorluc necontenit, infãli-
*ao¿o-.t ca descoperiri ale unor adevãruri noud'
\íom cita
ca ultim exemplu, un ,sociolog".
F. Carti: L'équitibre des nations d'aorès la démographie ap-
oliquée (Paris 7923, I vol. pp. 308) - a fácgt ,descoperi-
rea", cä Nfalthus, În realitrte' nu a avut niciodatä o con-
ceptie dinamicá a poporatiei, çi cá teoria lui, nttmai sta-
ticã, a fo:t ,,executatá" în mod sumar, în Franta, de Lerov-
Beaulieu, în Anglia, de Ed*'in Cannan, În Germania, de J'
Wolf çi Franz Oppenheimer, çi în ltalia, fireste,de el Însuçi
F. Ca.rli, însärcinat cu cursuI la Universitatea din Padova !
Ar fr inutil sä d(scutám aceastä ,,descoperire",'cä Mal-
thus
- ;i dupä clànsul Darrvin - care afirmá tendinta con'
stantä a poporatiei tle a trece de mijloacele rle existen!ä:
nu a avut o conceplie dinqmicd, aga cá a trebuit sä o des-
copere sociologul F. Carli.
Ñ. oorn märgini!nnmai sä constatäm, cä la[ä de aceastä
 f
i

6zz 6¿3

confuzie se pare organicä a unor spirite, cu privire

- tot sä înläture confuzia acelora, cle felul lui Frauz oppen-
Ia legea -poporatiei, se impune mai mult adevàrul, re- heimer, cari sus[in cä ,,legea lui trfalthus"' nu se
aplicä'
cunoscut de cei rnai autorizati reprezentanli ai ¡tiin{ei. Acest multä vreme' întrucàt mai existä
adevár, isi griseste expresia în urrnätoarele cuvinte ale ou-
;a;ü se va aplicä înca ta 2 miliarde cle oameni' Spe-
ince loc pe påmànt, pânä
noscntului economist politic Ludwig Elster, care rezuurii pii- *.å, a-inteçte numai cä miiloacele de existentã'
rerea aproape generalã a çtiinlei S^errnane, ca Îrlclleere a "in.u.u" cari cl¡-ìr stlnt
ne cari noporatia ,,n,, çi le poate procura" -
articolului sãu asLrpra popor"irtiei si a lui i\{althus, din Unci- 'i;rlbiri"'-focrrif" incå neocupate, dar cari nn stutrealizate
cioperlia, citatá cle noi, si oare se aflä în c'rrs rle publicalie , nìci o valoare : pentru întretinerea ei aciualä. oricât
lo
zicàncl (IIanrirvürterbuch den Stnatsriissenschaftelr. \¡ol. [I,
¿¡ fr""cle Întinse posibttitdlite generalg, viitoare'
progresive'
192/t. Revällierungsl'esen. Ber,öIlierung'sproblcm, pag. 825) :
ale creçterei poþora*'iei, ea este . pururea limitatä de po-
oA s'"abiti o nouá teorie a popoi"iìçir.i, si a tl¿ teoriei lui sibititdlile specíate, ale locuìui çi tirnpului ei'
o altä expresie (eirre anclere Fassung), nu este leg'Ëa poporatiei, este tlar o lege naturalã, si
prin urmare'
"l\Ialthus
,,nici cel rnai nlic motiv. Sã ne osteninr irumai a-l ceti pe universalã si frirã excePtie'
-ttnbilind,
,,ùfalthus. Caci esent¿r (cler Iiern) teoriei sale, nu este in- Specificaiea a doua, cä este vorba de mijloa-
,,ftrmat prin uinric, ('lurclr riichts wlderìegl). Pãrerea funda- sä trã-
cele ,te existentã, cu cirri poporalia este ,,obisnuilä
sustinutã întrànsa, poate sã fre consideratã acum iescá", rãspuntle la ar-q'umentul acelora, cärora
li se pare
"menialã
,,ca si mai îuainte, pentru a ne servi de cuvintele lui Ros- äl;g;" lui Nlaltt,us nú ." aplicã, întrucât, rle fapt' avutia
,,cher, ca (ctemø es aei'), ca o proprietate consoliclatä a u o.ãrcot rrrai repede rìecàt popora[ia. Este un a¿evãr,
,;stirn[ei (rrls lestes [igerriurn rler \\¡issenscltalt)". statisticeçte clcverlit. cå avutia, în tärile cele mni înaintate,
In ce rni irr"i veste, în ecìitia cìela 1tì9ft, a scrierei mel', u ...=coi mti repecle rlecàt popora!ia' Dar toI odatã' acolo'
eu rìLr anr incercat sä tlau j'ondului teoriei lui llaltl rus urr iu cresc.tt si trelluintele ei, cari o fac så ceará tot mli I
I

alt cuprins, ci recunosc¿ìntl în tot ldet'ãi'u[ nesträmutat multe mijloace de existen[á, crr cari este "obiçnuiiã sä
al cuprinsului ei, am ìnlaturat numai fonna greçitd, în care ".
-_r¡m¡toestelärgitä,dartendinfarãmàneaceeasi.Prinur-
träiascá
'il

a fost cuprinsä (Vezi mai strs pag'. 4.83).

Iiormula mea, atirmã tendinla constantã, a poporatiei cle mare, legea poporatiei ili pãstreazá valoarea
ei vesnicã:
i"t¿ Á. ò.ituti ii-it., lärgite mereu' sub irnperiul
a trece cle lirnita mijloacelor cle existentã. Aeeasta este legea ei'
propriu zisã, si formeazã, premisq clela care porneçte si 'Restrângerea voitd a natalitålei, care se practica pe o scar'ä
Maìihus, pr€cum o recunoìc¡,rse si Botero, mai inai;rte. Dar asa de Întinsã, tocrnai În !ärile cele [mai
îuaintate' si mai
fbrmrrla rnea, tot orlatã, cuprinr.le $ douã søecÌJícdrí: a mijloa- mai cu cleosellire Îtr Franta, este expresia' În rrrare
celor rle existentã, pe ciri popo"atia ;i ie poate procura, si "uotu, a acestui fapl: a trebuintei unor mijloace rle exis-
cu cari este oltisnuitä si tr¿ija¡cá.
;ñ;
i""1ei"t mai multe, mai variate çi mai sclrmpe' cu cari popo-
Specificäriie mele, sunt ìrrtelese cle sine, a$a cä ele ar ratia ,,s'a obi;rluit sá tráiascá"'
putea sä çi lie ornise, reclucùndu-se formula mea numai l¿ ,*
tendinla constantci, care esle esentialã. Dar aceste specifi- *, *,

cári, sr-rnt pr-r^3e anurne c¿ si înlátur¿ unele corrfuzii elemen- ala pre-
tare, rrproduse neeontenit - rlirr cauza ttnor aparenle Revizuinrl, a¡a drr, încá oclal'ä legea popora[iei'
lucrare:
cum am cáutai sä o precizez n ai bine în aceastà
-1n¡elãtoai'e
- qi crrri întunecä îrrteleg'erea legei.
Speci icarea îtúâia: st¿¡bilinrl cã este vorbl rte rni,jlorlele
mai
ä'itentin 'în totul=foimula mea, dela 1899' Cu cä L'a muìlä
ctì-
conving'ere dupá douðzeci çi nouã de ani -
-rl¿ existentã, ,pe car.i poporati:r si le poate procuna", caut¿i -
prinde Întrcgul adevãr'
 õ21

Ve¡ificarea forlnulei 1¡¡slEr. pritì aplicarea ei Ja cercet¿-ìrea

oricäror fenonrene de cres[ere çi scärlere a poporatiei, este
de naturã sã întáreascä Îrt ttoi ace¿rstit convingere: a
tern,:iniciei adevitrului ei, si a Însetr¡ttãtãtei, pe care o are
le-s'ea poporatiei, pentru intelegerea conclitiilor de vieatä a
natiunilor, si pentcu stabiìirea sistemului çtiintific al eco-
norniei politice.
De-aceea crerJ, cä esle e¡etrtial de a stärlri sä Ìlllirturãm
orice nerlnmerire asuFr,l leg'eí poporaliei, care este legea
cea mai Ímportanlä a umauitãtei, stapâninrl îrr ultima
arrali2ä, to¿rte maniiestatiile ei, în deoseÌ"ri, toate fenomenele
economiei sociale, care sunt bazl tuturor c:lorlalte.
 ,i

626
627

toresc çi acele puternice generatii, cari au tormat armatele Va sä zicä : numärul total al nagterilor, care era în mij-
Republicei çi ale imperiului (loc' cit. pag' 73). locie anualã, între anii 1770-1774, de 928-9'18,'nu este,
Scdde¡ea natalitãlei franceze,se alirmá odatä cu noul regint, ïn 488ã, la o poporatie mai numeroasã, decàt de 924.558,
al Revoluliei franceze, dupä cum rezttltá lämurit din iar dupä lll ani, la 4900, se reduce la 827.297.
urmátoarele cifre (Vacher de LapotrS'e: Race et Milieu Aceastá catastrofalä scädere a natalitätei, care atinge in-
social Paris 1909, Pag. 74): 'sãçi exístenta natiei fcanceze, se învedereazá ca o adeväratä
Naçteri anuale Decese anuale Copii legitimi de primejdíe, dacá o comparãm, cu celelalte tãri, cum se
Anii la 1000 loc. la 1000 loc. fiecare cãsätorie l
vede din urmàtoarele mijlocii anuale, pe deceniul {904
'1792 36.2 32.6 (frernanrl Auburtin, loc. cit. pag'. l6):
1800 36.6 287 -{910
,1801-'l810 :12.2 28.2 3.8 I Marea Brita- Austro-Un-
I
Franla Italia nie çi lrlanda garia Germania
l8t1-1820 31.6 25.ç,1 3.9
,1821-1830 30.8 2ó.0 3.7 i
Naçteri 807.000 1.090.000 1.163.000 1.691.000 r.999.000
,1831-1840 29.0 2ó.0 3.4 rl Decese. 761.000 720.000 .678.000 1.r 53.000 1.133.000
()D Ð ùô Excedente+ 46.000 + 370.000 + 485.000 + 538.000 + 866.000
1841-'18ã0 27.4 id.t) Ð.L

t8õ1-1s60 26.3 23.s :1.1 Prin urmare: ìnmultirea anualä a Frantei a fost în
,r861-1870 26.3 23.6 3.4 mijlocie"it ,1" 46.000 cle sufllete, iar în aceìag timp, -Ger-
187{-{sSt) 2ó.It 23.6 3.0
q(t mania a'crescut cu ti{iti.{}00.
1.981-18ç)0 23.,3 22.2
In aceeasi decadà, iatã. crìm se prezintìi mijlociea na te-
Aceastä scätlere a rratalitä[ei fr.tnceze, prog'resivã, cum rilor, deceselor si excedentelor, in tãrile citate:
se vede, tti se Învedereazá, încá çi mai lánvlrit, dacä cer- I
Brita- Austro-Un-
cetäm cifra anualá a nasterilor, a de3eselor si a cresterej,
i Marea
I Franta ltalia tle çJJ!!!!da garia Germania
pe câtiva ani, clupá clatele publicate tle Emile Levasseur,
i

ãmintinrìu-ni cá numäml naçterilor, în anii 1770-\774

Naçteri 20.6 32.7 26$ 35.9 32.9
Decese 19.4 21.6 15.7 24.5 18.5
pe cànd Franla ou.o n populaçie c-u mai Excedentef t.2 + ll.1 + lt.2 + ll.4 +
-micáuludr.,se ritlica, în mijlocie auualã, la 928-918:
r4.2
-mult
Diferenta de inmultire, in deoseb: clintre Franta gi Oer-
- manía, este însä si nrai vädilã, clacä cercetãm statistica
Anii Nagteri Decese Excedent

87.66{ imecliat premerg'ítoere råzboiului :

488õ 924.5ó8 836.897
'1886 912.839 860 222 52.617 I9lI Flãnfa. Germania
,1887 909.333 842.797 56.536
4888 882.639 837.86õ 44.774 Naçteri , 742.000 r .871.000
794.933 85.616 Decese , 777.000 .000
r . 131
4889 1J80.579
4890 838.0ã!l 876.505
Excedente
- 35.000 + 740.0c0

87ri.882
-38.41tti t9t2
4 891 866.377
865,847 875.888 -.10.õ0õ
1.992
874.(,i2 867.ã20 -20.041
7.146 Naçteri 75 r.000 l.870.000
{893 Decese 693.0U0 r.030.úOil
{894 8õ5.388 845 620 39.768
834.'t73 851.986
Excedente + 58.000 + 840.0u0
189ã -17.873
1 896 865.5rì6 771 s8ô 93.700 I913
1897 859.107 751.019 108.088
Naçteri 746.000 r.839.000
1898 843.933 810.073 33.860 Decese 704.000 1.005.000
.1899 +
847.627 816.233 3,1.391* Excedente 42.000 + 834.000
4900 827.297 853.285
-25.988
J

i
1

t-

6:8
Natalitatea Francezd, care ìn anii 1770- Ili/+, sub vechiut
regim, cu o poporatie mai micä, lus-se ,,ìù mi,jlocie, de
f128.91.q, nu mai este, Îu 1t)11, În pliná <Jesvoltare a nouluí
regint, decât de 742.000.
Po¡ìoralia tranlei, în {9{3, era de 39 tle milioane de lo-
cuitori, cu o densitate d'e 74 lo:uitori, pe liilometru prtrat.
Numãrul na;terilor, a fost de 746.000, sau 2.5 cle fiecare
cäsätorie; acel al deceselor', tìe 704.000, cu un excederit de
näscrtti, de abiâ 42.000.
Poporafia Germaniei, era în acelas timp de 67 rnilioane
locuitori, cu o rlensitate dc 120 de locuitori pe liilometru
patrat. Numärul naçterilor a fost, cle '1,839.000, 'itu iì,0 de
fiecare cãsätorie; acel al tleceselor, cle 1.005'900, cu un
exceclent cle näscu[i tle 834 c10C.
Din punctul de vedere practic: în Frauta, aces[ fänot*n
cle scäclel'e a poporaliei, precum era firesc, a provoeat în-
grijorarea obçteascä. La 1857, Léonce de Laverg'ne' este
éel dintâiu, care atrage atenlia cã pe câncl În anii 1841-
1846, ex:.edentul fusese de 1.{70.000, el nu mai era, pe cei
cinci ani {8õt-1856, decât tle 256.000.
Decãclerea aceasta, surprinzátoare, a lãcut ca unele spirite,
stiintifíce chiar, sã despereze cle viitorul tr'rantei. In 4868,
Prévoèt,Paraclol, observã, cu durere, cá Franta va ajung'e
sä nu însemneze, fa[ã de celelalte Scate, decât ceeace era
Àthena, fa!ä de imperiul Roman. llarele Învãtat Iìenest
Renan, a rostit într'un moment de descurajare, cuvintele
tragice : ,Franta moare, nu turbura{i agonia ei". (Lr France
se meurt, ne troublez pas son agonie). Iar un alt învätat
lrancez, FI:nri 'I'aine, Jline cunoscut pentru obiectivitatea
lul qtiin!ificã, referiuclu-se la cunoscutele sale cercetäri,
asupra ,,originelor tr'rantei contetnporalle", pe cari le ter-
minase, nu se poate Împedica sä'si exprime çi el descura-
jarea sa, întro scrisoare rlin 2t Iulie 1892, zicànd (Auburtin:
loc. cit. pag. 307):
,,Aceste cerceläri ;tiintifice, Întristeazá bätrâne!ele r'nele'
,f)in punctul de vedere practic, ele nu servesc la nimic.
,Un torent enorm çi rapid ne iea Înainte; la ce ar mai
t
6zg
,,tolosi sä facern un raport asupra aclâncimei çi rapiditãlei
,,curentului ?"
Cu toate ac.ste prevedcri pesimiste, firelti, s'a pornit, în
Ifranta, o miçcare rle energ'icä reactiune contra ráului. Aca-
clemia francezã, în sedinta dcla 8 N{artie 1913, in ajunul
rãzboidlrrí, clupá propunerea cl-lui Ribot, a hotärât sä institue
o auchetá asupra cauzelor economice, morale ;i sociale,
cari <:ontribue la scäderea natalitá!ii în rliferitele regiuni
ale l¡rantei, anchetá cu care a lost însärcinat d. Clharles
Benoist. Alte anchete la fel, s'au instituit cle Camera çi
Senatul francez, la triltuna cãrora problema poporatiei a
fost obiectul unon iungi clesbateri, dupá rãzboiu, în 1919.
Tot atunci, în zilele ,ile 25 pânä la 28 Septemrie {919, s'a
întrunit un Congres al natalitäti ; la Nanc-v, contlus de Dr.
Jactlues Bertillon, çef ul Iucrärilor statistice al oraçului
Paris. LIn al cìoilea, Congres, s'a tinut la Rouen, în {920.
-\ceste manifestãri, au fost çi ele pregätite prin formarea
unor asocialii-încá de prin anii {896, având de scop sä
lupte împotriva scäderei poporatiei, precutn sunt: ,,Alianfa
nalionalã pentru sporirea poporatiei franceze"; ,,Liga pä-
rintilor de f tmilii nurneroase'rlin Franta" ; ,,Liga dreptu-
rilor familiei"; ,,Liga petttru viatá", gi altele, cari au cou'
clus acliunea practica, pentru a gási soiulia acestei probleme.
Din punctul de uedere teoretic.' pe tloi, îu lttcrarea cle
fatã, aceea ce rìe inter.eseazã, nu este numai fenomenul,
ca atàre, ci legea, care î[ stãpâneste, { metoda de cer-
ce tare.
Dupä aparen[e, si pärerea cttrentã, tr'ranta este o tarä bo-
gatir, aça cå scãclerea poporaliei sale ar fi o contrazicere a
Iegeí ponorafiei, caie afirmä cä poporatia stä În raport cu
mijloacele t'le existentir.
Deilsitatea poporatiei franceze, am väzut ci este numai
de 74 cle locuitori ne liilornetru pätrat (1913), pe cåncl a
Germaniei, era de 120, cu un pärnânt mai pulin roclitor.
F ranta mai dispune apoi tle întinse teritorii rle colo-
nizare, în imediata ei apropiere: Al5Jeria, Tunis, tr[aroco,
.pe lâng^ä celelalte, ¡i mai ìntinse, aiurea. Iìranta, apoi, cu
 ó30
t

39 rle milioane de locuitori, realizeazã pe fie caré an eeo-

nomii lnsemnate, cari i-au þermis, ca pâná ta mijlocul
anului 1902, capítalurile plasatã, în çlrile streine, Fä se ridice
-..14 súma de 24- milíarde mãrci, pe càrrcl ale Germaniei, cu
65 de milioane de locuitori, nu erau abia decàt de'20 db
milia¡'de' de märci (Paul Dehn: Weltrvirtschaftliclle Neu-
bildungen. Be¡lin {904, pag. 41).
Toate acestea: oare nu tdstoarnd legea ooporafiei?
De fapt, aoçasta. s'a çi sustinut de cätre unii chiar în-
semná[i economiçti çi statisl,ici. Vorbinrl de une]e decla-
ratÍi ale celor direct interesati, párinli de familíe, cari prin
*- scrisori, îi arãtau câ scäderea porporatiei se datore;tq lip-
- sei de mijloace, aga dar cauzglor economice numai, cuno-
'¡scutui statistic Dr. Jacques Bertillpn, Seful Lucrärilor Sta-
tistice al oragului Paris, ràspunde coregponderi{ilor säi, zi-
când (loc. cit. pag. 37), ,U*'" vizut ca acìgti coïespondenli
se lngealã, foarte sinc'er de attfel. Frantt este una din tã-
rile cele mai bogate din lurne. (La France- est uq des
pays les plus riches du :nor,cle"). -
far un- alt lnvãlat feance2, economistul-politic cu re-
nùme, membru al institututiri Franfei, Paul ieroy-Beaulieu,
în lucrarea sÍrspecialåasupra subiectului, proclamä urmã-
torul verdict çtiin[iÍic, Senten[ios (La questiorr de la popu-
lation. Paris 1913, plg. 214): .
,,Franfu dar dd o desminlire fløgrantã pretinsului principitç
,aI popora¡iei al lui Malthus" . . .
Ii dä ? Sau nu Îi dá ? De la Ìntrebarea aceasta depinde.
valabilitatga sau infirmrrea legei poporaliei, care face o-
biectul'çi al lucrärei noastre. Nici un alt exemplu nu estq
lnsä mai potrivit pentra',ueriJicarea acestei legii rlssfl¡ tocmai
poporatia Franfei. $i nici unul nu aratä mai bine confuzig,
Ia care då loc, ln domelriul cercetärilor economiei politice,
aça de complexe, pärãsirea ntetodei deductive, teoretice, gi. .

lnlocuirea ei ca meto(a inductivã, empiricã.

l-.
Cauzele, cärora empirismul co_muû a-atribuit scädprea
'poporaliei fcanceze, sunt numeroage si' variate, -înfáti-
sàndu-ni-se.- dupå cum este insági natura metodei
-
 632
4. Greutatea impozitelor. Dar un economirt politic
cu reputatie ca Pau[ Leror'-B¿aulieu (loc. cit. pag'. 219),
sus[ine cá aceastá c.tuzá ac fì fárä însemnåtate (insin'g'nifi-
an te).
5. ,,Orgoliui democratic" çi civilizafia. Cu acest nume
Paul Leloy-Beaulieu rlesemneazä c¿eace stim cá 'Arsène
Dumont numeste ,,capilaritatea socialä". Bt afirmã dar (loc.
cit. pag. 2õ9), cá ,,orgoliul clemocratic este, cu gustLrl încle-
mânärjlor lui, carr,za cel mri cleterminantá a scäd¿rei ngta-
litätei". Scäderers'ar rlatori, în genere, ,,civilizatiei". I)ar se
poate observa, cå ,,orgolÍul rlemocratic", cu gustul ìncle-
mân,irilor, çi civilizatia care îl însolesc,lse gåse¡te çi la alte
popoare moclerne: cari nu-çi restrâng natalitatea, ci lu-
creazá ca sä-çi procure îndem¿inárile lor, pentru o nata-
litate sporitã.
6. Cauzele sociale. Slãbirea credintei religioase, demo-
ralizarea crescândã, propagandele corespunzätoare, irleile
contrare natalitálei. Dar se poane ziee, fárä a le contesta
valoarea, cä ele äLnt mai mult efecte, decât cauze.
7. Femínismul. Sa,r cum i-a zis Doctorul Iléricor-rrt ,,omi-
nismul", substituirea femeei în functiile socìale ale bár.
batulrri. S'a rlovedit, în
'adevär,
rlupä recensämântele clin
{895 çi 1896, cä întrebuintarea femeei în inclustrie era :
cle { femee .ìa 2 bärba[i ìn Franta, fatä de 'l Ja 3 în Bel-
gia, si { îa 4 în Cienrnania fl(Auburtin, ]oc. cit. pag'. 99),
Acest ,,feminism economic", cum i s'ar putea zice, ex-
plicä, ìn mare parte, çi e:te pàná la urmä arlevár.rta ca-
uzä a ,,feminismului" propriu zis, ca miscare pentru ,,drep-
turile t'emeilor", çi pe care Paul Leroy-[Ìeaulieu o numeçte
,,masculinizatia" femeei, zicâncl cä ar fi un mare pericol
al civilizaiieÍ contemporane, întrucât atinge natalitatea
gradat, ca firctor sterilizant. (Loc. cit. pag'. zi:i). Dar se
poate sus[inea si aici, cá ,,feminismul", în genere, este efect
çi nu cauzå. ,,Drepturile ferneilor", se recluc, Ìn ultimä
analizä, Ia ,dreptul cäsátoriei", çi câucl acesta nu porte
fi satislácut, din diferite motive, nu-i rnai rámâne fe-
meei decât sã. se îngrijeascá rle sine.
8. Serviciul milítar. Srrcinile crescânrle ale serviciLrlrri
militar, mai ales dupá {870, ar ii o cauzä mai mult rle
6ll
,t--
ìurpíerìecare a cásätoriilor, cle càt cle înriurire a lturnã-'
rului copiilor, rle fiecare cäsátorie' S'¿ì ollservat apoi , cä
Ìn Belgià qi în TItveÇia, scãclerea natalitálei la poporatia rle
origine feincezá, este aproape tot atiit de rnare' fãrã ca
sä interviná 3'ceutãtile serviciului militar (Paul
\ ""oio
Leroy-ßeaulien, loc. cit. pag. 210)'
L Avorturile. Avo:turile volurìtare, dtrpä profesoiul
Burlin, ar fi in Franta, cle 20C.000, pe frecare an ; iar rlupá
cloetorul LrcassaS'ne, s'ar ricllca chiar la 500'0C0' Àceastä
tìeprinclere este Înlesnitä prin tot felul cle mijloace si sus-
linutä rle o propagandá ìntinsa' pe fatä. Astfel,
la 30 i\fai
1896, .'" intemeiat, ,,Alianta nalionalá pentru sporirea na-
talitätei franceze", iar trei luni dupá aceea, la 30 '\ug'ust
1896, a fost înfiintatä .Liga regeneraliei umtne>' a'- lui
Paut Robin, care avea de scop sá lupte pentru scáderea
natalitätei, fácânrl ii ea o ìntinsä propaganclá. Rezultatul- a
fbst, chiar din primlt an, cä la Roubaíx, unde Li3a- îsi
avea seclíuì, nai'alitatea a scñzut, de la 3.827, În anul 1896,
la 2.568 în anul '1897 (Àuburtin loc' cit' pag' 103)' -
Dar se poate spune, cä pentru ca o asemenea propagandá
sá poatá avea rezLrltate a.sa de întins:, trellue ca poqo-
ralia sá se gáseasci ì.trio situatie cleterminrtä de alte
calru, ;i cá prin urmare, ;i aicea, cauza este efect'
10. Àlcoolísmul. Aceasta este fárä îndo'alá o cauzá cu-
noscutå de scädere a poporatiei ìn I¡ranla, uncle alcoolil-
rnul este foarte raspLìnclit si a mers progresând' La 18ã5,
numärul càcciumelor era cle 2ç11.000, la 1913, de 496 000'
Räspàndirea alcoolis¡nului, În I'ranta, se datoreste mai ales
privìlegiul'ituicarilor' (bouiìleurs de crrì) si le¡i^ei rlin 17 Iulie
fSSO, õare siaSile;te lihertatea clepli'å a ciirciumelor ('\'-
\
burtin, loc. cit. pag. ir7). Dar s'a olliectat iarãçi, cá alco'
olismuI este rãspùndrt si îrl alte tári, Îrr ßelgia, sau în
Rusia, färä ca sä aibá aceleaçi urmãri.
11. Biurocratismul. Pau[ ]jeschanel a zis: ,,ììrartta tìu
I este o clernocratie, ea este o lliurocratie"' Franta, dintre
toate tãrile, u. ãru, cei mai rnulti functionari, cei rnai
pulini copii (Auburtin loc. cit, pag 83). Dar sì 'i poate
irici.se
ãb.u.uu, ó¿,ráui,li..n la functii este efect, mai î.lâirr, çi nu
c¡ìuztir si apoi cä acela¡ biurocratism rãspâncìit, În România
T
ì
I
Ø+
tle pilcld, nu atinge înmullirea poporatiei însãçi, întrucàb
rloar ru toatä natia se compuue din functionari.
12. ,,Estetica nafieiß. Literatura, arta, teatrul, corì-
trare rraia[;tãtei, aL¡ f; cr¡ [ ca societatea francezä sá f,e
stãpånila cle iclealul tauriliei restrâ.nse, slu chiar si färã
copii (Bert,illorr; ìoc. cit. pag'. 2'l). Dar acest irleal aÌ
,,flamiliei restrânse", oarc lu este çi el dec¿ìt nunlai efectul
ìrr)or anumite cauze, cari cleterminä estetica nafiei? In
cazuI acesta, fireste ca lr¡r comblterea esteticei ar fi re-
rrediul, ci Ìnlãturarea acelor cauze) cari trebne¡c cunoscute.
13. Revolufiunile periodice. Sub aceastã cauza, trebue
sä cuprinclem nu numai revolutiunile propriu zise, ci ìn
i'enere, toate frãrniìntãrile lárrntrice, precum sunt, cle piklã,
luptele religioase, conf licteìe poliiice si "qociale, cari turltur.å
linistita rlesvoltare a natiei franceze, mai rnult decât a
oricärei alteia. Alfrecl rìe' Clilleuls, se întreabä (Lrr Popu-
lation, .Paris 1902, pa¡;. 1r-r2): ,,De unrìe vine cä Franta
sing'ura a cäzut, fãra rezistentã, la rangul cel tlin rrrrná al
natiilor, în ce priveste fecunditatea ? Cauza este, mai întâiu,
se pare, cá ea are tristul privileg'iu al revolul.iunilor pe-
rioclice, sär'ârsite cle guvernanti sau rle guvernati".
Cáror cauze se daloresc însá si revolutiile ?
14. Neurastenia generalã. Dupä teoria unor cercetätori,
ìrr fruntea cárora Llpouge diteazá. pe americanul I. L.
Lìrorvnell (The significance of a decr.easing ßirth-Rate),
lípsa dle fecunclitTte s'ar clatori neurasteniei, cauzate de
intensifìcarea vietei. In acelas sens, Dr. Raymoncl de Beìltèze,
atribue ,,neurasteniei rurale" ([,r Neurastlrénie rurale
Paris 1911), scáderea poporatÍei unor departamente, precum
surrt acele din valea [iasconiei. Dar Lapouge oltservã, c:i
teza ìui Brou'nell, despre intensificarea vietei, nu poate
sä se aplice în l.ranta, unde acei cari îsi încortleazä pu-
terile (sLrrmèuent) prea mult, rãm¿in cleparte cle Americanii
cei mai apa[ici. Càt clespre ,,neurastenia ruralã, în deosebi"
a clepartantentelor [iasconiei, Parul Leroy-Beaulieu oltservã,
cã oamenii din Gasconia, sunt departe de a li ,,neuraste-
nic,", si cä este rrumai un aituz cle cuvinte de a consiclera
ca neurasl.enic, de pildã, clepartamentuÌ Lot-et.fiaronne,
uuul rlin cele mai mici ale !-rantei, si unnl clin cele mai
L
635
sterile, rlar care a procurat cei tnai muì[i ministri, çi cele
rnai înalte personagii Republicei (loc. cit. prg'. 402). Ca ¡i
cum, numãrul tr¡are al ,,minìstrilor", ar li o dovadã a fecun-
tìitã[ei.
'15. Räzboaele. Statisticul rus Tchouril,-,v, rlecedat În
1878, a cercetat statistieeìe consiliilor cìe revizie ttlilitare,
ca sã vatlá dacit rãzboaeie Imperiului uu äu înnrultit ìn
lìran [:r nurnirrul infirrnilor lloartea celor i'alizi in ràzboitt,
ìru iìr fr mai lãsat, pentrn reproducerea popor¿¡iei, clecât
pe tcei prea s[:t].ri ca så lie solcla[i. Aceçtia trpoi au llãscut
¡.;^en erati i I e n ouii. R ep rod uc¿ìnd aceste observat i i, ale Iu i'I'ch o u-
rilor', .lacrlues Rertillon, zice (loc. cit. pag. 21, nota) :
,,Ceeace statis[icul rus aclrnitea Îtt ce priveste I'aloarea
f zicñ, se poate presupunc cu privire Ja vaìorrea ltloralã".
16. Corcirea rasei çi stângerea dolihoizilor. ìnvã-
tatul fraircez Vacher rle Lapouge, in lucrarea citatã (Race
et rnilíeu social. Essai tl'antlrroposociologie. I)¿rris 1909),
ca si. explice f'enomenul g'eneral al scãderei poporatiei
f'rAncezc, clin timpurile moderne, aratá o ctuzá cu mult
mai adàncã. E[ se bazeazá totodatã, pe faptul eu¡los':ut al
fecunrlita[ei inferioare :r raselor corcite, ¡i pe teoriit infe-
rioritätei brahoizilor, f,r!ã de clolihoizi. Rasa francezã, nu
ar rnai fi aslãzi ceeace a fost altädaiã, în tinÌput c¿lûd
ea ìçi atirmase euerglit pe toate terenurile, creând o civi-
lizatie, care provoacá admiratia lurnei. Dolilroizii energici
activi, 1i îLrtreprinT¿¡e¡i, cari stãteau otlinioare în fruntea
rr,rtiei f'ranceze, s'irr,l perclut prin corcire cu brahoizii pasivi,
forrntìnrl o rasa tle ,,metisi" (loc. cit. pag. 83):
,,Poporalia lrartaezi, esie aprorpe în îutregime compusä
,,clin rneti¡r proveninri tlin ìncrucisarea neiucetatä.a douä
,,tipuri umane opuse, ale cáror car¿rclere rtifcrentiale sunt
,,cu rnult rnai marcate decâi cele mai rnulte riin speciile
,,ltiologice. Aceste douä specii, au fost numite de I-inné H.
,,Etropoeus { H. Alpinus. H. Europaeus este tipul cu craniu
,,lung, cu colora!ia blorrdá (claire), cu crracter între-
,,prinzätor, care clominá la Eng'lezi, la )lanliei, la Olandezi,
,,[a Scandinavi. H. Alpinus, este tiptìl mai mie, mai degrabä
,, llrun, cu craniul rotuncl, cu caracter pasiv, crre tlomina în
,,toatá Franta cenlralã, în tot masivul Alpilor, in Germania cle'

616
,,Sucl, în Po!onia, în peninsula Éalcanicä si ìn Asia minorà,,.
Acestui amestec al lui H. Europaeus ct:. H. Ahsinus
rìând nastere unei rase nouã, corcite -
îi atrìbrre Lapoug.e
ìn cleosebi, infecunditatea voluntarã a- poporatiei franceÃ,
compusã din rnetisi, datoritã abolirei a insLrgi instinctului
reproducerei (Loc. cit. pag. t)3):
,,La metisul urnan, trebuirrta moralá de a-si perpetua
,,rasa, nu existã, sau apr-ape nu existä. El nrr sirnte dec¿it
,,îmbolclirea materialá a dorintei, pe care poate sä o satis-
,,facã, fárä sä procreeze. Se'produce în spiritul säu o clisc-
,,ciatie între necesitatea reproductiei, care dispare, si ne-
,,cesitatea satisfactiei simtului pläcerei (.¡ouir), care rãrnâne.
,,Fecundatia nu mai este scopul, ea este accidentul. NIe-
,,tisul nu-qi simte sarcina unei rtse, pe care ar avea sã o
,,perpetueze : el simte cä în el se ciocnesc ereclitãtile mai
,,multora. De fapt, nu este o rasã, pe care ar aTea sá o
,,perpetueze, ci sunt donã, mai multe, adicä împoEiltilul
,,În sine. Prin aceasta se explicä egoismul social, . si ri¡-
rp€re¿ legäturilor sociale. Uçurinfa cu care inclivitlul se
,,foloseqte (saisit) Ce pretextele economice sru sociale, ca
,,sä nu se reproducä, pqovine de acolo. Aceasta este cauza
,,profundä si cea cl'jntâiu a depoporatiei Frantei".
- si rru credem sã lì omis vreuna
Iatä clar cauzele
esentialä cärora a fost atril¡uitä scá,Jerea poporatiei
-
tranceze. In fata aceÊtor canze multiple, rãmânern într'o
totalä nedumerire: confuzia noastrã crescân11 in raport crr
numärul lor. Cãci se naste întrebanea:
Care este, în adevdt, corlza ced dintâiu, çi în ce roport se
prczintã celelalte fold de dânso?
La a.ceastä întrel-rare, uu pote sä räspunclá metoda induc-
tivã, a empirismului, care ìe enumãrã, ci nnmai metoda de-
ductiud, a cercetárei teoretice, crre determinã valoal'ea
fiecãreia, clasânclu-le.
Problerna. care ni rämiìne cle rezolvit, este rlar in primul
râncl, o problemd de metodã.
RegLrla funclament:rlä a cercetãr'ei qtiintifice
toda deductívd se rezumá în urmätoarea fornlulã:
- rlupi me-
-
i
I
ll
I
637
Fenontenele trebuesc cercetate în lunùna legilor cati le
stdoânesc.
tr'enomenul scãclerei poporatiei franceze, trebue dar cer-
cet,at, mftl ìntâiu, in Iumina legei poporatiei, adicã : a ra-
porturilor cu mijloacele de existentã:
(lercetàntl, a;a d,rr numärul cásãtoriilo:, in raport cu
rlezvoltarea mijloacelor cle existentã, în cursul cek-rt ciuci
clecenii 1851-1896, putetn stabili urmätoarele çapte perioad:
¡G. (lauderlier: les causes cle la dépopulatiott cle la France.
llrl. II. {901, pag. 23):
L Intre 1852-1861: În primii ani ai irnperiului al cloilea,
prosperitatta lìind generalá, numárul cåsãtoriilor crÞste,
saù rämâne stationar. intr'un mare numär de departamente.-
II. Intre 186l-1866: cäsätoriile sca'i, în cleosebi în cle'
partamentele industriale de la Nord si Est, expuse con-.
curentei strãine, clin cauza tratatelor cotnerciale.
III. Intre 1867-IBTI: clisätoriile scad în toatá lrranta,
mai ales în departamentele ocupate cle Germani, in timpul
si cìupä rãzJtoiul rlela 1870.
IY. Intre 1872-1876; cãsätoriile cresc În toatã Franta,
orlatá cu creqterea prosperitätei Senerale, datoritã cheltue-
lilor mari, pe cari ie face gttvernul francez, pentru recon-
stituirea Fratttei, çi cari profìtá tuturor claselor.
Y. Intre 1877-IBBL; cäsátoriile scad, din cauza impozi-
telor apasätoare, tiecesitate de plata anuitãtilor datoriilor
din perioda anterioarã.
ttrI. Intre 1882-1886: càsätoriile rãmân stationare, cu
pritinä creqtere chiar În departamentele favorizate.
\II. Intre I8B7-1896: cäsátoriile scacl, în toate departa-
mentele, clan mai ales în acele viuicoìe, din cauza crizelor
fìnanciare si comerciale, generale, $i a fìloxerei, distrugã-
toare a viilor.
Acestei scãderi a cäsäto¡iilor corespuntle scäderea nata'
litätei, l¿ care contribue emigrarea de la cânrpii la oiase,
cìe un secol încoaee, clin cauze iarãgi a lipsei mijloacelor
de existerr!ã, clatoritä lipsei de ocupatie, la [arä. A$a cä,
pe baza acestor date, G. Clauderlier ajunS'e la urmãtoarea
concluzie, în ce priveste remediul, ([oc. cit' pag. 47):
,,Spori[i prosperitatea rnaterialá a !ärei, reduce!i im-
 ó¡s
-pozitele, suprimati cheltuelile inutile, impiecleca[i emigratia
,,dela câmpii cätre orase, punând în lucrare mijlorcele na.
,,turale aìe provinciilor, introducând industrii nouã, qi veti
,vèclea imecliat sporind natalitatea,,,
Pãrerea autorului este dar, cã slal¡a natalitate a Frantei
îsi are cauz¿r în lipsa milloacelor cle eristentã, $ nu în
voinla pdrinlilor de familie..cari rlar nici nu ar ayea
putinta de a o releva (loc. cit. pag. 33),
Din acest punct cle verlere, al le¡4ei poporatiei, cercetâncl
problema, aìungem la unele constatãri, cari o pun iu de-
plinä luminã (Dr. Robert Lascaux: Lr production et la
population. Paris 192t).
Pe'câncl la 'ltì70, America procura lìrantei pentru 400
de milioane, artícole de alimentatie, aceastã cilrä se riclicä
Jrrusc la 2 miliarde, î¡r [890, cn un ¡tret pe jumätate mai eftin.
In acelas timp, întintlelea supraletelor insemintate cu
g't'âu, trece de la 7 miìioane de hectare, în 189i, ìa i.r mi-
lioane cìar cu o scãrlere de ÍJ0 la 400
-a$a mãsurã, -tn 1g07.
In aceeaqi scacle si procluctivitatea, în raport cu
celelalte tari. .\stfel, pe cànrl productivitatea rnijlocie a ce-
realeìor era, irr tiermania si Danemarca, de 23 la 25 chi n-
tale, în ffranta, ea era numai de 43.ã chiritale ; çi pe când
Ciermania producea 15tì de chintale rle cartofi, Ia hectar,
ffranta nu producea decât 87.
Totaìitatea productiunei celor patm cereale (g.râu, se-
cará, orz, ováz), era în Clermania. rle Sir de milioane cle
tone,. iar îrr Franta, numai rìe 30 cle milioane cle tone. i\-
'ceast,l prorluctie scãzutã, a Frantei, se datorea r¡nui numãr
cìe [ì.ã rnilioarre agricultori (patroni si lucratori), pe cârrcl
prodrrctia de trei oni mai mare, a Germaniei, se fácea cu
,un num,{r nrai mic cle numai .9.4 nrilioane agnicr-rllori.
In industrie, cn no" te prog'resele realizate, inferittritatea
ffrantei este aceeasi : eslrac[ia cãrbunelor, ìn l,'ranta, era
cle 12 milioane tone, Ìn [lerrnania cle 480 rnilioane; pro-
rlucti¿ lorrtci, ela în Franta. tìe iì milíoane, în Clermania,
"de '12 milioanc; productia ferulur era, în Franta de {.5 rri.
liolne cle tune, în Gerrnania,'rìe 1l 5 milioarre; corrstruc-
tia ciilor lerate nouã, era în liranta, de 4000 ìiilornetri, îu
'fiermania de 17.000.
689
Corespunzãtor acestei dezvoltãri economice inflerioare,
pe când wnitul Frantei, varieazá foarte pulin, Între 1890-
7914, iar popora{ia ei rãmâne stalionará: .venitul Germa-
niei creste, în 20 de ani, cu 80 la sktã, iar poporatia €i,
cu 50 la {00, arátâncl odati crr cresterea, si imbunàtätirea
conditiilor ei cle vieata. Tot asa, mãrinclu-si prorìuctia in-
clustrialã : poporaiia Angìiei, trece de la 5 milioane locuitori,
în {800, la 4l milioane, în 1914; Statele Unite ale Ame-
ricei, îuzecindu-si productia, în 50 de arri, fac sá treacã
poporatia lor rle la 20 de milioane rle Ìocuitori, la 100 de
milioane ; irr Japonia, printr'o creq[ere repede a procluctiei,
içi sporeçte numärul locr¡itorilor, cle la 20 de rnilioarre, cât
era în 18ti7 ¡i de rnai rnulte secole, statiorrar, 'la 73 cle
milioane, în {f}14, cu o densitatc miflocie cìe '109, si în
.[aponia, propriu zisa, fiirä colonii, cle l1r0 ìocuitori la lii-
lometru pâ¿ràt.
Fatä de aceste constrtäri, afírmatia rcel-ona, cari înláturã
tauza primd
- a miiloacelor cle existentá- cn afirr¡ratia cir
,ffranta este una dílr tãrile eele rnri bogate riin lunle":
se dovecleste întru totuI gre¡itã, si cacle. Explicatia este
aceasta:
Franla este. ìn adevär, ,una rlin [änile cele rnai bog'ate
dirr lume' : ca posibilitdfi, dar,ìn aceaç timp, una din t¿rile
cele m:ri sãrace, ca realizdri. $i in aceasl.ã constá tocmai
problema popcratiei sale.
La întreba'ea:
Pentru ce în Fronla- ,,ford bogatà" poporalia scade?
Rãspund :
-
Pentru cd Franfa, care este o
"fard bogatà!' : nu îçi reo-
lizeazd prin munco, posibiliròlile bogdliilor ei.
Cu alte cuvínte: poporatia Iìrantei sca,:le, din lipsa rnij-
loacelor de existentã.
Capitalurile ei numeroase, de oeconomie"
,alte t.ãri - plasateCãcillt
nu inlirnra, ci confirma aceastä concluzie.
-
emigrarea capitalurilor f ranceze rlovr desle, cã ele nu isi
pot gãsi Ìntrebuintarel în Franta, Ìn startra tle azi a pro-
duc¡iei.
Restrângerea voitd a natalitãlei, este o nouà dovarlã : arã-
tânrl, ca poporatia francezä
- ajunsã la litnita dezvoltòreÌ ei
 ¡

64r
64o

E o consecintli, clesigur, clar totoclatä- çi -o cawä g.1inc]-

posibile
- determinalá tle cantitalea rnijloac'.:lor de existentä p*fr,-.o* e*pUäí rlepoporatia Fran{ei'din lipsa dedemijlolcg
bdtrâní'
àe e*istenle: ãu toate p ostîimA¡ite ei'
ce-si poate procura. çi cu care este obisnuitä sä trãiascä : Cäci o na!¡'e
nll se mai poate pãsLra decàt restrân3ànrlu-¡i natalitate a. .*t. Íiresä si rru aibå destulä energie: ca sá le realizeze'
care constatá
Dar aici iuterviue o nouii ìnt,rel-;are în care se Fezumá
- io o.uu*tä privintä, citând pe Fonsegrive - este a'
problema : cá ,,Ìdealul Franfei- care fuseie altã datd cavaleÍul'
äm' luncl¡onarui Si pensionarul(( - þ¡' Jacclues
De ce oore poporalia Franfei, nu îçÌ largeçte lintita de Bertillon
'
rlezvoltare : tealizând' posibilitalile ei? int.'o uttå ìucrare a sa, zice (La Dépopulation cle ll France'
Acqasta se tlatoreste, clupá pãrerea me a, la clottä cauzc: Paris 1911, Pag^. 158): - -. oare unel-:
o cauz¿ì economrca, qi o carrzä bicloS'icã. s'a i¿cut aceastä substitutiune? Cutn
Couza econonticd este, ca Frantl - opritä ìn ìoc Je frä-
"Clnm
,,r.rä1ii inclriizneLe,
vllloroase, aventuroase' i s'a substituit o
rnântãrile revolLr[iei frattceze, tocrnai În lnomentul prefa- si pulin intre-
;;;ii; f,r.a no*ui pe economie,.lricoasä
cerilor industriale, clato'it-' nouilor cìescoperiri-nu a fost -.orinzätoare ? De ce fäcut aceastä schimbare dezastroasá ?
i'a
ìn stare sä treacä la industria mare, t1e ìa c¿lre au Întle- "t"ii"ìiiin prietenii mei, care nu m'a autorizat sä-l nrt-
pãrtat-o qi turbulÈrile continue politice, 11e mai tlirziu. mesc. mi-a spus atleseoni Îu conversatie, cä clu.pá pärerea
cauza' Aceste ràz-
Densitatea poporatiei franceze, cìe numai 74 de locuitori pe ;ili;';',t;t;".ele primultri lmperiu sunt
kiì. pätrat, dovecleste cá ea este aJ;ia o lará agricoìä-indu- ,,ìroae, späimiìntãtoare'
cari utt *ttttt vlaga Franlei (écreme)'
uu pätrar cle secol, ¡i cari au ucis' priutr'o
ade-
strialã, si nu o tará indLrstriala-comercialã, care ex¡ilicå cre- cle
sterea poporatiei Àngliei, a Belgiei, a Liermaniei ¡i a Japoniei.
"timp seÌectiune pe clos, pt mai. înclräzneti si pe cei
,várn[á þ.t: lasa tinrpul sá aihá
Cauza biclogicd esl.e, cä poporalia fca¡ceza a fost În- lorai vatoroçi'tlinirä copii éi, fárä,a.li clecàt copii irrfirmi'
continuu stãbità: prin ltimicirea eltmentelor ei cele mai posteritate, tttt ¿tr fi lãsat sä subsiste
"o faptul' cá acele carac-
vrg'uroase, ucise în rãzboaele Reputlicei ¡i ale Imperiului; ,p"nt.u t zice asa; astlel s'ar explica tlevenit mai rari si
prin emigrarea de Ja câmpii la orase ; prin restràngerea a'u
,i*u .rto.¡3'ice çi înireprinzátoar€' iiorninant aI
voita a natalitãtei, care este o consecintá a slãbirei vita- ,,eä prudettia excesivä
a clevenit caracterul
Ìitàtei, dar totodatã çi o cauzá a ei; prin alcoolism, care crre nu este În ochii
,,-piiir-rf -i irtliorrtl'
;\ceastä pärere'
plolra'l-rilä' nu a fost
este o cauzá de istovire a energiei vitale gi cle clegenerare ,,"irtor"l"i ei, tleciìt o ipotezi foarte
morliiilã a rasei, si prin toate celelalte cauze, cari pot sä ,,imprimatá nici oLlatä"' .
ìnsã' cä llìAl sulì t
aibá acelaçi efect. Pe lrin-qn ¿lceast5. cAuzå, noi anl .väzut
*i ìltel., ltotitrrìioare, .ttit' ar f! .i1t1e alteie'
modilicarea
.A.cestor cauze se datoreçfe faptul constatat al îmbãtrânirei
Lloiihoizilor Îrrirepririzátori.
tl,r care vorbesc unii cercetãtori, ca tr'onsegrive, de pildá ìrrs11¡i a rrrsci, priu' is;tcvirea
torrtii aieltia' In utotlul rtÚestri'
care atribue scãclerea natalitã[ei oli¡r5si cle Încreclere în sine' iiúu¡";, tec,r'ii t''are nteritá le'gea po-
care atrofieazä vointa". France¿ii frind foarte economi si p.i,r oiitioor¡a. ttrctodei tíetluctive - plecrìttrì i1'': '1a t'-¡[e
friiLtr:eze Fe
foarte prudeuti, pentru cä nu au încredere nici în ei, nici para¡ie|í- íettotnet.trll scùcierei ¡ropor"'tir:i
în copií lor'(Dr. Jacc¡ues Bertillon: loc' cit. pag' {2)' Tot ã;;ittl iäiuuiii' (låci ac¿a';tlt rrre torlii' ni r-rer¡riLe ';ii.
ìnle-
pi'in riii'eritelrrr cot.lzsr îrttI''irtÌ
asa se explicä ,,neurastenia ruralã"' de care s'a vorbit qi i;.;t; f'crl'ortrcurtl
-ri"rtr,,r,po
c/ascreø
constatarea la care ajunge acum În ttrmã, Fernancl Au' clti''l it vtllr-r rrlzLttlla' Îti 11t'¡niitoltrea lorrritilá:
lipsei rniilca-
burtin, când zice (loc. cit. pag. 5ã); ,O ultimá consecintá 1. Scdrlercd ¡toporolici .iÍttnceze, se datoreçte
eí çi cu civilizalía
a depoporatiei este cä Franta devine o naLie cle llätrâni; celor tle exister$ã, ,,o'g"ií" cu cre;ierea
ea este ac€ea care numãrä cei mai pu[ini copii çi cei mai St coPìlttrdatea socir¡lti'
4L
mulli mognegi".
 6qz
2. r ipsa mijtoacelor de exislenfd, a poporaliei lranceze
cu atâtea posibilitãlÌ - se dotoreçte lipsei de energie,
-pentru a realiza posibilttdlile ei, preferind sã çi restrângd
natalitatea.
3. Lipsø de energie, este efectul slöbirei organíce ø rasei
datoritd rãzboaelor îndelungale; emigràrei dela câmpii la
oru;e ; restrângereí voite a natalitdlei ; alcoolismului, çi tuturor
celorlolte cduze, capabile sd producd acelaç e'ect, prinlre cari
poate fi Si corcirea, cu strângerea dolihoizlor.
Din acele çaseprezece cauzercárora s'a atribuit fenomenul,
dupá cum am väzut, nu este niciuna, care sá nu intre în
cadrul acestui sistem, cu valoarea ce i se cttvine, si care
nu poate fì determinatä, decât în raport cu cauza primã,
a legei poooruftei, cle care e stäpânit. Restrângerea voild a
natilita¡ei, se vede dar cä nu este o cauzå, ci este efect'
Rezultá cle aici, cä în storea de astãzi - Franta. are
exact poporalia pe
-
care o poate avea' $i iatä ce ni spune,
în aceastä privinfá, Dr. Robert Lascaux (loc. cit. pag. 264).
,Statisticele productiei noastre, ni aratä cä rloi nu am
,putea sá crestem. În mod util (lainement),
mai mul[i
,,copii clecât acei pe cari ii facem sá träiascä, fárä primejdii
,serioase pentru viitorul rasei . . .
,,In Fraula, dacä voim sä däm adultului o consomatie
rie 720 de franci, noi suntem în måsurä, sä ìntre-
"anualä
,linem ?20.000 de copii. $i Încá suntem extrem de lirnitali
,,în mijloacele care pot sä lìe puse Ia díspozitia noasträ.
deçi adultul se poate llucura de o conso-
"In Germania,
,,ma!ie de lux de douä ori superiorä, produclia necesarä
,,se ridicä, asa cä 1.750.000 de copii, pot sä träiascä in
,,aceleasi conditii ca ale noastre.
,,Cât pentru Anglia, venttul ei îi dä putin[a sá asigure
,adultului o consomatie de lux de 4 ori superioarä aceJei
,,a Frantei, permi!ând În acelaç timp întretinerea a 'I.{00 000
,,pe copii !".
Plecâncl dela aceste constatäri, Dr. Robert Lascattx
ajunge la urmátoarele concluzii (loc. cit. pag. 281):
,,Burghezul se gäseqte rlar În alternativa urmàfoare : sau
,,sã aibä pulini copii, dar sä dea fìecä¡uia posibilitátile rna-
,teriale ;i intelectuale de a avea o situalic analogä cu a sa,
643
,sau având rnulti copii, sä-i oblige pe toti sau aproape pe
,,toti, de a se coborà cu mai multe trepte în ierarhia so-
,,cialã.
,,Insä din punctul cle veclere national, ca çi din punctul
,,de vedere privat, noi gäsirn superioarä prima solutie. A
,,doua, în adevãr ni-ar da ,,declasati", adicä indivizi plini
,;de venin, înäcri!i supuLându.se cu repulsiune soartei lor,
,,semänântl pretutindeni ura si descurajarea . . .
,,Noi putem sá tragem o concluzie din faptele care pre.
,,cedeazä : nu este loc de a se alarma de extenziunea de
,,necontestat a practicelor malthusiene în Franta. Este aici
,,un fenomen absolut indepenclent de acel al poporatiei si
,,care nu are nici un raport direct cu acel al numärului
,,global. Dacä Francezii, ar fì avut de 40 de ani încoace
,,atâtia copii ca (iermanii, tara noasträ ar fi mai putin pu-
,,ternicá de cum este astãzi, si am asista la o mizerie foarte
,,grea în clasa 'muncitoare si taräneascä. Cu rlouá milioane
,,de nasteri pe an, nu am avea mai multi adulti, dar mor-
,,talitatea infanrilä ar fi fcrst îndoitá".
Aceastä exp'rnere, nu este çi ea clecrit expresia lipsei
de energie morald, cle care vorbim. Cläci autorul
afìrmä, cä utilizrr:ea rationalá a mijloacelor (ressources)
noi am zice, a possibilitãlilor ar fi permis ca Franta
-
-sä aibä un spor de 10 milioane de locuitori. Cu toate
se crede în drept cle a conclude, zicând (loc.
acestea
-
cit. pag. 322):
,,Criza popora[iei franceze nu este o-chestiune moralä . ..
,,poporafia nu a fost în mäsurá de a creçte, pentru cá
,procluctia noasträ nu a constituit pentru ¡ânsa un mijloc
,favorabil dezvoltárei sale. Totul se reduce dar la o che-
.stiune de produc[ie . . ."
Contrazicerea autorului este eviclentã. Cäci productía este
în ultímá analizã, o chestiune morald.' a energíei, capabilä
sá utilizeze toate posibilitätile de care vorbeste autorul, si
sä reziste înrâurirlor, cari istovesc aceastä energie, çi o
pun în imposibilitate de a-çi procura mijloacele de existentä
necesare dezvoltärei ei progresive.
A sustinea. cum face Dr.-Robert Lascaux, cä ,nu este
loc a se alarma de rãspândirea practicelor malthusiene", în
 6qs
644

proiucliei miiloacelor de existenld, iar produclia, în dezvoltarea

Franta - câncl ea are atàtea posibititåli - este a proclama
energiei morale a naf.iei, care sd'i permitii a realizo posibi-
sinuciderea natiei franceze : ca mijloc de a o påstra ,mai
Iitdlite eÌ, înldtuând çi cøuzele, cari astdzi împiedicd folo'
puternícd", ¿e ôat dacä ar avea mai mul{i copi]!-$i ac.easta:
in corrco..n!ä cu celelalte nalii ca Englejii, Belgienii, Ita- sinla lor.
lienii çi mai cu cleossbire Gernranii, a cäror natalitate Cu mai pulin lux, cu mai pulin alcoolism, cu mai putinä
politicá rle partid, cu mii putin sectarismf antireligios
anualã,'am väzut dä întrece cu un milion natalitateafrancezá,
r,ari îi risipesc puterile
-
popora[ia franeezä, ar avea mai
iar indrsirea lor se ridicá la t26.ti (1919), pe hilometru pátrat' -
fa!ä de Franta, cu nr-rmai 71,2 (1927). multä energie productir'ã, ar fi dar mai bogatä çi mai nu-
meroasã, datoritä imenselor posibilitäli, cle cari dispune:
Profesorul de economie politicã, rle la facult'ltea de drept
i n fata cärora, totu;i, ea preferä-sá se sinucidä, restrân-
clin Paris, d. HenriTruchy, constatând, cä poporatia Franle
gându-çi natalitatea !
este stalionarä çi chiar, În unii ani, cu excedente de decese
asupra naçterilor, observä cä aceasta este cea mai gravä
tlinire chestiunile nationale. Cauzele ar fi: mica clasä mij-
locie, a micilor comercianti, meseriasi, industriaçi s-i [ãrani In teoriecare În deosel-'i ne intereseazá aici cerce-
-
tarea pr6p6¡atiei franceze, ni dä urmätorul rezultat
-
proprietari, care formeazä un mediu foarte favorabil ste' çtiin[ific:
.it t¿t.i voluntare ; apoi släbirea sentimpntului religios, Legea poporaliei este pe deplin confirmatd de poporafiø
având ca urmare conceptia cttrat materialistå a vielei, in Franfei, a cãrei scddere contrazicãtoare a legei,
de mai
- în opørenld,
din lume" se datoreçte lipsei
,rmärirea numai a buneì ìta.i firi.", cu economia copilulúi ; fald ,fara cea bogata
-
lipsa de stabilitate a conclitiilor politice; cheltuiala enormá mrjloacelor de extstenld.
clå puteri În rãzboae. Toate aceste condi[ii, 'ru putut så Studiul nostru, ,Derpre Poporatie", îçi pirstreazá' dar
deprime energia nationalä çi sä îrnpingá oamenii cátre. so= întreaga sa valoarc, si dupä cercetarea aceasta: care ilus-
tu¡ite, cari cõr mai putinä incorclare (cle moinclre eftbrt) treazá çi intäreçte concluziile lui.
A;ä dar, chestiunea poporatiei este, mai înainte de toate, o Legea poporatiei, ea Însä¡í, se vecle cä este contrarä ori
cliestiune moralä (Cõurs clj¡conomie politique P¿ris 1919 cärui ,pesirrrism" -- cle care çtim cá X'Ialthus a fost acuzat.
Vol. I pag. 0Û) : Cäci reilucând soarta nlrtiilor, la pnterea producätoar¿ de
morale, cle care dispun- cu-
, ,,Dacã natalitatea În Fran{a este excesiv tle joasä, .e cä bunuri
-în functia energiei
noasterea ei, este stirnulentul cel mai eficace, al ÎncorcÌäre
,,la noi domjnä o 0arecare conceptie 3'eneralä a vietei,
care
,4u face ca oamenii sá cloreascã, ci sá li fie teamä de lor: în lupta pentru via!ö.
,,copil".
DLrpä pärerea mea, teona cle copil, nu va clispãrea decât
atunci, câncl Franta nu va mai fi o tarä c1e ,,micä clasä
mijlocie", ci se va fulosi ile toate mijloacele saìe bogate,
ca sä se ridice la llivelni economic al celorlalte natii, cle
mare inrïustrie. Da.cä Frarrla rroului reginr, ar fi cheltuit,
petitru solutia. acestei prol-,lellre, a{iìtea puteri. pe cât a
.itipit cu al¿cerea Ðrevfuss, si cu prigonirea religiei cre stine,
proirabil cá ca nu s'irr Sasi în stareir tle azi'
Aiunger:r clar, la ¿iceastä uitinrä coucluzie practicä:
solulia proÍtlemei popora!Ìei f ronceze, consta în desvoltarea
 647

La 1910 (vezi mai sus Anexo, pag. 531-602), am cer-

- în cleosebi,
cetat popora{ia oraçelor României popora{ia
oraçului laçi, clela 1866 çi pânä Ia 1908' Se cere acum sá
complectäm aceste infornia[ii, cll rezultatele, pentru creçtini
çi jidani, pânä în prezent, începând cu anii 1909 la 1923'
aSa precum se vede din urmätoarea tabelä statisticä, îrrtoc-
mitá clupä datele oficiale ale, serviciulLri Statistic al oraçului
Iaçi : .
III. Popora{ia oraçelor Româ-niei Poporafia oraçuiui laçi, pe anii 1909-1923

Ortodoxi çi alte rcligii jIDANI

Popora{ia oraçelor Rornâniei - are çi ea o îndoitä însem-
ll

Anii
nåtate peutru noi: teoreticä çi -practicá'
Teoretictt.' oraçele României oferä ilustralia cea nai
clarä Nåsculi MorIi Diîeren{a Diieren{a Mor{i NäscuIi

a legei popora{iei, arätând în ðe fel aceastä lege se aplicä afl

în mod absolut çi constant. 1909 1432 1644 212 - 150 744 894
In oraçele României, träiesc, în adevär, doud elenrcnte cari r9i0
l9r l
133íì 1491 155
24--
330 705 r035
s68
nu se amestecd între clânsele Irici fiziologic, nici eco-
1373 r397 302 656
- r912 1500 l 332 168 + 487 582 1069
nonric : Creçtini çi iidani. 1gl3 1482 1413 6e+ 258 634 892
o)')
1914 I 589 1392 2t7 + 362 560
Avândcalimitäcleclezvoltareaceeaçicantitatecleterrni- I915 i659 r 500 159 + 3t4 573 s87
natä a nrijloacelor de existen{ä rtísponibile, çi inclifererit
cle t9lô
t917
t606
1454
2199
6215
593
4761 -
+ 2270
t2s 708
2653
83l
383
acele posi.bile (vezi mai sLts, pag' 555): 2033 3120 1087 - - 344 839 495
Inriut¡irea ttnui elentent, a iidanitor, va trebui sct aiba ca
1918
1919 420 - - 228
+ 605 833
100 -
1343 1763

scdderea celuilatt, a creçtmilor, 1920 I 594 t4g4 + + 268 504 772

urmdre intecliatd
dispun'
t92t 1802 1632 170 -l- + 415
.+
5r5 930
Exact în proporlia mijloacelol cle existen{á de care 1922 1693 1504 8e+ 439 526 s65

Legea po^poiaíÌei va apàrea aici îtt aplicarea

ei' ca l.e.ge 1923 1864 162ô 2s8 + + 457 546 1003

natulad,' aùsolutri, consiantd çi fdrd exceplie: fixatd

în cifre'
pentru celcetarea
Aceasta este marea însemnätate teoreticä, ' Läsâncl, rnomentan Ia o parte färä a làmuri în{elesul lor,
noasträ, a poporaliei oraçelor României' Dar çi
mai mare este ca sä arätäm,
anii exceplionali ai räzboiului, 1917-1918
însemnätatea ei Practicä. mai pe nrmä, urarea lor însemnätate
-
iatä cunl se prezintä,
Practicci: întrucât în oraçe se cotlcentreazá avufia'
cttltula -
pentru ortodoxi çi jiclani, cliferen{ele îr.r plus a (näscu!i), sau
ca centre ale clasei în minus - (mor[i), ale poporaliei oraçului laçi, pe anii
çi cârmuirea politicä, a orióärei rrafii -
ïe miiloc, comerciale çi inclustriale, çi ale clusei conduca' 1909-1923. (Yezi iab, pag. õ78).
oraçelor.
tore (vezimai sus, pag.442çi5a7)' Astfel' popora{ia
jidanilor' cari
In ultimul deceniu, 1913-1923, cum se vede, putem observa,
României, cu scäderãa Românilor çi înrnul{irea la laçi, o uçoarä îmbunätätire a miçcãrei poporatiei creçtine,
sunt, în Inare p¿1rte' stápâni pe oraçe, are o însemnätate care se aratá în unele neînsemnate excedente de naçteri.
neasemänat rle mare, fiincl vorba de existenla însäçi a Aceste excedente, sunt, însä cu totul neîndestulátoare, dacä
naliei româneçti. avem în vedere numärul poporafiei, çi le comparäm cu exce-
dentele pe cari Ie clä popora{ia jidäneascã, mai micä. Aça de
*
 --.F

I
6+8
6qs

pildã, chiar în anr-rl de pe urmä, 1923, excedentul cle nagteri Totuçi, dacä cercetäm migcarea poporaJiei oraçului Iaçi, pe
ät ¡idanitor este de 475 suflete, la 1003 naçteri, reprezentând ultimii çease zeci de ani, dela 1866 - cale este primul an
ap.oup. jumätate clin poporafia lor, iat' excedentul creç- cu date sigure, datorite înfiin!ärei serviciului Statistic al ora-
tinilor este numai de 238 suflete, la 1626 naçteri, ceeace çului, la 2 Decernbrie 1865 - çi pânä la 1927: constatäm,
reprezintä abia o oPtime : în lungul çir. al acestei periode, o bine cataclerizatâ evoiulie
progrisíva, pentru cre$tini, çi o evolulie regresivd, pentru jidani'
Ortod. çi alte Cì sá ni däm seamä de aceastä evolrr{ie demograficã, de
Anii religli Jidani
mare însemnätate care ne învedereazá lupta economicä,
pentru dobândirea
-nrijloacelor de existentã, dintre cele douä
212 + i50 elemetrte, cleçtini çi jidani, çi ilustreazä legea popora{iei -
1909
1910 155 - + 330 ne vom mãrgeni sä înregisfräm an cu ãf, naçterile, morfile
1911 24-- + 302 çi totalurile lor, fãrä a însemna diferenfele:
tgt2 178
- + 487
1913 69+ + 258 Miçcarea popora{iei oraçului Iaçí, pe anii t866-i927
1914 217 + + 362 (lVaçteri çi morli)
1915 159 + + 314
593 JI 123
1916
424 -
NASTERI ¡rloRTI
1919 + 228
1920 100 -+ + 268 Anii
170 + + 425 Creçtini Totat Creftini Jidani Total
1g2l Jidani
1922 89+ + 439
1923 238 + + 457
1 1231 II 23 3 31 6268
Total 540 +4143 1 BO li I 2896 l50B l1 61 266s
I 111 1 821 2933 t327 1l 2444
1001 I BI 2817 1588
l09l I 2g7l I 538
Cornplectâncl astfel datele noastre çi pe anii 1990-1923' 1B7t i oeell
lr

1
14Bl 1

obfinern urntátorul rezultat general al miçcärei popora{iei ora- 1058ì 1791 1671: 127
çului laçi, pentru creçtini çi jiclani, dela 1866 la 1923 (vezi i87 r0291 77 2804 r403 107 247
mai sus pag. 546): 187 l oel ll 711 2802 1987 3771
187 12541 3082 I570 ll
Dela 18ô6 la 1875 creçtinii perd 6'092, jidanii câçtigá 2'940 sufletc 3029 1346 890
187 133eli I
875 ,1 90s t,t 6.461, b 13.331
I t85ii 5 271 1462 982 2444
904 ,7 903 685, 1.339
n
10e3ii 1454 1428' 2882
909 ,, 923 540, 4.t43
1
1 107011 704 277 4 1574 1102" 2676
Dela 1866 la 1923 creçtinii perd 13.778, jidanii câçtigä 2l'753 suflete 1880 I 1651i 2953 1420,1, 1036,
29tB I 337i 1062
Singura mângäere a creçtinilor, în ccvârçitoare majoritate 1881 130611 r61
l3l 15361i 1174,t, 271
dacä, în asemenea conclifii, mai poate fi vorba
1 BB2i 2ll 161
Români r414il 1294, 27
-
de mârrgäere e cä perderea lor e mai micä, în ultimul
883 11e7il
t442ll
I
I
2652
2787 I l59ll 802' 1961
884
-
timp. Astfel, în acei cinci ani 1904-1908, ei perd 685 suflete, l8B5 t3z6li 1 3i 133511 eTeli 231
I l87lì l35r
pe când în Lrltimii cincisprezece ani 1909-1923, perderea 1886 to27ll I 51 1
932¡
l045il I 2541 1o74ll
creçtinilor este de numai 540 suflete. In schimb, jiclanii se 1887
103111 1 2527 r444| 133eil 27
1
înmul{esc cu 4143! 1 l o34ll 1 2437 137611 1073,
il

ó5o ó5r

Cete doud evolufii, apar lämurit în aceste cifre, clacä le'

NAQTERI MORTI turmärim în çir, an ctt an'
Anii Evolufia progresivd a Creçtinilo¡ - în numärul cärora ne
Cregtini Jidani Total Creçtini Jidani Total gräbim sä observäm cä se cuprind çi reprezentanti, fo1{9
p lini ui tuturor celorlalte religii - începe la 1866, cu 1231
l

8r iraçteri, se coboarä în 1890, la numai 856 naçteri, çi apoi

1342it 21
continuä a progresa, ridicându-se pânä la 1826 naçteri, în
I
1 481 2468 l5l5l i076 2591
1 2429 14381 985 1927, dacä läsäm la o parte anul excepfional al räzboiului
1 JJJ l335ll 880 22r 1918, cu cifra cea mai ridicatä de 2033 naçteri.
981 I 54 l335li I 2 EvoLulitt regesivti a jictanitor -- începe cu 1132 naçteri,
I ¿ot 91 2157
l^242.,1
199 2750 îrr 1866, se riclicá la 1947 naçteri, în 1871, çi se coboarä la
1051 I 626 26 1551ìl 1

r02 1 720 27 13501 231, 820 nagteri, cifra cea nlai scäzutä, dacä läsänl la o parte
111 I 2744 1374,11 anii excepiionali ai räzboiului, 191?, ctt numai 383 naçteri,
111 1 2750 í269i 21
çi 1918, cu 495 naçtet'i.
11 24 ß121 Puterea tte viald a naltei rontûneçfi, apaÍe ctt toaiä evi-
26 1/11 l395rl 2291
11 cienla în aceastä evolulie progfesivä - cai'e ire îitcltitueçte
11 1 336 2171
1 13211 197 la toate speraniele pentt'Lt viitor - ca çi bicisnicia, incapa-
1
a.) 2387 134ei 7r 3ì 20õ2 bilä de rezisteuiä, a jiclanilor, în evolufia lor regresirrä' Aceasta
I I 2l 1475i,,1 9431 2418 se vecle încä çi rnai bine, dacä alåturän cifrele atiilor räz-
1 25 I 2251 1325. 644, 1969 boiLrlrri, çi imecliat prernergätori, cu- începerea anttltti 1972, a
1 I7 22Bt 1 703i
mobilizärei petitru campania din Bulgaria, în 1913, çi pânä
I
I 2292 1 5S5,i
I 2326 I 774i 241 la 1918, uitinul an al marelui räztooi:
191 IJ 2371 I 491 705 21
în
191 I .1 I 2341 1 Naçterile oraçului laçi 1912-1918
191
II I 5 1914
191
t
I 237 1 1+l 2047 NA TERI
ANII
t9l 1 589 2511 1 Ct'egtíni Jidani
i91 I 659 B87 2546 1 57
191 I 606 83l 2437 21
¿o.1 I 621 1912 1 500 r 069
191 1

3i o
(J 3959 1913 1482 892
191 4
21 2368 1914 1589 922
191 1 B
2366 t4 1915 1659 887
19 I 77
2732 1ô 51 2i4 191ô 1606 83l
tg21 I 383
I 2l 1917 1454
I i 495
I 2l 1918 2033
I 1

1 1 9ô 27 I 21
I I 1 2268
I I7 841 2571 I 561 2263
I I 2646 I 601 2183 Ultimii tloÌ ani, mai cu deosebire, dovedesc cä fatä de
60.1 158 enormele greutäfi çi suferinfi ale räzboiului - cari se oglin-
160.899
desc în marele numär al mor{ilor - creçtinii îçi nrentin în-
7g 80.
 6st
6sz

lor energie vitalä, cu 1454 naçteri, în 1917, çi cu 2033 punde exact diferenla jidanilor de 19.996 de näscuJi mai mult
Treaga
clecât mor{i t Câte. suferinfi, câte înduräri täcute, nu cuprind
naçteri, în 1918, pe când jidanii apar cu totLrl deprimafi, çi
pare cä incapabili de a s-e reproduce, dâncl abia 383 naçteri, aceste cifre ale înfiorätoarei scäderi a creçtinilor ! Totuçi,
în 1917, çi 495 în 1918. Cele dorrä extretne, de 2033 fafä privind miçcarea poporaliei în totalitatea ei, de la 1866 la
de 383, exprimá crecl, puterea de rezisten!ä a celor clouá rase. 1926 constatãm:
Creçtinii încep, în decacla l866-1876, cu 11.066 naçteri
Douä cifre caracteristice, çi cari meritä toatä aten{ia, sunt
cele douä salturi : ridicarea bruscä a numärului naçterilor la
çi ajung, în decada 1916-1926, la 16.900 naçteri. Iar iidani,
încep în decada 1866-1876, cu 17.497 naçteri, çi ajung, în
jidani, dela 1132, în anul 1866, la 1796, în anul 18ô7' çi
decada 1916-1926, la 8.131 naçteri.
numärul cel mai mare al naçterilor, de1947, în 1871. Saltul
Aceasta se datoreçte, färä îndoialä, sporirei mijloacelor de
naçterilor la jidani, în 1867, se explicä desigur, prin marele
existen{ä ale creçtinilor, în unele domenii, pe cari jidanii nu
lor numär de imigranii; fugând clin Austria, pe timpul räz- au pututsá le ocupe (rnunca), färä ca sä,însemneze o[scädere
boiului clin 1866, çi açezându-se la noi, în Moldova, unde
din cauza clasei de
în domeniile ocupate de dânsii (specula).
gäsind conditii prielnice de dezvoltare
- Creçterea elementului cleçtin la oraçe, provine de la imï
mijioc româneçti, nepregätitä ca sä li reziste - se înmulfesc gralia rurala, a {äranilor români, izvorul nostru nesecat cle
irnecliat, acaparânC. comerful çi nteseriile, prin manoperile lor puteri. Increzätori în noi, putem dar sä zicem:
cunoscute. Cifra cea rnai ridicatä a naçterilor jidanilor de
1947, în 1871, este iaräçi o ilustrafie caracterisficä a legei Suntem btruitori !
popora!iei, clatorinclu-se, desigur, rnijloacelor de existelt!ä
sporite, ale anului räzbciului franco-german, pentrtt specttla- De-ar li
nunlai mai multä pt'evedere: ca sä crirtäm vietile
torii jidani, cu procluctele rontâneçti, agricole. noastre, lupta titanicä pe care o ducetn, cu perderi enorme'
în
Aceastä acaparare a mijloacelot' de existentã, cle cätre jidani Scäderea creçtinilor çi înrnLrl{irea Jidanilor, care este gene-
cari se înmul{esc - îtr paguba creçtinilor în!äturafi, cari ralä, în toate oraçele Moldovei deçi încä nu, pentru unele,
-
în aceleaçi þroporlii - este si mai acceníttatå, îlr Bucovina çi
scacl se vecle mai bine, dacä cercetám tniçcarea popora-
- Transilvania, cum se vecle din urrnätoarea tabelä a exceden-
{iei pe perioade de câte zece ati:
telor anu'tL1i 1922, pentru toatä !ara, pe regiuni (AnuarLrl Sta-
lvliçcarea poporafiei oraçului Iaçí pe clecade tistic al Rourâuiei,' i923, pag. 32) :
( le.6s-i92û)
Excedente în comunele urbane, 1922
CRE$ TINI JIÐANI
ANII l{ãscu{i Morli Diferen{a DiferenIa Ivlor!i Näscu{i Greco- ano- Prote-
REGIUNI Oltodoxi Catoli stan{i Jidani
C atol tcl

18ô6- r876 11.066 17.160 6.091- + 2.941 14.556 17.497

I
-
876 1886 12.486 t4.037 l 55r- + 4.606 10.749 15.355
l,{oldo'¡a -t-
I
1. 776
_L F 4 + 1.7
3.175- + 4.835 14.932 I

1E86- 1896 10.1r3 13.288 10.097

1896-r906 r r.597 13.i32 2.135 - + 4.360 9.077 1s,443 Àtl-Lurtenia
_t- Á. 953 + + -t-
I

1906- 191ô 14.246 14.428 182- +3.190 6.426 9.6r6 Oltenia -f

I

1916-r926 r6.900 22.905 6,009- + 5B 8.073 8.1 31

Doblogea J J,
I 1i
18ôô- 1 926 76.408 | e5.554 19.r46- -l- I 9.996 58.978 78.974 ilasarabia + 62' 4
I
I

I ttco'.rina 21 -î-
,
11 + 4
Trairsih,ania -t- 5 -i_
L
-T i
I
In aceste çease decacle : creçtinii se prezintä cu o diferenlä +
de 19.146 de morfi, mai mulfi decât näscufi, cäreia îi cores' Rorrrânia -j- 10.288 + 5t -l-
I
9731-l 4.704
I

i
It
c54
Adunând excedentele creSttnilor, din toatá \ara - orto-
doxi, greco-catolici, romano-catoiici, protestanfi - vedem cä
ele se ridicá abia la 12.477 suflete, fafä de excedentele itda-
nitor de 4704 suflete, adicä de o pätrime din excedentul total.
Aceastä scadere relativd. a popora{iei creçtine - dacá o
privim în totalitatea çi se atatá a Îi o scadere absoluta,
àe înclatá ce privim
-
unele oraçe în parte, dupá cum am vënut
pentru laçi.
Comparând, în aceastá privinfä,'poporaJia ruralá cu popo-
ra{ia urbaná, çi cercetând, pe aceasta din urmä, dupä orage'
d. N. T. Ionescu, Directorul Statisticei din Ministerul de Interne,
ajunge la urmátoarea concluzie (Buletinul Statistic al Româ-
niei, publicat de direcfiunea generalä a Statisticei din Mini-
,steru Industriei çi Comer[ului, Bucureçti 1'924, pag. 78):
,,Dacä facenr mijlocia sporulLti din ultimii trei âni, çi
o
,,raportäm la cifra popula{iei din comunele rurale çi cele
,,urtrane (evaluata la finele anului 1922), tezultá cä,
în cilre
,,proporlionale, popula{ia säteascä din {ara întreagä a crescut
,,cu 13.7 la 1000 locuitori rurali, iar cea oräçeneascä numai
,,cu 5,4 la 1000 locuitori urbani...
mai añta câ examinând datele rezumative, înscrise
"Voi
,,în tablourile litera H dela finele acestei däri de seamä,
se
,,va veclea cä unele oraçe au avut chiar deficite de näscu{i
,,în anii cita{i çi anume oraçele"...
Directorul Statisticei, d. N. T' Ionesctt, enumerä apoi acele
.39 comune urbane cu excedente de morti: clar färä ca sä
arate cari sunt categoriÌle, cari contribue la aceste excedente
ale morfilor. A.ceastä ,,metodä" - prin care excedentele de
morfi ale creçtinilor, sunt compensate de excedentele de näs-
cufi ale jidanilor
- lalçificø adevdrul.' tocmai în pattea esen-
fia ä, când este vorba -de a cunoaçte exact proportiile de
înmul{ire a poPoratiei româneçti
Ddnd ostfel reatitdlei o alta înldliçare - dupä ce con-
statã, chiar în asemenea condifii, cá în 39 comune urbane
(26o1, din oraçele färei), numãrul mortilor a covârçit numärul
näscutilor directorul Statisticei, d. N. T. Ionescu, se adre-
-
iseazä încä MinisterulLri sänãtätei Publice, zicãnd (loc. cit'
^ 79):
pag.
llrr localitäJile în care Sistreazä în ani consecutivi
ó5s
,,mai mulfi morfi, decât näscufi-vii, este necesar ca Ministerul
,,Sänätä!ei Publice sä întreprinclä, prin organele sale, o minu-
,,!ioasä anchetä, care sä stabileascä pricina acestei anomalii,
,,dupä care se vor impune dela sine mäsurile pentru evi-
,,tarea ei".
Dar întrebäm: cum så întreprindä Ministerul sänätãfei
publice o anchetá pentru stabilirea ,,pricinei", când d. N.
T. Ionescu ca director al Statisticei din Ministerul de interne,
nu aratä categoritle, cari contribue, în ani consecutivi, la
acest excedent de morli asupra näscutilor vii ?
Directorul Statisticei, d. N. T. Ionescu, recunoaçte singur
aceastä gravä lacunä, de a nu cunoaçte exact sttuctura po-
poraliei
- lárâ de care desigur cä nu se poate çti scäderea
sau înmulJirea elementelor ei, ca sä se ajungä la stabilirea
,,pricinei" lor. Dar zice, invocând ca scuzã recensämântul ge-
neral, care ar urma sä se facä de-acum înainte (loc. cit.
pag. 83):
,,Când vom cunoaçte exact structura popula{iunei, dupä
,,confesiunea locuitolilor, pe baza recensämântului general,
,,vom fi în mäsurä sä raportäm aceste cifre la numärul locui-
,,torilor de religia respectivä çi atunci vom çti precis în ce
,,anume proporfiuni cresc locuitorii apar{inând fiecäreia din ele".
$i cu toate cä nu cunoaçte proporliunile, în care cresc -
sau scad, precum scad creçtinii la oraçe
- d. N. T. Ionescu,
ca director al Statisticei din }vlinisterul de interne, se crede
îndrituit sä afirme cä ,,deocamdatäÍ , suntem negreçit în progres :
,,Deocamdatä sá ne mulfurnim cu constatatea cä, vorbind
,,în general, adep{ii tuturor culturilor au sporit, în fiecare din
,,anii de care ne ocupäm aci,. ceeace denotä negreçit un
,,progres".
La aceastä declarafie oficialä, uimitoare ca logicä
- a Di-
rectorului Statisticei d. N. T. Ionescu, o veche cunoçtinJá a
noasträ
- vom face numai douä observalii.
Mai întâiu: ce are nevoe d. N. T. Ionescu sá açtepte ,,re-
.censämântul general", când serviciile Statistice îi procurä
lunar datele referitoare la miçcarea poporatiei fiecärei religii ?
$i apoi: cunoscând în ce fel creçtinii, la oraçe, scad, cum
putea {. N. T. Ionescu, sä nu {inä seamä de acest fapt, ci
sd-l ascund¿i în declarafia generalá-ca çi cum nu ar cu-
ll

6s6
6sl
noaçte nimic
- cä adepfii tuturor culturilor au sporit, çi cä
aceasta ,,denotä negreçit un progres" ? linä copii prin çcolile secunclare çi Universitäli : pe cari le ocupä
Incä dela -1909, am protestat în contra acestei ,,metode" a Jidanii, dátoritä mijloacelor de cari dispun, çi faptului chiar, cá
Directorului Statisticei, d. N. T. Ionescu ei mai ales locuesc Ia oraçe, în imediata apropiere a çcoalelor.
- care urmeazá,,
în aceastá privinfä, pe d. Leonida Colescu, pe atunci director Despre starea noasträ de astäzi, în aceastä privin(ä, ne
general al Statisticei. Aceastä ,,metodä" constä, cum am zis, putem lämuri.dupå unele date luate dela serviciul statistic al
în acoperirea scdderei popora{iei creçtine, dela orage, cu Ministerului de instruc{ie, çi pentru Transilvania, de [a direc-
creSterea poporaliei generale, compensând excedentele de fiunile Regionale, publicate la 1923 (Em. D. B. Vasiliu: Si-
morfi âle creçtinilor, cu exceclentele de naçteri ale jidanilor, tuafia demograficä a României. Cauze. Urmäri. Remedii.
(Vezi mai sus, pag. 537 -546). Cluj f. d.).
Continuarea acestei procedãri, a direcfiunei Statisticei, nu ln Bucovtna, statistica çcolarä ni aratä cä erau inscriçi, în
mai are dar astäzi nici o scuzã, çi poate fi consideratä ca o liceele de stat, cari sunt baza culturei înalte, în anul l9l9-1920:
gravä abatere de la datoria profesionald Români : 1214; Jidani : 1927 : alte nalii : 2527.
care o îndeplineçte în Stat
- a funcliei pe
cârê constä în procurarea unor La Universitatea din Cernäuti, în semestrul de varä I 9l 9- I 920,
-
informalii exacte, statistice, putâncl sä serveascä de îndru- erau înscriçi, la Facultatea de Drept:
mare politicei Statului. Ortocloxi 237 (Români çi RLrteni)
Scäderea constantä a poporaliei creçtine din oraçele Ro- Catolici 98
Luterani 26
- este un fenomen
jidani
mâniei
- ocupate progresiv de
statistic aça de extraordinar, çi cu urmäri atât de grave,
Alte religii 3l
Jidani 546
încât presupunem, în primul rând, cã nu poate fi ignorat de ln Basttrabla, în çcolile secundare çi profesionale, se aflau ;
un Serviciu Statistic al Statului românesc. Ortocloxi Jidani Catolici Protestan{i Altele
Reînoim, aça dar, çi aici, protestarea noastrá clela 1909, 1535 6302 135 215 182
fafä mai ales de însemnátatea extraordinarä, pe care o are In 7 ransilvania, la Cluj, în unele çcoli, gäsim urmátoarele
problema poporaJiei oraçelor, astázi, dupä realizarea unitälei propor{ii :
nafionale, caÍe a fäcut sä sporeascä procentúl str'äinilor la $coalele medii: Români 1731 ; Unguri 1535, din care Jidani
oraçe, çi dupä'ce jidanri în baza Constituliei dela 28 Martie 482. Liceul comercial: Români 65; Unguri 445, din cari
1923, se bucurä cle toate drepturile politice, putând sä ocupe Jidani 137.
çi alte locuri, rezeruate n-lal*înainte, prin lege, Românilor. ln Vechiul Regat, dLrpä statisticele Ministerului Instrucliunei
Inläturânc! clasa de mijloc, româneascä -- prin acapararea Publice, pe anul 1923, unele licee, se înfäliçeazä cu urmä-
mijloacelor cle existenfä, ale comerfului, nleseriilor çi inclus- toarele proporfii
triei jiclanii vor tinde acum sä înläture clttsa conducatoare, Români Jidani
-
a naiiei româneçti, substituindu-i-se: prin octlparea profesitt- Liceul clin Bacáu 363 198
rriiol libel'e çi a fLrnc{iunilor publice. ¡i t¡ Botoçani 229 127
,, ,, Dorohoi 177 167
*"t* ,, Nafional (laçi) 292 201

Rourânii, excltiçi clela îndeletnicirile lLtcrative ale oraçelor, ,, ,,Lazät" (Bucureçti) -. 856 2O3
nrtmái plugari, în , ,M.Basarab" ,, ... 560 229
în care se
rnai
coucentreazá cultura
nrare parie cu
- çi fiincl
mijloace ptrJine, çi funcitonari, ,, ,,M.ViteazLr ,, 547 135
cea !árar'i,
cu lelLrri neínclestulätoare - nu mai srtnt în siare sä-çi între- ûimnaziul ,,$tefan cel ldare" (façi) 93 l2O
,, ,,Alexandru cel Bun" " 94 215
42
 6ss
os8

zultatul v¿ fi acesta, dacä nu se iau energice çi imediate

o parte din
De la'licee, nu se pot ridica însä decât numai mäsuri :
întrucât párinfii lor sunt
absolvenfii ueçtini, în UniversitäJi,
stu- Jidanii vor continua sd ocupe oraçele RomânÌei, formând
lipsili de mijloace suficiente, ca sä le permitá continuarea 'e¡i tn cea mai .mare parte, clasa conducdtoare a naliei ro-
ãiiroi, çi cei äai mulli dintre dânçii nici nu
au înlesnirea
- pe mâneçtí.
care o au Jidanii - de a locui în oraçe' Acéastä inferiorizare economicä, culturalä çi politicä -
Din cauia aceasta - çi {inând seama de laptul cä acesta pentru a fi pe deplin în{eleasä, în toatã gravitatea ei, çi a
.rt.-frituf an, dela carã ¡oanii au început a selabucura de
ie putea determina çi mijloacele, pentru a o preîntâmpina -
drepturile politice, ca sä poatä aspira la func{ii çi ocuparea se cere sä fie privitä çi în altä luminá'
aclvocati
proiesiunitår libere, ca medici, farmaciçti' - il\â
de pildä
ður. u fost numärul celor înscriçi, români çi iidani, j¡¿a*çtr
Protilicitatea popora!ír¡ mai mare ctecât a
la Universitatea din Iaçi : -
aça precum se observä în oraçele Ro-
poporafiei creçtine
lJniversitatea din'Iaçí, I 922-1 923
i
I
-
mániei,'a fost consideratä de unii ca o însuçire a rasei : ceea
;
{
ce de altfel nu rezolváproblema, cäci nu este vorba pe pro-
FACULTÀ.TI Români Jidani lificitatea Jidanilor, ci de seäderea creçtinilor (A' C' Cuza:-
Monopolul alcoolului, Bucureçti 1895, pag' l9)'
S'a crezut apoi cä ar fi aici, în adevär, o favoare specialä,
1743 370
Facultatea de DrePt ,divinä, a eternitälei lzraelului, cum zice un Midraç, o tälmä-
,, ,, Litere 351 100 ,cire talmudicä, a psalmului 37 : ,Un popor se ridicä, altul
321 'dispare, dar Izraelul rämâne în etern" (Oscar Wingen : Die
,, ,, $tiinle . 722
rBevOlkerungstheorien der letzten Jahre 1915, pag' B7)'
831
,, ,, Medicinä 546
S'a dovedit însä cä prolificitatea Jidanilor scade çi ea ,în
FafmaCig 97 299 anumite condi{ii - prin capilaritatea socialá, de pildä, la
" " t92l jidanii bogafi (Wohlstandstheorie) - pânä la atât încât s'a
Iotal 3459
putut vorbi chiar de moartea jidanilor, ca]popor, în Germania
,(Reti* A. Theilhaber: der Untergang der deutschen Juden'
jidani' în
In cilre rotunde: 3500 români, fa{ä de 2000 München 1911).
anul1922-1923,cândjidaniiseaflauabialaînceputuldes- Cum se vede, aceastä explicatie este o nouä confirmare a
voltärei lor în direclia ocupärii funcliunilor çi a legei ipoporaliei, aça precum o precizeazä formula mea,
profesiunilor
libere, dela cari erau mai înainte excluçi' tinO vãr¡a cte ,,mijloacele cle existentä, cu care poporafia
La aceasta, trebue sä mai adäugám consideralia agravantä: 'este obiçnuitä sä träiascä."
cá din numãrul absolvenlilor români - întrefinuti
la Univer- Mijloacele de existenfä mai bogate, ale iidanilor, care li
cäminurile çi bur-
sitate prin mijloace artificiale, precum sunt permit a se înmulli, au fost însä atribuite superioritdlei lor eco-
r.1., ii nu din mijloacele proprii - cei mai mulfi' se vor nomice, în deosebi, în clomeniul comercial: açadar, iaräçi unei
g¿rí i" imposibilitató sä-çi continue studiile de specializare'
I însuçiri a rasei. Economistul german, eminent, Werner Sombart
chiar sä se sta- cle pildä, zice (Der moderne Kapitalismus, Vol' II, pag' 349) :
Ëu .¿ o.upe situa[ii superioare, çi mai ales' I
,,Rasa jidäneascä - dacä de la naturä sau
bileascä în oraçele ocupate de iidani, çi
prin urmare' cu prin mersul
- jidäneascä, favorabilä numai jidanilor' ,,clesvoltärei istorice, este tot Llna dupä clispozifia ei (Ver-
clientelä
re- -
l.g.u þoporafiei, aplicându'se constant çi färä excep{ie'
 66t

66o
.Eu afirm: cä jidanul estè pretLrtindeni în mod latal - din
religia lui un vestitor näscut al ,,regresului", ca factor al
,,anlangung), este oare cum încarnatia
spiritului capitalisf- -
Cisõtuliei na{ionale (der nationalen Dekomposition), cllm con-
,,comercialrr. statä, despre acfiunea lor asupra poporului roman, istoricul
Iarîntr,olucraremairecentä-publicatäçiînlimba. Mommsei. Eu pretínd. cä nu poate fi vorba de talentul co-
m*.re, *b titlul ,,Les Juifs et la vie économique" (1923)'- mercial extraordinar al jidanilor, câtá vreme jidanii se servesc
Werner Sombart, îçi rezumä rezultatele cercetårilor
sale cu'
zicândi de toate rnijloacele necinstite çi luotä, în comerf, nu indivi-
privire la ac{iunea jidanilor asupra viefei economice' dual, ci organizali lmpotriva creçtinílor, cu scopul de a-i
1911, pag'VIII):
iAi. ¡u,t.n und das Wirtschaftsleben, nu ar îi existat culturä înlätura; çi aceasta, ca o datorie religioasd: din principiul
,,Nu ar exista capitalism modern,
dogmei fundamentale, a Thorei lor, cå ei sunt ,,poporttl ales",
jidanilor asupra {ärilor nordice a
,,rnodernä, 1árä împräçtierea
cu care Dumnezeul lor, Jehova, a încheiat un ,,legãmânt"
,,le globului Pämântesc." :speciâI, poruncindu-li sä piardä celelalte popoare' ca ei sä
Inîuçirile iasei jidäneçti, aÍ fi: intelectualismul' teleolo- siepaneascä pámântul întreg, cum se zice anume în Thora
gismul, voluntarismul çi mobilismul' Prin aceste însuçiri' (Deuteronornul)
näscut al "progresului"
:

flOunuí .st. pretutindeni vestitorul ,,7_16. $i sä mänânci toate popoarele, pre cari Jehova,
(toc. cit. pug. SZa¡. ,fçu numita culturä capitalistä mociern-ä' nu le crute"'
,,dumnezeul täu le va da {ie ; ochiul täu sä
À,ar datori ástfel combina{iei clintre dispozi{iile çtiin!ifice-teh- nothen lach" '
,,We ahalta eth koi haamim açer lahu Eloheha
nice ale popoarelor nordice, îu deosebi, ale Germanilor' çi Luafi aminte cle toate ordinele, pre cari eu astãzi
talentul comercial extraordinar - ,,clie überatts grosse
Kom- "8-1. face{i; pentru ca sä träi{i sä vä în-
(loc' cit' pag' 403)' ,,vi le spun, ca sä le çi
merzielle Begabung" - a Jrc{anilor pämântul, pre
,,mul{i!i, çi sä intraJi çisä luali în stäpânire care
Dupä profiriile mele cerðetäri çi refiec{ii, în curs de
ani;
voçtri"'
,,Jehova cu iurämânt l'a
promis pärin{ilor
de ziie çi dupä experienfa, ctt Jidanii, a poporului ro-
Aceasta este, dLrpä pärerea mea, adevärala explicalie çtÌitt-
sä-mi fie permis a nu mä uni cu aceste con-
liJicã, a problemei jictanilor çi ac{iunei lor, în via{a
mânesc ecorro-
-
cluzii, ale eminentulLri economist politic german' Werner Som- pot
,i.¿, religia. concluzia mea, eu cred cä o sprijini chiar
bart: cari dau cu totul altä înfä{içare problemei jidáneçti" pe cele constatate de Werner Sombart, çi cale sunt de o
ne impiedicä sä gäsim solufia ei. In ce má priveçte: importan!ä deosebitä, metodicã çi pragmaticä, pentrtt econo-
Contest: cä färä iidani nu ar fi existat capitalism çí
cul-
mia politicä
turá rnodernâ. contest: cá succesele jidanilor, în viata eco-
Dintre toli economiçtii politici, în adevär, Werner Sombart
nomicä, s,ar clatori intelectualisrnLrliri çi volu¡rtarismului lor. este singurtll, care a pus în legäturä acliunea jidanilor în do-
contest: talentul comercial extraorclinar al jidanilor, câttd
e
meniul economic, cu religia lor, çi ctt rasa. El ttateazâ: în ca-
vorba sä explicäln, în aceastä ratnurä - cäci de aceasta e
pitolul al unsprezecelea, despre,,lnsemnätatea religiei jidäneçti'
vorba superioritatea lor asupra creçtinilor' Contest: nrai
pentru viafa economicä., (Die Bedeutung der iüclischen Religion
-
cu cleosebire, cä jiclanul ar fi pretutinc'leni ,,vestitorul näscttt iü. du. Wirtschaftsleben), iar în capitolul al treisprezecelea,
al progresului, çi al binecLrvântärilor lui pe toate terenurile ,despre ,Problema rasei" (Das Rassenproblem), cu toate amä-
vieiei ðulturale", cum zice Werner Sombart (Er ist der gebo- nuntele, dând o deosebitä aten{ie învätäturilor cuprinse în Thora,
rene verktincler des Fortschritts uncl seiner segnungen auf Talmud, Schulhan-Aruh, çi constituirei antropologice a popo-
allen Gebieten des Kulturlebens). Din conträ' ruiui jidänesc (Die Juden und dasWirtschaftsleben l91l' Cap'
Eu crecl : cá afàt capitalismul, cât çi mai cu cleosebire cLrl-' ¡ XI pag. 225-295. Cap. XIII, pag. 337-402).
tura moclernä, s'ar îi clezvoltat mai bine, rnai temeinic çi mai W.tnet Sombart constatå, cä religia jidineascä datoritä
arrnonic, färä jiclani' Eu susfttt: cä nu se poate vorbi de
itlte- I
-
lectualismul çi voluntarismul jidariilor, ca insuçiri pozitive''
 66¡

6ö2
und
popor nomad (ein Wüslenvolk
,,popor de pttstiu çi un
lui Ezra çi çcoalei Soferilor, creiatä de dânsul (pag' 233) - ,,ein Wandervolk)". singur' este
este un proáuct exclusiv raJionalist (ganz und
gar Vestandes- Aceastá constatare, veche, cum recunoaçte
observä
1
anume'
(pug' cu cât Werner Sombart
r,verk), pìin .ur. tocrnai ea se confunclä cu capitalisrnul atât mai prelioasä,
la cä împrejur area cá' 'nf ,,putiletiçti
antisemiti"' s'au servit
2a2), zicâ,nd cä raporturile dintre Jahve çi Izrael se reduc nu este un motiv
o símplä regulare cle afaceri (pag. 244), aici pe pämânt' cee.a de dânsa, .u ,a .pr¡int inutttiutit lor:
sau ca sä nu îl
c. fo,-eari pe jidani într'o anumitä direcfie, cu o conceptie ca sä se punä la inäåiafa faptul el.însusi (als Er-
masiv-pãmânieascä naterialistä (pag' 259), Si :u tendinta' avem în vedere .u .*plitãti" â caracierului ¡iOanttt
totodatä, cle a fugi de munca manualä (pag' 315)' klärung der !üclischen Eigenart)' -- ô--- ,^^-r confirmã'
Sombart' ^^-*.ax
Fa{ã de cei stráini, jiclaniiau o anumitä moralä (Geschäfts- Aceste concluzii .*uttt] ale iui Werner
dacä jidanii sunt "un
*orul¡, çi un drepi deosebit (Fremdenrecht), în virtutea cä- cum am zis, cele spuse de mine' Cäci
Wüstenwolk und
sau chiar trebue sä-i înçele çi sá-i cámätäreas.cä popor de pustiu çi tt popot nomad" ,(ein
,uia eí pót
- - ein wanclervolk), .i nu pot ri de cât
un popor pusttitor'
$l Isåel und clie Fremden, pag' 282-292)' Discutiile din presupune a;ezarea -
ìalmucl în jurul acestei chestiuni, nu au în cea mai mare' incapabil sä creieze o culturä - care '"progresqlui"'
açadar, nici într'un ,u,, uo popor
ueititot al
-bãnuitädecâi
parte exclusiv scopul ca sä .înttrnece aceastä foarte sä traleze pe "sträini"
conceplie a Thorei (pag. 286): Iar dacä dUpä religialor, li se prescrie
(Ftemdenrecht)' cu cari
,,Pentru ctrestiunea noasträ
_ zice Werner Sombart-este' altfel, aplicându-li *iiiit tt'arnitor
presilpune org-aniza{ia'
,,suficientá constatarea : omul religios
(der gläubige)' gäsea nu trebue sá se amestece - ceeace natii nu pot
,in Stantu Scripturä prescrip{íi, c-aú cel palin (mind.estens)' jidartilor - este evident cá individual' celelalte
Îa!á de creçtini'
cam¿t¿ (în raporturile cu goimii)"' sä le rezist. ...u.J-tìpirc¿ reuçita ildanilor'
" permiteau ca sä îniã genere
,îi
(auch sonst), situafia
'
in f"pt" pentru dobândirea miiloacelor de existen{ä ' dat cate'
,,'Cut cä însä çi "sträinului" ca o
,,în dreptul jidänesc (divin), era excepfionalä,
cum cä înda- în nici l)n caz,
"" ;;;lt li cånsideratä
la
"superioritate"'
marii creatori cle in-
de stricte ca ;';;;i.-Sñãiíotitutå-iasei,- o gäsim
,toririle fa(ä de dânsul nu au fost niciodatä aça
',,Up rasä aricä' în Anglia çi
a" aproapele, jidan: aceasta nu o- poate tägäclui-decât ctustrii çi intreprinieri, c'áçtini oe
Insá în ideea funda- Crossty,-niuu*L', Salt' Goutd' Vanderbilt' lstolt
,numai ignoranla ,uu ,.uuu credinfä"'
America
datoreçte mai p-utinä
- nocltef:eíw,
'Cà'rnrgtr,
Morgan - al cäror geniu creator' çt
: sträinului îi
,mentalá-(Grundgedanken)
decât nationalului (Stam- generozitate , atatá,'i"ipäiitäpärerei
lui Werner Sombatrt' cä'
,consiOera,tie (weniger Rücksicht),
poate så existe, çi ;;; p;teå sá fie' -capita'lismul :-1Ï:1"1
çi
,*.rg.norr.nj, nu s'a schimbat nimic, de la Toracercetare çi pânä
Individual - ca însuçtrt
,,astá-zi. Aceasta este impresia pe care o
lasä orice modernä, fárä jidanii numaì speculatorj' primei-
în cärfile ..ìä i" ioate privinlele inferior:
,obiectivä a Dreptului sträinilor (Fremdenrectrfs), cle rasä lidanul
în Talmud, în Codice çi în'
-
Jiu lui, ca ä oricärot parazili, e în massä'
(cu deosebire în Tora),
lmpotriva cte'ç'tin'ilor'
"sfinte
,,Räspunsuri (ResPonsen)". organizalia rrtiiio^a a'jidanilor' t"9*,* 1t,"
. în domeni.ul econoîic - fa\â de care creçtinul'
In ce priveçte rasa; - çi ,,destinul poporulut iidanesc" poporaflel ll-
(das Schicksal des jüdischen Volkes) - Werner Sombart' con- poate rezista çi care singuri explicã înmul{irea
däneçti çi scäoereá p"po?ttiti ti:{*:
în oraçele României -
Àtut¿ .¿ jidanii, de la început çi pânä astãzi au rämas
un
nomade, çi cu in' eu am arätat-o in.¿ oìn anul 1890,
în scrierea mea asupra
popor de nomazi, cu o religie de orientäri
,,meseriaçului român", în
care ziceam (A' C' Cuza: Me-
stincte nomade (Pag. 408): 16):,
,,Aça ca puiem stabiti cq destinul
poporului iidanesc este seriaçut iomân, laçi 1893, Pag'
liind luciurile' áritiñe poate vede a cä individual
,,nrrl/z, ,o n fost în curs de mti de ani çÌ a rdmas utt "Aça
 66q
,,românul nu mai poate lupta în concurenfa, çi aceasta pentnr
,,faptul cã el este unul çi concuren{ii lui sunt o rnie, asociafi
,,fireçte în contra sa, de rea credin{ä în luptä çi sprijiniti ex-
,,clusiv de cea mai mare parte a poporafiei. Oricâte çcoli de
,,meserii am avea, oricât cle vrednic ar fi românul... $i cu
,,toate sforfärile noastre, rezultatele vor fi aceleaçi: sporirea
,,funcfionarismului, läfirea mizeriei çi scáclerea treptatä a po-
,,poratiunei româneçti în folosul evreilor".
Aceastã constatare
- care ne face sä înfelegem deplin pro-
blema popora{iei oraçelor României- ne duce la urmätoarea
concluzÌ.e, în ce priveçte soluJia ei:
Poporafia oraçelor României, nu .este o problemd tndivi-
dualä, economica, ci o probiemd nalionold, politÌca.
Nu individual, pe cale economicä prin lupta Românului
cu Jidanul se poate rezolvi -
aceastã problemä, ci numai
-
nalional Si politic: prin organizarea puterilor najiei însäçi, a
claselor ei, çi prin legi avâncì de scop eiiminorea jídatúlor,
opusä eliminärii sistematice clin partea lor, a creçtinilor, clupä
cum o dovedeçte chiar numai faptul cä nu se aflä nici un
creçtin în atelierele çi präväliile jidäneçti : aplicându-lí-se dar,
din partea jidanilor, numetus nullus.
In dosul acestei eliminãri a creçtinilor, de cátre Jidani, este
însá u¡t scop, pe care îl urmäresc
- sistematic - în confor-
mitate, iaräçi cu dogma funclamentalä a religiei lor, ca sä se
pãstreze ca na{ie deosebitä. Urmärirea acestui scop al Jida-
nilor trebue sä atragä toatå atenlia în deosebi, a conducáto-
rilor Statului çi sã-i determine, ca sä ia, în sfârçit, mäsuri de
apãrare, a na{iei româneçti, pe teritoriul ei, România.
***
Fiinclu-li oprit de a se amesteca cu celelalte nalii
virtutea dogmei fundamentale a ,legämântului", pe care Dum-
- în
nezeul lor Jehova I'a încheiat cu dânçii, ca ,,popor ales" çi
nalie sfântã", (am codeç) .deosebitä cle celelalte (Esodul
19-6) çi-au pLrs întrebarea, în zilele noastre:
- Jidanii onume
In care lard se vor concentra momentan, ca sd se
sustragø ,,asimildrei", pi sri conslitue o comunitote autonomã,
j ldãneascd, nalionaiø.
In aceastã privir,!ä, iatä ce zice unul clin conducätorii cu-
66s
'noscu{i ai jictänimei, Dr. Arthur Ruppin, îrr monografia sa
:asupra
Jiclanilor din prezent (Die JLrcten der Gegenwart Ed.
ll. 1911, pag. 268):
,,La întrebarea, în care tarä jidanii ar putea sã locuiascä
.,,în mase compacte çi sä formeze o comunitate jidãneascä bine
,,întäritá (eine gefestigte jüdische Gemeinschaft), s'a dat pânä
,,acuma trei räspunsuri deosebite. Cel dintâiu räspuns este ca
,,Jidanii sä se concentreze în Europa de Räsärit (Osteuropa),
,,çi sä se organizeze ca na[ie (nafional organisieren); al doilea
,,rãspuns, pe care îl dã Israel Zangwill, indicá teritoriile pufin
,,sau de loc ocupate de Europeni din Africa çi America; al
,,treilea rãspuns, räspunsul Zioniçtilor, considerä cä o con-
,,centrare a Jidanilor (Juden-Konzentration), nu este posibilä
,;decât numai ,,în Palestina".
Vom observa, cä ,,Europa de Rãsär'it", însemneazä.Polonia,
Galizia, Bucovina, Basarabia, RomânÌa: {äri în care Jidanii
au ajuns la concentrarea cea mai cornpactã de pe întregul
pämânt. Aceasta esle o cottsideralie lrctarâtoare pentru o;e-
zarea Jiclatútor. Dr. Arthur Ruppirr îçi träcleazä singur gân-
direa, çi doar numai cä nu rosteçte numele României, câncl
ì zice (loc. cit. pag. 267):
i
,,Nu de orice larä (nicht jedes beliebige Land), poate fi
,,vorba pentru o asernenea concentrare teritorialä, ci numai
,,de o [ará, în care Jidanii sä poatá îndeplini cerinfele arâlate
omai înainte pentru creiarea unei noui culturi jidäneçti (einer
,,neuen jüdischen Kultur): îrnpräçtierea în toate profesiile,
,,inclusiv agricultura. çi întrebuin{area lirnbii proprii în çcolile
,,proprii. lara care urmeazá sä fie aleasá trebuie dar sä în-
,,lesneascä sau cel pulin sä nu împiedice întoarcerea la pro-
,,fesiile necomerciale, în deosebi la agriculturä, çi concentrarea
,,nafionalä a Jiclanilor (nationalen Zusammenschluss)."
Toate aceste condifiuni însä, le îndeplineçte mai ales Ro-
- cu teritoriul säu bogat çi întins, cu
mâ4ia poporul säu
blajì\, cu împráçtierea Jiclanilor în toate profesiile, înclusiv
o altä {arã din lunre.
agricultura
- ca nici
,,Zionisnul" - a$ezarea Jidanilor în Palestina - nu îll-
tmnegte nici una clin aceste condilii: pämàrtul Palestinei este
särac çi restrân$; poporul Palestinei, Arabii, este fanatic çi
,opus açezärei Jidanilor', îucä clin timpurile reconstituirei leru-
 ii
T
'r

666 667

salimrrlui (Neenria 47 ,,Darâ cànd auzirâ...Arabii...cä

ziclurile, clefinitv, pe unde sunt açezali : imposibilitatea fiziologicä çi
Ierusalimuiui se clireg... se mâniarä foarte") ; împräçtierea
în' i rnposibilitatea teologicä.

toate profesiile, în Palestina, ar trebui sä urmeze de-acum Imposibititatea fíztotogíca - a constitufiei organice çi
înainte. Despre situalia actuala, a Jidanilor, în Palestina' sociaie a rasei Jidanilor, cari sunt comercianJi, industriagi' çi
la

1911 dupä zece ani cle stor[äri, cu banii lui Rothschild' profesioniçti fibõri
- îi împiedicä, sau li opune, în tot cazul
-
pentru ,,colónizare" - Dr. Ruppin el însuçi constatä
(loc' extraorclinäre greutäfi, ca sá se întoarcä la agriculturä' Ntt
cit. pag. 284: este caz cunoicut al vreunui popor' care se fi trecut: clin
,,SläÚi.iun.u economicä a Jidanilor, nu se
poate înlätura clasa cle mijloc, la clasa ruralä, de la comer! çi inclustrie,
,,dlntr'o ziîn alta; ea îçi aÍe caúza în faptul cä Palestina este la munca pámântului. La aceasta se adaugä particularitatea:
',',,o
\ará. agricolä, çi cä þuterea economicä
este a celuia cäruia cä Jiclanii nu se pot ,,întoarceo, la agriculturä cleoarece nu
,,ii apa.tinä pämânîul. Din pämântul palestinian,
care cuprinde au lost nici odatä agricultori, cu munca lor proprie, ci au
,,apro*imatiu SO.OOO O. Km., se
gäsesc astäzi însä numai tráit de la început, suprapuçi, ca exploatatori ai muncei pro-
încä nici 2olo în mâini jidäneçti"' cluctive agricole a celorlalte popoare. Aça a fost în Egipt'
" O. Km.,
,S'OO açadar,
jidäneascä se ridicä la vre-o 14'3010 a cum aratf legenda lui Iosef cä au lost puçi mai mari peste
,Fiindcä popoialia
,,páporaliei ìoø. u Pälestinei, tezultâ
ca ea posedä mai pulin pästorii vitelõr çi susfinuJi cu pâne, dupä familiile lor (Ge-
,,,pámãni, c{ecât ar corespuncle numärului
ei'" neza 47.6, çi 12). Aça a fost în Canaan, uncle au träit ca
Cãt pentru viitorul zlonÌ.smulttt a concenträrei Jidanilor suprapuçi cananeilor, fäcându-i tributari (cartea Judecätorilor
- Dr'
în Palestina, ca Solulie a problemei jidäneçti Arthur
- economicä 1-17-35). Aça este pànä astázi, când Werner Sombart con-
Ruppin recunoaçte cá aceasta este o imposibilitate statä, cä Jiclani sunt încä: un popor de pustiu çi nomad,
ubrolute, fa!ä de întinclerea färei, în raport cu numärul
lor din instinct.
ImposibítÌtatea teologícd - a religiei iidäneçti - îi face
-Ì
(loc. cit. Pag. 296):
este cu mult sä nu se poatä concentra pe un anumit teritoriu, întrucât
,,Din multe pärli se obsearvä, cä Palestina
,,prea micá, pentru a servi Jidanilor
ca punct cle concentrare' au datoria, ca ,,naJie sÎântä" (am codeç), sä cuprindä pa-
,,þalestina are, pe întinderea sa de
aproape 29'000 de X1' mântul intreg, alungând celelalte popoare: p.,çntru cä numai
cle locuitorii, va sä zicâ 2l pe Kilometru pátrat'
Cu astfel Iehova dumnezeul lor, poate sä se sfinteascä prin-
',,o
,,OOC.OOO
culturá agricolä intensivä"' ar pLrtea färá îndoialä' trânçii. Nu este dar vorba numai de instinctele nomade ale
sä

,,nran.asca tOO cte locuitori çi

mai mult pe Kilometru pätrat rasèi ¡idäne çti. Nomartísmut Jidanilor este nomadism reli-
,Aceasta însemneazá cu alte cuvinte, ca lara poate sä cu- gios, ca reflex al acestor instincte, çi cärora li dä toatä pu-
,,prind¿ mai mult de 2 milioane
de Jidani' Numärul Jidanilor ierea. Acest nomadism - având de scop sä stäpâneascä pä-
,,àin intr.uga lume nu este însä de
2 milioane' ci de 12.mili' rnântul
- li se impune, de la început, prin urmätÔarea po-
,roane.... runcä (Geneza 13. 14\:
jidänesc nu va voi sä emi- ,,lehòva zise lui Abram... înal{ä-fi ochii täi, çi
uitäle din
,,Marea maloritate a poportrlui
I'¿in de existenfä
,,giËrË'iA ii¡ä.ìinu-çi lipda unui izvor ,,locul unde te afli spte miazä-noapte çi spre miazâ-zi çi
,in¿éstuf¿tor în Palestina - nici nu va putea sä emigreze
,,spre räsarit çi spre apus. Cá tot pämântul care-l vezi îl voiu
,,acolo." ,,4ã il. çi seminliei tale în etern. $i voiu face
ca seminfia ta
Dar noi vom zice, câ nu mumai intposibtttlates economico ,,sä fie ca pulberea pämântului.... Scoalá-te,
preâmblä-te în
este cauza pentru care Jiclanii nu vor sä emigreze'
în Pales- pämãnt, în lungul çi în latul lui, cä îl voiu da !ie"'
pe "acest
fina. Sunt àtte dou¿ caute hotärâtoare, care împiedicä. Rezuit¿ cle aici, cä jidanii vor cäuta sä se întindä asupra
fäcânclu-i sä caute a rámànea' întregului pámânt, clar cä, în tot cazul , vor rdntânea pe unde:
Jiclani sä emigreze orínncle,
 óó8
sunt a;ezall, formând grupäri na{ionale atttonotue, oriunde,
ca sä creieze cultura lor proprie: cu împräçtierea lor în toate
profesiile, çi în deosebi, cu stäpânirea agriculturei, nu prin mun-
õä, ci prin exploatare agricolä. Zionismul în Palestina, este
nu¡nui o ínçelare, ca sd acopere zionismul universal, mesianic'
Aceasta ne face sä în{elegem toatä gravitatea problemei' de
care este vorba aici, îrltrLrcât ne priveçte :
Scopul urmarit de ¡iclani, este stapânirea definitivd a Ro-
mâttíei, co teritorÌu colonial jidanesc.
Ocuparea oraçelor, este începutul' Ocuparea pärnântului
urmeazä imediat, çi se îndeplineçte supt ochii noçtrii' plecând
clela centrele oräçeneçti, pe cari sunt astäzi stäpâni' Ocuparea
furicfiilor cle direcJie, a culturei çi cârmuirei politice -- crr
schimbarea caracterului culturei, çi inferiorizarea culturalá çi
politicä a nafiei româneçti- este consecin{a de neînlätrrrat :
clacã nu se iau urgente mäsuri de restabilire a propor{iilor cle
înmulfire a popola{iei oraçelor României.
Cottcluzia, cle tnare insernnätate, teoreticä çi practicã' la
care ajungem dupä verificarea çi a celor spuse mai înainte
-
(vezi introctrrrrr, pig. l-7, çi Anextt, pag' 531-662)
--le
putent rezurna în urmätoarele douä teze:
l. Poporalia oraçelor României - cu înmttllirea iidanilor
çi scdíerea creçtinilor - este çi ea numai un caz al iegei
ooooratiei: fiecare din cele douö elemetúe, cari nu se atne-
'stecà,'înnuti¡irtlu
se exaci îtt proporlia mÌiloacelor de exi-
s'lenfa, de cori dtspurt.
tt,. Na¡ionalizatea oraçelor României, este riguros deter
minatd tIe legea poporaliei, çi constã în asig'urarea nùjioa-
celor de exisleniã tlisportibile, ale oraçelor, poporaliei rontâ-
neçti:.reconstitttinct clasa de mÌjtoc nalionaia, çi updrârñ
closa cottclucåtoate. Ceea ce nu este posibil decât cu elimÌ-
nareo jiclanilor'
cercetarea poporaliei oraçelor Româhiei - ctt comparalia
celor douå elenretrte - conlirmä clar, în totul, legea popora-
{iei, aça precum a fost expusä în
studiul de fafá ,,Despre Po-
porafie:.: care astfel este o cíláuzâ sigrrrä a în{elegelei çi
soluliei celei mai mari probletne nationale româneçti, a tim-
pului ltostt'u.
!
IV. Economia politicã çi poporatia
Anul 1803, însemneazâ, dupä pärerea l.nea' ull
punctcle-
întoarcere-nenorocit-înistortaeconomieipolitice.
Pânäla,dataaceasta,principiulsistentatizäreilireçtia
economiei politice în cea mai mare parte' subînteles -
-
a fost popora¡ia" cercetâncl concli{iile ei de existen{ä'
în
deosebi în forma concretä a na{iei'
GiovanniBotero,Lrnulclinceidintâicfeiatoritlroderni,
ai economiei politice, lrateazâ clespre popola{ie în mod
lucrarea sa
special çi sistematic, clttpä ctlm am vâzut, atãt în
urupru itutului (Della Ragione cli Stato. 1583), cât çi mai ales
gran-
în scrierea sa asupra legei poporafiei (Delle cause della
clezza clelle citta, 1589).
Montchrétien, are în vedere buna stare a nafiei fuartceze'
crr claSele ei, în cel clintâiu trataL, care poartä nunlele çtiin{ei
(Traicté tle I'Oeconomie politique, 1ô15)'
gerlran' în
Johann Joachim Becher, mercantilist "Discur-
în deosebi de con
,ui' ,äu politic, se preocupä mai întâiu çi
a unei poporatii pe cât
{iile pentru ca o larä sä fie hränitoare
rui il,m.rnase, cle întärirea claselor ei (Politischer Discurs
çi
1 667).
RiónarA Cantillon, ptemergätor al fiziocra{ilor'
dupä ce
clefineçte ce este nafia, se ocupä cle popora{ie
(Des sociétés
des hotnmes), de sate, cie oraçe, de numärul agricultorilor çi
meseriaçilor (Essai sur la nature u colnmerce' 1755)'
it{archisuldeMirabeau,-tttlulclinîntenreitorii,îrnprerrná'
cu François Quesnay, al çcoalei fiziocratice -- începe prin a
publica un tratat urupru poporaliei, proclamând cä este
cel
(Aver-
nlai irrteresant dintre toaþ obiectele pentru unlanitate
politice' când
tissement) çi stabilincl însäçi bazele economiei
zice(Cap'II¡.Pnpo'ufialirrclrecttiroscutäcaceldintâiditltre'
 67o 67t

'bunurile societäfei, este chestiunea sä çtim de unde o scoatem In locul acestei tratäri fireçti, a economiei polrtice,la 1803'
(O'oi, on la tirej, çi nijloacele ca sä ne procuräm acest formei ei concrete' natiu-
-fel J. B. Say, substitue poporafiei; - çi
àe avulie (L'ami des hômmes ou traité de la,population.lTSô)' iilo, - avu¡ia, ca principiu de definiJie çi de sistematizare' zi-
Rrançoiì Quesnay, creatorul propriu zis al doctrinei Ìizio- când cä ,,Économia politicä este çtiinla care ne înva!ä cum
,cratice, þolneçte çi ei.Ceta poporatie çi dela clasele ei' când se produc, se distribue'simple çi se consumä ,,avufiile" (Traité
începe'prin a declara, în analiza tab-loului economic'
care d'Eôonomie politique ou exposition de la manière dont
este scrìerea lui de bazâ: ,,Na{iunea" este redusä la trei se forment, se distriouent et se consomment les richesses'
clase de cetäJeni: clasa productivä, clasa proprietarilor -çi par Jean-Baptiste Say, Paris (1803)-cu agravarea, cä pentru
clasa sterilâ, arâlãnd apoi cari sunt raporturile lor'
prin de- 'àânsul, avufia publicä, e tot una cu avulia privatä'
'scrierea modului cum îçi împart productul agricol (Analyse Aceastä schimbare a principiutui de bozã, al economiei
du tableau économique 1758)' politice, a zdruncinat cu desävârçire aceastä çtiin!ä, çi în
economia politicä' în compa- ieorie, çi în practicã, çi în expunerea ei, având, în mod fatal
Jacques Steuart, defineçte în gene-
ralie cu economia privatä, zicând: ,,Economia luatä urmätoarele trei consecinli :
,,rä1, este arta cle a îndestula
cu pruden!ä çi lrugalitate tre- In teorie : substituireø principiului mort çi pasiv al avufiei,
politicä este' în raport cu 'în locul principiului viu çi activ al poporaliei, cu naJiunile, ne
,,nuint.l. unei familii... Economia
,,Statul, ceea ce este economia simplä
în raport cu o casä"' face sä nu putem înfelege nici unul din fenomenele çi din
principal al acestei çtiinti este de a asigura un
'legile economiei politice, pfecum este evolutia stärilor eco-
íO¡ie.iut
',,,our"rurc
fond de subsistenfä locuitorilor""' Plecând de la nori.e, legilè rentei, salariului, profituluì, crizele, care toate
ácest principiu al poporaliei, Steuart ttateazá' în
Cartea în- :sunt stäpânite de legea poporafiei.
tâia ,,òesprè eoporatrìe 9i agricultutâ", Cap' I' Despre
câr- In pràcticã : subordonar¿ø intereselor poporatiei, intereselor
cari principji prin car ' avuliei, adicä a viefei oamenilor, lucrurilor neînsufle{ite, a få-
nruiròa oámenilor' Cap. Iil. Dupä çi
Can' C91ti- .cut, un moment, ca economia politicä sä fie numai o chre-
cauze naturale specii umanä se înmulleçte' lvtimediate
nuarea aceluiaç iubiect relativ la efectele naturale çi matisticä märgenitä, çi sä-çi piardä astfel însäçi ratiunea ei
ale agriculturei asupra poporafiei' Astfel, principiul
poporaJiei' de a fi, ca ,,çtiin{ä a legiuitorului çi omului de stat", cum o
de la'care porneçte, dominä lntregul sistem, economia politicã defineçte Ad. Smith, çi care trebue sä aibä în veclere pururea
fiindpentrudânsulçtiinfapoliticeinaliunilorlibere.(Anin- .märirea, prin bunä stare, a nafiilor.
quiry into the principles of political economy, being an essay In expunerea çtiinleÌ: dezordinea, ntrucât, plecând de la
on ín. science of dómestic. policy in free nations' in which ,-avutie, nu mai putem avea un sistem organic al economiei
are particularly considered population, ágriculture'
trade' in- politice, care sä se impunä în mod firesc, aça cä ajungent
àottty, tonay, coin, interest, circulations, banks' exchange' ia nesfârçite varia[ii sistematice, arbitrare, cu urmarea fatalá
p"Uiió credit and taxes. Lond on 1767 ' Ed' fr' Paris a discreditärii çtiinfei, çi a compromiterei folosului ei'
1792)'
Adam Smith, afirmä çi el, chiar în titlul celebrei sale scrieri, Impotriva acestei erori capitale, catastrofale, pentru economia
pri*ipiuf popora{iei, pe care o are în vedere, în primul rând politiðä
- a lui J. B. Suy, de la 1803 - 5'¿s opus, din
.ãesigrìr, cânå trateazä despre natura çi cauzele avutiei "na- primul moment unii economiçti politici distinçi, arätâncl con-
nature and causes of the wealth secinfele ei, çi cäutând sä înläture confazia,
lfun"ftot'. (lnquiry into the
,of nations. London 1776)' In Anglia, chiar în anul urmätot, James Maitland Lquderdale,
protesteazä contra confundärei avu{iei publice cu avutia pri-
* * -vatä : aceasta din urmä fiincl a indivizilor, acea dintâi, a na-
*
:!iilor' (Cap. II). Astfel se vede cä tot poporafia, în ultima ana-
 672

lizä, este la baza çi a acestei clistincfii (An inquiry into the.

nature and origin of public wealth, and into te means and
causes of its increase. Edinburg 180a).
S'a publicat çi o traducere'lrancezä.: Recherches sur la
nature et l'origine dela richesse publique et sur les moyens.
et les causes qui concourent à son accroissement, par le Comte.
de Lauderdale, traduit de I'Anglais, par E. Lagentie de La-.
vaTsse, Paris l80B).
In Franfa, Sismondi, am väzut cá prezintá economia po-
Iiticã, de a dreptul
- la l8l9 ca çtiinJá a avufiei ,în
raporturile ei cu poporati?" (Vezi- mai sus pag. lg6).
Dar mai important este sä çtim cá
- la 1828 - I. B.
.Say, el însLrçi, a pãräsit cu totul prineþiLrl avufiei, substituindu-i
principiul popora1iei, în cursul säu complect de economie po-
liticä (Cours complet d'économie politique. Paris lB28). In locul
çtiin{ei care ne înväfa ,,cunt se produce, se distribue çi se
consumä avu{ia", dela 1803, iatä dar noua definifie, a eco-
nomiei politice, pe care o dä J. B. Say Ia l&28, çi o menline
pânä la urmä. (Cours complet d'économie politique pratique.
Septième éclition entièrernen revue par l'auteur. Publié par
Horace Say, son fils. Bruxelles 1844 pag. l):
. ,,Economia politicä nu este alt clecât economia societãfei.
,,Societä(ile politice, pe cari noí le nurnirn nafiuni, sunt cor--
,,puri vii întocmai ca çi corpul uman. Ele nu subsistä,
,,ele nlr träiesc decât prin jocul pãrfilor din cari se
,,compun, precum corpul individului nu subsistä decât prin
,,acJiunea organelor sale. Studiul care s'a fäcut despre natura
,,çi func{iunile corpului uman, a creat un tot de noJiuni, o
,,çtiinJä cãreia i s'a dat numele .fiziologie. Studiul care s'a
,,fäcnt despre natura çi funcfiunile diferitelor pãrfi ale corpului
,,social, a creat asemenea un tot de no{iuni, o çtiinJä, cär.eia
,,i s'a clat numele economie potiticd, çi care poate cã ar fi
,,fost mai bine sá se nulneascá. economie sociala".
In mod expres, J. B. Say aratä, cä el a päräsit principiul
restrâns al avufiei, zicãnd (Loc. cit. pag. 2):
,,Obiectul economiei politice, pare sä fi fost restrâns, pânä
,,aici, la cunoçtin{a legilor cari prezideazâ la formafia, distri-
,,bu!ia çi consumafia avutiilor. Astfel am considerat-o eu în-
,,sruni îrr al meu Tralot de economiepoliticd, publicat pentnr
rl ,

b74
6¡s

sä fie tratate deosebit (Principes d'Econonlie politique Ed. VII,

'sprezece ,,Çárli" cle popora(ie în Cartea a çeaptea
Paris, 1901, pag. 134 çi 575). - se ocupä
(La science économique. Ses lois inductives. Paris. f. d).
Dr. Cart Johannes Fuchs, profesor la Ulliversitatea clitl
Freiburg, la 1901, pune poporaJia la sfârçitul tractatului säu ca
Peter Masslow, la 1913, în teoria economiei politice, în-
cepe prin a constata, cä la cercetarea Cezvoltärei economice
un capitol deosebit (Schluss), în afarä de sistemul säu îtn-
gäsim rnai întâiu faptul schimbärei necontenite a sistemelor
pärJit la dânsul
- dupä adaogirea cunoscutä, a ,,cilculafiei" -
în Productie, Circulafie, Impärfire, Irrtrebuin{are: Scft/ass die economice, care stä în legäturä mai strânsá cu scãderea pro-
ductivitäfei muncei pe aceiaç întindere de pämânt çi cu creç-
Bevötkenungsfrage (Die Volkswirtschaftslehre 1901, pag. 1 27).
Luigi Cossa, profesor la Universitatea din Pavia, la 1942, terea poporafiei (Vorwort)
- çi cu toate acestea, nt trateazá,
tlespre poporatie în scrierea sa (Die Theorie der Volkswirt-
urmând çi el aceeaçi îrnpärfire împätritã, vorbeçte despre po-
porafie sub titlul ,,Repartitia avufiei" (Premiers éléments d'Eco-
schaft. Einführung în die Politische Ökonomie. Leipzig 1911).
Aceastá confuzie, de a trata poporalia oriañe numai
nomie politique. Economie sociale. Paris 1902, pag. 163).
Dr. Julius Platter, profesor de çtiinle de Stat, la Politeh- nu acolo unde trebue sä fie tratatá, i-a fost clat lui- Chorles
Gide, profesor onorar la Facultatea - de dl.ept clin paris,
nicul din Zürich, färä nici un sistem, ceea ce este tocmai ca-
sä o ridice la înäl{imea unui princþiu çtiinfific.
racteristic
- în çirul säu de capitole, Bunuri, Produc{ia bu-
nurilor, Subiect çi organizafia economicä, Economie naturalä,
Charles Gide, la 1920, în cursul säu de economie poli-
ticä, pästrând împärfirea lui J. B. Say, de la 1903, recunoaçte
Economia monetarä, Capital, Pref, Impãrlirea bunurilor, Renta,
marea însemnätate a poporatiei, dar- totuçi
Salariul, Stárile moderne muncitoreçti, Micçorarea profitului
- -caracteristic - în mod foarte
susfine cä locul ei poate sä fie oriunde, Ia
ìi

nici nu gäseçte mácar loc popora{iei: la 1903, aça dar, dupä - ii

I
voea autorilor (au gré cles auteurs). El însuçi, printr'o curioasá
o sutä de ani de la J. B. Say (Grundlehren cler National-
t¡
I

l.' abatere logicä, o trateazä, tocmai la urmä, în ultimul capitol

ökonomie. Berlin 1903).
.al ,,Consumaliei", zicãncl (Cours cl'économie politique Þaris l
Alfred Marshall, ilustrul economist politic englez, în edi{ia ¡
1920, Vol. II. pag. 561 :)
germaná de la 1905, cu o introducere de Lujo Brentano, a
.l

,,Chestiunile relative Ia poporafie constitue o çtiinJä dis_ I

scrierei sale, apárutä încá din 1890, trateazá despre poporafie,
sub titlul ,,Factorii Produc{iei" (Cartea fÐ çi în legäturä cu ,,tinctä de economie çi care se numeçte Demografie. Totuç,
-,,ea atinge economia politicä prin un aça de mare numãr de
,,legea próductivitäfi descrescânde" (Handbuch der Volkswirt-
,,puncte çi chiar marile legi clasice ale economiei poiitice, ca
schaftslehre 1905, pag. 188-238).
.,,acele a rentei fonciare, sau a salariilor, se gäsesc în relafii
Dr. Julius WolÌ, profesor de çtiinti de Stat, la Universitatea
,,aça de strânse cu legile poporafiei, încât nu se poate reluza
din Breslau, la 1908, în tratatul sáu de,,economie politicã ca .,,acestora un loc într'un curs de economie politicä, loc care
çtiinJä exactä", pune poporatiala sfârçitul scrierei sale (Sechs-
,,se poate afla, dupã voea autorilor, în oricare parte a econo_
ter Abschnitt), sub titlul, care vãdeçte el însuç întreaga con-
fuzie : ,,Totalitatea Economiei rrafionale (Das ganze cler Volk- ,miei politice (dans n'importe quelle partie de l'économie po-
,,litique), tot atât de bine la producfie, ca çi la repartifie, sau
,,wirtschaft. Problemele universale ale economiei nafionale)", la consumatie".
vorbind de ,,problema popora{iei" çi de,,legea poporafiei" (Na-
Logic ar fi fost, în cazul acesta, ca Cliarles Gicle.sä o fi
tionalökonomie als exakte Wissenschaft. Ein Grundriss, Leipzig
lratat la început, dar nu numai la urmã, cum face.
1908, pag. 187).
Doud exceplii, le gäsim, în aceastä privinfã, la profesorii
Yves Guyot, cunoscutul redactor al vechei publica{ii pe-
de economie politicä, Charles Brouilhet çi Knut Wicksell, acel
riodice ,,Journal des Economistes", la l9ll, în a patra eclilie
d'intâiu, cle la Facultatea de Drept din Lyon, acest din urmã,
a cärfei sale asupra ,,$tiinlei economice" -întpärlitä în u11- .de la Universitatea clin Lund.

1
;

I
1
t
;!
o76
Charles tsrouilhet, la 1912, expunând principiile econo-
miei politice, pe capitole, cinËisprezece în totul, färä nici o
altä sistematizare, p:une poporafia îrr capitolul întâiu
- çi îçi
scuzeazá,, oarecum, abaterea cle la regula tradifionalã, prin
urmätoarea explica{ie (Précis d'économie politique. Chapitre
premier. La Population. Paris 1912, pag. l):
,,Datele relative la poporatia umanä a pãrnârrtului sunt in-
,,dicii economice prea importante ca cetitorii noçtri sá fie sur-
,,prinçi cle a vedea punându-se stucliul ei în fruntea acestei
,,lu cräri ".
Knut Wicl<sell, Ia 1913, cercetând sistemalizarea lui J. B.
Say, aratä cä ea este lipsitã c'le logicä, çi propune o altä îrn-
pär:fire a materiei, asemänätoare cu acea a lui Léon Walras:
I. Teoria popora{iei IL Teoria Valoarei çi schirnbului IIt. Teo-
ria proclucliei çi împärfirei IV. Teoria fornra{iei capitatLrlui V.
Teoria banilor çi creditului. Nu ne vom opri ca sä criticänl,
aceastä împär{ire
- pe care çi el o crede, ciindiferentä,
priveçte locul care se cuvine poporafiei
în ce
vonl reprocluce
-
numai cleclara{ia sa, în aceastä privinJá (Vollesurrgen iiber
Nationalökononrie. Jena 1913, Vol. I.' pag. 7:).
,,I11 geuere, çi lásând la o parte împärfirea maÍeriei fäcutä
,,aici, s'ar putea gäsi (diirfte man finden), cá teoria popo-
,,ra{iei (Bevölirerungslehre), care este irnposibil sä lipseascä
,,Lrrlei expuneri econonrice politice, nu îçi gáseçte un loc po-
,,trivit în sistem, dacä nLr o prlrlem, ca introdLrcere (als Ein-
,,leitung), în fruntea tutul'or celorlalte".
Aceste excepfii, ale profesorilor Brouilhet çi Wicksell, sunt
loarte inrportante, clesi$ur, întrucât se recunoaçte íntdÌetotea
poporafiei, punând-o, clin cauza aceasta: în lruniea expuuerei
economiei politice. Dar vonr observa. cu regret, cä excepfiile
aici, sunt uurnai exceplit altarerúe.
Popor?r(ia ocupá, locttl întâiu: la Brouilhet, pelttru cá dutele
ei se par irrclicii prea iurportante, iar la Wicksell, ca irttroducere,
pentru cä altlel nu çi-ar gãsi uri loc potrivit în sistem. Dar
ceeea ce lipseçte amâncluror, este de a considera popora{ia
ca pÌirtcipiu al deiirri{iei, stápânind sistenul economiei po-
litice. De aceea, Ia dânçii popora{ia apare numai lipitã cle
expunere
- ce e dreptul, la locul ce i se cuvine - dar ntä
cotttopilti cu :. ânsa.
rl
6i¡
Dupä poporatie, urtneazá, la Brouilhet
- sä: se
ìn ce çir arbitrar cele cincisprezece capitole IL
observe
- Puterile
'economice, III. Cheltuelile çi economiile, IV. Institufiile so-
ciale, V. Agricultura, VI. Minele çi puterile muttcitoare, VII.
Oraçele VIII, Industria, IX. Ccmerful, X. Transporturile, XI.
Moneta çi pre{urile, XII. Creclitul, XIIL Capitalul çi munca
XIV, Parazitismul social çi doctrinele economice, XV. Eco-
nomia politicà comparatä. Cum se vede, lÌpsa de legalura
înire aceste capitole, apare aici în unele apropieri sau în-
depärtäri curioase, ca de pilclä: ,,oraçele", despär{ite de po-
porafie, prin çase capitole, iar ,,parazilismul social", pus îlt
acelaç capitol cu ,,doctrinele economice". La Knut Wicksell,
gäsim aserrenea: o sumä cle ,,teorii", înçirate una dupá alta,
lärâ ca orâncluirea lor sä rezulte din principiul poporaliei,
çi sä alcätLriascä un sistem.
Cu alte cur¡inte: expunerile lui Brouilhet çi Wicksell, sunt
numai exputeri mecaníce, çi nu sisteme organice, cunt se
cere, pentru ca çtiinla sa fie clesävârçitä, çi sä nu se reducä
numai la un conglomerat albitrar de cLrnoçtin{i parfiale, färä
legätLrrä între dânsele, çi expuse prlrurea controverselor, färä
sfârçit, ale cliferitelor ,,çcoale ".
ln Ro¡nânia, din punctul cle vedere teoretic, probiema sis-
letnatizdrei econontiei politíce, dupã un principiu sau altLrl :
a fost pusã, pentru prima datä, dacä nu nlä înçel, în aceastä
scriere a rnea, ,,Despre poporafie", la 1Bgg. Dar în expunerea
elementelor çtiin{ei, çi ca preocupare practicä, poporalia s'a
it'ttpus, cle tirnpuriu, çi în mod firesc, çi la noi : pâná când,
prin înrâurirea sistenlalizárei tradi{ionale, ea ajunge tocmai
în tirnpurile noastre de propäçíre çtin{ificä, çi când -poporalia
are la noi o imþortan\â atãt de mare
- sä cadä pe al doilea
plan, sau sä fie chiar nesocotitä cu totul.
Principele Dimitrie Cantemr'r, (1673 -- 1723), al Mol-
i dovei, prin .scrierea sa cuuosctrtâ DescrÌpli.o Moldavíae 1716,
j tradusä în româneçte, prin îngrijirea Mitropolitului Veniamin,
I
t la 1806, çi tipäritä mai târziu, în Mânãstirea Neatn{, supt
I
I titlLrl .gcrisoarea Moltlovei, lo- 1625, iar în a doua edifie, de
i
,C. Negrrrzzi, DescrÌerea MoldavÌ.ei, Iaçi I65l , çi în alte
q
e
i
?.
t;
 ó;3
edi{ii ronârreçti, nrai pe urmä (T. Boldur Lãfescu, Iaçi,
1868; A Papiu llarianLr Ed. Acad. Ronl. BucLrreçii 1BZ5)
este nu numai întemeietorul statisticei ciescriptive, ci poate-fi
colisiclerat çi ca începãtorul econonriei politice româneçti, în
forma descriptrvä a econorniei politice na{ionale. Dirnitrie
Cantemir, dä o atenJie deosebitä poporaliei çi claselor ei
(Cap. XV. despre neamul boeresc clin Molcìova. Cap. XVI.
Despre ceilalfi locuitori ai Moldovei).
Principele Nicolae Sufu (1798
187l), fiLr al principe-
-
lui Alexandru $Lrtu, care a domnit în Molclova çi în Valachia,
s'a stabilit la 1827, în Moldova, unde a jucat întâiLrl rol politic
çi adurinistrativ, în timpul protectoratului rusesc, dupä pacea
dela Adrianopole, dela 1829; în timpul domniei lui Mihail-
Voclä Stuldza, al cârui ministrLr de externe çi sfetnic a fos
ca rnare logofã (1834 -- 1849); çi mai pe unnä, sub
Crigore Ghica (1849 lB54), subt cãirnäcárnia lui Vogoride,.
çi subt Domnia
-
lui Cuza-Voclä, când se retrage din via{a
publicã, la l863 (Mérnoires du Prince Nicolas Soutzo, publiés.
par Panaioti Rizos, Vienne lBgg).
Intr'o micä scriere a sa, în lirnba francezá, ,,Aperçu sur
i'Etat industriel de ltt Moldavie", çi cu subtitlLrlnlaiclezvoltat
Aperçu sur les causes de ltt gêne et de la stagnalion tlu
commerce, et sur les besoins tnclustriels de la Moldavte. (lassy
ti I'lnstttttt de I'Abeiíle 1838, pp.50) -- ctt o declicajie, în
! în care atribue Donlnitorului Mihalache Sturclza, vaste cu-
noçtin{i în economia politicä (des collnaissances vastes el1
éconornie politique)
- Principele N. Su{u, are în veclere
interesele naliei (care nu trebue sä fie asimilatä cu individul,
pag. 23); el considerä încurajarea formaliei oraselor, çi
dezvoltarea acelor care existä, ca una clin nevoile principale
ale Järei (pag. 39), çi aratä legätura strânsá între poporafie
çi produc{ie, zicând (pag. 40) : ,,Poporafia se riclicã în
totdeauna în raport cu producfia unei {äri, çi nu un produc
sau altul, în deosebi, este acela care lavorizeazá poporafia,
ci producfia în general, adicä venitul total al unei na[ii,,
In aclmirabila, pentru timpurile acele, publicafie periodicä,
apãrând în limba fuancezá, çiromâneascä, la Iaçi, ,,Le Glaneur
Molrto' Valaque"
literar,
- Spicuitorul Molcto-Romtîn, Jurnat çtien-
lific, çi industriol. Rediguit cle o Sotietale de titerali.
tl
ri
Ë.
67s
(iaçii, la InstitLrtul Albinei 184l) pärerea mea este cä partea
- tot principelui N.
economicã çi statisticã, se datoreçte Sufu,
care el'a singurul cercetätor çtiinliric cnnoscut, pe acele timpuri,
în aceste nlaterii. In aceastä publica{ie, în numärul pe lurrile
April, Mai, Iunie l84l, gäsim, sub tiflul Statisti.ca, o exactä
observalie çi prevestire asupra miçcärei poporaJiei Molclovei,
pe anul 1839, în care autorul-care credem cä nu poate fi
decât Principele N. Sulu cornparä poporajia totalã, a Moi-
clovei, în plinä creçtere, -cu popora{ia oraçelor, constatâncl,
cel d'inlâiu, fenornenul descreçterei popora{iei creçtine, çi a
înnrullirei jiclanilor (loc. cit. pag. 110):
,,Jinerea mitricilor cle naçtere çi de morfí, nu s'au urmat
,,în chip regulat în Moldova, clecât numai cle la intl.oducerea
,,Reglenrentului Organic; acestui açezämânt suntem datori cu
,,catagrafia çepte anLralä çi cu ecsacte cunoçtin{e a.tât de folo-
,,sitoare pentru Economia politicã. In acest numãr am acläogit
asemenea tablo cle mitricä pe anul 1g39... Ekstractul a-
',Llll
,,cestrri tablo adevereazá cä între 25,374 náscuJi creçtini,
,,s'au întâinplat 15.035 rnorli adecä, cä numärul rnorlilor trece
,peste jumãtate pe acelor näscufi.
,,La Jidovi însä locuitorii de politii, intre 1g25 iräscufi, sunt
,,673 rnorfi, aclecä cä numãrul celor näsculi întrece jumätatea
,,sumei celor morii, încât urmâncl purure aselnene analogie,
,,înpoporarea jidovascä a politiilor va întrece în viitorime pe
,,acea a creçtinilor".
,ln scrierea sa principalä, Notiorts Statistiques sm. la Mol-
ttavie (Jassy IBag)- traclusä de l(omisLrl Teodor Koclrescu,
cunoscutul autor al ,,Uricarului,,, çi publicatä sub titlul
tilii Stattstice asupra Moidøviei,,, tle prinlul Nekutae ,No- Sulu
(laçii 1852) autorul trafeazá: Cartea I. Despre teritoriu,
-
Cartea II. Despre Poporafie, Cartea III. Despie produc{ie,
punând, cum se vede, poporafia, în legäturä cu teritoriul çi
arätând cä economia politicå are cle scop sä explice feno-
menele puterei natiunilor, çi sä dea direcfie muncei nafionale
(lntroducere, ed. fr. pag. III; ed. Codrescu pag. 4) :
il,,lkonomiea politicä ni esplicä fenomenile estraordinare ce
.,tti înlälioçeazä istoriea puterniciei nafiilor... Nici o na{ie
,,darä nu este Iipsitä cle facLrltatea cle a agonisi avufii çi de
,,a fine o linie treptat suitoare în înavir{ire çi în puternicie".
I
i t-
68o
Aceastä concepfie a economiei politice, este cLl atât rnai
vrednicä de însernnat, cu cât Príncipele N. Su(u nu avea pre-
decesori, în {arä, decât pe Dimitrie Cantemir, çi cLr cât el ar
fi putut sä stea rnai degrabä sub înrâurirea imediatä a lLri
J. B. Say, de la 1803-precum se întâmplä atâtor autori,
încä din zilele noastre
de la 1828.
- fär'ã a finea seamá de J. B. Say,
Ioan Ghica, cu lecfiunea, sa de deschidere a cursului de
economie polificä, rostitä în Academia Mihäileanä din laçi,
la 23 Noembrie 1843, çi tipáritä apoi în publicalia periodicä.
,,Foaie çtitnlif icd. çi literøra" , d,e Duminicä 2Z Februarie
lB44 (pag. 57)- poate fi considerat ca începätorul învã!ä-
mântLrlui superior al economiei politice, în România : care a
împlinit, aça dar, în anul acesta'84 cle ani. Ioan Ghica este
dom'nat, în genere de concep{ia sisternLrlui inclustrial, al libe-
rului schimb, çi al libertä{ei în genere, ,,lttissez fctire, laissez
passer", fiind un adversar al protecfiei na{ionale
zenlant al çcoalei ,,avu{iei" - ca repre-
dupä cum se arala în,,Couvor-
biri economice", începute încá - de pe la 1363 (Ed. III. BLrcu-
regti, 1879)
Dionisie G. Marfian, în scrierea sa ,,9íudii sÌstematice
în Economia politicã. Parieo prtnñ. Econotnia socialu Sar-
cina I. (Bucureçti 1B5B), clefineçte economia politicä, zicâncl
(pag. 4):
,,$tiinfele juridice... sunt numai o parte a çtiinJelor sociale...
,,lnsä cari sunt legile dupä care creçte, se micçoreazá, popu-
,,lafiunea, cauzele, institutele çi efectele lor, precunr çi elemen-
,,tele din care se naçte averea... cu un cuvânt, doctrinele
,,economiei politice, sunt un stucliu nu numai mai pufin impbr-
,,tant dar indispensabil".
D. P. Marfian, cleosebeçte: $tiinfete sociale (PopLrlaJionistica,
Econornia socialä, Culturalistica), çi $tiin{ele de Stat (politica
populationisticá, Politica economicá, Politica culturalä). In ace-
laç timp, el separä economia politicã geueralä, socialã, cle
economia nationalä, punând naliwtea
forma concretå a popora{iei - care çtim cä este
ca principiLr al unei p,arli a
çtiin{ei, câncl zice (pag. 48):
- pentru a considera çtiinfa, ca çtiin{ä a avu{iei
,,Este o deosebire între cosmopoliticele principii ale eco-
,,nomiei sociale, çi între principiile economiei na{ionale. Cele
r
L,.,
63r
,,au valoare pretlltindenea unde existá o societate econoni-
,,sätoare; aceste trebue sä reflecteze la îrn¡lrejurärile speciale
,,a natiunei".
Economia politicä, a lui D. P. Mar{ian, la 1858, porneçte
dar dela popotaÍie, în gerlere, çì dela nafle, ceea ce, clin
nenorocire, nu a fost principiul ut maçilor sãi, cari considerä
avtgia, ca obiect al çtiinJei.
Ioan Strat, fost profesor de economie politicá la Univer-
sitatea clin laçi çi BucLrreçti, reproduce însuçi titlul operei hri
J. B. Say, dela lB03: Tractat Complectu de Econontia poli-
ticti sau simpki expunere a ntodLtlui cLtnt s¿ f,otmësd, s¿
distribue çÌ se conutma bogaliile (l vol. pp. 413. Bucuresci
1870). Cartea însä este împãrtitä în patru párfi, tratând:
Partea I, clespie prodLrc{iLrnea bogäfiilor; Partea II, despre
circulafiunea bogäjiilor; Partea III, clespre distribuliunea bogä-
{iilor ; Partea IV, despre consumatiunea bogä{iilor - aça clar,
ca principiu cle împärlire ,,avlrlia", iar ¡roporaJia fiind
¡ avâncl,
cercetatä tocmai la sfârçitul pärfei a treia, dar cu menfiunea,
care în mocl logic ar fi tebuit sä-l determine ca sä o punä
t
în fruntea sistemului (Partea IIL Cap. IV, pag. 349) :
,,Dacá este ceva pe tot câmpul întius al Economiei poli-
,,tice care trebue sä a{â!e atentiunea çi curiositatea omului
,,çciintei, apoí este chestiunea care avern de tratat în capi-
,,tolul acesta, chestiunea populaliunei...
,,Care este într'un cLrvânt în definitiv rezultatul la care vo-
,,eçte sä ajurrgä Economia Politicä ? El nu poate fi. altul decât
,,îmbunätä{irea stärei materiale çi morale a oamenilor. Vrea
',,sá. zica oalnenii sunt obiectr-rl unic
çi clirect al Econonrie
,,politice"... ì
Oarnenii, fiind astfel obiectul unic çi direct al Econonriei
politice, curn recurloaçte singur: s'ar fi cerLrt ca Ioalr Strat
sä-çi clezvolte sistemul säu, plecâucl dela popora{ie. Totuçi,
el a pästrat sistemul vechiu al avufiei.
Contradictia aceasta, diutre recunoaçterea popora{iei, ca
obiect unic çi direct al economiei politice, çi ignorarea €i,
- prineste
la sine se recluce la abstraclii banale çi sterile
care de
- nouäîncá
o prefioasä contribufie la clarificarea stistematizärei ce
se impune, aça precum o reclamä conceptia mea. Dar vorn
 ó82
cita încä o coutrazicere,'tot atât cle caracteristicá, din istoriar
economiei politice româneçti, c:ntrazicere, inerentä sistemului
de astäzi în genere.
P. S. Aurelian
- cunoscutul
dela sccala de agriculturä
profesor cle economie ruralä
Sirviculturã (Herestreu), membrLr
çi
al societä{ei.de economie politicä din paris, de mai multe ori
ministru, çi membru al Academiei Române cu o
micä scriere didacticã : catechÌ.smur Economiei- debuteazä
potilice (lg6g
Ed. II Bucureçti lB74). Aici el ni dã urmãtoarea clefini{ie
çi
sistematizare a çtiintei noastre, urmâncl pe Say,
çi pe Strat :
,,Economia politicá este çtiinfa care ne învafä cum se produc,
,,se împart çi se consumeazá-avu{iile în societate . . . Aceastä
,,çtiinfã se împarte în trei pãrii care sunt: procluclíuneo avu_
,,iilor, Distribultmea sau împdrltrea avuliilor, çÌ Consurna_
,,fiunea sau întrebuinlarea avuliilor,,.
In cadrLrl acesta, P. S. Aurelian trateazá despre toate nla_
teriile cLrnoscute ale econonliei politice omiterea totalä
numai a uneia : ,,poporofia,,, dôspre care - cunu spune nici un
o
cuvânt ! Dar imecliat dupä aceasta, in scrierea sa specíalä
asupra economiei na{ionale, Terra Nostra. Schile economice
asupra României. (Bucureçti l8Z5 Ed. lI, revázutä adaosä,
çi
Bucureçti 1880), în care ni dä o descriplie cornplectã a
{ärei
noastre, P. S. Aurelian, se ocupä, în primul rând, dupä te_
ritoriu, cle poporafie, într,urr capitol special (Cap. II. pòpula_
{iunea. Ochire economicä. Nalionalitatea çi limba. Numäiul çi
sporirea popula{iunei. Populafiunea dupá sex, clupã profesiuni
clupä na{ionalitate, dupä religiune. Migcarea poputaliunei).
Contrazicerea dintr.e çtiinfa teoreticã, läsâncl la o parte popo_
ralia,çi aplicarea ei, este aici evidentä : fäcând ca acea dintâi sä
nu aibä nici o utilitate, întrucât nu serveçte cerceîärei fenornenelor
cari îi aparfin. Aceastá contrazicere, cum se vede, se datoreçte
sistematizãrei greçite a çtiinfei, clupã principiul
,,avufiei,,. Ea eite
însä cu atât nrai regretabilä, la noi, unde popora\iaformeazä cu
mult cea mai gravä dintre toate problemele.
_ In aceastá, privin[á, cercetâncl miçcarea popora{iei României,
P. S. Aurelian constatä nãvälirea popora{iei jicläneçti, în cleo-
sebi la oraçe, çi atrage aten{ia asupra urmärilor ei cle neîn_
láturat, aproape în aceiaçi termini, ca
çi statisticul ,,Spicui_
tcrului', clela 1841 (Terra nostra Ed. III lg80, pag. 20):
ó83
,,ln laçi, s'au cäsätorit 446 ortodocçi çi 448 islaeli{i; în:
,,Neamf çi Piara 167 ortocloxi çi 120 israelili; în Bucureçti,
,,1760 ortodocçi çi 200 israeli{i.
,,Ne permitem a supune aceste cifre la meditafiunea acelora
,,care se intereseazä de miçcarea populaliunei tn România.
,! ,,Dacä aceastá nãvälire de specie nouä va continua a se des'
,'
,,r,olta çi în alte judefe, apoi negreçit va veni un timp când
,,populaliunea israelitä va întrece pe cea românä. Afarä de
,,Cali{ia, nu credem sá mai existe vre-un Stat în Europa unde
-;-
,,popula{iunea indigenä sá fie cotropitã pe nesimJite de strãini,
,,dupá cum suntem noi cotropi{i."
Reflectând asupra acestei probleme, clupä cercetarea ei,
P. S. Aurelian ajunge Ia urmätoarea co:rcluzie (pag. 24:
,,Dorinfa cle a cunoaçte dacä mortalitatea este aceeaçi între
,,ortodocçi çi israelifi, ne-a îndemnat a compara naçterile çi
,,rnorlile în oraçele unde se aflã mai mulJi israeliJi ; resultatul
,,a fost cä în aceste oraçe, pentru populafiunea românä, mor-
,,{ile covârçesc naçterile; iará, pentru israelifi, naçterile co-
,,vârçesc mor{ile; cu alte cuvinte, pe când populaliunea ro-
,,mânä descreçte, israeli{ii se înmul{esc.
,,Cadrul acestei lucräri nu ne îngádueçte a intra în mai
,,multe amánunte asupra popula{iunei ; speräm, cu toate aces-
,,tea, cä. fapteie constatate Sunt de ajuns pentru a atrage
,,atentiunea românilor asupra unei chestiuni care trebue sä
,,ocupe în timpul de fa{ä locul d'intâiu în meditatiunile lor.
,,Pentru noi românii în particular, chestiune4 popula{iunei
,,este o chestiune de existen!ä çi cle märile rfalionalä. A fa-
,,votiza prosperitatea economicä çi a neglija înmultirea popu-
,,la!iunei, este ca çi curn am lucra pentru o grädinä pânä ce
,,fructele au ajuns la maturitate, rämânâncl ca alfii, iarä nu
,,noi, sä se foloseascä de dânsele".
Aça fiind, eu voiu zice : dacá popo;rafia are aceastä mare
çi evidentä însemnätate - nu numai la noi, ci în genere -
în practicd.' atunci desigur cá ea trebue sä domine, în mod
firesc, teoria. Cât pentru P. S. Aurelian,, el a fãcut un mare
serviciu çi teoriei prin aceastä afirmare a însemnätä{ei, pe
care o are popora{ia, ca çi mai pe urmä prin îndrumarea
economiei politice româneçti cätre Friedrich List, al cärul sis-
tenr este dominat cle principiul poporatiel, întrucât se bazeazä
I
68q
pe ,,rìa{ie" (Frederich List: sistenl Nafional cre Economie
politicã, traducere de I. N. papiniu, cu o prefa{ä de p.
S.
Aurelian BucLrreçti 1BB7).
D' Nico[ae Basilescu, profesor cre econornie poriticà Ia
universitatea din Bucureçti, ra prirna aparifie a scrierei nlere
,,Despre Poporafie" (lBgg), a socotit cá cercetarea teoriei lui
Malthus este ,,c probiemã oJioasã,,, pentrLr economia politicä cle
azi, cutn observä în al säLr ,,Raporl prezentat (tniversitãfei
dÌn BucureSii asupÍa lucràrilor pròpuæ pentru oblinereø
caledreÌ cte economic potitica çi f inanle a Fu'curtdfei di Drept
t ,,nizare, nu avulia, precLlm s'a fäcut pãnã. acun, ci poporafia,
de lo UnÌversitotea rtin laçi. (Extras clin
,,Revista cte clrept
çi Sociologie", anul II, No. B, Bucureçti lg00), la care aln
rãspuns, sLrs{inând teza contrarã(A. C. Cuza: 'Cei doi
Spen_
ceri çi alte clescoperiri ale ct-l'i N. Basilescu. stucliu .iiti..
l. vol. pag. ltg, Iaçi 1900).
In propriul säu mocl cle înlelegere a çtiinfei _ aça pr.iu,u
o predä la FacLrltatea juridicã a universitälei crin B'c,reçti
- politice si îrrsemnätatea ei, Iaçi lg0l, pag. 3l):
d. N. Basilescu, pästreazá în totLrl, la 1g03, clefinilia iiste_
çi
natizarea cunoscutá, a lui J. B. Say, clela 1g03, zicâná (eco_
nomia politicä. curs prerrat de d-r profesor N. Basilàscu,
Stencrgrafiat de L Patrichi. EcliJia II, corectatã lgO3,pag 142)
, :
,,Econornia pcliticã, întotcleauna cÞLláuzitä d. ..opu,it. nrá_
,,rale çi superioare ale omului, este sciinJa fenomenelor pro_
,,ducfiunnii, distribu[iunii çi consuma[iunii bunurilor,,.
In cacll'ul acestui sistem, al lui J. B. Say _ d. prof. N. Ba_
silescu, nu trateazä în nici o parte hespre poporalie, ci po_
meneçte numai, la capitolul ,,Naturä,,, incidental, despre demo_
grafie, observâncl, cä ,,joacä çi ea un rol important,, (pag. 1Bg),
çi tot aça despre ,,colonizaliune çi imigraJiLrne,,, ztcána .óe
sunt .,,eleurente interesallte de exaninat în un popor.,,(pag. Ig0).
De alte expuneri ale economiei politice, la noi iÀ
1ãra, nu
ne mai ocupärn, î'tru'cât ere cu toatere nu sunt crecât repro-
ale acelLriaç sistem:.al hri J. B. Say, dela 1803, î;iã"
f.lqeri
mar mar.e parte pentru
.uzul çcoalelor secunclare, ca sâ satis_
facä cerinla programulLri
Contrar acestei concepfii
- avâlld
ljei.' - gt¡, am :l{s{inut,, în prirna
labazáprincipiul ,,auu_
ecli{ie a scrierä:imeiã ;;Dä;;.
Poporafie" (1899), ca defini{ia çi sistemur econonriei"poriiice
ll
ó85
trebue sã rezulte din principittl ,,poporaliei,,, zicâ,nc|(Vezi mai
sLrs, pag. 14):
,,Pentru noi, ca încheere logicã a lucrärei de fafá, Stiinla
,,ecortomicd este çtiinla core determind legite, cari stãpânesc
,,îndestularea trebuinlelor moterÌate ale poporaliei umane.
,,Luctaiea de fafá, se prezintä clar, din acest punct cìe veclere
,,ca cel cl'intâiLr capitol, dezvoltat rnai pe larg al unei siste_
,,matizäri viitoare a acestei çtiin{i, luând ca principiu cle orga_
,,ca element viu, care o produce gi intereselor cäl.eia ea tre-
,,bue sä fie pururea suborclonatä,,.
Mai precis, la lg0l
- în lec{iunea
lui meu de economie politicä,
cle desclliclere a cursu-
la Facultatea cle clrept a Uni-
versitáfei din Iaçi eu am cuprins cefini{ia econorniei poli-
tice î' urnlätoarea- formulä (4. c. cuza: obiectul economiei
,"Ecortomia politicd este çtiirt{u leg.ilttr çi factot ilor, cari stti_
,,pâttesc poporalitt unnnti în raport cu titijloacele de cxisten!ã,,.
Intregitrcl aceastä forrnnlã
al çtiin{ei
- cr1 acläcgirea scopului practic
eu arn stabilit ulnätoa¡.ea clefini{ie, pe cat.e o soco_
-
tesc, pentru mine, definitivã, çi c1e care nl'anl citlá,trzit, în clezvolta-
rea cursului rneu la Facultaiea de drept, a Universitälei ciin laçi:
,,Economia politicti esle çtiirtltr legitor çi fuctoritor, cati
,,stapfutesc poporalie în ruport cu mtjloacele tle exlstenlã,
,,avdttd ca scop cuttoStinla çi ciirmuirett econontiei naliurtilor,,.
Aceastä definifie, a lìtea
- servindu-se
cu/i, çi cleternrinând, cu precizie,
cle lermini. cunos-
obiectul çtiinlei
- cuprincle
çi sístentalizaÍ e(t econorniei politice.
Relaliile poporaliei cu trtijloacele cle existenlã, pot ii cer-
cetate ; îtt g'etterttl
practic
- clin punct cle veclere istoric, teorelic çi
sau, clin aceleaçi puncte de vedele, clar nunlai nc-
-
liottttl, adicä ale unei nalii cleterminate, sau çi ìnternafionttl,
îtr raporturile diferitelor na{ii. ob{inenr astfel urmäioarele trei
grLrpe cle discipline, cari alcätrresc iotalitatea
çtiinJelor econo--
miei ¡rolitice:
L Econontia politicã generalti.
1) Istoria economiei politice.
2)' Economia politicá teoreticã.
3) Politica econo¡nicä teoreticä.
i
óUó
II.EconontÌa politica nafíonalã.
1) Istoria economiei na{ionale.
2) Statistica economiei nalionale.
3) Politica economicã na{ionalä.
IIL Economia politica internalionald.
1) Istoria economiei internafionale.
2) Statistica economiei internalionale.
litica economicä internafionalã.
Prin aplicarea logicä a principiului popor.afiei, se înläturã
.astfel conluzia, unei singure ¡liscipline, a,,economiei politice,,
care, încã dela Karl Heinrich Rau (Ueber die Kameral_
-wissenschaft. Entwickelung ihres wesens und ihrer Theile.
Heidelberg 1823)
- numai este decât un anahronism.
odatå cu aceastä sistematizare a clisciptinelor- justificatä,
prin noul principiu-expunerea materiÌlor, cari aparfin, eco_
nomiei politice, se dezvoltä çi ea, într'un sistem firesc, din
definifia mea: fiind vorba de legile çi factorii, cari stä_
pânesc poporafia umaná în raport cu mijloacele de existenfä,
çi fãcânct astfel ca economia politicã sä se înfäliçeze imediat,
ca o çtiinfä teoreticä çi practicä, servind n:eresele de exis_
tenlá a naliunilor, ca ,,ramurá. a cunoçtinlelor legiuitorului
çi,
omului de Stat", cum zice Adanl Srnith (Cercetäri asupra
naturei çi cauzelol avu{iei nafiunilor. Cartea IV. Despre sis_
temele economiei.politice. Introduc{ie. 1776).
,,Sistematizatea viitoare.(, de care vorbeam Ia lggg
zicãnd atunci cä lucrarea mea ,,Despre poporalie,r, se prezintã -
ca primul ei capitol dezvoltat mai pe larg (Vezi mai sus, pag.
14)- apare acum, cu nouile adäogiri, în aceastä a doua edi_
fie, de la 1929, mai lãmuritä, în urmãtorul sistem, care se
desface din conceplia çi din cuprinsul ei, aça precum se poate
urmãri în paginele citate aici :
I. Introducere. Definílii. Nofíuni generale.
Economia politicã: çtiinla legilor cari stäpânesc înclestularea
trebuinfelor materiale ale poporafiei urnane (pag. la).
Poporalia; totalitatea oanlenilor cuprinçi în anumite hotare
(pag. l5).
682
Naliunile; poporalii cle un sârrge deterrninat, ocupând clela
origine anumite teritorii, ca baze a mijloacelor lor de existen!ä
(pag. 22q.
Proprietatea: nafionalä, lamilialã, indiviclualä (pag. 348).
Statut (pag. 198).
II. Metoda economiei politice
Metoda statisticä (pag. 45-113). Metoda teoreticä (pag' 555).
.Metocla istoricä (pag. 568). Metocla empiricä (pag' 575).
III. Istoria economiei Politice
A,. Introducere. Ideile cu privire la raporturile popora{iei
cu mijloacele de existen{ä, a diferitele na{ií, determinate de
starea lor ecotromicá çi de necesitälile de a o înrâuri. Nafii
agricole. Na[ii indLrstriale. Nafii capitaliste. (pag. 227 çi al7);
B. Scoalele economice politice' Cercetarea pãrerilor cu pri-
vire la legea poporaliei, ne face sä cunoaçtem pe cei mai
aleçi reprezerttanli ai economiei politice, din toate tirnpurile
çi çcoalele ei : $coala mercantilistä (Botero, Faxardo, Chilcl,
Genovesi, Steuart) ; $coala fiziocraticä (Mirabeau, Quesnay) ;
$coala inclustrialä (Adam Smith, Malthus, Ricardo, J. B. Say);
$coala socialistä (Charles Fourier, R' Owen, Rodbertus);
$coala eticä (Sismondi); $coala Nafionalistä (Friedrich List);
$coala istoricä (Roscher, Cibrario) i Scoala armonistä (Carey,
Bastiat); $coala organicä (Scialoja, Schäffle) ; $coala comu-
nistä anarhicä (Codwin, Marx, I{autsþ); Scoala socialismului
de catedra, a istoriçtilor, solidariçtilor, clasiciçtilor epigoni
(Laveleye, Molinari, Rümelin, Ad. Wagner, Leroy-Beaulietr,
Charles Gicle, etc.). Vezi: Registru alfabetic. B. Nume.
IV. Economia politicä teoreticä
A. Legite economtce. Puteri cari stãpânesc popora{ia în
raport cu mijloacele de existen{ä : l. Legi naturale (legea
viefei, legea. individualitäfei, legea poporatiei, legea producti-
vitäfei, legea economiei puterilor) 2' Legi sociale (legea aso-
ciafiei, legea diviziunei muncei, legea organismului social) ;
3). Legi pozitive. (Legisla{ia minierã, agrarâ, industrialã, co-
i ó8,S

mercialã (vamalä), socialä, etc. (Vezi: pag. l14, 399-406).

Cap. XVIII. Principiul popora{iei ; Nota I : legea poporaJieí;
Registru alfabetic A. Materii
B. Factorii economici. Cauze hotãrâtoare ale raporturilor
poporafiei cu mijloacele de existen{ä, sau condi{iile lor : I.
Naturale 2. Sociale (pag. 494-530).
C. Star¡le ecotrcmice progresive. Raporturile popora{iei cu
rnijloacele de existen{ã, privite în clesvoltarea progresivä a na-
fiilor, dupã cLuroçtin{ele çi nrijloacele cle care dispun, sub pre_
siunea legei pcporafiei : 1. Vânätorie 2. pastorie 3. Agriculturä
4. hrclLrstrie 5. Capitalisnr (pag. 227 çi 417).
D. Organizoli.a producliei copítatiste. NoJiuni generale :
Valoarea, Pretul, Banii. L Produclia : Capitalul, pärnântul,
Siatul, Intreplinderea, Conducerea technicä, Munca. II. Distri-
bu{ia: Venitul, Dobânda, Renta, Lnpozitul, profitul, Remune-
ra{ia conducerei technice, Salarul. (Vezi pag. 209, çi Registnr
alfabetic A).
E. Clasele sociale. OrganizaJia prociucfiei- stápânitá pLr-
rurea de legea naturalä a econorniei puterilor, çi sub presi-
unea legei înmulJirei
- duce la diviziunea uruncei sociale, fä-
când cä popolafia (nafiile) sä se împartä în clase çi cate-
gorii. Lucrâllcl fiecare pentru îu,-jestularea tuturor, munca
socialä presupune trei funcfii necesare : protluclia materiilor
prime; rntjlocirett dintre producfie çi consumalie prin munca
de transforrnare a niateriilor- pl.irne în obiecte cle consuma{ie
(grâul în fäinä, fäina în pâne), çi corttlucetea proclLrcãtorilor,
cu satisfacfia intereselor lor superioare. Nu sunt decãt trei
clase: l) Clasa producãtoare (ruralá). 2) - Clasa mijlocitoare
(de rnijloc); 3) Clasa conducätoare (clirigentä). Fiecare din
acesfe clase, se împarte progresiv în specialitá{i. Ca împärfiri
nafurale, nrecanice, ale muncei sociale: clasele nu se pot rles-
ïiin{a. Ca alcätuiri naturale, organice : claseie sunt organele
najiei. Armonia claselor sociale, este o necesitate ntecanicä çi
organicä a viefei comuue. ,,Lupta de clase,,, trebue sá aibä
ca rezultat latal peirea na{iunilor, prin turburarea raporturilor
poporaliei cu mijloacele cle existen!ã, çi prin zclruncinarea
organisrnr"rlLri lor (pag. 442, 547 çi Cap. XIX. Mãrirea çi cte-
caclerea na{iunilor, pag. 430-486).

il
t
T
69n

mai, ea este, în actevär, o çtiittlti pozilittd, de cel mai mare.

folos, în deosebi cum a definit-o, cu atâta pätrunclere a
scopului ei, dacä -este sä aibä vreunul, Ad. Smith, îrlcá dela
1776- ca ,,raururä cle cunoçtin{i a legiLritorulr,ri çi oluului de
Stat".
Aça fiind, çi pânà la publicarea sistemulLtl ureu, el însuçi,
monografia prezentä ,,Despre Poportt{i.e" precunt se'
- astfel poate
înfäfiçeazä 1n aceastã edilie a tloutt, din ,1929 servi' REGISTRU
ca itúroducere , dacâ nu chiar, ca manuel, tot -odatá teoretic
çi practic:, peirtru înváfarea econonliei politice, ca çi pentru A. MATERII
îndrunrarea politicei econonrice, cu apltcare Ìntediatti, la lara
no ust rù. Administra{ia (intereselor publice) 515 Cererea 9i oferta (rcguleazà produc{ia
Aceasta a fost preocuparea rnea, clin primul rnoment, în Aser oublicus 455. 458. oamenilor) l9{J (dc muncã) 215. 216.
Afirictitttrra l33. 214. 22t\' 2gl. 294' 444. 233.
virtutea principiului, care lrebue sä stäpâneascá toate înva{ä- Cetä(cnia 109.
553.
turile, clar rnai cu cleosebire ecouomia politicä :
Alcool (monopol) 512, 597. ¡ Chestiunea socialá 139. 306.
Non scltoltte, sed vitae tliscintus. Alcoolisìrr 503. 504-514. 552' 577. 580. Chinezii 272. 362.
Íar vlo{a, pentrLr care învã!äm aceestã çtiinfä, a economiei 593. 633. Chrematistica 197.
politice, este, viafa nafiunilor, aça clar, aici, în primul rând : Alianla izraelitã 590. Ciclul industrial 303.
Alkabala 479. Circula{ia (avu{iilor) 34. 39. 40. 253,
viafa naliei româneçti. Animale (reproducclea lor) 193. 422. (scåderc'a ei) 437.
426" 442. Circulus (Leroux) 177.
Cottcluzie: Antagonisnr fiziologic (Carcy, Spe ncer) Civilizatie' 3tl5 (CareY) 3u0. '
240. 244. 246. 250. 255. 278. Clasele'socialc 32. 34. 77 (in Franfa,
,,Poporafía", se confundä cu nafiile - cari îçi au Aloinus H. ô35. la 1685. si dupã revolf¡tie) 184. 426.
427. 433.'442.'443 (Hansen) 445. Mg
baza în economia lor Armata industrialä 313. 316. 391. 404.
- çi trebue dar sä fie principiul 405. tluota dintre) 450. 463. 471.475. 4n.
çtiinfei, care o cerceteazá. Asimilarea (stririnilor crcçtini) 600. ìxi. ¿s¿. 48b. 517. brç.b27.5L3.54i.
Asociatia (Carey) 239. (cl. diliscntá politicã) 573' 586. 601
Avu{ia 3t). 43. 269. 313. (cele trei) 546 (Qtresrray) 670. 6SS.
Clima 164. 41)8.
REZULTATUT GENERAL AL NOTELOR
Banchetul naturei (Malthus) 149 (Letour- Colonii 472 (colonizare internã) 500. 548
neau) 172. (colonizarca Rontànici) 596.
Bätrânii (ucidcrca lor) 11t2. Comercianti (clasá ncproductivá) 23s
Notele, adáogite la aceastå cditie a doua, ni dau urnrãtoarele rezul- Biurocratisnt 634. (romàni)- 559. 460. 562-560. 571- 572.
tate gcnerale, privindu-le pe fiecare cleosetlit: _ Boale (clasificalia lor) 502. ir03. Corner! (Statul) 326 (Camcla dc) 594-
I. Legea poporatiei - Cercetarea unor expuneri nlai vechi (Botero, Bresle 570. 571.573. 574. 595.
Mirabeau), çi a unor confuzii nlai nouå (Everctt, Oppenheimer, Kautsky)
Competitia gcncralä 554'
confirmá fondnl adêvãrat al celor douã progresii, dovcdind cå existãt-o Concïrenta'(universalã) 191 (vitalã) 194
lcgc naturalír a innrul!irci oanlcnilor. Calcularea (statisticã) 71.
Calculul probabilitátilor ó9 198. 269. 270 (libcrä) 294. 556. 577.
Il. Popora{ia Fran{ei. - Confilnlá lcgea popora(iei, dovt'dind cå 579 (nelealå) 594.
cea nlai bogatã din lunre" -- sc dato- Capacitat'ca (stãrilor ccononrice) 327.
scáderea poporatici
- ìndc,,tara
regte lipsci ntijloacelor c'xistcnlá. 417. Consre'se statistice (Bruxcllcs) 8l'
Capilaritatea socialá (Dunront) 270 -T5. Conõtantinopole (cuccrirca) 470.
Ilt. Popora{ia oraEelor României. - Confilrnä lcgea popora{iei, prin mòralä (moral restraint)
compararea celor douá clenrente, cr.ri nu se arnestecá, arãtànd cá in- 353. 361. -
Constrångerêa
l4t (Mill) 160 (Kautsiy) 172 (Íizicá)
mulfirea lor e in laportcu mijloaccle de existenfã, pe cari çi le pot plocura. Caoital 32. 202. 209. 210 (fix) 291 (fix
çì variabil) 3tì0-303 (constant, çi va- r85. 362. 488.
IV. Economia politicã çi popora{ia. Confirntá legea poporaliei, Controfui (rneseriilor) 593 (alirnentelor)
incheindu-se cu definifia nouä a econonliei - politice: ca çtiin1ä a popo- iiauil) 304 (acumularca) 309 - 3l 3.
rafiei in laport cn nrijloacc'le de existenlä. 344. 391. 514 (strein) 592. 595. 596.
Caritatea publicã 216. Conventia (de la Paris, 1858) 599.
Cartofe (lrlanda) 189. Cooperâ¡ia'(societá{i) 592. 595. 590.
Coitcluzie general(íi Cãsátorii'98. l0l. lO2' 2ó9 (la creçtini Copii 579. 594.
Vcrificarel, prin accstc Nofe, dc la 1g29, confirnlã in totul ccrcetä- 9l jidani) 55tt. Corcire 635.
(la Iaçi
'Caste 273. 361.
Corporalii (artiele) 223 l&19)
rile studiirlui ..Desprc Poporalie", de la l8g9: cari r'ãmân neschimbate. 567.
Castilia (industria lânei) 476'

ilt
lL

Coitezii 476- 478.
Cosmopolitism (Fr. List) 223.
Credit 310 (comercial çi industrial) 592.
595.
Cregtini sträini (ocrotirea lor) 597.
Criza 30&
Cruciate 401.
Cultura (generalä) l9 (iptelectualã) b2
(prádätoare) 197. 514. 516 (românea-
scä) ti00.
Currency-School 308.
Cuger 577. 580. 587.
Debuçeuri 184.
Declásarea 424.
Degenerarea 5.24. 2J. 81. 423. 438.
4ti3. 464,
Democrafia 275.
Demografia 45.
Demologia 45. 46.
Depoporafia relatívä 4. 6.
Descrierea (statisticã) 67.
Descoperiri mecanice (efecte) 217.
Desna{ionalizarea oraçelol României 4.
6' (Moldova) 546. 548.
Deuteronomul 661.
r, Distribulia (avufiilor) 32. 37. 39.
(greçitá) 200.
Dobânda 34. 343.
Dolihoizi (stângerea lor) 635.
Echitibrul (subsisten{ei} 183.
Economia (casnicã, orãçeneascã, nafio-
nalä) 466.
Economia forfelor (lege naturalã) 180.
r93.
Economia politicá 9. t3. 14. n. 32. 42.
(Sismondi) 196. 197. 203. 204 (Orto-
doxá) 206 (Marx) 314. 342.343. 365.
554. 669 (4. C. Cuza) 6tì5-690.
Educa{ia (tehnicä 9i comercialä) 589.
593 (antialcoolicä, sanitarä) 597.
Eftinätatea 3I0. 59ô.
Elemente mixte (rurale, orãçeneçti) 583.
599,
Eliminarea 50.
Emigräii, imigrári 412.
Endemii, epidemii 503. 504. 5Og. Sb2.
553.
Estetica naliei 634.
Europaeus H. 635.
Evaluare (statisticä) 7t
Evolu{ie (legea) 120 (Spencer) 252. 254.
Excedente (clasa ruralá) 586. 588.
Existen(á (mijloacele de) t52 (obsta-
colul fundamental) 165. 423.55t (po-
sibile çi disponibíle) 5ô7 (in oraçele
Romåniei) 568.
692
Øs
Factori (productivi) 32 (de dêzvoltare:
a poporafiei) 494.
Falanstere 222. Istoria (çi popora{ia) 20.22.24. 25. 4U. Munca 17. 32. 39. (divìziunea) 4Þ (qT
Falimente 591. 594. (Fran¡a) 625. 026: rerca) 215. 238.'294. (pre{ul) 297'
Falgificarea (alimentelor) 580. 596. (pr6dîctivitate) 309. 342.
Familia (chinezá) 272.
Febra tifoidã (laçi 1909) 581.
-Jenny" (maçina dc tors) 140.
Jidanii (fecunditatea lor) 361. 546- 549. Natalitate IJ6. 89. 259. 422. (francezä
Fecunditatea (scäderea ci) 254-257. 556-563. 567. 569. (invazia) 573.575. scäderea ei) 626.
Finairle l8 (çi alcoolismul) 513. 514. 578. 579. 585. 5t16. (acliunea la sate) Natia (elemeút creator al Statului) 125'
Fluxul poporalici (dc la cåmpii la oraçe). 589. 595. (bãrdcirea ei) 208 (mãrirca çi decã-
584.' derea) 434. 437. (lupta) 451' (umant-
Fondul (salariilor) 305. 314. tatea)' 525. (clase) 546 - 548. 670. tj&3.
Forfele (conservative çi distructivc ale. ,,Laisscz fairc'' 199. Nationálitatca'(idecã dc) 224 rçi çtiinfa)
speciei) 243. Latifundii 417. 459. 462.
Legi ll (statisticc) l14-ll9 .(sociale) 535.
Funcfionari 575. 576.583. 595. 598. Na{ionalizarc 591.
120 (economicc, Carey) 231 (naturale)
281 (salar) 290 (ìrnpårtirea) 343 (renta) Naiura (bogátia ei neistovitã, Caley)
Gastroenterita 507. 508. 581.
345, 346 (gencra{ia) 3ótl (poporatia) 240 (zgàrccnia, Mill) 385.
Geneza (Spencer) 244.
440. 453 (liciniene) 456-45t1' 462. 483.
Nãvãlireà (popoalelor) 22. 23. 24.
Cenii (in raport cu popora{ia) 48. Naviga{ia (cu aburi) 141.
Grâne (importarea lor) 469. (taxa pe). 485. (formula l. popolatici) 555.
Libertatea 265. Neurastenia generalá tì34.
476. Nobilirnea'213. 424.
Liberul schinrb 40 (politica lui) 238
Grâu (valoarea) 259.
Literatura (çi poporafia) 361. Nurnárul mare (lege) ll4- ll7.
Guvcrn 216. Lucrátori (diu labrici, asigurarea) 596. Nunreråtoarc (recensãmânt) 70.
600. Nuptialitatc (cifra) 9S 99 (cpoca, rcli-
Hrana (efectele ei) 222 (Spencer) 247.. Lux 281.
gia, inrutlirca) l0t (dc'sfacerea) 102.
Hevre (cooperative jidãneçti) 59ô.' 255.
40.
Magistratura (rolul social) 59õ.
lca 596. Malaria 500. 508. Obstacole (preventivc, distructive) 145.
Igiena 581. 156.
Manufactura 473.
Ignoran{a 582. t
Ð. Marasm scnil
'439. Ocupa{ic (lipsa) 573. 575.
lmpaludismul 504. Masse (structula) 66. Oligantropic 27 4-' 276.
lmpãrfirea 342 (muncei) 442. Ma$ini (inventiunca) 186. 217. 310. Om-ût (mijtoc¡u) 60 (çi aninralele) 413.
Incurajarea (industriei nationale) b89., Matcrii pritttc (cotttcrtul) 561. (instinctele) 427.
593. Maximum (pre{ul) 472. Ootirnisrn 58E.
lndestularea (popora{iei) 201. Medicina 12. 153. 154. 504. 508-510. Oi'asc (desnatiotralizat'ca or. Ronråniei)
Individualizarea (proprietälii solului) I83. 550. 552. 553. 579. 5t11. 4.' 6. ir47. 54tì. (¡roporalia) 646-608'
Individualia (Spencer) 244. ,\leçeriaçi (la satc) 55i3-561. 571. 5ti9. Organizitrc (econornicã) 32'1. (socialä)
Industria (progrcscle ei dãunãtoare) 21 I t Metale (cxport din Spania) 477. 5r7.
(statelc industriale) 239 (fãrile de Jos,. Mctiçi 635.
Floren(a) 470 (Spania) 476 (i. mare) Metoda (cntpiricà, teorcticã, istoricä) Pace (scncralà\ 521. 522.
566. 592. 553-555. 629. Pámànìul 32. 237 (istoria lui) 329' 330
Industríalism l4l. 420. iVlidraç 659. (prodttctivitate) 338 (materialttl rtlun-
Inmul{irea (puterea ei, Mill) 159. (oa- Migrårile (poporaIici) 103. 104. cei) S¿¿. .147. (ptoprietatca) 348' 350'
nreni çi animale) 252. Mijloacelc dc ptoclucerc (dcspårlite dc (facrrltãtile procluctive) 410.
Instinct (genezic) 179. l8l. 182.175.187. rnuncitori) 140. Paitidc 5bi9 (çi funclionarii) 598. .
(omul) 427. À{iscãrile poporatiei 85. Pästorie 213. 22.3. 419.
Institufiile sociale 294 (cauzele rnizeriei). Miáeria (lvtill) 16(r. 2ti4. 289. 292 (insti- Patricieni 455.
319. tutiile sociale) 319 (çi fecunditatea) Pauperisnt 187 (cnglez) 239. 294. 295.
lnteresul (principiul) 218. 362. 3rì3. 3t7.
Interventie (Statul) t98. Moldova (situa{ia geograficã, clima) Pelagra 500. 5U9. 578.
invätämântul (profcsional) 598. 498. 547-550. 569. 575 578, 594. Pcsimism 58S-
lobãgia 184. Monopol (Florenla) 471 (alimcntalie çi Piata (rutrrtcci) 192.
lperdemia (absolutä, relativã) 49. 129-. bãuturi) 577 (alcool) 578. 593. 597. Pluå-vàloarc 304. 307. 391.
162. t70- t72. 222. 281. 282. 289. æ4 ,\lorala (çi poporalia) 361. Poliandrie 182.
(Marx) 3lI.(rclativä) 312. 313. (la= Moravuri 496. Pol.tica (Poporatici) 124. 126'
terná, flotantã, permanentá) 315. 317. Morbiditate 496. -þoooratie ('principiu) t3. I I llegc) l4
"15
rietinitie)'62s. (densitate) l7 (istorie)
335. 336. 355. 360. 395. 401. 402. Mortalitate 90 (dupá sex) 91. (vârstã)
fsnaf (breaslã) 573. 9t-92. (religie) 92. (cauze) 93. (or- zo-¡b. (àosolutã, relativå) 47.
dinca) 97 (cifra) 9s. (cursul) 153.422' 48. (originea) 49 (miçcarea) 53 (sta-
(copii) 582. tisticä; tcoria, politica) 54. 57. (starea
 6s+
Øs
Sälbateci 165.
Sanitar (starea) 594.
Säräcia 550.
. (in Anglia, allowances) lz[0.
Sãracii
B. NUME
I 148 156. 187. (taxe) 216,
Schimbul avu{iilor (circula{iunea) 34. Achenrvall, Gotfried 57. Buhugi 559. 56t.
l
39. 46. Âdler, Georg 406. Buret, Eugène 219.
Sctavi i83. 460. 462.
t' l;
Agappi, doctor 3.
Selecliune (naturalã, sexualä) 179. Ammon, Otto 436. 445. 447. Cantemir, Dimitrie Principele 677.
I Scxuri (raporturi) 71. Anderson (renta) 232. Cantillon, Richard 669.
Sifilis 507. 553. Anglia 358. Carey, Charles 9. 231-241. 262. 285.
Social (çtiin{e) 66. Appianos 459. 30r. s30. 331. 356. 396.
Socialisn.r (de catedrã, de Stat) 204- Aristoteles 128. 454. Carli, F. 621.
I
206. 283 (Marx) 312. 317. 320. (ca- Arkwright 140. 318. Carol-Quint 475. 480.
I
tolic) 3ö5. Auburtín, Fernand 625. 631.633. Cartwright 140.
Societaté (nedreptatea ei, Carey) 386. August (impãratul) 489. Cato 444.
Ì
Portul hainelor (schinrbarea lor in tä- Sociologie 47. Aurelian, P. S. 4. 223. 682. Cauderlier, G. 637.
I
rile române) b73. Solidaritate (Dumont) 277. Chalmers 156.225.
I Pret (urcare eeneralâ) 477 Spirt 551. Bagehot 4. Child, Josiah 134.
Probabilitäli (calcul) 59. Stãr'i economicc (Fr. List) 227. 228 Barberino 608. China 272.
I
Procente 237. (capacitatc) 327 . 417 Barton, John 491. Chwolson 495.
Statistica 18. 19. 62. 67.-421.
I

Produc{ia avuliilor 32. 39. (9i popora- Basilescu, Nicolae 6[i4.; Cibrario 130. 401. 470.
tia) 154. Stat 15. 18. 46. 47 (rasa) 50-53 (oa- Bastiat, Fr. 206. 356. Cicero 459.
I
Ploductivitatca (mLrncei) 32. 33. (på- meni de) 62 (legile naturei) I25 (in- Baudrillart, H. 32. 38. 263. Cilleuls, Alfred des 634.
I
m^ântului) I77. 1¡13. (nu scadc, Carey) terventie) I98. 209. 516. 5fJ3. 585. 58ti. Beauregard, Paul 38. Clarke 143.
I
239. 59r. 595. 598 -60(). Bebcl, August 173.284. Codrescu, Teodor' (Pritrcipele Nicolae
I

l
Profesional (invãtãmånt) 59tì. Strãini 591. 592. Becher, Johann Joachim 669. Sufu) 568. 571. 679.
Profit 40. 209. 2lu. 346. 353. Subsistenfã 183. 2ll. 260. (producfia) Belbéze, Rayrnond de Dr. 634. Colbert 489.
Progres 347. 3õ3 (inteles) 360. 425. Bernouilli, Dr. Christoph 45. 12'¿. Colescu, Leonida 537-542. 545. 546.
Progresiunc (lcgea ci, Rümclin) 174 Suburbii (ingrijirea poporafiei, naliona- Bernstein, Ed. 406. 656.
(geomctricã, putere virtualã) 2f3. (a- lizarea oraçelor) 596. Bertheau, Charles 279. Columella 459.
ritmeticä) 274. 312. 329. Supraproductie 281. Bertillon, Jacques 16. 25. 29. 46. 80. Comte, Charles 150.
Proletariat l7l. Sttpravie{uíre (a celor ntai apli) 249. 99 - rr l. 279. 625. 629. 6s0. 634. Condorcet 142.231. B

Proprietatc (sol) 183. (cotectivá) 273. Conrad, J. 122. 173. I77 (contra Spen-
Tabla de mortalitate 93 (Rqsia) Besant (Annie) 266.
348. (micä) 353. 356. 44s. 589. 97. cer, Talquist, Carey) 178.
Prostitulie 184. Talmud 662. Bibicescu, I. 4.
Blanqui, Ad. 37. 3.9. Conta, Vasile 50. 57tt. 578.
Pr.rtec{ie 224. 238. 239. (munca ronrâ- Teoria 7. 54. 56. Cossa, Luigi 173. 178. 195.219. ?ß3.
neascã) 587.' Teritoriu (intindere) 499. Bluntschli 15.
Böck, August 4z[4. 349. 355. 371. 373. 674.
Thora 661. (N. lorga 1909) 598.
Rasa (imbunàta{irea) 127 (aricã)436. 494. Tranzi{ie (epoca de) 573. Bogdan, N. A. 546. "Cronica Islaelitä-
Crassus 463.
524 (corcirea) 63b. ^frif 577. 580. 581. Boldur-Lã{escu T. 678.
Bordier, A. Dr. 505. 506. Crupenski, C. 88.
Rãzboae 635. Tuberculoza 506. Cuenca 474.
Recensãrnántul (nurnerátoaroa) 70. Bossi 505.
Reglementul Organic 499. Umanitatc 525. 526. Bossuet 431.
)t
Religia (schimbalea) I09. Botero, Giovanni 133. 603-609. 616. 619.
Darwin, Charles 8. 162 (9i Malthus)
Vaccin 165. 269, 319,363. 368. 40fr. 410. 430.485.
Rela{iile (dintre poporatü) 12. 518. b2t. Vagabondagiu (minori) 579-5u2. 598. Botoçani 556. 557. 558. 612.
524. Valoare 234 (greu) 269.299. Bouchez 150. 603-609. Dehn, Paul 630.
Renta 34. 40. 209. (Carey, Ricardo), Vânátorie 213. 418. Bradlaugh 266. Deparcieux 94. 95. 122.
232-236.280. 330. 343. 344. (lege) Vârsta (mijlocie) 76 (decedali) 92. 514. Bräila 583 (cãru{aqi) 599. Deschanel, Paul 633.
3/'5. u7. Vegetale (produclie) 193. Brentano, Luio 204. 285. Devas, Charles 36. 355.
1 Reproduc[ia speciilor (natura çi omul) Venit (Malthus) 147. 202 203. 208 (rentä, Brouilhet. Charles 675. 677. Dietzel, H. 33.
t80 (regularea) t85. prel, salar) 209 (Ricardo) 210. 218. Brownell, I. L. 634. Dorohoi (meseriaçi) 557. 558.
Rezerva moralä (moral restraint, Mal- 219 (izvoare) 343. 557. 576.577. Brindley 139. Doubleday 222 (Spencer) 25r. 365.
l thus) 147. \tiata (legi) 53 (mijlocie) 76 (probabilä) Bruckner 136. Droz, Joseph 37.
Ruralä (probiema gi solulia) 585-b87. 98. l16 (definifie) 407. 4tl. 428 (prin- Bücher, Karl 9. 10. 130. 402.421. 463. Drumann, V. 433. 462.
cipiu) 435. 438. 523 (instinct) 550. 466. Drysdale 266.
Salar 34. 40. 209. 236. (legea de fer)
¡ 25-298. 308. (preful) 3i4. 3lb. 330. Buckle 137. 168. 335. 612. Dufau 61.
Zgárcenia naturei (Mlll) 385. Budin, profesor 633. Dlihring, Eugen 35. l0l. 230. ?ß5.289.
343. (natural) 344. 34õ. Zionism 665. 668. Buffon 94. 95. 321-331. 367 368. 384. 395.
 6s7
6q6
Ketteler, von 355. Mirabeau, Marchisul de 134. l6l. 618..
Kovalewsky, Maxinle 467. 619. 669.
Dunront, Arsène 104. 2Ã8-277, 364. Giddings 17. Mohl¡ Robert von 46. 52. 53. 55. 57.
439. 493. 632. Gioja, Melchiore 5ti. Laboulayc 457. 129. 169. 196.221. ffil.
Dupré de Saint-Maur 94. 95. Glattner 122. Lacassagnc tì33. Moldo¡ra (situalie, geografie, climá) 49tì.
Duruy 463. Gobineau 436. 496. Laing 137. 5_!!-550 (miçcarca poporaliei in 1839)
Duvillard 90. Godwin, Williarn 142. 143. 150. l6L Lange, F. A. 159. 621. 567. 569. 575. 578. 504.
186. 2tì5. 286.289. Lapouge, Vachcr de 436, 63t. ô34.636. Molinari 178-194. 400.
Eìfertz, Otto 33. Grachus (Iiberius) 457.4ó8. (Gajus) 461. 64r. Mommsen, Theodor 444. 4æ. 467.
Eiscnhart 2t)5:. 223. Graham 721. Lascaux, Robert Dr. 638. 643. Montchrétien 669.
Elster, Ludwig 622. Granada 471.474. Lassalle, Ferdinand 9.284. 295. Montesquieu 135. 432. 433. 462.
Engel 57. Granet 121. Lauderdale 671. 672. Montfalcon 50b.
Fngels. Fr. 219. 303. 403. Gray 617. Lav_eleye, Emile de 22.30.38. I73 (Mit¡) Montyon 258.
Ensor 221. Crecia 22, 176 (contra Carey) lt7. 453.455-459: Morel-Vindé 221
Eulet 122. Guillard, Achille 9. 46. 65. 257-261. 500. Moser, Ludwig 97. 122.
Everctt, A. H. 221. 616. 619. 620. 490. 491. Lavergne, Léoncc de 628. Mun, Contcle dc 355.
Guyot, Yves 263. 367. 674. Legoyt 96, 122.
Fallati 57. Lehr J. 35. Napoleon. lll (ðocialism de Stat) 204-
Fãlticeni 557. 559. Haïti 495. Le Play 63t. Nasse 2ti5.
Fauchcr, Leon 2lg. Hàebler,- Konr acJ r',77 . 476. 477 ,47¡J. 4ti0. Leroux (circulus) 177. Neagoe, D. Dr. 509.
Faxardo 134. Haeckel, Frnst 8.162. 163. 166. 468. 503. Leroy-Beaulieu, Paul 38. 26b. 369. 610. Neanrf, (judet) 559.
Felix, I. Doctor 3. 551-553. 5tì5. Hale, À{atherv 13.1. 630. 632. 634. Necker 7t.
Fc'nn1's5, A. de lì3. Hallcy !14. 95. Letourneau, Charles 173. Negrii 496.
Felrara 149. Hansen, Georg. lC'. 419. 4,lti. 46S. 469. Levant 471. Negruzzi, C 677.
Ferry, C. J. tìl{ì. 47ti. 4S5. õ0u. Levasseur 416. 631. Neurath, Wilhelm 36. 206. 280-282._
Filip Il (al Spauiei) 476--478 (F. III) Halgleavc's 140. Liebig 319. 4ltì. Neville, John Keynes 267.
479. 4¡J1. Hebeerden 153. Lippert, Julius 494. Nitti 150. 221. 357-365. 371.
Finlaison !ì6. Hegervisch 151. 366. List, Fr. 9. 223-231,325,330. 33t.366. Norvins, L. de 423.
Fircks, /rlthur von 15. 10. 28. 47. 5ô. Held, Adolf 2lì5. 4t7. Nossig, Alfred Dr. 1lt.
70. 71. rì0. s5. s9. 99. 100. 102. r04. Hcllwald 437. 462. 495. Loria, Achille 283. 350-354.
107. 1 14. 115. 2¡,ì3. Herder 434. Lotze ll7. Ogilvy, J. 267.
Fix, Thúodorc 219. Héricourt. Doctor ô32. Luden 155. Onckcn, ^.
August 6lS.
Fiziocra{i (çcoala) ô18. 619. 669. Herrenschrvand 134. Oppel, Alwin 472, 4æ.
FIaiçlen, G" Doctor 3. 343. 550-553. High 140. Machìavelli 24. 603-60u. Oppenheimer, Franz 6l t. 613-617.
5rJ2. 585. Hoffrnann J. G. 196. ,&lacculloch 202. Ortés 136. 137.
Flandla 473.474. Hunrc 143. Maùid 477. ott, A. 279.
Flolcn!a -t68. -ltì9. Huxtey 162. 166. 3tì9. trlalon 196. Owen, Robert (socialisrn) 2tì3.
Foissac 419. Hyndnrarr H. 283. Malthus 129. 130. l4t- t5l. 193. t9b.
Fourier, Charles 222. 286. 202 (Sismondi) 207. ¿20. (List) 223. Papiniu, l. N. (List) 223. 225.
Franklin (Benjanrin) 135. l3ti. 141. 25u Iaçi (poporatie) 4. 5. 546. 551.55U-566. (Çarey) 231 -241. (Spencer) 24t -257 Papiu, Ilarianu 678.
(Alfred) 401. 571. 572. (iuragul) 583. 593.594. 599. (Çuil IaJd) 257
Flanta (popora{ia) 25. 29.75. 108. 1t39. 640- 65li (Universitatea 1522 -1923) 3rl. -26t. 2ß3. 265. (Darwin)
321. 331. 333. 351. 555. 60tì.
Petty, W. Sir l2l.
Piatra-Neamf 559. 561
277. 439. õ25-645. 658. Mangoldt 35. Pitt 132.
-5ô5. b94.
Fricrlrich \\/ilhclru I (al Prusici) .192. Indii (drumul pe nrarc) 470. Marlo, Karl (Winkelbtech) tì. 161. 172. Platon 127.
FLtchs, Call Johannes Dl'. 674. Ingranr l. l(. 133. 139. 2Lì6. 233. 267. Marshall, Alfred 139. 237. 674. Platter, Julius Dr. 674. "
37{}. 3M. ,tlarlian, Dionísie P. tì. 681. l'layfair, William 5t3.
Gallorvay 9ô. Ionescu, N. T. 654-656. Marx, Karl f. i0. 136. 139. 173. 219. Plechanow 406.
Galton, Francis 2ô7. Irlanda (cartofe) 189. (iperdemie) 337. 285. 300-s18. 369. 390-s92. 398. Plinius 457. 459.
Garniel, Joseph 32. 38. 57. 71. 94. 95. lstrati, C. I. Dt'. 4. 399, 405.406. 483. 485. Plutarch 22. 462.
98. 222. fvernois, Sir Francis d' 122. tllasslow, Peter 675. Pöhlman 469.
Gasparrin 2117. Mauri 471. 473 (alungarea lor din Spa- Polybius 22.
(ìasper'122. Jeukin-Jones 96. nia) 479. Prévost Pierrc 39.
(ìenovesi, Antonio 135. 486. J cntsch, l(arl 36 !!ayr, von 45.55.86.87. Jil. Price, R. 122. 143 (L. L.) 267..
Geolge, Henly 9. 33. 301. 331-349. J onnès 61. 62.73.76.78. Medina dcl Campo 479. Proudhon, P. J. 283. 286.
356. 3¡J5. 3r.ìô. J ourdan, Alfred 32. 3lì. 264. Metellus (censrr) 489.
Gerry 61.
"J
intea" (laçi) 535
un Meyer (Eduard) 467 (Moritz Dr.) Æb. Quételet, Adolphe B. 117. 122. 156
Ohica, loan 600. Justi, von I 34. Mill, John Stuart 8. 38. ¡59. 286. 331. 491. 505.
Gibbon 25. 367, 385. 62t. Quesnay (Mirabeau) 618. 619. 669.670..
Gide, Charles 35, 278-279. 610. 673. Kautsky, Kitrt 170. 299. 303. 612. t
I 675. Kersseboonl 94. 95.
 ,
"ff

6e8

Ravensione 221. Sombart, Werner 659-663.

Reich. Eduard 262.396. Spania 471. ß1.
iióintr'otO, Karl Theodor 173' 194. 370' Soarta 453.
Renan. Ernest 628. Sbicuitorul moldo-român (laçi 1&tl)
riev¡ahd. Louis (s¡cialism) 283... 566. 678.
10. 36. 37. 43' 145. Snurius Cassius (legi) a5ô.
' tis. ioz.2o3. Ù.
Riðardo.'David
204. 2Ú. 217 (venitul Statele-Unite 289. 319.
çi poporalia) 297' (salarul) 321. 333. Steitz 130.
s44. 366.. Steuart, Jacques f36' 138. 670.
Richelot (List) 223. Strat, Ioan 681. \
Rizos, Panaioti 678. Sturdza, 'Mlhail V.. V,. 574.
Robin, Paul 633. Suceava 559. 560.
Rochard. Dr. l. 29. 105' 1ll. Süssmilch 96. l2t, 491.
Fiodbertús 9. t'0' 293-295. 303. 319' 463'
Roebuck 139'
Roma 23. 318. 433. 437.465.
Sufu, Nicolae Principe 566.568.570. 678.
Târgul-Frumos 559. 561.
Taine. Henri 628.
T A.B L A
fiomàn (meseriasi) 559.561. 565. 594' Tcheíg-Ki-Tong (familia chinezá\ II 2.
Fioscher. wilheliú 8. 30 35 9l' 133'
Pag.
Tchourilov 635.
ù3. i86. 369.418' 489.492. 501. Temple, W. Sir 134. Prefafä III
Rossi, Pellegrino 38. 156. 158' "fexier, C. 496. lntroducere 3
Rousseau L l. 618. Theilhaber, Felix 4., 659'
05-69. 73.
riumCt¡n B. 3-5. 47. 57. 01. Thornton, V/. 158. 300.
77.94.99. 104. 107. 117. l3l.173 Tocqueville 631. C o ns i dètr a¡ i un i g ener aie
(conctuzíe) 177 (Spencer, Talquist, Toledo 473.
Carev) 178. 370. I. Popora{ia gi insemnátatea ei l5
Torrens 22f,'. (legea salariilor) 29l. cap
Ruppinl'Arthur Dr. 665. Tovnbee. A. X7. cap It Problema PoPora{iei çi istoria 20
Rusia 189.
Trãian, impãratul 489. III. Economia politicä çi problema popora[iei 30
'Sadler 221. cap
Trall. R. ^f .262. 396.
Saint-Cyran 94. '95.' TrucÉy, Henri 631. 644.
Sav. Horace 672.
Valahia (situalia geograficä) 198 547 549.
l. Statistica Poqoraliei
saí. L B. B. 36.126. l5l.
154.202.203'
ä+'. +gt. 492. 511. (Everett) 619-620 ,Vasiliu, Emil D. B. 657. câp. lV. Qtiinfa popora{iei sau dentografia 48
671. 672.673. Vaslui 559. 561-505. 594. V. Despre statisticä în genere . . . . . 5T
'Vauban. maresal 134. cap.
Scarlet, J. 190, cap. VI. Starea poporaliei 70
Schaoira (Conta) 576. Veniamin Cosiache, mitiopolit 677.'
.schaifle .Ò. sr. ¿t. 118. ll9. 285' Yico 432. ' cap. VII. Miçcarea popora{iei 85
Scheel, H von 285. Villeneuve de Bargemont 19ô. .:
Schlözêr (Achenwall) 57. Villermé 122. 219. 505' ll.'Teoriø Poqoraliei
- Schmidt, F. 196. Villey, Edmond 38. 265. ¡
Schober, Hugo 36. Voltaire 137.
statistice 114
Schönberg, Gustav 34. 41. 285.
cap. vlll. Despre legile sociale çi despre valoarea inetodei -
Waentig; Heintich 610.
Schopenhauer, Arthur 407. 413 wasnel. Ad. 33. 41. 122. 173. 176. 285.
Schrader 122.
WaIckei. Karl 223.283. 400. IlI. Politica PoPoraliei
Scialoja, A. 38. 156. 158. 486. Wallace' 143. 23r. (Darwiri) 269.
Scrope 221. cap. IX. Considera{iuni generale 124
Warsentin 96.
Seckendorf, Ludwig von 132. \ùy'att-(masina cu aburi) 140. 318. (doc- cap. ' X. Predccesorii lui Malthus 130
-Senior N. V/. 221. tolui, vàccin) 153. 5ll. r39
Sergi 352. cap. XL Teoria.lui Malthus
Werunskv 285. l5r
Sevrlla 574. cap. XII. Pärtinitorii lui Malthus
West, Riðhard Sir ¡renta) 233.
Sidgwick, H. 267. Wicksell, Knut 675-676. cap. XIll. Sirnonde de Sismondi . 196
.Sirnon, EugQne 273. Withbread 150. cap. XlV. Protivnicii lui Malthus . 220
Simpson 94. 95. Wolf, Andreas 55Q. 551. 552.
Sinclair. Iohn 58' cap. XV..Socialiçti protivnicii ai lui Malthus 283
196-220. Wolf, Julius' 611. 6'74. cap. XVI. O problemä çtiinlificä 365
sismonii-8. 10. 31. 36. 37. 42. Wyatt 140.
2U. ffi. ß9. 425,672. cap. XVll. Analiza c¡iticã. 374
Smart 94.95. Young, Arthur 137. 138. Cap. XVIil. Principiul popora{iei 4A'l
.Smith. Adam 135. 143. 190. 196. 198.
nl. ZZq. 3W. 372.3'l'{' 670. 6'lt. Zarathustra 435. Cap. XIX. Márirea gi decäderea na{iunilor 430
Capr XX. Incheeri practice 486
 70ü

Anexd
Scåderea popora{iei creçtine çi inrrrul{irea jidanitor in oraçe}e Rontâniei 531
Prefalá 533
I. Prelegerc. Fenonlenul scädcrii çi inmultirii 535
Il. Prelegele. Cauzele scäderii çi înmul{irii il9
IlI. Prelegere. Rentcdiile 582

Note
I. Legea poporafiei 603
II. Poporalia Fran{ei 625
IIl. Popora{ia oraçelor României 640
IV. Economia_ politicã 9i poporalia 6&)

Regislru
A. Nlaterii 'o 691
B. Nume 695

/rl-.h
ttir.
-" r!)
"
\åùi-l

tl

l'rfì; ì 3.i.(
PRET 150 tEl