VOLUMUL I

CAP. I LA INCEPUTURILE CIVILIZATIEI

Grota din Altamira
Inceputurile artei se situeaza in jurul aparitiei tipului uman Homo sapien, adica acum aproximativ 30 / 40.000
de ani. Un sunt propriu zis niste obiecte cu carcter artistic, ci mai degraba ele reprezinta idei, ele reprezentand
un sens magic cum este cazul !"enerelor#. $cestea sunt statuete %eminine descoperite pornind din &iberia
pana in sudul 'rantei. (rintre aceste "enere putem aminti pe "enus din )illendor% *$ustria+, din &espugue
*'ranta+ si din ,avignano *Italia+.
-otusi aceste statuete *reprezentand animale sau %emei+ demonstreaza o oarecare preocupare a omului paleolitic
pentru estetic prin observarea obiectului sculptat *de %apt a modelului original+, prin renuntarea la anumite
detalii *socotite de el inutile+, prin culorile alese *a se vedea pestera din $ltamira lana orasul ,antander .
,pania+.
'ain/ $0-$ 1U 2,-2 3 ,I4(&$ 02'&25-$02 $ 02$&I-$-II, 5I 3 02'&25-$02 $ $-I-U6I1II
34U&UI '$-$ 62 02$&I-$-2.
Arta Neolitica
In arta neolitica se observa o preocupare pentru estetic mai pregnanta si debarasarea obiectului sculptat de
%unctiile sale religioase sau de semni%icatiile magice. $ se vedea vasul de ceramica cu %orma %eminina denumit
!7eita de la "idra#, statuetele gasite la 5ernavoda !8anditorul si %emeia#.
(e la mijlocul sec. al I".lea si.a %acut aparitia roata olarului in 4esopotamia. In 2uropa 3ccidentala va apare cu
3000 de ani mai tarziu *deci prin anul 900 i.e.n+. In aceasta perioada se evidentiaza pictura, dat %iind %aptul ca
omul devine sementar, se ocupa cu agricultura, se aseaza intr..un loc si se produce trans%erul de la reprezentarea
de animale la reprezentarea de mamen (icture umane in di%erite ipostaze, lupte, intamplari petrecute etc.
Civilizatia mealitica
$pare cu aproximatie intre anii 3900 :900 i.e.n.
$rie de extindere in 2uropa/ zona occidentala mediteraneana, urcand prin ;retagne, sudul $ngliei si Irlanda si
in nordul 8ermaniei si in regiunile scandinave.
$u %unctie religioasa.
-ipul cel mai simplu si mai vec<i de constructie megalitica este dolmen!l *in bretona masa de piatra+, legat
de cultul stramosilor, loc de inmormantare a capeteniilor de triburi.
4onument megalitic men"ir!l *in bretona piatra lunga+. &egat de cultul mortilor, era plasat in apropierea
unor morminte si considerat un %el de tron al su%letelor de%unctilor. *2ste celebru sirul de men<iri din 5arnal, in
;retagne aproximativ 3000 de men<iri+.
5and men<irii sunt plasati in cerc poarta numele de cromlec".
-ipuri speciale, locale, de monumente megalitice se mai gasesc in Insulele 4allorca si 4inorca *tala#ot,
ta!la, naveta+.
$tone"ene
Un aliniament circular de men<iri, un cromlec<, in $nglia poarta numele de "ene.
1.au %ost locuri de cult celebrat de sacerdotii celti sau de druizi pt simplul motiv ca prezenta celtilor este mult
ulterioara epocii in care aceste monumente megalitice au %ost ridicate.
,e a%la in tinutul 2ssex din sudul $ngliei.
$veau 4 cercuri concentrice si in jurul ansamblului central era un complex de necropole cu tumuli. %T&MUL'
tumuli, s.m. 4ovil= arti%icial=, conic= sau piramidal=, din p=m>nt sau din piatr=, pe care unele popoare din
antic<itate o ?n=l@au deasupra mormintelor. A"ar./ t(m!l!) s.m.B 6in %r., lat. t!m!l!). +
5omplexul a %ost construit in epoci di%erite, incepand din jurul anului :C00 i.e.n pana catre :400 i.e.n.

*ome)ticirea animalelor
5ainele $sia 4ica sec. "III i.e.n
3aia IraD sec."II i.e.n.
5apra tot in sec. "II.-ot in 2gipt a aparut mai intai pisica domesticita acum aprox. 4000 de ani, dar ea apare
mult mai tarziu in 3rientul $propiat si in zona 4editeranei sec. I i.e.n
"alea 1ilului ratele si gastele
8aina provine se pare din India ca si bivolul.
;oul si vaca in mai multe centre geogra%ice. 5ele mai vec<i dovezi ar<eologice 8recia ,eptentrionala s%.
sec. "II i.e.n.
6upa caine, cel mai vec<i animal domesticit porcul Iran si 4esopotamia sec. "II i.e.n. -otusi specia
actuala provine din 5<ina de unde a ajuns in 2uropa abia acum E secole.
5alul domestic atestat in regiunea Ucrainei si a 0usiei 4eridionale.
C!m a a+ar!t moneda, Cand )i !nde,
&a inceput trocul. $poi, grecii din epoca <omerica, egiptenii, germanii si romanii din primele veacuri capete
de vita. &a celelalte popoare mai putin evoluate persitau inca sc<imburile cu obiecte recunoscute de respectiva
comunitate ca valoroase. 6e exemplu discuri de piatra per%orate, var%uri de lance, ornamente din scoici, pesti
*$lasDa+, ceai *4ongolia+, seminte de cacao *4exic+.
In epoca metalelor a aramei si a bronzului acestea au servit ca etalon de valoare. 5a si o curiozitate,
cuvintele pecuniar si capital, de origine latina, insemnau pecus F oaie si prin extensie turma iar caput F cap de
vita.
In mileniul al III.lea i.e.n in tarile 3rientului $propiat au intrat argintul si aurul ca metale de sc<imb. 6ar numai
argintul circula, aurul %iind depozitat in temple *ca azi in banci+ si %olosit in sc<imburile internationale.
1u se stie exact aparitia monezii. 2xista mai multe teorii. Unii a%irma %aptul ca ar %i aparut mai intai in &idia,
inaintea lui 5resus, in sec al "II.lea i.e.n, alte teorii, ca ar %i aparut simultan in mai multe orase stat grecesti
*$rgos, 2gina, (aros, 4ilet, 2%es+ ipoteza cea mai plauzibila.
5uvantul grecesc pentru moneda era n-mi)ma . ceea ce este con%orm legii. In <umea greaca din ,icilia si din
,udul Italiei moneda se numea nomo)' cuvant care prin latinescul n!m!) a dat numismat si numismatica.
5onstitutia monetara a %ost introdusa la $tena de catre ,olon in jurul anului G00 i.e.n, data de la care monedele
grecesti si cele de mai tarziu vor avea %orma rotunda *in timp ce monedele romane vor ramane mult timp ovaleH
iar in Iaponia medievala vor avea %orma de (atras sau de paralelogram+.
0egele &idiei, 5reses *sec "I i.e.n+ a %ost primal rege care a batut monede de aur. In acelasi secol, 6arius a %ost
cel dintai rege care si.a reprodus pe monedele emite de el propria imagine, in ipostaza de rege divinizat. &a
0oma, primele monede *de argint+ s.au batut abia ina nul EGC i.e.n deci cu patru secole in urma grecilor.
$telierul se gasea intr..una din dependintele templului dedicat zeitei Ionona 4oneta *adica !(ovatuitoarea#+
de unde, prin urmare si originea cuvantului !moneda#.
CAP. II POPOARE $I CIVILIZATII VEC/I
Prima civilizatie "i)torica
(rima civilizatie in zona vailor %ertile ale 4esopotamiei tara dintre %luviile -igru si 2u%rat coincide
aproximativ cu IraDul de azi.
6e %apt 4esaopotamia insumeaza trei popoare distincte/ sumerienii *in sudul tarii+, aDDadienii *zona centrala,
%ormand orasul si statul babilonian+ si mai tarziu triburile razboinice ale asirienilor.
,crierea cunei%orme cea mai vec<e, atestata la sumerieni, avea peste J00 de semne si se invata in scoli
sumerienii au avut primele scoli din lume datate din al III.lea milenio i.e.n. &a inceput erau scoli unde predau
preotii, dar apon au devenit scoli laice si in anul :K00 se in%iinteaza primele biblioteci %oarte bine dotate si
organizate.
$par la sumerieni primele %orme ale ar<itecturii ziguratul turn gigantic in trepte. -ot in sec. I" i.e.n apar si
primele orase.state, independente, administrate de un rege/ Ur, &agaL, 1ipur. $cestea s.au ?n%iin@at c<iar ?nainte
de potop *3G00 ?.e.n v=rsarea %luviilor -igru Li 2u%rat+.
$proximativ prin E300 ?.e.n oraLele.state sumeriene au %ost supuse de triburile aDDadienilor care au %ormat
puternicul stat sumero.babilonian. 5iviliza@ia sumerienilor a %ost preluat= de babilonienii.aDDadieni Li
dezvoltat=. 2xemplul cel mai str=lucit este Epopeea lui Ghilgame, legendarul rege sumerian din UruD, de la
s%>rLitul mileniului al I".lea. Interesant este %aptul ca Li aMi, ?n nordul IraDului, exist= o popula@ie, relativ
numeroas=, numit= )omeri.
Civiliza0ia Ind!)
1=scut= cu cel pu@in 9000 de aniC ?nainte ?n "alea Indului din subcontinentul indian *?n mare parte pe teritoriul
(unjabului de azi+. $u existat E mari oraLe/ 4o<enjo.6aro Li Harappa *%oarte dezvoltate con%orm planurilor
ubranistice, cu str=zi largi din care porneau drept altele, cu pu@uri interioare, camere de baie ?n unele cazuri,
pavate cu lespezi de piatr= Li ?n mijloc cu canale de scurgere acoperite+. 0egele era Li sacerdotul suprem, iar
asem=narea dintre organizarea statal= a acestei popula@ii Li cea a sumerienilor ne duce la concluzia c= au existat
leg=turi comerciale intense pe mare Li pe uscat cu 4esopotamia. $u avut contacte Li cu (ersia, $rabia, $sia
5entral=, %apt ce explica dezvoltarea rapid= a acestei popula@ii.
"enerau boul asiatic, probabil consideran anuimal sacru, %apt transmis de cultura Indus ?n cultura indian=
propriu.zis= ?n cultul zei@ei.mame, ?n venerarea vacii Li ?n cultul zeului Niva. 6in cauza invaziilor unor popula@ii
ariene aceast= cultur= s.a pr=buLit ?n jurul anului :900 ?.e.n.
Civiliza0ia inca1ilor
(>n= ?n urm= cu cel pu@in E0 000 de ani $merica era nelocuit=. $poi, grupuri mici de v>n=tori nomazi din
continentul asiatic au ?nceput s= migreze pe teritoriul $mericii de 1ord, cobor>nd mult mai t>rziu spre sud,
pentru ca ?n jurul anului 9000 ?.e.n s= ajung= Li ?n zona $mericii 5entrale.
,pre s%>rLitul perioadei neolitice, adic= G000 ?.e.n 9000 ?.e.n a pornit alt val de invazie, de data asta nu dinspre
uscat, din sud.estul $siei, ci de pe mare, dinspre 3ceania, ?n $merica de ,ud. 6intre civiliza@iile sud.americane
str=vec<i putem aminti incaLii. (rin anul :E00 e.n r=zboinicii incaLi au supus vreo 900 de triburi, cre>nd un
mare imperiu ce ocupa, total sau par@ial, teritoriile actualelor @=ri 2cuador, (eru, ;olivia, o parte din $rgentina
Li jum=tate din 5<ile. 0egele se numea 4arele Inca, iar supuLii lui poporul lui Inca.
6e.a lungul istoriei lor, incaLii nu au creat o mare cultur=. 2rau ?ns= renumi@i pentru corpul sacerdotal
impresionant, ?mp=r@it ?n di%erite categorii Opro%esionale#/ g<icitori, vr=jitori Li vindec=tori. (racticau o
medicin= empiric= cu totul remarcabil=. ,e spune c= incaLii cunoLteau metde de tratament ?n condi@ii aseptice a
r=nilor, erau pricepu@i ?n %itoterapie, Ltiau s= plombeze din@ii, s= trateze %racturile, s= e%ectueze amputarea
membrelor, s= execute opera@ii pe craniu.
1u aveau, ca aztecii sau mazaLii, un sistem de scriere, ?n sc<imb aveau un sistem de notare original prin
procedeul 2!i+!/ un m=nunc<i de corzi Li s%ori de lungimi, grosimi Li culori di%erite, cu noduri de diverse
%orme Li m=rimi, sistem prin care incaLii notau ci%re, lucruri, %apte. 1ota@iile erau %=cute dup= un cod secret, pe
care numai interpre@ii specializa@i le puteau desci%ra.
IncaLii au %ost numi@i de cercet=tori O0omanii $mericii (recolumbiene# Li asta dtorit= bunei organiz=ri Li
administr=ri. ,unt remarcabile dimensiunea Li per%ec@iunea te<nic= a construc@iilor realizate deoarece pentru
realizarea lor incaLii nu dispuneau nici de unelete de %ier *nu cunoLteau ?nc= %ierul+ Li nici de animale de
trac@iune *lama era singurul animal domesticit, dar aceasta era prea pu@in rezistent=+ Li nici de ve<icole c=ci nu
cunoLteau roata.
'aima civiliza@iei incaLe se datoreaz= construc@iilor impresionante ?n piatr= temple, palate, depozite, %ort=re@e,
r=sp>ndite c<iar Li pe ?n=l@imi de 4000 m. 3raLul 5uzco era capitala imperiului. 5elebru, unic ?n lume ?n %elul
s=u, este %antasticul oraL.cetate 4ac<u (ic<u, construit pe un pisc ?nalt de 4000m.
Imperiul a avut un s%>rLit lamentabil. Pn :99E, conQuistadorul 'rancisco (izarro, cu un grup de doar :30 de
solda@i Li 40 de c=l=re@i, dar %olosindu.se de o vicelenie josnic=, l.a invitat pe rege, pe Inca $ta<ualpa *care avea
o gard= personal= de 90 000 de oameni+ s= vin= dezarmat la o ?nt>lnire. &.a %=cut prizonier Li a cerut pentru
r=scump=rarea sa 9.900 Dg de aur Li :E 000 de argint. 6up= ce a pus m>na pe acestea, ?n loc s=.l elibereze,
(izarro a %ost sugrumat. Ni ast%el s.a s%>rLit Li imperiul incaL.
Enimatica civiliza0ie ma#a
4aMa $merica 5entral=.
1u se Ltie ?nc= ce %orm= de organizare Li guvernare avea acest popor. 2ra singurul popor ?ntre celelalte
civiliza@ii mari ale $mericii care nu avea un aparat militar organizat. 1u se cunosc motivele declinului Li
s%>rLitului acestei popula@ii ?nc= ?nainte de cucerirea spaniol= Li nu se Ltie cum acest popor care nu cunoLtea nici
metalele, nici animalul de povar=, nici plugul, nici m=car roata, a putut ?ntrece totate celelalte popoare ale
$mericii precolumbiene ?n domeniul Ltiin@ei Li cel al artelor.
6e aceea sunt numi@i Ogreci ai $mericii precolumbiene#. 2poca de %ormare :900 ?.e.n 3:J e.n. 2poca
clasic= a lor 3:J e.n CE9 e.n. $ %ost singurul popor care a creat un sistem de scriere <ierogli%ic=. Hierogli%ele
lor sunt ideograme, deci semne care transcriu Oidei# Li, se crede, anumite elemente %onetice. (reo@ii lor au
inventat ?nc= din sec I" ?.e.n Li un sistem de num=rare prin pozi@ia ci%relorR un sistem care %olosea Li cantitatea
zero, pe care europenii o vor cunoaLte prin intermediul arabilor, cu peste o mie de ani mai t>rziu.
(reo@ii.savan@i au ajuns Li al o oarecare m=surare a timpului cunoLteau peste trei calendare. Ultimul calendar,
cel laic, era mult superior celui iulian Li gregorian Li azi s.a ajuns la concluzia c= acest calendar al maMaLilor
avea o eroare de :J secunde ?ntr.un an *era ?mp=r@it ?n :K luni de c>te E0 de zile Li la s%>rLitul anului se ad=ugau
9 zile de s=rb=toare, odi<n=, petrecere+.
,urprinz=tor de exacte erau Li calculele lor astronomice. 2i cunoLteau constela@iile (leiadei, a 8emenilor, a
,corpionului Li a Ursei 4ici. $junseser= s= determine precis solsti@iile, ec<inoc@iile Li eclipsele.
3Mi)terio1ii4 i5eri
4isterioLi d.p.d.v. al originii lor.
(eninsula ocupat= azi de spanioli Li de portug<ezi era numit= de romani OHispania# Li de greci OIberia#. $ %ost
locuit= din cele mai vec<i timpuri Li ne.au l=sat peLtera din $ltamira Li monumentele megalitice. Pn mileniul al
II.lea ?.e.n a migrat ?n peninsul= un amestec de popula@ii care, stabilindu.se ?n peninsul=, au %ost denumite cu
termenul de Oiberi#. -emperamentul lor era di%erit ?n %unc@ie de zon=. $st%el, cei mai aspri, cei mai duri, mai
?napoia@i, erau cei stabili@i ?n zona de nord a peninsulei galicienii, cantabrii, asturii Li OmistertioLii# baLci *pt.
c= nu se cunoaLte nici originea lor Li nici originea limbii lor+. 5ei despre care avem mai multe in%orma@ii sunt
luzitanii aproximativ locuitorii (ortugaliei actuale. Pn sud, pe teritoriul actualei $ndaluzii ?i g=sim pe
tartezi/tudertani cei mai evolua@i sub raportul civiliza@iei datorit= contactelor pe care le.au avut cu %enicienii Li
cu grecii. Pn centrul Li estul peninsulei iberii, dup= ce i.au asimilat pe cel@i *care invadaser= din nord peninsula
?n sec. al "II.lea ?.e.n+ au %ost cunoscu@i sub numele de celtiberi.
Iberii aveau un nivel de civiliza@ie remarcabil, erau duri, sobrii, puternici, dar Li %oarte individualiLti, orgolioLi,
%apt ce i.a ?mpiedicat ?ntotdeauna s= se uni%ice pentru a %ace mai bine %a@= invaziilor. Unii iberi erau conduLi de
un s%at al b=tr>nilor, al@ii de rege, regi al unor regate minuscule, %ireLte. $dorau mun@ii, p=durile Li anumite
animale taurul ?n spe@= *?n cazul de %a@=, ?n cazul dat+. 1u ?Li ?nmorm>ntau mor@ii, ci ?i l=sau prad= vulturilor
pentru ca aceLtia s= le duc= spiritele ?n cer.
(laton aduce prima m=rturie ?n leg=tur= cu marea pasiune a spaniolilor corrida ?n dialogul s=u Critia)
regii lor se reuneau Li Oslobozeau taurii ?n incinta templului Li ?i v>nau, %=r= arme de %ier, numai cu ciomege Li
arcane#.
Un lucru extrem de rar, dac= nu unic ?n $ntic<itate, %emeile nu erau considerate in%erioare b=rbatului, iar cele
din triburile celtiberice luau c<iar parte la lupte al=turi de b=rba@i. $veau c<iar un sistem propriu de scriere, legi
scrise Li c<iar versi%icate pentru a putea %i mai uLor memorate de to@i. 1e.au r=mas de la ei statui de piatr=
reprezent>nd animale *sec "I ?.e.n.+ Li statuete Li %igurine din bronz. $ se vedea bustul de calcar din sec I"
?.e.n., de m=rime natural= O6oamna din 2lc<e# care ?ntrece ?n %rumuse@e pe celebra 4ona &isa.
'oarte ospitalieri ?i considerau musa%irii ca pe trimiLi ai zeilor dar Li %oarte cruzi ?n r=zboaie Li cu un %anatic
sentiment al libert=@ii Li al independen@ei. 2ste bine cunoscut erosimul marelui Le% al luzitanilor "iriatus care
?n sec. II ?.e.n a rezistat timp de K ani romanilor. &egendar a r=mas Li eroismul iberilor din 1umancia c=ruia
5ervantes i.a dedicat o grandioas= dram= eroic=. Iberii din 1umancia, dup= ce au nimicit E armate romane,
comandate de consuli, au rezistat timp de :0 ani, jert%indu.s eliteralmente p>n= al ultimul om. $st%el, romanii,
?n timp ce pentru a cuceri 8allia le.au trebuit K ani, pentru cucerirea tuturor triburilor de iberi din ,pania le.au
trebuit E00 de ani.
Adev6r!l de)+re vi7ini
1ormanzioi, Ooamenii nordului# sau 1ordmenn, 1ordmannos, cum ?i numeau cronicarii %ranci, au pornit din
%iordurile 1orvegiei. *Pn norvegian= Ogol%# se spune 8i7R de unde numele de vi7inar, viDingi+. ,copurile
expedi@iilor lor nu erau numai ja%ul ci Li c=utarea de p=m>nturi %ertile pe care s= se stabileasc=, des%=Lurarea
unei activit=@i de comer@ Li captura de sclavi. ,.au extins ?n trei direc@ii )+re )!d pr=d>nd (arisul, sudul
8alliei, (eninsula Iberic= Li %ond>nd ?n ,icilia un stat %oarte bien organizat, . )+re r6)6rit invazie paLnic= ?n
@inuturile ,uediei unde erau varegii Li )+re ve)t. (rimele dou= expansiuni au avut mai mult caracter comercial.
6e alt%el, cor=biile lor erau prev=zute mai mult pentru a transporta mar%= Li nu oameni. 4ai mult, viDingii Li
varegii sunt cei care creeaz= premisele prosperit=@ii comerciale ale unor oraLe precum 7orD, 1otting<am,
&incon, 6erbz, &eicester, 0ouen, 1ovgorod, Siev, ,molensD. Pn expedi@iile lor nu au ras oraLe Li regate cum au
%=cut alte popula@ii, dimpotriv=, au creat regate prospere cel al ,iciliei, al (ugliei, al 6anemarcei, al ,uediei Li
1orvegiei precum Li prima republic= din 2uropa Islanda.
Pn direc@ia vestic= a expedi@iilor de explorare Li colonizare *ar<ipelagurile 3rcadelor, ,<etland, Hebridelor Li
'arTr precum Li coastele ,co@iei Li ale Irlandei+, c=tre KJ0 viDingii norvegieni au descoperit Li au ?nceput s=
colonizeze Islanda. $cest stat creat de ei a %ost independent timp de aproape 4 secole *p>n= ?n :EG4, c>nd
Islanda a %ost anexat= 1orvegiei+.
$u descoperit Li colonizat 8roenlanda cea mai mare insul= de pe glob.
Prima 3de)co+erire a Americii4
,e spune c= viDingii, datorit= te<nicii lor maritime avansate, ar %i ajuns ?n "inland *OUara "inului# a c=rei
localizare nu este %oarte bine cunoscut=+. $ceast= ipotez= este sprijinit= Li de literatura lor ,aga lui 2riD cel
0oLu intitulat= Cartea i)landezilor sau cea intitulat= Landnam5o7. -otuLi nu exist= %undament Ltiin@i%ic
pentru aceast= teorie. ,ingurele urme ale viDingilor ?n $merica au %ost g=site ?n gol%ul Ungava, situat ?n nordul
peninsulei &abrador, care coincide, ?n cea mai mare parte cu teritoriul actualei provincii Vuebec. ,.au mai g=sit
urme Li ?n gol%ul 4eadoWs. ,.au gasit ?n cele dou= loca@ii structuri de locuin@e viDinge. 6atarea acestora
precum Li a anumitor obiecte precum o nicoval=, un opai@ de %oc, un inel ::00.
R!nele 1i )crierea r!nic6
5aracteristic= vec<ilor popoare germanice din timpul lui -acitus Li -itus &ivius Li de asemenea popoarelor
scandinave. $ceast= scriere a ?nceput prin sec al III.lea e.n. Li a continuat p>n= ?n sec al XI".lea.
&iterele rune erau inspirate din scrierea etruscilor. 5a %orm= gra%ic=, aceste litere evitau liniile curbe Li
orizontale, pre%er>nd liniile oblice Li verticale. ,crierea runic= avea E variante. Pncep>nd cu sec al XI".lea
scrierea runic= nu mai este %olosit=. -otuLi, ?n preajma ?nceputului secolului nostru mai existau ?nc= @=rani care,
pentru a ?nsemna anumite date sau %ormule, ami %oloseau ?nc= runele. 5uv>ntul run= exista ?n marea majoritate
a limbilor germanice ?nsemn>nd Osecret#, Omister#, O%apt t=inuit#. Pn gotic= ?nsemna Olucru ascuns#.
CAP. III MONUMENTE CELE9RE
T!rn!l din 9a5el
,e a%la ?n ;abilon. Pn timpul domniei lui 1abucodonosor *G04 G9: ?.e.n+ s.a reconstruit noul palat cu gradini
suspendate, marile temple cu Oturnurile# lor anexe, ?ntre care aLa.Misul Oturn din ;abilon# *;abilonul timp de
E000 de ani cel mai %rumos Li mai mare oraL din $sia 4ic=, era numit de ebrei O;abel#, probabil printr.o
contrac@iune cu numele Meului ;el sau ;al, divinitate suprem= a babilonienilor+. 1u era un turn propriu zis, ci
o construc@ie anex= a unui mare templu, un ziggurat, adic= o construc@ie %ormat= din suprapunerea mai multor
corpuri de cl=dire prismatice. 2ra numit 2.temenan.Di O5asa -emeliei 5erului Li (=m>ntului#. Pn leg=tur= cu
acest turn, ebreii antici au creat legenda potrivit c=reia descenden@ii lui 1oe au ?n=l@at acest turn pentru a ajunge
la cer, dar 6umnezeu le.a pedepsit tru%ia ?ncurc>nd limbile constructorilor Li %=c>nd imposibil= terminarea lui.
&egenda a %ost ilustrat= Li de mari pictori ai 0enaLterii precum ;enozzo, 8ozzoli, 0a%ael sau ;rueg<el cel
;=rt>n.
Gr6dinile )!)+endate din 9a5ilon
1umite Li gr=dinile ,emiramidei, nu aveau nici un rol practic *ca 'arul din $lexandria+, nici nu conmemorau un
rege *(iramida lui S<eops sau 4ausoleul din Halicarnas+ Li nici nu erau ?nc<inate unor divinit=@i *7eus din
3lzmpia sau -emplul din 2%es+. I se datoreaz= lui 1abucodonosor, c=ci nu a existat nici o regin= legendar= cu
acest nume, singura cu un nume asem=n=tor %iind ,ammuramat, dar nici un scriitor antic nu a scris despre
aceasta.
5reate ?n sec "I ?.e.n, ca o anex= a palaturlui lui 1abucodonosor.
6e %apt gr=dinile nu erau Osuspendate#, ci erau aLezate pe terase de piatr= sus@inute de coloane Li arcade masive.
Piramida l!i :"eo+)
(iramidele egiptenilor erau monumente %unerare, morminte ale %araonilor, piramidele ?n trepte ale
babilonienilor *zigguratele+, ale aztecilor, mazaLilor ?ndeplineau %unc@ia de temple. (iramidele se a%l= ?n
apropiere de 5airo, ?n 8ise<. 5ele mai %aimoase/ cea a lui S<eops *S<u%u la egipteni+, a lui S<e%ren Li a lui
4iDerinos. $cum Lapte secole, un scriitor arab spunea/ O(e p=m>nt, toate lucrurile se tem de timpR dar timpul se
teme de piramide#.
Tem+l!l din E;e)
2%esul *,mirna+, al=turi de 4ilet era oraLul.stat cel mai bogat. $ici s.a n=scut, ?n sec. "I ?.e.n marele %ilizo%
Heraclit. 6ivinitatea venerat= de e%esieni era $rtemis *6iana la romani+. $ %ost de dou= ori distrus de incendii, a
doua oar= a %ost ridicat de regele 5resus al &idiei. Ultima reconstruc@ie a ?nceput ?n 390 ?.e.n. $rtemisonul,
marele -emplu din 2%es, nu era doar un l=caL de cult, ci avea sub jurisdic@ia sa terenuri, ad=postea comori, statui
precum Li un muzeu cu splendide opere de sculptur= Li pictur=. (e la mijlocul sec. III e.n $rtemisonul a%ost
je%uit Li distrus de go@i. 3pt dintre coloanele sale de marmur= verde se pot vedea Li azi ?n biserica ,%. ,o%ia din
5onstantinopolR iar pu@inele %ragmente decorative g=site de ar<eologi la ?nceputul secolului nostru ?n 4uzeul
;ritanic din &ondra.
Ze!) din Olim+ia
'idias cel mai celebru sculptor al 8reciei clasice autorul statuii. -ot el s.a ocupat Li de pictur= Li ar<itectur=.
1u au r=mas operele lui, dec>t poate %r>nturi, ?ns= este %oarte renumit pentru E statui crisele%antine *adic=
lucrate ?n aur Li %ildeL c"r#)o) F gr. aur Li ele;enterio) F %ildeL+. (entru marele templu de pe $cropole, 'idias
executase statuia crisele%antin= a $t<enei (art<enos *:E m toat= ?n aur Li %ildeL Li ?ncrustat= cu pietre
pre@ioase+. 5opia ei miniatural=, roman=, se a%l= la 4uzeul 1a@ional din $tena. Imaginea celelilalte statui
crisele%antine a lui 'idias una din Ocele Lapte minuni ale lumii# 7eus din 3lMmpia o avem doar ?n e%igia ei
de pe monede Li din descrierile contemporanilor. 7eus era reprezentat st>nd pe un tron din aur, bogat decorat cu
scene ?n basorelie% ?n abanos, ?n aur, ?n %ildeL Li cu incustra@ii de pietre pre@ioaseR pe cap cu o coroan= de %runze
de m=slin, ?n m>na dreapt= cu o statuie a "ictoriei, iar ?n cea st>ng= cu un sceptru cu un vultur ?n v>r%. 2ra
plasat= ?n templul lui 7eus din 3limpia pentru c= 3limpia era centrul religios al ?ntregii lumi greceLti, oraLul ?n
care %aimoasele jocuri Oolimpice# atr=geau participan@i Li vizitatori din toat= lumea Li deci putea %i admirat=.
$ %ost creat= ?n 439 ?.e.n Li a r=mas acolo timp de opt secole dup= care ?mp=ratul bizantin -eodosius al II.lea a
dus.o se pare la 5onstantinopol, unde, dup= incendiul din 4J9 a disp=rut cu des=v>rLire.
Colo)!l din R"odo)
0<odos F oraL important din insula cu acelaLi nume. Una din cele OLapte minuni ale lumii# *de %apt opt+ care,
al=turi de statuia lui 7eus din 3limpia nu a l=sat nici o urm=, ?n sensul de %ragment.
Insula 0<odos era situat= la o distan= egal= %a@= de 8recia continental=, 2gipt Li coasta $siei 4ici. 2ra centrul
ideal pentru tranzac@ii comerciale Li aici era cel mai mare t>rg de sclavi.
'iind r>vnit= de regii elenistici, ?n jurul anului 30G ?.e.n, regele 6emetrios, care st=p>nea aproape toat= $sia
4ic=, asediaz= oraLul timp de aproape un an %=r= s= ?l poat= cuceri. Pn cinstea acestei eroice rezisten@e,
0<odosul construieLte aceast= statuie, reprezent>nd zeitatea lor protectoare, Helios, zeul ,oarelui. ,culptorul
5<ares din &indos a lucrar la aceast= statuie timp de :E ani. 8recii au numit.o colo)!l *7olo)-) origine
cretan=+ Li acest cuv>nt s.a transmis p>n= ?n zilele noatre pentru a traduce ideea a ceva Ode propor@ii uriaLe#.
,tatuia era plasat= la intrarea unic= din portul insulei *locul cu aproxima@ie, cel sigur nu se Ltie exact+. 6up=
numai 9G de ani un cutremur a dobor>t.o.
1.a %ost unica statuie din $ntic<itate de asemenea propor@ii. $ltele au %ost/
. ?n India statuia ?n aram= a lui ;ud<a din (ataliputra *sec " "II e.n+
. ?n 5<ina, ?ntr.o grot= din Yan.Dang se mai poate admira un ;ud<a de pitr= din epoca lui Han, ?nalt de :4 m.
. la 0oma, pe colina 5apitoliului, ?n %a@a 4uzeului 5onservatorilor, se a%l= expuse resturile unei enorme statui a
lui 5onstantin cel mare.
Ma!)ole!l din /alicarna)
Halicarnas F colonie %undat= de greci *mai exact de dorieni+ ?n @inutul 5ariei, pe coasta $siei 4ici.
F patria istoricilor Herodot Li a lui 6ionis din <alicarnas
F perioada sa de maxim= prosperitate economic=, cultural= sec. " ?.e.n Li ?n special urm=torul,
c>nd pe tron ajunge regele 4ausolos *3JJ 393 ?.e.n+
6up= moartea lui so@ia Li sora lui *c=ci Li aici, ca ?n multe %amilii regale din $sia 4ic= exista obiceiul de a se
c=s=tori cu sora sau %ratele+, $rtemisa, a ?nceput construc@ia morm>ntului lui 4ausolos, ?n acelaLi timp cavou Li
templu dedicat de%unctului. (>n= ?n sec XIII mai existau ?nc= urme din acest mausoleu dar ?n prezent nu mai
exist=. -otuLi, statuile celor doi so@i regi, ?nalte %iecare de 3 m, se p=streaz= azi la 4uzeul ;ritanic din &ondra.
<ar!l din Ale=andria
,= zicem c= cele OLapte minuni ale lumii# erau de %apt opt, pentru c= autorii antici ?nlocuiau uneori O-urnul din
babel# cu O'arul din $lexandria#. $ %ost ?n=l@at pe mica insul= numit= (<aros, din %a@a celor dou= proturi ale
oraLului comercial $lexandria din nordul 2giptului, %ondat de $lexandru 4acedon care i.a dat Li numele care a
Li legat insula de @=rm printr.un dig lung de :G00m. *+"aro) ?n vec<ea grac= ?nsemna vLm>nt b=rb=tesc sau
simpl= bucat= de p>nz=, ?n egipteana vec<e +"aar F p>nz= sto%=. ,e poate ca grecii s= %i numit aLa aceast=
insul= pt c= veneau s= cumpere de la egipteni nvestitele lor sto%e pentru veLmintele de lux. Pn zile noastre aceast
cuv>nt desemneaz= %ar+
Pn Durul anului EK0 ?.e.n ar<itectul ,ostratos din 5nidos a construit ?n nord.estul insulei (<aros imenul turn.%ar.
5utremurul din :3J9 l.a d=r>mat complet.
Tem+l!l rec
8recii au ?nceput s= ridice temple abia din sec "III ?.e.n. ?n aceste temple nu p=trundeau dec>t sacerdo@ii Li
slujitorii acestuia. Pn ?nc=perea central= *?n latin= cella+ se a%la stauia zeit=@ii c=reia ?i era dedicat templul. 6up=
%orma coloanei Li a antablamentului se distingeau E ordine ar<itectonice/ doric Li ionic.
6oric ap=rut ?n (enopolez, ?n jurul anului GK0 ?.e.n. 5oloana sa este masiv= Li greoaie, capitelul lucrat ?n linii
drepte. 5oloana este pu@in ?ngroLat= la mijloc.
Ionic a ap=rut mai t>rziu, dar tot ?n sec. "II, ?n insula ,amos. 5oloana sa este sub@ire, zvelt=, uLoar=. 5apitelul
s=u are drept element caracteristic dou= volute, ?n c<ip de melc.
6erivat din cele dou= stiluri este cel corintic apare prin $rcadia prin anul 4E0 ?.e.n, av>nd capitelurile cu
ornamente ?n %orm= de %runze de acant. 3rdinul corintic este %astuos, bogat, %antezist, gra@ios. 2ste elegant, dar
?n mod ostentativ.
Cele 1a+te coline ale Romei
(alatinul
,e cunoaLte legendara poveste despre ?ntemeierea 0omei ?n J93 ?.e.n de c=tre 0omulus Li 0emus, totu@i aceasta
nu este dec>t o poveste. $dev=rul istoric este cu totul altul. -eritoriul 0omei de azi, str=b=tut de %luviul -ibru
este un teren colinar, cu dealuri ?nalte de 40 90 m de la nivelul -ibrului. (e una din aceste coline (alatin
existau 3 sate de agricultori Li p=stori ?nc= din sec IX ?.e.n. $ceste sate s.au unit apoi cu alte aLez=ri de pe
celelalte coline. 2rau etrusci, latini, sabini. &a ?nceput oraLul %ormat se numea 0umelna un cuv>nt etrusc, pt
c= ?n sec "I ?.e.n oraLul era condus de etrusci, regi etrusci. Pn 90C ?.e.n monar<ia este ?nl=turat= Li instaurat=
republica.
3raLul 0oma s.a constituit pe Ocele Lapte coline#/ (alatinul, Vuirinale Li "iminale, 2sQuilinul, 5oelio,
$ventinul Li, cel mai ilustru 5apitoliul.
1umele colinei (alatin probabil vine de la zei@a (ales zei@a p=storilor, ?n cinstea c=reia se organizau serb=rile
p=storeLti (alilia, devenite apoi s=rb=toarea o%icial= a %und=rii 0omei. 6intre cele Lapte colinei ale 0omei,
(alatinul este singurul care a r=mas nelocuit Li pe care nu s.a mai construit nimic de pe vremea romanilor.
$ventinul, 5oelio, 2sQuilinul, Vuirinalul, "iminale
$ventinul la sud de (alatin. 0enumit ?n istoria 0omei pentru c= era un cartier eminamente popular locul
unde s.au retras plebeii dup= r=scoala lor din 4C9 ?.e.n contra patricienilor *ocazie cu care a Li %ost ucis tribunul
poporului 8aius 8racc<us+
5oloseul *5oelio+ la 900 m vest de $ventin. 2ste cea mai ?ntins= Li cea mai neregulat= din cele J coline. 2ra
locul marilor edi%icii publice printre care Lcola de gladiatori, apoi marea cazarm= a solda@ilor de origine str=in=,
multe temple precum Li marele abatoral 0omei.
2sQuilin la nord de 5oelio. &ocuit= din cele mai vec<i timpuri de liguri. (>n= ?n vremea lui $ugustus era cea
mai mizer= zon= a 0omei. $ici era Li cimitirul s=racilor Li tot aici aveau loc execuu@iile capitale. 6up= ce
$ugustus ?ns= a inclus.o ?n planul de asanare a 0omei *?ns=rcin>ndu.l pe 4ecena+ a devenit o zon= ?n%loritoare,
cu vile somptuoase, gr=dini splendide. $ici se a%lau Li celebrele gr=dini ale lui 4ecena, ?n centru cu
impun=torul $uditorium o vil= de pl=cere unde adeseori erau aduLi Li muzican@i p=strat= p>n= azi. -ot aici
Li.a construit Li 1ero celebrul s=u palat *om!) a!rea.
Vuirinalul de la Vuirinus, un zeu al r=zboiului venerat de popula@ia din aceast= zon=. Pn punctul cel mai ?nalt
al Vuirinalului, ?n :9J4, papa 8rigorie al XIII.lea, %iul &ucre@iei ;orgia, a pus s= se construiasc= reLedin@a sa de
var=. Pn :KJ0, c>nd 0oma a devenit capitala Italiei, "ictor 2manuel II l.a ales ca palat reziden@ial *actualmente
este locuin@a Li (alatul (reziden@ial al 0epublicii+
"iminale vine de la vimine F r=c<it= pt c= ?n vec<ime tot acest deal era acoperit de o p=dure deas= de s=lcii Li
r=c<it=. 2ra locuit de sabini, ca Li Vuirinalul. 5ele mai impun=toare monumete de aici sunt -ermele lui
6iocle@ian.
5apitoliul
2ste a Laptea colin= a 0omei Li cea mai ilustr=. $ %ost centrul religios, politic Li militar al 0omei antice. (rin
relie%ul ei st>ncos era %oarte propice pentru a se construi aici o %ort=rea@=. Pn parte asudic= a colinei se a%l=
st>nca -arpeia, din ?n=l@imea c=reia legenda spune c= au %ost arunca@i &ucius -arpeus Li %iica sa %iindc= au tr=dat
0oma, permi@>nd intrarea ?n oraL a asediatorilor sabini. ,t>nca a r=mas apoi locul de execu@ie capital=, prin
aruncarea ?n gol a tr=d=torilor. 2ra ridicat aici Ta5!lari!m . ar<iva de stat a 0omei. (e locul s=u, ?n ::43, a
%ost construit Palazzo $enatorio, sediul administra@iei oraLului al ?nal@ilor demnitari ai 0omei *azi (alatul
4unicipalit=@ii, cu birourile consilierilor Li primarului 0omei+.
5oloseul
2ste edi%iciul cel mai monumental al=turi de (anteonul din 0oma. Pn 2vul 4ediu se spunea despre el/ O5>t va
dura 5oloseul va dura Li 0omaR c>nd se va pr=buLi 5oloseul se va pr=buLi Li 0omaR iar c>nd se va pr=buLi
0oma, ?ntreaga lume se va pr=buLi.#
2ste plasat la poalele celor trei coline care ?l ?nconjoar=/ (alatinul, $ventinul Li 5oelio. 1umele i s.a dat %ie
datorit= dimensiunii sale colosale, %ie datorit= O5olosului# cum era numit= popular statuia lui 1ero Li care ?n
timpul invaziilor barbare a disp=rut nu se Ltie cum.
$ %ost ?nceput ?na nul JE e.n. de ?mp=ratul "espasian Li inaugurat opt ani mai t>rziu de ?mp=ratul -itus. 6edicat
luptelor de gladiatori dar Li cu %iarele. 6in cauMa cutremurelor a ?nceput s= decad= Li multe monumente s.au
constuit cu materialul s=u/ bazilica ,%. (etru, palatul "ene@ia, palatul ;arberini, palatul 'arnese.
Col!mna l!i Traian
Pncep>nd cu sec II ?.e.n gusturile artistice ale romanilor ?ncep s= %ie in%luen@ate de greci. -otuLi exist= pu@ine
statui la romani reprezent>nd zeit=@i dec>t la greci, iar romanii au r=mas prin tendin@a lor realist= nu idealist=
de reprezentare ca a grecilor Li prin portretele lor busturi. ,e mai eviden@iaz=, de asemenea, Li prin
basorelie%uri.
5olumna lui -raian monumentul ?n care basorelie%ul roman a atins culmea per%ec@iunii. (utem admira la
4uzeul 1a@ional de Istorie ;ucureLti . calcurile per%ect executate ale 5olumnei lui -raian.
Ma!)ole!l din Ravenna
0avenna, este al=turi de 0oma oraLul ?n care s.au p=strat ceel mai multe monumente ale 2vului 4ediu.
8lorioasa istorie a 0avennei ?ncepe din anul 40E, c>nd ?mp=ratul Honorius Li.a mutat capitala imperiului din
4ediolanum *4ilanul de azi+ unde cu un secol ?n urm= o trans%erase 6iocle@ian la 0avenna. Pn 940,
;elizarius, general al ?mp=ratului Iustinian al ;izan@ului cucereLte 0avenna Li un teritoriu din jurul acesteia.
-imp de E secole va %i guvernat de un loc@iitor al ;izan@ului, numit exar<. 6eci 0avenna devine ast%el d.p.d.v.
artistic puntea de leg=tur= ?ntre 3rientul ;izantin Li 3ccidentul roman.
4ausoleul 8allei (lacidia p=streaz= stilul roman clasic ?n ?ntreaga sa decora@ie interioar=.
Mo)c"eea din Cordo5a
-rei monumente importante din ,pania ?n istoria universal= a artei/ 4osc<eea din 5ordoba, $lcazarul din
,evilla Li $l<ambra din 8ranada. Istoria acestor monumente este legat= de prezen@a activ=, timp de opt secole a
musulmanilor ?n (en. Iberic=.
J:: la K0 de ani de la moartea (ro%etului o armat= arab= a trecut, sub comanda lui al.-ariD, str>mtoarea care
?i va purta numele *8ibraltar 8ib al -ariD O,t>nca lui -ariD#+. $ ?nvins trupele regelui vizigot *,pania era
sub domina@ia vizigo@ilor+ Li au ocupat uLor $ndaluzia. $poi $bd er.0a<man s.a proclamat emir Li a %ondat aici
un stat arab independent de cali%atul din 6amasc, cu capitala la 5ordoba.
4osc<eea a %ost construit= ?n sec X. (e la mijlocul sec. al XI.lea ?ncepe o a doua perioad=, odat= cu invazia
triburilor r=zboinice islamizate nord.a%ricane de berberi, mul@i din 4auritania, cunoscu@i ?n istorie ca mauri.
Institu@iile create de arabi, via@a cultural= at>t de intens=, au su%erit un iremediabil declin. 5u toate astea, regii
mauri au l=sat ?n cele 4 secole de domina@ie *p>n= al 0econQuist= . :4CE+ palatele regale din ,evilla Li 8ranada.
Alcazar!l din $evilla
6up= st=p>nirea arab=, maurii au %=cut din ,evilla ceea ce era 5ordoba. $u construit multe %orti%ica@ii numite
al>7a)ar alcazare