1. Arta si arhitectura pe teritoriul Moldovei preistorice. 500.000-50.000.

Teritoriul Republicii Moldova a fost populat din cele mai vechi timpuri, primele habitaturi si primele atestari ale prezentei oamenilor pe aceste meleaguri datand din epoca veche a pietrei (paleolitic): cca 500 mii - 0 mii de ani pana la !ristos" #n grotele si statiunile paleoliticului inferior (cca $50 mii - %0 mii de ani i" de !ristos), printre care merita sa fie mentionate cele de la &uruitoarea 'eche, (fatinti, )obulesti, statiunea *osauti, au fost descoperite unelte, arme de piatra si os, sile+uri prelucrate etc" *ulturi musteriene din paleoliticul mi,lociu (cca %0"000 - -0"000 ani i" d" !r") au fost identificate in vecinatatea satelor )utesti, )uzdu,eni si Trinca" .aleoliticul tarziu (superior) (cca -0"000 ani i"!r" - 0"000 ani i"!r") este reprezentat de culturile arheologice Molodova si )ranzeni" /nul din primele obiecte care atesta aparitia artei si a practicilor religioase pe teritoriul Republicii Moldova este celebra amuleta depistata in grota de la )ranzeni si datata cu cca 05 de mii de ani inainte de !ristos" 1ceasta amuleta este lucrata in fildes de mamut si prezinta un corp 2triunghiular2 cu gat alungit, care ar putea fi o stilizare a unei forme ihtiomorfe" ( intreaga colectie de obiecte de arta paleolitica a fost descoperita si la statiunea *osauti (,ud" 3oroca), printre care merita sa amintim o statueta antropomorfa, un fragment de statueta zoomorfa lucrata in marna si diverse piese de fildes si os decorate cu incizii, datate toate cu cca $$ mii de ani inainte de !ristos" .erioada mezolitica (varsta medie a pietrei 4 mileniile '###-' i"de !r") este reprezentata in Republica Moldova prin asezarile din apropierea satelor 5rumusica (5loresti), 3arateni (6eova), )ulboci (7dinet)" #nceputul epocii neolitice dateaza in )asarabia si Transnistria cu sfarsitul mileniului '# inceputul mileniului ' i" d" !r" 1cestei epoci ii este atribuita cultura )ugo-8istreana, ale carei vestigii au fost descoperite in cadrul mai multor habitaturi din regiunea 3orocii (vezi 1sezarile 3oroca #, ##, ### si ')" 3pre sfarsitul mileniului ' i"d" !r" in )asarabia patrund purtatorii culturii 2*eramicii band-liniare2" 'asele acestei culturi, deosebite prin formele aproape sferice, cu un ornament amintind de 2portativele cu note muzicale2 (care constau din mai multe linii orizontale paralele cu puncte adancite) au fost descoperite in asezarile de langa satele &anceni, 9ura*amencii s"a" $" Marturii ale asezarii Cucuteni-Tripolie de pe teritoriul RM 4000-2000. Ceramica pictata si decorativa. 6a limita mileniilor ' si #' i"d" !r", prin simbioza culturilor )ugo-8istrene si a culturii 2ceramicii band-liniare2, ambele fiind influentate si de cultura )oian din )alcani, se constituie cea mai importanta cultura eneolitica din sud-estul 7uropei 4 cultura *ucuteni-Tripolie" Remarcabila prin performantele artistice, in special in domeniul ceramicii pictate, cultura *ucuteni-Tripolie prezinta una dintre cele mai stralucite realizari ale activitatii umane din epoca noua a pietrei" (rnamentica spiraloidala si cromatica riguroasa a ceramicii cucuteniene formeaza un stil inconfundabil al vechii arte decorative preistorice" *ele mai cunoscute asezari ale acestei culturi sunt situate langa oraselul 5loresti si langa satele *arbuna (#aloveni), .etreni (&rochia), 3olonceni (Rezina), 6arga # (7dinet), )ranzeni (### si #', 7dinet), *ostesti (#'), 'arvareuca ('###-:', :'#, :'##), Rascov #: (*amenca), (fatinti (necropola) si ;ura (Rabnita), *aracusenii 'echi # (7dinet), )adra,ii 'echi : (7dinet), .utinesti (3oroca), Rusesti #' (7dinet), <astanca ## (3oroca), Trifauti ## (3oroca), Radulenii 'echi, 3oroca :##, 6arga" #n satul *arbuna a fost descoperit un intreg tezaur cucutenian, alcatuit din = % obiecte dintre care --- din arama" #n sudul republicii perioada eneolitica este reprezentata de cultura 9umelnita, apropiata tipologic de cultura *ucuteni-Tripolie" 3pre mi,locul mileniului ### i"d" !r" cultura *ucuteni-Tripolie si alte culturi eneolitice din )asarabia si Transnistria se afla intr-un profund declin" 1cest declin a fost cauzat de patrunderea triburilor nomade, care anuntau inceputul unei noi epoci 4 a epocii bronzului" #n perioada timpurie a epocii bronzului teritoriul Republicii Moldova a fost populat de triburile 2culturii

mormintelor cu ocru2 (sec" ::###-:: i"d" !r") si de triburile 2culturii catacombelor2 (sec" :#::'### i"d" !r" - sec" :'## i"d !r") .erioada mi,locie a epocii bronzului 4 sec" :'## - inc" sec" :#' i"d" !r" 4 se caracterizeaza prin trecerea treptata la un mod de viata sedentar, cu practicarea agriculturii si cu cresterea animalelor" #n cadrul culturilor acestei perioade (cultura 7dinet si cultura >omarov) au capatat o larga amploare mestesugurile" .erioada tarzie a epocii bronzului a fost marcata de sedentarizarea temeinica a populatiei locale si de constituirea unui comple+ agraro-pastoresc bine echilibrat" #n aceasta perioada cunosc o larga raspandire obiectele din bronz" .rincipalele culturi ale acestei epoci 4 culturile 8oua si 3abatinov?a (sec" :#'-:## i"d" !r") ne-au lasat un numar mare de asezari, necropole si diverse alte vestigii" .rimele obiecte din fier de pe teritoriul Republicii Moldova dateaza din sec" '### i"d" !r" 7poca fierului aici a fost precedata de o perioada de tranzitie, care s-a caracterizat prin patrunderea in aceasta zona a triburilor tracice" Tracii timpurii din spatiul .ruto-8istrean sunt reprezentati de culturile *hisinau-*orlateni (mi,l" sec" :## - sec" : i"!r") si 3aharna-3olonceni (sec" #:-: - mi,l" sec" '### i"d" !r")" 5igurine zoomorfe si antropomorfe au fost gasite langa satele Tahnauti, 3olonceni si Mateutii" !allstatt-ul tracic (sec" :-'# i"d" !r") este reprezentat de asezarile din apropierea satelor 6ucaseuca ((rhei), 3eliste ((rhei), Mandresti (Telenesti) si 3oldanesti (Rezina)" *eramica culturii 3oldanesti (sec" '###-'## i"d" !r") se caracterizeaza printr-o mare varietate de forme" .rintre cele mai frecvente forme ale acestei ceramici sunt vasele bitronconice, ulcioarele, strachinile si canile decorative si functionale" -" Forti icatiile !etilor de pe teritoriul RM" sec. #-$$$ a.c. &in marea familie a triburilor tracice in sec" '# i"d" !r" se detaseaza comunitatea geto-dacica, reprezentata de vestigiile descoperite la &anceni si !ansca (#aloveni), la .ar,olteni (*alarasi), Rudi (&onduseni), Rascov (*amenca), 3aharna (Rezina), )utuceni ((rhei), pe malurile 8istrului si in multe alte localitati" 6a .ar,olteni au fost descoperite obiecte de ceramica lucrate la roata olarului, iar la )utuceni (sf" sec" ' - sec" ### i"d" !r") s-au pastrat ramasitele cetatii si sanctuarului geto-dacice" #n cadrul culturii geto-dace din tinut sunt prezente si tezaure monetare, de provenienta greaca nord-pontica, cum ar fi tezaurul de la 3tolniceni, cu -- de drahme de argint de !istria" 6anga satul 6arguta (*ahul), intr-un vas de aur au fost descoperite in @A0, $ de stateri de aur, din perioadele lui 5ilip al ##-lea al Macedoniei, 1le+andru cel Mare si 5ilip al ###lea al Macedoniei" 3citii patrund in )asarabia incepand cu sec" '# i"d" !r" 1rta scitilor este cunoscuta datorita stelelor antropomorfe de tipul celei descoperite langa satul )utor (9rigoriopol, sec" #'-### i"d" !r") si datorita obiectelor de giuvaiergie zoomorfa (cercei, colane, bratari) descoperite in mormintele de la )utor, )alabani, 9rigoriopol s"a" Tot in mormintele scitilor pot fi descoperite si vase de ceramica greaca, de tipul binecunoscutului vas 2peli?e2, de valoare artistica e+ceptionala, gasit langa satul Manta (*ahul, sec" #'-### i"d" !r")" #n prima ,umatate a sec" ### d" !r" in regiunea carpato-nistreana isi fac aparitia gotii, triburi de origine germanica" 7i trec la arianism si fac una din primele traduceri ale )ibliei in limba gota ()iblia lui Bulfila)" 3ub aspect arheologic aceasta perioada este cunoscuta sub denumirea de cultura 3antana de Mures-*erneahov (sec" ###-#' d" !r")" &e fapt aceasta este o cultura provincial-romana, dar purtata de o populatie din afara imperiului" 'estigii ale acestei culturi gasim la gradistea si la asezarea 3obari, (sec" ##-#' d" !r") pe locul unui vechi castru roman, si pe locul asezarii *osauti (sec" ##-#' d" !r")" #n spatiul pruto-nistrean sunt atestate si doua mari fortificatii de pamant de la limes-ul #mperiului Roman" 7ste vorba de celebrele valuri ale lui Traian (de sus si de ,os) ce aveau drept scop apararea gurilor &unarii de invaziile barbarilor"

8avalirea hunilor a intrerupt dezvoltarea economica si culturala a populatiei tinutului nostru si a marcat inceputul perioadei invaziilor popoarelor migratoare (gotii, hunii, gepizii, avarii, cumanii s"a")" .e parcursul evului mediu, in )asarabia, alaturi de populatiile geto-dacice romanizate patrund si triburile slave" ( astfel de asezare slava veche a fost descoperita in apropierea satului 7chimauti ((rhei, sec" #:-:#), iar in apropierea satului Rudi (3oroca) a fost descoperita o cetatuie slava de provenienta medievala, supranumita in popor 25arfuria turcului2 (sec" :- -a ,umatate a sec" :###)" 7vul mediu este perioada de formare a poporului roman, a carui stramosi au fost geto-dacii romanizati si reprezentantii populatiilor #mperiului Roman din &acia, care vorbeau limba latina" *ulturile arheologice *ostisa-)otosani-!ansca din sec" '-'##, cultura &ridu din sec" '###-:# si cultura Raducaneni din sec" :#-:### apartin, probabil, populatiei vechi romanizate din tinut, si indica un lent proces de asimilare a diverselor elemente eterogene intr-o sinteza culturala proprie, inedita si originala" 3itul arheologic de la (rheiul 'echi 4 unde pe parcursul mileniilor s-au perindat multiple culturi arheologice, apartinand getilor (sec" #'-### i"d" !r"), slavilor (sec" '###-#:), populatiilor indigene de tip 6ucaseuca-.etruha (sec" ### d" !r"), unde a e+istat in anii -0-A0 ai sec" :#' celebrul oras al !oardei de 1ur 3ehr-al-&,eadid, care batea propria moneda, unde la sf" sec" :#' si pe parcursul sec" :' a e+istat orasul moldovenesc (rhei, numit astazi (rheiul 'echi 4 este un e+emplu graitor al complicatelor procese de etnogeneza si de culturogeneza din spatiul pruto-nistrean, partea ma,ora a caruia este ocupata astazi de Republica Moldova" C 9rote, caverne 3pre deosebire de statiunile omului preistoric situate in aer liber, statiunile situate in grote si caverne sunt destul de rare pe teritoriul Republicii Moldova" #n schimb ele sunt de o vechime considerabila, datand adesea inca din epoca veche a pietrei (paleolitic)" *onform datelor furnizate de profesorul #"!ancu 2in Republica Moldova sub ocrotirea statului sunt luate statiunile situate in grote si caverne de langa satul )utesti, din apropierea satelor )ranzeni, )uzdu,eni si Trinca (,udetul 7dinet), din vecinatatea satului (fatinti (Transnistria) si din apropierea satelor !orodiste si &uruitoarea 'eche"2 #n total se cunosc numai @ statiuni situate in caverne sau grote, unde au locuit oamenii de pe teritoriul actualei Republici Moldova in perioadele paleolitica si mesolitica" *ele mai vechi dintre ele sunt statiunile din pestera de langa satul (fatinti si grota de langa satul &uruitoarea" *ea mai bogata in mostre arheologice s-a dovedit a fi grota de langa satul )ranzeni, unde in cadrul sapaturilor arheologice au fost descoperite circa = mii de obiecte din cremene" &uruitoarea 'eche 7ste un monument arheologic din paleoliticul timpuriu" 3e compune din 0 grote legate in lant, alungite de-a lungul versantului pe o distanta de -@ m" &atare:$50-000 mii de ani in urma, paleoliticul timpuriu (perioada 1cheuleana) - $0 mii de ani in urma, paleoliticul tardiv (perioada Madlen), asezari din epoca bronzului pana in evul mediu tarziu" &escriere: 3e afla in malul stang al r" *iuhur, adancita in stanca calcaroasa, la altitudinea de 00 m fata de asezarea sateasca" 3e compune din trei grote legate in lant, alungite de-a lungul versantului cu orientare vestica, pe o distanta de -@ m" *avernele de sud si nord comunica cu mediul e+terior, caverna intermediara, lunga de @ m" servind de legatura intre ele" #n fata intrarilor se afla cate o terasa naturala acoperite cateva cu cate o copertina din masivul stancos" &epunerile culturale de 05 cm" 3unt compuse din cinci straturi, in cel inferior nu sunt urme de activitate umana, ci numai oase de animale folosite" /nelte de munca din sile+ se afla in stratul al doilea, care acopera intreg spatiul interior al grotelor, corespunzand paleoliticului interior" 3tratul deasupra corespunde paleoliticului tardiv, cu obiecte din sile+ nu numai de munca, ci si cu amulete, podoabe din os de cerb nordic, varfuri de sulite, manere din corn de animal" Tot aici a fost gasita mandibula unui om primitiv trei arsuri in forma lentilelor de la ruguri mari, una conturata cu pietre de calcar" Tehnici de construcrii: *averna de origine naturala carstica

9rota de la )ranzeni # .rezinta o nisa in stratul de calcar adanca de @ m, lunga de = m si inalta de - m, situata la A$ m inaltime fata de nivelul apei r" Racovat" 3unt studiate 0 straturi de cultura care apartin paleoliticului tarziu si mezoliticului" (biectele de cremene gasite numara peste =000 de unitati" &atare: 05-00 000 ani in urma, cultura 2)ranzeni2, paleoliticul tardiv &escriere: 9rota se afla in localitatea Mersana" .rezinta o nisa in stratul de calcar, adanca de @ m, lunga de = m si inalta de - m, situata la A$ m inaltime fata de nivelul apei r" Racovat" #ntrarea se afla in partea nordica a pesterii" 1u fost studiate trei straturi de cultura care apartin perioadei timpurii a paleoliticului tarziu (A0 cm) si mezolitului" #n straturile amesticate s-au pastrat ramasite ale culturii *ucuteni-Tripolie si ale epocii de bronz" (biectele de cremene numara peste =000 de unitati" 7le prezinta aschii, placi, nucleusuri in forma de disc, prisme, cutite, rozatoare, toporase de mana etc" #n stratul de cultura timpurie a paleoliticului tarziu a fost gasita o amuleta asemanatoare unui peste, taiata din colte de mamut si impodobita cu ornament punctat, care in partea de sus are o gaurica pentru curelusa sau ata" 7ste primul obiect de arta ce dateaza dintr-o epoca straveche gasita in Republica Moldova" Tehnici de construcrii: 9rota de origine carstica C'aluri Termenul 2val2 provine din limba latina de la cuvantul 2vallum2" .rin notiunea de val se subintelege acel tip de fortificatii, care se constituie dintr-o ridicatura continua de pamant, de obicei cu un sant in partea e+terioara, folosita in sistemul defensiv (in mod special la 2limesurile2 - frontierele - #mperiului Roman)" Tot prin notiunea de 2val2 se identifica intariturile prelungi de pamant care marcheaza limitele unor teritorii" .e teritoriul Republicii Moldova cele mai celebre valuri sunt cele doua valuri ale lui Traian 4 vestigii arheologice de mare amploare, 4 care strabat partea sudica a republicii, respectiv, de la 6eova pana la *opanca (si mai departe pe teritoriul /crainei) si de la satul 'adul-lui-#sac pana la lacul 3asac, mai la sud de orasul Tatarbunar (/craina)" #n afara de 'alurile lui Traian, in )asarabia mai sunt cunoscute si alte monumente arheologice de acest tip" 1stfel in apropierea satului *riva (,udetul 7dinet) a fost depistat un val de pamant cu inaltimea de $-0 metri si cu o lungime de cateva zeci de ?ilometri" 'estigiile altui val de pamant au fost depistate de arheologi in apropierea satului 9rimancauti" 'alurile cu functii defensive erau adesea integrate fortificatiilor antice" 1stfel, inca din epoca geto-daca, din secolele --0 inainte de !ristos dateaza valul si cetatea din apropierea satului 3tolniceni, ,udetul 6apusna" 1cest val este anterior cu cateva secole celebrelor 'aluri ale lui Traian" #n traditia folclorica si populara valurile sunt numite adesea 23anturi2, 2Troiene2, 2!indichiuri2, 2)razde2, 2<amca2" 'alurile lui Traian 3unt situate in partea de sud a republicii avand $ ramificatii: 2de ,os2 si 2de sus2" 7ste un monument arheologic din sec" ## e"n" &escriere: 'alurile lui Traian sunt situate in partea de sud a Moldovei si constituie $ ramificatii principale: 2de ,os2 si 2de sus2" *el de 2,os2 are o lungime de $A ?m si se intinde de la satul 'adul lui #sac pana la or" Tatarbunar, pe teritoriul ucrainean" *el de 2sus2 are lungimea de 0= ?m avandu-si granita intre oraselul 6eova la vest si satul *opanca de langa *hitcani la est" 1mbele 2valuri2 au diverse ramificatii" #naltimea lor nu depaseste ,5-0 m" *onform traditiei e+ista opinia, ca 'alurile lui Traian sunt vestigiile constructiilor defensive din epoca imparatului Traian, sau linia de demarcare intre teritoriile ocupate de triburile greutunge, geto-daci si tervingi" .ana acum nu e+ista o parere unica in ce priveste provenienta, scopurile si functiile valurilor lui Traian" Tehnici de construcrii: 6ucrari de terasament C 3ituri Termenul 2sit2 a inceput sa fie utilizat relativ tarziu in le+icul stiintific din Republica Moldova" 1ctualmente sub notiunea de 2sit2, in conformitate cu articolul al conventiei /873*( din @%$ 2privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural2 si a articolului al capitolului

al legii Republicii Moldova privind ocrotirea monumentelor din $$ iunie @@5, sunt considerate: lucrarile omului sau operele rezultate din con,ugarea actiunilor omului si naturii, precum si zonele ce includ terenurile arheologice care au valoare nationala sau internationala din punct de vedere istoric, estetic, etnografic sau antropologic" 1ceasta definitie a notiunii de 2sit2 se aplica si in cazul 2siturilor arheologice2" 7a nu trebuie confundata cu notiunea generala de 2sit2, prezenta in dictionarele e+plicative obisnuite, care definesc 2situl2 pur si simplu ca 2o priveliste sau un colt dintr-un peisa,2" #n cadrul catalogului de monumente arheologice au fost selectate peste treizeci de 2situri arheologice2 de pe teritoriul Republicii Moldova, care tin de diverse perioade istorice: incepand cu paleoliticul superior si terminand cu evul mediu tardiv" /n rol foarte important este acordat siturilor arheologice din perioada eneolitica, in special celor legate de cultura arheologica *ucuteni-Tripolie, bogata in opere de arta decorativa de incontestabila valoare" *el mai mare articol este dedicat sitului arheologic de la (rheiul 'echi" 1sezarea 3oroca # 7ste atribuita culturii )ugo-8istrene" 9rosimea stratului cultural este de 000 cm" 7ste un monument arheologic de importanta nationala" 1utor: *ultura bugo-nistrana (neolitic), eneolitic, epoca bronzului &atare: 5000--500 inainte de !ristos &escriere: 3itul se afla la $ ?m in aval de oras, la nivelul primei terase a luncii malului drept, in partea stanga, a deliefului *obzanca" 9rosimea stratului cultural este de 000 cm" 3tratul cultural superior (-500 ani in" de !ristos) continea ramasite de case de forma dreptunghiulara, ruguri si mai multe obiecte: nucleusuri din sile+, retusiere, cutite din lame, razatoare, scobitoare taietoare, burghiuri, strapungatoare, o sapaliga din corn, dalti etc" *eramica este modelata din lut de cateva categorii" 3ub acest orizont a fost depistat un alt strat cultural (-%00 ani in" de !ristos) cu ramasite de locuinte in forma de coliba cu contururi dreptunghiulare, cu semibordeie, doua ruguri, inventarul litic fiind asemanator celui descris anterior" #n cadrul altui strat cultural, inferior, fara ceramica (5000 ani in" de !ristos), au fost gasite ramasitele a doua semibordeie de configuratie ovala cu ruguri interioare" 6a fundul unuia din ele se afla locul atelierul unde se prelucra sile+ul: nucleusuri, retusiere, cutite, razuitoare, placi si aschii, burghiuri, dinti pentru seceratoare, varfuri de sageti, strapungatoare" Tehnici de construcrii: /nelte rudimentare 1sezarea 3oroca ## 3e intinde pe o distanta de 50 m" de-a lungul malului raului 8istru, grosimea stratului cultural fiind de $00 cm" 7ste atribuita culturii )ugo-8istrene din mil" '#-' i"e"n" &atare: .erioada neolitica, cultura )ugo-8istreanaD mileniile '#-' inainte de !ristos &escriere: 3itul se gaseste pe malul drept al raului 8istru, la $,= ?m de la e+trema de asfintit a orasului 3oroca" 3e intinde pe o distanta de 50 m de-a lungul malului, grosimea stratului cultural fiind de $00 cm" #n stratul de ,os au fost studiate ramasitele unui semibordei cu groapa, unde se prelucra cremenea, o groapa-vatra si un sector de podea acoperit cu lespezi din piatra din calcar" /neltele de munca sunt din sile+: nucleusuri, retusoare, cutite, razuitoare, varfuri de lame, ferestraie, sfredele, dalti etc" #n stratul al doilea au fost cercetate urmele a doua semibordeie cu trei ruguri si inventarul litic analogic cu cel gasit in stratul inferior" 3unt prezente obiecte din oase si din coarne de ren transformate in sapatoare, piese pentru sapaliga, unelte de strapuns, cutite pentru prelucrat pestele din emailul coltilor de mistret" #n stratul al treilea au fost gasite semibordeie cu ruguri si inventar litic analogic celui gasit in straturile precedente" *eramica este din lut cu adaos din plava de grau, cafeniu-inchisa la culoare, cu angoba" 5ormele bazelor vaselor sunt sferice sau ovale, cu fundul plat" 3uprafata lor este ornamentata cu panglici valuroase si cu campuri in forma de romburi hasurate" Tehnici de construcrii: .iatra, os, ceramica

1sezarea 'arvareuca :' 3itul se afla pe malul Rautului la locul numit 2*ucueti2" (cupa o suprafata de 050 m + $50 m" 1u fost depistate piese din eneolitic si obiecte apartinand culturii *ucuteni-Tripolie" &atare: .erioada eneolitica, al $-lea sfert al mileniului ### in" de !ristosD cultura *ucuteniTripolie, faza tarzie" &escriere: 3itul se afla pe malul Rautului, la ,5 ?m spre est de locul numit 2*ucuieti2" (cupa o suprafata de 050+$50 m" 1 fost cercetata o locuinta cu dimensiunile de $5 m + % m" #n ea au fost gasite unelte de import: cutite din lemn cu retusuri oblice, razuitoare, 50 de greutati pentru razboiul de tesut, peste 00 de vase din ceramica, printre care oale bitronconice si sferoconice cu urechiuse, cratere, strachini conice" 'asele sunt decorate cu un ornament aplicat cu vopsea cafenie-inchisa, uneori rosie" .e partea superioara a vaselor este aplicat un brau din cercuri cu tangente, sub bazele vaselor sunt pictate linii orizontale" .e campurile libere sunt desenate siluetele unor arbori, scarite, plante stilizate, linii ondulate sau piezise, ovaluri, figuri de animale, in special caini" 3trachinile sunt desenate in interior si e+terior cu festoane, cruci, cerculete, serpi, triunghiuri, semne solare" Tehnici de construcrii: .iatra, resturi de lemn, ceramica C9radisti 29radistile2 arheologice sunt vechile 2cetati de pamant2 sau alte tipuri de asezari fortificate" Termenul 2gradiste2 este de provenienta slavona (2gradisce2 sau 2gorodisce2) si s-a pastrat in toponimia mai multor sate basarabene sub forma de 2!orodiste2" 1rheologii au stabilit curiosul fapt, ca in acele localitati unde figureaza si astazi in traditia populara denumirile de 2!orodiste2, 2!orodca2, 2<amca2, 2*etatuie2, 23ant2, 2(rhei2, 2(rheu2, 2.alanca2 s"a" de obicei in apropierea lor sunt descoperite urmele unor autentice gradisti preistorice, antice sau medievale" &in punctul de vedere al e+ploatarii lor gradistile puteau fi de doua feluri: pentru trai permanent si pentru refugiu in caz de invazie" ( astfel de gradiste destinata scurtelor perioade de refugiu a fost depistata de arheologi langa satul !ansca" Relieful bogat al actualei Republici Moldova a conditionat aparitia mai multor tipuri de 9radisti: a gradistilor constituite pe culmile sau muchiile dealurilor cum sunt cele de la Rudi, 3lobozia-*remene, Radi-*eresnovat, 'ertiu,eni, 8apadova, Rascov, *aterinovca, (liscani Trebu,eni s"a" si a gradistilor constituite pe malurile abrupte ale raurilor si prapastiilor cum sunt cele de la )utuceni, 6ipnic (6a sant), *uratura, 3tolniceni, (fatinti s"a" &in punct de vedere tipologic gradistile pot fi patrulatere sau inelare" 1stfel, gradistea 26a santuri2 de langa satul Mateuti este circulara, iar gradistea 26a cetate2 de langa satul *ostesti este patrulatera" 5orme ovale sau rotunde au gradistile de langa satele 7chimauti, Tareuca, .opauti" 9radistea de langa satul Rudi (&onduseni) supranumita de popor 25arfuria turcului2 are forma inelara" &rept una din 2gradistile2 care au durat cel mai mult timp este considerata gradistea infiintata de geto-daci langa satul !ansca in secolele --0 pana la !ristos" #n aceasta asezare fortificata de forma dreptunghiulara s-au pastrat urme de habitat uman pe parcursul a peste $0 de secole" #mpreuna cu siturile arheologice, gradistile prezinta cel mai bogat si mai variat tip de asezare omeneasca din epocile preistorica, antica si medievala" *etatuia )ranzeni ### 7ste situata pe un promontoriu calcaros, la 50- %0 m de la nivelul apei r" Racovat" (cupa o suprafata de 00 m + 50 m" 7ste datata cu mil" ###-## i"e"n", atribuita culturii *ucuteni-Tripolie" &atare: ###-## mil" in" de !ristos, perioada eneolitica &escriere: *etatuia consta din doua portiuni - partea intarita - 2cetatuia2 si partea nefortificata din ,urul ei" *etatuia este situata pe un promontoriu calcaros, la 50- %0 m de la nivelul apei r" Racovat" &in trei parti promontoriul este incon,urat de stanci, partile abrupte ale carora a,ung la 50-%0 grade" *etatuia este separata de partea nefortificata printr-un sant cu val de aparare" (cupa o suprafata de 00+ 50m si are un strat cultural de 00-50 cm" 1u fost dezgropate ramasitele a 0% de salasuri terestre din lut" 7le erau cu doua eta,e, ridicate pe stanca sau pe terase artificiale, cu lungimea de 5- $ m, latimea - --5 m, dreptunghiulare sau patrate in plan" #nauntru erau vetre adancite de forma rotunda sau patrulatera" /neltele de munca sunt din sile+ - ciocane, secere, cutite, rozatoare, sfredele, topoare de lupta, imitatii din arama - tesle, urme de tesaturi in forma

de amprente" *eramica era pictata pe fundal portocaliu cu nuante de cafeniu inchis si rosu" 3ubiectele sunt urmatoarele: ovale si spirale descompuse, siluete feminine, pasari, mamifere, scene cu imagini de orante, semne solare" *etatuia 26a santuri2 7ste atribuita culturii arheologice tracice si getice, datata cu sec" :##-'# i"e"n" si sec" #'-### i"e"n" 7ste un monument arheologic de o importanta nationala" &atare: 3ec" '##-'# in" de !ristos, cultura tracicaD sec" #'-### in" de !ristos, cultura getica &escriere: #n branistea numita 26a santuri2, pe un deal inalt din valea 8istrului, marginit de un mal abrupt si de o rapa laterala, a fost amena,ata o cetatuie din trei parti prote,ata de obstacole naturale" &in partea de sus au fost construite - valuri cu o inaltime de cca 5 m si santuri cu o adancime de $ m" 'alul e+terior era zidit din piatra, celelalte, inclusiv cele 0 bastioane de langa poarta erau din pamant" .e acest loc s-au succedat trei asezari antice - una tracica din sec" %-A in" de !ristos, una getica din sec" --0 in" de !ristos si una din sec" $- in" de !ristos" Tehnici de construcrii: 'aluri de pamant C8ecropole 3pre deosebire de gorganele sau movilele funerare, stravechile necropole nu au semne distinctive care ar putea facilita descoperirea lor de catre arheologi" 1ceste vechi cimitire, numite de arheologi 2necropole de sol2 si descoperite in mare parte intamplator, in cadrul lucrarilor agricole sau de terasament, prezinta un interes istoric deosebit, intrucat ne 2vorbesc2 nu numai despre riturile funerare a oamenilor din vechime, dar mai si pastreaza multe obiecte de habitat uman si multe mostre de cultura materiala" &upa riturile de inhumare necropolele pot fi de trei feluri: de incineratie, de inhumatie si mi+te" .e teritoriul Republicii Moldova sunt atestate toate aceste trei tipuri de necropole" #n cadrul catalogului de monumente arheologice au fost selectate cateva 2necropole de sol2 de pe teritoriul Republicii Moldova: incepand cu necropola de la (fatinti (Transnistria) din perioada eneolitica si termintnd cu necropola medievala de langa satul 1lcedar (;udetul (rhei)" 7poca bronzului este reprezentata de necropola de la )ranzeni-Tiganca a 2*ulturii arheologice 7dinet2" &oua necropole: cea de la *limauti ' si cea de la 3aharna ## tin de 2*ultura 3aharna-3olonceni2" .erioada !allstatt-ului tracic este reprezentata de necropola 3eliste iar epoca inceputului migratiilor popoarelor este reprezentata de necropola de langa satul Rogo,eni, care tine de 2*ultura 3armatiana2" 8ecropola 3eliste 7ste un comple+ cu asezari din epocile neoliticului si a fierului" 3e afla la 0,5 ?m spre nord-vest de bifurcarea drumului (rhei-*alarasi" &atare: .erioada !allstatului tracic, slava timpurie, pana in sec" :###-:#' &escriere: 3e afla la 0,5 ?m de bifurcarea drumului (rhei-*alarasi, spre dreapta de podul peste r" 'atici" 1u fost gasite 0$ de inhumari incinerate" 7ste un comple+ cu asezari din epocile neolitica, eneolitica si cea a fierului" 8ecropola tine de culturile 23antana de Mures2, tracica si slava timpurie" 3unt inhumari si din sec" :###-:#'" 8ecropola 6ucaseuca 7ste un monument arheologic, unde au fost cercetate $ de inhumari incinerate" 1ici au fost gasite fibule de tip 26atene2" &atare: sec # in" de !ristos &escriere: 8ecropola se afla la ,5 ?m spre vest de asezarea 6ucaseuca ## si la =00 m de soseaua (rhei-*urchi" 1u fost cercetate $ de inhumari incinerate care au gropile sapate la 0,A5 m - ,05 m adancime" *remarea era efectuata in alt loc, in urne fiind trecut scrumul (cenusa)" 1u fost gasite fibule de tip 26a Tene2" 5" %armise!etuza &acica *etatea de la 3armisegetuza Regia, una dintre cele mai dezvoltate si mai bine aparate constituia un important centru economic, politic si religios, beneficiind de un sistem de aparare unic in arhitectura europeana" <idurile erau construite dupa tehnica murus dacicus, o varianta autohtona a zidului elenistic" *etatea era impartita in doua: zona cu locuinte si zona unde se oficiau ritualurile sacre, incluzand aici si locuintele celor care oficiau serviciul religios" 6egatura dintre spiritul razboinic si cel

religios era foarte puternica, in zona sacra fiind construite zece sanctuare si un altar de sacrificiu, iar arhitectura predominanta fiind cea militara si cea religioasa" 1ltarele au fost distruse odata cu caderea cetatii, insa se stie despre ele ca erau acoperite si ca anumite zone erau interzise laicilor" (data daramate, au fost reciclate, devenind materiale de constructie pentru lucrarile de largire ale cetatii" &acii manifestau o preferinta pentru ornamentatia in piatra, faza clasica a civilizatiei dacice fiind marcata de decoratiunile cu motive militare" Traditia era foarte importanta, insa stramosii nostri nu s-au ferit sa inoveze, construind conducte de lut ars pentru circularea apei si un canal de calcar cu doua ramuri pentru drenarea teraselor" %. %anctuarul mare circular din %armise!etuza si versiunea destinatie sale. 3armisegetusa Regia este numele capitalei &aciei preromane, in fapt un comple+ de sanctuare, situat in Muntii (rastiei, la altitudinea de $00 m, in care se remarca 3anctuarul Mare Rotund si E3oarele de andezitF" *ei mai multi arheologi afirma ca orasul a fost ridicat in secolele ###-## inainte de !ristos, pe cand altii cred ca ar fi mai vechi cu cel putin A00 de ani" .oate ca unul dintre motive este asemanarea de neinchipuit dintre planurile 3anctuarului Mare Rotund si a celui de la 3tonehenge" .are ca acelasi arhitect le-a inchipuit pe amandoua, cu diferenta ca cel de la (rastie este mai mic" 1poi, E3oarele de andezitF poate fi usor asemanat cu celebrul calendar MaGa" @" 5ortificatiile din ,urul capitalei &acice" .articularitatile autohtone si de import" *etatea de pe &ealul 9radistei este cea mai mare dintre fortificatiile dacice" 1flata pe varful unei stanci, la "$00 de metri inaltime, fortareata a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Muntii (rastiei, si cuprindea sase citadele" 5ortareata, un patrulater alcatuit din blocuri masive de piatra (murus dacicus), a fost construita pe cinci terase, pe o suprafata de apro+imativ 00"000 mH" 3armizegetusa continea deasemenea o zona sacra" .rintre cele mai importante si mari sanctuare circulare dacice se afla si *alendarul *ircular" <idul cetatii avea 0 m grosime si o inaltime de apro+imativ - - 5 m in momentul finalizarii constructiei lui" &eoarece zidul care ingradeste o suprafata de circa 0 ha este construit in asa fel incat respecta marginile inaltimii, cetatea are o configuratie mai neobisnuita, de he+agon cu laturile inegale" #n apropiere, spre vest, se afla, pe o suprafata de 0 ?m, o intinsa asezare civila, in care se observa foarte multe locuinte, ateliere, magazii, hambare, rezezervoare de apa" 6a 00 de metri spre est, in dreptul portii cetatii, din acelasi punct cardinal, se afla sanctuarele, care au forme si marimi variate" 3anctuarele erau situate pe o terasa, care fusese legata de poarta amintita anterior printr-un drum pavat" 8u se stie daca erau sapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost avariate de romani in timpul ostilitatilor si nu se poate aprecia daca era un singur sanctuar mare sau doua mai mici construite foarte aproape" 3anctuarele circulare sunt doar doua" 3e remarca si pava,ul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc" (biectele de dimensiuni reduse, gasite la 9radistea Muncelului sunt de forme si dimensiuni diferite" #es in evidenta un vas cu o inscriptie cu litere ale alfabetului latin, I&7*7)16'3 .7R 3*(R#6(F, niste blocuri de calcar cu litere grecesti si monedele din aur cu inscrisul I>(3(8F" *ivilii locuiau pe langa fortareata, pe terasele construite in ,osul muntelui" 8obilimea dacica avea apa in rezidentele lor, adusa prin tevi ceramice" #nventarul arheologic gasit la sit dovedeste ca societatea &acica avea un standard inalt de viata" ="%anctuarul de pe promontoriul 'utuceni. 3chitul de la )utuceni 3chitul de la )utuceni, ,udetul (rhei a fost sapat in calcar probabil, inca in secolul :', si face parte din rezervatia istorico-naturala 2(rheiul 'echi2" .entru a patrunde in schit localnicii au sapat in secolul :#: un tunel dinspre )utuceni, locul fiind marcat cu o clopotnita" 7ste situat pe raul Raut, langa satul cu acelasi nume, la 5 ?m departare de or" (rhei"

&atare: 3ecolul :'-:#: &escriere: 1 fost sapat in calcar la o inaltime considerabila aproape de varful stancii" *alea de acces a fost pe timpuri din partea raului Raut, surpata, posibil in secolul :'###" .entru a patrunde in schit localnicii au sapat in secolul :#: un tunel dinspre )utuceni, locul fiind marcat cu o clopotnita" )iserica, divizata in pronaos, naos si altar comunica cu cele $ chilii printr-un tunel ingust" #n altar se afla un pristol si inca un tunel ce comunica cu terasa vechii cai de acces" 5ace parte din rezervatia istorico-naturala 2(rheiul 'echi2" 0" (ocuinte de tip) M*+AR,3161*71 ,udetul )ihor" 7poca )ronzului cca =00 - A00 ien" *ultura (tomani" .lan $ .erspectiva e+terioara 0 .erspectiva interioara - ipoteza de reconstruire (dupa 8 *hidiosan, # (rdentlich, @%5 fig ) 7dificiile din epoca bronzului continua solutiile volumetrice, planimetrice si structurale din neolitic" #n aceasta perioada se constituie ca prototip sanctuarul de tip 2megaron2, regasit in arhitectura de cult a etapelor ulterioare" 3anctuarul de la 3alacea este compus, din punct de vedere planimetric, din trei zone functionale alcatuind doua spatii bine delimitate: zona de legatura cu e+teriorul, materializata prin spatiul semideschis al prispei, amplasat intre 2ante2 pe latura de 8', unde se afla si intrarea in sanctuar si doua zone destinate desfasurarii ritualului, dispuse in amfilada, alcatuind un spatiu inchis bine precizat" .rima din zonele spatiului inchis, situata la intrare, are rolul de vestibul, fiind separata de cealalta zona printr-o denivelare de 0 cm si constituie locul unde se depuneau vasele cu ofrande, gazduind in acest sens un mic altar portativ" *ea de a doua zona functionala a spatiului inchis, adapostind doua altare de dimensiuni remarcabile, reprezinta locul pentru oficierea ritualului" 7ste remarcabil efectul arhitectural rezultat prin dispunerea elementelor structurale in doua siruri de stalpi interiori, precum si prin articularea zonelor functionale si gradarea spatiului" Templu Megaron, 3alacea, ,udetul )ihor" 5ragmente din ornamentele panourilor adiacente altarelor" 3tructural, edificiul face apel la elementele constructive traditionale perpetuate din neolitic, respectiv podeaua platforma din lut batatorit, peretii din lipitura de lut pe schelet lemnos, sarpanta din capriori cu invelitoare din vegetale" #novatia consta in prezenta a doua siruri de stalpi interiori, dispusi paralel cu a+ul longitudinal al edificiului, care sustineau acoperisul prin sistemul de furci cunoscut din neolitic" .e langa rolul portant, stalpii compartimentau spatiul interior in trei nave cu roluri functionale distincte" 3e realizeaza, in acelasi timp, premiza unui cadru arhitectural monumental, adecvat destinatiei rituale a edificiului, solutie reluata frecvent in arhitectura de cult a etapelor ulterioare" Monumentalitatea edificiului si ambianta interioara erau subliniate de e+istenta unor panouri murale decorative, dispuse adiacent celor doua altare principale" *ontinuandu-se si in aceasta directie traditia neolitica, decoratia de la 3alacea, realizata in relief prin modelarea si incizarea pastei de lut cu motive geometrice, policrome, reprezinta p evidenta evolutie in acest domeniu" 3e cristalizeaza, pe de o parte, un repertoriu ornamental cu elemente geometrice din care nu lipsesc rombul, triunghiul si motivul spiralei duble sau simple, iar pe de alta parte, se precizeaza o tehnologie de e+ecutie prin modelarea directa a pastei din argila la pozitie (preluata eventula din domeniul prelucrarii ceramicii) si regasita ulterior pana in etape recente" 7ste de subliniat si utilizarea unor blocuri de chirpici modelate anticipat si puse in opera la baza peretelui de nord-est si a antelor pridvorului" 3e e+tinde astfel domeniul de utilizare al blocurilor ceramice (folosite in neolitic numai pentru realizarea unor lavite) si Da construirea peretilor"

3anctuarul de la 3alacea, prin caracteristicile sale arhitecturale, se inscrie in parametrii specifici arhitecturii mediteraneene si face dovada unei evolutii evidente a fenomenului edilitar autohton" 3e evidentiaza comple+itatea procesului de elaborare arhitecturala a edificiului, decurgand din corelarea sbtila a formulei volumetrice cu schema planimetrica, solutia constructiva si repertoriul ornamental avand ca finalitate o te+tura spatiala e+presiva, definita prin ritmicitate, coerenta si monumentalitate" Maturitatea gandirii proiective reflectata de coeziunea solutiei spatiale, care rezolva intr-un singur nucleu compozitional cele 5 module volumetrice corespunzand zonelor functionale (prispa, vestibulul, navele laterale ale altarelor si nava centrala) face dovada evolutiei cunostintelor arhitecturale si constructive in epoca bronzului" *ontinuanduJse traditia neolitica a sanctuarelor rurale care adoptau planimetria si volumetria locuintelor la functiunile rituale, sanctuarul de la 3alacea se individualizeaza prin ritmul imprimat spatiului interior de cele doua siruri de stalpi, care anunta coloanele templelor dacice de mai tarziu" 7ste evidenta in acelasi timp asemanarea dintre constructia sanctuarului de la 3alacea si o serie de biserici din lemn taranesti specifice zonelor de campie, asemanare care face dovada perenitatii repertoriului arhitectural al edificiilor rurale de cult din tara noastra" &e tip T/R8: 6/8*18# - .#1TR1 R(3#7 - ,ud" !unedoara sec" # - ## e"n" *(8#T1 ()/R#&1'1) - ,ud" 'alcea sec" # e"n" - # e"n" 6/8*18# - .#1TR1 R(3#7 - ,ud" !unedoara sec" # - ## e"n"*ontinuand seria inovatiilor privitoare la cladirile de locuit pe care le genereaza arhitectura dacica, turnurile locuinta reprezinta cel mai elocvent e+emplu" *u certitudine aceste edificii aveau doua nivele cu functiuni distincte: -cel inferior, cu ziduri de piatra, fiind destinat depozitarii -cel superior, cu ziduri din caramida, destinat locuirii propriuzise 1testarea concreta, la aceste cladiri, a e+istentei planseului peste nivelul inferior, realizat cu grinzi masive din lemn, capabile sa preia eforturi apreciabile, realizate cu deschideri de circa 0 m, confirma ipoteza e+istentei plafonului si peste superior, al edificiilor, precum si la alte tipuri de constructii" Multitudinea informatiilor arheologice referitoare la planimetria si sistemul constructiv al acestui tip de edificii, evidentiaza necesitatea anticiparii faptului edilitar printr-un proces de o comple+itate fara precedent" 1legerea unui amplasament optim pentru ridicarea constructiei, strans legat de destinatia acesteia, distribuirea spatiilor pe cele doua nivele ale cladirii, avandu-se in vedere rolul lor functional, imaginea legaturilor pe verticala intre nivelul inferior si cel superior prin scari interioare si e+terioare, repartizarea ,udicioasa a materialelor de constructii in vederea realizarii parterului si eta,ului, integrarea spatiilor semideschise (prispele si foisoarele) in conte+tul functional si volumetric al edificiului, reprezinta demersuri conceptuale care confirma comple+itatea procesului de proiectare implicat" 1mplitudinea proportiilor si masivitatea structurii, presupunand un efort de edificare sustinut, confirma ipoteza subsumarii acestui tip de edificiu atat la categoria constructiilor cu caracter defensiv, cat si la grupa resedintelor pentru sefii militari"

8outatea sistemului constructiv cu analogii in arealul sud-dunarean indreptateste ipoteza prezentei in acest caz a unor influente elenistice, firesti, in conte+tul cunoscutelor legaturi ale statului dac cu lumea greco-romana" Tipul de locuinta-turn, create a arhitecturii dacice aditionat repertoriului autohton al modelelor cladirilor de locuit, va constitui un factor formativ activ cu largi ecouri in etapele ulterioare" &ispunerea incaperilor pe doua registre, nivelul inferior fiind de regula destinat depozitarii, iar cel superior locuirii, realizarea nivelului inferior din piatra, dispunerea spatiilor semideschise cu precadere la nivelul superior constituie concepte arhitecturale care vor persista in structura culturala autohtona, manifestandu-se activ in etapele ulterioare" 1ceste concepte prefigurate de arhitectura dacica si utilizate cu precadere la realizarea resedintelor conducatorilor, se vor generaliza ulterior in locuintele satesti de deal si de munte" $" Columna lui Traian *olumna lui Traian este unul dintre cele mai vestite monumente ale Romei, *onstruita din ordinul imparatului Traian pentru a comemora victoria in campania sa de cucerire a &aciei, a fost inaugurata la $ mai in anul 0" .entru romani, *oloana are o semnificatie speciala: ea ilustreaza evenimentele istorice care au dus la formarea poporului roman: cele doua razboaie ale dacilor cu romanii din 0 - 0$ si 050A care au dus la cucerirea &aciei de catre armata romana condusa de Traian, transformarea ei intr-o provincie romana si inceputul procesului de romanizare" *olumna lui Traian este KKcertificatul de nastere al poporului romanKK" *olumna face parte dintr-un ansamblu imperial, 5orum /lpium L 5orumul lui Traian (la nord de 5orumul roman) si un cadou al lui Traian facut Romei" Mai multe ansambluri anterioare din Roma, (ca 5orumul Roman, cel al lui #ulius *ezar, al lui 1ugustus, 'espasian si 8erva) ocupasera intreaga suprafata plata disponibila intre cele sapte coline ale Romei" .entru a face loc unui nou ansamblu, un deal a fost complet inlaturat, nivelandu-se solul intre *apitoliu si Muirinal" .e acest teren au fost inaltate doua cladiri semicirculare (numite e+edra), o bazilica, doua biblioteci L una pentru volume latine si alta pentru volume grecesti, un arc de triumf, toate proiectate de faimosul arhitect 1pollodor din &amasc" *oloana a fost realizata din marmura alba de *arrara ( = blocuri masive, cantarind -0 de tone) si pozitionata intre cele doua mari biblioteci" 1 fost initial un monument topografic, inaltimea ei de aproape -0 de metri marcand inaltimea dealului care a fost dislocat, asa cum se poate citi pe o inscriptie: Ica sa arate inaltimea acestui deal si loc dinaintea construirii acestor marete monumenteF L Iad declarandum Nuantae altitudinis mons et locus tantis operibus sit egestusF" *oloana cu un diametru de - m este impodobita cu un cu un sir continuu de sculpturi L un basorelief in forma de spirala ce cuprinde 55 scene, cu $500 figuri, care evoca scene din razboaiele daco-romane, intre care si moartea viteazului rege &ecebal, fiind unul din documentele cele mai pretioase din intreaga antichitate latina" #n soclul coloanei a fost depusa in anul % urna cu cenusa imparatului Traian, azi disparuta, ca si statuia lui Traian din varful *olumnei, inlocuita astazi cu o statuie a 3fantului .etru" )asorelieful prezinta scene de lupta din campaniile lui Traian impotriva dacilor din 0 - 0$ (in partea de sus a columnei) si 05- 0A (in partea de ,os)" 3oldatii romani si daci sunt prezentati in timpul bataliei sau in timpul pregatirilor de lupta" Traian apare de 5@ de ori in basorelief" .e *olumna lui Traian, sculptorii au redat in cele mai mici amanunte scene realiste din lumea Traco-dacica, fiind atat de veridice incat si cele mai neinsemnate detalii vestimentare evoca dimensiunile sociale si geografice ale spatiului carpato-dunarean" 7ste de remarcat faptul ca in scena, in care &acii negociaza pacea cu imparatul nu e+ista un interpret" &ialogul are loc direct,

ceea ce dovedeste ca cele doua popoare - trac si roman - vorbeau limbi asemanatoare" 1cademicianul 6ouis 1rmand, vorbind despre miracolul romanesc al pastrarii limbii latine, spune ca numarul redus de cuvinte cu caracteristice dacice se datoreaza faptului ca Traco-&acii vorbeau o limba preromanica" 1nticii cuprindeau sub numele generic de Traci o mare grupare de triburi inrudite pe plan social, etnic, prin forme de viata economica, politica, culturala si spirituala asemanatoare" 6a un moment dat, Tracia se confunda cu 7uropa insasi (si din acest mare trup se desprinde poporul &acic ce cuprindea teritoriul tarii noastre si chiar mai mult)" .e cuprinsul .eninsulei )alcanice, populatia traca vorbea aceeasi limba, cu variatii dialectice inerente, care puteau fi intelese de toti Tracii din spatiul sud-dunarean" .rivind columna, vedem obiceiuri care au ramas in traditia poporului nostru pana astazi : constructia caselor de la munte, portul nostru popular - care este acelasi astazi ca si cel daltuit in piatra, pe columna -" *and )adea *artan, cioban din *artisoara, dupa o lunga calatorie pe ,os, din satul sau pana la Roma, a,unge sa-si vada visul - 2*olumna lui Traian2 -, depune la baza ei o traista cu pamant si un saculet cu graul &aciei, apoi se culca si doarme la umbra *olumnei" 1 doua zi, (Martie =@A), ziarele din Roma publica uimite, la vederea romanului ardelean: 2/n &ac a coborat de pe columna2" *hipul si portul sau neobisnuit pentru ei, dar semanand aidoma cu &acii de pe basoreliefuri i-au uimit peste masura pe cetatenii Romei" *oloana a fost sursa de inspiratie pentru multe alte monumente" #nca din secolul A au fost realizate numeroase copii, dintre care unele s-au pierdut, dar altele se afla la Muzeul 8ational din 3toc?holm, la Muzeul 8ational de 1ntichitati 3aint-9ermain-en-6aGe (copie comandata de 8apoleon al ###-lea pe la =A0, dupa ce 8apoleon )onaparte a esuat in planul sau de a aduce intreaga *olumna la .aris), Muzeul *ivilizatiei Romane din Roma" #n @0@, 3tatul Roman a comandat o replica a *olumnei unor mesteri de la 'atican, replica ce a fost terminata in @-0 (replica bazei *olumnei a fost terminata in @-0), dar din cauza razboiului a a,uns in tara abia in @A% si se afla la Muzeul 8ational de #storie al Romaniei" 1ceasta copie este realizata din ciment alb amestecat cu praf de marmura, ceea ce o face sa arate aproape ca originalul" 5iecare bucata este asezata pe un piedestal, ceea ce permite dispunerea pe orizontala, dar nu permite asamblarea pentru a reconstitui originalul" 7ste singurul loc in lume unde, la o lungime de brat, se pot admira scenele din uriasul basorelief in spirala de pe *olumna lui Traian" 0" Arhitectura de pe teritoriul &aciei romane. Castrele Romane. *astrul roman de la 9ilau #n sudul comunei 9ilau, ,udetul *lu, se gasesc ruinele unui vechi castru roman, ridicat pentru apararea orasului roman 8apoca, situat la circa $5 ?m est" 1 fost primul castru din Transilvania unde arheologii au identificat clar succesiunea intre castrul din pamant si lemn si castrul de piatra care i-a urmat" *astrul masoara 0= + $$ m" *astrul roman a fost construit din pamant si lemn de o cohorta, in timpul imparatului Traian (50% d"*")" E1la 3ilianaF, mutata aici din .anonia, a marit castrul si l-a intarit cu lucrari in piatra (turn cu curtina in care s-a descoperit o diploma militara din $ iulie A-)" 3-au descoperit portile: principalis de+tra si sinistra, decumana principia, praetorium, bastioanele 8-' si 3-'" 6ucrarile arheologice au evidentiat de asemenea vestigii ale locuirii daco-romane din secolul ### d"*" (cesti dacice, borcane, castroane, catarame, aplice, pandantive de harnasament etc")" Tot aici a fost descoperit un tezaur monetar compus din %0 denari romani din sec" ##L### d"*", cu piese de la imparatul Marc 1ureliu (Marcus 1urelius, $ - =0 d"*") pana la imparatul 5ilip 1rabul (Marcus #ulius .hilippus, @=-$-@ d"*"), ascuns de invazia carpilor de la ,umatatea sec" ### d"*" *astrul roman este inscris pe lista Monumentelor #storice ale ,udetului *lu, O P, elaborata de Ministerul *ulturii si *ultelor din Romania in anul $00-" *astrul roman 3amum .erioada de activitate : 0A- sec" ### /nitate administrative : &acia .orolissensis

&enumire loc : *etatele 6ocalitate: *aseiu

*astrul roman 3amum de la *aseiu, ,udetul *lu,, a fost construit in ,urul anului 0A, ca si parte a sirului de castre de aparare Moigrad-.orolissum - Tihau - *aseiu - #lisua" *astrul a fost construit pe malul raului 3omesul Mare, apro+imativ la sase ?ilometri de municipiul &e, si era unul dintre punctele strategice de aparare a &aciei nordice" *astrul (situat in punctul *etatele) este inscris pe lista monumentelor istorice ale ,udetului *lu,O P, elaborata de Ministerul *ulturii si *ultelor din Romania in anul $00-" *astrul roman )umbesti-;iu *astrul roman )umbesti-;iu 3ituat pe malul stang al ;iului, la 05m '" de soseaua Targu ;iu - .etrosani, castrul roman de la )umbesti ;iu apara si asigura intrarea in defileul ;iului";umatate din el a fost distrus de raul ;iu, astazi pastrandu-se intreaga latura de 7" 3i cea de 3" (fragmentara)" 5orma castrului pare a fi fost patrata" 6atura intacta masoara A%m, cea fragmentara == m" -. Tropaeum Traiani Tropaeum Traiani Tropaeum Traiani este un monument triumfal roman in 1damclisi, ,udetul *onstanta, ridicat in cinstea imparatului roman Traian intre anii 0A- 0@ d"!r" pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor in anul 0$ d"!r" 1cesta a fost reconstituit in @%%, dupa modelul vechiului monument aflat in ruine" #n muzeul adapostit in interiorul acestuia se gasesc parti din monumentul original" Tropaeum Traiani este unul dintre cel mai importante monumente vechi de pe teritoriul tarii noastre" *repidoma cu tamburul cilindric, invelitoarea de solzi, bazele he+agonale, si in varf, statuia impunatoare a imparatului alcatuiau monumentul, a carui inaltime masura apro+imativ -0 m, egala cu diametrul"O P &e ,ur impre,ur, cele 5- de metope din calcar de &eleni, infatiseaza in basorelief scene de razboi" 1nsamblul din care facea parte monumentul mai cuprindea un altar funerar, pe ai carui pereti se aflau inscrise numele celor apro+imativ 0"=00 de soldati romani cazuti probabil in lupta de la 1damclisi, si de asemena un mausoleu, cu trei ziduri concentrice, in care se pare ca a fost inmormantat comandantul (praefectus castrorum), care, cu pretul vietii sale, a decis victoria din anul 0$" 6a $ ?m vest de monumentul triumfal a fost intemeiata de Traian cetatea romana Tropaeum Traiani, care este mentionata in inscriptii pentru prima data ca municipiu in anul %0" 5. Arhitectura podului roman peste &unare de la &ro.eta Turnul %everin .(&/6 6/# TR1#18 construit in numai trei ani ( 00- 05) dupa planurile aceluiasi celebru arhitect, 1polodor din &amasc, a fost cea mai indrazneata lucrare inginereasca a antichitatii romane" (pera in premiera de mare comple+itate tehnologica (nici astazi nu i se cunosc in intregime formulele tehnice), acest pod a fost ridicat pe $0 de pile (piloni) din blocuri de piatra, era lung de " 05 m, lat de -,55 m si inalt de =,A0 m, la capete cate un portal monument, din care relicve pe verticala se vad si azi pe ambele maluri ale &unarii" .entru partea lemnoasa a constructiei s-au folosit ste,arii de pe $00 de hectare din padurile getice" 3uprastructura podului a fost daramata din ordinul imparatului 1drian pentru a impiedica trecerea &unarii de catre

barbarii nesupusi" 1cest colos facut pentru durata in timp, ca liant intre civilizatii, in alte conditii istorice devenise incomod, o temere pentru oameni, caci nu timpul se teme de eternitate" A. Componentele capitalei romane a provinciei &acia) Colonia /lpia Traiana %armise!etuza. *omponentele: 3armisegetusa Regia este numele capitalei &aciei preromane, in fapt un comple+ de sanctuare, situat in Muntii (rastiei, la altitudinea de $00 m, in care se remarca 3anctuarul Mare Rotund si E3oarele de andezitF" *ei mai multi arheologi afirma ca orasul a fost ridicat in secolele ###-## inainte de !ristos, pe cand altii cred ca ar fi mai vechi cu cel putin A00 de ani" .oate ca unul dintre motive este asemanarea de neinchipuit dintre planurile 3anctuarului Mare Rotund si a celui de la 3tonehenge" .are ca acelasi arhitect le-a inchipuit pe amandoua, cu diferenta ca cel de la (rastie este mai mic" 1poi, E3oarele de andezitF poate fi usor asemanat cu celebrul calendar MaGa" 3anctuarul de la 3armisegetuza" *apitala &aciei a fost cucerita si distrusa de armata romana in anul 0A d"!" Ruinele sale au fost scoase la lumina pentru prima data in @$0 datorita sapaturilor efectuate sub conducerea prof" &" M" Teodorescu de la catedra de arheologie a /niversitatii din *lu,-8apoca, fiind continuate apoi de acad" prof" *" &aicoviciu si de !adrian &aicoviciu pana in @--" &rumul nu este generos pentru cei ce doresc sa a,unga la ruinele fostei cetati dacice" &aca de la (rastie la *ostesti e+ista asfalt, mai departe putini se incumeta sa mearga cu masina pe cei $0 de ?m de drum forestier" &e altfel, (rastia poate fi considerat un punct de plecare pentru cetatile &acice: 3armisegetuza Regia, *etatea din *ostesti (la = ?m de (rastie), .eretii din piatra ai cetatii )lidaru (la - ?m de (rastie)" 3armisegetuza" 6a circa -0 de ?m de Muntii (rastiei, in comuna 3armisegetusa, in partea de sud-vest a depresiunii !ateg, se afla ruinele celeilalte cetati cu acelasi nume, capitala &aciei Romane, numita si /lpia Traiana 3armisegetusa, fondata de guvernatorul Terentius 3caurianus intre anii 0= - 0" Timp de doua secole acesta a fost centrul politico-administrativ al provinciei &acia" 3ediile guvernatorului, al administratiei, al aparatului fiscal, al centrelor militar, economic si religios isi aveau locul dupa zidurile cetatii" #n timpul domniei imparatului !adrian ( %- 0=), 3armizegetusa a fost denumita *olonia /lpia Traiana 1ugusta &acica 3armizegetusa, iar mai apoi, in perioada $$$-$05 i s-a adaugat epitetul de metropolis" 3armizegetuza" 3armisegetuza" &escrierea sitului:

(ras in &acia romana, fondat de primul guvernator al provinciei, Terentius 3caurianus, intre anii 0= - 0, in timpul domniei imparatului !adrian orasul primeste si numele de 3armizegetusa, purtat de capitala Regatului &ac al lui &ecebal, situata la -0 de ?m 7 de noua ctitorie" #n timpul imparatului !adrian ( %- 0=), 3armizegetusa a luat numele de *olonia /lpia Traiana 1ugusta &acica 3armizegetusa, caruia i se va adauga in perioada $$$-$05 epitetul de metropolis" Titulatura completa a capitalei &aciei romane ne este data de te+tul unei lespezi

onorifice 26ui *aius 1rrius Muadratus, fiul lui *aius 1rrius 1ntoninus legatus pro praetore al imparatului colonia /lpia Traiana 1ugusta &acica 3armizegetusa (a pus acest monument)"2 8u se cunoaste data e+acta a intemeierii capitalei" ( inscriptie descoperita la inceputul secolului al :'#-lea, in hotarul satului 9radiste L 3armizegetusa consemneaza: 2 &in porunca imparatului *esar 8erva Traianus 1ugustus, fiul divinului 8erva, a fost intemeiata *olonia &acica prin &ecimus Terentius 3caurianus, guvernatorul sau2" 8umele guvernatorului provinciei arata ca intemeierea noului oras a avut loc in primii ani dupa cucerirea &aciei" #ntemeierea coloniei a fost marcata si prin baterea unei monede L sestertius L emisa de Roma, din ordinul 3enatului, dedicata 2celui mai bun principe2 L imparatul Traian" 1legerea de catre imparatul Traian a locului pentru orasul care-i va pastra numele n-a fost intamplatoare" .rin asezarea sa metropola provinciei se bucura de anumite avanta,e strategice si economice, muntii de la sud si nord constituind bariere naturale" *apitala al carei territorium se intindea de la Tibiscum la Micia pana la intrarea ;iului in defileu, se putea dezvolta in liniste, aparata fiind de castrele Tibiscum (;upa), Micia ('etel) si )umbesti" 5ondata in sudul Transilvaniei, in sud - vestul depresiunii !ateg, pe locul unei tabere a 6egiunii a '-a Macedonica, /lpia Traiana este populata de veterani ai razboaielor dacice, primind de la intemeiere, rangul de colonia, iar locuitorii ei beneficiind de ius italicum" *u o suprafata de cca" 00 ha si o populatie de $0"000 L $5"000 locuitori, puternic fortificata, /lpia Traiana a fost in secolele ## L ###, centrul politic, administrativ religios al provinciei &acia" .rin /lpia Traiana trecea drumul imperial care pornind de la &unare (&robeta) a,ungea in e+tremul nord al provinciei, la .orolissum (Moigrad)" *a pretutindeni in lumea antica sclavagista si la /lpia Traiana societatea se impartea in oameni liberi si sclavi" ( buna parte din cetatenii /lpiei Triane o constituiau elementele de toate gradele provenite din armata L veteranii" 3clavii erau in slu,ba statului sau a orasului, fiind funtionari publici dar si sclavi particulari, indeplinind cele mai grele munci" &in acestia din urma se recrutau lucratori pentru carierele de piatra si mine precum si gladiatori pentru luptele cu fiarele salbatice, lupte desfasurate in amfiteatrul capitalei" *a mare centru cultural, /lpia Traiana domina toate celelalte orase ale provinciei romane prin numarul mare de edificii publice laice sau religioase, precum si prin multimea lucrarilor de arta" #n ce priveste viata religioasa din /lpia Traiana, ea prezinta un deosebit interes" 1laturi de cultul imperial se intalnesc o multime de alte culte pagane, fie ca este vorba de temple, sanctuare sau simple altare consacrate diferitilor zei si zeite" 6egatura stransa dintre religie si viata sociopolitica este una din caracteristicile antichitatii, care se manifesta intens si la /lpia Traiana" Raportul dintre stat si religie iese in evidenta cu prile,ul crearii la /lpia a corporatiei augustalilor L ordo augustalium L ce aducea in prim plan cultul oficial al imparatului, ca simbol al stapanirii romane si al unitatii #mperiului" ( certitudine a acestui ordin este palatul impozant din centrul orasului, palat ce se mai pastreaza si astazi" *ladirile, numeroase si bogate descoperite in urma cercetarilor dezvaluie o intensa activitate edilitara" 3-au pastrat pana astazi amfiteatrul, forul, palatul augustalilor, thermele, edificii publice si particulare" #nitial, 3armizegetusa era constituita din: =" %itul ,rheiul #echi. $storia ur.ana a localitatii. ,rheiul #echi

*omple+ul muzeal-arheologic (rheiul 'echi este amplasat in valea Rautului, un afluent de dreapta al 8istrului, pe teritoriul comunei Trebu,eni din raionul (rhei al Republicii Moldova" 7ste unul din principalele obiective turistice din )asarabia" *omple+ul cuprinde citeva zeci de hectare ale orasului medieval (rhei (sec":###-:'#), denumit ulterior (rheiul 'echi (dupa parasirea asezarii date si intemeierea in alt loc a unui oras nou, cu acelasi nume - (rheiul de azi)" &in cadrul comple+ului fac parte doua promontorii mari (.estere si )utuceni), la care se alatura trei promontorii adiacente mai mici (.otarca, 3elitra si 3coc), pe teritoriul carora se afla ruinile unor fortificatii, locuinte, bai, lacase de cult (inclusiv manastiri rupestre) atit din perioada tataromongola (sec" :###-:#') cit si moldoveneasca (sec" :'-:'#)" *omple+ul arheologic (rheiul 'echi *omple+ul arheologic (rheiul 'echi este amplasat in valea raului Raut, un afluent de dreapta al 8istrului, intre satele Trebu,eni si )utuceni, raionul (rhei, la distanta de A0 ?m spre nord-est de la orasul *hisinau, intr-o zona istorico-geografica bine delimitata, vestita si constientizata de catre autohtoni din timpurile stravechi drept *odrii (rheiului sau Tara (rheiului - care reprezenta in vremurile istorice o unitate teritorial-administrativa distincta ce se includea perfect in sirul multiplelor tari medievale romanesti din imensul spatiu carpato-nistrean" 6a (rheiul 'echi natura si civilizatia umana s-au impletit organic, formand un tablou perfect al lucrarilor lor milenare" 8umele rezervatiei arheologice si, respectiv, cel al comple+ului muzeal, provine de la denumirea unei localitati istorice, orasul medieval (rhei, care a e+istat pe aceste meleaguri in sec":'-:'#, denumire evoluata in (rheiul 'echi, dupa parasirea asezarii date si intemeierea in alt loc a unui oras nou, cu acelasi nume, perpetuata pana la etapa actuala" *omple+ul muzeistic (rheiul 'echi reprezinta un sistem de monumente istorice si landsafturi naturale amplasate pe promontoriile meandrice, formate de albia sinusoidala a Rautului intre satele Trebu,eni si )utuceni" &in cadrul comple+ului (rheiul 'echi fac parte doua promontorii gigantice (.estere si )utuceni), la care se alatura alte trei promontorii adiacente (.otarca, 3elitra si 3coc) amplasate in lant de la nord spre sud " .romontoriul central sau locul propriu-zis al (rheiului medieval si al altor situri arheologice din diferite epoci istorice cu o arhitectura reprezentativa, valuri de pamant, citadele, comple+e din piatra, poarta denumirea de .estere, nume provenit de la multiplele pestere sapate in malul de vizavi al Rautului" .romontoriul are o forma ovala neregulata, orientat de la vest spre est, cu lungimea de $000m, latimea ma+imala de %00m este incon,urat din trei parti (nord, est si sud) de apa Rautului, adunata intr-un canion foarte adanc, sapat in straturile de calcar sarmatian (de circa A- = milioane ani vechime), cu maluri stancoase si priporoase, cu o inaltime de pana la 00$0m, constituind o adevarata fortareata naturala" /nica cale de acces in spatiul respectiv la etapa actuala ca si in vremurile istorice se gaseste la vest, in locul unde albia raului, dupa o intorsatura lenta spre nord, se apropie foarte mult de un segment al canionului de,a parcurs, ingustand substantial talpa promontonului (pana la 00m in latime), care datorita malurilor abrupte dinspre nord si sud reprezinta unica punte de legatura directa cu interiorul teritoriului nominalizat" .artea de nord a promontoriului esteinalta, reprezentand o culme de deal cu marginea priporoasa si inaccesibila, care spre est si spre sud coboara in panta, trecand usorin lunca raului, stra,uita din aceleasi parti de versantele stancoase ale promontoriului )utuceni, aflate vizavi, pe malul opus al Rautului" 6a etapa actuala, pro-montoriul .estere, in sectorul de nord, de-a lungul malului sau abrupt, este traversat de soseaua )ranesti-Trebu,eni, care patrunde aici dinspre vest, prin aceeasi poarta de acces apromontoriului, poarta folosita de catre oamenii locului de zeci de mii de ani" 3oseauaintretaie teritoriul promontoriului de la vest spre est, coborand treptat spre podul din beton armat din prea,ma de est a satului Trebu,eni" &in partea centrala a promontoriului, de la soseaua descrisa, se desprinde o mladita de drum care co-boara la vale spre Raut, apoi face o intorsatura spre vest, a,ungand la un alt pod contemporan, tot din beton annat, aflat peste Raut la capatul de vest al promontorilui )utuceni si al satului cu acelasi nume"

.romontoriul )utuceni completeaza esential landsaftul si peisa,ul (rheiului 'echi" 7ste situat la sud de promontoriul .estere, reprezentand impreuna un comple+ integru, care armonizeaza din toate punctele de vedere" .romontoriul )utuceni are un aspect geologic e+traordinar, cu zeci de plasturi calcaroase insiruite perfect orizontal, o multime de pesteri spatioase si grote mai mici, sapate m peretii stancosi" .e de alta parte, promontoriul este minunat si din punct de vederi al peisa,ului sau unical, izului arheologic evident, care denota la fiecare pas fortificatii antice din pamant si piatra, comple+e rupestre sacrale subterane, alte vestigii stravechi care impresioneaza si coplesesc pe orice vizitator care vine la (rheiul 'echi, lasandu-i o amintire e+traordinara despre locurile vazute" .romontoriul )utucem are o forma alungita de 0000m, o latime de la 000m in e+tremitatea de nord-est pana la 5 m in partea sa de mi,loc, fiind orientat de la est spre vest, cu o pronuntata curbura spre nord-vest in partea apuseana" .romontoriul )utuceni, la fel ca si promontoriul .estere, reprezinta o fortareata naturala evidenta" &inspre nord, acesta din urma, este aparat de malul aproape vertical al Rautului, dinspre vest si sud este stra,uit de malul inaccesibil de vizavi al Rautului, la fel de priporos, dar mult mai inalt, iar dinspre sud-est si est de marginea stancoasa la fel de priporoasa a promontoriului din prea,ma satului vecin Morovaia" *alea de acces in interiorul fortaretei naturale de pe promontoriul )utuceni se gasea la capatul lui de nord-est, mai e+act in partea de nord a acestui sector, unde e+ista o trecatoare cu latimea de $00 m, stra,uita dinspre est si vest de canionul Rautului din prea,ma satului Trebu,eni, in primul caz, si de canionul unui afluent de stanga al Rautului din prea,ma satului Morovaia, in cel de-al doilea caz" .artea superioara a promontoriului )utuceni are un aspect relativ orizontal, dar cu inclinare in trepte spre vest" #n partea centrala a promontoriului este amplasata o biserica crestina de rit ortodo+ cu hramul 3fanta Maria, construita in anul @0-, care se impune ca o dominanta in zona (rheiului 'echi, dandu-i comple+ului arheologic un aspect pe cat de sobru, pe atat de misterios" #n prezent, ca si in vechime, promontoriul este traversat de la est spre vest de un drum, care vine din partea accesibila spre cea centrala si de vest" in partea centrala a promontoriului, de la drumul mentionat, coboara o cale laterala foarte abrupta, care duce in interiorul satului )utuceni, aflat la talpa promontoriului, in partea lui de sud, in prea,ma luncii Rautului" 6a nord de (rheiul 'echi, la distanta de circa "5-0"0 ?m, se gasesc alte trei promontorii, la fel de frumoase si interesante din punct de vedere al reliefalui si monumentelor arheologice din cadrul lor ca si primele doua despre care am vorbit" /nul din ele, este amplasat in dreapta Rautului (.otarca), iar celelalte doua pe malul stang (3elitra si 3coc)" 6a sud de promontoriul )utuceni, chiar in fata lui, se afla Ruptura )acotei cu promontoriul *hiliilor, un mal priporos splendid monument geologic plin si el de vestigii arheologice" 1ceste promontorii completeaza in mod substantial imaginea comple+ului arheologic al (rheiului 'echi, aducand cu sine elemente noi de ordin peisagistic, natural, in general, si istorico-cultural in special" <ona (rheiului 'echi din cele mai vechi timpuri beneficiaza din plin de conditii favorabile pentru gospodaria agricola, diferite indeletniciri au+iliare si relatii comerciale: pamanturi manoase din cernoziom, bune pentru o agricultura intensivaD pasuni bogate in stare sa hraneasca turme imense de bovine si ovicaprineD paduri seculare cu lemn de calitateD piatra de calcar buna pentru constructieD argila de diferite tipuri buna pentru constructie si confectionarea ceramiciiD apa curgatoare navigabila cu peste din belsug, o vecinatate de doar % ?m cu 8istru - cel mai mare rau de la rasarit de *arpati etc" 1ceste bogatii si prioritati evidente, ca si caracterul fortificat al reliefului, au fost observate de catre oameni din cele mai vechi timpuri, care totdeauna s-au straduit sa foloseasca avanta,ele nominalizate pentru organizarea unei vieti cotidiene perpetue in tinutul dat" Toate acestea luate in ansamblu au determinat caracterul permanent al habitatului uman din regiunea (rheiului 'echi, incepand din vremurile preistorice, care cu unele mici intreruperi a continuat pana in perioada medievala tarzie si etapa contemporana" *omple+ul arheologic (rheiul 'echi este mentionat de catre oamenii de cultura incepand cu sec" :'###" .rintre personalitatile ilustre care au atras atentia asupra antichitatilor de la (rheiul 'echi se enumara marele carturar si om de stiinta &imitrie *antemir, poetul *onstantin 3tamati etc"

&ar identificarea ruinelor de langa satele Trebu,eni si )utuceni cu orasul medieval (rhei a fost facuta pentru prima data de catre istoricul 'ladimir >urdinovs?ii, care pe la @0A sublinia, """anume in locul acesta, unde Rautul coteste brusc de la Trebu,eni spre )utuceni, a fost asezat (rheiul""" &in anul @-% sub conducerea lui 9heorghe 3mirnov in cadrul comple+ului (rheiul 'echi au fost initiate sapaturi arheologice care prin efortul mai multor cercetatori au continuat decenii in sir, inclusiv la etapa actuala" #n rezultatul studiilor arheologice a fost stabilit ca in cadrul comple+ului arheologic (rheiul 'echi sunt semnalate clar straturi culturale din toate epocile istorice cunoscute pe teritoriul dintre 8istru si .rut: epoca de piatra (00-$0 mii ani a"*hr")D epoca pietrei si aramei - eneolitic (mil"#'### a"*hr")D epoca bronzului(mil"## a"*hr")D perioada de tranzitie la epoca fierului (sec":##-: a"*hr")D epoca fierului timpuriu (sec"'###-# a"*hr")D epoca antica tarzie (sec"###-#' p"*hr")D epoca medievala timpurie (sec"'-:###) si epoca medievala tarzie (sec":#'-:'##)" .rintre aceste vestigii arheologice la etapa actuala putem evidentia, cel putin = asezari nefortificate (00-$0 mii a"*hr", mil"#'-### a" *hr, mil"## a"*hr, sec":##-: a *hr, sec"'###-!# a"*hr", sec"##-# a-*hr", sec"###-#' p"*hr", sec"'-:###), 5 necropole (sec"##-# a"*hr", sec":-:#, sec":#', sec":', sec":'#), A sisteme distincte fortificate sub forma unor valuri de pamant (sec"#'-### a"*hr" si sec":#':'#), o citadela din pamant si lemn (sec"'#-### a"*hr"), o citadela din pamant (sec":##-:#' p"*hr"), o citadela din piatra (sec":#'-:'#) si $ orase vechi (3ehr al-;edid, sec":#' si (rheiul 'echi, sec":'-:'#)" 6a cele mentionate vom adauga - cetati din piatra si pamant de pe promontoriile adiacente din sec"#'-### a"*hr" (Trehu,em-.otarca, Trebu,eni-3coc, Trebu,eni3elitra, Mascauti-*etatuie)" Toate acestea, impreuna, constituie ansamblul definit comple+ul arheologic (rheiul 'echi" $ "&in cate!oria manastirilor ctitorite si inzestrate in intre!ime de %te an cel Mare" ac parte manastirile 0utna" #oronet si Tazlau" Manastirea .utna, cu hramul 1dormirea Maicii &omnului" <idirea ei a inceput la un an dupa cucerirea cetatii *hilia in vara anului -AA (la - iulie dupa prima versiune a 6etopisetului de la .utna, 0 iulie dupa a doua versiune si dupa *ronica moldo-polona)" 6ucrarile de constructie au durat patru ani, timp in care aceasta mareata opera a fost dusa la bun sfarsit de arhitectul grec Teodor, a,utat de mesterii zidari, pietrari, zugravi si argintari veniti din Transilvania" #on 8eculce scria in ( sama de cuvinte: 23i asa au facut manastirea de frumoasa tot cu aur poleitaD zugraveala mai mult aur dacat zugraveala si pre dinlauntru si pre dinafara si acoperita cu plumb" 3i dzicu calugarii sa fi fost facuta si sfesnicele cele mari si cele mici si policandru si hora tot prisne de argint2" 3fintirea manastirii s-a facut la 0 septembrie -%0, dupa victoria asupra tatarilor la 6ipinti, slu,ba fiind savarsita de un sobor de A- de arhierei, preoti si diaconi, in frunte cu mitropolitul Teoctist, episcopul Tarasie al Romanului, egumenii manastirilor, dupa cum relateaza 6etopisetul de la .utna si cel al lui 9rigore /reche" 3tradania domnitorului ctitor de a crea .utnei o puternica baza materiala reiese din cuprinsul multor documente pastrate" .rin hrisovul datat % noiembrie 50$ 3tefan cel Mare hotara ca preotii din satele Manastirii .utna sa plateasca acesteia darile ce reveneau chiriarhului si sa fie ,udecati de egumen, nu de slu,basii Mitropoliei" &in lungul sir al actelor de danie, mentionam ultimul act emis in timpul vietii, la $ februarie 500, prin care i se intareau manastirii toate daniile si privilegiile obtinute pana atunci ($% de sate, vii, sare de la ocna, pietre de ceara, venitul unor vami, mori, prisaci)" 1lte danii au facut si unii din boierii lui 3tefan" .rivilegiile manastirii au fost intarite si printr-un hrisov emis de 3tefanita voda, nepotul lui 3tefan cel Mare ( 5 %- 5$%), la $ august 5$0" /rmasii au continuat sa inzestreze manastirea astfel incat puterea ei economica a crescut necontenit" #nca din timpul lui 3tefan cel Mare, cu indrumarea primilor ei egumeni, arimandritii #oasaf, .aisie (zis cel 3curt) si 3piridon, Manastirea .utna a devenit cel mai insemnat centru cultural si artistic al tarii" #mportanta ei creste si prin faptul ca este gropnita lui 3tefan cel Mare, a familiei si a urmasilor sai pana la .etru Rares" 1ici au fost inmormantati: Maria de Mangop, a doua sotie a domnitorului (Q @ decembrie -%%), fiii sai )ogdan (Q $% iulie -%@) si .etru (Q $ noiembrie -=0), domnitorul ctitor (Q $ iulie 50-), doamna Maria 'oichita (Q 5 ), )ogdan cel (rb (Q $0

aprilie 5 %), Maria - una din fiicele domnitorului (Q = martie 5 =), 3tefanita voda (Q ianuarie 5$%) si doamna Maria, prima sotie a lui .etru Rares (Q $= iunie 5$@)" #n pridvorul bisericii se afla mormantul mitropolitului Teoctist (Q = noiembrie -%%)" Toate mormintele au lespezi funerare frumos lucrate, cu inscriptii in limba slavona" #ntrarea in incinta manastirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter si eta,, pe a carui fatada estica se afla stema Moldovei datata -% " Turnul a fost zidit in anul %5% in vremea domnitorului *onstantin Racovita, despre aceasta dand marturie si stema de pe fatada de vest, in care apar reunite stemele Moldovei si ale Tarii Romanesti" &eoarece poetul Mihai 7minescu impreuna cu #oan 3lavici si cu alti participanti la Marea 3erbare de la .utna din august =% au innoptat in acele zile in sala de la eta,, aceasta constructie se numeste ITurnul 7minescuE" Tot pe latura de est este situat si Turnul clopotnitei construit in anul ==$" .araclisul manastirii, asezat in partea vestica a incintei, cu hramul 3fintii 1postoli .etru si .avel, este construit de mitropolitul #acov .utneanul in anul %5@, pe locul vechiului turn clopotnita deteriorat la marele cutremur din %0@" 1 fost restaurat intre anii @%A- @=0, cand i sau adaugat noi spatii" .araclisul a fost pictat in tehnica 2a fresco2 in perioada @=0- @=- de artistii-frati Mihail si 9avril Morosan, staret fiind 1rhimandritul #achint /nciuleac" .e latura sudica a incintei se afla *asa &omneasca ridicata intre anii @=$- @== pe temeliile celei vechi distrusa de habsburgi" 6ucrarile de reconstructie au fost incepute si supravegheate, in mare parte, de catre .rea 5ericitul .arinte Teoctist pe timpul arhipastoririi sale ca mitropolit al Moldovei" 3ingura cladire ramasa din vremea 3fantului 'oievod 3tefan este Turnul Tezaurului a carui constructie a fost terminata in anul -= " #n el au fost adapostite, in vremi de tulburare, odoarele acestui sfant locas" )iserica originala a suferit mari modificari in perioada A50- AA$" 3-au pastrat liniile arhitectonice initiale specifice stilului moldovenesc, fiind alcatuita din cinci incaperi: pridvor, pronaos, gropnita, naos si altar" 3e regasesc astfel reunite elemente de arhitectura bizantine, gotice si renascentiste" 1ccesul in biserica se face prin cele doua usi laterale ale pridvorului, incadrate cu portaluri de piatra" /sa masiva prin care se trece din pridvor in pronaos are la partea superioara o pisanie care aminteste de lucrarile de reconstructie ce au avut loc in timpul domniilor lui 9heorghe 3tefan si 7ustratie &abi,a" &in camera mormintelor (gropnita) trecerea catre naos se face printre doua coloane masive ce au inlocuit, in secolul :'##, peretele despartitor specific liniei arhitectonice stefaniene" 6a e+terior biserica este incinsa cu un brau rasucit in torsada simbolizand .reasfanta Treime, motiv ce se regaseste si in ornamentatia interioara" Manastirea 'oronet este o alta manastire ctitorita de 3tefan cel Mare si daruita cu privilegii" 1ici e+ista un schit de lemn, unde, conform traditiei, a trait &aniil 3ihastrul caruia domnul, la ceas de cumpana in timpul luptelor cu turcii, i-a cerut sfat si a,utor" *ercetarile recente arata ca &aniil nu a fost o figura legendara ci o personalitate istorica reala" .rintre pietrele funerare de la 'oronet se afla si o lespede cu inscriptia: 21cest mormant este al parintelui nostru &avid, ca schimnic &aniil2" ( prima atestare documentara a Manastirii 'oronet este $$ ianuarie -%$, cand 3tefan cel Mare dadea calugarilor - in frunte cu egumenul Misail - scutire de vama pentru doua ma,i de peste care vor fi aduse de la *hilia sau din alta parte" #n locul vechiului schit de lemn, 3tefan voda a ridicat actuala biserica, cu hramul 3fantul 9heorghe" .isania bisericii arata ca lucrarile de constructie au durat mai putin de patru luni, de la $A mai pana la - septembrie -==" Mitropolitii Teofan # si 9rigorie Rosca s-au ingri,it de pictarea ei in e+terior, cel din urma adaugandu-i si un pridvor" 7ste o biserica de dimensiuni reduse ($5,5 m lungime fara pridvor, %,% m lungimea naosului si pronaosului, 0,5 m in dreptul absidelor laterale)" Manastirea 'oronet s-a bucurat de privilegii din partea ctitorului (trei sate, mori, prisaci, vii) nu insa de amploarea celor de la 8eamt, )istrita sau .utna" Manastirea Tazlau, in partile )uhusilor, cu hramul 8asterea Maicii &omnului, este o alta ctitorie a lui 3tefan cel Mare" 6a februarie si $ martie -= voievodul inzestra manastirea cu trei sate ()orlesti, &ragoiesti si /rsasti), in -@ adaugand alte cinci sate, danii intarite si de

3tefanita voda la - iunie 5 @" #n acelasi act se mentioneaza ca au fost inchinate Tazlaului alte doua manastiri: una cu hramul 3fantul 8icolae, unde a fost !uba si alta la Racatau in hotarele !orgestilor" Marele voievod a ridicat apoi o noua biserica la manastire, conform inscriptiei din pisanie lucrarile de constructie desfasurandu-se intre - iulie -@A si = noiembrie -@%" #n 5 @, intr-o invazie a secuilor din Transilvania, au fost pradate toate bunurile" 1stfel se e+plica lipsa obiectelor de tezaur datand din perioada lui 3tefan cel Mare" #n prezent ctitoria slu,este ca biserica de mir" 8umarul bisericilor ctitorite de 3tefan cel Mare si care se afla pe tot cuprinsul Tarii Moldovei, este cu mult mai mare decat cel al manastirilor" Merita subliniat faptul ca aproape toate au fost construite in ultimele doua decenii de viata si domnie, dupa marile lupte cu turcii" Multe dintre ele au fost ridicate in amintirea unor biruinte ale marelui domn, aparator al Moldovei timp de aproape o ,umatate de veac" #ntre = iunie si 0 noiembrie -=% a inaltat biserica din )adeuti, langa Radauti, cu hramul 3fantul Mucenic .rocopie, drept multumire pentru biruinta de la Ramnicu 3arat impotriva lui )asarab cel Tanar sau Tepulus domnul Tarii Romanesti ( -= ), dupa cum consemneaza pisania" Tabloul votiv reprezinta pe domn si familia sa, asistat de 3fantul Mucenic .rocopie, prezentand ctitoria lui !ristos" )iserica a fost total distrusa de armata austro-ungara in primul razboi mondial" 6a 0 iunie -=% a inceput zidirea bisericii din .atrauti, langa 3uceava, cu hramul #naltarea 3fintei *ruci" #nitial aici a fost un schit de calugarite" &intre ctitorile lui 3tefan cel Mare, biserica din .atrauti este cea mai redusa ca proportii" 3i aici a fost un tablou votiv reprezentand pe domnitor si familia (azi repictat)" #nceputa la mai si terminata la 5 octombrie -==, biserica 3fantul #lie 3uceava, a slu,it initial ca manastire de calugari" Tabloul votiv reprezinta pe domn insotit de 3fantul #lie, prezentand biserica Mantuitorului, avand alaturi pe doamna si doi fii" )iserica &omneasca din 'aslui, cu hramul 3fantul #oan )otezatorul, a fost zidita intre $% aprilie si $0 septembrie -@0, in amintirea vestitei sale biruinte asupra lui 3oliman .asa la 0 ianuarie -%5 in apropiere de 'aslui" &istrugandu-se cu scurgerea vremii, a fost rezidita in =$0 de Maria *antacuzino, sotia marelui logofat *ristache 9hica" &in vechea biserica n-a mai ramas decat soclul de piatra si primul rand de caramizi" #n perioada -@ - -@$ s-a ridicat biserica 3fantul 8icolae &omneasc din #asi" 1 fost refacuta de domnitorul 1ntonie Ruset ( A%5- A%=) si apoi reconstituita din temelie la sfarsitul secolului al :#:-lea de arhitectul francez 1ndre 6ecomte" )iserica a ,ucat un insemnat rol politic dupa mutarea scaunului domnesc la #asi" 5iind situata in apropierea .alatului domnesc, aici se facea ungerea domnilor moldoveni" #ntre 00 mai si $= octombrie -@$ s-a ridicat biserica 3fantul 9heorghe din !arlau" #ntre @ iulie -@0 si $ octombrie -@- s-a zidit biserica cu hramul 1dormirea Maicii &omnului din )orzesti, langa (nesti, sat in care, potrivit traditiei, s-a nascut si a copilarit marele voievod" 6a = octombrie -@5 era terminata biserica 3fantul 8icolae din &orohoi (restaurata in =@A)" #n acelasi an, la 00 noiembrie, era terminata si biserica 3fintii 1postoli .etru si .avel din !usi" #n %5A, sub domnitorul Matei 9hica si episcopul #nochentie, biserica a fost daramata pana la temelie si refacuta (alte refaceri au avut loc in %@5 si @ 0) astfel incat astazi nu se mai recunoaste nimic din ctitoria lui 3tefan cel Mare" #n perioada 5@=- @-@ biserica a slu,it drept catedrala a fostei episcopii din !usi" #n amintirea crancenei batalii de la Razboieni din anul -%A, 3tefan cel Mare a ridicat biserica cu hramul 3fantul 1rhanghel Mihail, terminata la = octombrie -@A, deci la douazeci de ani dupa lupta" .isania bisericii aminteste de navalirea turcilor, (a,utati de 6aiota )asarab si de tatari) si de infrangerea moldovenilor: 2R si noi 3tefan 'oievod si cu fiul nostru 1le+andru, am iesit inaintea lor aci si am facut mare razboi cu ei, R si cu voia lui &umnezeu au fost infranti crestinii de pagani" 3i au cazut acolo multime mare de ostasi ai MoldoveiR2" )iserica era ridicata 2intru

ruga siesi si doamnei sale Maria si fiilor sai 1le+andru si )ogdan si intru amintirea si pomenirea tuturor dreptcredinciosilor crestini care au pierit aiciR2" Tot in -@A a fost construita biserica 3fantul 8icolae din .opauti ()otosani) care a suferit in cursul veacurilor mai multe transformari" &in perioada lui 3tefan cel Mare se mai pastreaza turnul clopotnitei" #n secolul al :'###-lea biserica a devenit manastire ramanand astfel pana la secularizarea din =A0" #ntre 5 iulie -@% si noiembrie -@= a fost ridicata biserica 3fantul #oan )otezatorul din .iatra 8eamt" #n -@@ s-a ridicat alaturi de biserica un turn clopotnita" 1mbele au dainuit pana in zilele noastre" #n perioada 500- 50$ marele voievod a ctitorit o biserica cu hramul #naltarea 3fintei *ruci la 'olovat, in nordul Moldovei, pe locul unde a fost potrivit traditiei o biserica din lemn ridicata de &ragos 'oda" 6a = septembtie 500 s-a inceput zidirea ultimei biserici a lui 3tefan cel Mare la Reuseni (3uceava) cu hramul Taierea *apului 3fantului #oan )otezatorul, 2pe acel loc unde a fost taiat capul tatalui sau )ogdan 'oievod2, cum glasuieste pisania" #ntrucat 2pe 3tefan 'oievod l-a a,uns moartea2, biserica a fost terminata de fiul sau )ogdan ### la = septembrie 50-" &atorita e+istentei pisaniilor, la ma,oritatea manastirilor si bisericilor ctitorite de 3tefan cel Mare se cunoaste e+act data zidirii" 3unt insa si unele la care nu se pot face precizari cronologice din lipsa de documente si pisanii" )iserica 1lba din )aia, cu hramul 3fantul 9heorghe, este atribuita din traditie tot lui 3tefan si este ridicata dupa -A%, anul infrangerii lui Matei *orvin la )aia" Traditiile locale atribuie marelui domn si bisericile din 3canteia (la nord de #asi), 3cheia (Roman), 5loresti ('aslui), *otnari (#asi), 3tefanesti (#asi, pe .rut), 3ipote (3uceava, pe platoul cetatii de scaun), o biserica la manastirea *apriana (dincolo de .rut), o biserica cu hramul 3fantul 8icolae in *etatea *hilia, un paraclis in *etatea 8eamt, altul in *etatea !otin, o biserica in *etatea 1lba" 9rigore /reche scria in 6etopisetul Tarii Moldovei ca dupa izbanda de la *odrul *osminului impotriva regelui ;an (lbracht ( -@%), 2au zidit biserica pe numele sfantului mucenicu &imitrie, in targul 3uceava2" #n Transilvania i se atribuie o biserica-manastire la 'ad, pe 3omes, in apropierea *etatii *iceu stapanita de marele domnitor, precum si biserica din 5eleac, langa *lu, (ambele avand planul bisericilor din Moldova)" #n Tara Romaneasca, la Ramnicu 3arat e+ista in anul =@= o biserica, cu hramul *uvioasa .araschiva, ridicata de 3tefan cel Mare si refacuta de *onstantin )rancoveanu" #n afara hotarelor tarii, 3tefan cel Mare a facut danii insemnate si anumite zidiri la Manastirea <ografu din 3fantul Munte 1thos" 1firmatia lui 9rigore /reche ca 3tefan cel Mare 2au facut -- de manastiri2 (incluzand desigur si bisericile), este foarte aproape de adevar" #n completarea listei bisericilor si manastirilor ctitorite de marele 3tefan, trebuie adaugate si ctitoriile rudelor si dregatorilor" 5iul sau 1le+andru (Q -@A) a zidit biserica 1dormirea Maicii &omnului din )acau, inainte de -@ " 6ogofatul #on Tautu, care a slu,it cu credinta pe 3tefan aproape 00 de ani, continuandu-si dregatoria si sub )ogdan, a zidit in perioada -@0- -@@ o biserica cu hramul 3fantul 8icolae la )alinesti, in care a fost apoi inmormantat (Q 5 )" .arcalabul de 3uceava 6uca 1rbore, slu,itor credincios al lui 3tefan, )ogdan si 3tefanita (ucis insa de cel din urma in 5$0) a ridicat o biserica la 1rbore (landa Radauti) in 50$ si biserica din 3ipote in 50%" Toate aceste biserici si manastiri au fost sfintite de mitropolitii Teoctist si 9heorghe, precum si de episcopii Tarasie si 'asile de la Roman si #oanichie de la Radauti" $$. 'olta moldoveneasca. 3istem de boltire folosit in arhitectura religioasa din Moldova in secolele :' - :'##" .otrivit acestui sistem deasupra pandantivelor, care fac trecerea de la planul patrat al arcelor mari la planul circular al turlei, este construit un inel de tambur in interiorul caruia sunt dispuse patru arce diagonale ale caror nasteri se afla, in proiectie verticala, deasupra cheilor arcelor mari" .rin acest sistem de boltire se obtine o reducere substantiala a diametrului si greutatii tamburului si

cupolei turlei bisericilor" 1pare pentru prima data la .atrauti" 6a *hisinau acest sistem de boltire este utilizat in biserica 3f"9heorghe ( = @)" 21"&e la sfarsitul secolului :'#, incepe decadenta stilului moldovenesc in arhitectura, prin alterarea lui cu influente noi, venite mai intai din Tara Romaneasca" )iserici zidite de aci inainte ca : 9alata (ctitoria lui .etru 3chiopul, 5=-), 1roneanu ( 5@- din #asi), 3ecu ( A0$), )arnovschi din #asi ( A$-), 1dormirea din #tcani s"a" inlocuiesc zidul desSpartitor dintre gropnita (pronaos) si naos cu o tripla arcada spri,inita pe doi stalpi, maresc numarul ferestrelor din naos si altar, largesc pridSvorul in sensul latimii bisericii (ca la biserica lui 8eagoe din 1rges) si schimba decorul moldovenesc al fatadelor cu motive ornamentale munStenesti (braul median, arcade oarbe, firide dreptunghiulare si rotunde etc)" 3pre sfarsitul secolului :'### si inceputul secolului :#:, un nou cuSrent de arta neoclasica, venit prin Rusia, creeaza cateva bi-serici ca: Rotunda din 6etcani ( %@0, cu naos de forma rotunda), 3f" 3piridon din #asi (reconstruita la =0-) si 5rumoasa de langa #asi (refaScuta la =0A), socotita ca ultimul monument de seama al arhitecturii molSdovenesti" 3ucevita: Traditia aseaza pe valea raului 3ucevita, intre dealuri, o biserica din lemn si o schivnicie de pe la inceputul veacului al :'#-lea" 6egenda spune ca, mai tarziu, pentru rascumpararea a cine stie caror pacate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii" &ocumentar, manastirea este atestata la 5=A ca rezultat al initiativei mitropolitului 9heorghe Movila" Monumentul este in realitate ctitorie comuna a familiilor Movilestilor (mari boieri, carturari si chiar domnitori ai Moldovei si Tarii Romanesti, sec" :'#-:'##)" *onstruit in stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proportii, pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in epoca lui 3tefan cel Mare, cu pridvorul inchis" 8ota aparte fac celelalte doua mici pridvoare deschise (stalpi legati prin arcuri in acolada) plasati mai tarziu pe laturile de sud si de nordD prin e+celenta 2muntenesti2, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca" 3e mentin firidele absidelor, chenarele gotice din piatra si ocnitele numai la turla, inclusiv pe baza ei stelata" #ncinta este un patrulater ( 00+ 0- m) de ziduri inalte (A m) si groase (0 m) prevazute cu contraforturi, metereze, drum de stra,a, patru turnuri de colt si unul cu paraclis peste gangul intrarii (stema Moldovei)D se mai afla incaperi ale vechii case domnesti si beciuri unde ar fi fost ascunsa o fabuloasa avere (#on 8eculce)" &upa venirea pe tronul Moldovei ( 5@5), #eremia Movila adauga bisericii doua pridvorase, amplasate la intrare, zidurile si turnurile de incinta, care confera manastirii infatisare de cetate medievala, o casa domneasca, ale carei ruine se mai vad si astazi pe latura de nord, precum si chilii pentru calugari" Tot in timpul domniei lui #eremia Movila se picteaza biserica in interior si e+terior" 1vand hramul 2#nvierea &omnului2, biserica este construita in stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova" #n camera mormintelor isi dorm somnul de veci fratii voievozi #eremia si 3imion Movila ale caror lespezi funerare din marmura de Ruschita sunt, in traditia inaugurata de 3tefan cel Mare, valoroase obiecte de arta medievala romaneasca" #conostasul Manastirii 3ucevita este sculptat in lemn de tisa, in stil baroc-rococo si dateaza din anul =0 " .ictura interioara este repartizata pe toata suprafata disponibila conform schemelor traditionale, imbogatita insa prin subiecte mai putin obisnuite in Moldova, dar familiare pentru Muntenia (*ortul Marturiei, in altar)"

8aosul cuprinde un mozaic miniatural de intamplari din 'iata lui #isus, trei imagini ale 9enezei unde natura, peisa,ul ies in prim plan (sunt tratate cu generozitate si semnificativ, zugravii plasand fara sfiala in ambianta persano-mediteraneeana maci, garofite si vita de vie), Tabloul votiv bogat in persona,e" /nica in pictura noastra este iconografia ocnitei ('iata lui Moise), tot miniaturizata, unde apar si catei, purcei, ba chiar evrei cu caciuli tuguiate, elemente laice de sorginte locala, in timp ce Maica &omnului (pe bolta) are flori in nimb si este incorporata unui peisa, montan" 1lte sute de scene descriu, in pronaos, 'iata 3fantului 9heorghe, *alendarul, 3inoadele, imagini din 'iata 3fantului 8icolae ce se desfasoara in ambianta marina" .ridvorul intampina, ca de obicei, cu ;udecata de 1poi si o foarte pamanteana relatare istorica: #ntampinarea moastelor 3fantului #oan cel 8ou la curtea lui 1le+andru cel )un" 3ucevita, ultima biserica din )ucovina zugravita pe fatade ( 5@A), monumentul cu cel mai mare numar de imagini religioase din tara, este un 2testament al artei vechi moldovenesti2 (.aul !enrG)" Traditia si inovatia se impletesc original si pitoresc intr-o desfasurare multicroma dominata de verdele cu 2intensitatea smaraldului si vigoarea ierbii proaspete dupa ploaie2" <ugravii, fratii moldoveni 3ofronie si #on, s-au dovedit buni cunoscatori ai randuielilor iconografice, dar si ai arhitecturii italiene (#mnul acatist, la sud) sau rusesti (.ocrovul, intre ferestrele gotice)D scenele si persona,ele din 1rborele lui #esei (peretele de sud) apar cel putin la fel de importante ca peisa,ul (element de prim plan la Moldovita ori 'oronet), iar cele sapte registre pe orizontala ale Rugaciunii tuturor sfintilor (*inul) de pe abside impune prin puterea de sugestie si colorit" Revelatoare si definitorie pentru 3ucevita ramane insa 3cara lui #oan *lima+ (la nord), cea mai vasta interpretare iconografica romaneasca a credintei intr-o prima ,udecata imediat dupa moarte si una din cele mai valoroase compozitii ale picturii medievale romanestiD aici, 'amile vazduhului nu mai dau nici o sansa pacatosilor" .eretele de vest nu are picturaD se spune ca zugravul care lucra in paralel pentru Movilesti si la manastirea Teodoreni ()urdu,eni) a cazut de pe schela 3ucevitei si a murit (semn rauR)" .rogramul iconografic al picturii interioare si e+terioare respecta traditia constituita in epoca lui .etru Rares (prima ,umatate a sec" al :'#-lea), dar introduce teme noi, cu caracter teologicodogmatic, cum este scena din conca naosului reprezentand imnul liturgic 2/nul nascutR2 si alte reprezentari ale 3fintei Treimi" ( trasatura caracteristica a picturii de la 3ucevita este inclinatia spre naratiune, configurand cicluri complete din vietile unor sfinti (3f".ahomie, 3f"#oan cel 8ou de la 3uceava, 3f"#erarh 8icolae, 3f"Mucenic 9heorghe, 'iata lui Moise etc), prezentate cu scop educativ" 3tiinta si maiestria pictorilor se descifreaza mai ales in abordarea perspectivelor studiate, a popularii fundalurilor cu peisa,e sau arhitecturi specifice spatiului artistic postbizantin din aceasta zona a 7uropei" Tabloul votiv infatisand familia lui #eremia Movila, se desfasoara in partea stanga a usii naosului, in partea opusa aflandu-se al doilea tablou votiv reprezentand pe mitropolitul 9heorghe Movila, initiatorul construirii bisericii, si pe tatal fratilor Movila, #oan Movila (fost logofat, calugarit la batranete cu numele de #oanichie)" Manastirea 3ucevita este singura din grupul bisericilor cu pictura e+terioara din )ucovina care isi pastreaza latura de nord" 1ici este reprezentata scena 23cara virtutilor2, cea mai impresionanta prin amploarea si contrastul dintre ordinea ingerilor si haosul iadului" 7ste redata lupta dintre bine si rau, incercarea omului de a pasi spre perfectiune pentru a-si redobandi chipul pierdut prin caderea in pacat" .e peretii celor trei abside, in sapte registre, este redata 2Rugaciunea tuturor sfintilor2, tema unica in lumea crestin-ortodo+a, creatie a scolii de pictura din Moldova" 5atada sudica este decorata cu 21rborele lui #esei2, avand la baza filosofii antici, 21catistul Maicii &omnului2, 2Rugul in flacari2, 21coperamantul Maicii &omnului2" .ictura murala de la Manastirea 3ucevita, considerata de cercetatorul de arta francez .aul !enrG drept 2testamentul artei moldovenesti2, incheie epoca de mari creatii care a fost secolul al :'#lea, ale carei monumente cu pictura e+terioara de la !umor, Moldovita, 1rbore si 'oronet constituie capodopere ale artei universale"

Muzeul manastirii este in posesia uneia dintre cele mai bogate si mai pretioase colectii de arta medievala din Moldova: acoperamintele de morminte ale domnitorilor #eremia ( A0A) si 3imion Movila ( A0@), capodopere ale broderiei, totodata printre cele mai reusite portrete laice din epoca: epitaful cu 0000 de margaritare ( 5@%), caseta de argint cu parul doamnei 7lisabeta, sotia lui #eremia Movila (vezi 8" #orga - &oamna lui #eremia, *" 9ane - Trecute vieti de &oamne si &omnite)" Remarcabile sunt si pietrele tombale din gropnita ale celor doi Movilesti, cu unele influente muntenesti in decoratia cioplita" #n comple+ul cultural-artistic de la Manastirea 3ucevita, vizitatorul dornic de a cunoaste arta medievala a sec" al :'-lea si al :'#-lea gaseste, reunite, arhitectura religioasa, de aparare si civila, monastica, pictura, sculptura in lemn si piatra, broderii, manuscrise miniate si argintarie" 7+pusa in actualul muzeu, fosta sala de consiliu situata pe latura de est a incintei, colectia cuprinde broderii din sec" al :'-lea si al :'#-lea, din vremea lui 3tefan cel Mare si #eremia Movila, lucrate cu fir de aur, argint, matase si perle, portretele lui #eremia si 3imion Movila, un epitaf cu perle, tetraevangheliare ferecate in argint aurit, un chivot daruit de mitropolitul 9heorghe Movila" &atorita valorii sale si a rolului educativ, religios, cultural, Manastirea 3ucevita perla a ortodo+iei romanesti, face parte din patrimoniul universal" M1813T#R71 '(R(87T )ine sfatuit la vreme de rastriste de catre &aniile din 'oronet, 3tefan cel Mare si 3fant hotaraste, drept multumire, inaltarea unei manastiri care sa fie loc sfant de rugaciune" *onstructia s-a savarsit in trei luni si trei saptamani ale anului -==" #ncat de la inceput a fost binecuvantata de calugari cu aleasa viata duhovniceasca, in vremea 3f" *uvios &aniil 3ihastru fiind o adevarata lavra a isihaismului romanesc" 'iata monahala s-a intrerupt in anul %=5 dupa ane+area )ucovinei la imperiul !absburgic si s-a reluat la aprilie @@ , de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia 3tavroforiei #rina .antescu" Tanara obste se straduieste sa imbine armonios rugaciunea cu munca in gospodarie, in camp, in atelierul de pictura si indrumarea vizitatorilor" 1rhitectura:5orma initiala mai poate fi vazuta in tabloul votiv: asezata pe un soclu de piatra, cu turla inaltata pe o baza patrata pentru a-i accentua zveltetea, elanul catre inaltime" 7+onarthe+ul i-a fost adaugat in 5-% la initiativa mitropolitului 9rigorie Rosca, considerat al doilea ctitor al bisericii" 1sa cum se infatiseaza astazi, 'oronetul reprezinta unul dintre primele monumente moldovenesti creatoare de stil propriu, sinteza originala de elemente bizantine (plan treflat cu turla pe naos), gotice (tendinta de elansare a edificiului, arcurile frante la chenarele usilor si ferestrelor, prezenta contraforturilor) si strict autohtone (turla pe patru arcuri si baza stelata, ocnite sub cornisa, arcade oarbe la abside, friza si discuri smaltuite)" .ictura interioara: 8aosul si altarul pastreaza ansamblul iconografic din vremea lui 3tefan cel Mare: bine adaptat spatiului, armonios, cu persona,e impunatoare, oranduire scenica mai putin obisnuita in Moldova (.atimile lui #isus, in naos), compozitii neintrecute prin sobrietate, vigoarea gesturilor si formelor (#ntrarea in #erusalim, Rugaciunea de pe Muntele Maslinilor, in conca), elemente ce vadesc apropierea de mediul real, patetic uman (*oborarea de pe cruce, 3fantul Teodor, tabloul votiv)" .ictura pronaosului, ulterioara, alterneaza ornamente si figuri ce vor sa faca parca legatura cu e+teriorul, trecand totusi prin pridvor unde *alendarul bisericii dar mai ales 3fantul #lie se bucura de o prospetime stangace cu o nota de umor anuntatoare cumva a icoanelor pe sticla transilvanene (sec" :'###-:#:)" .ictura e+terioara: se datoreaza aceluiasi 9rigore Rosca, eruditul teolog care a urmarit personal realizarea operei calugarilor-zugravi anonimi" Rezultatul a fost e+ceptional: ;udecata de 1poi ocupa tot peretele de apus intr-o uriasa compozitie pe cinci registre, unica in arta orientului crestinD specialistii o considera prin amploare, stiinta efectului decorativ si stralucirea policromiei, superiora compozitiilor de la 1thos si celor de la *amposato (.isa), demna de a fi alaturata *apelei 3i+tine din Roma, mozaicurilor geamiei >hrie (#stambul), imaginilor de la 3an

Marco ('enetia), din 3iena, 1ssisi, (rvieto" (riginalitatea artistului consta in cura,ul sau de a introduce in scena instrumente muzicale moldovenesti (bucium, cobza), peisa, local, stergare, vesminte populare - totul pe un fond albastru ce a nascut in sintagma Talbastru de 'oronetT egala verdelui 'eronese si rosului Titzian" .eretele de sud este ocupat de 1rborele lui #eseu si filozofi antici, portrete socotite capodopere" 6anga intrare sunt chipurile fauritorilor istoriei manastirii: 3f" &aniil 3ihastrul si mitropolitul 9rigorie Rosca" .e abside, conform regulei impamantenite, *inul aduna zeci de figuri intr-un adevarat alai" .e cat a mai ramas din peretele nordic nespalat de ploi, 1dam ara, 7va toarce lana (5acerea lumii), in vreme ce <apisul lui 1dam si 'amile 'azduhului inseamna de fapt legende folclorice" ;ilturile si o parte din strane apartin secolului al :'#-lea" &aruite de 3tefan cel Mare si trase cu mestesug, doua clopotnite evoca numele marelui voievod""" 7+presie artistica a dreptei noastre credinte, a rafinamentului si gustului pentru frumos ale neamului nostru, 3f" Manastire 'oronet indeamna la reculegere, incanta inima si mintea privitorului ce a,unde la noi din toate colturile lumii" Manastirea 3ucevita Manastirea este ctitorie a boierilor Movilesti" #n 5=- se considera incheiate lucrarile efectuate la biserica, o data cu urcarea pe tron in 5@5 a lui #eremia Movila incepand adevarata epoca de prosperitate pentru acest lacas monahal" Muzeul manastiresc de astazi adaposteste - printre multe obiecte de cult de mare valoare artistica - un numar de broderii foarte vechi (epitaf din sec" al :'-lea, acoperamant, datand din -@0, cele ale mormintelor lui #eremia Movila - A0A si 3imion Movila - A0@ s"a") sau capsula de argint ( A A) in care se pastreaza o suvita din parul doamnei 7lisabeta Movila taiata in momentul in care, incercand sa puna pe tronul tarii pe fiul sau 1le+andru, a fost capturata de turci" 1cestia au dus-o la #stambul, incluzand-o in haremul imperial" #n apropierea cimitirului localitatii se afla o biserica din piatra ( %%$) cu turnul sau clopotnita, monument istoric, care a conservat anumite forme traditionale din arhitectura constructiilor de cult moldovenesti" Traditia asezata pe valea raului 3ucevita, intre dealuri, o biserica din lemn si o schivnie de la inceputul veacului al :'#-leaD mai apoi, pentru rascumpararea a cine stie cate pacate, o femeie ar fi dus in carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii" &ocumentar, manastirea este atestata la 5=A ca rezultat al initiativei mitropolitului 9heorghe Movila, monumentul fiind in realitate ctitorie comuna a familiei Movilestilor (mari boieri, carturari si chiar domnitori ai Moldovei si ai Tarii Romanesti, sec :'#-:'##)" 1rhitectura:7dificiul, de mari proportii, pastreaza planul trilombat si stilul statornicit in epoca lui 3tefan cel Mare, cu pridvorul inchis" 8ota aparte fac celelalte doua mici pridvoare deschise (stalpi legati prin arcuri in acolada) plasati mai tarziu pe laturile de sud si de nordD prin e+celenta muntenesti, ele constitue un evident ecou al arhitecturii Tarii Romanesti" #ncinta este un patrulater ( 00 + 0- m) de ziduri inalte (Am) si groase de (0m) prevazute cu contraforturi, metereze,drum de stra,a, patru turnuri de colt si unul cu paraclis peste gangul intrarii (stema Moldovei)D se mai afla incaperi ale vechii case domnesti si beciuri unde ar fi fost ascunsa o fabuloasa avere (#on 8eculce)" .ictura interioara:este repartizata pe toata suprafata disponibila conform schemelor traditionale, imbogatita insa prin subiecte mai putin obisnuite in Moldova dar familiare pentru Muntenia" 8aosul cuprinde un mozaic miniatural de intamplari din viata lui #isus, trei imagini ale 9enezei unde natura, peisa,ul ies in prim plan (sunt tratate cu generozitate si semnificativ, zugravii plasand fara sfiala in ambianta persano-mediteraneana maci, garofite si vita de vie)" Tablou votiv bogat in persona,e" /nica in pictura noastra este iconografia gropnitei ('iata lui Moise), tot ambianta marina" .ridvorul intampina, ca de obicei, cu ;udecata de 1poi si cu o foarte pamanteanca relatare istorica: intampinarea moastelor sfantului #oan cel 8ou la curtea lui 1le+andru cel )un" .ictura e+terioara:3ucevita, ultima biserica din )ucovina zugravita pe fatade ( 5@A), momentul cu cel mai mare numar de imagini religioase din tara, este un Ttestament al artei vechi

moldovenestiT (.aul !enrG)" Traditia si inovatia se impletesc original si pitoresc intr-o desfasurare multicroma dominata de verdele cu Tintensitatea smaraldului si vigoarea ierbii proaspete dupa ploaieT" #mnul acatist -la sud (arhitectura italiana)D .ocrovul (rusesc)D 1rborele lui #eseu (peretele de sud) 3cara lui #oan *lima+ (la nord)D 'amile vazduhului constituie principalele lucrari iconografice ale picturii e+terioare" Muzeul manastirii: este in posesia uneia dintre cele mai bogate si pretioase colectii de arta medievala din Moldova: acoperamantele de mormant ale domnitorilor #eremia ( A0A) si 3imion Movila ( A0@), capodopere ale broderiei, totodata printre cele mai reusite portrete laice din epocaD epitaful cu 0000 de margaritare ( 5@%), caseta de argint cu parul doamnei 7lisabeta, sotia lui #eremia Movila" Remarcabile sunt si pietrele tombale din gropnita ale celor doi Movilesti, cu unele influente muntenesti in decoratia cioplita" M1813T#R71 M(6&('#T1 .e locul bisericii de lemn, 1le+andru cel )un ctitorea in ,urul lui - 0 biserica de piatra intarita pentru observare si stra,a" ( alunecare de teren afecteaza grav constructia la sfarsitul sec" al :'lea, asa incat acelasi domnitor, .etru Rares, inalta manastirea pe pamant mai sigur, in valea raului Moldovita, la 50$" L1rhitectura: )iserica este a doua (dupa !umor) si ultima cu pridvor deschisD pastreaza tainita deasupra camerei mormintelor, firide de abside si ocnite sub cornisa comune monumentelor epocii lui 3tefan cel Mare" *henarele ferestrelor si usilor sunt in arc frant cu rozete in trifoi, de inraurire gotica, iar soclul din piatra cioplita creste in partea superioara intruchipand loc de odihna" .lanul cladirii este trilobatD bolta pronaosului, eleganta, mai putin obisnuita, se spri,ina pe arce in loc de patru" /n moment valoros este si clisiarnita construita in A $ prin osandia episcopului 7frem de Radauti, folosita ca resedinta, scoala de copisti-miniaturisti si loc de pastrare a tezaurului manastiresc" <idul de incinta mai are metereze deasupra drumului de stra,a si turnuri intariteD arcada gangului a fost impodobita cu rozete si motive florale in sec al :'##-lea, sub influenta stilului promovat de &ragomirna" .ictura interiora: nu se abate de la traditie, insa Rastignirea (naos) e socotita cea mai valorosa realizare pe aceasta tema din bisericile )ucovineiD se fac in mod curent asemanari cu arta italiana (*oborarea de pe cruce) sau cu iconarii 8avgorodului din sec" :' (.langerea lui #isus, peretele nord)" #n conca altarului, la o masa concava, *ina cea de taina il are pe #isus in centru intr-o atitudine plina de caldura fata de apostolul #oan" )ogatia evenimentelor figurative si decorative, stralucirea coloritului sunt impresioniste la 5ecioara oranta din bolta pronaosului ca si la Maica &omnului #ndrumatoare din timpanul portalului , imagine mai umanizata si mai tragica decat in orice alta iconografie" .ictura e+teriora: ( 50%), mai mult inca decat cea interioara prezinta evidente asemanari cu fresca de la !umor, este comple+a imagistic si bogata cromatic" #n pridvor, ca peste tot, ;udecata de 1poi include printre eretici pe Mohamed" 5atada sudica, avanta,ata, a bineconservat #mnul acatist si un impresionant 1sediu al *onstantinopolului, poate cel mai bine zugravitD alaturi, Rugul lui Moise completeaza ilustrarea invataturii mariologice ortodo+e" Tot la sud, intro compozitie generoasa, 1rborele lui #eseu, se inalta stra,uit de capeteniile celor $ semintii ale lui #srael" .e abside este si aici reprezentat *inul, ca graitoare legatura intre )iserica triumfatoare din cer si cea luptatoare pe pamant" Remarcabila impletirea si unitatea elementelor bizantine si locale, interpretarea romaneasca a unor teme traditional bizantine" Muzeul manastirii: pastreaza manuscrisele din sec al-:'-lea unde se fac referiri pretioase la modul de organizare a scolii manastiresti, la activitatea culturala in generalD aici au fost caligrafiate, printre altele, Tetraevangheliarul ( A 0) si o psaltire ( A -)" ;iltul domnesc din vremea lui .etru Rares (sec" :'#) este cea mai valoroasa opera de acest fel din Moldova, in buna vecinatate cu broderiile daruite de voievodul 3tefan cel Mare (sec" :')" 21.arhitectura ecleziastica. %ecolelele 12. .e teritoriul actualei Republici Moldova au e+istat edificii de cult apartinand diferitor confesiuni religioase"

1stfel, langa satul )utuceni arheologii au descoperit ramasitele unui sanctuar geto-dacic de forma circulara, datat, probabil, cu secolele ###-## inainte de !ristos" #n apropiere de acest sanctuar, tot in cadrul rezervatiei (rheiul 'echi, inca in anii 50 ai sec":: au fost dezgropate ruinele moscheei, mihrabului, caravanseraiului si bailor orasului medieval tataresc, cunoscut sub numele de 3erh-al-&,eadit (sec":#')" 7dificii de cult musulmane au e+istat in orasul Tighina, fosta raia otomana, la *auseni (capitala tatarilor din )ugeac), la *etatea 1lba, unde si astazi se inalta un minaret construit inca de turci" 6a Rascov, in Transnistria pot fi vazute ruinele unei impunatoare sinagogi evreiesti, construite, probabil in sec" :'##-:'###" 7dificii, datorate cultului mozaic e+ista si astazi la *hisinau, (rhei, 3oroca si in multe alte localitati urbane ale Republicii Moldova" #n ceea ce priveste religia crestina, careia ii sunt datorate marea ma,oritate a edificiilor de cult din Republica Moldova, trebuie de spus ca ea a fost imbratisata de populatia tinutului intr-o epoca destul de indepartata, anterioara chiar aparitiei statalitatii" 3pre deosebire de alte popoare crestine (armeni, rusi, franci) romanii din Moldova, Tara Romaneasca sau Transilvania nu au o data cronologica e+acta care ar marca trecerea lor la crestinism" #ntemeierea statelor feudale romanesti are lor de,a intr-un mediu crestin" 7ste lesne de presupus, ca pe teritoriul )asarabiei crestinismul patrunde inca in primele secole ale erei lui !ristos, fiind adus de misionarii de la sud de &unare, in special de cei din &obrogea actuala (fosta 3citia-Minor)" 8umele sfintilor #oan *asian, a lui 3ava 9otul, a lui 8iceta din Remesiana, a celor A0 de martiri de la Tomis, probeaza e+istenta unei vieti crestine intense in aceasta parte a 7uropei" 3urse literare concludente in aceasta privinta pot fi gasite si in celebrul tratat 2&e administrando imperio2 a imparatului bizantin *onstantin .orfirogenetul (sec": dupa !ristos)" 3criind despre orasele de pe malul drept al 8istrului (1spron, Tungati, *racnacati s"a") augustul autor mentiona e+istenta in regiune a unor biserici rupestre parasite si a unor cruci sapate in piatra" #nformatia parvenita de la imparatul bizantin isi gaseste confirmarea deplina in e+istenta celor peste patruzeci de comple+e monastice rupestre, situate in bazinul 8istrului" &in punct de vedere tipologic, edificiile de cult din Republica Moldova prezinta o varietate destul de mare" #n afara de schituri, manastiri rupestre si comple+uri monastice (manastiri cu biserici de vara si de iarna, acareturi, trapeze, paraclisuri, clopotnite, incaperi pentru chiliile calugarilor, ane+e manastiresti, gradini si livezi incon,uratoare), e+ista si biserici parohiale urbane si rurale" )isericile urbane sunt in ma,oritate din piatra sau caramida, tencuite la suprafata, cu clopotnita lipita sau de sine statatoare" 6a sate se mai gasesc in numar mic, - desi in sec":'### ele erau ma,oritare, - biserici de lemn, construite pe parcursul sec" :'###-:#:, acoperite la suprafata cu nuiele sau captusite cu scanduri" 8umarul lor este redus, intrucat materialul in care au fost e+ecutate este cu mult mai putin rezistent decat piatra, si cade deseori prada incendiilor si distrugerilor mecanice" )isericile mai importante din orase pot avea statutul de catedrale metropolitane" 1tat la manastiri, cat si in localitatile urbane e+ista paraclisuri, uneori cu valoare comemorativa (cum este cazul .araclisului din *hisinau, dedicat memoriei voluntarilor bulgari)" Marea ma,oritate a bisericilor si toate manastirile Republicii Moldova sunt ortodo+e, dar e+ista (in special la orase) si edificii de cult ale crestinilor catolici, luterani, armeni-gregorieni, precum si edificii initial construite ca cladiri laice, dar devenite cu timpul locuri de rugaciune a diferitor confesiuni de origine reformata sau protestanta (baptisti, adventisti, martori ai lui #ehova, mormoni etc") #ntrucat arhitectura acestor cladiri a fost de factura laica si nu contine elemente distinctive pentru arhitectura religioasa, ele nu sunt prezentate in cadrul acestui compartiment" 24. Arhitectura orti icata 3de ensiva4 #n cadrul compartimentului 2arhitectura fortificata2 au intrat obiectivele militare defensive de pe teritoriul Republicii Moldova construite in secolele :'#-:'###" 5ortificatiile antice si preistorice - vechile valuri, gradisti si alte tipuri de intarituri C*etati

.rincipalul tip de fortificatie de pe teritoriul Moldovei medievale a fost cetatea" .e teritoriul actualei Republici Moldova s-au pastrat cetatea Tighina si *etatea 3oroca, ambele amplasate pe malul drept al 8istrului, reprezentand cetati de frontiera, ce intrau intr-un sistem defensiv mai larg, care mai cuprindea si *etatea !otin si *etatea 1lba, situate astazi pe teritoriul /crainei" .entru cetatile 3oroca si Tighina sunt caracteristice volume compacte si dimensiuni relativ mici, proprii cetatilor construite in prima perioada de folosire, la o scara inca relativ redusa, a artileriei" &espre aceste cetati de pe malul 8istrului (ctavian 9oga scria: 2Ridicate la !otin, 3oroca, Tighina si *etatea 1lba, cu scop initial de a slu,i drept dig impotriva revarsarii tatarilor din *rimeea, aceste ziduri de un pitoresc remarcabil au avut de multe ori un rol determinant in razboaiele ruso-turce, gazduind intre altele e+ilul romantic al regelui 3uediei *arol al :##-lea" 1stazi se oglindesc tacute in apa 8istrului, inaltandu-si ,gheaburile ca niste pumni stransi ai 7uropei2" *etatea de pamant din Tiraspol numita 2sredneia2 (2de mi,loc2) nu intra in sistemul defensiv de pe malul drept al 8istrului" 7a a fost conceputa ca principala fortareata de tip 'auban a malului stang al 8istrului si era destinata pentru a servi drept refugiu ostasilor in eventualele ciocniri militare cu turcii si tatarii" &in tot comple+ul acestei cetati pana astazi s-a pastrat doar bastionul 'ladimir" .e pamantul Republicii Moldova au e+istat cetati si intarituri de origine straina, astazi distruse sau disparute fara urme" .e langa ruinele de secol :#' a intariturilor orasului medieval tataresc 3ehr-al-&,eadid de la (rheiul 'echi, )asarabia mai pastreaza langa satul .alanca ruinele unei cetati turcesti, patrulatere in plan, ce avea moscheie, trei bastioane si un turn pentru praf de pusca - astazi ine+istente" 22. Cetatea %oroca *etatea 3oroca a fost construita intre 5-0- 5-A pe locul unei cetati de lemn din epoca lui 3tefan cel Mare de mesteri din Transilvania in frunte cu #acob, este situata in orasul 3oroca pe malul drept al 8istrului" &escriere: #n plan, incinta cetatii reprezinta o circumferinta cu diametrul de 0%,5m" .e perimetrul cetatii, la aceiasi distanta sunt situate patru turnuri rotunde (in plan) si unul de plan dreptunghiular" 9rosimea zidurilor ce incon,oara cetatea este de 0,5 m, iar inaltimea turnurilor si a zidurilor cu metereze variaza intre % si $0 m" #n interior cetatea dispune de 0 niveluri" 6a nivelul inferior se aflau depozitele, tunelurile de intrare in citadela, gra,durile pentru cai" 6a nivelul mediu se aflau incaperile de locuit si intrarile in turnurile de paza" 6a nivelul de sus erau situate tunurile si armamentul ostasilor, tot acolo era drumul de stra,a de pe ziduri" Turnul principal (dreptunghiular in plan) al cetatii era compartimentat in doua niveluri: cel inferior fiind utilizat pentru intrare, iar cel superior fiind transformat intr-un paraclis cu doua compartimente: naos si altar" #n centrul ograzii cetatii era sapata o fantana" Tehnici de constructii: *etatea este inaltata din blocuri de piatra rudimentar slefuita" 3istemul de boltire a incaperilor cetatii utilizeaza pe larg boltile semicirculare" 25. Cetatea Ti!hina *etatea Tighina se afla in orasul Tighina, este din secolul :'#, fiind reconstruita in sec" :'##:'###" 7ste de o importanta internationala" &atare: *titor: .etru Rares s"a" &escriere: 3ec" :'#-:'## Tehnici de constructii: *etateta de forma unui patrulater neregulat este amplasata pe malul drept, abrupt al 8istrului" 5iecare colt al patrulaterului este marcat de trei turnuri rotunde si unul pentagonal" 6a mi,locul fiecrarui zid e+terior erau situate porti de intrare cu turnuri de stra,a" <idurile late ($,5-0 m) si inalte din piatra de calcar si caramida au fost intarite cu zece bastioane pentru artilerie la colturi si cu unsprezece turnuri" .artea de ,os a citadelei este fortificata cu trei ziduri si doua turnuri" 5iind cucerita de 3oliman Magnificul ( 50=), cetatea este reconstruita

dupa proiectul arhitectului 3inan, capatandu-si planul actual" #n anii %05- %0% cetatea este modernizata de domnitorul Moldovei 1" *antemir" &upa incheierea razboaielor ruso-turce ( %A=- %%$, =0A- = $) cetatea devine posesiunea autoritatilor militare rusesi, care, pana in prezent, functioneaza acolo" 26. Analiza 7cetatii8 din %itul ,rheiul #echi.

#n ultimii 50 de ani, gratie cercetarilor arheologice, au fost studiate diferite aspecte ale orasului medeival (rhei" /n loc aparte in cercetarile efectuate -a ocupat si cetatea medievala de piatra" *atre anul @-A, cand erau declansate investigatiile arheologice de la (rheiul 'echi, citadela medievala era demolata pana la nivelul solului, fiind vizibil doar perimetrul ei sub forma unui patrulater trapezoidal de pamant de circa 0,5 m inaltime" #n anii 50 aceste vestigii au fost supuse unor cercetari metodice de teren in rezultatul carora au fost descoperite fundatiile vechii cetati de piatra a (rheiului medieval" 3apaturile de la vremea respectiva au constatat in acelasi timp ca cetatea de piatra era suprapusa peste o cetatuie construita anterior din pamant si lemn" )azandu-se pe observatiile stratigrafice si pe materialul arheologic depistat, 9h"3mirnov a a,uns la concluzia potrivit careia cele doua cetati reprezinta doua etape in evolutia asezarii autohtone de la (rheiul 'ech" *etatea din pamant a fost datata cu sec":##-:### si atribuita populatiei autohtone de pana la venirea in tinut a mongolilor" .e de alta parte cetatea din piatra era atribuita sec":', fiind considerata o opera a voievodului 3tefan cel Mare" .roblema cronologiei celor doua cetati medievale -a preocupat mai tarziu pe .")arnea, care, desi n-a efectuat sapaturi in perimetrul acestor obiective, a propus o viziune proprie in problema data" #n conformitate cu conceptia autorului, prima citadela medievala de la (rheiul 'echi din pamant si lemn, ar apartine epocii lui 1le+andru cel )un (primul sfert al sec":'), in timp ce ce-a de-a doua cetate ar data din vremea lui 3tefan cel Mare, asa cum credea si 9h"3mirnov" .rin anii T=0 T"8esterov in urma unor investigatii de arhitectura a a,uns la concluzia despre caracterul oriental al cetatii de piatra de la (rheiul 'echi, diferit de cetatile medievale moldovenesti din sec":#'-:', fapt ce i-a permis autorului sa presupuna ca comple+ul dat ar fi mai vechi decat se credea anterior" 6a o concluzie similara a a,uns si #on !ancu" .entru verificarea ipotezei din urma, in anii @@A- @@=, la (rheiul 'echi au fost organizate investigatii arheologice in cadrul celor doua cetati medievale" 3apaturile au fost efectuate langa zidurile de est (langa coltul de nord-est al cetatii), de vest (langa coltul de nord-vest si in partea centrala a zidului) si in incinta cetatii de piatra (in coltul de sud-vest)" #n rezultatul cercetarilor a fost depistata o stratigrafie perfecta si o serie de materiale arheologice care permit sa facem o apreciere obiectiva a opiniilor e+primate de diferiti autori cu privire la cronologia celor doua cetati medievale de la (rheiul 'echi, si, in special, a citadelei din piatra" #n primul rand, a fost stabilit cu certitudine ca cetatuia de pamant, asa cum credea si 9h"3mirnov, este anterioara perioadei de dominatie a mongolilor in tinut, ea fiind suprapusa de stratul cultural al !oardei de 1ur de la mi,locul sec":#'" #n al doilea rand, a fost stabilit ca cetatea de piatra de la (rhehil 'echi a fost edificata in perioada dominatiei !oardei de 1ur" #n acest sens se pronunta stratigrafia arheologica si comple+ele arheologice (doua cuptoare enorme de ars var pentru pregatirea mortarului pentru cetate si cateva gropi au+iliare, dotate cu material ceramic si monede din sec":#') din prea,ma cetatii" #n lumina acestor cercetari, materialele arheologice concordeaza cu datele obtinute de catre arhitecti" #n baza acestor date, problema cronologiei cetatii medievale de piatra de la (rheiul 'echi urmeaza a fi revizuita sub aspectul atribuirii ei unei perioade mai vechi decat se credea anterior, si anume sec" :#' 10. Comple9ele monastice de pe teritoriul RM" repartizarea re!ionala.

)#37R#*1 2813T7R71 M1#*## &(M8/6/#2 - %5$ (str" Mazarachie 0)" 7ste una dintre vechile lacasuri de cult din republica, anul edificarii fiind de fapt incert" Traditia pastrata in popor indica drept ctitor pe parcalabul *hisinaului 'asile Mazarachi" .lanul sau prezinta un trilob, cu absidele laterale circulare, naosul acoperit cu o cupola pe pandantivi, ascunsa sub un acoperis in coame" &upa reconstructia din = $, in fata intrarii a fost alipita o clopotnita cu doua niveluri" &upa anii TA0 ai secolului :: a fost preluata de lipoveni, care i-au schimbat hramul in I1coperamantul Maicii &omnuluiU" 3ub dealul bisericii a fost instalat un semn comemorativ care a marcat locul atestarii documentare a izvorului, simbol al urbei de azi" )#37R#*1 235#8T## #M.1R1T# *(83T18T#8 3# 767812 - %%% (str" *ircului A)" 7ste ctitoria marelui spatar si staroste de negustori din #asi, *onstantin Rascanu" 1 fost construita in satul de pe mosia sa, numita IRascaniU, care desi se afla langa *hisinau, facea parte din ,udetul (rhei (pe cand *hisinaul - din 6apusna), fiind folosit tipul vechi de biserica cu trei apside, dar modificat sub influenta stilurilor europene" .artea centrala aminteste o rotonda, incununata cu o cupola sferica, ascunsa sub un acoperis in coame" &easupra pronaosului mic, a fost inaltata camera clopotelor" )iserica avea un acoperis de forma autohtona, schimbat recent sub influenta arhitecturii ruse" 6anga biserica au fost inhumati ctitorii bisericii, membrii familiilor Rascanu, si membri ai familiei &onici, Ralli, *atargi, 3emigradov, <iloti, #amandi, 3tamo, >ohanovschi, *atica, 6azo, 1le+andri, s,a" #n curtea cimitirului a fost inmormantat si Tudor .anfile, folclorist cu renume, reinhumat in @$% in orasul Tecuci" #n anii T%0 ai secolului :: mormintele au fost stramutate in cimitirul orasenesc de pe str" &oina, aici ramanand doar unele monumente funerare" )#37R#*1 2M1#*1 &(M8/6/#2 - =0- (.iata 'eche =)" 7ste biserica comunitatii armenesti, care a folosit fundatiile unei biserici moldovenesti mai vechi" 1spectul ei de astazi, modelat in spiritul arhitecturii 1rmeniei istorice, a fost creat in timpul ultimelor restaurari" 6anga biserica, sub peretele de sud, a fost inhumat Manuc-bei ( %A@- = %), faimosul dragoman la .oarta (tomana, mediatorul intre armata rusa si cea turca la tratatul de pace de la )ucuresti din = $, proprietarul hanului Manuc din )ucuresti" &easupra mormantului sau si a fiicelor sale in a doua ,umatate a secolului :#: a fost construita o loggie cu arhitectura arabomusulmana (arh" 1" #" )ernardazzi)" )#37R#*1 2)/81 '73T#R72 - = 0 (str" )" ." !asdeu 0)" 1 fost ridicata pe locul alteia mai vechi" .oseda caracteristicile arhitecturii bisericilor iesene influente clasiciste in decorul plastic" )#37R#*1 235" M1R7 M/*78#* 9!7(R9!72 - = @ (str" 3f" 9heorghe -0)" 1 fost conceputa pentru comunitatea bulgarilor, in a caror mahala se afla, dar a fost finalizata pentru populatia pamanteana" 1 derutat multi vizitatori prin formele din interior, caracteristice pentru bisericile moldovenesti din secolele :'##-:'###, cum sunt trilobul absidelor si o imitatie a boitei moldovenesti de la baza turlei, dat e+presia e+terioara e din secolul al :'###-lea, cu solutionata in spiritul clasicismului" *lopotnita, amplasata in fata intrarii, este incununata cu o sageata (flesa)" )#37R#*1 235" 1R!189!76 M#!1#62 - =$5 (str" )isericii 5) este biserica fostului sat )uiucani, inaltata pe locul alteia mai vechi" #n interior a pastrat particularitatile unui trilob moldovenesc, cu e+teriorul caracteristic pentru bisericile din secolul al :l:-lea" )#37R#*1 2&/M#8#*1 T/T/R(R 35#8T#6(R2 - = @- =0- (str" 1" Mateevici ), fosta capela a cimitirului ortodo+ fondat in = -" #nitial era o rotonda incon,urata cu o colonada, incununata cu o cupola sferica" .rin anii T=0 ai secolului al :l:-lea a fost largita prin includerea spatiului colonadei in interiorul ei si alipirea unei clopotnite" #n cimitir sunt inhumati distinse personalitati ale *hisinaului" .rintre cei inhumati aici sunt: guvernatorul !arting, sotia sa 7lena #spilanti, unii membri ai familiei >rupenschi, *risti, &onici,

*atacazi, Razu etc" 1ici se afla mormintele unor personalitati ale culturii: 1le+ei Mateevici, medicul Toma *iorba, scriitorul 6eon &onici, geneticianul 1le+ei )ardaleanu, interpreta de muzica populara Tamara *eban, &oina si #on 1ldea-Teodorovici, )#37R#*1 2.(9(R1R71 3518T/6/# &/!2 - =00 (str" 9" /reche 5=)" 7ste fosta catedrala a bulgarilor, construita pe locul alteia mai vechi" .lanul pastreaza particularitati autohtone, cu arhitectura influentata de stilul clasicist" #n interior se vad pretioase picturi e+ecutate de .".iscariov" 1831M)6/6 *1T7&R167# 2813T7R71 &(M8/6/#2 - =0$- =0A (.iata Marii 1dunari 8ationale $)" 1re doua altare laterale: I3f" 8icolaeU si I3f" 8evs?iU (arhitect 1" #" Melni?ov, maestru al stilului empire rus)" 1re un plan cruciform, incununat cu o cupola sferica pe un tambur larg, sustinuta in interior de patru piloni" 5atadele au solutii identice, impodobite cu porticuri din cate sase coloane ale ordinului greco-doric" #n catedrala, in lunile de iarna, se pastreaza icoana Maicii &omnului de la Manastirea !arbovat" #n componenta catedralei intra si oT clopotnita cu patru niveluri, demolata in anii TA0 ai secolului al ::-lea, reconstruita in @@= dupa imaginile de epoca" I.ortile 3finteU ( =-0, arhitect 6uca <auschevici) au forma arcului de triumf, conceput sub influenta stilului empire" 1vea o dubla functie, de clopotnita, adapostind clopotul mare turnat din bronzul tunurilor capturate de la turci dupa cucerirea #zmailului, precum si pentru a crea intrarea de onoare dinspre fosta Mitropolie (distrusa in anii ultimului razboi)" )#37R#*1 235" M1R7 M/*78#* !1R161M)#72 - =0A (str" 1le+andru cel )un 50)" 7ste construita in cel mai clar si consecvent stil clasicist" 1re un plan cruciform, incununat cu o cupola, cu clopotnita alipita in fata intrarii" ( inscriptie lapidara din interiorul ei cu anul = $ marturiseste o posibila etapa mai veche din istoria bisericii" )#37R#*1 R(M18(-*1T(6#*1 2.R('#8&78T1 &#'#812 - =-$ (str" Mitropolit &osoftei =5)" 1re un aspect traditional pentru asemenea edificii de cult cu fatada principala orientata spre est, flancata de doua turnuri-clopotnite" 7ste utilizata de comunitatea poloneza, care construise in vecinatatea ei si o scoala eparhiala" *1T7&R161 7.#3*(.161 235" M*" T7(&(R T#R(82 (str" *iuflea )" 7ste ctitoria negustorului 1tanasie *iuflea, construita la dorinta fratelui sau defunct Teodor" #nitial avea o structura simpla-pentru a satisface nevoile spirituale ale locuitorilor din aceasta parte a orasului" *u timpul marirea numarului enoriasilor a cerut largirea spatiului interior" *ladirea are aspectul determinat de utilizarea a reconstructia de la inceputul secolului al ::-lea a stilului rusobizantin, fiind dominata de o suita de turle mari si mici, toate incununate cu cupole in forma bulbului de ceapa" 1 fost o biserica parohiala obisnuita pana la inceputul anilor:TA0 ai secolului ::, cand a primit statutul actual dupa inchiderea catedralei orasului 28asterea &omnului2" )#37R#*1 235" M" M*" .18T76#M(82 - =@ (str" 'laicu .arcalab --)" 5osta capela a comunitatii grecesti, ctitoria fratilor #van si 'ictor 3inadino (arhitect 1" #" )ernardazzi), a fost apreciata in presa vremii drept una din cele mai valoroase creatii artistice de acest gen din anii respectivi" 7voca aspectul arhitectural e+terior al unei biserici caracteristice pentru 9recia, patria istorica a comandatarilor chisinauieni" 3ilueta este inviorata de doua turle voluminoase, ea cornisele in Ivolane2, repetindu-se forma golurilor de la ferestre, iar paramentul se remarca prin alternarea dupa tonalitate a asizelor din piatra si includerea caramizii rosii in decorul fatadelor" 3patiul interior este compus dintr-o sala cruciforma in plan, suprainaltata de turla masiva, sustinuta prin intersectia a patru arcuri, solutie de origine armeneasca" 8umai Tgolurile ferestrelor, impartite in trei arcade prin menouri de piatra, amintesc aceiasi sursa de inspiratie cea fost utilizata la crearea formelor e+terioare"

)#37R#*1 21&(RM#R71 M1#*## &(M8/6/#2 - =@$ (str" )ulgara $ )" 1 apartinut lipovenilor Iuniti2, ramura care recunostea 3inodul" *ladirea reprezinta o prima si modesta aplicare a trasaturilor formate ale sitului Imodern2 in arhitectura eclesiastica basarabeana" )#37R#*1 235" T7(&(R1 &7 61 3#!61 3# 35" T7(&(R2 - =@5 (str" .us?in 7ste capela fostului gimnaziu pentru fete basarabene (arhitect 1" #" )ernardazzi)" 1linierea ei strazii si alipirea de cladirea gimnaziului pentru asigurarea comunicarii lor interioare, a cerat ridicarea capelei pe un demisol inalt si concentrarea formelor arhitecturale pe fatada principala, particularitati ce au impus capelei multa originalitate" *reata in epoca stilizarilor istorice, are o tinuta dominata de formele arhitecturii ruse din secolele :'#:', combinate intr-o maniera eclectica cu unele elemente din arhitectura otomana" 3fintirea capelei a avut loc peste $% ani din cauza unui eveniment tragic produs in altarul ei, ce a facut imposibila folosirea ei in continuare, gimnaziul avand in acest timp o alta capela, construita in curtea sa" 1 fost sfintita in @$$ primind hramul I3f" Teodor Tiron2, patronul 6iceului pentru fete 2Regina Maria2" 1 fost remisa in @@- Mitropoliei )asarabiei de stil vechi" .e peretele lateral este instalata o placa comemorativa ( @=0, sculptor M" 9orinasev), omagiu adus arhitectului 1" #" )ernardazzi ( =0 - @0%), autorul celor mai reprezentative cladiri din centrul *hisinaului" )#37R#*1 235" #7R1R! 8#*(6172 - @0 (bd" 3tefan cel Mare @0) este fostul paraclis al spitalului orasenesc (arhitect 8" Tiganco)" 5atada principala a fost impodobita cu detalii din arhitectua rusa" 1partine Mitropoliei )asarabiei de stil vechi" )#37R#*1 21*(.7R1M18T/6 M1#*## &(M8/6/#2 - @0$ (bd" 3tefan cel Mare)" 7ste fosta capela I3f" #mparati *onstantin si-7lena2 a gimnaziului nr" $ pentru baieti, in perioada interbelica - 6iceul militar IMihai 'iteazu2 (disparut)" 1re planul de tip Icruce greaca inscrisa2 cu aspectul e+terior decorat in spiritul stilului rus-bizantin (arhitect M" 3erotinschi)" *1.761 I#816T1R71 &(M8/6/#2 - @ A (*imitirul armenesc, str" 'alea Trandafirilor )" 3tructura spatiala si decoratia plastica sunt derivate din arhitectura bisericilor din 1rmenia, e+presie a nostalgiei fata de patria istorica si recunoasterea identitatii nationale a ctitorilor" /nele pietre funerare, mostre de arta monumentala din sec" :'###-:#:, au o vechime mai mare decat cimitirul, fondat in = -, fiind aduse de armeni din locurile unde au pribegit inainte de stabilirea lor la *hisinau" *1.761 #8 M7M(R#1 '(6/8T1R#6(R )/691R# - ==$ (.iata 7roilor, cartierulRascani)" *irca =000 de combatanti au participat aici, pe fostul hipodrom, la trecerea in revista la $ aprilie =%%, a trupelor ruse inainte de plecarea lor spre )alcani pentru a participa la eliberarea )ulgariei de sub ,ugul otoman" Tot in memoria acestui eveniment, pe colina din fata capelei, de unde se deschide o larga privire asupra orasului, a fost ridicat un obelisc din granit rosu ( A m inaltime, @AA, arhitecti '" &ementiev, '" 8ovic" #" Tehanovici)" 11. Comple9e rupestre. Manastirile si schiturile rupestre basarabene sunt cele mai vechi monumente de arhitectura religioasa de pe teritoriul actualei republici Moldova" .omenite intr-o forma destul de vaga inca in sec" : de imparatul bizantin *onstantin .orfirogenetul, - care a scris despre crucile si alte semne lapidare intalnite in stancile de pe malul drept, abrupt al 8istrului, - primele locase crestine rupestre apar pe teritoriul Republicii Moldova inainte de perioada isihasta din )izant (sec" :#'), dar devin pe parcursul sec":#'-:', centre de pelerina, si de izolare a calugarilor isihasti" &upa parerea cercetatorului 7ugen )azgu, 2*omple+ele rupestre din bazinele 8istrului si Rautului, fiind situate la apro+imativ 5-$5 ?m departare unul de altul, constituiau, la timpul lor, un sistem 2de popasuri2 ale pelerinilor in cadrul unei retele de comunicare cu iesire la Marea 8eagra2" *onstruite in perioade diferite, parasite si din nou reintemeiate, schiturile si manastirile rupestre basarabene demonstreaza adesea suprapunerea a diferitor faze cronologice de habitat uman"

/nele din ele mai pastreaza vestigii anterioare crestinismului (ceramica sau inhumari geto-dacice s"a") *ele mai cunoscute manastiri si schituri rupestre din )asarabia sunt comple+ele de la !orodiste (sapte faze de dezvoltare), de la )utuceni (patru faze de dezvoltare, prima fiind anterioara sec" :##, iar ultima apartinand sec" :'###-:#:), de la 3ocol (trei faze de dezvoltare), de la Tapova, ;apca si 3aharna" 3chituri rupestre se afla la !olercani-Marcauti si la Malovata" 3emne lapidare, inclusiv diverse varietati de cruci, pot fi descoperite in pesterile de la )utuceni, 8aslavcea, 8icoreni, !orodiste, )acota s"a" 6a schitul de la 3ocol in biserica rupestra era reprezentat in tehnica alto-reliefului imaginea ecvestra a unui vanator ucigand un cerb" 8u mai putin interesant, pare sa fie si relieful cu imaginile omului, cocosului si cerbului, aflat in apropierea satului )usa, pe malul stang al 8istrului (astazi teritoriu ucrainean)" &esi datarea e+acta a acestor imagini este incerta, atat valoarea lor, cat si vechimea habitaturilor umane din interiorul schiturilor rupestre, nu trezeste indoieli" 3chitul de la )utuceni, ,udetul (rhei a fost sapat in calcar probabil, inca in secolul :', si face parte din rezervatia istorico-naturala 2(rheiul 'echi2" .entru a patrunde in schit localnicii au sapat in secolul :#: un tunel dinspre )utuceni, locul fiind marcat cu o clopotnita" 7ste situat pe raul Raut, langa satul cu acelasi nume, la 5 ?m departare de or" (rhei" &escriere succinta 1 fost sapat in calcar la o inaltime considerabila aproape de varful stancii" *alea de acces a fost pe timpuri din partea raului Raut, surpata, posibil in secolul :'###" .entru a patrunde in schit localnicii au sapat in secolul :#: un tunel dinspre )utuceni, locul fiind marcat cu o clopotnita" )iserica, divizata in pronaos, naos si altar comunica cu cele $ chilii printr-un tunel ingust" #n altar se afla un pristol si inca un tunel ce comunica cu terasa vechii cai de acces" 5ace parte din rezervatia istorico-naturala 2(rheiul 'echi2" )iserica rupestra, cu hramul 2#naltarea 3fintei *ruci2, sapata in stanca, restaurata in anul =5$ de egumenul *asian si de calugarii manastirii, are un plan netraditional asimetric" /n element esential al planului il constituie e+istenta gropnitei care nu a fost atestat la alte manastiri de caverna" #n interior tavanul este boltit" )iserica este parte componenta a Manastirii ;apca, ,udetul 3oroca" 1utorJ*titor *titor: #ezechil *alugarul &escriere succinta 1 fost intemeiat de catre calugarii de la &eleni si se afla la circa -5 ?m de 3oroca, intr-o stanca de pe malul 8istrului" 1re un plan netraditional asimetric fiind constituit dintr-un pronaos mai mare decat naosul si altarul luate impreuna" #n biserica se coboara pe trei trepte" /n element esential al planului il creaza e+istenta gropnitei, care nu a fost atestata in alte manastiri de caverna" #n interior tavanul este boltit" 3chitul face parte din componenta Manastirii ;apca Manastirea rupestra 23aharna2 este situata la =5 ?m departare de or" *hisinau" &ata intemeierii manastirii nu se cunoaste" /nele documente fac trimitere la %%%, an ce corespunde reinnoirii bisericii de catre schimnicul )artolomeu" #n =5% manastirea a fost din nou reparata si reamena,ata, iar in anul @00 a fost e+tinsa si i s-a adaugat un iconostas din lemn deosebit de original" Manastirea rupestra este constituita din doua incaperi, din chilii, edificiul bisericii si spatii au+iliare" 1re dimensiunile de %+5m" Manastirea functioneaza" &escriere succinta

Manastirea rupestra de la 3aharna se afla la cateva sute de metri de amplasamentul manastirii de zid cu acelasi nume" &e dimensiuni reduse, schitul-manastire de la 3aharna nu are o semnificatie arhitectonica deosebita, dar poseda o valoare istorica incontestabila, legata de construirea manastirii de zid 3aharna" )iserica schitului, mai degraba un paraclis, are scobit in interiorul stancii un altar, despartit de naosul rectangular de un mic iconostas" *ateva chilii continua anfilada incaperilor" &in cauza demolarii peretelui de fatada, construit din stanca originara, actualul perete este zidit din blocuri de cotilet" &atarea schitului-manastire este incerta" 5aptul ca 2satul <aharna2 este atestat documentar pentru prima data in -@5 ar putea fi un indiciu cronologic" (ri se stie ca satele adesea imprumutau numele schiturilor monastice si nu invers" 1ceasta se datora faptului ca adesea satele se constituiau ulterior, in apropierea asezamintelor monastice" )iserica schitului, construita in %%A a avut hramul 2)una vestire2 ctitorul ei fiind schimonahul )artolomeu" &imensiunile manastirii rupestre sunt de %m : 5m" ( terasa larga uneste toate partile componente ale schitului, formand o compozitie alungita" .lanul bisericii 2)una vestire2, are forma unui patrulater cu lungimea de 5,0 m si latimea de -, m, inaltimea fiind de $,5 m" #n anul @ A schitul manastirii a fost inchis" Tehnici de constructie 3tanca sapata &ate privitoare la restaurare 3chitul manastirii a fost reparat si reamena,at in =5%, iar in @@0 a fost e+tins, adaugandu-i-se bisericii schitului un iconostas original din lemn, astazi distrus Manastirea rupestra 21dormirea Maicii &omnului2, Tapova 1utorJ*titor *titor: Radu Racovita a donat mosii schitului la %5A &escriere succinta 1mplasata in stanca abrupta a 8istrului, manastirea rupestra de la Tapova s-a numit pana in perioada tarzie a functionarii ei din sec" :#:-lea 2schitul !orodiste2" 3atul actual Tapova (,ud" (rhei), din imediata apropiere, s-a format mai tarziu pe langa manastirea de,a e+istenta, fiind atestat abia la %-AD intre timp manastirea in cauza a purtat denumirea altui sat din vecinatatea mai indepartata: !orodiste" &e fapt, manastirea Tapova a avut doua nuclee rupestre, insirate de-a lungul tarmului abrupt al fluviului 8istru" *el mai vechi s-a inins pe un singur nivel, mai la nordD cel de al doilea, cu vre-o $00 de metri mai ,os, pe cursul raului si a fost dezvoltat in trei niveluri de locuire - cu chilii, ane+e si biserica" *onstruit in sec" :'##-:'### comple+ul schiturilor de la Tapova este sapat intr-o stanca la o altitudine de cca 00 m" .artea cea veche a schitului este situata la nord, fiind compusa din @ caverne, amplasate la acelasi nivel, in care erau amena,ate chiliile, trapeza si biserica" &easupra lor trece o cararuie ingusta, ce duce spre caverne, care comunica intre ele printr-un sistem de terase, galerii deschise si treceri subterane" .artea mai noua a schitului a fost construita in %5A si se deosebeste de cea veche prin formele sale geometrice bine pronuntate" 6a primul nivel sunt situate acareturile, la al doilea - trei chilii, la al treilea - clopotnita, sase chilii, biserica, o terasa si dependintele" .lanul bisericii 21dormirea Maicii &omnului2, sapate in stanca in %A5, este compartimentat in pronaos, naos si altar, pronaosul fiind despartit de naos de doi stalpi sapati in stanca, iar naosul fiind despartit de altar printr-o tripla arcada, de asemenea sapata in stanca" Tavanul naosului poseda o imitatie de bolta" #n trecut in biserica se afla un iconostas cu 5 registre" #n sec" :#: schitul a fost reconstruit, fiind refacute zidurile distruse si fiind construita o galerie e+terioara sustinuta de piloni de lemn" Tehnici de constructie 3tanca sapata &ate privitoare la restaurare 1 fost partial reconstruit in sec" :#: si ::

#nscriptii 8umeroase petroglife si inscriptii, in mare parte nedescifrate, sunt sapate pe pereti Manastirea rupestra a lui )osie 1utorJ*titor *titor: )osii, parcalab de (rhei &escriere succinta Manastirea este amplasata in doua niveluri aflate la 5 si $5 m deasupra Rautului si sapate in panta malului orientat spre nord" &in componenta ansamblului fac parte cca $0 de incaperi rupestre: chilii, ane+e gospodaresti si o biserica, amplasata spre estul comple+ului, pe a doua terasa" 1nsamblul este puternic degradat, cavernele din prima terasa fiind partial acoperite cu depunerile rezultate din alunecarea si prabusirea pamantului straturilor superioare, iar incaperile din terasa a doua fiind afectate de erodarea eoliana" )iserica in starea actuala are dimensiunile de 0+A m, cu inaltimea de $,A m si este alcatuita dintr-un altar vast si un naos patrat in plan, acoperit de o bolta ,oasa" #n ,urul ei spatiul este largit de caverne care erau izolate de spatiul bisericii prin pereti despartitori" 3e presupune, ca biserica a fost amena,ata pe locul a doua chilii e+istente anterior, largirea spatiului fostului paraclis la est de ele, fiind observata datorita diferentei in caracterul de cioplire a peretilor" !ramul bisericii, reiesind din inscriptia rupestra, era 3f" 8icolae" #n fata bisericii stanca a fost cioplita astfel, ca sa formeze o terasa cu o copertina" #ntrarea in biserica are loc printr-un portal cu un inger sculptat, arhitectura portalului acuzand o influenta munteneasca" .e terasa din fata bisericii au avut loc inhumari, fiind descoperite 0 morminte, putin adancite, dintre care trei au fost distruse in timpul coborarii nivelului terasei in timpul ultimei amena,ari din AA5" /rmele unor constructii din lemn sugereaza ideea, ca terasa ar fi fost prote,ata de un pridvor cu pereti din lemn" 'aloarea ansamblului este sporita de prezenta a @ inscriptii medievale" Tehnici de constructie *ioplire in piatra #nscriptii " )iserica #erarhului lui *ristos, a 3f" .arinte 5acator de minuni 8icolae" $" 1ceasta manastire a facut-o robul lui &umnezeu )osie, parcalab de (rhei, impreuna cu sotia si copii sai spre cinstirea lui &umnezeu, intru iertarea pacatelor sale: 3eleveastru" 1nul % %0 ( AA5)" 0" 1cast zapis l-au facut 'asile 1ndees?ul si cu Razmerita 6eca in zilele lui *onstantin 'oda, au iernat /craina in #vancea, si au fost hatman la /craina si noi am iernat atunci aici, in anul % @= ( A=@), noiembrie, $0" -" .omeneste doamne de ieromonahul Tohie, pe ieromonahul 'arlaam, egumenul, si pe fiul acestuia, preotul, popa 7nachie, din *otelnici" 0$" )iserici din 6emn" #n arta Moldovei medievale un loc important revenea arhitecturii bisericilor de lemn" Mai accesibil decat piatra si mai usor prelucrabil, lemnul a fost timp de secole materialul principal din care se construiau bisericile rurale" &in cele %%5 de biserici pomenite de 3tefan *iobanu pe paginile 21nuarului *omisiunii Monumentelor #storice2 (2sectia )asarabia2, @$-) - biserici pe care autoritatile rusesti le-au gasit in )asarabia dupa anul = $, doar -0 erau zidite din piatra, iar din caramida, restul fiind din lemn" &orinta de inlocuire a acestor biserici cu ctitorii mai bogate din piatra, manifestate pe parcursul sec" :#:, incendiile dese, distrugerile si nepasarea sau reaua vointa a autoritatilor din perioada sovietica, ne-au vaduvit de @@ la suta din acest patrimoniu" *u toate acestea, anume in aceste biserici de lemn conservate din sec" :'### si :#: s-a pastrat cea mai interesanta si cea mai autentica pictura de icoane, - pictura de traditie bizantina sau naiv

populara, neafectata de spiritul nivelator al academismului si realismului naturalist din sec" :#:::" 1rhitectura bisericilor de lemn din )asarabia aminteste mult de arhitectura caselor obisnuite taranesti, adesea deosebirile rezumandu-se la crucea din varful acoperisului, la clopotnita si la absida in sase muchii, orientata spre est, ine+istenta la edificiile laice" Ma,oritatea acoperisurilor din sindrila ale bisericilor de lemn erau rotun,ite, avand scurgeri in patru ape" 3pecifice erau si clopotnitele de lemn, asezate la o anumita departare de locase sau inaltate deasupra pridvorului" #nteriorul bisericilor de lemn era similar celor din piatra, dispunand de spatiile altarului, naosului si pronaosului" /neori pronaosul era precedat de un e+onarte+ (pridvor) inchis sau deschis, orientat de obicei spre sud" 1stazi in Republica Moldova sunt atestate doar circa 00 de biserici de lemn conservate, din cele peste %00 e+istente la = $" 3i, trebuie de spus, ca ele se afla pe cale de disparitie" )iserica 3fintii 1rhangheli, .etruseni, releveul fatadei &rept una din cele mai vechi biserici de lemn din )asarabia este considerata )iserica 23fintii 1rhangheli2 din .etruseni, construita la %0$" 1ceasta biserica este un model elocvent de arhitectura de cult de factura populara, mesterii rurali urmand fidel traditiile vechii arhitecturi medievale a lemnului" 1lt e+emplu caracteristic de arhitectura rurala, tipic in seria monumentelor acestui gen, ni-l ofera biserica de lemn a satului Tarnova" /tilizarea prispei cu stalpi din lemn, apropie si mai mult acest monument de estetica arhitecturii casei taranesti" Trasaturi comune cu monumentul mentionat mai sus gasim la bisericile de lemn a satelor !iliuti (Rascani), .ererata ( %% ), !oginesti si la multe altele" *ontinuitatea traditiilor autohtone in prelucrarea lemnului se resimte in arhitectura bisericilor din satele !orodiste ( %@%), .alanca (rascrucea sec" :'### -:#:) si 'orniceni ( =0@)" )iserica din 'orniceni este interesanta si datorita faptului ca este inaltata pe un 2soclu2 de piatra, ca are peretii tencuiti si ca dispune de o clopotnita masiva octogonala de lemn, situata deasupra pronaosului" )iserica 3fantul 1rhanghel Mihail, !iliuti, vedere dinspre sud #n a doua ,umatate a secolului :#: intervin schimbari esentiale in evolutia bisericilor de lemn din )asarabia" 3pre deosebire de epocile precedente, constructiile de lemn din aceasta perioada sunt puternic influentate de arhitectura locaselor de piatra" /n e+emplu caracteristic in aceasta privinta este biserica cu !ramul 3fanta Treime din satul 6arga (7dinet), inaltata in anul =@%" Monumentala si spatioasa, bogat decorata, cu clopotnita in trei caturi alipita la pronaos, cu imitatii de 2zacomare2 specifice arhitecturii rusesti medievale de piatra, cu turla principala pe tambur octogonal, aceasta biserica din punct de vedere stilistic aproape nu are nimic comun cu arhitectura traditionala a bisericilor de lemn basarabene" 7a se inscrie cu mult mai bine in 2stilul eclectic2, atat de popular la rascrucea secoleleor :#: si ::" 1cest 2eclectism2, enuntat in arhitectura bisericii din satul 6arga, atesta epoca finala in dezvoltarea arhitecturii locaselor de lemn de pe teritoriul )asarabiei" )iserica de lemn 23fintii 1rhangheli2 din .etruseni, ,udetul )alti este ridicata in anul %0$ si este considerata drept una din cele mai vechi biserici de lemn din Republica Moldova" .oseda un acoperis inalt, in patru ape, acoperit cu sindrila" 7ste un monument de importanta nationala" &escriere succinta )iserica 23f" 1rhangheli2 din satul .etruseni este considerata drept una din cele mai vechi biserici de lemn din Republica Moldova" 7a este compartimentata in naos, pronaos si altar" .oseda un acoperis inalt, in patru ape, acoperit cu sindrila" #ntrarea in biserica se afla in partea de sud a ane+ei octagonale" Tehnici de constructie .eretii de lemn au fost ridicati pe un fundament de piatra" 8aosul si altarul sunt acoperite cu imitatii de bolti octagonale" Turnul-clopotnita are doua niveluri si este adosat pronaosului bisericii, comunicand cu ea printr-o incapere intermediara" #nscriptii

3-au pastrat doua icoane celebre cu imaginile .antocratorului si a Maicii &omnului !odighitria, de factura populara" #n cadrul imaginii .antocratorului figura inscriptia 2'eniti blagoslovitiiR2 Mentiuni speciale 3tarea este e+trem de grava" #n anul @@-, in urma unui incendiu biserica a ars pana la temelie" 3e cere renovarea din temelie a bisericii" )iserica 21dormirea Maicii &omnului2 din satul 'orniceni, ,udetul *hisinau este construita la sfarsitul secolului :'###" 7ste ridicata pe un soclu de piatra" 3patiul interior, dominat de o bolta sferica, este luminat de cinci ferestre mici" &escriere succinta 7dificiul de lemn a fost ridicat pe un soclu de piatra, ulterior tencuit" *ompartimentarea in pronaos, naos si altar este evidentiata la e+terior de dimensiunile lor, care, cu e+ceptia naosului sunt mult mai inguste" 6a pronaos, pe a+a centrala este ane+at cerdacul cu acoperis in patru ape" &easupra pronaosului se inalta clopotnita de forma he+agonala" 3patiul interior, dominat de o bolta sferica, este luminat de cinci ferestre mici" Tehnici de constructie 6emn &ate privitoare la restaurare 1nii @%0 Mentiuni speciale 1 fost reconstruita in anul =0@ )iserica 23fantul 1rhanghel Mihail2 din !iliuti, ,udetul )alti este construita in anul =0= si face parte din categoria monumentelor de tip 2casa taraneasca2, fara cupola" 7ste construita din lemn pe fundament de piatra" &escriere succinta )iserica face parte din categoria monumentelor de tip 2casa taraneasca2 fara cupola, cu clopotnita alaturata" 1re pronaos si naos de forma dreptunghiulara, de aceiasi latime, iar absida altarului este pentagonala" 6a sud si la nord sunt situate diaconiconul si sacristia" *lopotnita alipita pronaosului are doua caturi" Toate trei compartimente au acoperis unic, in doua ape, care repeta configuratia planului" *u e+ceptia naosului, cu bolta semicirculara, celelalte incaperi au podul orizontal" .e coama, acoperisul are la e+tremitati doi bulbi cu cruci" .eretii bisericii sunt ridicati pe un fundament de piatra" #n interior se afla un iconostas a,urat in stil baroc" Tehnici de constructie 6emn pe fundament de piatra )iserica de lemn 23fanta Treime2 din satul 6arga, ,udetul 7dinet este construita in anul =@%" 3e remarca printr-un decor ornamental bogat" &escriere succinta .rototip pentru edificiul susmentionat au servit bisericile de piatra de la sfarsitul secolului :#:" 5atada imita stilul neoclasicist rus" *lopotnita in trei caturi este alipita de pronaos" 8aosul, de forma patrata este e+tins la sud si la nord prin intermediul a doua rizalite si continuat cu un altar semioctagonal" )iserica se remarca printr-un decor ornamental bogat, constituit din elemente traforate, ce subliniaza partile functionale ale constructiei" *ornisa si profilurile ei, ferestrele, usile si coloanele decorative de la colturi se deosebesc printr-un decor variat" &easupra naosului este ridicata turla octagonala secundata de patru turnulete" Tehnici de constructie 6emn 11.manastirea Capriana" etapele de constituire.Manastirea Capriana

#nceputurile intemeierii manastirii 2*apriana2 se trag din anul -$@" 1nsamblul manastirii include trei biserici: biserica de vara 21dormirea Maicii &omnului2, reconstruita de .etru Rares la 5-5 si remodificata in =$ de mitropolitul 9avriil )anulescu-)odoniD biserica de iarna 23f" 9heorghe2, construita de catre egumenul Teofilact si biserica noua de iarna 23f" 8icolaie2, inaltata in @00" 1 fost un centru spiritual de cultura romaneasca medievala" &atare: *titori: 7gumenul *hiprian, 1le+andru cel )un, 3tefan cel Mare(H), .etru RaresD 9" )anulescu-)odoni s"a" &escriere: 7+ista cateva ipoteze privind intemeierea Manastirii *apriana" *onform primei, manastirea ar fi o ctitorie a lui 1le+andru cel )un, care i-a daruit doamnei Marena 2Manastirea de la 'isnavat, unde este igumen *hiprian2" &ata acestui hrisov este 0 februarie -$@" &in epoca lui 3tefan cel Mare (anul -%0), dateaza $ documente unde este atestata trecerea 2Manastirii 'isnavat2 sub obladuirea manastirii 8eamt" #n al doilea din aceste documente este atestat actul daniei, de catre doamna *hia,na, a prisacii lui *hiprian de pe )otne, manastirii 8eamtu" #n deceniul - al sec" :'# denumirea 'isnavat este inlocuita de denumirea *apriana" 3ub acest nume manastirea figureaza in inscriptia slavona de pe scoarta 7vangheliarului, daruit de .etru Rares manastirii la 5-5D aceeasi denumire figureaza si in descrierea celei de a doua domnii a lui .etru Rares ( 5- - 5-A), efectuata de cronicarul 9rigore /reche" 6a A@= *onstantin 1ntioh *antemir va inchina manastirea *apriana - manastirii <ografu de la muntele 1thos" #ncepand cu anul = =, mitropolitul 9avriil )anulescu-)odoni intreprinde ample masuri de reorganizare si reconstruire a manastirii" )iserica 21dormirea Maicii &omnului2 ( 5-5) in aceasta perioada este reconstruita aproape din temelie" #n anul =-0 este construit paraclisul de iarna 23f" 9heorghe2 (acum 3f" 8icolae) de catre egumenul Teofilact, iar in anul @00 este inaltata biserica noua de iarna 23f" 9heorghe2, anterior numita 2a #naltarii Maicii &omnului2" *lopotnita a fost construita in anul = $ si avea @ clopote" &upa anul @-% de aici au fost alungati calugarii, iar manastirea a fost transformata intr-un sanatoriu pentru copiii bolnavi de turbeculoza" (ficial inchiderea manastirii a avut loc in @A$" 6a inceputul anului @=@ locasul a fost redeschis, incepandu-se lucrarile de restaurare" Tehnici de construcrii: .iatra, caramida )iserica 1dormirea Maicii &omnului a Manastirii *apriana, *apriana )iserica 1dormirea Maicii &omnului este edificiul principal al Manastirii *apriana" *onstruita in secolul :'#, pe timpul domnitorului .etru Rares, a fost reconstruita in primul sfert al sec" :#: de catre mitropolitul 9avriil )anulescu-)odoni" 7ste o biserica de tip moldovenesc din piatra prelucrata cu peretii tencuiti la suprafata" 7ste de o importanta internationala" /ltima restaurare a fost e+ecutata in @@0" *titor: domnitorul Moldovei .etru Rares &atare: 5- - 5-5 &escriere: )iserica 1dormirea Maicii &omnului este edificiul principal al Manastirii *apriana" *onstruita initial in sec" :'# pe timpul domnitorului .etru Rares, ea a fost reconstruita in primul sfert al sec" :#: de catre mitropolitul 9avriil )anulescu-)odoni" Tipul original al locasului reprezinta o biserica moldoveneasca de plan triconc dezvoltat cu pridvor, pronaos, gropnita, naos, altar si turla amplasata peste cupola naosului" .robabil initial a e+istat si vechiul tip de boltire moldoveneasca (cu utilizarea sistemului de arce eta,ate), astazi disparut" *lopotnita bisericii este ulterioara restului edificiului, fiind construita in anii = @- =$0" Tipul moldovenesc al bisericii este accentuat si la e+terior: prin prezenta perechilor de contraforti care incadreaza absidele laterale, prin contrafortii de colt, in unghi obtuz, de la nord-vest si respectiv de la sudvest" Tehnici de construcrii: .iatra prelucrata" .ereti tencuiti la suprafata" #nitial a e+istat tipul constructiv de boltire cu utilizarea asa-numitei 2bolti moldovenesti2, disparute in rezultatul reconstructiei bisericii in sec" :#:" 12.orasul Chisinau" istoria ur.anistica.

*!#3#81/ (rasul *!#3#81/ ($$0 m" alt", AA ,- loc"J @@$), capitala Republicii Moldova, centrul ei administrativ, economic si cultural, ocupa un teritoriu de $0,% ?m$, iar cu localitatile municipiului intinse de la satul Truseni pana la oraselul 'adul lui 'oda de pe malul 8istrului, cca" %0 ?m$" .rin orasul actual, intins pe cateva coline, isi duce apele raul )ac, care servea candva drept hotar intre tinuturile (rhei si 6apusna, azi marginind la est teritoriul orasului vechi" *hisinaul este atestat pentru prima data in documentul de la % iulie -0A, mentionat printre reperele naturale ale hotarului mosiei logofatului (ancea, in care se spune: I"""langa )ac, """in dreptul *hisinaului lui 1cbas, la 5antana, unde este selistea tatareascaU" #n @0A a fost marcat ,ubileul a 500 de ani ai atestarii documentare a *hisinaului" Mai tarziu s-a a,uns la concluzia, ca in documentul vizat cuvantul I*hisinauU (in graiul popular cu sensul de Icurgere de apaU), indica doar un izvor, iar localitatea, si-ar fi facut aparitia mai tarziu, fiind atestata pentru prima data intr-un document de la = octombrie -AA, prin precizarea ca: I"""am intarit """pre o seliste la *hisinau, la 5antana 1lbisoara, ce s-a cumparat de la ToaderU" #n @AA a fost celebrat a doua oara ,ubileul de 500 de ani ai *hisinaului, arunci fiind elaborata si emblema orasului cu imaginea izvorului, stabilindu-se si traditia de a se sarbatori zilele orasului"" in fiecare an, la inceputul lunii octombrie" #zvorul care se afla si astazi sub dealul pe care se inalta biserica Mazarachie este cu adevarat remarcabil prin marele sau debit, care a asigurat orasul cu apa potabila incontinuu, fiind utilizat si in prezent, cand ponderea principala ii revine apei din 8istru, adusa la *hisinau prin conducte" *u aspectul sau creat in prima treime a secolului al :l:-lea, pe cand era numit V5ontalU, izvorul a impodobit acest coltisor al *hisinaului, considerat ca vatra lui istorica, de la el pornindu-se primele strazi pavate ale orasului" &incolo de semnificatia devenita legendara a acestui simbol al *hisinaului, ca asezare umana orasul este mult mai vechi decat atestarea sa documentara" !iterlandul sau a fost locuit din cele mai vechi timpuri, marturie fiind rezultatele sapaturilor arheologice, care au atestat vestigii de locuire din paleoliticul superior, din prima epoca a fierului, din epoca romanizarii &aciei si a migratiei popoarelor, cat si din vremea dominatiei !oardei de 1ur asupra populatiei autohtone" &upa primele atestari documentare, *hisinaul este des mentionat cu diferite prile,uri, in secolul al :'#-lea o parte din localitate apartinea lui #eremia 'istemicul, de unde a ramas numirea suburbiei 'isterniceni" 3atele vecine )uiucani, !rusca, 'ovinteni, Muncesti, au devenit rand pe rand proprietati ale manastirilor iesene 9alata si I3f" 'ineriU, iar *hisinaul, devenit si el in Asat manastiresc, s-a e+tins pe teritoriul lor, incorporandu-le, astfel incat amintirea acelor sate, s-a pastrat doar in numirile suburbiilor de azi ale orasului" 3ansa ascensiunii, destul de rapide a *hisinaului, a rezidat in pozitia sa de la incrucisarea Idrumului mare tatarescU, care lega punctele de trecere de la .rut cu vadul si vama de la Tighina, cu cel care unea orasele de la &unare si Marea 8eagra, *hilia, #zmail si *etatea 1lba, cu !otinul, 3oroca, (rhei, precum si cu altele de mai departe" 1ceste drumuri, inainte de trecerea lor de pe un mal pe altul al )acului se intersectau pe teritoriul *hisinaului, amplasat pe o panta cu inclinatie lina spre raul )ac" *ursul raului, azi incorsetat in maluri de beton, era pe atunci insotit de mlastini si balti create de zagazurile formate pentru morile de apa" &rumurile, orientate spre anumite vaduri - acele locuri astazi inzestrare cu poduri solide -au format trama stradala a orasului vechi, la intersectia lor facandu-si aparitia o piata comerciala - I)azarul vechiU, care a supravietuit pana in perioada postbelica" *onfiguratia pietei, poligonala neregulata, era o marturie a genezei orasului ca veritabil Itarg la drumul mareU" .entru prima data locuitorii *hisinaului sunt numiti ItargovetiU intr-un document din AAA, iar in A%0 *hisinaul este inclus printre alte 0$ de orase ale Moldovei" *ronicarul Miron *ostin, relatand firul unor evenimente istorice din anii A%% si A=-, pomeneste *hisinaul, numinduoras" &imitrie *antemir il califica Ioras de mica insemnatateU" in continuare, incepand cu % $ in documentele cancelariei moldovenesti, *hisinaul va fi numit IorasU" *ircumstantele nefavorabile, economice si politice au franat in repetate randuri elanul dezvoltarii *hisinaului" .lasat in arealul desfasurarii razboaielor ruse-turcesti, care s-au derulat pe parcursul

unui secol intreg, *hisinaul era mereu IpedepsitU de participantii la conflictele militare" #n %0@ a fost incendiat de turci pentru a,utorul dat de armata moldoveneasca la lupta de sub !otin, iar in %==, are loc cel mai mare dezastru din istoria sa, cand este dat prada focului de armata turceasca in retragere de pe aceste meleaguri in urma infrangerii intr-una din desele ciocniri militare cu armata rusa" .e atunci *hisinaul avea construite din piatra, vreo sase-sapte biserici si 000 de case, toate fiind ruinate in timpul acelei tragedii, printre ele numarandu-se si biserica I3f" 8icolaeU, ctitoria lui 8astase 6upu din A0@" 9ratie pozitiei sale geografice *hisinaul a fost desemnat ca resedinta a mitropoliei regiunii I)asarabiaU, aparuta in urma tratatului de pace incheiat la )ucuresti la A iunie = $" 1 fost ales, dupa cum afirma 9h" )ezviconi, Ide catre doi batraniU, anume de octogenarul 3carlat 3turza, viitorul guvernator civil si de viitorul mitropolit al *hisinaului si !otinului, 9avriil )anulescu-)odoni" 1u fost si alte propuneri de capitala a provinciei, localitati cu o mai mare vechime, (rhei, Tighina, #zmail, ultimele doua avand si cetati puternice si amplasate langa mari surse de apa, dar s-a renuntat la ele, din cauza asezarii lor adiacente fata de regiune" &upa = $ *hisinaul creste teritorial dar se schimba din punct de vedere etnic" &in cauza perturbarilor politice, multi din locuitorii sai il parasesc, trecand peste .rut, iar foarte multi straini sosesc din diferite tinuturi, mai apropiate sau mai indepartate, atrasi de libertatile de care beneficiau aici noii IbasarabeniU" 3e pare ca o data cu scutirile de impozite, ei profitau si de unele indulgente politice" #n acest Isat mareU, cum era ironic numit *hisinaul de catre >iseleff, s-au aflat o vreme patriotii sarbi in frunte cu >aragheorghe, veniti dupa infrangerea rascoalei lor de eliberare nationala" 1u gasit *hisinaul propice si grecii, organizand aici comitetul de conducere a I7terieiU, in fruntea caruia s-a aflat 1le+andru #psilanti, fiul domnitorului care a a,uns sa domneasca in ambele tari romanesti" 6a *hisinau a activat lo,a masonica I(vidiuU, membrii careia erau ofiterii activi rusi, printre care se numara si M" 5" (rlov, viitorul decembrist" 1ici a fost e+ilat poetul rus 1" 3" .us?in, personalitate notorie, care a animat viata societatii chisinauiene de atunci" (rasul era plin de IcinovniciU (functionari) si de militari, aproape toti de nationalitate rusa si ucraineana, de colonisti, nemti, polonezi, bulgari, gagauzi, turci, greci, albanezi, armeni, evrei etc" (rasul vechi pana la = $, era cuprins teritorial intre raul )ac si actuala strada *olumna" .entru institutiile administrative se inchiriau incaperi in casele boierilor pamanteni, la fel si intrunirile inaltei societati aveau loc in conacurile boierilor, la 'arfolomeu, >rupenschi, *atargi, Ralli sau &onici" #n casa boierului &onici, cea mai veche si impunatoare cladire, a fost gazduit loctiitorul guvernatorului regiunii #" 8" #nzov, tot acolo a locuit un scurt timp si 1" .us?in" #n casa lui >rupenshi, cu local pentru spectacole, a avut loc primirea imparatului 1le+andru # in timpul vizitei sale din = =" &in pacate, nici una din aceste cladiri nu s-a pastrat" 7ra evident ca orasul nu facea fata e+igentelor unui centru administrativ" &e,a in = %, inainte de a primi oficial statutul de oras, care a avut loc in = =, era elaborat proiectul de sistematizare a *hisinaului" .rintr-o portiune noua parcelata dupa o conceptie clasicista de organizare a spatiului urban, se prevedea e+tinderea lui spre vest, unde erau locuri virane" .roiectul a fost confirmat de catre imparatul Rusiei 8icolae # de abia in =0-, intre timp realizandu-se in natura propunerile proiectului" 1ceasta noua parte a *hisinaului, alcatuita din cartiere rectangulare, asemenea unei table de sah, se va numi I(rasul 8ouU" Teritoriul viitorului oras a fost denivelat, mai mult sau mai putin, dar vaile sale pitoresti Malina Mica si 'alea Morilor, precum si afluentul )acului, paraul )uiucani l-au oprit de la e+tinderea sa necontrolata" #ntre orasul nou si cel vechi s-a creat o zona de tranzitie, alcatuita din cartiere, care prin configuratia lor, estompau diferentele dintre zonele orasului cu structura urbana diferita" Monotonia, inerenta sistematizarii urbane clasiciste, a fost inlaturata prin introducerea zonelor verzi si evidentierea centrului orasenesc cu )ulevardul *atedralei, cu o gradina peisagera si cateva piete publice si comerciale" Mitropolitul 9avriil )anulescu-)odoni, in calitatea sa de ctitor al resedintei mitropolitane, a reusit sa creeze o continuitate a *hisinaului, amplasand mitropolia si catedrala orasului in a+a vechii localitati" 7dificarea ansamblurilor de cladiri a fost efectuata cu multaU darnicie de spatiu

e+cedentar, uimind europenii, care nu erau obisnuiti cu o asemenea risipa a terenului urban" !otarele orasului *hisinau din secolul :#: pot fi usor recunoscute nu numai gratie sistemului regulat al cartierelor, ci si prin prezenta pietelor, aparute pe locul IbarierelorU, locuri unde asteptau deschiderea IportilorU orasului carele si carutele venite din diferite parti ale )asarabiei" 7le purtau numirea localitatilor de unde se venea pe acel drum: I)ariera #asilorU (mai tarziu I)ariera 3culeniU), azi .iata *antemir, I)ariera Tighina-)enderU (I)ariera *auseniU), azi .iata de la intersectia strazilor #zmail si 1lbisoara, I)ariera !ancestiU, azi piata .an !alippa, I)ariera MuncestiU, azi .iata *" 8egruzzi" 1u fost si altele, care cu timpul au disparut, cum a fost I)ariera (rheiU (I)ariera !otinU)" (rasul nou a fost inzestrat cu edificii, aspectul carora era avizat de arhitectii urbei, conform unor decizii luate inca in = - si =$=" *ele mai importante cladiri, ale administratiei regionale civile, militare cladirile de cult si casele nobilimii locale,T erau construite dupa proiecte individuale, iar orasenilor de rand li se propuneau pentru alegere albume cu modele de fatade" Toate cladirile recomandate purtau particularitatile stilului clasicist" Restrictii foarte severe urmareau alinierea perimetrala a edificiilor catre o linie constanta, care delimita latimea trotuarului, numita Ilinia rosieU" #n orasul nou s-au stabilit si buna parte a nobilimii basarabeane, construindu-si palate si curti boieresti, aducand cu sine confortul de care se bucurau in resedintele de pe mosiile lor" 1daptate azi la alte functii, interiorul lor este modificat, in rare cazuri pastrand stucatura si pictura interioara" 1ceste ansambluri de cladiri alcatuiesc cele mai stralucite mostre ale arhitecturii locative din *hisinau" *oncomitent cu edificarea si popularea (rasului 8ou aveau loc lucrari de modernizare ale (rasului 'echi, ramas in continuare centru mestesugaresc si comercial" 3trazile au fost largite si o parte din cladiri, care nu se inscriau in noile scheme, au fost demolate" *onstructia caii feroviare si a garii in =% a avut consecinte pozitive pentru economia intregii )asarabii" &atorita ei, au patruns mai repede factorii economici si culturali, *hisinaul devenind spre finele secolului al :l:-lea unul dintre cele mai mari in sud-vestul Rusiei" 3e construiesc institutii de invatamant, asezaminte curative, printre care spitalul de boli contagioase, de psihiatrie (pe mosia *ostiu,eni), sunt instalate constructiile pentru alimentare cu apa, doua castele de apa cu foisor de foc (a ramas unul), strazile se lumineaza cu gaz" 3e construiesc cladiri cu menire culturala, clubul nobilimii, 1uditoriu I.us?inU, teatre, cinematografie si altele" #n perioada interbelica orasul s-a impodobit cu noi cladiri care s-au inscris in cadrul arhitectural de,a format, introducandu-se spiritul modernului si a stilului neoromanesc" .rin *hisinau a trecut de doua ori frontul celui de al doilea razboi mondial in @- si @--, afectand mai ales cladirile monumentale, acelea care creau individualitatea sa" /nele din ele au fost reconstruite pe acelasi loc dupa planuri si fotografii, cum au fost .rimaria, )anca oraseneasca, hotelul I3uisseU, iar in locul altora, au fost inaltate cladiri noi" #n locul Mitropoliei a fost construita *asa 9uvernului, in locul *lubului nobilimii - cinematograful I.atriaU, gara a primit alta infatisare" #n partea centrala a orasului, pe bulevardul 3tefan cel Mare, s-au ridicat imobile de locuit cu cate cinci eta,e cu magazine la parter, in decoratia ornamentala a carora erau folosite motive din arhitectura populara" #mediat dupa terminarea razboiului a fost intocmit proiectul de sistematizare urbana, elaborat de 1" '" 3ciusev" 6a baza proiectului era plasata ideia integrarii (rasului 8ou cu cel vechi, propunandu-se trasarea prin vechiul fond construit a trei raze convergente, avand punct de pornire *atedrala orasului" 1ceasta solutie a fost pusa in opera partial, cu pretul sacrificarii nucleului urban vechi, o data cu aceasta disparand )azarul vechi, *atedrala I3f" 1rhangheliU (construita in =0A- =0@, biserica I3f" #lieU si piata omonima, casele din ,urul lor" 7lanul demolarilor a patruns si pe teritoriul (rasului 8ou, unde a fost inlaturata clopotnita catedralei I8asterea &omnuluiU" #ncepand cu anii T%0 au avut loc interventii masive in peisa,ul urban, o parte a cladirilor vechi fiind inlocuite cu edificii impunatoare cu menire administrativa si sociala, creandu-se in partea centrala a orasului o zona moderna" 3ituatia s-a ameliorat o data cu

includerea *hisinaului in lista oraselor istorice ale fostei /"R"3"3" ( @=A), ceea ce a impus un regim de ma+ima protectie a patrimoniului cultural-istoric" &e *hisinau este legata viata multor personalitati istorice" #n ma,oritatea cazurilor numele lor sunt mentionate prin placi comemorative in locurile unde prezenta lor a fost mai elocventa" #n *hisinau s-a nascut arhitectul 1" '" 3ciusev, muzicologul 8" 1" <iloti, cantareata de opera Maria *ebotariD aici a locuit poetul 1" 3" .us?in, scriitorul *" 3tamati, cantareata de opera 6iduia 6ipcovschi, poetul 1le+ei Mateevici, etnologul .etre 3tefanuca, interpreta de muzica populara Tamara *eban, atletul #van <ai?in" 1 fost vizitat de scriitorii " 8" Tolstoi, !risto )otev, Mihai 3adoveanu, !enrG )arbusse" Tot aici au activat profesorii 9ala 9alaction, ." *onstantinescu #asi, (nisifor 9hibu, fondatorul I1streiU basarabene si multi altii" #n continuare ne vom limita la informatii scurte, strict necesare pentru cunoasterea acelor monumente ramase din fostul patrimoniu cultural-istoric, format pe parcursul a aproape doua secole, pe care le-a parcurs *hisinaul in misiunea sa de resedinta a unui tinut de legenda" *hisinau C )iserici )iserica 8asterea Maicii &omnului, *hisinau )iserica 8asterea Maicii &omnului sau biserica Mazarache e situata pe teritoriul orasului vechi, pe un deal de langa raul )ac" 7ste cea mai veche constructie din piatra pastrata in capitala, fiind ridicata in anul %5$" )iserica a functionat fara intrerupere pana in prezent" 1stazi este biserica comunitatii crestine de rit vechi rus ortodo+" *titor: 'asile Mazarache )iserica a fost construita pe locul unei cetati distruse in sec" al :'##-lea de catre tatari" 5ace parte din categoria monumentelor de plan triconc caracteristic pentru traditiile arhitecturii medievale moldovenesti din sec" :'-:'# fiind divizata de la rasarit spre apus in pronaos, naos si altar" 6a sud si la nord naosul are trei abside semicirculare" #n interior absidele sunt incununate de semicalote, naosul este acoperit cu o cupola sferica coborata pe patru pandantive, iar pronaosul - cu o bolta in cruce" #ntre pronaos si naos se afla gropnita pentru mormintele ctitoricesti" 1spectul initial al bisericii s-a pastrat intact pana in =$$, cand a fost construit un turn-clopotnita si a fost e+tins pronaosul, absida centrala fiind intarita cu patru contraforti" 7+teriorul edificiului este decorat cu pilastri, arhivolte, cornise si braie profilate" #zvoarele medievale semnaleaza e+istenta unor tuneluri ramificate, care comunicau cu cetatea de pe culme si cu malul stang al raului )ac" 6a poalele dealului a functionat mai mult timp o cismea" )iserica 3fintii imparati *onstantin si 7lena, *hisinau )iserica 3fintii #mparati *onstantin si 7lena din *hisinau a fost zidita in %%% de catre spatarul *onstantin Rascanu" *ladirea este decorata plastic cu elemente clasiciste" .e parcursul secolelor a fost si biserica de cimitir" #n cimitirul bisericii au fost inmormantati reprezentantii celor mai distinse familii din *hisinau: Rascanu, &onici, *atar,i, Russo s"a" 1re plan traditional, treflat, si este compartimentata in altar, naos si pronaos cu bolta semicilindrica, fara turla" &easupra pronaosului se inalta clopotnita, iar pe coama acoperisului altarului este amplasat o turla decorativa" #ntrarea in edificiu se afla in partea de sud a pronaosului" .aretii absidelor laterale si ai pronaosului sunt intariti cu contraforti" *u e+ceptia corniselor si a profilurilor ancadramentelor de la ferestre, e+teriorul fatadelor este lipsit de decor" #n ,urul bisericii s-a construit cu timpul o necropola, unde sunt inmormantati reprezentatii celor mai distinse familii din *hisinau: Rascanu, &onici, *atar,i, Russo, etc" )iserica Maicii &omnului, *hisinau )iserica de piatra 2Maica &omnului2 din *hisinau este construita in anul =00" 7a este o biserica armeneasca avand la baza arhitectura de cult din secolul :'###" 7+teriorul bisericii este decorat cu arcatura oarba si cu pilastri" 7ste un monument de o importanta nationala" #n @ % langa peretele de sud al pridvorului a fost inmormantat Manu?-bei"

)iserica armeneasca din *hisinau a fost construita avand la baza arhitectura de cult din secolul :'###" 'olumul arhitectonic principal este construit dintr-un paralelipiped care se finalizeaza cu o absida semicirculara" 1ccesul in biserica se face prin intermediul unui portic ( = %) alipit pronaosului" #nteriorul are o singura nava" #n cadrul ansamblului se integreaza si clopotnita in trei caturi incununata cu o forma piramidala" 7+teriorul bisericii este decorat cu o arcatura oarba si cu pilastri" )iserica #naltarea &omnului, *hisinau )iserica de piatra 2#naltarea &omnului2 este construita in anul =0%, in orasul *hisinau de comunitatea bulgara" &in = 5 i s-a acordat statutul de *atedrala" .oarta influenta stilului baroc, elemente ale caruia sunt prezente in decorul interior si in cel e+terior" 7ste un monument istoric de importanta nationala" 3e afla in partea veche a orasului si a fost construita de comunitatea bulgara" &in = 5 i s-a acordat statutul de *atedrala" 1re in plan o forma alungita cu naosul largit deasupra caruia se inalta o turla" 1bsida altarului este semicirculara" Turnul-clopotnita este alipit, avand si functia de pridvor" .oata influienta stilului baroc, elemente ale caruia sunt prezentate in decorul interior (pilastrii, cornisele) si cel e+terior (turlele, firidele semicirculare, 0 portaluri, care marcheaza fatadele)" .ictura interioara a fost e+ecutata de ." .isariov ( @0A)" )iserica )una 'estire, *hisinau )iserica a fost construita la sfarsitul secolului :'###, in traditiile arhitecturii medievale moldovenesti dar si cu unele elemente pronuntate a clasicismului rus" *titorul bisericii a fost 9avriil Terentie care a creat o biblioteca si o scoala pe langa biserica" 7dificiul a fost construit in traditiile arhitecturii medievale moldovenesti imbinate cu unele elemente (la e+terior) a clasicismului rus" #ndeosebi aceste elemente se observa in arhitectura clopotnitei de deasupra pronaosului si a turnului cu bulb de pe naos" .eretii laterali sunt intariti cu contraforti" #n =@0 pe langa biserica a functionat o biblioteca, iar din =@5 - o scoala bisericeasca" )iserica 3fantul 9heorghe, *hisinau )iserica 3f" Mare Mucenic 9heorghe din *hisinau este construita din piatra si caramida, avand un plan dreptunghiular, alungit" )iserica este construita in anul = @, iar clopotnita in =00" #n anii regimului sovietic nu a functionat" Redeschisa in ultimii ani a devenit centru spiritual al parohiei ruse din *hisinau" 1 fost construita din piatra si caramida, avand un plan dreptunghiular, alungit, finalizat spre altar cu o absida semicirculara" &easupra naosului se ridica o cupola in opt fete, spri,inita pe o baza poligonala, in locul incrucisarii arcurilor inferioare" *lopotnita construita mai tarziu (in =00) este situata deasupra pronaosului si e incununata cu o flesa inalta" .araclis inchinat voluntarilor bulgari, *hisinau .araclisul voluntarilor bulgari este construita in ==$ in or" *hisinau, in stil neoclasic" 7l faptele participantilor la razboiul ruso-turc din anii =%%- =%=" .araclisul are in plan o forma octogonala, fiecare parte componenta a careia reprezinta arcedublouri accentuate de ancadramente profilate" 1celeasi elemente constituie si tamburul turlei incununat cu un acoperis piramidal" 7dificiul in stil neoclasic a fost inaugurat in memoria razboiului ruso-turc din =%%- =%= si a eliberarii )ulgariei" #n apropierea paraclisului, in anul @AA a fost inaugurat un obelisc din granit (h - A m), autori fiind arhitectul 8" &ementiev, iar pictori - '" 8ovic si #" Tehanovici" )iserica #nvierea Mantuitorului, *hisinau )iserica de piatra #nvierea Mantuitorului este construita in anul @ A, la *hisinau, ca paraclis al cimitirului armenesc si ca edificiu memorial, in memoria lui )" )agdasarov, mormantul caruia se afla in partea de vest a constructiei" 1re un plan in forma de cruce greaca, incununat de o turla inalta, piramidala" 7ste de o importanta nationala" 1rhitect 1" !aci?iant" 1 fost construita ca paraclis al *imitirului 1rmenesc si ca edificiu memorial, in memoria lui )" )ogdasarov mormantul caruia se afla in patea de vest a constructiei ( @ $)" 1re un plan in forma

de cruce greaca, incununat de o turla inalta, piramidala" #nteriorul este alcatuit dintr-un naos de forma patrata prin care se a,unge prin pridvor si ce finalizeaza cu o absida poligonala, creandu-se un spatiu integru, acoperit cu bolti" <idul se constituie din randuri de piatra si caramida arsa, ancadramentul ferestrelor fiind din piatra alba" *olonete zvelte delimiteaza colturile edificiului si intrarea in biserica" )iserica 1dormirea Maicii &omnului, *hisinau )iserica 1dormirea Maicii &omnului din *hisinau este zidita in anul =@$, este de mici proportii, cu o structura spatiala simpla, dar traditionala pentru bisericile rusesti" 7ste biserica comunitatii ortodo+e de rit vechi rus" 1 fost restaurata la inceputul anilor T@0 ai sec" ::" )iserica are un plan traditional, alungit" 8aosul, mai larg decat pronaosul si absida semicirculara a altarului, sugereaza forma unei cruci" .artea centrala are doua intrari" *lopotnita in trei caturi a fost construita in =@A si este alipita edificiului" *ele doua cupole - una in forma de bulb, cealalta in forma de clopot - sunt consecintele reconstructiei de dupa @- , cand in partea de nord bisercii i se mai adauga o proscomidie" #n decorul e+terior sunt utilizate elemente ale stilului neoclasic" )iserica 3fantul !aralambie, *hisinau )iserica de piatra 3fantul !aralambie din *hisinau este construita in anul = $, ctitorita de negustorul !aralambie" 7ste o constructie cu influente ale stilului clasicist rus" 1 avut un interior pictat cu fresce, distruse in perioada regimului sovietic" )iserica are un plan cruciform, naosul ei este incununat cu o cupola semisferica, fi+ata pe tambur larg cu ferestre in arc" #n constructie se evidentiaza naosul rectangular cu absida semicirculara a altarului" &easupra pronaosului, dupa reconstructia din =0A, a fost ridicata camera clopotelor" 3tructura spatiala si decorul poarta influentele stilului clasic" 1cest moment se evidentiaza prin porticurile cu frontoane triunghiulare ale fatadelor laterale si cu pilastri, prin ancadramentele ferestrelor" )iserica 3fantul 8icolae, *hisinau )iserica de piatra 3fantul 8icolae din *hisinau este construita in anul @0 , arhitect fiind '" Taganco" 7ste o constructie originala cu ferestre dreptunghiulare, purtand amprentele stilului pseudorus" #nteriorul bisericii impresioneaza prin fastuozitate" 1 fost construita pe locul unei biserici construite in =5$ intre blocul spitalului si cel al farmaciei" 1re un plan traditional structurat in pronaos, naos si altar" 7+teriorul decorat cu ferestre dreptunghiulare, ovale, cu ancadramente si cornise poarta amprentele stilului neoclasic" #mpresioneaza prin fastuozitate interiorul bisericii" .odeaua este acoperita cu placi de teracota franceza, in ferestrele altarului se afla instalat un vitraliu cu scena #naltarii lui !ristos" 1utorul iconostasului este 1" 3iro?ii" &intre cele trei cupole, care dominau acoperisul, pana azi s-a pastrat doar una, cea de deasupra pronaosului" )iserica 3fanta Treime, *hisinau )iseica 3fanta Treime din *hisinau a fost construita in anul =A$ pe banii donati de negustorul 9radinaru" #n epoca moderna pe langa biserica a functionat o scoala parohiala" #n perioada interbelica a fost restaurata, au fost create picturi murale, pastrate pana astazi" 1 fost una din putinele biserici care a oficiat servicii religioase in anii regimului sovietic" *ompatimentat traditional in pronaos, naos si altar, edificiul are clopotnita in doua caturi, alipita la biserica" )olta din naos este incununata cu cupola spri,inita pe un tambur octagonal" #n decorul interior s-au pastrat picturi murale, create in perioada interbelica" .e langa biserica a activat o scoala parohiala deschisa in =@0" #n anii postbelici a fost printre putinele biserici, unde se oficiau serviciile religioase" )iserica 3fantul .antelemon, *hisinau )iserica 23fantul .antelimon2 a fost construita pe banii donati de catre fratii #oan si 'ictor 3inadino, cetateni de onoare ai *hisinaului, in =@ , dupa un proiect al lui 1l" )ernardazzi" &rept element decorativ arhitectul utilizeaza in constructia bisericii piatra fetuita in doua culori

intercalata cu randuri de caramida" /ltimele vitralii si mozaicuri din interiorul bisericii au fost create dupa @A0" .lanul bisericii este cruciform, avand laturile egale, flancate in careu de patru nise arcuite si patru abside intermediare" #n absida poligonala a nisei de est este situat altarul" &easupra naosului se inalta cupola pe o turla poligonala, spriginita pe patru arce masive" 3pre vest acoperisul este dominat de un mic turn-clopotnita poligonal" *upola se afla in centrul a+elor mediane ale bisericii" 1coperisul in patru ape are cornise profilate" &rept element decorativ 1" )ernardazzi utilizeaza in constructia bisericii piatra fetuita in doua culori, intercalata de randuri de caramida" 6a ancadramentul ferestrelor si al arcadelor este folosita caramida rosie" in interior se pastreaza vitralii si mozaicuri create in anii @A0" #n subsolul bisericii se afla cavoul, rezervat pentru membrii familiei 3inadino" Teritoriul bisericii este prote,at de un gard for,at din metal, intercalat cu coloane de piatra" )iserica 3fanta Teodora de la 3ihla, *hisinau )iserica de piatra 3fanta Teodora de la 3ihla, arhitect 1l" )ernardazzi, este construita in =@5 la *hisinau" .roiectata si construita ca *atedrala a gimnaziului de fete din *hisinau, edificiul poarta amprentele stilului neobizantin, caracteristice pentru creatia arhitectului 1" )ernardazzi" 7ste de o importanta nationala" .roiectata si construita ca *apela a 9imnaziului de 5ete din *hisinau, edificiul poarta amprentele stilului neobizantin, caracteristic pentru creatia arhitectului" 7dificiul este compartimentat traditional in pronaos, naos si altar, avand pe verticala doua niveluri succesive, marcate de ferestrele arcuite si registrele orizontale" 6a catul doi, deasupra pronaosului este construita o terasa cu arcade semicirculare" #ntrarea in biserica se efectuiaza din partea de vest, fiind flancata de doua pavilioane originale cu acoperisuri piramidale, incununate cu doua turle" .artea centrala, de deasupra naosului are un acoperis piramidal, incununat de un tambur cu bulbi" 7lementele decorative ale e+teriorului dezvaluie integral structura interioara a edificiulu )iserica &uminica Tuturor 3fintilor, *hisinau )iserica 2&uminica tuturor sfintilor2 din *hisinau a fost construita in anii = =- =$@" 6ocasul este semicircular in plan cu elemente, stilistice neoclasiciste" 3e afla pe teritoriul cimitirului *entral de pe strada 1rmeneasca" 6ocasul este construit in plan circular cu elemente stilistice neoclasiciste" 5atadele sunt decorate cu cornise, registre si coloane de ordin doric, ce servesc si ca elemente constructive" )iserica este compartimentata in pronaos, naos si altar, primul fiind largit in =A0" 8aosul inscrie in plan o rotonda cu diametrul de 5 m" &in interior, pe patru pilastri masivi se spri,ina cupola" 1tat pronaosul, cat si altarul constituie forme planimetrice modeste, comparativ cu masivitatea naosului" 6a e+terior edificiul are doua dominante: clopotnita, construita in ==0, si cupola de deasupra naosului" 6a nivelul subteran se afla un cavou circular cu A0 de morminte"

*atedrala 8asterea &omnului *atedrala 28asterea &omnului2 a fost ridicata in =0A in or" *hisinau dupa proiectul arhitectului 1vraam Melni?ov" 7ste construita din piatra si caramida, are compozitie simetrica" 1nsamblul catedralei este alcatuit din biserica si clopotnita" #storicul aparitiei *atedralei se datoreaza celor doua proiecte propuse pentru realizare: primul, cel din = % nu a fost confirmat la 3an?t-.etersburgD al doilea, din =$A, comandat de gubernatorul )asarabiei M" 'orontov arhitectului 1" Melni?ov a fost realizat in =0A, in stil neoclasicist" #n plan edificiul, construit din piatra si caramida, are compozitie simetrica, cruciforma" .rincipiul simetriei arhitectonice se accentuiaza prin intermediul cupolei si ale celor patru porticuri dorice"

*upola, de dimensiuni considerabile, se inalta pe un tambur larg, situata pe patru piloni masivi" .ictura din interior a fost e+ecutata de pictorul rus >ovsarov in prima ,umatate a secolului :#:" #n anii @- - @-$ interiorul *atedralei a fost zugravit de *onstantin 8oica si 3tefan 6emniMachedon" #n ,urul constructiei a fost amplasat un parc radial in plan, de tip francez" #ntrarea principala era fi+ata in partea de sud a *atedralei, fiind orientata spre 1rcul de Triumf" &upa finisarea lucrarilor de constructie a *atedralei pe a+a principala este construita clopotnita ( =0=) in cinci caturi, incununata de un bulb" 7lementul neoclasicist in decor este abia sesizabil" *a si *atedrala, clopotnita este dotata cu patru porticuri in stil neoclasic" 1vand aceeasi inaltime ca si catedrala, clopotnita este distrusa in @A$ si reconstruita in anul @@%" *atedrala 3chimbarea la fata, *hisinau *atedrala 23chimbarea la fata2 este construita in anul @0$ in or" *hisinau" 1 fost zidita pe banii donati de guvernatorul general *" 1le?sandrovici" 1utorul proiectului - arhitectul eparhial M" 3eratins?i, antreprenor - 1" 3tepanov, asistentatehnica fiind asigurata de arhitectorul (" 9as?et" 1rhitectura *atedralei poarta amprentele stilului neobizantin" #n interior peretii bisericii, coloanele, pastreaza pictura realizata de .avel .is?ariov in anul @0A" 1 fost construita din piatra, in doua niveluri, despartite la e+terior de 0 registre de caramida rosie" 1re un plan cruciform, simetric, dominat de tamburul cupolei de pe naos si al clopotnitei de deasupra pronaosului" 1rhitectura poarta amprentele stilului neobizantin, caracteristica si creatiei lui 1" )ernardazzi" #n interior peretii bisericii, coloanele si arcurile pastreaza pictura realizata de .avel .iscariov in anul @0A" #conostasul din lemn de brad a fost sculptat de #" >irilov, iar unele icoane din naos poarta semnatura lui #" Miscenco" *atedrala 3fantul Mare Mucenic Teodor Tiron *atedrala 23fantul Mare Mucenic Teodor Trion2 construita in anul =5= de fratii-negustori *iuflea Teodor si 1nastasie, romani din Macedonia stabiliti in )asarabia este situata in *hisinau" Multe icoane din *atedrala, pastrate pana astazi au fost pictate de ." .is?ariov" #nitial, biserica in forma de nava, avea dimensiuni mici, construita din compartimentele traditionale - pronaos, naos si altarD si incununata de o singura turla" .e parcursul anilor au fost introduse mai multe modificari, ultima datand cu =@ " 1tunci a fost inaltata clopotnita, vechiul prestol si altarul, au fost transferate in partea de est a edificiului, iar deasupra vechiului spatiu arhitectural s-au construit doua turle inalte, incon,urate de A mai mici" #n interior, in partea de sud a naosului se afla mormintele lui Teodor ( =5-) si a lui 1nastasie *iufli ( =%0)" #n partea stanga, langa clopotnita se afla monumentul funerar cu bustul lui 1" *iufli" 16. Arhitectura cadirilor de cult" construite in sec. :$:" inceputul sec. ::" in spiritual curentelor stilistice europene si rusesti.; C )iserici )iserica 8asterea Maicii &omnului, *hisinau )iserica 8asterea Maicii &omnului sau biserica Mazarache e situata pe teritoriul orasului vechi, pe un deal de langa raul )ac" 7ste cea mai veche constructie din piatra pastrata in capitala, fiind ridicata in anul %5$" )iserica a functionat fara intrerupere pana in prezent" 1stazi este biserica comunitatii crestine de rit vechi rus ortodo+" *titor: 'asile Mazarache )iserica a fost construita pe locul unei cetati distruse in sec" al :'##-lea de catre tatari" 5ace parte din categoria monumentelor de plan triconc caracteristic pentru traditiile arhitecturii medievale moldovenesti din sec" :'-:'# fiind divizata de la rasarit spre apus in pronaos, naos si altar" 6a sud si la nord naosul are trei abside semicirculare" #n interior absidele sunt incununate de semicalote, naosul este acoperit cu o cupola sferica coborata pe patru pandantive, iar pronaosul - cu o bolta in cruce" #ntre pronaos si naos se afla gropnita pentru mormintele ctitoricesti" 1spectul initial al bisericii s-a pastrat intact pana in =$$, cand a fost construit un turn-clopotnita si a fost e+tins pronaosul, absida centrala fiind intarita cu patru contraforti" 7+teriorul edificiului este decorat cu pilastri, arhivolte, cornise si braie profilate"

#zvoarele medievale semnaleaza e+istenta unor tuneluri ramificate, care comunicau cu cetatea de pe culme si cu malul stang al raului )ac" 6a poalele dealului a functionat mai mult timp o cismea" )iserica 3fintii imparati *onstantin si 7lena, *hisinau )iserica 3fintii #mparati *onstantin si 7lena din *hisinau a fost zidita in %%% de catre spatarul *onstantin Rascanu" *ladirea este decorata plastic cu elemente clasiciste" .e parcursul secolelor a fost si biserica de cimitir" #n cimitirul bisericii au fost inmormantati reprezentantii celor mai distinse familii din *hisinau: Rascanu, &onici, *atar,i, Russo s"a" 1re plan traditional, treflat, si este compartimentata in altar, naos si pronaos cu bolta semicilindrica, fara turla" &easupra pronaosului se inalta clopotnita, iar pe coama acoperisului altarului este amplasat o turla decorativa" #ntrarea in edificiu se afla in partea de sud a pronaosului" .aretii absidelor laterale si ai pronaosului sunt intariti cu contraforti" *u e+ceptia corniselor si a profilurilor ancadramentelor de la ferestre, e+teriorul fatadelor este lipsit de decor" #n ,urul bisericii s-a construit cu timpul o necropola, unde sunt inmormantati reprezentatii celor mai distinse familii din *hisinau: Rascanu, &onici, *atar,i, Russo, etc" )iserica Maicii &omnului, *hisinau )iserica de piatra 2Maica &omnului2 din *hisinau este construita in anul =00" 7a este o biserica armeneasca avand la baza arhitectura de cult din secolul :'###" 7+teriorul bisericii este decorat cu arcatura oarba si cu pilastri" 7ste un monument de o importanta nationala" #n @ % langa peretele de sud al pridvorului a fost inmormantat Manu?-bei" )iserica armeneasca din *hisinau a fost construita avand la baza arhitectura de cult din secolul :'###" 'olumul arhitectonic principal este construit dintr-un paralelipiped care se finalizeaza cu o absida semicirculara" 1ccesul in biserica se face prin intermediul unui portic ( = %) alipit pronaosului" #nteriorul are o singura nava" #n cadrul ansamblului se integreaza si clopotnita in trei caturi incununata cu o forma piramidala" 7+teriorul bisericii este decorat cu o arcatura oarba si cu pilastri" )iserica #naltarea &omnului, *hisinau )iserica de piatra 2#naltarea &omnului2 este construita in anul =0%, in orasul *hisinau de comunitatea bulgara" &in = 5 i s-a acordat statutul de *atedrala" .oarta influenta stilului baroc, elemente ale caruia sunt prezente in decorul interior si in cel e+terior" 7ste un monument istoric de importanta nationala" 3e afla in partea veche a orasului si a fost construita de comunitatea bulgara" &in = 5 i s-a acordat statutul de *atedrala" 1re in plan o forma alungita cu naosul largit deasupra caruia se inalta o turla" 1bsida altarului este semicirculara" Turnul-clopotnita este alipit, avand si functia de pridvor" .oata influienta stilului baroc, elemente ale caruia sunt prezentate in decorul interior (pilastrii, cornisele) si cel e+terior (turlele, firidele semicirculare, 0 portaluri, care marcheaza fatadele)" .ictura interioara a fost e+ecutata de ." .isariov ( @0A)" )iserica )una 'estire, *hisinau )iserica a fost construita la sfarsitul secolului :'###, in traditiile arhitecturii medievale moldovenesti dar si cu unele elemente pronuntate a clasicismului rus" *titorul bisericii a fost 9avriil Terentie care a creat o biblioteca si o scoala pe langa biserica" 7dificiul a fost construit in traditiile arhitecturii medievale moldovenesti imbinate cu unele elemente (la e+terior) a clasicismului rus" #ndeosebi aceste elemente se observa in arhitectura clopotnitei de deasupra pronaosului si a turnului cu bulb de pe naos" .eretii laterali sunt intariti cu contraforti" #n =@0 pe langa biserica a functionat o biblioteca, iar din =@5 - o scoala bisericeasca" )iserica 3fantul 9heorghe, *hisinau )iserica 3f" Mare Mucenic 9heorghe din *hisinau este construita din piatra si caramida, avand un plan dreptunghiular, alungit" )iserica este construita in anul = @, iar clopotnita in =00" #n anii regimului sovietic nu a functionat" Redeschisa in ultimii ani a devenit centru spiritual al parohiei ruse din *hisinau"

1 fost construita din piatra si caramida, avand un plan dreptunghiular, alungit, finalizat spre altar cu o absida semicirculara" &easupra naosului se ridica o cupola in opt fete, spri,inita pe o baza poligonala, in locul incrucisarii arcurilor inferioare" *lopotnita construita mai tarziu (in =00) este situata deasupra pronaosului si e incununata cu o flesa inalta" .araclis inchinat voluntarilor bulgari, *hisinau .araclisul voluntarilor bulgari este construita in ==$ in or" *hisinau, in stil neoclasic" 7l faptele participantilor la razboiul ruso-turc din anii =%%- =%=" .araclisul are in plan o forma octogonala, fiecare parte componenta a careia reprezinta arcedublouri accentuate de ancadramente profilate" 1celeasi elemente constituie si tamburul turlei incununat cu un acoperis piramidal" 7dificiul in stil neoclasic a fost inaugurat in memoria razboiului ruso-turc din =%%- =%= si a eliberarii )ulgariei" #n apropierea paraclisului, in anul @AA a fost inaugurat un obelisc din granit (h - A m), autori fiind arhitectul 8" &ementiev, iar pictori - '" 8ovic si #" Tehanovici" )iserica #nvierea Mantuitorului, *hisinau )iserica de piatra #nvierea Mantuitorului este construita in anul @ A, la *hisinau, ca paraclis al cimitirului armenesc si ca edificiu memorial, in memoria lui )" )agdasarov, mormantul caruia se afla in partea de vest a constructiei" 1re un plan in forma de cruce greaca, incununat de o turla inalta, piramidala" 7ste de o importanta nationala" 1rhitect 1" !aci?iant" 1 fost construita ca paraclis al *imitirului 1rmenesc si ca edificiu memorial, in memoria lui )" )ogdasarov mormantul caruia se afla in patea de vest a constructiei ( @ $)" 1re un plan in forma de cruce greaca, incununat de o turla inalta, piramidala" #nteriorul este alcatuit dintr-un naos de forma patrata prin care se a,unge prin pridvor si ce finalizeaza cu o absida poligonala, creandu-se un spatiu integru, acoperit cu bolti" <idul se constituie din randuri de piatra si caramida arsa, ancadramentul ferestrelor fiind din piatra alba" *olonete zvelte delimiteaza colturile edificiului si intrarea in biserica" )iserica 1dormirea Maicii &omnului, *hisinau )iserica 1dormirea Maicii &omnului din *hisinau este zidita in anul =@$, este de mici proportii, cu o structura spatiala simpla, dar traditionala pentru bisericile rusesti" 7ste biserica comunitatii ortodo+e de rit vechi rus" 1 fost restaurata la inceputul anilor T@0 ai sec" ::" )iserica are un plan traditional, alungit" 8aosul, mai larg decat pronaosul si absida semicirculara a altarului, sugereaza forma unei cruci" .artea centrala are doua intrari" *lopotnita in trei caturi a fost construita in =@A si este alipita edificiului" *ele doua cupole - una in forma de bulb, cealalta in forma de clopot - sunt consecintele reconstructiei de dupa @- , cand in partea de nord bisercii i se mai adauga o proscomidie" #n decorul e+terior sunt utilizate elemente ale stilului neoclasic" )iserica 3fantul !aralambie, *hisinau )iserica de piatra 3fantul !aralambie din *hisinau este construita in anul = $, ctitorita de negustorul !aralambie" 7ste o constructie cu influente ale stilului clasicist rus" 1 avut un interior pictat cu fresce, distruse in perioada regimului sovietic" )iserica are un plan cruciform, naosul ei este incununat cu o cupola semisferica, fi+ata pe tambur larg cu ferestre in arc" #n constructie se evidentiaza naosul rectangular cu absida semicirculara a altarului" &easupra pronaosului, dupa reconstructia din =0A, a fost ridicata camera clopotelor" 3tructura spatiala si decorul poarta influentele stilului clasic" 1cest moment se evidentiaza prin porticurile cu frontoane triunghiulare ale fatadelor laterale si cu pilastri, prin ancadramentele ferestrelor" )iserica 3fantul 8icolae, *hisinau )iserica de piatra 3fantul 8icolae din *hisinau este construita in anul @0 , arhitect fiind '" Taganco" 7ste o constructie originala cu ferestre dreptunghiulare, purtand amprentele stilului pseudorus" #nteriorul bisericii impresioneaza prin fastuozitate"

1 fost construita pe locul unei biserici construite in =5$ intre blocul spitalului si cel al farmaciei" 1re un plan traditional structurat in pronaos, naos si altar" 7+teriorul decorat cu ferestre dreptunghiulare, ovale, cu ancadramente si cornise poarta amprentele stilului neoclasic" #mpresioneaza prin fastuozitate interiorul bisericii" .odeaua este acoperita cu placi de teracota franceza, in ferestrele altarului se afla instalat un vitraliu cu scena #naltarii lui !ristos" 1utorul iconostasului este 1" 3iro?ii" &intre cele trei cupole, care dominau acoperisul, pana azi s-a pastrat doar una, cea de deasupra pronaosului" )iserica 3fanta Treime, *hisinau )iseica 3fanta Treime din *hisinau a fost construita in anul =A$ pe banii donati de negustorul 9radinaru" #n epoca moderna pe langa biserica a functionat o scoala parohiala" #n perioada interbelica a fost restaurata, au fost create picturi murale, pastrate pana astazi" 1 fost una din putinele biserici care a oficiat servicii religioase in anii regimului sovietic" *ompatimentat traditional in pronaos, naos si altar, edificiul are clopotnita in doua caturi, alipita la biserica" )olta din naos este incununata cu cupola spri,inita pe un tambur octagonal" #n decorul interior s-au pastrat picturi murale, create in perioada interbelica" .e langa biserica a activat o scoala parohiala deschisa in =@0" #n anii postbelici a fost printre putinele biserici, unde se oficiau serviciile religioase" )iserica 3fantul .antelemon, *hisinau )iserica 23fantul .antelimon2 a fost construita pe banii donati de catre fratii #oan si 'ictor 3inadino, cetateni de onoare ai *hisinaului, in =@ , dupa un proiect al lui 1l" )ernardazzi" &rept element decorativ arhitectul utilizeaza in constructia bisericii piatra fetuita in doua culori intercalata cu randuri de caramida" /ltimele vitralii si mozaicuri din interiorul bisericii au fost create dupa @A0" .lanul bisericii este cruciform, avand laturile egale, flancate in careu de patru nise arcuite si patru abside intermediare" #n absida poligonala a nisei de est este situat altarul" &easupra naosului se inalta cupola pe o turla poligonala, spriginita pe patru arce masive" 3pre vest acoperisul este dominat de un mic turn-clopotnita poligonal" *upola se afla in centrul a+elor mediane ale bisericii" 1coperisul in patru ape are cornise profilate" &rept element decorativ 1" )ernardazzi utilizeaza in constructia bisericii piatra fetuita in doua culori, intercalata de randuri de caramida" 6a ancadramentul ferestrelor si al arcadelor este folosita caramida rosie" in interior se pastreaza vitralii si mozaicuri create in anii @A0" #n subsolul bisericii se afla cavoul, rezervat pentru membrii familiei 3inadino" Teritoriul bisericii este prote,at de un gard for,at din metal, intercalat cu coloane de piatra" )iserica 3fanta Teodora de la 3ihla, *hisinau )iserica de piatra 3fanta Teodora de la 3ihla, arhitect 1l" )ernardazzi, este construita in =@5 la *hisinau" .roiectata si construita ca *atedrala a gimnaziului de fete din *hisinau, edificiul poarta amprentele stilului neobizantin, caracteristice pentru creatia arhitectului 1" )ernardazzi" 7ste de o importanta nationala" .roiectata si construita ca *apela a 9imnaziului de 5ete din *hisinau, edificiul poarta amprentele stilului neobizantin, caracteristic pentru creatia arhitectului" 7dificiul este compartimentat traditional in pronaos, naos si altar, avand pe verticala doua niveluri succesive, marcate de ferestrele arcuite si registrele orizontale" 6a catul doi, deasupra pronaosului este construita o terasa cu arcade semicirculare" #ntrarea in biserica se efectuiaza din partea de vest, fiind flancata de doua pavilioane originale cu acoperisuri piramidale, incununate cu doua turle" .artea centrala, de deasupra naosului are un acoperis piramidal, incununat de un tambur cu bulbi" 7lementele decorative ale e+teriorului dezvaluie integral structura interioara a edificiulu )iserica &uminica Tuturor 3fintilor, *hisinau )iserica 2&uminica tuturor sfintilor2 din *hisinau a fost construita in anii = =- =$@" 6ocasul este semicircular in plan cu elemente, stilistice neoclasiciste" 3e afla pe teritoriul cimitirului *entral de pe strada 1rmeneasca"

6ocasul este construit in plan circular cu elemente stilistice neoclasiciste" 5atadele sunt decorate cu cornise, registre si coloane de ordin doric, ce servesc si ca elemente constructive" )iserica este compartimentata in pronaos, naos si altar, primul fiind largit in =A0" 8aosul inscrie in plan o rotonda cu diametrul de 5 m" &in interior, pe patru pilastri masivi se spri,ina cupola" 1tat pronaosul, cat si altarul constituie forme planimetrice modeste, comparativ cu masivitatea naosului" 6a e+terior edificiul are doua dominante: clopotnita, construita in ==0, si cupola de deasupra naosului" 6a nivelul subteran se afla un cavou circular cu A0 de morminte" *atedrala 8asterea &omnului *atedrala 28asterea &omnului2 a fost ridicata in =0A in or" *hisinau dupa proiectul arhitectului 1vraam Melni?ov" 7ste construita din piatra si caramida, are compozitie simetrica" 1nsamblul catedralei este alcatuit din biserica si clopotnita" #storicul aparitiei *atedralei se datoreaza celor doua proiecte propuse pentru realizare: primul, cel din = % nu a fost confirmat la 3an?t-.etersburgD al doilea, din =$A, comandat de gubernatorul )asarabiei M" 'orontov arhitectului 1" Melni?ov a fost realizat in =0A, in stil neoclasicist" #n plan edificiul, construit din piatra si caramida, are compozitie simetrica, cruciforma" .rincipiul simetriei arhitectonice se accentuiaza prin intermediul cupolei si ale celor patru porticuri dorice" *upola, de dimensiuni considerabile, se inalta pe un tambur larg, situata pe patru piloni masivi" .ictura din interior a fost e+ecutata de pictorul rus >ovsarov in prima ,umatate a secolului :#:" #n anii @- - @-$ interiorul *atedralei a fost zugravit de *onstantin 8oica si 3tefan 6emniMachedon" #n ,urul constructiei a fost amplasat un parc radial in plan, de tip francez" #ntrarea principala era fi+ata in partea de sud a *atedralei, fiind orientata spre 1rcul de Triumf" &upa finisarea lucrarilor de constructie a *atedralei pe a+a principala este construita clopotnita ( =0=) in cinci caturi, incununata de un bulb" 7lementul neoclasicist in decor este abia sesizabil" *a si *atedrala, clopotnita este dotata cu patru porticuri in stil neoclasic" 1vand aceeasi inaltime ca si catedrala, clopotnita este distrusa in @A$ si reconstruita in anul @@%" *atedrala 3chimbarea la fata, *hisinau *atedrala 23chimbarea la fata2 este construita in anul @0$ in or" *hisinau" 1 fost zidita pe banii donati de guvernatorul general *" 1le?sandrovici" 1utorul proiectului - arhitectul eparhial M" 3eratins?i, antreprenor - 1" 3tepanov, asistentatehnica fiind asigurata de arhitectorul (" 9as?et" 1rhitectura *atedralei poarta amprentele stilului neobizantin" #n interior peretii bisericii, coloanele, pastreaza pictura realizata de .avel .is?ariov in anul @0A" 1 fost construita din piatra, in doua niveluri, despartite la e+terior de 0 registre de caramida rosie" 1re un plan cruciform, simetric, dominat de tamburul cupolei de pe naos si al clopotnitei de deasupra pronaosului" 1rhitectura poarta amprentele stilului neobizantin, caracteristica si creatiei lui 1" )ernardazzi" #n interior peretii bisericii, coloanele si arcurile pastreaza pictura realizata de .avel .iscariov in anul @0A" #conostasul din lemn de brad a fost sculptat de #" >irilov, iar unele icoane din naos poarta semnatura lui #" Miscenco" *atedrala 3fantul Mare Mucenic Teodor Tiron *atedrala 23fantul Mare Mucenic Teodor Trion2 construita in anul =5= de fratii-negustori *iuflea Teodor si 1nastasie, romani din Macedonia stabiliti in )asarabia este situata in *hisinau" Multe icoane din *atedrala, pastrate pana astazi au fost pictate de ." .is?ariov" #nitial, biserica in forma de nava, avea dimensiuni mici, construita din compartimentele traditionale - pronaos, naos si altarD si incununata de o singura turla" .e parcursul anilor au fost introduse mai multe modificari, ultima datand cu =@ " 1tunci a fost inaltata clopotnita, vechiul prestol si altarul, au fost transferate in partea de est a edificiului, iar deasupra vechiului spatiu arhitectural s-au construit doua turle inalte, incon,urate de A mai mici" #n interior, in partea de sud a naosului se afla mormintele lui Teodor ( =5-) si a lui 1nastasie *iufli ( =%0)" #n partea stanga, langa clopotnita se afla monumentul funerar cu bustul lui 1" *iufli"

40. Cladiri civile *di icii cu menire administrativa 0rimaria municipiului Chisinau 3 osta &uma oraseneasca4 *ladirea primariei municipiului *hisinau este construita in anii =@=- @0 , autorii proiectului fiind M" 7lladi si 1" )ernardazzi" 7ste o constructie din piatra cu doua caturi, cu un aspect monumental, de o importanta internationala" 1 fost construita pentru sediul &umei orasenesti (consiliul municipal in perioada rusa)" 7ste un comple+ de cladiri amplasat la coltul cartierului" &easupra intrarii, amplasata in turnul de la coltul cladirii, a fost montat orologiul, vechi simbol al autoadministrarii locale" 1spectul e+terior al cladirii este monumental, format de cornisa proieminenta sustinuta de o arcatura pe console, de parametrul din bosa,e cu evidentierea colturilor rezalitelor, strapunse de golurile largi ale ferestrelor cu menouri din piatra, - toate indicand sursa de inspiratie artistica - goticul italian" *ladirea a fost reconstruita dupa deteriorarea dezastruoasa din primele zile ale celui de-al doilea razboi mondial" &in @5 cladirea si-a reluat vechea destinatie" 9ara feroviara *hisinau 7ste o constructie din piatra fetuita si tencuita la suprafata" 1utor: arhitectorul 6" *iuprin" 7ste construita in anul @-=" 5ostul sediu al *amerei 5iscale (azi blocul administrativ al /niversitatii Tehnice din Moldova) (cupa fostul sediu al *amerei 5iscale, construita in anul @0 " 1rhitect a fost 9as?et ;unior" 1re in plan forma de careu, in aripile orientate spre curte fiind amplasate la parter sali de festivitati" )locul a fost construit pe linia de rosu a bulevardului, ocupand coltul cartierului" 1re in plan forma de careu, in aripile orientate spre curte fiind amplasate (la parter) sali de festivitati si adunari" .artea centrala si nivelul doi al cladirii sunt rezervate cabinetelor de studii" 6egatura dintre niveluri se efectueaza printr-o scara cu trepte din fonta, turnate la uzina lui 3erbov din *hisinau" #ntrarea in cladire se facea printr-un portic central continuat de un hol luminos" 5atadele erau solutionate intr-un spirit neoclasic monumental care se armoniza in viziunea comanditarilor cu destinatia functionala a cladirii" 1spectul de azi cu trei eta,e se datoreste reconstructiei din anii 50 ai sec" ::, cand s-a mai adaugat un eta," 1rhitectura fatadei a fost solutionata cu pastrarea schemei compozitionale: porticul central fiind continuat la eta,ul 0" 5rontoanele amplasate la nivelul acoperisului au integrat partea noua cladirii vechi" 5atada este divizata in 0 niveluri si sustinuta printr-o decoratie plastica de buna calitate, cu ancadramente la ferestre, goluri in arc in partea centrala, rezalite laterale incununate cu frontoane curbilinii" #nstitutii scolare Muzeul 8ational de #storie a Moldovei *ladirea Muzeului 8ational de #storie a Moldovei a fost intemeiata in anul =0% de negustorul )ogaciov" 6a inceput a fost propusa pentru sediul &umei orasenesti, iar la =-$ a fost inchiriata pentru gimnaziul regional pentru baieti nr" din *hisinau" &in anul @=0 aceasta cladire este sediul Muzeului 8ational de #storie a Moldovei" 7ste un monument de importanta nationala, construit din piatra, cu decor plastic din stuc" Muzeul se afla intr-o cladire remarcabila prin arhitectura si istoria sa" 1 fost reconstruita dupa seismul din @%%, fiind reamplasata pe fundatii noi, restabilindu-se cu strictete vechile fatade" 1ceasta cladire devine cunoscuta incepand cu anul =0%, cand proaspat construita de negustorul )ogaciov, este propusa pentru sediul &umei orasenesti" #n =-$ este inchiriata pentru 9imnaziul regional pentru baieti 8r" (fondat in =00), dar in curand este cedata pentru amena,area in ea a spitalului militar, in care erau tratati ranitii adusi de pe frontul ruso-turc" &upa reintoarcerea gimnaziului in aceasta cladire, are loc un incendiu in =A$, lucrarile de reconstructie ulterioare, schimband radical aspectul ei e+terior si structura spatiala, care devin caracteristice pentru eclectica franceza, aspect pastrat si dupa ultima sa reconstructie" 3patiul dintre aripile laterale a fost inchis si amena,at pentru demonstrarea dioaramei 2#asi-*hisinau2" Muzeul a fost fondat in @=0 pe baza fondurilor istorice ale Muzeului de 3tat a Tinutului si ale Muzeului 9loriei Militare" &upa @@ Muzeul a primit in fondurile sale colectiile istorice ale muzeelor desfiintate: ale Muzeului republican 29"#" >otovs?i si 3" 6azo2 (intemeiate in @-=),

Muzeul prieteniei popoarelor (din @%0), Muzeul tipografiei ilegale a ziarului 2#s?ra2 (intemeiat in @A0), Muzeul de #storie a partidului comunist al Moldovei ( @%0), Muzeul de ateism stiintific ( @%=)" 1stazi patrimoniul muzeului numara peste $50 000 e+ponate si colectii, e+pozitia permanenta ocupand A sali cu o suprafata de cca $000 m$ Muzeul 8ational de 1rte .lastice *ladirea Muzeului 8ational de 1rte .lastice a fost construita in anul @0 , pentru gimnaziul de fete, fondat de principesa 8atalia &adiani, autor - arhitectul 1"#" )ernardazzi" *ladirea este construita din piatra alba si caramida rosie" 7ste de o valoare artistica si istorica deosebita" Muzeul ocupa cladirea fostului gimnaziu pentru fete, fondat de principesa 8atalia &adiani" &estinat pentru instruirea fetelor din familiile nobile, cladirea a fost conceputa in spiritul Renasterii italiene, care corespundea idealurilor iluministe" 1re in plan in forma literei 2T2, scos in evidenta de structura rezalitului fatadei principale, acoperit cu o piramida incununata cu un foisor" 7l isi asuma pondera limba,ului plastic, fiind inzestrat cu nelipsitul balcon-tribuna, amplasat deasupra intrarii, parte indispensabila a institutiilor de invatamant din acea perioada" #n nisele din pereti erau amplasate candva statui alegorice, care se armonizau cu piatra fetuita a parterului si detaliilor contrastante de caramida rosie a parterului" .inacoteca a fost fondata la sfarsitul anului @0@, dar in timpul razboiului colectiile s-au pierdut" Muzeul a fost reinfiintat din nou in @-- cu lucrari, donatii ale fondurilor plastice centrale din Moscova si 6eningrad" 5ondurile actuale numara peste 00 000 unitati e+pozitionale, suprafata salilor de e+pozitie fiind de =00 m$" (perele de arta din patrimoniul muzeistic sunt grupate in 5 sectii: arta medievala si creatie popularaD arta basarabeana si contemporanaD arta rusa, vest europeana si orientala, scenografie si arta decorativ-aplicativa" .ortile 3finte2 (anterior: 21rcul de triumf2 sau 21rcul )iruintei2) 3unt construite in anul =- dupa proiectul arhitectului 6" <aus?evici, in cinstea victoriei armatelor rusesti asupra turcilor" .lanul .ortilor reprezinta un patrat" 7le dispun de $ niveluri cu o inaltime de 0 m" 3unt inaltate din piatra alba" 2.ortile 3finte2, numite anterior 21rcul de triumf2 au fost construite in perioada =-0- =- dupa proiectul arhitectului-sef al *hisinaului 6uca <aus?evici, pentru a comemora victoria armatelor rusesti asupra turcilor" *lopotul ce a fost instalat in interiorul arcului cantarea A,- tone si a fost turnat din tunurile turcesti capturate ca trofee" &in punct de vedere arhitectural, planul 2.ortilor 3finte2 prezinta un patrat" #n altitudine constructia are $ niveluri si o inaltime de 0 m" 8ivelul de ,os are $ treceri pietonale in doua sensuri: " *onform a+ei longitudinale formate de ansamblul *atedralei 8asterea &omnului si a *lopotnitei" $" *onform trotuarului pietonal de-a lungul bulevardului 3tefan cel Mare" .e aticul fatadei 2.ortilor 3finte2 orientate spre .iata Marii 1dunari 8ationale a fost montat un orologiu" 2.ortile 3finte2 fac parte din ansamblul arhitectural din centrul *hisinaului format de a+a de simetrie ce uneste *atedrala 8asterii &omnului, *lopotnita, .iata Marii 1dunari 8ationale si *ladirea 9uvernului Republicii Moldova" - " )ernardazzi 1le+andru 0$"0%" =0 , .iatigors? - -"0=" @0%, 5astov 1rhitect" #si face studiile de specialitate la 3an?t .etersburg" #n anul =50 se stabileste in )asarabia si este anga,at ca arhitect in *omitetul basarabean de constructii si drumuri din *hisinau" 1 avut un rol important in dezvoltarea arhitecturii locale" 7ste primul care a folosit la *hisinau piatra slefuita, deseori combinand-o cu decorul functional al fasiilor orizontale de caramida" #n =5A- =%= a fost arhiectul principal al orasului *hisinau" &upa proiectele sale si cu participarea lui numai in )asarabia au fost construite mai mult de 00 de edificii" *ele mai caracteristice cladiri construite dupa proiectele lui 1")ernardazzi sunt: )iserica greceasca din *hisinau, &uma oraseneasca, ;udecata de circumscriptie, 3coala populara, *asa

M"M"*atacazi(*hisinau), conacul Manuc-)eG din !ancesti, biserica 21l"8evs?i2 din /ngheni s"a" &in =%= 1l")ernardazzi a locuit si a lucrat in (desa" 1 decedat in @0% la 5astov" )iserica 3fanta Teodora de la 3ihla, *hisinau )iserica 3fantul .antelemon, *hisinau 1le+andr 8evs?i Muzeul 8ational de 1rte .lastice Muzeul de studiere a tinutului natal din !ancesti (fostul 2*astel de vanatoare2 a lui Manuc-bei) .rimaria municipiului *hisinau (fosta &uma oraseneasca) *asa Rascanu-&ero,ins?i *ladirea Muzeului de 1rheologie al 1cademiei de 3tiinte a Moldovei *asa 1le+andrei *asso Turnul de apa cu foisor de foc, *hisinau 7ste construit in a doua ,umatate a sec" :#:, autor fiind arhitectul 1" )ernardazzi" 7ste inaltat din piatra si caramida arsa, avand o inaltime de $$ m" Turnul are $$ m inaltime, este construit din piatra fetuita cu includerea braielor de caramida rosie" 3i-a pastrat scara metalica interioara care conducea la nivelul superior unde se afla cisterna cu apa" &upa restaurare a fost dotat cu un ascensor, care urca la terasa superioara pandanta de unde se deschide o vedere larga asupra orasului" '" Tiganco Muzeul 8ational de 7tnografie si #storie 8aturala *ladirea Muzeului 8ational de 7tnografie si #storie 8aturala este o prezenta e+otica pe meleagurile neastre, sursa de inspiratie servind arhitectura arabo-mauritana" 1utorul cladirii este '" Tiganco" 7ste construita din piatra cu decoratie plastica din stuc, vitralii artistice, detalii din fonta, feronerie artistica, lemn sculptat la usile de intrare" 7ste prima cladire conceputa special pentru o institutie muzeala" 7ste construita in anii @00- @05, Muzeul <emstvei a fost transferat in aceasta cladire in anul @0A" 7ste un monument de importanta nationala" 7ste cel mai vechi stabiliment muzeal din Republica Moldova, fondat pe baza e+ponatelor e+pozitiei agricole din ==@" 6a inceput se numea 2Muzeul zoologic, agricol si al mestesugurilor al <emstvei din )asarabia2" #nitiatorul organizarii muzeului a fost 1"5" 3tuart, magistru in zoologie, care a gazduit e+ponatele intr-o sala a /pravei <emstvei 9uberniale, al carei presedinte era (str" 3ciusev, nr" 00)" 3ediul Muzeului a fost plasat in partea de sud a cartierului ocupat de /prava, intre ele fiind plantata prima gradina botanica din *hisinau cu vegetatie caracteristica pentru flora regiunii" *ladirea Muzeului este o prezenta e+otica pe meleagurile noastre, drept sursa de inspiratie servind arhitectura arabo-mauritana, care a oferit interioare ample, oportune pentru desfasurarea e+pozitiilor intr-un spatiu inchis" Muzeul, ca tip edilitar, prezinta interes si din punct de vedere al e+pozitiei artistice, fiind o premiera in repertoriul arhitectural al regiunii, unde pana in prezent pentru sediile muzeelor sunt utilizate cladiri concepute si construite pentru alte destinatii functionale" #nterioarele au fost inzestrate din belsug cu stucuri, vitralii, detalii si elemente constructive din metal etc" .rintre colaboratorii muzeului au fost naturalisti cu renume - 1"5" 3tuart, primul sau director, 5"5" si 1"5" (sterman, T" .orucic, 1" Morosan, etc 41.creatia arhitectilor 'ernardazzi si Ti!an<o. )ernardazzi 1le+andru 0$"0%" =0 , .iatigors? - -"0=" @0%, 5astov 1rhitect" #si face studiile de specialitate la 3an?t .etersburg" #n anul =50 se stabileste in )asarabia si este anga,at ca arhitect in *omitetul basarabean de constructii si drumuri din *hisinau" 1 avut un rol important in dezvoltarea arhitecturii locale" 7ste primul care a folosit la *hisinau piatra slefuita, deseori combinand-o cu decorul functional al fasiilor orizontale de caramida" #n =5A- =%= a fost arhiectul principal al orasului *hisinau" &upa proiectele sale si cu participarea lui numai in )asarabia au fost construite mai mult de 00 de edificii" *ele mai

caracteristice cladiri construite dupa proiectele lui 1")ernardazzi sunt: )iserica greceasca din *hisinau, &uma oraseneasca, ;udecata de circumscriptie, 3coala populara, *asa M"M"*atacazi(*hisinau), conacul Manuc-)eG din !ancesti, biserica 21l"8evs?i2 din /ngheni s"a" &in =%= 1l")ernardazzi a locuit si a lucrat in (desa" 1 decedat in @0% la 5astov" )iserica 3fanta Teodora de la 3ihla, *hisinau )iserica 3fantul .antelemon, *hisinau 1le+andr 8evs?i Muzeul 8ational de 1rte .lastice Muzeul de studiere a tinutului natal din !ancesti (fostul 2*astel de vanatoare2 a lui Manuc-bei) .rimaria municipiului *hisinau (fosta &uma oraseneasca) *asa Rascanu-&ero,ins?i *ladirea Muzeului de 1rheologie al 1cademiei de 3tiinte a Moldovei *asa 1le+andrei *asso Turnul de apa cu foisor de foc, *hisinau 7ste construit in a doua ,umatate a sec" :#:, autor fiind arhitectul 1" )ernardazzi" 7ste inaltat din piatra si caramida arsa, avand o inaltime de $$ m" Turnul are $$ m inaltime, este construit din piatra fetuita cu includerea braielor de caramida rosie" 3i-a pastrat scara metalica interioara care conducea la nivelul superior unde se afla cisterna cu apa" &upa restaurare a fost dotat cu un ascensor, care urca la terasa superioara pandanta de unde se deschide o vedere larga asupra orasului" '" Tiganco Muzeul 8ational de 7tnografie si #storie 8aturala *ladirea Muzeului 8ational de 7tnografie si #storie 8aturala este o prezenta e+otica pe meleagurile neastre, sursa de inspiratie servind arhitectura arabo-mauritana" 1utorul cladirii este '" Tiganco" 7ste construita din piatra cu decoratie plastica din stuc, vitralii artistice, detalii din fonta, feronerie artistica, lemn sculptat la usile de intrare" 7ste prima cladire conceputa special pentru o institutie muzeala" 7ste construita in anii @00- @05, Muzeul <emstvei a fost transferat in aceasta cladire in anul @0A" 7ste un monument de importanta nationala" 7ste cel mai vechi stabiliment muzeal din Republica Moldova, fondat pe baza e+ponatelor e+pozitiei agricole din ==@" 6a inceput se numea 2Muzeul zoologic, agricol si al mestesugurilor al <emstvei din )asarabia2" #nitiatorul organizarii muzeului a fost 1"5" 3tuart, magistru in zoologie, care a gazduit e+ponatele intr-o sala a /pravei <emstvei 9uberniale, al carei presedinte era (str" 3ciusev, nr" 00)" 3ediul Muzeului a fost plasat in partea de sud a cartierului ocupat de /prava, intre ele fiind plantata prima gradina botanica din *hisinau cu vegetatie caracteristica pentru flora regiunii" *ladirea Muzeului este o prezenta e+otica pe meleagurile noastre, drept sursa de inspiratie servind arhitectura arabo-mauritana, care a oferit interioare ample, oportune pentru desfasurarea e+pozitiilor intr-un spatiu inchis" Muzeul, ca tip edilitar, prezinta interes si din punct de vedere al e+pozitiei artistice, fiind o premiera in repertoriul arhitectural al regiunii, unde pana in prezent pentru sediile muzeelor sunt utilizate cladiri concepute si construite pentru alte destinatii functionale" #nterioarele au fost inzestrate din belsug cu stucuri, vitralii, detalii si elemente constructive din metal etc" .rintre colaboratorii muzeului au fost naturalisti cu renume - 1"5" 3tuart, primul sau director, 5"5" si 1"5" (sterman, T" .orucic, 1" Morosan, etc 42. Arhitectura caselor aristocratice din Chisinau" 0alatul Riscanu-&ero=ins<i" conacele ur.ane->ropens<i" Catar=i" &onici-Casso" $n!lezi" etc.*asa Rascanu-&ero,ins?i este construita in anii %0 ai sec" :#: conform proiectului elaborat de 1"#" )ernardazzi" 1rhitectura casei forme clasice in spiritul stilizarilor istorice, cu o bogata decoratie plastica de buna calitate" 7ste de importanta nationala" 7ste amplasata la coltul cartierului format de strazile )ucuresti si 'laicu .arcalab" *ladirea este rectangulara in plan cu doua niveluri - parter si eta," #nitial avea o compozitie asimetrica, accesul fiind solutionat din partea gradinii cu vegetatie decorativa printr-o terasa deschisa, de unde era si

o iesire directa in strada printr-o lod,ie in forma de arc" 6a parter se aflau camerele de primire salonul, sufrageria si unele dependinte" .e o scara monumentala direct din holul casei se urcau la eta, unde se aflau dormitoarele" ( scara mai modesta urca din partea gospodareasca a casei" (daile erau decorate cu stuc artistic plasat la plafon si pe peretii din salon" 3cara interioara era luminata prin plafon" 1rhitectura palatului a fost inzestrata cu forme clasice in spiritul stilizarilor istorice, cu o bogata decoratie plastica de buna calitate" 3tructura planimetrica ofera un comfort inalt" &upa cel de al doilea razboi mondial casa a fost modificata pentru 3ediul 3ovietului 3upem al R33M" #n acest scop ea a fost alungita printr-un volum nou, egal ca marime si tinuta artistica cu partea veche, solutionat intr-o simetrie a+iala riguroasa, destinata in intregime salii de conferinte" #ntrarea a fost marita prin adaugarea a doua goluri in arc cuprinse in interiorul unei largi lod,ii" *asa 1le+andrei *asso *asa de locuit de pe str" M" 7minescu, nr" 5$, din *hisinau este construita in anul =%=, arhitect fiind 1l" )ernardazzi" 7ste o casa cu demisol, realizata intr-un stil cu influente orientale" .ana la @00 casa a apartinut aristocratei 1le+andra *asso Reprezinta o casa de locuit cu demisol, realizata intr-un stil cu influente orientale" 1ceste momente se refera la decorul arcurilor ferestrelor de pe fatada principala si portalul arcuit, amplasat pe a+a centrala a casei" &easupra lui se inalta = turnulete mici, aran,ate succesiv" .artea demisolului nu este tencuita, legand vizibil factura pietrei cu tehnologia constructiei" 1ncadramentul ferestrelor este evidentiat de constructii cu utilizarea caramidei si a pietrei albe slefuite" .ana la @00 casa a apartinut aristocratei 1le+andra *asso" 3e constituie din $ incaperi (% - la nivelul al doileaD 5 - la demisol) pastrand decorul initial al sobelor si usilor" 41. ?Case de locuit .alatele, locuintele nobiliare, conacele, vilele urbane si rurale ale aristocratiei Tarii Moldovei sunt descrise in documentele secolelor :'##-:'### si in consemnarile calatorilor straini ce au vizitat aceste tinuturi" .e teritoriul Moldovei din dreapta .rutului s-au pastrat multe case domnesti, palate si conace datand din sec" :'##-:'###" #n )asarabia si Transnistria, - regiuni care formeaza astazi Republica Moldova, - cele mai vechi resedinte boieresti sunt datate cu sfarsitul sec" :'### - inceputul sec" :#:" Monumentele locative, pe parcursul sec" :#: si la inceputul sec"::, au cunoscut o evolutie rapida, e+plicata, partial, de dezvoltarea agriculturii in zonele rurale si a comertului si administratiei in zonele urbane" Monumentele arhitecturale de acest tip prezinta un interes deosebit pentru istoricii arhitecturii, intrucat in ele s-a reflectat cel mai bine influenta diferitor orientari stilistice succesive, prezente in sec" :#: pe teritoriul )asarabiei si Transnistriei" Traditiile nationale autohtone, clasicismul si neoclasicismul rus, stilul 2empire2, eclectismul de la sfarsitul sec":#: - inceputul sec" :: si-au lasat amprenta inconfundabila in arhitectura si in decorul acestor edificii locative" #nitial, cele mai vechi case boieresti si ane+ele lor gospodaresti erau construite cu schelet din lemn impletit cu nuiele, avand aspecte comune cu casele taranesti traditionale cu cerdacuri si prispe, dar depasindu-le ca dimensiuni" &rept e+emplu timpuriu de organizare a spatiului locativ boieresc de la inceputul sec" :#: serveste conacul mosierului Russo din satul Micauti (,ud" *hisinau) - o casa scunda cu camerele dispuse in rand, prispa, acoperis in patru ape, dotata din punct de vedere decorativ doar cu o galerie cu coloane, amena,ata de-a lungul fatadei" 3imilar era in varianta sa initiala din prima ,umatate a sec" :#: si conacul caminarului <amfir Ralli, reconstruit radical in anii %0 ai sec" :: de arhitectul Robert *urt pentru a gazdui *asa-muzeu 1"3" .us?in din actualul sat &olna (,ud" *hisinau)" 8eoclasicismul in varianta-i proprie #mperiului Tarist patrunde in )asarabia incepand cu anii $0 ai sec" :#:" /nul din primele edificii realizate in spiritul stilului neoclasicist din )asarabia este conacul 7caterinei Rosetti-Roznovanu, intemeiat in anii $0 ai sec" :#:" #n cadrul arhitecturii neoclasiciste erau deseori utilizate porticurile cu coloane in stil ionic, doric sau (mai rar) corintic"

*a e+emplu de utilizare a acestor ordine in arhitectura rurala poate servi conacul boierului *elac (ulterior a apartinut familiei Malischi) din satul )ahmut (fostul r-n *alarasi)" *amerele de gala si locative erau dispuse aici in anfilada, iar incaperile de serviciu si cele au+iliare erau legate prin coridoare" 3olutii planimetrice similare putem gasi si in resedintele nobiliare neoclasiciste, de tipul conacului #usnevs?i din s" !rustovaia (in apropiere de or" *amenca) sau de tipul conacului boierului 3tra,escu din s" 'ascauti (,ud" 3oroca)" 8eoclasicismul din arhitectura conacelor boieresti a avut si unele particularitati locale in )asarabia" 1stfel, in conacul familiei *azimir din s" *ernoleuca (,ud" 7dinet), camerele amplasate in ,urul tindei erau completate de o traditionala galerie si cerdac, iar coloanele ionice aveau proportii improprii acestui ordin arhitectural" #n conacul familiei 6eonardi din s" *ubolta (,ud" )alti), constituit ca ansamblu in ,urul anului =05, arhitectura si decorul neoclasicist se imbina organic cu mediul ambiant, format de un parc cu alei acoperite cu pietris si cu havuzuri sculptate" .alatul contesei Trubet?oi din oraselul *amenca (Transnistria), construit in anii 00--0 ai sec" :#:, de asemenea a fost conceput in stil clasicist ca o parte componenta a unui ansamblu peisa,er mai vast, cu terase de vita de vie, crame si beciuri, ce au apartinut initial ?neazului ."!" Bitgenstain" #n ,umatatea a doua a sec" :#:, in arhitectura vilelor rurale si a conacelor basarabene patrund si alte stiluri" 1stfel, in conacul familiei 3tremiadi din satul 3ofrancani (,ud" 7dinet) fatadele sunt decorate in stil neogotic" 8eogoticul poate fi depistat in conacul lui '" *almutchi din satul *or,euti (,ud" 7dinet) si in conacul familiei *antacuzino din satul .oiana (,ud" 7dinet)" 1par compozitii planimetrice calitativ noi si procedee decorative raspandite anterior in 7uropa (ccidentala" 7le pot fi observate, spre e+emplu, in conacul lui #on !asnas din satul 3ofia (,ud" )alti), - conac unde a fost asigurat un foarte inalt grad de confort si unde au fost amplasate sobe de teracota smaltuita cu decor ornamental" Raportate la conacul lui !asnas, conacele lui Manolachi 8egruzzi din satul Tarnova (,ud" 7dinet) si a lui *onstantin 3tamati din oraselul (cnita (,ud" 7dinet) par sa fie mai traditionale, tributare stilului neoclasicist" 7lemente ale stilului 2empire turc2 pot fi gasite in decorul 2*asei *atargiu2 din *hisinau, construite in anul =5- de arhitectul 7" 9as?et la coltul actualei strazi *olumna si actualului bulevard al Renasterii" 2*asa *hesco2 de pe strada 3" 6azo nr" $- din *hisinau (construita la =5=) este cunoscuta datorita proprietarei <amfira *hesco, vizitata aici de nepoata ei 8atalia *hesco, viitoare regina a 3erbiei" 7lemente ale stilului eclectic pseudo-renascentist putem gasi in 2citadelele2 decorative si in 2ferestrele lui )ramante2 aparute dupa === la vila principesei 9hica-*omanesti din *hisinau (str" 0 1ugust, nr" 00) si datorate reconstructiei de catre 1" )ernardazzi a vechii cladiri neoclasice de la mi,locul sec" :#:" ( adevarata bi,uterie a stilului eclectic basarabean o prezinta cladirea fostului *astel de vanatoare a lui Manuc-)ei din !ancesti (actualmente Muzeul de studiere a tinutului) construit dupa proiectul lui 1" )ernardazzi in anii =0 ai sec" :#: la initiativa fiului magnatului armean (ganes" #n cadrul acestui castel miniatural sunt combinate intr-un mod reusit elemente ale stilurilor pseudogotic, mauritan si renascentist francez" *u mult mai sobru si mai laconic a fost construit palatul aceluiasi Manuc-)ei tot din !ancesti (cunoscut si sub numele de palat al printesei &olgoru?ova)" 1ici predomina spiritul clasicist francez, unitatea stilistica fiind respectata cu mai multa strictete decat in *astelul de vanatoare" *u mult mai modeste si mai apropiate de arhitectura caselor taranesti sunt *onacul familiei 6azo din satul .iatra si *onacul familiei &onici din satul cu acelasi nume, ambele din ,udetul (rhei" *ele mai vechi case de locuit din capitala Republicii Moldova n-au rezistat pana astazi" 7le au suferit fie din cauza seismelor si a incendiilor, fie din cauza demolarilor" &in cele mai cunoscute cladiri ale *hisinaului care nu s-au mai pastrat merita sa mentionam casa comerciantului 9ladilin si casa lui Tudor *rupenschi, care au fost demolate in legatura cu reconstructia centrului urban si care erau situate mai la vale de actuala catedrala 8asterea &omnului din *hisinau (pe strada *olumna, fosta 5runze)" *asa lui 9ladilin era un imobil cu parter si eta,, cu galerii eta,ate" 1 fost construita dupa principiile stilului post-clasicist rus, cu

modificari locale" *asa lui *rupenschi, era si ea cu parter si eta,, dar dispunea si de o sala de teatru, unde au evoluat primele trupe dramatice de actori-profesionisti, veniti in )asarabia" #n general, trebuie sa spunem, ca fondul de baza arhitectural al oraselor basarabene construit in sec" :#: este prezentat de locuinte cu un singur nivel" 1cestea sunt constructii perimetrale, intrerupte de portile de acces in curtile orasenilor" 1rhitectura fatadelor era determinata de variantele propuse de albumele 25atade e+emplare2 elaborate de arhitecti din 3anct-.etersburg" 1ceste variante de fatade erau obligatorii pentru constructiile din orasele guberniale ale #mperiului Tarist" 1rhitectii locali variau insa aceste fatade prin elemente de factura nationala prezente in ornamentatie, in cornise, in ancadramentele ferestrelor, la intrarile de onoare a edificiilor construite" Multe cladiri de locuit din principalele orase ale guberniei )asarabia erau proiectate de arhitecti celebri, printre care lui 1"#" )ernardazzi ii apartine rolul si aportul decisiv" *asa aristocratei 1le+andra *asso (de la intersectia strazilor M" 7minescu si '" Micle) cunoscuta si sub denumirea de *asa #nglezi, - *asa #anusevschi-&onici (de la intersectia strazilor 9" )anulescu-)odoni si 0 1ugust) unde actualmente se afla Muzeul de 1rheologie si 7tnografie al 13M si .alatul Rascanu-&ero,inschi de pe strada )ucuresti (nr"A$) sunt cele mai cunoscute edificii cu caracter locativ, proiectate la *hisinau de vestitul arhitect" Toate aceste cladiri, de un eclectism bine pronuntat in decoratia fatadelor, denota maiestria arhitectului, libertatea sintezei organice a formelor arhitecturale preluate din diverse curente si orientari stilistice replamadite in noi compozitii arhitectonice originale" #n arhitectura conacelor rurale de la sfarsitul sec" :#: - inceputul sec" :: se observa de asemenea aparitia unor innoiri stilistice" 1stfel, daca conacul familiei 3troiescu din satul )ranzeni (,ud" 7dinet) si conacul boierului #" )ogdan din satul *uhurestii de 3us (,ud" 3oroca) sunt realizate intr-o cheie traditionala pentru sec" :#:, atunci conacul familiei 6eonardi-)uzni din *iuciulea (,ud" )alti) si conacul boierului 8" 7rgiu din satul 8apadova (,ud" 3oroca) poarta in unele detalii amprenta stilului 21rt nouveau2 (cunoscut in Rusia sub genericul de 23til modern2 iar in Romania sub genericul de 23tilul anului @002)" 6a inceputul secolului :: la *hisinau activeaza inca doi arhitecti de renume" .rimul dintre ei este !" 6onschi, care proiecteaza in stil baroc vienez celebra *asa !erta, de pe bulevardul 3tefan cel Mare, nr" 5 (unde este situata astazi una din cladirile Muzeului 8ational de 1rte .lastice) si care, in pofida starii ei precare de conservare, ramane drept unul din cele mai frumoase edificii din *hisinau" 1l doilea, este tanarul 1le+ei '" 3ciusev, nascut la *hisinau si care isi incepe aici activitatea creatoare construind in stil oriental (sub impresia calatoriei petrecute la 3amar?andW) *asa &rogoev de pe str" 1 )ernardazzi, nr" @%" Tot lui 3ciusev ii apartine la *hisinau edificiul vilei *arcevschi, iar la *uhurestii de 3us (,ud" 3oroca) biserica 3f" Treime" #n *asa &rogoev 3ciusev utilizeaza cu succes decoratia din caramizi cu smalt albastru dispuse in frize late sub cornisa" 3tilul electic continua sa concureze cu stilul modern in arhitectura *hisinaului de la frontiera sec" :#:-::" 1stfel, monumentele de arhitectura urbana de pe strada 6azo, nr" -, si de pe strada *olumna, 0 (asa numita *asa a 3ofiei 1ndrianova), au fatade realizate, respectiv, in stil pseudo-gotic si pseudo-renascentist, cu scoici decorative in frontoanele fatadelor" *asa *ligman (de pe bd" 3tefan cel Mare, 0), modesta la e+terior, este cunoscuta in special datorita interioarelor ei somptuoase cu e+celente sobe de teracota, parchete incrustate si o gradina de iarna in stil pseudo-gotic, dispusa in curtea edificiului" /n anumit interes prezinta si casa in care a locuit celebra cantareata 6idia 6ip?ovs?i de pe str" 3ciusev, nr" , realizata in stil modern" 5oarte apropiata de decoratia e+terioara pseudo-gotica a mentionatei casei de pe str" 6azo, nr" -, este si casa de locuit de pe str" 0 1ugust, nr" 5" 1ici se simte mana unuia si aceluiasi arhitect, cu parere de rau neidentificat pana in prezent" 6a sfarsitul sec" :#: - inceputul sec" :: in )asarabia incep sa fie construite imobile cu apartamente destinate inchirierii, cum sunt cele de pe bul" *antemir, nr"%0, si de pe strada 0 1ugust, nr" 0@, din *hisinau" 1ceste edificii sunt construite de obicei in stilul 21rt nouveau2, avand o structura spatiala determinata de utilizarea rationala a terenului si a spatiului locativ" *ladirile sunt, de obicei, amplasate in forma de careu, formand o curte interioara izolata"

5atadele principale, orientate spre strada, au o plastica activa, cu reliefuri si ornamente cromatice, specifice acestui stil" /n rol important in aceste cladiri il ,oaca si feroneria usilor, ferestrelor si grila,elor, e+ecutata la un inalt nivel profesionist" /na din ultimele vile urbane, construite in )asarabia inainte de .rimul Razboi Mondial a fost vila lui 1"T" 1leini?ov de pe str" &ecebal, nr"-, din or" 3oroca, - vila inaltata la @ $" 1mplasata in mi,locul unei gradini peisa,ere pe panta povarnisului inalt al terasei superioare a malului 8istrului, aceasta vila (din cauza reliefului) a fost solutionata in doua niveluri - parter si eta,, elementul arhitectural principal al intregului edificiu, ramanand insa porticul intrarii centrale, spri,init pe doua coloane din fonta, avand balcon cu grila, din fier for,at" #n perioada interbelica, la *hisinau, )alti, Tighina si 3oroca au fost construite foarte multe case individuale, vile urbane, imobile cu apartamente de raport intr-un stil specific, apropiat 21rtei @002 si numit in mod curent 23til neoromanesc2 sau 23til modern romanesc2" #n spiritul acestei orientari stilistice a lucrat la *hisinau arhitectul 8icolae Mertz" 6ui ii apartin casa de locuit de pe str" >ogalniceanu, nr" A@, cladirea actualei galerii 2*oral2 de pe str" M" 7minescu" 3imilare din punct de vedere stilistic sunt si vilele urbane realizate de alti arhitecti si dispuse pe str" 3fatul Tarii (nr" A@), 1")ernardazzi (nr" 5$), 'laicu .arcilab (nr" 5%), 0 1ugust (nr" @5), 1"Mateevici (nr" @) s"a" .entru toate aceste cladiri de stil neoromanesc sunt caracteristice compozitii volumetrice cu o plastica activa, evidentiata de contrastul intre zidaria masiva si spatiile libere - logii, terase, balcoane etc" *oloanele din lemn sau piatra, utilizate in decorarea acestor edificii au detalii imprumutate din arhitectura traditional romaneasca, in special inspirate din edificiile epocii lui *onstantin )rancoveanu" &in acest motiv una din denumirile acestui stil 2neoromanesc2 este 2stilul pseudobrancovenesc2" *el mai impresionant imobil de stil 2brancovenesc interbelic2 din )asarabia il prezinta resedinta arhiepiscopului de !otin 'isarion .uiu, inaltata la )alti intre anii @$-- @0$ dupa proiectul arhitectilor 1"9abrielescu si 8"Mihailescu" Tot la )alti in perioada interbelica activeaza si arhitectul 7ti-Roza 3pirer" &upa proiectul ei este construita *asa cu apartamente de raport de pe str" !otinului nr"$A (in stil constructivist) si este reamena,ata cladirea 2*asei )odescu2 transformata in anii 00 in .refectura orasului )alti (amplasata intr-un edificiul de la inceputul sec" ::)" .erioada postbelica se remarca prin imobilele de locuit de mari dimensiuni construite in principalele orase ale republicii" #n anii 50 cladiri impunatoare cu parter, trei-patru eta,e, logii, mozaicuri policrome, amplasand sute de locuinte, se construiesc la *hisinau" Tipice pentru aceasta arhitectura sunt imobilul cu $= de apartamente de pe bd" 3tefan cel Mare, nr" A(construit dupa proiectul lui '"1" 'oitehovschi) si imobilul din trei blocuri cu - eta,e de pe acelasi bulevard (nr" $= - 00), construit in @5$ dupa proiectul lui 9"6evental si T" 1ndreeva" &e obicei aceste imobile locative ocupau intreg cartierul urban situat intre doua intersectii stradale" #n perioada 2dezghetului hrusciovist2 (sf" anilor 50 - inc" anilor A0) arhitectii s-au dezis de la ma,oritatea elementelor decorative ce infrumusetau casele de locuit" 8umarul caselor cu apartamente a sporit considerabil, dar calitatea si originalitatea edificiilor au fost trecute drept secundare" 1ceasta este perioada constructiilor masive, 2in serii2, dupa planuri-tip aprobate la Moscova" 1nii %0-=0 au diversificat posibilitatile acestei arhitecturi 2seriale2" #n locul caramizii si cotiletului au fost introduse constructiile monolite din beton-armat sau constructiile din blocuri semifabricate, montate la fata locului" Toate aceste fenomene au diminuat acuitatea problemei locative din Republica, dar au indepartat cu mult functionalitatea locuintei de estetica si de confortul specific edificiilor din perioada interbelica" &oar in anii @0, odata cu destramarea /niunii 3ovietice, cu caderea regimului comunist si cu aparitia unei paturi mai instarite a populatiei, s-a pus din nou problema inaltarii vilelor urbane, a caselor particulare, cu mai multe eta,e, a gradinilor incon,uratoare, a decoratiei policrome a fatadelor etc" 8otiunea de 2palat2 a suferit in perioada sovietica o schimbare de sens: dintr-un edificiu fastuos cu menire locativa sau administrativa, apartinand, de obicei, unei familii nobiliare, in anii A0-=0 ai sec" :: 2palatul2 devine de fapt un edificiu de menire socio-culturala, similar teatrului, clubului sau

cinematografului" 1stfel apar 2.alatele de cultura2, 2.alatele pionerilor2, 2.alatele sindicale2, etc" 6a *hisinau in anii %0-=0 se inalta 2.alatul 8ational2 si 2.alatul Republicii2, 2.alatul feroviarilor2 s"a" arhitectura lor insa nu are nimic comun cu arhitectura vechilor palate sau conace basarabene" *onacul familiei 6azo *onacul familiei 6azo este construit in prima ,umatate a secolului al :#:-lea in satul .iatra, ,udetul (rhei" #n casa functioneaza o e+pozitie dedicata familiei 6azo" *onacul este amplasat in mi,locul unei gradini, cu orientare spre valea Rautului" 3tructura lui spatiala este derivata da la casa populara" Traditionala este distribuirea odailor in ,urul holului central, de unde are loc intrarea directa in sufragerie, dormitoare si in salon" 5atada principala, din cauza caderii reliefului, este ridicata pe un soclu inalt si umbrita de o galerie cu coloane si cu o terasa in mi,loc" 5ormele arhitecturii autohtone au fost modificate sub influienta clasicismului, dar se observa cu usurinta si formele primare - prispa cu coloane si cerdacul, care aici au luat forma galeriei" #n acest local a copilarit 3erghei 6azo, erou al razboiului civil din Rusia" *onacul boierului #" )ogdan 7ste construit incepand cu a doua ,umatate a sec" :#:, pe parcursul mai multor decenii" *onacul reprezinta o varianta pitoreasca a eclecticismului, specifica arhitecturii de la frontiera secolelor :#: si ::" 3ituat in centrul satului ansamblul conacului este finisat pe parcursul a mai multor decenii de #" )ogdan si mostenitorii sai, care mai construiesc in sat moara ('" )ogdan), colegiul agricol, scoala ( @05), biserica 23f" Treime2 ( @ 0, 1" 3ciusev, la comanda 7" 1postolopulo si 1" .ommer)" *onacul reprezinta o varianta pitoreasca a eclectismului" #n aspectul e+terior domina forme si volume contrastante, marcate de liniile frinte ale ercherelor, galeriilor si a teraselor deschise" .lanificarea arhitectonica este asimetrica" 1ccentul principal in constructie il detin fatadele de sud si de nord, care, prin intermediul galeriilor si teraselor, au iesire spre parc" --"arhitectura in *hisinau in perioada interbelica, stilurile neorominesc si modernul rominnesc" #ntrebarea 0A 45. ,rasul %,R,CA" structura ur.ana ( 00 - $=0 m alt", -$$$5 locJ @@$) este situat pe malul 8istrului, la A0 ?m de *hisinau" .ozitia pe care o ocupa localitatea, la o cotitura a fluviului in apropierea pragurilor sale unde se formau vaduri cunoscute din vechime, nu putea sa nu atraga atentia oamenilor din cele mai vechi timpuri" #nvestigatiile arheologice au depistat in ,urul orasului asezari caracteristice pentru cultura *ucuteni-Tripolie, epoca bronzului, din perioada timpurie a fierului si altele, pana in evul mediu, fara a identifica insa vestigiile coloniei antice 1lhionia (cca" 500 de ani i"!") sau a cetatii dacice 3argus (numita si I3arghidava2, I>rahita2 sau I>rahidava2) localizate aici de unii istorici din secolele trecute" .rima atestare certa a 3orocii este de la $ iulie -@@, data incheierii tratatului de pace moldopolon, in care printre boierii care l-au semnat era si un 2*oste parcalab de 3oroca2" Toponimul, al carui etimologie nu este elucidata cu certitudine, este e+plicat in ultimii ani prin derivarea lui de la substantivul 2soroc2, ce s-ar referi la durata serviciului militar la cetate sau la termenul de participare la inaltarea ei, numele topic trecand mai apoi asupra tinutului intins de-a lungul 8istrului" .rin aceasta asezare trecea calea cea mai scurta dintre 3uceava, capitala Moldovlahiei, si localitatile moldovenesti de dincolo de 8istru si renumitele targuri podoliene )retlau si )ar" #nsemnatatea orasului si a cetatii, dupa parerea lui *antemir, a crescut dupa pierderea Tighinei, cetatea 3oroca fiind de acum inainte cea mai puternica fortareata impotriva polonezilor" *ronicele vremii atesta desele ciocniri militare ce aveau loc sub zidurile cetatii, in urma carora sufereau si locuitorii 3orocii si populatia tinutului" .e la 3oroca isi facusera drum obisnuit cazacii si armata otomana care se indreptau spre frontiera nordica cu .olonia" /na dintre cele mai sangeroase pagini in istoria 3orocii a fost inscrisa in A0 , cand locuitorii ei au fost

macelariti de cazaci" #n A5 Moldova este atacata de polonezi care ocupa targul si cetatea, alungati de aici in A50 de cazacii lui Timus !mielnitchi" #n A5A si AA0, in drum spre frontiera cu .olonia, turcul 7vlia *elebi descrie elogios orasul, care ar fi avut multa verdeata si la 000 de case, cifra se pare e+agerata" #i atrage atentia cetatea, 2mica in dimensiuni dar construita cu multa iscusinta2" #n A% - A%$ a avut loc rascoala slu,itorilor din tinuturile 6apusna si (rhei in frunte cu Mihalcea !ancu, la care s-au alaturat si multi soroceni, inabusita de catre 9heorghe &uca" #n A=0 polonezii ataca fara succes cetatea 3orocii si, nevoiti sa se retraga, ,efuiesc targul" 9heorghe &uca devenind hatmanul /crainei ( A= ) a construit pe malul stang al 8istrului, in satul Te?inov?a, vis-a-vis de 3oroca, un palat" &upa cinci ani, craiul polonez #oan 3obies?i, cu a,utorul cazacilor ocupa cetatea 3orocii, de unde domnitorul *onstantin *antemir incearca in A@$ sa-i scoata din ea, dar nici folosirea artileriei grele, nici a,utorul cazacilor in frunte cu hatmanul 3tet al /crainei n-au fost de folos" Trainicia cetatii moldovenesti le-a permis polonezilor sa se mentina in cetatea 3orocii inca multi ani, doar in A@@, in urma tratatului de pace de la *arlovitz, ei au cedat-o, primind in schimb *amenita, ocupata atunci de ostirea moldoveneasca" #n % pe la 3oroca a trecut 8istrul armata rusa si tarul .etru #, aliatul Moldovei in lupta contra dominatiei otomane" Tarul rus este intampinat de *antemir, ostirile continuand impreuna calea spre .rut, 3oroca devenind baza de aprovizionare a armatei rusesti" /lterior, .oarta otomana impune locuitorilor sa participe la campania militara pregatita impotriva Rusiei, care insa n-a mai avut loc" #n timpul ciocnirii militare din %0= cu polonezii cetatea a fost incendiata" #n vremea razboiului ruso-turc din %A%- %%- comandantul armatelor rusesti ."1" Rumeantev, a dorit s-o foloseasca pentru depozitarea proviziilor, astfel ca de-a lungul timpului insemnatatea militara si strategica treptat a cedat locul celei de depozitare a marfurilor" 6ocalitatea s-a format pe fasia ingusta a malului dintre rau si povarnisul terasei superioare care se ridica spre vest la cca" 50 m inaltime deasupra nivelului fluviului" Marginita lateral de doua paraie ce-au surpat rapi adanci, Techinovca si Racovatul, 3oroca era limitata astfel din toate partile de obstacole naturale" .ozitia cetatii asezata chiar pe malul fluviului, a determinat structura radiara a localitatii, cu trama stradala medievala formata de doua strazi, portiuni ale drumurilor ce veneau la 3oroca, orientate spre cetate" *el mai important era drumul dinspre 3uceava, care unindu-se pe terasa superioara eu cel de la (taci, cobora strabatand targul si devenind strada principala" 7ra formata din dughene, carciumi si hanuri, asezate in front continuu, meritandu-si numirea istorica - 2*omerciala2 (azi &ecebal)" 1lt drum venea din ,osul 8istrului, numit mai tarziu 23leahul 5lorestilor2, care traversa localitatea prin podurile de peste Racovat si Techinovca, urmand calea spre vadul de la *osauti (azi strada #ndependentei)" 1spectul orasului era marcat de monumentala cetate, in prea,ma careia se aflau: spre vest biserica I1dormirea Maicii &omnului2 (pe locul ei se afla azi catedrala cu acelasi hram)D spre sud, in cimitirul vechi ortodo+ - biserica I3f" 1rhanghel Mihail2 cu o clopotnita (disparute)D iar de la sfarsitul secolului al :'###-lea - o sinagoga mare ridicata mai ,os pe malul fluviului (demolata in anii TA0 ai secolului trecut)" .e masura reducerii importantei militare a cetatii, orasul 3oroca devine treptat o proprietate particulara" 6a sfarsitul secolului al :'###-lea apartinea 3ultanei *"Moruzi, sotia vornicului 3carlat 3turdza, viitorul guvernator civil al )asarabiei ( = $ - = 0)" 7i vand localitatea (pentru un pret initial de 05"000 de galbeni care creste pana la -5"000 de galbeni) ginerului lor 8icolae Rosetti-Roznovanu, care stapanea mai multe sate in prea,ma 3orocii" /nul dintre membrii acestei familii, 7mandache Ruset a fost ctitorul schitului ( %5$) fondat la 0 ?m de 3oroca spre sud (desfiintat in secolul :#:)" #n curand 3oroca devine proprietatea clucerului 8icolae *erchez, proprietarul satului vecin )u,erouca" #n timpul lui 3oroca primeste statut de oras ( =05) si devine resedinta tinutului cu acelasi nume, iar in =-= ei vand orasul cu satul <astanca (5 ?m spre sud) visteriei statului pentru 00"000 de ruble de argint, urmand ca suma sa fie achitata in timp de 0 ani"

#ntre timp se intocmesc doua proiecte de sistematizare urbana ( =-$ si =-A) care propuneau e+tinderea teritoriala a orasului in aval, pe loc viran" .artea noua a orasului a fost formata din cartiere rectangulare rezultate din intersectia a trei strazi paralele si sapte perpendiculare 8istrului" &iferentele esentiale dintre propunerile proiectelor rezidau in modul de redresare a targului vechi" #n primul proiect, respins, se accentua sistemul radiar incipient cu orientarea strazilor noi spre cetate, in ,urul careia urma sa se formeze un bulevard circular cu o gradina publica" #n al doilea proiect, acceptat din nefericire, se propunea redresarea partii vechi prin cartiere rectangulare in acelasi spirit clasicist, ce-a condus la distrugerea structurii sale medievale, iar cetatea a fost marginalizata in compozitiile edilitare ulterioare" 2(rasul 8ou2 a fost integrat celui vechi printr-o piata comerciala care, gratie configuratiei sale trapezoidale, estompa diferentele dintre retelele regulatorii provocate de cotitura 8istrului" #n partea targului vechi continua sa infloreasca viata comerciala" Tot cu dughene si ateliere mestesugaresti a aparut o noua strada (azi 3tefan cel Mare), trasata prin fata catedralei" 1ici se aflau si marea ma,oritate a sinagogelor si se intentiona constructia unei biserici romano-catolice" #n partea noua a orasului s-a creat centrul administrativ si public" /n cartier rectangular a fost plantat cu arbori, numit 2)ulevard2, in ,urul lui fiind inaltate carmuirea zemstvei ,udetene, gimnaziul pentru fete, teatrul de vara a lui Meinfeld, restaurantul" #n apropierea I)ulevardului2 se aflau posta si farmacia" &upa aprecierile contemporanilor, orasul desi restrans teritorial, era foarte atragator si nu era alt oras tinutal in Rusia, care ar fi putut concura cu 3oroca prin pitorescul amplasarii sale" 6a sfarsitul secolului al :l:-lea orasul se sufoca pe teritoriul marginit din toate partile, singura solutie fiind e+tinderea orasului pe terasa superioara" .rimele edificii acolo au fost construite langa intersectia drumurilor dinspre )alti si (taci, unde langa posta veche aveau loc renumitele iarmaroace saptamanale de cai" Retrase de la linia strazilor, construite in mi,locul gradinilor, au fost inaltate 6iceul tehnico-agricol, spitalul nou, fabrica de spirt si bere, biserica 3f" Teodor 3tratilat de la cimitirul nou ortodo+, etc" #n aprilie @0$, partea noua a orasului, asezata pe malul 8istrului, a fost inundata dezastruos" #n locul cladirilor distruse de apele fluviului au fost construite altele noi, cu arhitectura in stilul modernului romanesc, neoclasic si neoromanesc" 1u fost initiate lucrari de reamena,are publica, intentionandu-se ridicarea unui dig impotriva revarsarilor 8istrului, precum si constructia unei catedrale noi ortodo+e in forme neoromanesti (arhitect '"1"'oitehovschi), amplasata in .iata /nirii, lucrari abandonate dupa @--" #n timpul fortarii 8istrului si trecerii prin oras a armatelor beligerante, orasul a pierdut multe din cladirile sale" .entru un scurt timp in 3oroca s-a instalat 9uvernul si alte organisme administrative ale R"3"3"M", gazduite provizoriu in cele mai reprezentative cladiri din oras: sediul zemstvei, gimnaziul pentru fete, etc" Refacerea postbelica a orasului a inclus in raza sa si satele din vecinatate : )u,erouca si <astanca" 5ondul perimat din .iata centrala a fost demolat ea fiind prefacuta intr-un scuar deschis spre 8istru" #n locul cladirilor din ,urul cetatii a fost plantata 9radina publica I.etru Rares2" Malul 8istrului, dega,at de constructii, a fost amena,at cu o esplanada pe toata portiunea orasului vechi, de la cetate pana la .alatul *ulturii, construit recent" .rin decizia *onsiliului de Ministri al fostei /R33, de la $% ianuarie @=A, orasului 3oroca i s-a atribuit statut de oras istoric, ce-a impus un regim de ma+ima protectie a patrimoniului sau" #n dezvoltarea sa de mai departe 3oroca se va orienta spre profilul de oras balnear si turistic, materializandu-se numirea data in secolul :#: de 2Riviera )asarabiei2" 42. Monumentele de arhitectura" %oroca. " *7T1T71 (9radina publica I.etru Rares2) este un remarcabil monument istoric, unic in arhitectura constructiilor defensive ale Moldovei medievale" 6ipsita de informatii documentare, mult timp a fost considerata drept o factorie genoveza construita in secolul al :l'-lea" 3crisoarea

lui .etru Rares, e+pediata la $0 aprilie 5-0 catre magistrul orasului )istrita din Transilvania, in care domnitorul cerea mesteri si calfe 2""" pentru intarituri la 3oroca"""2 este considerat argumentul hotarator in determinarea originii sale pamantene si a vremii constructiei cetatii din piatra" .rezenta parcalabilor atestata incepand din -@@ si informatiile indirecte cu privire la e+istenta unui castel domnesc la 3oroca anterior e+pedierii scrisorii, au fost e+plicate prin constructia lui initiala din lemn si pamant, care de abia dupa 5-0 ar fi luat infatisarea celui de astazi, ridicat din piatra" *ercetarile arheologice din interiorul cetatii intr-adevar au descoperit portiuni ale unei vechi fortificatii rectangulare in plan (unde se afla astazi scena pentru concerte), atribuita lui 3tefan cel Mare" 1rhitectura cetatii de piatra inclina spre concluzia ca anume aceasta este opera marelui domnitor" *etatea are o forma circulara cu diametrul curtii interioare de 00,5 m, cu 5 turnuri, - circulare si unul prizmatic cu pasa,ul de intrare, toate amplasate la distante egale" <idurile incintei, de 0,05 m grosime in toate elementele sale, au o inaltime de $ m, cu o evazare sub forma de talos la nivelul solului, adancite cu inca % m in platou pana la stratul cu roca dura" .artea superioara a cetatii, dominata de turnurile ce se ridicau deasupra curtinelor cu m, este inzestrata cu creneluri" #n interiorul cetatii trei randuri de galerii de lemn, sustinute pe grinzi in consola, erau destinate aparatorilor cetatii" #n cetate se intra prin turnul prizmatic orientat spre 8istru, strabatut la primul nivel de un pasa, sectionat prin construirea a doua porti masive, precedate de o hersa" 3ub pasa, se aflau doua 2capcane2 subterane" &easupra intrarii se afla capela cetatii cu intrarea de pe prima galerie" 1vea un portal in arc ogival cu chenare din baghete in spiritul goticului moldovenesc" )oltirea originala a capelei a cazut demult, doar niste console in naos, in partea superioara a peretilor, indica locul nasterii unor arcuri" Turnurile cilindrice cu diametrul interior de -,%5 m, aveau sapte niveluri, dar numai trei superioare, erau bune pentru locuit, cele de ,os, umplute cu pamant serveau pentru marirea stabilitatii cetatii" #ntrarile in incaperile din turnuri aveau loc de pe galeriile de lemn, legate intre ele prin scari e+terioare" Turnurile din vecinatatea celui prizmatic, incalzite cu camine erau destinate ofiterilor" Toate turnurile aveau goluri de tragere circulare, cioplite in piatra silicioasa, plasate cate trei la fiecare nivel, inclusiv in capela" .e drumul de stra,a, amena,at pe langa crenelurile curtinelor, partial pe grosimea lor, era depozitat inventarul de aparare" 3e presupune, ca turnurile cilindrice aveau acoperisuri conice, iar pe turnul de la intrare se afla o terasa deschisa de pe care se semnaliza cu a,utorul fumului cand tara se afla in prime,die" #n centrul cetatii era sapata o fantana" *antonarea in cetatea a unei trupe a armatei poloneze in numar de peste $000 de osteni in A=A, dupa asediul cetatii, sustinut de boierii filopoloni, a cerut reamena,ari" 1u fost alipite radiar peretilor incintei 0 incaperi boltite pentru pastrarea prafului de pusca , iar deasupra lor, in locul primei galerii de lemn arse au fost construite incaperi pentru cazare" *iteva incaperi aveau peretele e+terior vitrat, alcatuit din discuri de sticla" .olonezii au astupat prin zidarie intervalele dintre creneluri, lasand doar mici orificii pentru tragerea cu arme usoare" .entru a-i adaposti pe toti ostenii polonezi au fost construite cazarmi in afara cetatii, terenul fiind incon,urat cu un sant si un val de pamant" &imensiunile cetatii si forma ei, de o perfectiune geometrica uimitoare, sunt foarte importante pentru intelegerea originii si locului ei in sistemul defensiv al Moldovei medievale" *a opera de arhitectura, cetatea 3orocii este ancorata in timpul realizarilor IMuatrocentului2 italian, dar ea difera mult de cetatile din #talia de nord unde se afla multe asemanatoare ei, precum si de cele din Transilvania, pretinsa patrie a mesterilor constructori, dupa cum ar rezulta din scrisoarea-invitatie a lui .etru Rares din 5-0" 5ormula planului, derivata de la pentagonul stelat la care formele rectilinii au fost inlocuite cu circulare, a fost una dintre cele mai utilizate in secolele :' - :'# in urbanistica si fortificatii, pe care mesterii constructori ar fi putut s-o cunoasca atat din posibilele lor ucenicii pe santierele europene, cit si prin intermediul tratatelor de arhitectura care circulau in 7uropa de,a de la mi,locul secolului al :'-lea" 8u este e+clus, ca cetatea sa fi fost construita mai inainte de catre mesterii lui 3tefan cel Mare, altfel ea ar fi intarziat cu aparitia ei pe la mi,locul secolului al :'#-lea, cand se construiau de,a cetati cu bastioane, adaptate asediului cu artilerie" &easemenea nu este e+lus ca scrisoarea lui .etru Rares sa se refere la cautarea mesterilor pentru ridicarea zidurilor unei cetati e+terioare pe langa castelul domnesc de,a e+istent" &imensiunile mici ale cetatii, diametrul interior de 00,=

m egal cu 00 pasi, unitate sacra, aseaza cetatea 3orocii printre realizarile remarcabile ale arhitecturii europene, fiind o marturie in plus a initierii mesterilor ei in arta constructiilor" *etatea a fost supusa unor lucrari de restaurare inca in perioada interbelica, apoi intre anii @5@ @A0 si @A=- @A@" 1 fost completata partea de sus a peretilor cu refacerea crenelurilor cazute, pe turnul de intrare a fost asezat un acoperis si construita o rampa inclinata pentru accesul in cetate" #n capela acum se intra printr-o usa sapata in peretele dinspre nord, iar in locul boltirii, compartimentele sunt tavanite" 1stazi cetatea serveste unor concerte in aer liber, asteptand o restaurare stiintifica" $" *1T7&R161 I1&(RM#R71 M1#*## &(M8/6/#2 ( =-0 - =-$) este ctitoria lui *ostache *erchez, construita dupa proiectul elaborat in =0$ de catre 1ntuan Beismann" 7ste situata in centrul localitatii, pe locul unde s-au succedat pana la ea cateva biserici" .enultima ( %%0) era ctitoria lui Teodor 3tamati, blagocinul tinutului 3oroca" *atedrala este in stilul neoclasicist cu plan cruciform, incununat cu o cupola semisferica ridicata pe un tambur larg, decorat cu pilastri ingemanati ai ordinului ionic" 5rontoane in segment de arc decoreaza toate fatadele" #n =%= in fata intrarii a fost alipita clopotnita cu trei niveluri" 0" )#37R#*1 I35" &/M#TR/2 " 7ste ctitoria clucerului 8icolae *erchez cu cripta familiei in partea vestica" 1 pastrat unele reminiscente ale trilobului moldovenesc, influentat de stilul baroc" 3e remarca porticurile laterale cu capiteluri originale si cele trei cupole de forme diferite amplasate in fila deasupra fiecarui compartiment ritual" &iferentele dintre caracterul detaliilor folosite indica o refacere a bisericii la mi,locul secolului al :l:-lea" -" )#37R#*1 I35"T7(&(R 3TR1T/61T2 ( @ -- @ A, arhitect 7"*" >oh), ctitoria lui T"1" 1leinicov, are un paraclis cu cripta ctitorilor la subsol, un plan cruciform suprainaltat de un coronament din cinci turle ridicat deasupra naosului si clopotnita - deasupra pridvorului" 5ormele ruso-bizantine au fost remodelate in spiritul modernului" #n interior s-a pastrat pictura murala de buna calitate" 5" 37&#/6 5(3T7# *1RM/#R# 16 <7M3T'7# ;/&7T787 " 1 fost construit in anii T%0 ai secolului :#:, supraveghetor al lucrarilor si posibil autor al proiectului fiind 1"#" )ernardazzi" 7ste amplasat in a+a strazii Mihai 7minescu, in vecinatatea 2)ulevardului2, ridicat pe panta povarnisului ca pe un piedestal natural de unde domina orasul" #mportanta urbanistica a cladirii cu doua eta,e, suprainaltata de un turn cu orologiu, este sublimata si de o monumentala scara cu trepte amena,ata in cateva rampe" .resedintele zemstvei ,udetene T"1" 1leinicov si fiul sau 1"T" 1leinicov, au depus eforturi in masura posibila in cadrul politicii imperiale tariste pentru propasirea culturala si amena,area edilitara a orasului si ,udetului 3oroca, ei fiind intr-o masura mostenitorii ultimilor proprietari ai 3orocii" T"1" 1leinicov, ginerele lui 8icolae *erchez, a fost ctitorul mai multor institutii publice din 3oroca (gimnaziul pentru fete, spitalul ,udetean, s"a") sustinand constructia lor cu propriile mi,loace banesti" #n anii postbelici cladirea a gazduit multe organisme administrative urbane si raionale" 3olul fugitiv din povarnisul abrupt a redus in ultimul timp numarul cladirilor din componenta comple+ului" A" *61&#R71 5(3T/6/# 9#M81<#/ .78TR/ 57T7 ( @0$ - @ 0, arhitect '" 3midt) a fost fondat in =@@, activand un deceniu intr-o cladire inchiriata" #n timpul Romaniei Mari s-a numit 2&omnita Ru+anda2" 7ste o cladire cu doua niveluri, cu planul in forma literei IT2, construita in stilul eclecticii clasicizante" Mai tarziu fatada principala a fost alungita printr-o portiune noua, identica ca marime si compozitie cu partea veche" %" *(M.67:/6 5(3T/6/# 3.#T16 ;/&7T718 ( =@ )" 7ste amplasat pe malul fluviului" *ladirile cu unu - doua eta,e, in spiritul eclecticii cu unele elemente de modern, sunt grupa,e in ,urul unei mici gradini ornamentale cu un havuz in centru" .avilioanele poarta semnul diferentelor functionale, printre ele evidentiindu-se sala de operatii, cu vitralii largi" =" '#61 6/# T"1" 167#8#*(' " *onstruita in a doua ,umatate a secolului :#:" 1 apartinut presedintelui zemstvei sorocene" *asa este cu doua eta,e, incon,urata cu o gradina ornamentala, amena,ata cu elemente ambientale artistice"

@" *61&#R71 5(3T/6/# 9#M81<#/ .78TR/ )1#7T# 21"&" :78(.(62 " 1 fost construita dupa inundatia din @0$ care a distrus vechiul sediu al gimnaziului, fondat in @ 0" .arte din conacul 5le+er, a fost inclus in noua cladire" 1re un plan in forma literei 2T2 cu clasele amplasate de-a lungul unui coridor lung" 5atada principala este realizata intr-o viziune post-moderna" #n acest liceu a lucrat in calitate de profesor si director .aul 'ataman ( === - @-%H, 3iberia), martir al ocupatiei sovietice a )asarabiei" 0" *61&#R71 5(3T/6/# 3.#T16 M#6#T1R ( =0@- =-$)" 7ste cel mai vechi edificiu din partea noua a orasului, construit inainte de demararea lucrarilor edilitare urbane" 5atada principala este ornamentata cu ancadramente la ferestre si o cornisa, pe cand cea posterioara, umbrita de o remarcabila galerie lunga din coloane ale ordinului toscanic, impresionanta aliniere in stil clasicist" 45. Municipiul 'A(T$" structura ur.anistica. ( 00 m" alt", 5%"000 locuitori in @@$), al treilea centru industrial si cultural al republicii dupa *hisinau si Tiraspol, este situat la 0= ?m de capitala, ocupand un teritoriu cu o suprafata de A-,% ?m$" #n privinta vechimii localitatii nu este o parere unanim impartasita" ( marturie a e+istentei sale timpurii au fost considerate notele de calatorie ale ambasadorului 9uillbert de 6annaG, care in -$ a facut o calatorie de la Marea )altica spre Marea 8eagra, vizitand o localitate cu numele I)elfs2, unde a fost oaspetele I&ucesei de Mazovia, verisoara regelui .oloniei 'ladislav #agello2" *u toate ca identificarea acelei localitati cu )altii din Moldova, efectuata in secolul :#:, a fost o eroare elucidata convingator cu multi ani in urma, ea continua sa figureze cu tenacitate in multe publicatii, chiar fiind sarbatorit recent si ,ubileul de 5%5 de ani de la pretinsa sa atestare documentara" 'ina o poarta similitudinile dintre detaliile notate de ambasadorul englez cu realitatea din Tara Moldovei de atunci: ducesa de Mazovia a fost una din sotiile domnitorului 1le+andru cel )un, verisoara cu regele .oloniei, Rimgala, care in urma divortului de domnitorul Moldovei, petrecut chiar in anul mentionat, primise cateva localitati pentru intretinerea sa, dar printre ele nu figura )alti" *u toate ca aceste coincidente nu ne permit sa consideram )alti drept acel I)elfs2, este cert, ca urbea de astazi este o asezare veche, cu istoria timpurie ramasa necunoscuta" 3tructura sa urbana este o marturie ca a aparut la intersectia drumurilor mari ce brazdau stepa, numita Ia )altilor2, legand intre ele 3uceava, #asii si !otinul cu (rheiul, 3oroca si Movilaul, directia lor intiparinduse in trama stradala si toponimia urbana" 'atra veche a localitatii s-a format pe muchia unui povarnis de la confluenta raului Raut cu afluentul sau Rautel, curgereaT lenta a carora a generat balti care nu se uscau nici vara, devenite de pomina, determinand pana la urma numele topic" #nformatii sigure cu privire la )alti parvin din timpul companiei de la .rut a lui .etru #, cand armata rusa a depozitat aici unele provizii, parasite dupa lupta de la 3tanilesti" 7le au fost pradate de tatari, care se simteau in largul lor in stepa din lunca Rautului, caci intr-un document din %AA se spune ca ei au fost Idezradacinati2 si alungati din Imosia pustiului )alti2" 3e pare ca localitatea, e+istenta careia este punctata in timp de unele marturii indirecte, cum ar fi unele pietre funerare cu anii A=0 si %0%, era mereu devastata, dar dupa fiecare dezastru se refacea" #n conformitate cu hrisovul din %AA a lui 9rigore 1" 9hica, IMosia domneasca )altile2, ce Ista pustie pe apa Rautului2 este impartita la doi proprietari" Manastirea 3f" 3ava din #asi a primit parte Ide dupa Raut2, acolo unde se va dezvolta in viitor gara 3lobozia, iar fratii .anaiti1le+andru, *onstantin si #ordache, pentru o plata pur simbolica, primesc partea de Idincoace de Raut2 pe care se afla asezarea )alti, despartite intre ele de un loc mlastinos" #storia de mai departe a localitatii se aseamana mai mult cu o poveste, in care se implineste aievea un vis" /ltimul din frati, #ordache .anaiti si-a facut un scop al vietii prin transformarea targului intr-un oras, prin %@0 invitand armeni din 9alitia, sperand ca ei, cu spiritul lor comercial, vor inviora viata localitatii" 1u acceptat stramutarea 000 familii de armeni, care fiind catolizati in timpul peregrinarilor departe de patria lor istorica, cer sa li se creeze conditii pentru savarsirea culturii

religios romano-catolic" #n curand, in centrul )altilor, acolo unde la intersectia drumurilor se formase piata comerciala, in locul unei biserici mai vechi, care data conform legendei locale din timpul lui .etru Rares, #ordache .anaiti (dupa alta parere, fratele sau 1le+andru) porneste constructia unei mari biserici, cu o tinuta nemaivazuta prin partea locului, pentru ea fiind invitat un arhitect austriac" &in cauze necunoscute, ori guvernul nu permise transmutarea, ori armenii se razgandisera venind intr-un numar mult mai mic decat erau asteptati, cladirea a fost adaptata pentru cultul crestin ortodo+, devenind catedrala I3f" 8icolae2" #n = =, in )alti s-a oprit pentru un scurt popas imparatului 1le+andru #, care vizita atunci pentru prima data )asarabia, unde -a a,uns vestea despre nasterea nepotului sau, viitorul imparat 1le+andru ##" &orind sa memorializeze aceasta data, imparatul a indeplinit vechea doleanta a localnicilor ca asezarea lor sa primeasca statut de oras, ba si mai mult, de a deveni resedinta ,udetului format pe baza partii basarabene a vechiului tinut #asi" 1stfel, targul )alti, care n-avea pe atunci decat o populatie de cca" =00 locuitori, este recunoscut oras din ordin imparatesc" .lanul de sistematizare urbana a fost elaborat in =-5, fiind pastrata structura radiala-evantai, formata spontan, pe alocuri rectificata" (rasul s-a e+tins spre sud de catedrala, pe un povarnis cu inclinatie lina" 3istemul stradal continua sa dainuie si astazi, strazile fiind continuatoarele drumurilor, vechi" *el mai important dintre ele era #asi-3oroca, care trecea intre catedrala si piata, devenind artera principala a urbei, azi strada 3tefan cel Mare" .erpendicular acestei artere si orientata spre catedrala, este strada indreptata spre podul peste Rautel, care poarta si astazi numirea vechiului drum spre *hisinau" Raza orientata spre 3-' facea legatura intre catedrala si conacul proprietarilor orasului" 8umele lor de familie, din cauza mostenirii )altilor prin femei, s-a schimbat de trei ori: de la .anait, )altii a,ung proprietatea familiei *atargiu mai apoi a lui )odescu" .e aceasta razi s-au format cateva piete comerciale si publice, cu spatiul curgator ca in vasele comunicante" 3patii verzi in )alti erau putine, remarcandu-se in centru mai cu seama gradina conacului *atargi, in care erau plantati peste doua mii de pomi fructiferi decorativi" &e abia in =5A este plantata prima gradina publica, care ocupa un sector in apropierea conacului lor" 3pre sfarsitul secolului :#: centrul )altilor devenise suprapopulat, pravaliile si casele de locuit formand un front construit-continuu, cum se spunea Isub un singur acoperis2" &upa incendiul din ==$, care pare sa fi fost un rau inevitabil, partea centrala a orasului este reconstruita" 'echiul aspect s-a schimbat radical, facandu-si aparitia edificii de tip nou, hoteluri, restaurante, banci comerciale, imobile locative, cu magazine la parter" 5inalizarea in =@- a constructiei garii in suburbia 3lobozia la calea ferata Rezina-(cnita, a sporit insemnatatea orasului, care devine larg cunoscut ca un centru de prelucrare a produselor agricole si a e+portului de cereale" Transonul de cale ferata /ngheni ('asile 6upu) - )alti (.amanteni), inaugurat in @$0 a deschis drum si spre pietele de desfacere ale 7uropei de 'est" *u toata dezvoltarea sa impetuoasa, localitatea mai pastra aspectul dezolant de targ, cu strazi ce deveneau de nestrabatut o data cu inceperea ploilor sau topirea zapezilor, la aceste dificuitati adaugandu-se si urmarile nefaste ale comertului cu vite" *otitura spre mai bine a inceput in @$0, dupa alegerea )altilor drept orasul de resedinta a reinfiintatei 7piscopii a !otinului" #n continuare orasul va cunoaste cel mai inalt ritm de dezvoltare economica si artistica dintre localitatile )asarabiei interbelice" &e aici s-a pornit raspandirea la rasarit de .rut al stilului neoromanesc, o continuare a stilizarilor istorice cu evocarea formelor arhitecturii medievale, numit si Istilul 3tefan cel Mare2, ce-si va gasi aplicare mai ales la edificiile de cult si la unele case de locuit mai instarite" 8icaieri in alta parte a )asarabiei n-au fost construite atat de multe si stralucite edificii in spirit national ca in )alti, unde aceasta eruptie artistica a fost animata de episcopul 'isarion .uiu, ( == - @-@, .aris) un bun cunoscator al mostenirii istorice" 6a invitatia sa au lucrat arhitecti cu renume, care in scurt timp au schimbat aspectul edilitar al orasului" 6a 5 septembrie @$-, in prezenta unor inalti oaspeti, au fost puse temeliile primelor edificii monumentale episcopale, toate construite in stil neoromanesc" 6ocuintele erau construite cu preponderenta in spiritul curentului Imodernul romanesc2, simplu, functional, cu calitati estetice noi"

#n timpul celui de al doilea razboi mondial a fost distrus aproape ,umatate din fondul de imobile, mai ales a suferit partea centrala a orasului, care a fost inlocuita in perioada postbelici printr-o gradina publica in forma de potcoava, devenind o fireasca continuare a pietei din fata catedralei I3f" 8icolae2" #n locul anfiladei de piete din a+a 3-' a fost formata una singura, astazi piata 'asile 1lecsandri, delimitata perimetral cu cele mai prestigioase edificii publice, Teatrul 8ational de &rama I'asile 1lecsandri2, 9aleria de 1rte, .alatul orasenesc, magazinul universal, hala comerciala, cladirea postelor si telefoanelor, cinematograful *olumna, magazine etc" #n apropierea ei se afla gradinile publice, hotelurile, restaurantele si cel mai mare magazin de carti .rometeu" 1ceasta piata, un veritabil bulevard pietonal, este o prezenta urbanistica cu valoare de unicat, nu numai pentru republica, reusita ei de e+ceptie rezidand in e+istenta strazii paralele ei, 3tefan cel Mare, care asigura circulatia transportului urban" (rasul )alti a pastrat multe obiective de atractie turistica, monumente istorice ce evoca trecutul" Multe edificii poarta amintirea prezentei oamenilor de cultura, a personalitatilor marcante ale vietii publice de altadata: lautarul *onstache .arno ( =5A- @ @), violonistul 7" &ain ( @ 0@=-), #on .elivan ( =%A- @5 ) si 1nton *rihan ( =@0- @@0) ambii membri activi ai 3fatului Tarii, poetele (lga'rabie ( @$@, manastirea 'aratec) si 6otis &olenga 3liot ( @05- @A ), folclorista Tatiana 9alusca ( @ -- @@$, )ucuresti), poetul 'asile 3tati ( @0A-H), fondatorul ziarului I*ugetul moldovenesc2" 1ici a studiat, apoi a predat, 'alentin )elausov ( @$5- @==), matematician cu renume" .ana in @- a lucrat ca pictor al orasului 6azar &ubinovschi ( @ @=$) membru corespondent al 1cademiei de 1rte .lastice din 3an?t-.etersburg ( @5-) si membru de onoare al /niunii 1rtistilor .lastici din Romania ( @A ) si multi altii" /n pasionat iubitor al trecutului va observa frumusetea si originalitatea urbei de la I)altile Rautului2, unde s-au schimbat demult locurile ce-au creat toponimul" 46. Monumentele de arhitectura" 'alti. " *1T7&R161 I3518T/6 M/*78#* #7R1R! 8#*(6172 , %@5- =0-, (arhitect 1ntuan Beismann)" 1 fost construita pentru armenii catolicizati invitati la )alti de catre proprietarul localitatii" 7ste o cladire rectangulara in plan, cu o arhitectura creata sub influenta bisericii baroce de tip 2#l 9ezu2" &e la ea au fost preluate structura bazilicala cu nava centrala mai larga, motivul frontonului cu volute, firidele semicirculare destinate amplasarii sculpturilor, etc" 3e observa abaterile de la schemele obisnuite ale bisericilor de rit catolic, rezultate din adaptarea solutiei planimetrice la e+igentele cultului crestin ortodo+ - reorientarea bisericii, ce-a condus la identitatea partii estice si vestice a planului, si inzestrarea cu frontoane de aceeasi solutie plastica a fatadelor de est si de vest" *onstruita departe de arealul formelor baroce, fie si de un artist familiarizat cu ele, catedrala are valente artistice aparte, fiind utilizate doar profiluri clasice la cornise, pilastri si ancadramente simple la ferestrele amplasate in ritmul traveelor" )iserica a fost impodobita in interior cu picturi e+ecutate de talentatul pictor basarabean 7ustatie 1ltini, supravietuind pana astazi dupa cum se crede, doar crucea pictata de asupra catapeteasmei" .ictura si mobilierul din lemn sculptat dateaza din perioada interbelica" *lopotnita din fata cladirii este o reconstructie recenta ( @@-) a celei inaltate in ==0 si demolate in anii TA0 ai secolului trecut" $" *1T7&R161 7.3#*(.161 I35#8T## #8.1R1T# *(83T18T#8 3# 767812 , @$-@05" 7ste cel mai monumental edificiu de acest gen, rodul creatiei a doi arhitecti: 1drian 9abrilescu, autorul proiectului si al lui 1ndrei #vanov, arhitectul municipal, care a dus la bun sfarsit constructia catedralei" 7ste o stralucita realizare in stilai neoromanesc, cu o bogata decoratie plastica cu detalii din arhitectura brancoveneasca, planul insa este comun bisericilor impamantenite in timpul administratiei rusesti, dar depasindu-le cu mult in parametrii dimensionali" *onsta dintr-un naos patrat cu patru piloni de tipul cruce greaca inscrisa, cu o absida circulara ampla la vest si cu bratul de vest alungit, destinat clopotnitei, la care s-a renuntat in procesul edificarii, impresionand prin virtuozitatea compozitei volumetrice bazate cladirii"

1spectul e+terior al catedralei, gratie unei solutii ingenioase de interpretare spatiala, da impresia unui, plan trilobat, format de semicalotele asezate asupra navelor laterale si a apsidei altarului, alipite postamentului turlei, obisnuita arhitecturii Tarii Romanesti" Tinuta pregnant artistica a edificiului este sustinuta de motivul arcadelor cu coloane ,oase, folosit cu darnicie la pridvoarele intrarii, la turla, ferestre si foisor" #n a+a intrarii, la o deparate de cativa metri, a fost ridicat un foisor numit Ibaptisteriu2 (arhitect '" 'oitehovschi), impodobit cu detalii din arsenalul decorativ al catedralei" 0" )#37R#*1 I35#8T## 1.(3T(6# .7TR/ 3# .1'762 , @ 5, @$@, (arhitect 1" #vanov)"7ste prima realizare in stilul neoromanesc din )asarabia, cu acoperisurile inalte cu poale largi, cu o compozitie spatiala asimetrica si modesta decoratie plastica, rezumata la sirul de ocnite sub cornita si ferestre alungite" -" )#37R#*1 235#8T7# */'#(137 .1R13*!7'12 , @$-- @05 (arhitect 1" 9abrielescu)" 1 fost conceputa drept biserica schitului de calugari, in misiunea carora intra ingri,irea resedintei episcopului" 7ste o replica arhitecturala a bisericii manastirii 1rgesului, solutia artistica a avut scop imbinarea trasaturilor esentiale ale arhitecturii muntenesti cu cele ale arhitecturii moldovenesti" #mpodobirea ei cu elemente de decoratie plastica celebre (discuri, panouri, brauri in torsada, ferestre cu goluri inclinate oblic) era un omagiu simbolic adus locului anterior de pastorie al lui 'isarion .uiu, fost episcop al 1rgesului" 5" )#37R#*1 23518T/6/# 9R#9(R7, #6/M#8#3T/6 1RM78#7# , @ 0- @ A (arhitect 1" >rasnoselis?i)" 7ste biserica comunitatii armenesti, ctitoria lui Mertici #vanov 6usahanovici, care a construit-o in memoria fratilor sai *hristofor si 9rigore, cu cripta ctitorilor la subsol" Revoca planul catedralei manastirii 7cimiadzin, resedinta catolicosului tuturor armenilor, dar silueta edificiului, dominata de doua accente verticale, ale turlei deasupra naosului si a turnului aerat al clopotnitei, alipit in fata intrarii, si acoperisurile lor piramidale 4 sunt comune bisericilor din 1rmenia" &ecoratia plastica e+terioara si interioara urmeaza e+igentele modernului" A" *(M.67:/6 &7 *61&#R# 167 /8#'7R3#T1T## .7&19(9#*7 I167*/ R/33(2 , @0-- @0=" /niversitatea .edagogica, initial #nstitutul pedagogic, a fost infiintata in @50 pe baza a trei edificii scolare, din @A0 purtand numele acestui clasic al literaturii romane" )ustul sau ( @% , sculptor #" >ozlov) este instalat in scuarul de langa blocul administrativ" 1" 6#*7/6 T7(R7T#* .78TR/ 57T7 I&(M8#T1 #671812 , ( @0A, arhitect 7" R" 3pirer), astazi blocul administrativ" 7ste una din primele realizate in spiritul arhitecturii constructiviste prin combinarea volumelor contrastante ca forme, factura si culoare" )" 6#*7/6 T7(R7T#* .78TR/ )1#7T# I#(8 *R718912 , ( @0=, arhitect 7"R" 3pirer)" *onstruit in intregime din caramida aparenta, din care sunt modelate toate detaliile, cornisele, ancadramentele, braiele, influentate discret de arhitectura medievala romaneasca" *" 6#*7/6 #8&/3TR#16 , @0%" *onstruit intre cladirile liceelor teoretice, pe fundatiile unei cladiri mai vechi" 5atada principala a fost impodobita cu forme de factura clasica, dar resimtite intr-o viziune modernista" #n aceasta cladire intre anii @-0- @- , cand era sediul institutului pedagogic, a studiat )oris 9lavan ( @$0- @-0), membru al organizatiei antifasciste din orasul *rasnodon, al carui bust ( @= , sculptor 8" 9orionasev) este instalat in fata cladirii" %" *61&#R71 5(3T/6/# 6#*7/ 7'R7#73* , anii T00 ai secolului ::" 7ste construit in stilul functionalist, ceea ce i-a imprimat un aspect estetic nou" =" *131 I!19# M1R*1R('2 , sfarsitul secolului al :l:-lea" .roprietarul casei a fost armeanul Marcarov, presedintele autoadministrarii locale" 7ste o cladire cu doua eta,e, cu aspectul e+terior influentat de modemul timpuriu, in care se simt reminiscentele arhitecturii ruse" #ntre @0A- @0= interioarele au fost adaptate pentru primaria de atunci a )altilor (arhitect 7" R" 3pirer)" @" *131 I)(&73*/2 , inceputul secolului ::" 1 fost locuinta ultimilor proprietari ai orasului, a mosierului )odescu, consilier imperial" 7ra una dintre cele mai aratoase case din oras, construita pe teritoriul conacului urban al lui *atargiu, zestrea sotiei sale, si ea una din renumita familie *atargiu" *ladirea nu mai corespunde celei vechi, in @0- fiind refacuta pentru

.refectura )altilor" #n acest scop afost adaugat un eta, si au fost modificate fatadele (arhitect 7"R" 3pirer)" 4@. R*%*&$-TA F,%T/(/$ *0$%C,0 A( A,T$-/(/$ " 1@24-1@12. %e a la in partea de vest a orasului, numita I.amanteni2" (cupa un vast teritoriu, plantat cu o livada si o gradina, in centrul lui fiind amplasat palatul" .roiectul, elaborat de 1drian 9abrielescu, prevedea constructia unui monumental edificiu cu largi aripi laterale, dar dupa realizarea partiala a parterului s-a renuntat la ideea unei resedinte grandioase" &upa o perioada de timp lucrarile au fost reluate de arhitectul 8icolae Mihaescu, adept al stilului neoromanesc si de Robert Mihaiescu, al celui functionalist" 7i au restrans in lungime stabilimentul, partile nefolosite transformandu-le in terase, amplasate de o parte si alta a palatului, care se ridica asimetric, acoperit cu versanti inalti din tigla smaltuita verde, impodobit cu detalii din arhitectura brancoveneasca" #n coltul de 3-' se afla un turn, care adaposteste la parter o orangerie, suprapusa cu o capela, care comunica cu dormitorul de la eta," .lafonul din holul eta,ului poarta initialele lui 'isarion .uiu, comandatarul acestui edificiu" #ntre @- - @@ resedinta a fost folosita drept sediu al #nstitutului de cercetari 3tiintifice a culturilor de camp I3electia2, azi remisa adevaratului proprietar, devenind resedinta episcopului de )alti" C*ase de locuit .alatele, locuintele nobiliare, conacele, vilele urbane si rurale ale aristocratiei Tarii Moldovei sunt descrise in documentele secolelor :'##-:'### si in consemnarile calatorilor straini ce au vizitat aceste tinuturi" .e teritoriul Moldovei din dreapta .rutului s-au pastrat multe case domnesti, palate si conace datand din sec" :'##-:'###" #n )asarabia si Transnistria, - regiuni care formeaza astazi Republica Moldova, - cele mai vechi resedinte boieresti sunt datate cu sfarsitul sec" :'### - inceputul sec" :#:" Monumentele locative, pe parcursul sec" :#: si la inceputul sec"::, au cunoscut o evolutie rapida, e+plicata, partial, de dezvoltarea agriculturii in zonele rurale si a comertului si administratiei in zonele urbane" Monumentele arhitecturale de acest tip prezinta un interes deosebit pentru istoricii arhitecturii, intrucat in ele s-a reflectat cel mai bine influenta diferitor orientari stilistice succesive, prezente in sec" :#: pe teritoriul )asarabiei si Transnistriei" Traditiile nationale autohtone, clasicismul si neoclasicismul rus, stilul 2empire2, eclectismul de la sfarsitul sec":#: - inceputul sec" :: si-au lasat amprenta inconfundabila in arhitectura si in decorul acestor edificii locative" #nitial, cele mai vechi case boieresti si ane+ele lor gospodaresti erau construite cu schelet din lemn impletit cu nuiele, avand aspecte comune cu casele taranesti traditionale cu cerdacuri si prispe, dar depasindu-le ca dimensiuni" &rept e+emplu timpuriu de organizare a spatiului locativ boieresc de la inceputul sec" :#: serveste conacul mosierului Russo din satul Micauti (,ud" *hisinau) - o casa scunda cu camerele dispuse in rand, prispa, acoperis in patru ape, dotata din punct de vedere decorativ doar cu o galerie cu coloane, amena,ata de-a lungul fatadei" 3imilar era in varianta sa initiala din prima ,umatate a sec" :#: si conacul caminarului <amfir Ralli, reconstruit radical in anii %0 ai sec" :: de arhitectul Robert *urt pentru a gazdui *asa-muzeu 1"3" .us?in din actualul sat &olna (,ud" *hisinau)" 8eoclasicismul in varianta-i proprie #mperiului Tarist patrunde in )asarabia incepand cu anii $0 ai sec" :#:" /nul din primele edificii realizate in spiritul stilului neoclasicist din )asarabia este conacul 7caterinei Rosetti-Roznovanu, intemeiat in anii $0 ai sec" :#:" #n cadrul arhitecturii neoclasiciste erau deseori utilizate porticurile cu coloane in stil ionic, doric sau (mai rar) corintic" *a e+emplu de utilizare a acestor ordine in arhitectura rurala poate servi conacul boierului *elac (ulterior a apartinut familiei Malischi) din satul )ahmut (fostul r-n *alarasi)" *amerele de gala si locative erau dispuse aici in anfilada, iar incaperile de serviciu si cele au+iliare erau legate prin coridoare" 3olutii planimetrice similare putem gasi si in resedintele nobiliare neoclasiciste, de tipul conacului #usnevs?i din s" !rustovaia (in apropiere de or" *amenca) sau de tipul conacului boierului 3tra,escu din s" 'ascauti (,ud" 3oroca)"

8eoclasicismul din arhitectura conacelor boieresti a avut si unele particularitati locale in )asarabia" 1stfel, in conacul familiei *azimir din s" *ernoleuca (,ud" 7dinet), camerele amplasate in ,urul tindei erau completate de o traditionala galerie si cerdac, iar coloanele ionice aveau proportii improprii acestui ordin arhitectural" #n conacul familiei 6eonardi din s" *ubolta (,ud" )alti), constituit ca ansamblu in ,urul anului =05, arhitectura si decorul neoclasicist se imbina organic cu mediul ambiant, format de un parc cu alei acoperite cu pietris si cu havuzuri sculptate" .alatul contesei Trubet?oi din oraselul *amenca (Transnistria), construit in anii 00--0 ai sec" :#:, de asemenea a fost conceput in stil clasicist ca o parte componenta a unui ansamblu peisa,er mai vast, cu terase de vita de vie, crame si beciuri, ce au apartinut initial ?neazului ."!" Bitgenstain" #n ,umatatea a doua a sec" :#:, in arhitectura vilelor rurale si a conacelor basarabene patrund si alte stiluri" 1stfel, in conacul familiei 3tremiadi din satul 3ofrancani (,ud" 7dinet) fatadele sunt decorate in stil neogotic" 8eogoticul poate fi depistat in conacul lui '" *almutchi din satul *or,euti (,ud" 7dinet) si in conacul familiei *antacuzino din satul .oiana (,ud" 7dinet)" 1par compozitii planimetrice calitativ noi si procedee decorative raspandite anterior in 7uropa (ccidentala" 7le pot fi observate, spre e+emplu, in conacul lui #on !asnas din satul 3ofia (,ud" )alti), - conac unde a fost asigurat un foarte inalt grad de confort si unde au fost amplasate sobe de teracota smaltuita cu decor ornamental" Raportate la conacul lui !asnas, conacele lui Manolachi 8egruzzi din satul Tarnova (,ud" 7dinet) si a lui *onstantin 3tamati din oraselul (cnita (,ud" 7dinet) par sa fie mai traditionale, tributare stilului neoclasicist" 7lemente ale stilului 2empire turc2 pot fi gasite in decorul 2*asei *atargiu2 din *hisinau, construite in anul =5- de arhitectul 7" 9as?et la coltul actualei strazi *olumna si actualului bulevard al Renasterii" 2*asa *hesco2 de pe strada 3" 6azo nr" $- din *hisinau (construita la =5=) este cunoscuta datorita proprietarei <amfira *hesco, vizitata aici de nepoata ei 8atalia *hesco, viitoare regina a 3erbiei" 7lemente ale stilului eclectic pseudo-renascentist putem gasi in 2citadelele2 decorative si in 2ferestrele lui )ramante2 aparute dupa === la vila principesei 9hica-*omanesti din *hisinau (str" 0 1ugust, nr" 00) si datorate reconstructiei de catre 1" )ernardazzi a vechii cladiri neoclasice de la mi,locul sec" :#:" ( adevarata bi,uterie a stilului eclectic basarabean o prezinta cladirea fostului *astel de vanatoare a lui Manuc-)ei din !ancesti (actualmente Muzeul de studiere a tinutului) construit dupa proiectul lui 1" )ernardazzi in anii =0 ai sec" :#: la initiativa fiului magnatului armean (ganes" #n cadrul acestui castel miniatural sunt combinate intr-un mod reusit elemente ale stilurilor pseudogotic, mauritan si renascentist francez" *u mult mai sobru si mai laconic a fost construit palatul aceluiasi Manuc-)ei tot din !ancesti (cunoscut si sub numele de palat al printesei &olgoru?ova)" 1ici predomina spiritul clasicist francez, unitatea stilistica fiind respectata cu mai multa strictete decat in *astelul de vanatoare" *u mult mai modeste si mai apropiate de arhitectura caselor taranesti sunt *onacul familiei 6azo din satul .iatra si *onacul familiei &onici din satul cu acelasi nume, ambele din ,udetul (rhei" *ele mai vechi case de locuit din capitala Republicii Moldova n-au rezistat pana astazi" 7le au suferit fie din cauza seismelor si a incendiilor, fie din cauza demolarilor" &in cele mai cunoscute cladiri ale *hisinaului care nu s-au mai pastrat merita sa mentionam casa comerciantului 9ladilin si casa lui Tudor *rupenschi, care au fost demolate in legatura cu reconstructia centrului urban si care erau situate mai la vale de actuala catedrala 8asterea &omnului din *hisinau (pe strada *olumna, fosta 5runze)" *asa lui 9ladilin era un imobil cu parter si eta,, cu galerii eta,ate" 1 fost construita dupa principiile stilului post-clasicist rus, cu modificari locale" *asa lui *rupenschi, era si ea cu parter si eta,, dar dispunea si de o sala de teatru, unde au evoluat primele trupe dramatice de actori-profesionisti, veniti in )asarabia" #n general, trebuie sa spunem, ca fondul de baza arhitectural al oraselor basarabene construit in sec" :#: este prezentat de locuinte cu un singur nivel" 1cestea sunt constructii perimetrale, intrerupte de portile de acces in curtile orasenilor" 1rhitectura fatadelor era determinata de variantele propuse de albumele 25atade e+emplare2 elaborate de arhitecti din 3anct-.etersburg"

1ceste variante de fatade erau obligatorii pentru constructiile din orasele guberniale ale #mperiului Tarist" 1rhitectii locali variau insa aceste fatade prin elemente de factura nationala prezente in ornamentatie, in cornise, in ancadramentele ferestrelor, la intrarile de onoare a edificiilor construite" Multe cladiri de locuit din principalele orase ale guberniei )asarabia erau proiectate de arhitecti celebri, printre care lui 1"#" )ernardazzi ii apartine rolul si aportul decisiv" *asa aristocratei 1le+andra *asso (de la intersectia strazilor M" 7minescu si '" Micle) cunoscuta si sub denumirea de *asa #nglezi, - *asa #anusevschi-&onici (de la intersectia strazilor 9" )anulescu-)odoni si 0 1ugust) unde actualmente se afla Muzeul de 1rheologie si 7tnografie al 13M si .alatul Rascanu-&ero,inschi de pe strada )ucuresti (nr"A$) sunt cele mai cunoscute edificii cu caracter locativ, proiectate la *hisinau de vestitul arhitect" Toate aceste cladiri, de un eclectism bine pronuntat in decoratia fatadelor, denota maiestria arhitectului, libertatea sintezei organice a formelor arhitecturale preluate din diverse curente si orientari stilistice replamadite in noi compozitii arhitectonice originale" #n arhitectura conacelor rurale de la sfarsitul sec" :#: - inceputul sec" :: se observa de asemenea aparitia unor innoiri stilistice" 1stfel, daca conacul familiei 3troiescu din satul )ranzeni (,ud" 7dinet) si conacul boierului #" )ogdan din satul *uhurestii de 3us (,ud" 3oroca) sunt realizate intr-o cheie traditionala pentru sec" :#:, atunci conacul familiei 6eonardi-)uzni din *iuciulea (,ud" )alti) si conacul boierului 8" 7rgiu din satul 8apadova (,ud" 3oroca) poarta in unele detalii amprenta stilului 21rt nouveau2 (cunoscut in Rusia sub genericul de 23til modern2 iar in Romania sub genericul de 23tilul anului @002)" 6a inceputul secolului :: la *hisinau activeaza inca doi arhitecti de renume" .rimul dintre ei este !" 6onschi, care proiecteaza in stil baroc vienez celebra *asa !erta, de pe bulevardul 3tefan cel Mare, nr" 5 (unde este situata astazi una din cladirile Muzeului 8ational de 1rte .lastice) si care, in pofida starii ei precare de conservare, ramane drept unul din cele mai frumoase edificii din *hisinau" 1l doilea, este tanarul 1le+ei '" 3ciusev, nascut la *hisinau si care isi incepe aici activitatea creatoare construind in stil oriental (sub impresia calatoriei petrecute la 3amar?andW) *asa &rogoev de pe str" 1 )ernardazzi, nr" @%" Tot lui 3ciusev ii apartine la *hisinau edificiul vilei *arcevschi, iar la *uhurestii de 3us (,ud" 3oroca) biserica 3f" Treime" #n *asa &rogoev 3ciusev utilizeaza cu succes decoratia din caramizi cu smalt albastru dispuse in frize late sub cornisa" 3tilul electic continua sa concureze cu stilul modern in arhitectura *hisinaului de la frontiera sec" :#:-::" 1stfel, monumentele de arhitectura urbana de pe strada 6azo, nr" -, si de pe strada *olumna, 0 (asa numita *asa a 3ofiei 1ndrianova), au fatade realizate, respectiv, in stil pseudo-gotic si pseudo-renascentist, cu scoici decorative in frontoanele fatadelor" *asa *ligman (de pe bd" 3tefan cel Mare, 0), modesta la e+terior, este cunoscuta in special datorita interioarelor ei somptuoase cu e+celente sobe de teracota, parchete incrustate si o gradina de iarna in stil pseudo-gotic, dispusa in curtea edificiului" /n anumit interes prezinta si casa in care a locuit celebra cantareata 6idia 6ip?ovs?i de pe str" 3ciusev, nr" , realizata in stil modern" 5oarte apropiata de decoratia e+terioara pseudo-gotica a mentionatei casei de pe str" 6azo, nr" -, este si casa de locuit de pe str" 0 1ugust, nr" 5" 1ici se simte mana unuia si aceluiasi arhitect, cu parere de rau neidentificat pana in prezent" 6a sfarsitul sec" :#: - inceputul sec" :: in )asarabia incep sa fie construite imobile cu apartamente destinate inchirierii, cum sunt cele de pe bul" *antemir, nr"%0, si de pe strada 0 1ugust, nr" 0@, din *hisinau" 1ceste edificii sunt construite de obicei in stilul 21rt nouveau2, avand o structura spatiala determinata de utilizarea rationala a terenului si a spatiului locativ" *ladirile sunt, de obicei, amplasate in forma de careu, formand o curte interioara izolata" 5atadele principale, orientate spre strada, au o plastica activa, cu reliefuri si ornamente cromatice, specifice acestui stil" /n rol important in aceste cladiri il ,oaca si feroneria usilor, ferestrelor si grila,elor, e+ecutata la un inalt nivel profesionist" /na din ultimele vile urbane, construite in )asarabia inainte de .rimul Razboi Mondial a fost vila lui 1"T" 1leini?ov de pe str" &ecebal, nr"-, din or" 3oroca, - vila inaltata la @ $" 1mplasata in mi,locul unei gradini peisa,ere pe panta povarnisului inalt al terasei superioare a malului

8istrului, aceasta vila (din cauza reliefului) a fost solutionata in doua niveluri - parter si eta,, elementul arhitectural principal al intregului edificiu, ramanand insa porticul intrarii centrale, spri,init pe doua coloane din fonta, avand balcon cu grila, din fier for,at" #n perioada interbelica, la *hisinau, )alti, Tighina si 3oroca au fost construite foarte multe case individuale, vile urbane, imobile cu apartamente de raport intr-un stil specific, apropiat 21rtei @002 si numit in mod curent 23til neoromanesc2 sau 23til modern romanesc2" #n spiritul acestei orientari stilistice a lucrat la *hisinau arhitectul 8icolae Mertz" 6ui ii apartin casa de locuit de pe str" >ogalniceanu, nr" A@, cladirea actualei galerii 2*oral2 de pe str" M" 7minescu" 3imilare din punct de vedere stilistic sunt si vilele urbane realizate de alti arhitecti si dispuse pe str" 3fatul Tarii (nr" A@), 1")ernardazzi (nr" 5$), 'laicu .arcilab (nr" 5%), 0 1ugust (nr" @5), 1"Mateevici (nr" @) s"a" .entru toate aceste cladiri de stil neoromanesc sunt caracteristice compozitii volumetrice cu o plastica activa, evidentiata de contrastul intre zidaria masiva si spatiile libere - logii, terase, balcoane etc" *oloanele din lemn sau piatra, utilizate in decorarea acestor edificii au detalii imprumutate din arhitectura traditional romaneasca, in special inspirate din edificiile epocii lui *onstantin )rancoveanu" &in acest motiv una din denumirile acestui stil 2neoromanesc2 este 2stilul pseudobrancovenesc2" *el mai impresionant imobil de stil 2brancovenesc interbelic2 din )asarabia il prezinta resedinta arhiepiscopului de !otin 'isarion .uiu, inaltata la )alti intre anii @$-- @0$ dupa proiectul arhitectilor 1"9abrielescu si 8"Mihailescu" Tot la )alti in perioada interbelica activeaza si arhitectul 7ti-Roza 3pirer" &upa proiectul ei este construita *asa cu apartamente de raport de pe str" !otinului nr"$A (in stil constructivist) si este reamena,ata cladirea 2*asei )odescu2 transformata in anii 00 in .refectura orasului )alti (amplasata intr-un edificiul de la inceputul sec" ::)" .erioada postbelica se remarca prin imobilele de locuit de mari dimensiuni construite in principalele orase ale republicii" #n anii 50 cladiri impunatoare cu parter, trei-patru eta,e, logii, mozaicuri policrome, amplasand sute de locuinte, se construiesc la *hisinau" Tipice pentru aceasta arhitectura sunt imobilul cu $= de apartamente de pe bd" 3tefan cel Mare, nr" A(construit dupa proiectul lui '"1" 'oitehovschi) si imobilul din trei blocuri cu - eta,e de pe acelasi bulevard (nr" $= - 00), construit in @5$ dupa proiectul lui 9"6evental si T" 1ndreeva" &e obicei aceste imobile locative ocupau intreg cartierul urban situat intre doua intersectii stradale" #n perioada 2dezghetului hrusciovist2 (sf" anilor 50 - inc" anilor A0) arhitectii s-au dezis de la ma,oritatea elementelor decorative ce infrumusetau casele de locuit" 8umarul caselor cu apartamente a sporit considerabil, dar calitatea si originalitatea edificiilor au fost trecute drept secundare" 1ceasta este perioada constructiilor masive, 2in serii2, dupa planuri-tip aprobate la Moscova" 1nii %0-=0 au diversificat posibilitatile acestei arhitecturi 2seriale2" #n locul caramizii si cotiletului au fost introduse constructiile monolite din beton-armat sau constructiile din blocuri semifabricate, montate la fata locului" Toate aceste fenomene au diminuat acuitatea problemei locative din Republica, dar au indepartat cu mult functionalitatea locuintei de estetica si de confortul specific edificiilor din perioada interbelica" &oar in anii @0, odata cu destramarea /niunii 3ovietice, cu caderea regimului comunist si cu aparitia unei paturi mai instarite a populatiei, s-a pus din nou problema inaltarii vilelor urbane, a caselor particulare, cu mai multe eta,e, a gradinilor incon,uratoare, a decoratiei policrome a fatadelor etc" 8otiunea de 2palat2 a suferit in perioada sovietica o schimbare de sens: dintr-un edificiu fastuos cu menire locativa sau administrativa, apartinand, de obicei, unei familii nobiliare, in anii A0-=0 ai sec" :: 2palatul2 devine de fapt un edificiu de menire socio-culturala, similar teatrului, clubului sau cinematografului" 1stfel apar 2.alatele de cultura2, 2.alatele pionerilor2, 2.alatele sindicale2, etc" 6a *hisinau in anii %0-=0 se inalta 2.alatul 8ational2 si 2.alatul Republicii2, 2.alatul feroviarilor2 s"a" arhitectura lor insa nu are nimic comun cu arhitectura vechilor palate sau conace basarabene"