Goticul scolastic

Caracteristica genrala: Fara a se opune arhitecturii clasice ,arh. gotica se inspira din
ginditorii epocii clasice Platon, Aristotel - iar proportiile folosite sau afinitati cu cele a
cladirilor din perioada clasica. Diferentele sint pregnante in ce priveste relatia arhitecturii
gotice cu teologia crestina.
Particularitatile stilului: Catedralele gotice erau concepute ca ilustrari ale raiului si chiar
daca arh. crestina timpurie a incercat acelasi lucru, indeminarea tehnica si gindirea noua a
evului mediu au dat arh gotice noi dimensiuni. Arh gotica sa aflat intr-o relatie strinsa cu
curentul scholastic. Motoul acestui curent: modul dominant de aborade a teologiei si
filosofiei. Unul dintre scopurile acestui curent era explicarea dintre perfectiunile raiului si
pamintului plin de defecte. Aceasta a generat aparitia si dezvoltarea a numeroase moduri de
interpretare . Arh era modalitatea esentiala de conectare a experientelor religioase cu viata de
zi cu zi.
Elemente si materiale de constructie specifice stilului: catedralele cu arcadele ascutite ,
boltile si arbudanele preluate din arhitectura stilurilor anterioare au schimbat fundamental
relatia dintre structura, aspect si functie. Fiecare parte a unei structuri are o functie specifica,
peretii nu mai constitue o suprafata pentru decoratiuni pictate sau basoreliefe , forma
(elementelor de piatra) peretilor fiind cea care da expresie. Aceste inovatii de ordin tehnic
erau in pas cu convingerile religioase medievale. Raiul se bucura de o imperfectiune
imposibila de atins pe pamint insa puritatea matematicii si prezenta luminii puteau sa aduca
ceva din frumusetea divina ( vitralii elaborate in detaliu , nervure de piatra zidite dupa
proportii mai stricte.)
Sistemul constructive gotic era unul clar si logic. Avea urmatoarele componente:, stilpi,
arce frinte, bolti pe nervuri,coloane in forma de evantai, contraforte ,arce butante. Reducerea
suportului constructiv la puncte izolate flexibile si articulate necesare pentru acoperirea
edificiului , permite obtinerea planelor simetrice alungite cu nave, cu arcade pe mijloc.
Spatiu interior comporta 2 directii dimensionale: longidutinala si vertical.

Cuvinte cheie
Arhitectura gotica este o combinare unica dintre tehnologiile existente si aparitia unui nou
stil in constructie. Noile incadrari sint:
Ogiva-desemna iniial arcul ascuit ca modalitate de susinere a boltei unei construcii,
soluie arhitectural , Sistem de construcie,format din intersecia a dou arcuri de cerc
dispuse diagonal, care formeaz osatura unei boli.
Lanseta este o ogiv de stil gotic avnd o form foarte alungit, al crei vrf are forma
asemntoare cu vrful de lance.
Bolti pe nervure- prezinta intersectia dintre 2 , 3 bolti tivita la intersectia acestora cu tevi
Decorative, tehnica aparuta la sf sec. XI permitea folosirea pina sub tavan a ferestrelor,
construite dinpiatra.
Rozasa- gol de mari dimensiuni, deasupra portalului principal al cladirii, de obicei
catedralei, sau pe extremitatile unui transept, au forma circular si interiorul decorat cu muluri
sau raza cu sau fara vitraliiin ochiurile de piatra.
 Vitralii-sunt compoziii decorative formate din bucele de sticl colorat, dipsuse simetric
sau asimetric i legate ntre ele prin reele de plumb i prinse prin tije metalice de asiul uii
sau ferestrei. Vitraliul se poate monta n lemnul uilor, fie ele exterioare sau interioare.
Contraforce- este n arhitectur i construcii o lucrare de zidrie, avnd aspectul unei
poriuni dintr-un zid, care mrete rezistena exteriorului unei cldiri, structuri sau edificiu,
avnd efectul similar de preluare a sarcinilor i tensiunilor construciei
aidoma arcelor i bolilor. Lucrrile avnd contrafori sunt tipice arhitecturii romanice, dar i
arhitecturii gotice, al crui semn distinctiv sunt ogivele. Din contul contraforcelor se reducea
considerabil dimensiunile coloanelor iterioare. Au rolul de distribuire a presiunii, dar in sec
XII sint scose special in evident prin decorarea lor.

Ogiva Bolti pe nervure Contraforce

Vitraliu structura gotica

Arhitectura gotica s-a aflat intr-o relatie strinsa, profunda cu curentul scholastic- modul
dominant de abordare, la acea vreme, a teologiei si filozofiei. Unul din scopurile sale era de a
explica legatura dintre perfectiunea raiuluisi pamintul cel plin de defecte, ce a generat
interpretarea cit mai sofisticata , astfel arhitectura, cu radacini in realitate, parea ca se afla in
contact si cu divinitatea , era modalitate a initiala de conectare a experientelor religioase de zi
cu zi.

Goticul Reionant
Varianta a arhitecturii gotice (cca 1240-1348/1350) , prin numeroase motive ornamentale
cu immense rozasa, polibate si radiante.
In goticul reionant zidurile au fost ajurate la extreme in favoarea imenselor ferestre frinte
Si a rozaselor dotate cu vitralii( ex: Notre-dame de paris, Rouen), modalitatea care a aparut
pentru prima data la Saint- Denis, iar ferestrele au capatat forma unor roti cu spite, in interior
cu profilaturi mai subtirisi geometrizate( in deosebi cu mari loburi circulare). Arhitectura
bisericilor a devenit foarte indrazneata, supriminduse la extreme zidaria, in favoarea
suprafetelor vitrate si luminii colorate, asa cum vedem la st. capelle din Paris (capela palatului
regal- un adevarat relicvar de sticlam, aur si pietre pretioase, contruit cu rapiditate doar in 5
ani, menit sa adaposteasca relicviile patimilor. Caracteristici similar putem vedea si la
Beauvais(1272). Goticul Reionant a ajuns sa fie o tehnica reusita, dar treptat a perdut din
misticitatea perioadelor anterioare.
In aceasta etapa, arhitectura gotica franceza cu caracter reionant s-a extins mult in Europa,
in Spania fiind prezent la catedrala din Leon, in Anglia la Westminster si catedrala st. Anderw,
in Germaniala Kln, in Cehia la st. Vit din Prag. A fost nascut ceea ce s-a numit Decorated
Style, o varianta de gotic reionant in care sau asociat boltile si chei de bolta( cu nervuri care
porneau din stipi fasciculati), in Germania a fost creata biserica hala (Hallenkirche), tip de
constructie avind toate navele la aceias inaltime. In multe alte puncte din Europa, s-a pus in
opera de catre calugarii franciscani si dominicani un tip de biserica sala, cu un cor poligonal
mai lung( avind cinci travee boltite) si nava acoperita cu tavan si sarpanta.
Cauza ce a stopat dezvoltarea acestei etape a goticului a fost marea epidemie de ciuma
Din anii 1348- 1350), aceasta a oprit lurul marelor ateliere de constructii, a intrrupt
dezvoltarea stilului in celelalte genuri, a declansat dezvoltarea artei plastice si a fenomenului
comenzilor private de ridicare a uror spatii de cult in castele, palate si locuinte de toate
tipurile, reducinduse la obiecte de mici dimensiuni ( statuiete, carti, imagi a sfintilor).

Constructii cheie
Catedrala Notre Dame; Catedrala din Reims; Catedrala Amyensky; Catedrala
Salisbury(Anglia); Catedrala Westminster Abbey(Londra-Anglia);

Catedrala Notre-Dame (n romn Catedrala Doamna Noastr, cu referire la Sfnta

Fecioar). Faada dantelat i cele dou turnuri patrulatere de cte 69 m fiecare radiaz
echilibru. Intrarea n catedral se face prin trei pori bogat ornamentate, care evoc
simbolurile goticului trziu. Impresia spaial n interiorul bisericii este copleitoare, zidurile
ei se nal pe trei rnduri de coloane. De proporii impozante, 130 m lungime, 45 m l ime,
35 m nlime, unde ncap pn la 10.000 de persoane. Nava principal este mpodobit cu
statui i picturi.
 Fatada de vest reperezinta un exempu lucig al goticului francez reprezentat de trei portaluri

de intrare , trei ferestre mari cu rose la mijloc,doua turnuri, toate piesele sint decorate cu
arcade ogivale.
Fatada este de un geometrism perfect, dar cu cele doua turnuri neterminate inconfundabila
ne prezinta cele trei porti bogat ornamentate, deasupra celor doua posti se vede galleria cu 28
statui ale regelui Israelului, la nivelul urmator gasim rozeta cu diametru de 10 metri, iar
deasupra acesteia se vad 3 grandioase galerii care unesc cele doua turnuri, decorate cu pasari
si alte creature fioroase.
Catedrala Westminster Abbey, Londra

Construcia sa a nceput n secolul XI, definite de turnule identice rectangular, este una
din cele mai mari catedrale din Europa, si totodata cea mai lunga structura gotica, are cea mai
inalta bolta gotica din Anglia, cca 32 metri, structura sa se bazeaza pe geometrie si propostii,
dar include un singur loc, cu un naos lung proiectat cu transept, creaza impresia unui teatru,
construit special pentru ceremonii regale. Se caracterizeaza priin elemente gotice
specific:ogive, bolti pe nervure, ferestre cu rosete si contraforce , peretii placati cu aur si
decorate cu picture.

Este mormntul majoritii regilor i reginelor engleze, dar i a mai multor oameni
celebri. Colul poeilor aduce onoruri scriitorilor Regatului Unit. Aproape toate ncoronrile
monarhilor englezi au avut loc n aceast abaie.